01 Doc = 163 133 - 89

03.01

Rugaciune inseamna a te apropia de fiecare creatura a lui Dumnezeu cu dragoste, si a trai cu toate, chiar si cu cele salbatice, in armonie.Sf. Porfirie

Matei, 18, 18

De-i va grei ie fratele tu, mergi, mustr-l pe el ntre tine i el singur. i de te va asculta, ai ctigat pe fratele tu.

Iar de nu te va asculta, ia cu tine nc unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori s se statorniceasc tot cuvntul.

i de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biseric, s-i fie ie ca un pgn i vame.Adevrat griesc vou: Oricte vei lega pe pmnt, vor fi legate i n cer, i oricte vei dezlega pe pmnt, vor fi dezlegate i n cer.

Iari griesc vou c, dac doi dintre voi se vor nvoi pe pmnt n privina unui lucru pe care l vor cere, se va da lor de ctre Tatl Meu, Care este n ceruri.C unde sunt doi sau trei, adunai n numele Meu, acolo sunt i Eu n mijlocul lor.

Cei doi sau trei unii pe pmnt sunt cele dou sau trei faculti sufleteti: puterea cuvnttore, simitoare i cugettoare Sf. Arsenie BocaAjunul Craciunului, zi de post negru inaintea marii sarbatori a Nasterii Domnului

deCarla DinuHotNews.roMiercuri, 24 decembrie 2014, 7:31Actualitate | EsenialAjunul Craciunului este ultima zi de post inainte de sarbatoarea Nasterii Domnului, iar unii crestini ajuneaza in aceasta zi, adica nu mananca nimic pana la apusul soarelui.Acest post, care incepe in ziua de 15 noiembrie si se incheie in ziua de 24 decembrie, ne aduce aminte de patriarhii si dreptii Vechiului Testament, care au petrecut timp indelungat, in post si rugaciune, asteptand venirea lui Mesia, Mantuitorul lumii.

In unele zone, credinciosii ajuneaza pana mai tarziu, asteptand rasaritul luceafarului de seara, in amintirea stelei care a vestit magilor Nasterea Domnului. Dupa ceasul pranzului, spre seara, se obisnuieste sa se manance grau fiert, amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului Prorocului Daniel si al celor trei tineri din Babilon (Daniel 1, 5-16). Aceasta zi de post aspru mai aminteste si de postul tinut odinioara de catehumenii care, in seara acestei zile, erau botezati si impartasiti pentru prima data cu Sfintele Taine, in cadrul Liturghiei Sfantului Vasile cel Mare.

In seara zilei de ajun, credinciosii obisnuiesc sa manance o mancare dulce, numita in popor "Scutele lui Iisus". Cu faina, apa si sare se framanta niste lipii subtiri care se coc pe plita. Acestea se inmoaie intr-un sirop dulce (apa cu miere sau zahar) si se presara cu nuca macinata.

Ajunul Craciunului, zi de colindat

Nasterea Domnului este anuntata in lume de crestini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, in dimineata de Ajun, fiind copiii si tinerii.

Acestia sunt primiti de crestini cu mere, nuci, covrigi si cu acele turte numite "Scutecelele lui Hristos". Pentru ca pana dupa Sfanta Liturghie din ziua de Craciun este inca post, colindatorii trebuie si ei primiti cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe).

Ajunul Craciunului, cand preotul vesteste Nasterea Domnului

Tot in ultima zi a postului Craciunului, preotul umbla pe la casele credinciosilor cu icoana Nasterii Domnului, spre a vesti maritul praznic al Intruparii Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.

Din punct de vedere liturgic, putem spune ca aceasta traditie, a umblatului cu icoana, este un fel de slujba in afara zidurilor bisericii. Este o slujba savarsita pe ulite si pe stradute, prin curti si prin case, pe la ferestre si pe la usi. Precum odinioara facea crainicul, parintele se straduieste a anuta in tot locul si pe tot omul o mare veste: Dumnezeu se face om, ramanand insa Dumnezeu! Astfel, singurul lucru nou sub soare se arata vrednic de o asemenea mare vestire.

Fiecare preot vesteste Nasterea Domnului in parohia lui. In functie de marimea parohiei, preotul poate incepe sa umble cu icoana mai devreme sau mai tarziu. Astfel, la sate, aceasta vestire se petrece chiar in ajunul Craciunului, pe cand la orase, unde parohiile sunt mai mari si credinciosii mai numerosi, preotii incep sa umble cu icoana ceva mai devreme.

Ajunul Craciunului modifica randuiala liturgica

In ajunul Craciunului se citesc "Ceasurile Imparatesti" si se savarseste Liturghia Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia.

In cadrul acestor slujbe sunt randuite spre citire mai multe profetii din Vechiul Testament privind Nasterea Domnului. Daca ajunul Craciunului cade intr-o zi de sambata sau dumnica, slujba numita "Ceasurile Imparatesti" se muta in vinerea dinainte, aceasta zi devenind "zi aliturgica", adica zi in care nu se savarseste Sfanta Liturghie". Aceasta slujba a Ceasurilor este numita astfel deoarece, in lumea bizantina, la aceasta participau si imparatii, iar la noi se aduna in biserica toata familia domneasca.

Daca ajunul Craciunului cade in zilele de luni pana vineri, in ziua de ajun se va savarsi Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, iar in ziua praznicului se va savarsi cea a Sfantului Ioan Gura de Aur. Daca ajunul va cadea insa intr-o zi de sambata sau duminica, in ziua de ajun se va savarsi Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar in ziua praznicului se va savarsi cea a Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia.

Ajunul Craciunului, prilej de bucurie si rugaciune Dupa noaptea de ajun, trei zile la rand, in toate bisericile se savarseste Sfanta Liturghie. Din pricina bucuriei marelui praznic al Nasterii Domnului, s-a randuit ca in perioada cuprinsa intre Craciunului si Boboteaza sa nu se faca ingenuncheri si plecaciuni. Exceptie fac insa canoanele primite de la duhovnic, savarsite in taina camerei fiecaruia.

"Fecioara astazi pe Cel mai presus de fiinta naste si pamantul pestera Celui neapropiat aduce. Ingerii cu pastorii slavesc si magii cu steaua calatoresc, ca pentru noi S-a nascut prunc tanar, Dumnezeu Cel mai inainte de veci." "Nasterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, rasarit-a lumii lumina cunostintei. Ca intru dansa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au invatat sa se inchine Tie, Soarelui dreptatii, si sa Te cunoasca pe Tine, Rasaritul cel de sus.

Sursa crestinortodox.ro

Tradiii respectate cu sfinenie n Ajunul Crciunului. Ce s faci pe 24 decembrie c s ii norocul i belugul n casCrciunul este polul n jurul cruia graviteaz o multitudine de colinde, urri i tradiii specifice, care trimit spre vremuri demult apuse, dar care se regsesc, surprinztor, n contemporaneitate, spun etnografii. TIRI PE ACEEAI TEM Despre Crciunul vechi, din satele tradiionale. Tiatul porcului, col... Tradiii i superstiii din Brgan n Ajunul Crciunului. Ce ai voie ... Ce cnt tefan Hruc nu are legtur cu colindele, spune etnologul... n credina popular, srbtoarea magic a Naterii Domnului a adus o serie de obiceiuri care sunt respectate cu sfinenie pentru sntate i spor n case. Astfel, n ziua de Ajun, pe 24 decembrie, toate pregtirile pe care le fac gospodinele de la sate au un scop magic: ele vor s stimuleze belugul casei. Cel mai important dintre acestea este pregtirea copturilor - turtele, covrigii i colacii, ce se vor mpri, fie ca daruri pentru colindtori, fie ca ofrand pentru mori. n ajunul Crciunului exist superstiia s nu se bea rachiu, ntruct se spune c aceasta a fost inventat de diavol, care apoi i bate joc de cel ce-l bea, zicnd c rachiul are ntietate nainte tuturor bucatelor. De Ajun nu se d nimic din cas i nici nu se mprumut, pentru c se crede c cel ce d acum, d afar din cas tot norocul. Tot ceea ce facem, bun sau ru, se va rsfrnge asupra noastr, de aceea nu sunt ngduite pizma i suprarea, certurile i loviturile: cel ce lovete cu pumnul va primi napoi tot atia pumni ct a dat. Cei ce cresc albine nu dau nimic din cas n ziua ajunului Crciunului, ca albinelor s le mearg bine i s nu le scape pe vremea roitului.

Darnici i buni

Specialitii n Etnografie i Folclor spun c Ajunul este srbtoarea de sfrit de an patronat de Mo (Mo Ajun), stpnul timpului, deintorul puterii anului ce vine. Sub influena cretinismului, a deczut ca importan o dat cu apariia lui Mo Crciun, care este identificat mai mult cu srbtoarea religioas. Cei doi seamn ca picturile ap, sunt buni i darnici, cutreier toat lumea i fac cadouri, mai ales copiilor. Mo Ajun druiete nuci, pere, covrigi, colaci, plcinte, prjituri, bomboane i tot felul de dulciuri, iar Mo Crciun aduce haine, nclminte i jucrii. Conform tradiiei, Maica Domnului, fiind pe cale s nasc, cere adpost lui Mo Ajun. Acesta, motivnd c e un om srac, o refuz, ndrumnd-o spre fratele su mai bogat, Mo Crciun. Mo Crciun era stpnul staulului unde au stat Iosif i Maria cnd s-a nscut Iisus. Mo Ajun pzea noaptea vitele i a mers de i-a spus lui Crciun c Maria st s nasc. Mo Crciun a trimis-o astfel pe nevasta sa s o moeasc pe Maria. Dup natere, el l-a aezat pe Iisus sub un mr i a nceput s culeag fructe pe care le azvrlea de bucurie la toi copiii care treceau pe acolo. De aici, i obiceiul ca Mo Crciun s vina cu daruri la copilai. V recomandm i: