RADU R. FLORESCU, MATEI CAZACU

sAxGE DIN SAxGELELUI DRACULA

Saga boierilor Florescu

Tiaducere din limbaenglezi de

Edilie *r,T;?r::,#^ei postrali de

/..G\1 sn [hroD \{4, )\v/ /\-,/Confrr

CUPRINS

Prefagd,la edifa romdneascl (Matei Cazacu) 5Prefagd,la prima edigie (Radu R. Florescu) 1LMulgumiri 15Introducere DDenumiri de curteni 9i demnitari

romini si alli termeni specifici 23

Caprrorur, INumele meu este Florea 25

CeprT orul II,,Omul-lup" se pune in slujba lui Mad Dracul . . . . 31

Ceprrorul IIIO cfsd.torie Florescu-Dracula . 53

Capmorur IVMaria cea Bltrdnl salveazd,numele Florescu. . . . . 69

Caprror,ur VMoartea tragicl a doi fragi vitregi: Mihai Viteazril gi

RaduFlorescu..... 96Caprrolul VI

Familia Florescu in secolul aI XVII{ea:manierele il fac pe om. . . 716

Ceprror,ul WISupravieEuirea Floregtilor sub domniile fanariote . . 13g

Caprror.ul VIIICasa din Bucuregti a revolqionarilor de la 1848. . . . L56

Capnolur IXUn general conservator 9i un muzician

liberal se unesc 777

Ceprror,ur,XUnpatriotgiRominiaMare... 273

Caprrolul XIRadu Florescu: un diplomat nediplomat 249

CeprTolulXIIRadu R. Florescu, profesorul distrat 300

Ceprtorur XIIIin ciutarea lui Dracula 338

Ceprrolul XIVUnchiul George gi mltuEa Elza Florescu Miclescu

supravieguiesc fascismului gi luptI impotriva

Eprloc:Generafia postcomunist* clutarea noilor frontiere qi

Averile mofoile gi imobile ale familiei Florescu

(secolele)0v-)Ox) .:.... 459

Fcsdalx(MateiCazacu). .:.... 463

Caprrorul I

NUMELE MEU ESTE FLOREA

rintre cele peste 100 000 de documente rare

de 1a Arhivele Nalionale din Bragov se nu-mirl gi un blazon vechi ce infhligeazl un

berbat cu coifpe cap 9i linind in min[... o floare! Floarea

este inconjuratd de stele gi de figuri de dimensiuni mici,

greu de distins. Pentru un necunosc[tor, asocierea dintreun coif gi o floare poate pirea deplasatl, insl Pentru unromin ea este perfect naturali gi plinl de semnificagii,

cici Rominia este o lasd, mindri, care s-a remarcat inistoria sa indelungat[ prin rezisten]a in fala invadatorilor

gi prin nespusa sa frumusele. Astfel incdt coiful, floarea gi

figurile se imbini pentru a forma o mogtenire totemicifascinant[, ce-gi are rldlcinile in podigurile unui linutinflorit pe nume Tiansilvania.

Blazonul, vechi de peste gase secole, aPa4ine familiei Florea, un nume cregtin cu rezonanle in termeniilatin gi rominesc insemnind ,,floare". Familia Florea

descinde din strlbuni care au triit in podigul din JaraRomdneasc[ din wemuri imemoriale. Unii specialigti ingenealogie sunt de plrere c[ acest neam se trage dintr-uncneazrlzboinic valah al cIrui nume este menlionat, Pen-tru intiia oari, in 7247,intr-o diploma,termen vechi ce

26 RADUR. FLORESCU, MATEI CAZACU

descrie documentele Cavalerilor Sfhntului Ioan, care au

stlpinit cetatea Severinului de pe malul Dunirii. in timpce a merge si mai mult in trecut pe urmele originilor nu-melui Florea ar fi probabil foarte dificil, studierea evolu-

liei numelui intre secolele aI XIII-lea gi al )OC{ea este

nu numai posibil[ ci a gi fost ftcuti.Cum de stiu acest lucru? Din doui motive: primul,

pentru c[ sunt istoric de meserie; al doilea, pentru c[ nu-mele meu este Florea, sau Florescu, echivalentul romd-nesc modern.

in aceast[ catte, intenlia mea este, aga cum am maispus, de aldsa deoparte, pentru prima oari in saizeci de

ani de carier[ ca autor, mantaua nepasional[ 9i, si spe-

rim, obiectivl a istoricului universitar pentru avd relata,cu propriiie cuvinte, povestea familiei mele, care vine dinvechime. Pentru a ajunge la acest rezrtltat, va trebui sipendulez intre folclor si documente istorice, ins[ sunt in-creziltor c[ voi putea face asta, mulgumiti ciilor deschise

de unchiul meu, r[posatul George D. Florescu, unul din-tre cei mai de seami genealogigti romini ;i omul ciruiai-am dedicat aceastl. carte.Inaintea morlii sale, survenitiin 7976, unchiul mi-a pus la dispozilie nu numai istoriafamiliei compilati de el, ci 9i toate ceielalte scrieri ale

sale, fhrl de care nu ag fi fost capabil si scriu acest volum.Agadar, dup[ ce i-am adus omagiul cuvenit, s[ reve-

nim la misteriosul Florea, care probabil nu a hsat in urm[documente scrise, ciunblazon expus acum cu mindrie laArhivele Nalionale din Bragov.

Faptul ci istoria incepe * .r.rd.r*l scris este un lucrude netigiduit, insl in anumite situalii, confruntat cu ab-senla totah a dovezilor stiinfifice, istoricul are dreptul sirecurg[ ia imagina]ie.Imi arog acest drept, in incercarea

Singe din s,lngeb lui Dracula

,lc a explica modul in care numele latinesc Flor(us)/Florea

ir tiuns si fie adoptat de un stribun indepirtat de-al meu('ure a triit intr-un linut inflorit de dincolo de munfi, insccolul sau secolele asa-numitului Ev Mediu intunecat

rlc dup[ retragerea legiunilor romane,la finele veacului al

I I I -lea d.Hr. Exercitindu-mi acest drept, ^vansez

ipotezat'il, de fapt, cel dintdi strimos al meu pe nume Florea - si

totodati strlbunul infamului Dracula - ar fi, putut fi fiulrrrrui qlran romanizat,niscut in acele vremuri indepirtate.

Aga dup[ cum a subliniat prietenul meu, coautorulrrccstei cirfi, istoricul romin Matei Cazact de la Uni-versitatea din Paris, inilial clanurile nu aveau nume, dar

l)c parcurs le-au preluat pe cele a1e localitl1ilor de ori-gine. Florea este indubitabil un nume latinesc,la fel cum'l'ransilvania vine din al[turarea a doud cuvinte latinegti,

I runs si sikta, altd. dovadl ci, la un moment dat, in peri-olda Evului Mediu intunecat, daco-romanii s-au retras

irr podisurile de la poaiele dealurilor transilvinene, pen-tnl a se putea bucura de protec(ia oferitl de munqi.

Unul dintre studenlii mei a identificat odati Basara-

bia, actuala Republici Moldova, ca fiind,,cea mai buni

l)irrte a Arabiei", o confuzie poate nu intru totul inco-rccti. $i asta pentru cI au existat implrali romani cu

rrumele de ARAB, in timp ce prefixul ban, insemndnd

,,tr{uvernator", sti la originea denumirii pn4ii de sud-vest

t Rominiei - Banat.in general,lumea occidentali a folosit pentru a defini

rroul stat in care atrdit Florea denumirea Valahia,un ter-men german care descrie o regiune de oameni vorbitoriri limbii latine. Romdnii prefer[ insi termentl,l Munte-nia (Tinrttl munqilor) sau, si mai bine, lara Romd.neascd,

sintagmd inceti{eniti ca urmare a faptului cI romaniiau stdpdnit o mare parte dih-aceastd zontr tirnp do circa

Z/

28 \ Reou R. FLoRESqUI MAT-EI CAZACU

200 de ani (107175 d.Hr.). Familia domnitoare care,sub presiunea maghiarS., a intemeiat acest stat la sfirgitulsecolului al XIII-lea se numea Basarab. Majoritatea isto-ricilor sunt de pirere cI este un nume de origine cuman[,fiind purtat de prinqii de Figlrag, o regiune situati insudul Transilvaniei.

Din nefericire, actualmente nu mai existi descendengidirecgi ai Basarabilor, care si poatl rezolva problema ge-nealogiei acestui neam supunindu-se unui test ADN. inschimb, familia Florea a avut mai mult noroc. Am su-pravieguit pinl in ziua de astilzr si, prin urmare, ne stl inputinll si ne studiem descendenla cu mai multl acura-tege. Totugi, o abordare a istoriei Romdniei prin prismaADN-ului ar fi un demers extrem de dificil, din cauzaamestecului inevitabil de neamuri survenit in urma mi-grafiilor, care face imposibili orice teorie a puritLgii raselorpromovat[ de istorici na1ionaligti, tatinizaniri, slavizanliigi tracomanii numlrdndu-se printre cei mai vehemengisuslinltori ai puritigii.

De la inceputul secolului al )O(-lea incoace, si cuprecidere in perioada comunistd., unii tracologi - darsi dictatorul Ceaugescu insugi subliniat mereu im-portanfa numericl a populafiei trace din Europa de Est.Intr-adevir, celebrul istoric grec Herodot (,,pIrintele is-toriei") a a;firmat c5. tracii reprezentau cel mai numerospopor in Antichitate gi c[, dacl triburile lor ar fi dorit slse uneascl sub un unic conducitor, ar fi cucerit regiunea.Un singur trib, cel al dacilor, a reusit si-si supun[ o bunlparte din actuala Rominie, ins[, din nefericire, in ciudacurajului de care a dat dovadi regele 1or, Decebal, ei nuau avut puterea de a infringe legiunile romane ale imp[-ratului Traian, in cele doui campanii desfhgurate succesiv,intre anii t0L-I02 9i 105-106 d.Hr.

Singe djn si'ngele lui Dracuh 29

Cu toate c[ unele familii rominesti cu origini in epoca

nedieval5. sunt indreptilite s[ pretindi cI prin venele 1or

.-rrg piclturi din singele Basarabilor (la fel ca numeroa-

;ele familii franceze care igi revendici descendenga dinCharlemagne), actualmente nu mai exist[ mogtenitori in-:nie directi ai fostei familii domnitoare. Neamul Florea,

;:are ulteriot avea si-si ia numele Florescu, se numirl:rintre aceste familii. Membrii s[i reprezintd, totodatd'

'rngurul clan care, in chip aproape miraculos, aizbttit sd'

:;i pistreze numele pdnl in zi:ua de astilzi, o afirmagie pe

:rre o suslin cu t[rie.Se ne indreptim acum atengia ciltre un mic triunghi

:in colEul sud-vestic al actualei Romdnii, situat intre Du-:,lre,la sud, iar la est delimitat de un afluent alslu, Oltul,: regiune care z marcat frontiera Imperiuiui Roman

iupa retragerea legiunilor, in anr:J 275 d.Hr., si pe care

i,m putea-o denumi,,Tiiunghiul Florea".

Este foarte probabil ca la acel moment din istorie un,r,arecare Florea s[ se fi stabilit in aceastl zond, sittatd,

= apropierea anticului orag dac Drobeta, in locul unde

i;riul formeazilo meandri in formi de potcoavl. Acolo;e gisea 9i un gir de patru defileuri abrupte gi inguste, cu-:,,xcute sub numele de Po4ile de Fier, care separl MunliiCr.p"tr la nord de Alpii Dinarici la sud (Po4ile nu mai

:rrsti, fiind acoperite, in 7972, de apele lacului artificialseat pentru punerea in funcliune a uriagei hidrocentrale

,:e la Po4iie de Fier). De-a lungul secolelor, regiunea a

:-,xt scena multor frlmant[ri gi conflicte ale clror urrndri

-nistl pdnd, air.In anul 105 d.Hr., implratul roman Traian a construit

::r ptod peste Dunlre care s[ asigure trecerea trupelor sale

:itre nord. Acesta a fost insi distrus in 278 d.Hr., cu sco-

$ de a impiedica pitrunderea pe la sud, in imperiu, a

?84 . IAPU R: FL.oR-E-sc-$, ira4rpl g+zA-c-u ...r...

A1 doilea consilier cu rang de ambasador la Londra era

Matila Costiescu Ghyka, flozof 9i matematician de oa-

recaterenume, clslto;it cu fiica ducelui de Norfolk'Tata

a ajuns la Londra intr-un moment extrem de critic - la

p,riin ti-p dup[ ce, prin Acordul de la Mrinchen, Cham-

il.rt"it p.r-ir.." dermaniei ^rrexarel

Regiunii Sudete'

convins c[ astfel va aduce Pacea.Acordul a insemnat insd

inceputul sfrrginrlui Pentru Cehoslovacia', lard" foarte

dragd.tatei.i"ntr-unul din rapoartele trimise lui Petrescu-Com-

nen, tata a Pus, in mod corect, responsabilitatea capitu-

ldrii cehoslovacilor pe umerii lordului Runciman, care

tocmai se intorsese de la Praga, unde incercase s[ explice

anexerrea regiunii de citre Hitler pe baza principiului

autodetermin[rii.in orice caz,lipsa de pregltire Pentru tilzboi a Fran-

1ei gi a Angliei,.a gi n"pe.area Poloniei 9i izolaJionillul,*"ri.rr, - exprimat Je tat[l viitorului pregedinte John

F. Kennedy, ambasador la Londra la' acel moment

p[rut s[ justi{ice cedarea lui Chamberlain'

Lap"1i"a vreme dupi sosire t tatei la Londra, legalia

romini a inceput pregitirile Pentru vizitaindelung ami-

natil aregelui -Crt"t

J [-1." la Court of St'James' DuplAcordul de la Mtinchen, Carol dorea s[-l intilneascd pe

Regele George al Vl-lea al Marii Britanii' Mdndru de

l.g[toru sa de-rudenie cu Familia Regah britanicl, el era

,rJrebdeto, s[ afle in ce mlsur[ Rominia se pttteabazt,

in noile condilii post-Miinchen, pe sprijinul diplomatic'

economic 9i (posibil) militar al Regatului Unit'Membrii lega{iei au fost instruili si facl pregltiri pro-

tocolare am[nunlite Pentru vrnta regaTil,planificatI pen-

tru trei iie (17-i9 ntiembrie 1938). Cu pulin inainte de

sosirea in Anglia, Carol a decis c[ sediul din Kensington

jI

al legagiei nu era suficient de elegant pentru a primi oas-

peli regali. Drept rczultat,a fost achizilionat[ una dintre

..1" *ui frumoase vile londoneze,inBelgrave Square nu-

mirul 3,la dou[ case de resedinla ducesei de Kent' Ch-direa din Kensington avea si serveascd drept cancelarie'

Regele CaroltMarele Voievod de Alba Iulia Mihai 9i

ceilal1i oaspeli regali au fost intimpinali conform proto-

colului, laGaraVictoria. Au urmat tteiz:dLe de recepfi la

Buckingham Palace,unde insolitorii lui Carol s-au arltat

foarte freocupagi de plasarea la masi; in special Urd[-

reanu, iare i-i amintii la telefon lui Grigorcea ci rangul

slu era echivalent cu cel al ducelui de Norfolk' Amba-

sadorul, impacientat, i-a trintit telefonul in nas, dupl ce

l-a informat pe noul favorit c[ nu-i va mai rispunde la

alte apeluri, ofensl care l-a costat postul - curind a fost

eliberat din funcfe gi chemat la Bucuregti' O altn gafh

s-a petrecut la sediul legaliei,la sosirea lui Carol al Il-lea:

Grigorcea l-a llsat pe rege s[ aqtepte in sala de receplie

timf de cdteva minute, in timp ce portretul ministrului

de Externe era atlrnatin locul celui al monarhului'

in ciuda acestor incidente, vrzitr- lui Carol al Il-lea

poate fi considerati drept un succes de ordin personal,

9i aceasta mulgumit[ spiritului slu flamboiant, uniformei

elaborate gi abilit[1ilor oratorice, care l-au redus pe mo-

narhul briianic (care avea un defect de vorbire) la statutul

de rud[ modest[. in afaru oblig4iilor protocolare, convor-

biri cruciale s-au desfhgurat intre Carol, prim-ministrul

Chamberlain gi Halifax, ministrul de Externe britanic'

ir, .e., ce privegte rcz'tltatele practice, vtzita luiCarol al Il-lea la Londra s-a dovedit a fr dezamilsitoare'

in afaradorinlei guvernului britanic de a extinde creditul

de cinci milioane de lire sterlinerpentru achizilionarea de

cltre Romdnia a dou[ rifse cu torPile, a citor$a avioane

286 RADU R. FLORESCU, MATEI CAZACU

militare 9i a altor mijloace tehnice de luptl, Marca'Brita-nie a p[rut s[ accepte preponderenfa economici a Ger-maniei in Rominia, atdta timp cit aceasta nu ii afecta

propriile interese.

intre timp, Fabricius, ambasadorul german la Bucu-regti, a devenit suspicios in legltur[ cu.vizita" lui Carol laLondra gi a primit instrucfiuni de la Hitler silaranjezewocol prin Berghof, in drumul spre cas[ al regelui. Carol a

acceptat si fac[ o oprire la Berchtesgaden, impreunl cu

fiulsiu, Mihai.Nu s-au pflstrat consemnlri scrise cu privire la acea

intdlnire, ins[ din mirturii transmise oral se pare ci re-

gele a ascultat obignuitul monolog allui Hitler, dup[ care

gi-a asigurat gazda de faptul c[, fiind membru al vechiifamilii aristocrate germane a Hohenzollernilor era dis-

pus si-i faci pe plac Ftihrerului, concesionind Germa-

niei petrolul gi grinele Rominiei.In schimb, Hitler urmas[ apere Rominia infagarevizionismului maghiar, bulgar

gi sovietic. T*a a fost intotdeauna de plrere c[ regele

Carol al Il-lea,la fel ca unchiul s[u, Carol I, nu gi-a uitatniciodat[ r[dicinile germane.

Urmarea demaririi sub bune auspicii a rela;iilor din-tre Romdnia gi Germania a fost una foarte surprinzl-toare. in drum spre Bucuregti, Carol a dat ordin ca Ze-lea Codreanu gi alli membri din conducerca Gilrzii de

Fier, care fuseser[ inchigi sub pretextul ci incercaser[ slevadeze pe cind erau transferaqi de la Bucuregti la Plo-iegti, si fie asasinafi. Asasinatul a gocat intreaga lume gi

l-a ingrijorat pe tata, carerfrril a simpztiza cu Garda de

Fier, nu era de acord cu astfel de metode, total striinespiritului romdnesc.

Asasinatele politice erau relativ frecvente in Balcani,

gi in special in Serbia 9i Bulgaria, insi in Rominia nu

)

;

avuseserl loc decit doui astfel de evenimente: primul, insecolul aI XIX-lea, sub domnia lui Cuza, 9i al doilea inLg33

-uciderea prim-ministrului I. G. Duca. Odat[ cu

aparilia Gilrzii de Fier, asasinatul politic a devenit inslo modalitate tot mai frecventl de elimifiate a celor mai

importanqi oponenli politici.Garda de Fier a ripostat curind, prin asasinarea

prim-ministrului Armand C[linescu, iar ulterior prin cea

a marelui istoric Nicolae Iorga. Regele a abolit Consti-

tulia din 1923 gi s-a inconjurat de o camaril[.Termenul

este preluat din spaniold',in carc desemneazl o inc[pere de

mici dimensiuni; in contextul nostru, este vorba despre un

grup mic de oameni carc,frrda fi membri ai guvernului, au

ulrrtrt la instaurarea unui regim autoritar. Aceasti camarild

era format[ din protejagi de-ai regelui, indivizi mediocri

care l-au sprijinit pe Carol in ceea ce avea s[ devinl,,dicta-

fira regalil', sistem de guvernare dezaproblt de tata.

Singura nominalizare pe care tata a primit-o cu bucu-

rie a fost zrceea. alui Viorel Tilea, ca inlocuitor al lui Gri-gorcea in ca-litate de ambasador. al RomAniei la Londra.

Aga cum am ariltat,Tilea, prieden din copillrie cu tata,

era nepotul de fiicl al lui Ion Rafiu, lider ai Partidului

Nagional din Tiansilva nia.Tata s - a consolat totodati 9i cu

numirea ca ministru de Externe a lui Grigore Gafencu,

un vechi prieten 9i fost jurnalist.

Regele avea Prca puline motive Pentru a accepta nu-

mirea tatei in postul de la Londra, insi Tilea l-a rugat Pe

Carol sI permiti rlmdnerea tatei in Anglia, Pentru a com-

pensa lipsa lui de experienl[ in diplomaire-Tata a notat in

memoriile sale:,,Regele a fost prins intre ciocan gi nicovah:

afinit[1ile sale falI de germani, pe de o Parte, iar pe de alta

pericolele implicate de sprijinul acordat de Hider pretenti-

ilor iredetrtiste formulate de cltre unguri gi bulgari".