Bol i le - d escr iere , cauze
i recomand r i spec i f ice de
t ra tam ent , fo los ind nu t r it i a s i * r r
remedi i le natura le
Sec iunea a IV-a: r
Ve t i bune despre CANCER
 
i remediile naturale
Volumul II
o io n ^ f   e Oxi / o o V V ' X o   /rs'h^
 î ' l U a - î ^ ' / c i ; f o '  fc ^ o ~/a>~6 C2-Ç-0
r   c 2o /<>
\ 
NICOLA, SORIN-LAURENIU Sntate i vindecare : folosind stilul de via edenic 
i remediile naturale / Sorin Nicola. - Dej : Texte, 2009 2 voi. ISBN 978-973-88790-5-8 Voi. 2. - Bibliogr. - ISBN 978-973-88790-7-2
615.322
Avertisment!
Aceast carte are doar caracter informativ i nu se constituie într-un ghid terapeutic care s se substituie sfatului medicului. Recomand clduros colaborarea bolnavilor cu medici care apreciaz rolul nutriiei în prev enirea i terapia bo lilor i care îneleg v aloa rea rem ediilor naturale. A utoru l crii i editura nu-i asum nici o responsabilitate în ce privete hotrârile pe care le vei lua, aciunile pe care le vei întreprinde sau rezul tate le folosirii info rm aiilor din aceast carte. Cred c fiecare individ
5
trebuie s considere ca un drept personal inalienabil - una din marile l iberti individuale - de a alege in teligent i în cunotin de cauz calea pentru restab ilirea sntii, fiind în joc propria- i via. A sum ai-v rspunderea pen tru propria persoan!
Sorin Nicola
de tratament,  folosind nutritia 
 
Abcesul, furunculoza O   Un abces  poate iei într-u n organ sau în esu tur ile moi de sub piele. Locurile predilecte sunt: sânii, gingiile, axilele i zona inghinal. Un abces poate s se resoarb, s creasc i s se sparg înuntru, s devin o pung de puroi neinfectat sau s dreneze printr-un lung canal, pe sub piele. O   Furunculul se dezvolt pe piele, de regul în jurul unui folicul de pr, zonele mai expuse fiind ceafa, axilele i zona inghinal. Majoritatea furunculelor se retrag sau fac un cap i se sparg. &   Apariia furuncu lelor i a altor leziuni cutanate mrturisesc c organism ul respectiv este intoxicat (uneori se asociaz i cu constipaia), încrcat cu materii toxice, pe care organismul încearc s le
elimine prin piele i celelalte organe excretoare. La aceast stare de lucruri, în cea mai mare msur, a contribuit alimentaia defectuoas.
• Evitai toate dulciurile i alimentele concentrate grase. Zahrul scade capacita tea globulelor albe de a distruge germenii. Pe deasupra, zahrul este un mare productor de mucoziti care încarc sistemul limfatic.
• Produse le lactate stimuleaz producerea excesiv de mucoziti i duc la constipaie, umflarea gahglionilor limfatici, amigdalit i diverse tumori.
• Grsimile animale (carnea, smântân, oule etc.) i cele hidrogenate (margarina) sunt printre alimentele care încarc organismul cu toxine.
• Alimen tele rafinate i cele bogate în aditivi i conservani sunt o alt surs serioas de intoxicare a organismului.
• Consum ul excesiv de alimente gtite i bineîneles, consum redus de fructe i legum e proaspe te, nepreparate termic. O astfel de schem nutriional, în timp, încarc organismul cu toxine, reprezentând o cauz profund a tot felul de boli.
&   Fortificai sistemul imunitar. Studiai cu atenia capitolul „Planul de fortificare al sistemului imunitar”. O Consum ai mult ap; acest lucru va favoriza curirea sângelui i a limfei i o aciune mai vigilent acelulelor cu rol imunitar. O   Nu stoarcei un furuncul; riscai s rspândii astfel infecia. Dac furunculul sau abcesul s-a spar t, facei du i nu  baie, pentru a nu rspândi infecia. O   In procesul de de toxif iere, tre buie s curai mai întâi ficatul dac vrei s avei o pie le curat. Meninei permanen t  pie lea cât mai curat, fiindc ea îi va îndeplini astfel funcia de organ de eliminare a deeurilor. în plus, o pie le cura t v face s v simii mai curat.
Recomandri de tratament: Respectai aceleai indicaii dietetice descrise la capitolul „Acne ea” . De asemenea, folosii intern
aceeai formul de plante, pentru a stimula dezintoxicarea organismului. încercai vreme de cel  puin câtev a zile s consum ai doar fruc te i legume nepreparate termic. Bei i multe sucuri: lmâie, portocal sau grape-fruit, urzic, ppdie, orz, morcov, alte fructe de sezon,
cp Usturoiul i echina cea ad ministrate oral ajut la întrirea sistemului im unitar i opresc infecia. Adugai zilnic câiva cei de usturi în mâncare. Folosii tinctur sau capsule de echinacea (8 capsule/zi) sau facei decoct din 2 lingurie plant la o can cu ap. Bei 2-3 cni pe zi.
 Rec omandri pe ntru matura rea furu ncu le lo r:
S   Cldura grbete formarea unui cap (prin care se va elimina coninutul abcesului). Aplicarea de rece (comprese cu ap rece) rspândete inflamaba i împiedic formarea capului abcesului; este de dorit a favoriza dispersarea inflam aiei doa r în apendicite i inflam aii dentare.
S   Cataplasmele fierbini fcute cu plan te medic inale (na lb mare, ptlagin sau brusture) ajut furunculele i abcesele superficiale s coac i s fac vârf.
S  Catap lasmele cu varz sunt eficiente în drenarea puroiului. Scufundai frunze le de varz alb în ap clocotit ca s se înmoaie. Rcii-le i aplicai aceast catapla sm peste furuncul.
S   Comprese alternante: comp rese fierbini (înmuiate în ap sau ceai), cât pot fi tolerate , alterna te cu comprese cât mai reci. în cazurile acute, repetai la fiecare 2-4 ore.
S  Roia i ceapa sunt legume c are conin substane antisep tice i antiinflamatoare, fiind rem edii tradiionale pen tru infecii. înclzii o felie de roie, punei-o peste furuncul i acoperii-o cu un bandaj ca s nu cad. La fel putei folosi i o felie de ceap coapt.
S   Cataplasme din smochine fierte în ap i tiate în dou. Se aplic pe abcese. Acesta este un remediu biblic pentru abcese, umflturi i tumori. Profetul Isaia a fost trimis de Dumnezeu la regele Ezechia care era bolnav, specificându-i s pun o „turt de smochine peste umfltur”, lucru ce l-a ajutat la vindecare. (2 Regi capitolul 20, versetul 7).
•S  Cataplasma cu semine de in. Pa tru lingurie de semine de in se macin cu rânia elec tric de cafea, obinându-se astfel faina de in. Aceasta se combin cu alte patru linguri de pulbere de mueel (obinut în acelai mod ca faina de in), dup care se adaug apa, amestecând continuu pân se formeaz o past omogen. Se întinde pe o bucat de tifon i se aplic pe locul afectat, unde se las minimum dou ore.
S   Se aplic pe abces sau furuncul tinctur de propolis cu un tampon de vat.
6
 
•S  Obs.: Dac abcesul dreneaz exterior se fac splaturi locale de mai multe ori pe zi cu infuzie din una sau mai multe  plante: Pelin, Ttneas, Coada-oricelu lui, Glbenele sau tincturâ de Echinacea (o lingur tinctur combinat cu 50 ml ap.).
Accident vascular cerebral, ischemie cerebral O   Fiecare al aptelea deces este produs de un accident vascular cerebral
„ ie p n e (AVC). Mii de români zac paralizai dc pe urma AVC. Dup cancer i SIDA, s a tii. .. AVC este una dintre cele mai de temut i mai invalidante boli care afecteaz
lumea civilizat. Mai mult de jumtate din cei care au suferit un AVC mor în  primele ase luni dup aceea, iar o treime din totalu l supravieuitorilor necesit îngrijiri ziln ice pentru to t restul vieii. 10% dintre supravieuitori îi petrec restul vieii în instituii de îngrijire specializate.
O  Accidentele vasculare cerebrale deseori sunt cauzate de ateroscleroz. Blocarea complet a arterei creierului duce la moartea oricrui esut al creierului (din lips de oxigen) care depindea de acea arter. Aceasta este moartea esutului cerebral care se numete accident cerebral vascular. Dei toat lumea tie c accidentele cerebrale vasculare în general duc la paralizia parial a corpulu i, ele mai pot cauza i alte dificulti. De exemplu, ele pot cauza orbirea, dificulti în vorbire sau auzire, i probleme severe de personalitate sau memorie. Problemele reale care au loc depind de partea vtmat a creierului. Riscul atacului cerebral crete proporional cu nivelul global al colesterolului i, în special, cu cel al colesterolului de tip LDL. Trigliceridele au sporit la rândul lor riscul atacului cerebral. Pe de alt parte, nivelul ridicat al colesterolului HDL benefic a redus riscul atacului cerebral i al atacului de cord. Produsele animale sunt principalele surse de colesterol (carnea, lactatele, oule). Studiai pentru mai multe detalii capitolul: „Ateroscleroz; Arterioscleroza; hipercolesterolemie”.
 
creterile uoare ale tensiunii arteriale pot contribui la precipitarea unui atac cerebral. Pentru mai multe detalii, studiai suplimentar capitolul „H ipertensiunea arterial”. &   Normalizai-v greuta tea corporal. Obezitatea favorizeaz ateroscleroza, hipertensiunea i majoritatea formelor de diabet, toate predispunând la accidente cerebrale. <A> Noi dovezi uim itoare ara t c p rac ticarea moderat intens de exerciii fizice  poate reduce riscul atacului cerebral cu uimitoarea cifr de 50%. Aceasta înseamn o or pe zi de mers vioi, 5-6 zile pe sptmân. Cercettorii cred c activitatea fizic descurajeaz formarea cheagurilor de sânge, micoreaz colesterolul, reduce tensiunea arterial i greutatea, toi acetia fiind factori legai de favorizarea producerii atacului cerebral. Adoptai un program regulat de exerciii fizice actual, în funcie de tolerana individual. &   Clima rece determin îngroarea sângelui, mrind posibilitatea formrii de cheaguri i determin creterea tensiunii arteriale. îmbrcai bine extremitile, în aa fel încât s le simit puin calde.
Cercetrile arat c i miniatacurile cerebrale i inflamarea vaselor cerebrale sunt implicate în Alzheimer. Unul sau dou atacuri cerebrale minore în prile strategice ale creierului, sporesc riscul instalri demenei de tipul Alzheimer de  peste 20 de ori.
Când nivelul stresului este ridicat se elibereaz adrenalin, cortizon i ali hormoni. Acetia cresc presiunea sângelui i oxidarea grsimilor în sânge. Chiar i o depresie uoar crete nivelurile hormonilor de stres i face sângele mai vâscos i mai predispus s formeze cheaguri. Schimbai-v mentalitatea i stilul de via tracasant. Eliberai-v de emoiile negative (suprare, îngrijorare, tristee, nemulumire, fric etc.) care v pot distruge. învai s v predai viaa, îngrijorrile i toate problemele ce v strivesc unui Dumnezeu care v iubete i care are soluii pentru tot ce v frmânt. încredei-v în El, altfel vei capota! Studiai Biblia i învai s v rugai.
ca Faza acut Faza acut reprezint o urgen medical i are nevoie de servicii competente ale camerei de urgen. Ce poate fi
fcut pân bolnavul ajunge la spital este s aplicai comprese de ap rece (mai bine punga cu ghea)  pe cap pentru a combate posibila hemoragie cerebral. Desfacei hainele din jurul gâtului, pentru relaxarea cilor respiratorii. inei capul ridicat. înclzii mâinile i picioarele (punei o buiot cu ap cald sau bgai-i picioarele într-un lighean cu ap cald). Pstrai extremitile calde. Pe deasupra, dai-i câte 20 de picturi de tinctur de Arnic, de trei ori pe zi, timp de 10 zile i pulbere de Traista ciobanului (antihemoragic), 1-2 linguri luate o dat în criz, apoi zilele urmtoare câte 1 linguri pulbere de 3 ori pe zi.
Recomandri de tratament: O   Fructele i legumele v pot feri de atacuri de cord sau de accidente vasculare cerebrale, ori chiar ajut la „degajarea” arterelor dup un atac de cord, susin muli cercettori. Un studiu fcut la Harvard a artat c femeile care au mâncat un morcov pe zi, au fost cu 68% mai puin predispuse la atacuri cerebrale, decât cele care au mâncat morcovi doar o dat pe lun! i spanacul este extrem de eficient în combaterea atacului cerebral. Elementul comun din legume în combaterea atacului cerebral este antioxidantul beta-caroten. Imaginai-v cum s-ar comporta organismul dac ai folosi numai fructe i legume crude, suplimentate de sucuri naturale! Organismul s-ar reface uimitor de repede i sntatea dvs. ar înflori. &   în cazul în care ai avut deja un atac cerebral , dup ce ai ieit din starea acut (o situaie care are nevoie de terapie intensiv i de specialitate), cea mai bun soluie pentru recuperare este adoptarea unui regim vegetarian bazat pe fructe, legume i verdeuri crude, care va debuta cu o cur de sucuri (7-21 de zile). Paleta divers de sucuri cu efecte valoroase ce le putei folosi în aceast perioad o vei gsi la capitolul „C ardiopatia ischemic; angina pectoral”. în aceast  perioad (7-21 zile), este bine ca dimineaa, bolnavul s fac o clism cu 1 litru de ceai cldu de mueel.
Dup aceea, continuai cura adugând salatele de cruditi i alte preparate ale buctriei fr foc. Ideal ar fi o  perioad de 3-6 luni. Este benefic un program regula t de mese. Dou mese pe zi este cel mai bun program i nimic între mese, iar ultima mas ar fi ideal s nu fie dup orele 16 (mai ales dac persoana este supraponderal). înainte cu 30 de minute de fiecare mas se va consuma un pahar de suc (urzic, ppdie, orz verde, lmâie, grape-fruit, elin, fructe de sezon, etc.). Se pot consuma fulgi i germeni de cereale, iar din semine i oleaginoase, cantiti potrivite: semine de floarea-soarelui, susan, dovleac, nuci, migdale (nepreparate termic).
 A lte recomandr i dietetice: 'A  S-a dovedit c vitamina E este esenial pentru funcionarea neurologic normal. Datorit
. w capacitii vitaminei E de a restaura parial sntatea carotidei, nu ne surprinde s gsim dovezi c  D£ t :   vitamina E previne atacurile cerebrale. Alimentele cele mai bogate în vitamina E sunt: fructele
oleaginoase (nuci, alune i migdale), avocado, broccoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neprocesate i nerafinate, lptuci, spanac, orez brun, semine încolite.
V Vitamina C  previne declinul mintal în principal prin combaterea bolilor cerebrovasculare i a atacurilor cerebrale. Vitamina C este mai mult decât un antioxidant; ea înlesnete transmiterea
mesajelor în creier. Consumai alimente bogate în vitamina C: mcee, ptrunjel, kiwi, coacze negre, lobod, ardei, urzici, broccoli, conopid, varz, portocale, lmâi, grape-fruit, spanac, ridichii, varz, roii, mazre, fragi.
V Cercetarea tiinific a descoperit c vitaminele A i C, luate împreun cu o substan natural numit rutin, scad riscul atacurilor cerebrale cu 75%! Rutina se gsete în Este un exemplu din clasa de substane cunoscute
 
ca bioflavonoide, care se gsesc în pulpa acestui fruct. Consumai lmâi, grape-ifuit i alte citrice cu tot cu pulp. De asemenea, cantiti considerabile ale acestui aminoacid (rutin) se gsesc i în polen.
S   Ptrunjelul i citricele conin o grup de substane numite cumarine care împiedic apariia trombuilor (cheagurilor sanguine). Consumai aceste alimente din belug.
S   Ceapa  previne formarea de cheaguri, flu idific sângele i ajut la reglarea tensiun ii arteriale. Folosii-o din belug în alimentaie.
S   Alcina - un extract din usturoi are capacitatea s relaxeze muchiul cardiac. In acest fel, aritmia cardiac se reduce semnificativ. Cea mai uimitoare calitate a alcinei este capacitatea sa de a reduce nivelul de colesterol negativ. Usturoiul conine i nite substane numite sufide care au capacitatea de a scdea tensiunea arterial i a preveni formarea de cheaguri (trombui).
S   în recuperare dup infarct sau dup accident vascular se folosete mierea ca aliment în primele zile. Ea conine nu doar vitamine, minerale i enzime, ci i calorii foarte uor asimilabile, care trec uor din tubul digestiv în circulaia sanguin, iar a mai lua, prin procesul digestiv, din energia organismului i aa slbit. Pentru un bolnav ce a suferit un atac de cord recent ori a avut un accident vascular în urma cruia se confrunt cu o paralizie mai mult sau mai  puin grav, mierea aduce o binefacere extraordinar. Se consum zilnic 1-6 linguri.
  S   Consumai pulbere din semine de In (3 lingurie zilnic) sau 2 linguri de ulei de In, fiind o surs alimentar bogat de acizi grai omega-3, care au efecte pozitive în combaterea procesului aterosclerotic.
S   Riscul de accident vascular cerebral de orice cauz poate fi redus prin consumarea zilnic a 5-7 nuci sau a unei  jumti de ceac de fasole soia gtit.
s   Cura cu grâu încolit: consumai 3-4 linguri de grâu încoli în cure de 15-20 zile pe lun. Grâul germinat îl putei consuma în salatele de fructe i legume sau sub forma unui lapte delicios preparat cu ajutorul mixerului sau  blenderului.
S   Preparat format dintr-o l ingu ri de pulbere de ctin, una de mcee, una de po len i una de miere. Se iau 4-5 lingurie pe zi din aceast combinaie. Persoane care au avut fragili tate capilar pronunat au eliminat acest neajuns dup dou luni de tratament cu acest preparat. De asemenea, pacienii care aveau sechele dup accidente vasculare s-au recuperat foarte rapid cu ajutorul acestui remediu. Polenul conine un aminoacid numit rutin, care are un efect de tonifiere a vaselor de sânge. Mceul este cea mai bogat plant în vitamina C din flora european, care întrete rezistena peretelui vascu lar pentru a nu se rupe. Ctina este, de asemenea, foarte bogat în vitamina C i un tonifiant general.
  S   Consumai semine de dovleac, de floarea-soarelui, semine de in, migdale i nuci - alimente care sunt sntoase reconstituente în cazul acestei boli.
S   Pulbere de semine de Sch ind uf - se consum 1 linguri de pulbere de 4-5 ori pe zi. Seminele de Schinduf au un efect anabolizant puternic (ajut la creterea forei i masei musculare), stimuleaz procesele de regenerare din organism, sunt un puternic stimulen t neuromuscular, mresc capacitatea de efort, regleaz asimilaia nutrienilor i  pot fi folosite în subponderal ita te, deficiene de asimilaie, diferite forme de anemie, atrofie muscular, convalescen, anorexie.
S   Cura cu drojdie de bere (sub form de fulgi nutriionali - se gsesc la Plafar sau magazine naturiste) regleaz nivelul colesterolului sanguin, aduce la valorile normale tensiunea arterial, favorizeaz activitatea miocardului i îmbuntete funciile cerebrale. Se administreaz în fiecare lun 15-20 zile, câte 2-3 lingurie de fulgi de drojdie  proaspt pe zi ca adaos în salate.
S   Doctorul David White de la Universitatea Nottingham, Anglia, a descoperit c Adoxynolul (AND) - un extract  din semine de struguri ce conine cel mai puternic bioflavonoid cunoscut, reduce colesterolul LDL oxidat i formarea celulelor spongioase. în urma unor teste clinice extinse, el a conchis c AND o fer cea mai bun protecie împotriva aterosclerozei. AND fortific vasele de sânge i le împiedic s plesneasc, aceasta fiind adeseori cauza  pentru cheagurile provocatoare de atacuri cerebrale. Folosii 4 p icturi, de 3 ori pe zi.
Obs:  în capitolul „Reete ce pot fi practicate în perioada curelor cu alimentaie crudivor” (a doua seciune a crii) vei gsi o palet larg de preparate ce le putei folosi în timpul tratamentului, bineîneles, inând cont de indicaiile i contraindicaiile legate de afeciunea dumneavoastr. Folosii, în mod special, reete ce conin ingrediente cu potehial terapeut ic pentru afeciunea de care suferii.
F i t o t e r a o i p - ^   Ginkgo biloba  poate reduce gravita tea pagubelor produse de un atac cerebral. Astfel, ‘ Ginkgo grbete îndeprtarea acidulu i arahidonic (care este toxic i produce inflamaii),
 blocând moartea celulelor din hipotalamus. Ginkgo mrete circulaia sângelui i a oxigenului spre creier, prin reducerea vâscozitii sângelui. De asemenea, intensific metabolismul glucozei în creier, ceea ce conduce la meninerea i întinerirea memoriei. Putei s folosii planta sub form de infuzie (bei 2 cni pe zi), dar cel mai eficient este s o folosii sub form de pulbere (folosii pen tru aceasta rânita de cafea), administrând
sublingual (încercai s pstrai pu lberea 10 minute sub limb) 1 linguri de 4 ori pe zi, cur timp de 3 luni. S  Amestecai în proporii egale urmtoarele plante: Pducel, Talpa gâtei i Valerian (rdcin). Se face infuzie
S   Amestecai în proporii egale urmtoarele plante: Pducel, Talpa gâtei i Valerian (rdcin). Se face infuzie din 1-2 lingurie de plante la o can de ap. Se beau 1-2 cni pe zi în mai multe reprize. Pducelul are o aciune hipotensiv, vasodilatatoare i sedativ asupra sistemului nervos central. Talpa gâtei are efecte anticoagulante i  poate fi folosit împotriva formrii cheagurilor de sânge în interiorul vaselor sanguine. Tot talpa gâtei acioneaz
9
 
ca un calmant nervos inte rvenind favorabil în înlturarea strilor de excitaie cerebral. Valeriana asigur sedarea sistemului nervos i cardiac, micoreaz strile de excitaie (spasticitate) i are i efect hipotensiv.
•/   Extract glicerohidroalcoolic 1DH din muguri de Anin negru (Alnus glutinosa  - sinonim Arin negru) - Se administreaz 1 doz de 1,5 ml în puin ap de izvor (sau ap plat), de 3 ori pe zi, cu 15 minute înain tea meselor. Acest extract are efecte vasoreglatoare (tonifiant, previne i dilueaz apariia cheagurilor, antiinflamator), amelioreaz circulaia encefalic i miocardic.
Vin medicinal: la 2 litri vin alb natural, adugai 100 g vâsc mcinat (în rânia de cafea), 200 ml suc ceap, 200 g usturoi pisat, 200 g miere de albine poliflor natural. Se pune totul într-un borcan (cu capac) de 3-5 litri, la temperatura camerei, timp de 14 zile. Se amestec zilnic cu o lingur de lemn. Dup 14 zile, se strecoar i se trage în sticle închise la culoare. Se pstreaz la frigider. Se consum câte 2 linguri, de trei ori pe zi, înainte cu 30 de minute de mas. Are efecte remarcabile. Casca de argil: Lutul (argila) se colecteaz din zone mai puin poluate, de la o adâncime de peste 50 cm sau dintr-un mal în care se evideniaz un strat de argil. Sesitilizeaz, indiferent de culoare (rou, brun, galben, negru, etc.) numai lutul pstos, care la umezire cu ap las, la frecare între degete, senzaia de unsuros. Pentru acest procedeu, lutul se înmoaie cu ap cldu, lsându-1 1-2 ore. Apoi se omogenizeaz pân la consistena unei
 paste (s fie ca smântân), dup care se aplic pe pielea capului (este ind icat ca pacientul s se tund foarte scurt sau „la piele”) un strat de argil de 1,5 cm grosime care se întinde uniform. Se acoper capul cu o pânz moale de  bumbac, apoi cu o cciul moale i clduroas. Odat aplicat cataplasma, bolnavul va sta acoperit cu o ptur, sau dac temperatura va permite, v a sta descoperit. La picioare, se vor pune sticle sau buiot cu ap cald (atenie, s nu-1 ard, mai ales dac are simul tactil afectat!). D urata aplicaiei este de 2-3 ore. Argila dup folosire se arunc, înain te de aplicaie este recom anda t ca pacientul s mearg la toalet pentru ca s poat apoi s stea linitit în timpul aplicaiei. Cataplasma cu argil poate fi alternat în perioada de noap te cu o cataplasm din frunze de varz (bine zdrobite în prealabil cu ajutorul unei sticle sau un sucitor de lemn).
V Reflexoterapia (masajul în talpa piciorului) i masajul general au o importan special în refacerea funciilor motorii altera te în urma atacului cerebral. Pentru masaj se pot folosi: tinctura de Cimbrior, tinctura de Levnic, tinctura de Traista ciobanului, tinctura de Rozmarin, uleiul de Suntoare. D ac este nevoie, folosii gimnastic  medical de recuperare.
Obs.:  în cazul în care bolnavul a avut un AVC i a rmas cu sechele locomotorii (ex: hemiplegie), putei folosi pentru masaj oetul de Rozmarin i/sau uleiul de Suntoare. V Masajul cu oet de rozmarin. Se fricioneaz zilnic zonele afectate, minim 15 minute. Are efecte uimitoare în
cazul monoplegiilor, hem ipleg iilor i chiar al tetraplegi ilor. Oetul de rozmarin se prepa r astfel: într-o sticl cu gâtul larg se pun 20 linguri de rozmarin mrunit, peste care se adaug 1 litru de oet de mere. Se las s se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, dup care se filtreaz. Se folosete pentru fricionar i comprese.
ATENIE! Poate apare anuria! S  Dac se constat c bolnavul nu a urinat suficient sau deloc (mai ales atunci când consum suficiente lichide) este  posibil s se fi produs un blocaj urinar. Anuria este o stare patolog ic ce se caracterizeaz prin absena complet sau aproape complet a urinei din vezic. Cel mai frecvent se datoreaz unei opriri a funciei renale, dar poate fi cauzat i de obstrucia ureteral. în acest caz trebuie acionat rapid. Este indicat a se face cât de repede o baie fierbinte de ezut cu ap simpl cel puin sau, i mai bine, o baie de plante (coada-calului sau flori de fân) i s se consume în acest timp un ceai diuretic (folosii una sau mai multe plante: cozi de ciree, suntoare, mtase de  porumb, urzic, suntoare , coada-oricelu lui etc.) .
Acneea => Forma cea mai obinuit a acestei boli este acneea vulgar sau polimorf juvenil, care apare la tineri începând din pubertate (14-15 ani). Afeciunea este caracterizat prin apariia unor leziuni ale
sa tii...  pielii numite comedoane   („couri”), sub form de noduli cenuii sau roietici, cu sau fr mici colecii purulente în vârful leziunilor. Deoarece acestea sun t supuse suprainfeciilor cu diveri microbi, pot fi i sub form de pustule glbui, care dac nu sunt tratate la timp, pot lsa cicatrice pe fa. O form mai special este acneea rozacee, întâln it mai ales la femei dup vârsta de 40 ani. Agentul patogen este stafilococul. La unele femei, acneea este un simptom de ovar polichistic, o
afeciune hormonal care poate declana i menstre neregulate , infertilitate, pilozitate excesiv i cretere în greutate. Una din cauzele acestei a feciuni este alimentaia defectuoas care genereaz tulburri gastrointestinale (inclusiv
constipaie), la care se altur i tulburrile endocrine (ovariene sau testiculare). Sunt contraindicate zahrul i produsele care îl conin, ciocolata, ca rnea în general, g rsimile animale, grsimile hidrogenate (margar ina), uleiul prjit, laptele,
10
 
oule, pâinea alb, alimentele bogate în aditivi i conservând , apele carbo-gazoase, butur ile comerciale cu colorani i arome artificiale. <=> în procesul de detoxifiere, trebuie s curai mai întâi ficatul dac vrei s avei o piele curat. Regenerai ficatul, simulai-i funciile, evitai substanele toxice care îl pot afecta grav. => Meninei permanent pielea cât mai curat, fiindc ea îi va îndeplini astfel funcia de organ de eliminare a deeurilor. în plus, o piele curat v face s v simii mai curat. => Multe cazuri de astm cronic, alergii, infecii ale urechii, acnee au fost com plet vindecate prin simpla eliminare a  produselor lactate din alimentaie. A cneea juvenil este mai frecvent la copiii i adolescenii care folosesc lapte de vac. Printre factorii rspunztori am intim grsimea bogat în acizi grai cu 8 i 14 atomi de carbon despre care se tie c sunt factori cauzali minori ai acneei, i progesteronul din laptele vacilor însrcinate (majoritatea vacilor de lapte continu s fie mulse timp de luni de zile dup ce devin gestante). în organismul consumatorului, progesteronul este transformat în androgeni care favorizeaz apariia acneei. => O alt cauz profund a acneei este hipersensibilitatea Ia nivelul normal al hormonului sexual testosteron. Aceast hipersensibilitate determin producerea unei cantiti anormale de sebum, substan gras secretat de glandele sebacee i care protejeaz pielea. în acelai timp, o reacie anonn al în interiorul canalelor glandelor sebacee face ca celulele care le cptuesc s devin prea lipicioase. în loc s fie eliminate dup ce mor, aceste celule se adun i înfund canalul seboreic. Sebumul acumulat se întrete formând un cap negru sau alb, iar bacteriile prezente pe suprafaa pielii se pot multiplica cu uurin, producând pustula roie i umflat, tipic pentru acnee. în cazuri grave, aceste pustule se  pot transforma în comedoane sau chisturi pline cu lichid. <=> Anum ite medicam ente (unele pilule contraceptive, corticosteroizi i medicamente pentru epilepsie) pot agrava acneea. Medicamentele care conin iod i sare iodat agraveaz acneea, de aceea evitai-le.
Multe loiuni i produse cosmetice  pot conine chimicale ce pot agrava acneea. Nu lsai pru l s v ating faa. Nu v punei mâna pe fa i nici mcar nu atingei faa cu degetele; folosii o estur curat chiar când v scrpinai. Folosii haine de bumbac 100% i nu din materiale sintetice. <=> Stresul  poate ju ca un rol sem nif ica tiv în înrutirea acneei. Neutralizai stresul prin exerciiu fizic în aer liber i dobândind încredere în purtarea de grij a lui Dumnezeu, care dorete s aruncai asupra Lui toate îngrijorrile dumneavoastr. => Expunerea cu modera ie la soare este benefic pentru tratarea acneei. Razele ultraviolete fac s creasc grsimea  pielii prin epicheratin i previn blocajul glandelor de la suprafa. Evitai expunerile când soarele arde cel mai tare (vara, între orele 10 i 15). Este indicat bronzarea feei pentru a favor iza cojirea de dou ori pe sptmân, timp de mai multe sptmâni. => Se va consuma mult ap,  pentru o bun hidratare a organismului i o elim inare rapid a toxinelor. =!> Splai-v faa cu un spun care nu conine ulei, dar nu usuc pielea.
Courile nu se storc, pentru c, în acest fel, infecia ptrunde în esuturile mai profunde.
Recomandri de tratament: De cele mai multe ori, mi-a fost dat s vd c forme rebele de acnee au fost vindecate simplu doar
 printr-o cur de cruditi vreme de 1-2 luni. Faa pacienilo r s-a curit ca prin minune, courile disprând aproape fr urme. De aceea, ar fi excelen t s facei o cur de cruditi vreme de 1-2 luni sau, cel puin, consum ai cu predilecie alimente crude o perioad de timp. în aceast perioad bei multe sucuri de fructe i zarzavaturi. Putei alege una sau dou zile pe sptmân s consumai în exclusiv itate aceste sucuri (1,5-2 litri pe zi), adugând la acestea ceaiurile indicate i celelalte aplicaii externe. Cu siguran vei avea rezultate foarte bune i de durat.
Se recomand urmtoarele sucuri:   Morcov - 1-2 pahare/zi. M orcovul este foarte bogat în betacaroten (are rol în formarea i meninerea celulelor care
acoper pielea, ochii, gura i organele interne cât i în reglarea proceselor imunitare).   Teci de fasole verde (cât mai crud, cu boabe mai neformate) - 1 pahar/zi. Are o aciune diuretic-depurativ
N  puternic, având efecte deosebite în tratarea bolilor de piele. elin (se poate folosi atât rdcina cât i frunzele) - Vi pahar/zi. Se poate combina cu sucul de morcov. Efectele diuretice,detoxif iante, reglatoare hormonal ale elinei o recom and ca un excepional rem ediu în bolile de piele cele mai diverse.
  Orz verde - 2 pahare/zi (se poate folosi i pudra de orz verde pentru prepararea sucului). Orzul verde are un efect antiinflamator foarte puternic, fcând adevrate minuni în cazul acneei. Folosii o cur de 30 de zile cu suc de orz. Extern, se aplic vreme de 30 de minute, direct pe piele, terciul de orz verde, obinut dup stoarcerea sucului (în cazul în care s-au folosit m ldiele de orz verde la prepararea sucului). Dup cu rarea pie lii cu puin ap cldu (i mai bine este o infuzie de salvie), se las pielea sa se usuce.
♦> Ppdie - 1 pahar/zi. Se poate lua în amestec cu sucul de urzic. Ppdia este foarte bogat în betacaroten i are o aciune puternic depurativ. Stimuleaz, de asemenea aciunea detoxifiant a ficatului.
  Urzic - 1-2 pahare/zi. U rzica are o aciune puternic depurativ, regleaz activitatea imun itar i hormonal i are efect antiinflamator.
  Leurd -1 pahar/zi. Sucul de leurd are puternice efecte depurative, fiind eficient i în tratarea reumatismului degenerativ, psoriazisului, acneei i în general a bolilor de piele care apar pe fondul intoxicrii organismului.
Diet : 
 
  Ptrunjel (frunze) - Vi  pahar/zi. Se poate combina cu urzica i ppdia. Ptrunjelul este un bun diuretic, un  purifica tor sanguin i are efecte bune în reglarea glandelor suprarenale i a celorla lte glande.
Sucurile de sfecl i varz cur sângele i ajut pielea gras predispus la acnee. Obs: ** 1 pahar = 250 ml
  Folosii sucurile pe care le putei gsi în sezonul respectiv. Avei o ofert variat. ^   în fiecare diminea, timp de 7 zile se face o clism cu 1,5 litri infuzie cldu de mueel. Ajut la curirea
colonului i dezintoxicarea general a organismului. S    Cura cu ulei - O dat pe zi, dimineaa, pe stomacul gol, se ia 1 lingur (nu plin) de ulei de floarea-soarelui i se
cltete gura timp de 10-15 minute (în acest timp este indicat s se in capul în jos pentru prevenirea vomei). Dup acest timp, el va deveni o emulsie de culoare alb i va fi scuipat la toalet (i nu în chiuvet, deoarece este plin de microbi). Dup expectorare, gura se cltete foarte bine cu ap srat (mai indicat este s se spele cavitatea cu ceai de coada-oricelului, glbenele, salvie, pentru îndeprtarea toxinelor i s se curee limba cu ajutorul cozii unei linguri de lemn). D ac vrem ca tratam entul s fie mai intens i cu rezultate mai rapide, atunci vom face de rei ori  pe zi aceast procedur, vreme de dou sptmâni. Primele rezulta te vizib ile sunt albirea dinilor, reducerea sângerrii gingiilor i întrirea lor, împrosptarea respiraiei. Este posib il ca dup primele zile de tratament s se agraveze aparent anumite afeciuni, cum ar fi cele biliare, digestive ori endocrine, dar acesta este un semn de vindecare i, deci, cura trebuie continuat.
S    Cura intern cu argil - 1 lingur ras de argil se las la macerat într-un pahar de ap de seara pân dimineaa. Dimineaa, se amestec bine coninutul i se bea. Cura dureaz 30 de zile.
S   Consumai alimente bogate în zinc  precum: semine de dovleac, sem ine de floarea-soarelui, pâine integral, drojdia de bere (fulgi nutr iionali) , fasolea, germeni de grâu, ciuperci. Acest mineral joac un rol important în divizarea, creterea i repararea celulelor. Este i un bun agent imunitar.
  S   Folosii alimente bogate în vitamina A (betacaroten). Aceast vitamin are un important rol în fonnarea i meninerea celulelor care acoper pielea. De asemenea, este un factor de protecie al organismului asupra infeciilor, crescând imunitatea. Cele mai bune surse alimentare de betacaroten sunt: morcovii, ctina, spanacul, andivele, avocado, ptrunjelul, pepenele galben, sfecla, roiile, ardeiul rou, broccoli, caisele.
S   Vitamina E este un bun antioxidant stopând procesele de degenerare în organism. Alimente bogate în vitamina E sunt: avocado, broccoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neprocesate i nerafinate, fructele oleaginoase (nuci, migdale, alune), lptucile, spanacul, orezul brun, seminele încolite.
S    Carena de vitamina B6 produce modif icr i cutanate i alterri ale glandelor sebacee. Pentru a preveni acneea trebuie consumate alimente bogate în vitamina B6: germeni de grâu, banane, nuci, alune i avocado.
V' Apa de trâe de grâu - se pun 6 linguri de trâe de grâu i 4 lingurie de pulbere de rdcin de Brusture la un litru de ap, se las pentru 8-12 ore (de seara pân dimineaa), apoi se strecoar. Se poate aduga, dac v place,  puin suc de lmâie. Se consum, la discreie, în loc de ap. Trâele sunt bogate în vitaminele B (unele din ele sunt implicate în sntatea pielii i a mucoaselor, altele stimuleaz buna funcionare a sistemului endocrin) i, în plus, au un efect detoxifiant. Brusturele are efecte detoxifiante puternice, fiind indicat în tratarea bolilor de piele i a tulburrilor glandulare i metabolice.
V' Tulburrile care apar în perioada pubertii i a adolescenei sunt combtute prin folosirea polenului.  Administrarea în cure îndelungate a polenului reduce semnificativ incidena acneei juvenile . Folosii de 3 ori pe zi câte o linguri de polen vreme de 30 de zile. Putei face 2-3 cure pe an.
S    Seara, pe stomacul gol, se vor consum a 2 linguri de pulbere de semine de in (se obine cu ajutorul râniei de cafea), pe o perioad de 14 zile. Acest tratament este un excelent mijloc de dezintoxicare pentru întreg organismul, motiv pentru care este folosit în tratarea bolilor de piele. Uleiul din semine de in este foarte bogat în acizi grai omega-3 cu aciune antiin flamatoare puternic (1-2 linguri/zi). Pulbere de rdcin de mcri cu miere - 4 lingurie de pu lbere de rdcin de mcri se combin cu 4 lingurie de miere. Se consum acest preparat pe parcursul unei zile, pe stomacul gol. Cura dureaz minimum dou luni. Preparatul are un efect detoxifiant foarte puternic.
S    Drojdia de bere conine am inoacizi i vitamine care ajut la reglarea proceselor horm onale i contribuie la meninerea sntii ep iderm ei. Folosii fulgii nutriionali de drojdie de bere, câte 2-3 linguri pe zi, o cur timp de 15 zile în fiecare lun.
Obs:  în capitolul „Reete ce pot fi practicate în perioada curelor cu alimentaie crudivor” (a doua seciune a crii) vei gsi o pale t larg de preparate pe care le putei folosi în timpul tra tamentului, bineîneles, inând cont de indicaiile i contraindicaiile legate de afeciunea dumneavoastr. Folosii, în mod special, reete ce conin ingrediente cu potenial terapeutic pentru afeciunea de care suferii.
S   Ceai din: Brusture (rdcin), Teci de fasole, Trei frai ptai. Glbenele, Soc. Se cumpr de la P lafar (putei s le recoltai chia r dum neavoastr) câte o pung din fiecare plant recomandat. Tecile de fasole se combin cu rdcina de brusture. De asemenea, într-o alt  pung se amestec celelalte plante. Se pune la fiert 1 litru de ap de izvor (sau plat) în care se  pun dou linguri din com binaia teci de fasole + brusture , care se fierb vreme de 5 minute. Se
Fi toterapie:
adaug 2 linguri din combinaia celorlalte plante, se oprete focul i se las vasul acoperit
12
 
vreme de 10 minute. Se filtreaz ceaiul i se adaug 2 linguri de bitter suedez. Ceaiul se pune într-o sticl i se bea toat cantitatea pe parcursul zilei, cu înghiituri rare. Se face o cur de 30 de zile cu acest ceai. Dup o pauz, se mai  poate repeta. Brusturele este planta numrul unu în orice afeciune dermato logic, fiind un excelent adjuvant în  procesul de detoxifiere, eliberând organismul de tox ine i mucoziti. Tecile de fasole au o rem arcabil putere depurativ, curând umorile organismului i favorizând eliminarea toxinelor. Planta Trei-frai-ptai are un efect accentuat de detoxifiere a organismului, favorizând eliminarea rapid a toxinelor din corp pe cale gastrointestinal, renal sau prin transpiraie. Aceeai plant este considerat printre cele mai puternice plante cu efect antialergic. Socul este un bun diuretic, depurativ i antialergic. Glbenelele sunt recunoscute datorit beneficiilor aduse în tratarea bolilor de piele. i mai eficient este s amestecai toate plantele, pe care s le transfonnai în pulbere cu ajutorul râniei de cafea i s luai sublingual 1 linguri pulbere , de 4 ori pe zi, pe care o putei bea cu puin ap.
S   Comprese cu infuzie de conuri de Hamei. Se prepar o infuzie din 1 lingur plant la 1 can de ap clocotit. Aplicai comprese calde pe fa ori de câte ori avei timp pe parcursul zilei. Când se rcesc, schimbai-le. Hameiul are aciune antiseptic i bactericid având efecte excelente în tratarea acneei.
S   Castraveii calmeaz erupiile in flamate , cu mâncrimi, de exemplu eczemele , iar apa de castravei cur i tonific ideal pielea gras; tiai un castravete în cubulee i fierbei-1 într-un litru de ap timp de 15 minute. Turnai într-o  bucat de pânz i presai sau strecurai.
S   Echinacea este un remediu eficient în tratarea unei game largi de boli de piele asociate cu toxicitatea, cum ar fi acneea, erupiile cutanate i abcesele. Aceasta din cauz c sistemul limfatic devine adesea suprasolicitat când organismul adpostete infecii i boli. Echinacea stimuleaz activitatea macrofagelor, ceea ce menine funcionarea sistemului limfatic la un ritm normal. Un experiment fcut în Germania pe 4.598 de pacieni a demonstrat ameliorarea unui numr foarte mare de boli de piele prin folosirea loiunii pe baz de Echinacea. Experimentul a evideniat orat general de succes de aproximativ 85% în cazurile când loiunea a fost aplicat pe suprafee de piele afectate de varice ulceroase, eczeme, rni, abcese, herpes simplu i foliculit. în general, simptomele de durere, iritaia, mâncrime etc. au disprut în patru zile. Intern putei folosi Echinacea sub form de tinctur sau capsule.
  S  Tratamentul intern de minimum dou luni cu ulei de ctin are un efect benefic deosebit asupra pielii. Se iau câte 40 de picturi, de 2 ori pe zi, cur 30 de zile. Uleiul de ctin este foarte bogat în betacaroten i vitamina E.
S  Cataplasm cu argil i frunze de ceap - se fac dou aplicaii pe zi.  Ingr ed iente:   1 pahar cu ap cldu, 2 linguri de sare marin, 1 litru de ap, frunzele exterioare de la 5 cepe uscate, 3 linguri de argil i sucul de la o lmâie.  M od de preparare:   Se fierb vreme de 5 minute frunzele ceap cu 1litru de ap. Sarea se introduce într-un mic scule de pânz (sau tifon foarte des) care se înmoaie în decoctul de ceap i se pstreaz pentru aplicarea ulterioar. Dup aceea se strecoar decoctul i se pstreaz într-o sticl astupat ermetic, la loc întunecos i rece. Se face un amestec din argil, sucul de lmâie i decoct din frunze de ceap (se toarn câte  puin) pân se obine o crem de consistena smântânii. Se spal i se f reac blând faa cu sculeul cu sare înmuiat. Dup aceea se aplic sub forma
unei cataplasme subiri crema de argil. Cataplasma va fi inut pân când argila d semne c începe s se usuce (nu trebuie lsat s se usuce!). Se spal faa cu ap cldu. Apoi se va umezi faa cu decoctul de ceap, lsând ca pielea feei s absoarb decoctul. Splarea feei cu acest decoct se repet de mai multe ori pe zi.
S   Masc de fa obinut din: 2 lingurie de drojdie de bere, 2 linguri de ulei de msline i 2 linguri de miere lichid. Amestecul se omogenizeaz i apoi se întinde pe ten, unde se las vreme de 30 de minute, dup care se spal cu ap cldu.
\ 
Adenita (inflamarea ganglionilor limfatici),  limfangita
=> In paralel cu reeaua de vase sanguine, în organism mai întâ lnim o reea de vase pr in care circul limfa, alctuind sistemul limfatic. Aceste vase foarte fine, de 50 de ori mai subiri decât firul de pr, denumite capilare limfatice, se gsesc în toate esuturile corpului i se unesc, formând dou mari trunchiuri limfatice: canalul toracic i marea ven limfatic. Marea ven limfatic adun limfa din  partea dreapt a corpului i a gâtului, de la membrul superio r drept i din jumtatea dreapt a toracelui, iar canalul toracic colecteaz limfa din restul corpului. Ambele trunchiuri limfatice se deschid în venele care aduc sângele de la membrele superioare. Aadar, limfa - care a luat natere din
sânge - se reîntoarce, în cele din urm, tot în sânge.
13
 
=> Sistemul imunitar i sistemul limfatic colaboreaz pentru a funciona ca un singur sistem. Sistemul imunitar i limfatic acioneaz asemenea forei poliieneti i departamentului de salubritate, reunite într-o singur structur. Sistemul limfatic colecteaz gunoiul din fiecare cas (celul); bineîneles, „gunoiul” este diferit, în funcie de stilul de via al fiecrei case (celule). Reinei: chiar i alimentele care devin nocive dup ce au fost ingerate declaneaz o reacie imunitar i limfatic. Mai mult, numeroase alimente pe care oamenii le consum zilnic supraîncarc i colmateaz sistemul limfatic. >=> Ganglionii limfatici sunt grupuri de celule situate de-a lungul vaselor limfatice, care joac un rol important în aprarea organismului. Inflam area ganglionilor este un semn c luptai activ contra unei infecii sau a altei invazii de ctre bacterii sau celule duntoare. Ganglionii limfatici produc anticorpi i celule albe care lupt contra infeciei. Ei rein i microorganism e care produc infecii, celule canceroase i alte particule invadatoare. Când sunt inflamai din cauza unei infecii, îi simii ca pe nite gâlrne sensibile, dureroase, cldue, de obicei sub pielea gâtului axial sau inghinal. In timpul unei infecii localizate, ca o tietur infectat, ganglionii limfatici d in aprop ierea zonei afectate se  pot mri.
Inflamarea ganglionilor limfatici (adenita) este de obicei consecina unei infecii virale, ca rceala, gripa i unele tipuri de dureri de gât, ca i unul dintre simptomele principale ale mononucleozei infecioase. O infecie bacteriap, un cancer al sângelui sau al sistemului limfatic pot provoca i ele inflamarea ganglionilor.
Limfangita reprezint o inflamare a vaselor limfatice. Se caracterizeaz printr-o dung roie care pornete în sus din zona unei infecii localizate. Exist de obicei o stare febril i, de asemenea, mrirea ganglionilor limfatici, ca aceia din axil de exemplu. Bacteriile (streptococi, de obicei) sunt întâmpinate de celulele albe, într-o încercare a sângelui de a  preveni invadarea generalizat a sângelui (septicem ia). Aceasta este o stare periculoas. => Rcelile, gripa, oreionul, ca i orice inflamaie-Hmfatic sau respirato rie pot fi atribuite congestionrilor provocate de consumul de produse lactate. Produsele lactate stimuleaz producerea excesiv de mucoziti i duc la constipaie, umflarea ganglionilor limfatici, amigdalit i diverse tumori.
Proteinele provenite din carne, produse lactate, ou sunt abrazive (pot uza prin frecare) pentru mucoasele din organism. Ele induc un rspuns limfatic (producere de mucus) care poate provoca acumulri excesive de mucoziti în esuturile i cavitile d in organism. Mucozitile acumulate, împreun cu proteinele capturate, vor umple interstiiile i ganglionii limfatici, cavitile sinusurilor, creierul, plmânii etc. Courile, furunculele i tumorile sunt manifestri ale acestor congestii sau acumulri de toxine. => Carnea crete riscul cancerulu i glandelor limfatice. Acest cancer important pre tinde anual 23.000 de viei în America. Chiu, Cerhan i colegii lor au studiat peste 35.000 de femei din Iowa i au descoperit c femeile cu un consum de came roie peste 1/3 din totalul alimentelor au avut aproape un risc dublu de limfom, fa de acelea cu un consum mai mic de 1/3. i anume, a mânca hamburgheri mai mult de patru ori pe sptmân înseamn mai mult decât dublarea riscului la femei de limfom non-Hodkin. Mai mult, femeile ar putea s reduc riscul lor de limfom cu 36% prin servirea fructelor de trei sau mai multe ori pe zi.
Recomandri de tratament: Putei ajuta la decongest ionarea sistemului limfatic i combate inf lamaiile ganglionilor limfatici printr-o cur de sucuri de legume i fructe i plante potrivite. Putei debuta programul terapeutic printr-o cur de sucuri de 7-14 zile. Vei putea folosi sucurile indicate la capitolul „Limfom ul; Boala Hodgkin”. In plus, sistemul imunitar trebuie ajutat  pentru o funcionare corect i întrit. Consumai alimente, folosii plante care v stimuleaz funcionarea sistemului imunitar. Pentru obinerea detalii lor despre cum putei realiza acest lucru, studiai cu atenie capitolul „Planul de fortificare al sistemului imunitar”. S   Pulbere din: rdcin de Brusture ( Arctium lappa), rdcin de Dragavei (. Rumex crispus), Ptlagin (Plantago 
major   i alte varieti), Trifoi rou (Trifolium pratense),  Lipicioas (Galium aparine).  Se amestec plantele în cantiti egale, se macin prin rânia de cafea i se obine o pulbere. Se adm inistreaz 1 linguri, sublingual (se  pstreaz cel puin 10 minute) , de 4 ori pe zi, cur timp 6 luni. Brusturele este un puternic purif ica tor i tonic sanguin i hepatic, fiind un excelent adjuvant în detoxifierea organismului. Pe deasupra, are i proprieti antitumorale. Dragaveiul (rdcina) fo rtific funciile ficatului i ale splinei, este un puternic constructor al sângelui (stimuleaz creterea numrului de globule roii i combate anemia, fiind foarte bogat în fier) i este un excelent  purif ica tor limfatic, fiind utilizat cu succes în toate formele de cancer , în HIV i tra tam entul ganglionilor limfatici tumefiai i tumorilor. Ptlagina este una din cele mai eficiente plante în combaterea puroiului i a septicemiei sângelui, fiind eficient în tratarea abceselor i a tumorilor. Trifoiul rou este un excelent purificator sanguin i limfatic, intervenind în dizolvarea tum orilor i a formaiunilor tumorale. Se utilizeaz în toate formele de cancer, în special în leucemii. Lipicioasa (o varietate de Turi care „se prinde” de haine foarte repede) este o plant care are efecte extraordinare asupra sistemului limfatic, care disloc i dizolv congestionrile limfatice, fiind utilizat în tratarea gang lionilo r limfatici umflai, abceselor, furunculelor i tumorilor.
 
administreaz primele 10 zile, 1 lingur de pulbere de 4 ori pe zi, apoi vreme de 20 de zile se ia 1 linguri de  pulbere de 4 ori pe zi. Dac mai este necesar, dup o pauz de 2 sptmâni, se mai face o cur.
Prin coninutul divers de flavonoizi, propolisul stimuleaz puternic funcionarea sistemului imunitar, exercitând o aciune direct asupra macrofagelor i determin sinteza de mterleukin i interferon. Se administreaz de trei ori  pe zi, câte 40-50 de picturi de tinctur, puse pe o bucic de pâine , timp de o lun, cu 10 zile pauz, dup care se  poate relua (3-4 cure anual).
S   Bile alternante locale (cald i rece) sunt un adjuvant potrivit în caz de limfangit. Când sunt fcute persistent, vor ajuta la stimularea defensivei împotriva infeciei.
^   Comprese cu ulei de Ricin aplicate pe ganglionii afectai i splin i cataplasme de ttneas. Gsii descrierea aplicaiilor la capitlul „Limfomul; Boala Hodgkin; Leucemia”.
Afeciuni ale aparatului auditiv
Este b ine 03 Câteva informaii despre aparatul auditiv i-ai im aginat cât de ru ar fi i cum ar arta viaa dac nu ai auzi? i câte experiene minunate
am pierde? Ei bine, fr auz nu am ti ce înseamn cântecul privighetorii i ciripitul altor psrele, nu ne-am bucura de ascultarea gânguritului unui prunc, nu am recunoate vocile prietenilor i nu am  putea s ne delectm ascultând compoziiile muzicale ale lui Mozart i ale altor maetrii ai muzicii. Merit s-I mulumim lui Dumnezeu pentru auz!
Auzul normal poate distinge cuvinte optite de la o distan de 6 m, iar conversaia obinuit de la cel puin 25 m i chiar de la 100 m, când este linite. Omul poate distinge circa 30 de sunete pe secund. Ciocanul, nicovala i scria din urechea medie sunt cele mai mici oase din corp. Urechea intern conine tot atâtea circuite câte are sistemul telefonic al unei metropole! Dumnezeu, Creatorul i Arhitectul corpului uman ne uimete în tot ceea a fcut!
Sunetul se msoar în decibeli. Vorbirea normal atinge cam 60 de decibeli. Un concert rock zgomotos poate avea cam 100 de decibeli. Orice sunet peste 120 poate cauza durere. Mai mult de 140 poate duna celulelor piliere.
os Otita (dureri de urechi) Durerile de urechi apar adesea ca urmare a unei afeciuni a durerii externe sau medii. în primul caz, durerea poate
fi provocat de o infecie sau o inflamaie, fie localizat sub forma unui furuncul, fie ca o zon de roea i tumefiere generalizat. => Cea mai dureroas afeciune a urechii medii este infecia (otita medie), o posibil complicaie a rcelilor sau altor infecii ale nasului i ale gâtului, în special la copii. Otita poate fi o complicaie a rubeo lei, scarlatinei sau a altor boli ale copilriei. Ea apare când inflamaia cilor nazale blocheaz trompa lui Eustache, lsându-i lichidul s se acumuleze. Viruii i bacteriile se înmulesc în lichid, provocând presiune asupra timpanului. O senzaie de disconfort, însoit de  pierderea auzului, poate aprea i ca efect al fin itelor alergice. Alte cauze posibile ale durerilor de urechi sunt durerile reflexe, provenind de la o problem dentar i schimbrile de presiune a aerului în timpul scufundrilor sau al zborului.
Hrnindu-v copilul la sân timp de un an îl protejai împotriva durerilor de urechi, datorit anticorpilor i a celorlalte substane im unizan te i an tiinfecioase coninute în laptele matern . Faptul de a înghii în poziia culcat permite într-o msur mai mare mater iile naso-faringiene s intre în trompa lui Eustache. Copiii mici, hrnii cu biberonul, se îmbolnvesc mai des de otit decât cei alptai, deoarece mamele acestora din urm îi in într-o poziie mai apropiat de cea vertical.
> Muli practicieni ai medicinii na turiste citeaz alergiile la produsele lactate drept cauz major a infeciilor cronice din urechea mijlocie. i alte alimente pot crea alergii. Produsele lactate produc mucus în exces i încarc sinusurile i cavitile, favorizând infeciile otologice. în cazul copiilor mici, este recomandat evitarea laptelui de vac. Dac alpWea este imposibil, ar trebui fo losit o formul având la baz laptele de soia. în afar de lapte, ali ageni alergici comuni sunt: buturile cola, ciocolata, oule i uneori chiar citricele.
Evitai consumul de zahr, dulciuri i grsimi,  pentru c toa te acestea reduc capacitatea organismului de lupt împotriva infeciilor. Pe deasupra, excesul de grsime, mai ales grsimile saturate, cele hidrogenate (precum margarinele) i chiar uleiur ile în exces blocheaz circulaia sanguin în micile capilare. Reducei drastic consumul de grsimi nesntoase i folosii mai multe semine în stare crud i uleiul de msline extravirgin.
Dac profesia i mediul v expun constant la un nivel de zgomot care v poate afecta auzul, gândii-v s v cumprai cti ca s c protejai urechile. => Cerumenul (substana cleioas) protejeaz canalul urechii de excesul de ap. Dac îndeprtai frecvent cerumenul din ureche, putei împ iedica exercitarea acestei funcii protectoare. Urechile se cur singure în mod natural. Cerumenul se usuc i cade afar din ureche sau iese din canalul urechii la splare. Evitai s v splai cu ap i spun în interiorul urechii, pentru c vei favoriza producerea infeciei. Pen tru curirea urechii externe este suficient s folosii degetul puin umezit în ap, far s încercai s ptrunderi spre urechea medie. => Evitai  încperile pline de fum , care favorizeaz congestia (vasospasm i vasocontricie) mucoasei trompei lui Eustache i a urechii medii.
Eustache i a urechii medii.
15
 
^ Fumatul pasiv  poate crete frecvena infeciilor urechii la copii. Copiilor nu trebuie s li se dea aspirin sau ali compu i înrudii cu acidul salicilic  pentru o infecie a urechii care
 poate fi însoit de o afeciune viral, dator it riscului de a provoca sindromul lui Reye. => Folosirea antibioticelor, antihistaminelor i a altor medicamente complic situaia i nu aduc o vindecare de durat. Mult mai bine este s ajutai organismul prin creterea imunitii cu ajutorul dietei sntoase, lucru care previne durerea de urechi cauzat de infecii sau alergii.
os   Pierderea auzului Exist dou tipuri de surzenie: din cauze conductive i senzori-neurale. Pierderea auzului conductiv se produce
când undele sonore din lumea exterioar nu mai ajung la urechea intern, în general din cauza unui blocaj din canalul exterior al urechii sau din cauza unor probleme ale urechii medii ori ale timpanului. în cazul pierderii senzori-neurale a auzului, sunetele ajung la urechea intern, dar nu mai rzbesc pân la creier din cauza unei afeciuni ale urechii interne sau a nervului auditiv, care poate fi provocat de vârsta înaintat, o boal arterial, ce reduce aportul de sânge la nervul auditiv i expunerea prelungit la niveluri excesive de zgomot (peste 85 de decibeli). De fapt, cea mai m^re problem  pentru auzul dumneavoastr o reprezint zgomotele. Un zgomot brusc sau prelungit - la locul de munc»sau la un concert rock - poate vtma term inaiile foarte fine ale nervului auditiv. Se crede c una dintre cauze ar fi creterea  brusc a radicalilor liberi, ca urmare a expunerii la zgomot puternic. i unele medicamente pot afecta auzul. => Nu folosii beioare sau alte obiecte contondente pentru a v scoate ceara din ureche. Tot ceea ce bgai în ureche nu face altceva decât s îndese ceara i mai adânc (ca s nu mai vorbim de riscul de a v sparge timpanul), ceea ce duce la crearea unei bariere în faa undelor sonore care încearc s ajung la centrul dvs. de procesare auditiv. în cazul în care diminuarea auzului se datoreaz dopului de cerum din ureche (este posibil s avei o hipersecreie), mergei la un cabinet medical pentru a vi se efectua o spltur auricular. =1> Pierderea auzului genereaz probleme de meninerea echilibrului (mai ales ameeli), datorit faptului c auzul ajut cerebelul în îndeplinirea acestei funcii. => Bolnavii care sufer de hipoacuzie trebuie s nu consume sare, cafea, s renune la fumat, s renune la  consumul de ou sau produse preparate din ou.
Exerciiul fizic fcut zilnic în aer liber v va fi de folos în îmbuntirea circulaiei sanguine în urechea intern i  pen tru întrirea sistemului imunitar.
Recomandri de tratament: Fie c este vorba de o inflamaie a urechii în perioada copilriei, fie c este vorba de o problem
degenerativ legat de btrânee, o diet bazat pe fructe i legume crude, semine, germeni i cereale integrale v va fi de cel mai mare folos. Consumul de multe cruditi (suplimentat de sucuri de fructe i legume) detoxific organismul i determ in producerea de celule noi. Dac avei sistemul imunitar slbit i v tot confruntai cu d iverse infecii i prob leme studiai capitolul „Planul de întrire al sistemului imunitar” . Apoi, în funcie de problemele specifice pe care le avei, alegei din urmtoarele recomandri pe cele care credei c v sunt potrivite i la îndemân:
S   Ginkgo biloba stimuleaz trecerea sângelui chiar i prin cele mai înguste vase , pentru a hrni esutul înfometat de oxigen de la nivelul creierului, deseori reuind s refac memoria. Ginkgo reduce vertijul i ameeala, reduce iuitul din urechi (tinitus) îmbuntete auzul diminuat cauzat de reducerea fluxului sanguin. Bei zilnic dou cni de ceai
 preparat din aceast plant sau, i mai bine, folosii pulberea obinut prin rânia de cafea, 1 linguri, de 4 ori pe zi (se pstreaz sub limb 10 minute, apoi se înghite cu puin ap). Se face o cur timp de 3 luni, pauz - o lun, apoi se poate relua. Folosii frunzele de Ginkgo timp îndelungat mai ales dac suntei în vârst sau suferii de o degenerescen avansat.
S   Extractul glicerohidroalcoolic din muguri de Nuc are efecte pozitive în tratarea inflamaiilor cronice i a supuraiilor mucoaselor din sfera ORL (otite, rinite, stomatite, gingivite). Se va administra 1 doz de 2 ml, de 2 ori pe zi, cu 10 minute înainte de mesele  principale , cur timp de 30 de zile. Dup o pauz se mai poate relua. îna inte de folosire extractul se dilueaz cu puin ap. Preparatul astfel d ilua t se agit, se soarbe lent i se ine cât mai mult în gur pentru favorizarea absorbiei prin m ucoasa bucal.
S   Pentru combaterea infeciilor, dar i a hipoacuziei pot fi puse i 3 picturi de suc de ceap, 3 picturi de suc de usturoi i 6 picturi de ulei de migdale dulci. Tratamentul dureaz 10 zile, dup care se mai poate repeta.
S   în cazul otitelor am folosit urmtorul procedeu cu rezultate foarte bune. într-o sticlu, se amestec tinctur de popolis (o parte) cu ulei de in sau ulei de migdale dulci (trei pri). înainte de aplicaie se agit bine sticlua. Seara, înainte de culcare, se introduce în ureche o me de tifon îmbibat în aceast emulsie, un capt al meei rmânând afar din ureche. Propolisul este un antibiotic natural redutabil i combate rapid infecia, iar uleiul de in are proprieti antiinf lamato rii. Extern, pe u rechea cu pricina se aplic o cataplasm de argil (direct pe piele), care are o uimitoare capacitate de a determ ina drenarea rapid a infeciei (atrage i scoate materia morbid). Dac nu avei argil, putei folosi o cataplasm din foi proaspete de varz, zdrobite în prealabil.
S   Punei 3 picturi de ulei volatil de Levnic, la 2 lingurie de ulei de msline (sau in) cldu. Aplecai-v capul pe  partea cu urechea sntoas, punei câteva picturi de ulei în urechea suferind, apoi astupai-o cu puin vat. Nu
 partea cu urechea sntoas, punei câteva picturi de ulei în urechea suferind, apoi astupai-o cu puin vat. Nu
16
 
 punei nic iodat ulei în ureche dac exist o secreie, fie c este un lichid limpede, puroi sau sânge, deoarece aceasta poate duce la perforarea timpanului.
S   Pentru redarea supleei timpanului i sensibilizarea traiectului nervos steto-acustic, se pot pune, înainte de culcare, în fiecare ureche, câteva picturi de ulei de migdale dulci, 
v'- Uleiul de Lumânric are efecte excelente în tratarea infeciilor urechii. Printre substanele active ale plantei se numr mucilagiul i aucubina, ceea ce ar putea explica posibilitatea acesteia de a calma iritaia mucoaselor. Uleiul de lumânric se poate prepara prin macerarea florilor proaspete ale plantei în ulei de msline sau alt ulei; se las la macerat timp de 3 sptmâni, apoi se filtreaz i se pstreaz în sticle de culoare închis, la întuneric. Punei cinci  pân la zece picturi cldue în ureche la f iecare dou-trei ore.
S   Pentru o infecie a canalului urechii externe (i interne), punei în ureche câteva picturi de tinctur de Echinacea. Intern, pentru stimularea imunitii, un adult poate lua câte 1 linguri de tinctur, de 4 ori pe zi, diluat în puin ap sau ceai, cur timp de 30 de zile.
•S   Cataplasm cu ceap - Tocai mrunt o ceap, punei-o într-o batist (sau pânz subire) i legai batista ca un scule. Ceapa, bogat în uleiuri eterice, calmeaz durerile i stopeaz infeciile. Culcai-v pe-o parte i inei sculeul cu ceap pe urechea bolnav. Aplicaiile pot fi fcute de 2-3 ori pe zi.
S   Punei într-un scule de pânz 3- 4 lingurie de sare grunjoas. înclzii-o în cuptor pân devine suportabil  pentru piele. inei-o lipit de ureche i schimbai-o când s-a rcit. Cldura calmeaz durerea.
  S   O aplicaie simpl i eficient pentru tratarea infeciilor urechii, cât i pentru regenerarea timpanului este de a pune câteva picturi de ulei de usturo i direct în ureche. Astupai uor canalul cu un tampon de vat. Putei extrage uleiul de usturoi, pisând sau zdrobind trei cei de usturoi în dou linguri de ulei de msline. Punei amestecul într-un  borcan curat, cu gura larg, acoperii-1 i scuturai-1. Lsai-1 s stea la tem peratura cam erei câteva zile i apoi strecurai-1 prin tifon. Cercettorii chinezi care au efectuat un studiu au constata t c usturoiul ( tiat în lamele fine  puse pe un tampon de vat i introduse în ureche sau aplicat ca în procedeul descris anterior) a aju tat la refacerea timpanelor perforate la optsprezece pe rsoane din nousprezece.
S   Facei gargarisme repetate cu ap fierbinte vreme de 15 minute. Apoi, facei o baie de abur a capului. Putei folosi un ceai din una sau mai multe plante: Coada-oricelului, Cimbrior, Levnic, Mueel. Pentru sporirea eficienei, putei aduga în ceaiul fierbinte când îl luai de pe foc 5-6 picturi de ulei de Eucalipt sau Levnic.
caa  Pen tru întrirea sis tem ulu i im unitar ♦> Bei suc de orz i ctin sau lmâi i folosii ulei de ctin (40 de picturi de 2 ori pe zi, cur 30 de zile). Miere propo lizat (combinai 1 linguri tinctur de propolis cu 2 linguri miere) - se folosesc 3 linguri de miere
 pe zi. Este contraindicat folosirea mierii în cazul diabetic ilor. Lptior de matc - se iau 2 capsule pe zi. Echinacea - pulbere (1 linguri de 4 ori pe zi) sau 10 capsule de 500 mg pe zi, se face o cur timp de 21 de
zile. Combinai în proporii egale (câte o sticlu) din urmtoarele fineturi: Amic, Muguri de Plop, Echinacea. Se
adm inistreaz câte 1 linguri de tinctu r combinat de 4 ori pe zi, în diluie cu puin ap.
Afeciuni ale prostatei E t b" ^ ^ rostata 'ncePe s se mreasc la majoritatea brbailor în juru l vârstei de 45-50 de ani. Aceast
„ stare, cunoscut ca hipertrofie de prostat benign (adic neinflamat i necanceroas), reprezint Sa t ii . . . 0 COnsecin a procesului de îmbtrânire . Când prosta t începe s se mreasc, contract uretra. Dac
 prostata se mrete astfel încât s preseze uretra care o traverseaz, va obstruciona fluxul urinei, ceea ce poate duce la dorina de a urina des, zi i noapte, iar eliminarea urinei poate deveni tot mai lent i ovitoare. S-ar putea s nu fii în stare s urinai decât în cantiti mici, i totui s suferii de incontinen. O prostat umflat indic de obicei c organismul brbatului produce un nivel de
testosteron mai sczut decât în anii anteriori. în loc de aceasta, organismul începe s produc o substan periculoas numit dihidrotestosteron. Aceasta, în replic, stimuleaz o supraproducie de celule ale prostatei. Rezultatul este o gland care se mrete lent. &   Creterea volumului prosta tei (hiperpalazia benign - adenomul), dar i cancerul prostatei sunt într-o strâns legtur cu consumul crescut de grsimi, atât cele animale dar i unele grsimi vegetale, cele care conin predominant acizi  grai polinesaturai linolici (acidul linolic reprezint 65% din acizii grai din uleiul de floarea-soarelui). Creterea consumului de grsimi determin creterea nivelului hormonilor estrogeni care pot media proliferarea exagerat a celulelor prostatei. Mai ales la brbaii supraponderali, esutul adipos abdominal se comport ca un adevrat organ glandular carefabric horm oni, mrind riscul bolilor prostatei, inclusiv al cancerului. Evitai consumul de grsimi saturate(came, lapte, ou) i nu consumai excesiv uleiuri, mai ales cele care conin concentraii mari de grsimi  polinesaturate (soia, floarea-soare lui, porum b). Cel mai bun ulei este cel de msline (conine concentraii mari de acizi grai mononesaturai) i cel din semine de in. &   Diverse studii efectuate în Japonia i Finlanda au gsit o asociere între consumul regula t de lapte, carne, unt, ou,   margarin i uleiuri coninând acizi grai polinesaturai i hiperplazia benign de prostat.
margarin i uleiuri coninând acizi grai polinesaturai i hiperplazia benign de prostat.
17
 
O   Ingestia unei cantiti mari de calorii (alimente procesate, rafinate, bogate în grsimi i zahr) poate crete activitatea sistemului nervos simpatic i concentraiile testosteronului (un hormon). In prostat, testosteronul este transformat prin intermediul unei enzime în dihidrotestosteron, care este de 10 ori mai activ decât testosteronul i favorizeaz înmulirea epiteliului glandei. &   O alt maladie obinuit a prostatei este cunoscut ca prostatit. Aceasta reprezint inflamarea acut a prostatei datorit unei infecii bacteriene (de obicei transmis sexual) sau poate s apar dup anumite exerciii fizice care zguduie corpul (ex.: alergatul), fcute cu vezica plin. Simptomele sunt mai grave. F luxul de urin poate fi blocat parial sau total, ceea ce duce adesea la reinerea urinei în vezic. Urina infectat poate slbi vezica sau poate cauza infecii urinare. în cazurile cronice bacteriile pot trece în vezic i se pot rspândi i spre alte organe vitale. Semnele c o infecie a devenit avansat sunt dificulta tea sau usturim ea în timpul urinrii, sânge în urin sau dureri în partea inferioar a spatelui ori între scrot i anus. Urina poate s fie tulbure, s conin sânge, s miroas a pete i putei avea febr. O Carnea stimuleaz, irit i inflameaz organele sexuale, în special glanda prostatei, ducând la inflamaia acesteia (prostatita).
 Nu v expunei la frig sau umezeal. Evitai s stai pe ciment sau pe scaune reci. Protejai-v extremitile de frig, cutai s avei înclminte clduroas. De asemenea, nu stai timp îndelungat pe scaun (la calculator, la birou, la volan) i mai ales plimbarea cu bicicleta sau motocicleta, deoarece creeaz congestie în zona prostatei. O Tratai constipaia, în cazul în care exist, deoarece creeaz o presiune nefast asupra organelor pelviene i, în plus, creeaz un m ediu propice pentru înmulirea germ enilor patogeni. &   Practicile sexuale excesive sau anormale  po t produce congestia prostatei i creeaz un mediu favorab il stagnrii secreiilor, umflrii glandelor sau creterii bacteriene. ^ Bei mult ap, pentru ca diureza s fie stimulat i toxinele eliminate. &   Eliminai cafeaua, ceaiul, buturile alcoolice, tutunul, condimentele i alimentele condimentate srate sau   afumate, ciocolata, buturile pe baz de cola, cacao, acriturile, oetul întrucât acestea pot aciona ca iritani chimici. Multe medicamente, inclusiv pilocarpinul au de asemenea un efect iritant asupra prostatei. O   în cele mai multe cazuri, antib ioticele trebuie privite ca o soluie nepotrivit. O   Nu lsai ca vezica s se umple prea mult. Urinai cât putei de repede când simii nevoia. înce rcai s golii complet vezica.
Recomandri de tratament: Se recomand o cur de sucuri i cruditi vreme de 1-2 luni sau cel puin s se adopte o diet  
vegetarian, preponderent crudivor. Putei folosi urmtoarele sucuri: • Urzic - 2 pahare/zi, cur îndelungat. Componentele din arhicunoscuta plant - Urzica -  
testate in vitro  au demonstrat c dau un impuls uria sistemului imunitar, crescând în mod   substanial limfocitele antitumorale. De fapt, doctorul Hans Wagner a afirmat în revista de   medicin „Phytomedicine” c extractul de Urzic este „mult superior” medicamentului   antiinflamator Idometacin. Proprieti excelente în tratarea bolilor de prostat au i  
rdcinile urzicii. • Roii (proaspete, nefierte!) - 1-2 pahare/zi. Cel mai abundent carotenoid este licopenul. Oamenii de tiin au
descoperit licopenul în pielia roiilor. Unde sunt folosite roii integrale din belug incidena cancerului de  prostat este mai mic. Consumai multe roii proaspete i bei i suc de roii. Licopenul se mai gsete i în grape-fruit-ul roz, în gogoar i în fructele de ctin.
•  Ptlagin - 1 pahar/zi. Frunzele de ptlagin conin zinc care este vital pentru ech ilibrul hormonului masculin, ceea ce înseamn c este de ajutor în cazul unei prostate mrite. în plus, ptlagina are un efect antiinflamator. Sucul îl putei prepara la blender.
•  Orz i/sau Ovz verde - 1 pahar/zi. Orzul i ovzul verde sunt foarte bogate în zinc i au efecte antiinflamatoare. •  Ptrunjel (frunze) - 1 pahar/zi. Este un suc puternic ce combate bolile aparatului uro-genital. •  Varz - 1 pahar/zi. Varza are efecte antiinflamatoare i conine o mulime de substane puternice care  
combat cancerul (indoli, izotiocianai, monoterpene, suifarafanul etc.).
 Alte recomandr i dietetice: •f   Mâncarea procesat îndelung i produsele rafinate distrug un ingredient foarte important pentru alimentaia
 brbailor - zincul. Oamenii de tiin au aflat c prostata folosete o cantitate de 10 ori mai mare de zinc decât oricare alt organ din corp. Acest element blocheaz în mod natural producia de dihidrotestosteron a organismului i previne inflam area prostatei. Trebuie s tii c alcoolul i buturile ce conin cafein (cafeaua, coca-cola etc.)  jefuiesc organismul de rezervele de zinc. Surse sem nif icative de zinc sunt: drojdia de bere, germenii de grâu, fasolea i seminele de dovleac.
^   Cura cu ulei de dovleac: se ia o lingur seara i una dimineaa (sau 50 g miez de sem ine de dovleac). V Ridichile de lun conin substane cu un puternic efect antibiotic, au o aciune antiinflamatoare asupra rinichilor i
asupra prostatei i ajut la controlul sfincterelor urinare. Consumai din belug aceste rdcini. Putei folosi i sucul de ridichi (100 ml suc de ridichi combinat cu 150 ml suc de morcov).
V Apa de târâte preparat cu ceai de semine de bostan sau pepene verde (Curcubita pep o). Se iau 8 linguri de
semine de bostan i se mrunesc cu coaj cu tot (neprjite i nesrate). Se pun într-un litru de ap i se fierb 15
18
 
minute. Se las s se rceasc. Se scurge numai apa de la suprafa, care conine ulei de bostan, i se pune deoparte  pan a doua zi. Restul de lichid se va turna nestrecurat peste 5 linguri de târâe de grâu. Se las de seara pân dimineaa, apoi se strecoar. Se com bin cu apa care conine uleiu l. Se poate aduga sucul de la dou lmâi i, eventual, miere, daca nu avei diabet, obezitate sau nu suntei alergici.
 poate prepara i un delicios lapte dup urmtoarea reet: 4 linguri de grâu germinat + 54 mr (opional) + miezul de la 4 nuci + 1-2 linguri miere + 1 can ap cald. Se mixeaz toate ingrediente le cu ajutorul unui blender sau mixer.
S   Cura cu polen i lptior de matc. Mai multe studii au artat c tratamentul cu polen de albine d rezultate excepionale în tratarea adenomului de prostat în faza acut, dar i în forma cronicizat, cât i în hipertrofia de  prostat. Conform acelorai cercetri, cel mai potrivit este tratam entul de lung durat (minimum 60 de zile) cu acest remediu, luat în cantiti de minimum 10 grame pe zi, în combinaie cu un alt produs al stupului, lptiorul de matc (100 mg pe zi).
S   Cura cu drojdie de bere are efecte benefice chiar i în cazul cancerului de prostat. In studiile experimentale s-a observat c dezvoltarea malign era oprit, în mai puin de trei luni, prin ingerarea zilnic a acestui produs. Se administreaz vreme de 3 sptmâni , câte 2-3 tablete de drojdie pe zi. Dup o pauz de 7 zile, se mai poate repeta.
S  Consumai alimente pe baz de soia. Boabele de soia conin nite substane numite izoflavone, care pot proteja împotriva bolii de prostat.
  /   Mâncai regulat linte, nuci i porumb dulce. Acestea conin un aminoacid numit acid glutamic care poate reduce  prostata mrit.
S   Acizii grai omega-3 cresc imunita tea, prevenind infeciile i alte cauze ale prostatitei. Uleiul de semine de in (2 linguri pe zi) conine acizi grai omega-3 i poate s combat simptomele prostatitei i hipertrofiei de prostat.
Obs:  în capitolul „Reete ce pot fi practicate în perioada curelor cu alimentaie crudivor” (a doua seciune a crii) vei gsi o palet larg de preparate pe care le putei folosi în timpul tratamentului, bineîneles, inând cont de indicaiile i contraind icaiile legate de afeciunea dumneavoastr. Folosii, în mod special, reete ce conin ingrediente cu potenial terapeutic pentru afeciunea de care suferii.
tratament pe lun, pentru a menine rezultatele. S   Alcoolatura de Tuia exercit o aciune de întrire a sfincterelor urinare, mai ales la persoanele în vârst, care se
confrunt cu o incapacitate organic de a controla miciunile. Mai mult, aceast plant are efecte antiinfiamatoare i antiinfecioase puternice la nivel genito-urinar, fiind recomandat în prostatit, dar i în cistitele hemoragice sau recidivante. Se ia o linguri (aproximativ 5 ml) de alcoolaturâ de tuia în puin ap, de 3 ori pe zi, în cure de 3 sptmâni, cu o sptmân de pauz.
S   Palmierul pitic (Serenoa repens) este un rem ediu care inhib secreia de hormoni, mai cu seam testosteronul, care stimuleaz creterea celulelor prostatei.
S    Tinctura de propolis - câte 30 de picturi, de trei ori pe zi, luate pe o bucic uscat de pâine. Se pot folosi cu succes supozitoare de propolis, timp de 15 zile. Rezultate bune s-au obinut în infecia prostatei (prostatit), hipertrofia i adenomul de prostat.
S    Putei face o baie fierbinte de ezut, stând în cad sau într-un vas pen tru bi de ezut (punei ap cât s avei circa 15-20 cm în vas). Baia trebuie s dureze cel puin 15 minute; se face o baie pe zi (în cazul prostatitei se fac dou
drept. Revenii la poziia original. întindei acum piciorul stâng peste cel drept, atingând podeaua cu degetul mare de la piciorul stâng. începei cu oricât de multe repetiii i lucrai astfel pân la cel puin 50.
S   Pentru evitarea slbirii sfincterului prostatei, când apar fenomene de pierdere a urinei, este necesar s se fac autogimnastica sfincterului,  prin contracii (st rângere i relaxare) ale muchiului prostatei, începând de la un
S   Cura cu grâu germinat. Se consum 3-4 linguri de grâu genninat în fiecare zi, în cure de 10-15 zile pe lun. Se
Fi toterapie: S    Se combin (folosindu-se cantiti egale) tinctura de Ghimpe cu tinctur de Pufuli. Se
ia din combinaia de fineturi câte o linguri de patru ori pe zi, pe stomacul gol. De regul,  primele rezultate apar în primele zece zile, iar dup o lun de tratam ent, senzaia de jen la urinare, miciunile nocturne i celelalte probleme specifice adenomului de prostat sau  prostatitei dispar . Prima etap de tra tam ent este bine s fie de tre i luni, în care se administreaz neîntrerup t aceast combinaie de tincturi. Apoi, se vor face câte zece zile de
 bi pe zi).
Al te ind ica i i :   S   Baia de ezut cald cu temperatura progresiv crescut folosind coada-calului sau flori de
fân, timp de 20 minute, de 3 ori pe sptmân. Cura cu argil. Se pune o lingur de pulbere de argil într-un pahar de ap. Se amestec  bine (cu o lingur de lemn) i se las la macera t de seara pân dim ineaa. Dimineaa, se amestec bine i se bea ca atare. Cura dureaz 30 de zile.
  S   Exerciiu de masaj al prostatei executa t în urmtorul fel: stai întins complet pe spate, întindei piciorul d rept peste cel stâng i atingei podeaua cu degetul mare de la piciorul
^   Clism fierbinte cu crbune vegetal. Se folosete o can de ap fierbinte (dar fr a  produce arsuri) i o lingur de pr af de crbune; se introduce amestecul în rect cu ajutorul irigatorului. Se reine lichidul cât se poate de mult, chiar pe perioada nopii, dac se poate (deosebit de util în cazul inflamaiei prostatei).
autogimnastica sfincterului,  prin contracii (st rângere i relaxare) ale muchiului prostatei, începând de la un
19
 
numr mic de contracii, pân se ajunge la câteva sute zilnic. Aceste contracii po t fi fcute în orice poziie i timp, stând pe scaun, în mijloacele de transport, stând în pat, mergând pe strad i în orice alt poziie. Vei obine  beneficii începând chiar din primele zile.
Afeciuni ale glandelor suprarenale
Este bine 08 Gland ele suprarena le Cele dou glande suprarenale, cu excepia hipofizei, sunt cele mai importante glande din organism. Suprarenalele produc neurotransmitori care sunt eseniali pentru buna funcionare a creierului i a întregului sistem nervos. Printre aceti neurotransmitori se numr adrenalina,  noradrenalina i dopamina care influeneaz sistemul nervos simpatic i parasimpatic. Din acest motiv, suprarenalele influeneaz toate esuturile din organism, inclusiv inima, sistemul vascular, intestinele, pielea i rinichii. De asemenea, cortexul (partea exterioar) a suprarenalelor produce
hormoni corticosteroizi. Dintre aceti hormoni fac parte glucocorticoizii (cortizol i cortizon pentru asimilarea carbohidrailor); aldosteronul (pentru reglarea electroliilor - sodiu i potasiu); estradionul (un estrogen) i progestinele. Dintre aceti stero izi, muli acioneaz ca nite compui antiinflam atori, vitali în combaterea  proceselor inf lam atoare din organism.
ca Insuficiena suprarenalian ^  Prin slaba funcionare a glandelor corticosuprarenale, se produc insuficieni steroizi, ceea ce conduce la acidoz i
inflamaii. Funcionarea slab a glandelor suprarenale la nivel medular provoac tensiunea arterial sczut i iniiaz  procese ca: tulburri nervoase, problem e respiratorii i ari tmie cardiac. Printre efecte le pe termen lung provocate de slaba funcionare a poriunii medulare a suprarenalelor se numr, fr îns a se reduce la acestea: astm, scleroz multipl, boala Parkinson, paralizie cerebral, atacuri de panic, timiditate m aladiv i stri de agitaie. Slaba funcionare a glandelor suprarenale  poate contribui în patologia urmtoarelor boli: cancer ovarian, cancer mamar, cancer de col uterin, chisturi ovariene, probleme de fertilitate, fibrom uterin, chisturi mamare, osteoporoz. La brbai: cancer de prostat, inflamaia prostatei, probleme de erecie, predominan de testosteron. La ambele sexe insuficiena suprarenalelor poate contribui la urmtoare le afeciuni: sclerodermie, bursit i artrit, inflamaii  pelviene i ale mduvei spinrii, sciatic, diabet , slbiciunea rinichilor i a vezicii urinare. Insomnia, oboseala cronic i anxietatea sunt indiciul i rezultatul epuizrii glandelor suprarenale. In cazul în care echipamentul enzimatic al corticosuprarenalei este incomplet, acest lucru se manifest la femeie prin sterilitate i hirsutism (accentuarea caracterelor masculine). Distrucia autoimun a glandelo r suprarenale (boala Addison) constitu ie cea mai frecvent cauz de insuficien corticosuprarenal în rile industrializate, fiind rspunztoare de aproximativ 65% din cazuri. Insuficiena corticosuprarenal este caracterizat de obicei prin scdere ponderal, astenie, vom, ameeal, diaree sau anorexie i apetit crescut pentru sare, hiperpigmentare, dureri musculare i articulare. Boala poate fi consecutiv tuberculozei. Unele substane din anumite medicamente  pot induce insuficiena corticosuprarenal: metirapon, aminoglutetimid, trilostan, ketoconazol, substane adrenolitice, etc.
^  La persoanele care sufer de o slbiciune a glandelor suprarenale, o alimentaie bogat în proteine va obliga ficatul  s produc mari cantiti de colesterol, care va începe s formeze plci în întregul organism, dar mai ales la nivelul sistemului vascular, al ficatului i rinichilor.
<=!>Formele sintetice de cortizol (produse farmaceutic), cum ar fi prednisonul i dexamentazona sunt recomandate de medici în tratarea unei game largi de afeciuni. Sunt recomandate, în specia l, pentru proprie tile lor antiinflamatoare i imunosupresive . Problema este c aceste medicamente, aprovizionând organismul din exterior cu substane ce mimeaz efectul cortizolului, determin propriile glande ale organismului s nu mai produc regulat proprii hormoni. Apoi, trebuie bine tiut, c dac propriu l hormon, cortizolul, când este în exces în situaiile de stres cronic, face ravagii în organism, cum ne pu tem închipui c substane asemntoare ca efect acestuia, pot fi folosite în cantiti mari i pe termen lung drept „tratament”? Este clar c folosirea acestor medicam ente antiinflamatoare pe termen lung va determina apariia unor efecte secundare grave (cataract i glaucom de natur cortizonic, ulcere, apendicit, ocuri, peritonit, modificarea repartiiei grsimilor , osteoporoz, cât i distrugerea acelorai esuturi i apariia acelorai tulburri metabolice ca în cazul stresului cronic). Atunci când administrai o substan pe care o fu rnizeaz în mod natural organism ul, forai acel esut s nu o mai  produc. De exemplu, s-a demonstrat c adm inistrarea de sintroid   (o form sintetic de tiroxin) încetinete i mai mult funcionarea tiroidei. Acest lucru este valabil pentru toi hormonii. Pe cât posibil, nu trebuie s administrai un hormon pe care corpul dum neavoastr trebuie s-l produc (excepie fac cazurile acute care sunt urgene medicale unde trebuie s se intervin prompt). Administrarea de hormoni exogeni v a împied ica organismul s funcioneze normal, pentru c el nu consider necesar s produc nite catalizatori care exist deja. Glanda respectiv îi poate încetini i mai mult funcionarea. Dezintoxicai organismul i regenerai-1, folosind h ran crud i plante potrivite.
încetini i mai mult funcionarea. Dezintoxicai organismul i regenerai-1, folosind h ran crud i plante potrivite.
20
&  Excesul de cortizol produs de ctre corticosuprarenale poate in fluena tensiunea arterial, sporind sau reducând  pierderea de sodiu prin urin, deoarece cortizolul intensific descompunerea proteinelor i reduce sinteza acestora. Acest lucru afecteaz toate celelalte esuturi din organism. Procesul este iniiat de acidoz, iar aceasta provoac  îmbtrânirea pielii, favorizeaz instalarea osteoporozei,  prin reducerea TSH, ceea ce duce la scderea producerii de hormoni tiroidieni, fapt care conduce la hipotiroidie. Dietele pe baz de protein animal conin cantiti excesive de adrenalin (epinefrin), care provoac agresivitate, furie i eec funcional la nivelul suprarenalelor celor ce le consum.