MAXHEINDEL

u/

SANAMTEs/

WNDECAREPRINCIPII OCULTE,

Thaducere de Adrian Anasttsiu

Prima ediEie in limba romini

$j,wxtrE$IWTDECARE

xe:rsri carre, dedicata Omenirii care suferl,

pagini. inspirate de compasiunea gi impreg_xtea mistici a autorului lor, sI poatl aduce

Scace;i o ugurare penrru nenumiratele neno-r Ei morale, precum gi sI grabeasci ziua c6.ndi posibili generarea de vehicule omene$ti mai

r:

Fu - toate aluziile la ,,perioadele,, pi ,,Epocile,,

ifucitam ciritorul si se refere la m".rr"l.rl debaztr:fu noztcruciand',, precum gi ia lucririleErre -Filozofia Roziiruciand,, aol. 1 Si 2E,aceeagi editurl).[:;

I

t""

TABLA DE MATERII

PREFATA prima parte

OMUL $I \IEHICULELE SAI.E

CAPITOLUL ICORPUL DENS

IntroducereEvoluEia

Creierul gi sistemul nervos

SingeleGlandele endocrine

Sistemul limfaticCAPITOLUL ilCORPUL WTAL

Evolutia gi scopul luiEterurile gi funcgiile lor

U,PITOLUL ilICORPUL DORINTEI $I INTELECTUL

Corpul dorinteiIntelectul

a-

i

tlF

i.,

I

i

r515

r625

28

3848

51

5r5z

59

596T

r

h"

SLNLTATE €I VINDECARE

partea a douaBOALA

UPITOLUL ruA4,UZELE GENEMLE ALE BOLII

IntroducereCauzele tulburlrilo r mentale

Catrzele infirmiti;flo r frzice

CAPITOLUL VCAUZELE SPECIFICE ALE BOLII

Alienarea mintalatr{gdiumnitateaObsesia

Isteria, epilepsia, tuberculoza gi cancerul

Tulburarile de vedere :

$ocuri datorate unor depresiuni de aer

Arterioscleroza :

EREDITATru, $I BOALA

CONSECINTE ALE ALCOOLULTN $ TUTUMJLUI

, Partea a ueia l

. VINDECARE.A

U,PITOLULWil. : :

O RI G I NEA, SI D EZ VO LTARFA W ND E CARI IA trata sau a vindeca?

CAPITOLUL D{

FRATERNITLTII ROZTCRUCIENE T23

De ce Rozicrucieuii efectueazi vindeciri 123

ryutoarele Invizibile 126

Panaceul spiritual 131

CAPITOLULX

STIINTAALIMENTATTEIPrincipiigenerale',,'Motivele regimului vegetarian .

Niccsitatea unui regim agreafilgi bine dozat 155

Rolul bluturilor alcoolice in evplude ' 158

Postul, mijloc de vindecarb gi

factor de cregtere spiritualiAlimentele nedigerabile gi r :

valoatei lor pentru $lnitateConsecingele meseloi prea frecvente

CAPITOLUL XIAS TRO LO G rA U, AIUTOR N WUOa CeAl. Bazele astrologice ale vindeclrii

Legile de Compatibilitate

$i de Receptivlt.ate al9 organismuluiInfluenga Lunii asupra vindecirii ,,, .

; Folaritate magneg.{ci ,

CAPITOLULilI ,

BAZE L E .TE Ml'E UTI CE ALELUMINII, CULOMI $I SUNETALUI

TABI.A, DE MATERIT

67

67

70/4 133

t33t4779

7982

8494

95

98t02

109

105

160

r63r67

r69r69

175

rv9r81

t17119

189

SLNLTATE €I VINDECARE

partea a douaBOALA

UPITOLUL ruA4,UZELE GENEMLE ALE BOLII

IntroducereCauzele tulburlrilo r mentale

Catrzele infirmiti;flo r frzice

CAPITOLUL VCAUZELE SPECIFICE ALE BOLII

Alienarea mintalatr{gdiumnitateaObsesia

Isteria, epilepsia, tuberculoza gi cancerul

Tulburarile de vedere :

$ocuri datorate unor depresiuni de aer

Arterioscleroza :

EREDITATru, $I BOALA

CONSECINTE ALE ALCOOLULTN $ TUTUMJLUI

, Partea a ueia l

. VINDECARE.A

U,PITOLULWil. : :

O RI G I NEA, SI D EZ VO LTARFA W ND E CARI IA trata sau a vindeca?

CAPITOLUL D{

FRATERNITLTII ROZTCRUCIENE T23

De ce Rozicrucieuii efectueazi vindeciri 123

ryutoarele Invizibile 126

Panaceul spiritual 131

CAPITOLULX

STIINTAALIMENTATTEIPrincipiigenerale',,'Motivele regimului vegetarian .

Niccsitatea unui regim agreafilgi bine dozat 155

Rolul bluturilor alcoolice in evplude ' 158

Postul, mijloc de vindecarb gi

factor de cregtere spiritualiAlimentele nedigerabile gi r :

valoatei lor pentru $lnitateConsecingele meseloi prea frecvente

CAPITOLUL XIAS TRO LO G rA U, AIUTOR N WUOa CeAl. Bazele astrologice ale vindeclrii

Legile de Compatibilitate

$i de Receptivlt.ate al9 organismuluiInfluenga Lunii asupra vindecirii ,,, .

; Folaritate magneg.{ci ,

CAPITOLULilI ,

BAZE L E .TE Ml'E UTI CE ALELUMINII, CULOMI $I SUNETALUI

TABI.A, DE MATERIT

67

67

70/4 133

t33t4779

7982

8494

95

98t02

109

105

160

r63r67

r69r69

175

rv9r81

t17119

189

1l10 SiNiruTE $I YINDECARE

CAPITOLUL XilI;;nNw $rieNernrne

Valoarea somnului

Efectul somnului hipnoticInfuengele protefioare

CAPITOLULXrueAtronna gr WNDECAREA ,, ,

Cauza. adevarata a contagiuniiPuterea gindului

CAPITOLUL XVPERICOLUL BLILOR PREA FRECWNTE

CAPITOLUL XWTMNSFUZIA DE SANGE

CAPITOLUL XTilIEFECTELE ABI}ITTUNII UNUI ORGAN

Ablatinnea amigdalelorCAPITOLULXIililANAL I ZA CATO AUI, T RATAM E N T E

IntroducereFolosirea rnedicamentelorPunerea miinilorVaccinarea gi antitoxinele

CAPITOLUL XD(LEGILE DIWNE $I WNDEURM,

Legea DestinuluiRaporturi intre spiritualitate 1pi sanitateNervozitatea combitutaprin exercigiile noastre

CAI'ITOLUL MDESPRE CONDUCEREA CENTRELORDE WNDECARE

Sugestii generale

Sfaturi penffu vindecltori

CAPITOLUL NilAD EVLRATA NAT URA A M O RTII

CAPITOLUL NilIEFECTELE SINUCIDERII

CAPITOLULNililCAU Z E L E M O RTAL I TiT I I I N FA.I,T T IL E

INDEXPOSTFATLt

Inaugurarea unui Centru de Vindecare

la Sediul Director 247

paftea a PatfaMOARTEANU EilSTA

ruBLA DEMATERII

2052A5

210

2r3

r97197

r9920t202

219

223225

24r241.

243

253

257

259

277313

11'7

11'7

22822823r

235235239

CAPITOLUL XIViNeaymrun porRrwrE PENTRU DEFUNCTI 263

CAPITOLUL XVcuM 1A-TAIUTAM PE CEr DTSPLRUTI 271

240

1l10 SiNiruTE $I YINDECARE

CAPITOLUL XilI;;nNw $rieNernrne

Valoarea somnului

Efectul somnului hipnoticInfuengele protefioare

CAPITOLULXrueAtronna gr WNDECAREA ,, ,

Cauza. adevarata a contagiuniiPuterea gindului

CAPITOLUL XVPERICOLUL BLILOR PREA FRECWNTE

CAPITOLUL XWTMNSFUZIA DE SANGE

CAPITOLUL XTilIEFECTELE ABI}ITTUNII UNUI ORGAN

Ablatinnea amigdalelorCAPITOLULXIililANAL I ZA CATO AUI, T RATAM E N T E

IntroducereFolosirea rnedicamentelorPunerea miinilorVaccinarea gi antitoxinele

CAPITOLUL XD(LEGILE DIWNE $I WNDEURM,

Legea DestinuluiRaporturi intre spiritualitate 1pi sanitateNervozitatea combitutaprin exercigiile noastre

CAI'ITOLUL MDESPRE CONDUCEREA CENTRELORDE WNDECARE

Sugestii generale

Sfaturi penffu vindecltori

CAPITOLUL NilAD EVLRATA NAT URA A M O RTII

CAPITOLUL NilIEFECTELE SINUCIDERII

CAPITOLULNililCAU Z E L E M O RTAL I TiT I I I N FA.I,T T IL E

INDEXPOSTFATLt

Inaugurarea unui Centru de Vindecare

la Sediul Director 247

paftea a PatfaMOARTEANU EilSTA

ruBLA DEMATERII

2052A5

210

2r3

r97197

r9920t202

219

223225

24r241.

243

253

257

259

277313

11'7

11'7

22822823r

235235239

CAPITOLUL XIViNeaymrun porRrwrE PENTRU DEFUNCTI 263

CAPITOLUL XVcuM 1A-TAIUTAM PE CEr DTSPLRUTI 271

240

.$h , ]. ,- ' :!r.1 ; itl';

t,'j .'t..;_ ..1

- IJ i:.1r,: .i.l

- r', . , _.! :r :.i r:

. fili'i.

sri-l )

i. ;, .,tl rir'*'.1{'",1' r.1'

, ::':. ::-)-

,;, :lt, l-i

PriTna pdfre

OMULsJ :r

VETIICULELE SALE

CAPITOLUL .I

l.i'i

':,CORPUL DENS

Introducere

$tiinga, Oculti ne invale ci omul.,eqte. o fiin;aQorrrple;<i care ,posedi: .:

l" Un Corp Denr, irlstrurnc+t.vizibil de care se

serve$re penffu ase g5prima $rla aqgiqna in LErneaFizicd,acel corp despre care noi.credem de obicei ci este omulin intregirne-

. ,2".[Irt CorpiVital, compus din;substangi eterici,pitrunzind corpul fizic precutn eterul pitrunde toateformele vizibile, fiinEele umane absqrbind totodatS. o maimare cantitate din substanga eterici universali decit ori-care alta fbrma. Acest corp eteric'ne servegte ca sa captimqi sa transformi.m energria vital5.,a soarelui...

,33 Ult Corp al Dorinyei, care este, natura. noastrlemotionalL. Acest,'vehicul, mai subtil, intrepitrunde tnacelagi timp'gi corpul vital 6i corpul dens. Clarvazatorulpercepe extensia acestui corp al doringei dincolo de corpulfrzic La aproximativ 40'de centime*ri. Fiinga :urnani este

t7r6 slNirtrr$wNptcenp

situatS. in centrul acestui nor de formi. ovoidl, aga cumgalbenugul se afli in centrul oului.

4" Un Intelect care, ca o oglindl, reflecti. lumeaexterioari. gi permite astfel Ego-ului s5-gi transmiti ordi-nele sub formi de gAnduri pi cuvinte, precum gi si-giimpingi la acEiune diferitele vehicule.

Ego-ul este Spiritul triplu care se serve$te de instru-mentele de mai sus pentru'a dobAndi experienEl" la gcoala

vieEii.

Eaolatia,

Corpul dens este primul vehictrl care a fost con-struit; el a beneficiat astfel de o lungl perioadi de evolutid,pentru cI- se afli. pe a patra treaptl de dezvoltare gi a atinsacum un rninunat grad de eficacitate. El este destinat sidevina absolut perfect, insi, dejar la ora actuali, este celmai bine organizat dintre vehiculele umane gi este, inmod incontestabil, un instrument demn de admiragiatuturor acelora care pretind cd au o oarecare'cunoa$terea constitutiei omului. ,

Germenul corpului dens a fbst dat de cfure DomniiFllcirii pe timpul Primei Revolugii din Perioada lui Saturn,prima din cele gapte mari Zile de manifestare, conforminvh.,titurilor Rozicruciene. Acest germen aiprogresat inmod treptat in cursul celor pase Revolutii urmitoare, tntimpul cirora el avu posibilitatea si-gi dezvol,te organelede sirngi pi tn special urechea, care este deci organul celmai perfectionat pe care tl posedi.m. ,i

CORPUL DENS

in prima jumitare din Revolugia SaturniLni dinPerioada Soarelui, cea de-a doua din cele gapte mari Zilede'manifestare,r Domnii Flicirii s-au strlduit sa aducaanumite perfecgionlri germenului corpului dens. A fostnecesar, la acea epoci, si se modifice acest gerrnen inapa fel lnc6,t's5. se faci posibili pitrunderea lui de cltrecorpul vital qi gl se permiti'dezvoltarea glandelor pi a unulcanal alimentar. Aceasta se fdcu gia;ie acEiunii conjugatea Domnilor. Flicatii gi a Domriilor fngelepciunii.

' in,prima Revolutie;Saturniani din Perioada Lunii,a treia din.cele gapte mari, Zile de rfianifestare, Domniiingelepciunii,;hu colaborat cu Domnii Individualiti.Eiipentru a'reconstrui germenul corpului dens.'Acest ger-men dezvoltase organe embrionare de senzafiei'un'aparatdigeBtiv, glande, etc., gi erzi pC,truns de corpul vital ind,ezvoltare, Fire$te, toate;acesteainu erau tot atat de solidconstituite gi nu aveau aceeagi aparenle ca ln preldnt, d"ar,

totugi, corpul fizic er4 s5higat, degi de o manieri cu totulprimitivi. A devenir in continuare necesar sI fie recon-struit in timpul Perioadei Lunii, penffu a f.*.e posibili pi

patrunderea corpului dorintei gi dezvoltarea si.qtemului ner-

vos, a mugchilor, a cartilagiilor'gi a unui schelet rudimen-tar. Aceasti" readaptare sra efectuat in tir,npul Revolugiei

Saturniene din Perioada l-unii, pi acoste'entitigi depS"giseri.

stadiul de gerrnen in'stare puri din perioadele precedente.

Clarviz5:torul experimentat le percepe ca suspendaterden;,$re sforicele in atmosfera'formatd dintr.o ceaEi" de foc,a$a'cum este suspendat fetusul in placent[ de]cordonrilombilical. Nigte curengi, distribuitori ei unui anume fel

t7r6 slNirtrr$wNptcenp

situatS. in centrul acestui nor de formi. ovoidl, aga cumgalbenugul se afli in centrul oului.

4" Un Intelect care, ca o oglindl, reflecti. lumeaexterioari. gi permite astfel Ego-ului s5-gi transmiti ordi-nele sub formi de gAnduri pi cuvinte, precum gi si-giimpingi la acEiune diferitele vehicule.

Ego-ul este Spiritul triplu care se serve$te de instru-mentele de mai sus pentru'a dobAndi experienEl" la gcoala

vieEii.

Eaolatia,

Corpul dens este primul vehictrl care a fost con-struit; el a beneficiat astfel de o lungl perioadi de evolutid,pentru cI- se afli. pe a patra treaptl de dezvoltare gi a atinsacum un rninunat grad de eficacitate. El este destinat sidevina absolut perfect, insi, dejar la ora actuali, este celmai bine organizat dintre vehiculele umane gi este, inmod incontestabil, un instrument demn de admiragiatuturor acelora care pretind cd au o oarecare'cunoa$terea constitutiei omului. ,

Germenul corpului dens a fbst dat de cfure DomniiFllcirii pe timpul Primei Revolugii din Perioada lui Saturn,prima din cele gapte mari Zile de manifestare, conforminvh.,titurilor Rozicruciene. Acest germen aiprogresat inmod treptat in cursul celor pase Revolutii urmitoare, tntimpul cirora el avu posibilitatea si-gi dezvol,te organelede sirngi pi tn special urechea, care este deci organul celmai perfectionat pe care tl posedi.m. ,i

CORPUL DENS

in prima jumitare din Revolugia SaturniLni dinPerioada Soarelui, cea de-a doua din cele gapte mari Zilede'manifestare,r Domnii Flicirii s-au strlduit sa aducaanumite perfecgionlri germenului corpului dens. A fostnecesar, la acea epoci, si se modifice acest gerrnen inapa fel lnc6,t's5. se faci posibili pitrunderea lui de cltrecorpul vital qi gl se permiti'dezvoltarea glandelor pi a unulcanal alimentar. Aceasta se fdcu gia;ie acEiunii conjugatea Domnilor. Flicatii gi a Domriilor fngelepciunii.

' in,prima Revolutie;Saturniani din Perioada Lunii,a treia din.cele gapte mari, Zile de rfianifestare, Domniiingelepciunii,;hu colaborat cu Domnii Individualiti.Eiipentru a'reconstrui germenul corpului dens.'Acest ger-men dezvoltase organe embrionare de senzafiei'un'aparatdigeBtiv, glande, etc., gi erzi pC,truns de corpul vital ind,ezvoltare, Fire$te, toate;acesteainu erau tot atat de solidconstituite gi nu aveau aceeagi aparenle ca ln preldnt, d"ar,

totugi, corpul fizic er4 s5higat, degi de o manieri cu totulprimitivi. A devenir in continuare necesar sI fie recon-struit in timpul Perioadei Lunii, penffu a f.*.e posibili pi

patrunderea corpului dorintei gi dezvoltarea si.qtemului ner-

vos, a mugchilor, a cartilagiilor'gi a unui schelet rudimen-tar. Aceasti" readaptare sra efectuat in tir,npul Revolugiei

Saturniene din Perioada l-unii, pi acoste'entitigi depS"giseri.

stadiul de gerrnen in'stare puri din perioadele precedente.

Clarviz5:torul experimentat le percepe ca suspendaterden;,$re sforicele in atmosfera'formatd dintr.o ceaEi" de foc,a$a'cum este suspendat fetusul in placent[ de]cordonrilombilical. Nigte curengi, distribuitori ei unui anume fel

t918 SINIMTESIWNDECARE

de hrani., ajungeau in ele de-a lungul acestor corzi, veninddin atmosferd gi tntorcflndu-se acolo.

CXnd globul terestru, in acel moment de o culoarerogie "inchisi, aplru din haos, la inceputul PerioadeiPam6.ntului, el trectr mai lndi printr-o primi fazi cunoscutlsuh numele de Epoca Polari. Omenirea de atunci a tnce-put prin a dezvolta un corp dens, al cirui germen fusese

dat de ci.tre Domnii Flicerii in tirnpul Primei Revolugiidin Perioada Saturniani. Acesta nu avea incai desigur, nicio aseminare cu vehiculul nostru actual. Apoi c6"nd starea

Pi.mintului a devenit arzitoare, ca in Epoca Hiperboreani,corpul uital a fost adi.ugat corpului frzic. Omul a devenitmai mult sau mai pulin analog unei plante, adici el avea

aceleagi vehicule pe care le posedl plantele din zilele noas-tre; starea lui de con$tiin+I era similarl, sau mai degrablputem si. ne-o reprezentim ca fiind asemenea celei dinsornnul feri vise ci".nd cqrpul dens Si corpul uital se afli

in acel r,nornenr, in timpul Epocii Hiperboreene,corpul omuluir ptezenta iispectul unui enorm sac umflatct gaz, plutind deasupra globului afat in stare de topire.El avea tnsugirea de a-5i diviza corpul gi arunca in afaralui nigte spori;analogi cu cei ai plantelor noastre, care se

dezvoltau gi erau ocupafi de alte entitefi care ii foloseauca locuinEi. La acea vreme, omul era bisexuat; el era her-mafroditn

ln timpul Epocii Lemuriene,.Plmintul s-a ricit tnmod sensibil, s-au format nigte insuliEe de crusti, inconju-rate de mari tntinderi de api in fierbere. Corpul omenesc

se solidificase gi el, gi aducea ceva mai mult cu ceea ce

este in zilele noastre. El avea o infi.EiSare de maimuEa 5i

poseda un fel de trunchi foarte scurt cu brage gi picioareenorme. Cilciiele ii ieqeau mult inapoi gi putem spune cinu avea cap; sau, cel putin, ci partea superioari a acestuialipsea aproape in intregime. Omul triia intr-o atmosferide aburi pe care ocultiptii o numesc,, ceala de foc ". El nuavea plimini, ci respira prin nigte branhii. Aceste caracte-ristici sunt de altfel inci repetate de embrion, in timpulperioadei de gestagie, care, intr-un anumit moment dindezvoltarea lui, are niqte branhii similare cu cele din acea

Epoci. EI nu avea singe cald gi rogu cici, ln acea vreme,Spiritul individual nu exista. Poseda un fel de vezicl"interni pe care o umfa cu aer cald, ceea ce ii permitea sa

sara peste crevase enorme clnd erupgiile vulcanice distru-geau suprafaga solului pe care triia. In spatele capuluiavea un organ care este acum la interiorul cutiei craniene.

Anatomigtii il numes c glanda pineald sau cel de-al treileaochi, cu toate ci acesta nu a fost niciodati un ochi, ciun organ localizat de percepgie. in acea epoca corpul nusimgea senzatii, dar c6"nd un om se apropia prea tare de

un crater vulcanic, el percepea clldura ambiantS. gratieacestui organ, care il avertiza sI se indepd.rteze tnainte de

a i se distruge corpul.Corpul lui dens se solidificase deja pina intr-atdt

incAt nu-i mai era posibil s5. se inmulgeasci prin spori;pe de alti parte, ii trebuia un organ care si-i permita

f v 1.sa gAndeasci, adici un creier. Forta creatoare de care

ne servim acum pentru a construi magini, mijloace de

CORPUL DENS

t918 SINIMTESIWNDECARE

de hrani., ajungeau in ele de-a lungul acestor corzi, veninddin atmosferd gi tntorcflndu-se acolo.

CXnd globul terestru, in acel moment de o culoarerogie "inchisi, aplru din haos, la inceputul PerioadeiPam6.ntului, el trectr mai lndi printr-o primi fazi cunoscutlsuh numele de Epoca Polari. Omenirea de atunci a tnce-put prin a dezvolta un corp dens, al cirui germen fusese

dat de ci.tre Domnii Flicerii in tirnpul Primei Revolugiidin Perioada Saturniani. Acesta nu avea incai desigur, nicio aseminare cu vehiculul nostru actual. Apoi c6"nd starea

Pi.mintului a devenit arzitoare, ca in Epoca Hiperboreani,corpul uital a fost adi.ugat corpului frzic. Omul a devenitmai mult sau mai pulin analog unei plante, adici el avea

aceleagi vehicule pe care le posedl plantele din zilele noas-tre; starea lui de con$tiin+I era similarl, sau mai degrablputem si. ne-o reprezentim ca fiind asemenea celei dinsornnul feri vise ci".nd cqrpul dens Si corpul uital se afli

in acel r,nornenr, in timpul Epocii Hiperboreene,corpul omuluir ptezenta iispectul unui enorm sac umflatct gaz, plutind deasupra globului afat in stare de topire.El avea tnsugirea de a-5i diviza corpul gi arunca in afaralui nigte spori;analogi cu cei ai plantelor noastre, care se

dezvoltau gi erau ocupafi de alte entitefi care ii foloseauca locuinEi. La acea vreme, omul era bisexuat; el era her-mafroditn

ln timpul Epocii Lemuriene,.Plmintul s-a ricit tnmod sensibil, s-au format nigte insuliEe de crusti, inconju-rate de mari tntinderi de api in fierbere. Corpul omenesc

se solidificase gi el, gi aducea ceva mai mult cu ceea ce

este in zilele noastre. El avea o infi.EiSare de maimuEa 5i

poseda un fel de trunchi foarte scurt cu brage gi picioareenorme. Cilciiele ii ieqeau mult inapoi gi putem spune cinu avea cap; sau, cel putin, ci partea superioari a acestuialipsea aproape in intregime. Omul triia intr-o atmosferide aburi pe care ocultiptii o numesc,, ceala de foc ". El nuavea plimini, ci respira prin nigte branhii. Aceste caracte-ristici sunt de altfel inci repetate de embrion, in timpulperioadei de gestagie, care, intr-un anumit moment dindezvoltarea lui, are niqte branhii similare cu cele din acea

Epoci. EI nu avea singe cald gi rogu cici, ln acea vreme,Spiritul individual nu exista. Poseda un fel de vezicl"interni pe care o umfa cu aer cald, ceea ce ii permitea sa

sara peste crevase enorme clnd erupgiile vulcanice distru-geau suprafaga solului pe care triia. In spatele capuluiavea un organ care este acum la interiorul cutiei craniene.

Anatomigtii il numes c glanda pineald sau cel de-al treileaochi, cu toate ci acesta nu a fost niciodati un ochi, ciun organ localizat de percepgie. in acea epoca corpul nusimgea senzatii, dar c6"nd un om se apropia prea tare de

un crater vulcanic, el percepea clldura ambiantS. gratieacestui organ, care il avertiza sI se indepd.rteze tnainte de

a i se distruge corpul.Corpul lui dens se solidificase deja pina intr-atdt

incAt nu-i mai era posibil s5. se inmulgeasci prin spori;pe de alti parte, ii trebuia un organ care si-i permita

f v 1.sa gAndeasci, adici un creier. Forta creatoare de care

ne servim acum pentru a construi magini, mijloace de

CORPUL DENS

212A S,{NATATE $I WNDECARE

comunicare,ide, transpoft, etc., tn lumea exterioari, erautilizatl,.in:acel,timp in interior, pentru constructia deorgane. Ca toate forgele, ea, este pozitiva gi negativa, LJnuldin poli, a fost deci indreptat in sus penrru a construicreierul; lisAnduJ pe celilalt disponibil pentru creareaunui alt corp. in acest f'el, omul a tncetat sI" mai fie ounitate creatoare completd. Fiecare corp nemaiposedi"nddecit,o jumitate din forga creatoare, ii era deci necesar

sa-gi caute complementul in afara lui.i., ultima parte a Epocii Lemuriene, forma omuiui

era incl foarte plastici. Scheletul se formase, dar omulinsugi avea, intr-o oarecare misuri, puterea de a modelacarnea corpului siu precum gi pe cea a animalelor care ilinconjurau " :

in acea epoci, la nagter€, omul,avea simtul auzuluiEi al pipi"itului, dar percepgia luminii nu i-a venit dec6.t

mai tArziu. GIsim cazuri analoage la animale precumcAinii qi pisicile, ai ciror ochi dobA,ndesc simtul vederiinumai la citva timp dupl na$rerea lor. Lemurianul nu avea,

ochi. Etr,avea doua puncre senzitive, ,care erau afectate deIumina soarelui ce stralucea slab prim atmosferaarzitoare a

stravechii Lemurii; numai spre sfrrpitul Epocii Atlanteene aobginut insuqirea de a vedea a$a cum:o rverrr noi astizi.

Limba.iul lui era alcituit din sunete aseminiroarecelor din nat$ri: vaietul vlntului prin,imensele paduricare.cre$:teau pe atunci intr-un mod extrem de luxurianttn acel, cliinat hipertro picai, murmuru I pir6.u lu i, i urlerelefurtunii, tunetul cascadelor,,toate, acestea erau'pentru el

vocile Zeilor din care se,gtia coboritor.

CARPUL DENS

El nu gtia nimic despre na$terea corpului siu. Nuputea sd-l uadd, aga cum nu putea.vedea nimic alrceva,dar el percepea prezenga sernenilor lui. Er:a b percepEieinterioarl ca cea a persoanelor gi a lucrurilor dirt viselenoastre; dar cu aceasti diferengl foarte importanti cLperceptia lui de vis,er,a clara gi rafionale.

Dar, cXnd ,; ochii lor se deschiseri " (cum se

rclateaza in episodul ,, Cideiii ':) gi clnd congriinga lor: afost dirija i spre exrerior asupra fenomenelor din LumeaFizica, condigiile s-au modificat. Reproducerea nu mai era

sub direcgia ingerilor; ci a omului, caro nu cuno$rea nimicdespre acgiunea forgelor Soarelui gi ale Lunii. Conptiingalui s-a concentrat pe Lumea Fizici. Ceea ce 1l inconjuranu a fost perceput cu nigte contururi binc definirc lnainreaultimei pirgi din Epoca Atlanteani. Totugi, el a ajunspugin cAte putin s[ cunoa.sci moarrea daroriri intreru-perii de congtiintl care,rezulta din trecerea lui ln ,lurnile

superioare cind rnoartea avea loc, gi din rqlntoarcerea inLurnea Fizici in mornentul,unei noi napteri.

Cu toate acestea, ceea ce s-a spus privind con.ptiinga

dati Lemurienilor nu se aplicl decAt la o minoritate redusa

din cei care au triir la sfrrgitul acestei,epoci gi aceastaa constituit strimogii celor $apte rase atlanteene. Mareaparte a Lemurienilcr semina cu animalele iar formelelocuite de ei ar-r dege,nerrat gi sunt folosite de primitivii qi

antropoidele din epoca actuali. ' '

in tirnpul Epocii Atlanteene, care a urmat celeiLemuriene, omul era tnca fibarre diferit de ceea ce este tnprezent. Avea un cap, dar aproape deloc frunte; creierul lui

212A S,{NATATE $I WNDECARE

comunicare,ide, transpoft, etc., tn lumea exterioari, erautilizatl,.in:acel,timp in interior, pentru constructia deorgane. Ca toate forgele, ea, este pozitiva gi negativa, LJnuldin poli, a fost deci indreptat in sus penrru a construicreierul; lisAnduJ pe celilalt disponibil pentru creareaunui alt corp. in acest f'el, omul a tncetat sI" mai fie ounitate creatoare completd. Fiecare corp nemaiposedi"nddecit,o jumitate din forga creatoare, ii era deci necesar

sa-gi caute complementul in afara lui.i., ultima parte a Epocii Lemuriene, forma omuiui

era incl foarte plastici. Scheletul se formase, dar omulinsugi avea, intr-o oarecare misuri, puterea de a modelacarnea corpului siu precum gi pe cea a animalelor care ilinconjurau " :

in acea epoci, la nagter€, omul,avea simtul auzuluiEi al pipi"itului, dar percepgia luminii nu i-a venit dec6.t

mai tArziu. GIsim cazuri analoage la animale precumcAinii qi pisicile, ai ciror ochi dobA,ndesc simtul vederiinumai la citva timp dupl na$rerea lor. Lemurianul nu avea,

ochi. Etr,avea doua puncre senzitive, ,care erau afectate deIumina soarelui ce stralucea slab prim atmosferaarzitoare a

stravechii Lemurii; numai spre sfrrpitul Epocii Atlanteene aobginut insuqirea de a vedea a$a cum:o rverrr noi astizi.

Limba.iul lui era alcituit din sunete aseminiroarecelor din nat$ri: vaietul vlntului prin,imensele paduricare.cre$:teau pe atunci intr-un mod extrem de luxurianttn acel, cliinat hipertro picai, murmuru I pir6.u lu i, i urlerelefurtunii, tunetul cascadelor,,toate, acestea erau'pentru el

vocile Zeilor din care se,gtia coboritor.

CARPUL DENS

El nu gtia nimic despre na$terea corpului siu. Nuputea sd-l uadd, aga cum nu putea.vedea nimic alrceva,dar el percepea prezenga sernenilor lui. Er:a b percepEieinterioarl ca cea a persoanelor gi a lucrurilor dirt viselenoastre; dar cu aceasti diferengl foarte importanti cLperceptia lui de vis,er,a clara gi rafionale.

Dar, cXnd ,; ochii lor se deschiseri " (cum se

rclateaza in episodul ,, Cideiii ':) gi clnd congriinga lor: afost dirija i spre exrerior asupra fenomenelor din LumeaFizica, condigiile s-au modificat. Reproducerea nu mai era

sub direcgia ingerilor; ci a omului, caro nu cuno$rea nimicdespre acgiunea forgelor Soarelui gi ale Lunii. Conptiingalui s-a concentrat pe Lumea Fizici. Ceea ce 1l inconjuranu a fost perceput cu nigte contururi binc definirc lnainreaultimei pirgi din Epoca Atlanteani. Totugi, el a ajunspugin cAte putin s[ cunoa.sci moarrea daroriri intreru-perii de congtiintl care,rezulta din trecerea lui ln ,lurnile

superioare cind rnoartea avea loc, gi din rqlntoarcerea inLurnea Fizici in mornentul,unei noi napteri.

Cu toate acestea, ceea ce s-a spus privind con.ptiinga

dati Lemurienilor nu se aplicl decAt la o minoritate redusa

din cei care au triir la sfrrgitul acestei,epoci gi aceastaa constituit strimogii celor $apte rase atlanteene. Mareaparte a Lemurienilcr semina cu animalele iar formelelocuite de ei ar-r dege,nerrat gi sunt folosite de primitivii qi

antropoidele din epoca actuali. ' '

in tirnpul Epocii Atlanteene, care a urmat celeiLemuriene, omul era tnca fibarre diferit de ceea ce este tnprezent. Avea un cap, dar aproape deloc frunte; creierul lui