sanatate publica, anul ii, sem i

8/15/2019 Sanatate Publica, Anul II, Sem I

1/22

Cursul nr.1. Istoria sanatatii publice. Bolile - probleme de sanatate publica

Sănătatea publică a apărut ca disciplină de studiu la Cluj ŞI Bucureşti, în anii 1930. Obiectul de studiu îl reprezintă starea de sănătate a grupurilor umane de pe un teritoriu dat.

După al Doilea Razboi Mondial, România a avut un sistem de sănătate finanţat de stat.

Pricipalele lui carcateristici erau: fondurile necesare desfăşurării tuturor activitaţilor din sistemerau asigurate în totalitate de stat, statul era proprietarul absolut al tuturor resurselor materiale şifurniza serviciile de sănătate pentru toată populaţia. Acest sistem se baza pe principiile planificării centralizate, administrării rigide şi monopolul statului. Astfel sistemul de îngrijiri desănătate creat de Ministerul Sănătăţii a fost unul integrat, centralizat, controlat de stat print axe şicu libertate limitată în opţiune, dar accesibil pentru toţi. Procesul de reformă al sistemului desănătate din România a început în 1990. Problemele sistemului de sănătate au fost diagnosticateîn cadrul proiectului “O Românie Sănătoasă” proiect finanţat şi derulat de Banca MondialăAcest studiu a făcut un numar de recomandari:

• Crearea unui fond naţional public de asigurări de sănătate independent, descentralizat şi care săse auto-administreze;

•

Crearea unor fonduri alternative private de asigurări de sănătate; • Mutarea accentului către serviciile primare de sănătate; • Autonomia spitalelor în utilizarea resurselor;• Crearea şi implementarea unui sistem de acreditare a furnizorilor de servicii de sănătate,atât

pentru instituţii cât şi pentru personal. Din 1994 a început trecerea spre un sistem de asigurări sociale de sănătate mai descentralizat, pluralist, cu relaţii contractuale între fondurile de asigurări de sănătate şi furnizorii de servicii desănătate. În prezent, în România dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat prin Constituţie..Principiile sistemului de sănătate bazat pe asigurări sociale de sănătate sunt: solidaritatea,libertatea alegerii de către asigurat a furnizorului de servicii, concurenţa între furnizorii deservicii de sănătate, asigurarea calităţii serviciilor şi respectarea pacientului şi garantareaconfidenţialităţii actului medical. Implementarea reformei sistemului de sănătate a cunoscutritmuri diferite: inaintare, stagnare, regres, reveniri, reluări. Schimbrile politice, consecutivealegerilor, s-au reflectat şi în modul de implementare a reformei sistemului de sănătate. Înconcluzie, secvenţele în reforma sistemului de sănătate au condus spre actuala criză a sistemului,cea mai amplă şi mai adâncă criză cunoscută de sistemul de sănătate din România. 1.2. Bolile - probleme de sanatate publica

Sănătatea, definită generic ca o senzaţie de bunăstare în completitudinea sa: fizică,mentală, ambiental socială, se constituie într -unul din drepturile fundamentale ce se cuvinasigurate individului, indiferent de rasă, sex, profesie, vârstă, orientare sau convingeri politice şireligioase. Ca atare, serviciile de sănătate devin o antrepriză a colectivităţii care se proiectează lanivelul structurilor de concepţie şi se asigură preponderent la nivelul cabinetului ca entitate deexecuţie, profesional specializată.1

În sensul celor exprimate, Jules Rochard sintetizează relaţia individ-societate, prin prismacriteriilor de sănătate, ce se impun asigurate continuu, deoarece „lumea trebuie să -şi dea seamacă sănătatea publică rambursează totul comunităţii prin economiile realizate privind costulîngrijirilor, timpul de lucru şi vieţile de oameni salvate”.2Starea de sănătate a populaţiei este

1 Zaharia, R. Marketing social politi . Editura Uranus, Bucureşti, 123, 2001

2 Enachescu D., Sănătatea şi serviciile de sănătate din România, Bucureşti, 67, 2003


2/22

determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, şi de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte. Accesul la sănătate depinde într -o mare măsură de factori externi ai sistemului de sănătate:factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socio-culturali.Accesul la îngrijiri de sănătate este influenţat aproape în totalitate de organizarea sistemuluisanitar. Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinată de convergenţa dintre

oferta şi cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reală a facilităţilor deîngrijiri comparativ cu cererea bazată pe nevoia reală pentru sănătate.În România sunt evidenţiabile toate cele patru tipuri de inechităţi în accesul la serviciile

de îngrijiri, ceea ce determină inechităţi în starea de sănătate a diferitelor grupuri de populaţie, aunor comunităţi din diferite zone geografice şi a grupurilor defavorizate economic. Acestedisparităţi se manifestă prin indicatori de bază ai starii de sănătate modeşti (speranţa de viaţă lanaştere, mortalitatea infantilă, mortalitatea generală pe cauze de deces evitabile, grad demorbiditate, ani de viaţă în stare de sănătate) dar şi prin nivelul scăzut de informare privindfactorii de risc şi de protecţie pentru sănătate sau sistemul de îngrijiri de sănătate şi de servicii de bază din România. O mare parte a populaţiei din România are în prezent un deficit de educaţiesanitară, incluzând lipsa conştientizării rolului prevenţiei şi al obişnuinţei de consult medical, în

cazul apariţiei unei probleme, elemente care demonstrează rolul redus pe care sistemul desănătate l-a acordat programelor de educaţie sanitară în rândul populaţiei. Ca urmare, în Româniase întâlnesc cele mai înalte valori ale incidentei bolilor aparatului circulator, TBC-ului şi ale altor boli infecţioase sau parazite.

Cursul nr. 2. Politici de prevenire a bolilor. Conceptul de Medicina si Sanatate Publica

2.1. Strategii publice in sanatatePrin Programul naţional de dezvoltare (PND) pe perioada 2007-2013, Romania şi-a definit

priorităţile şi direcţiile de dezvoltare pe termen mediu. Strategia PND 2007-2013 este structurată pe 6 priorităţi naţionale de dezvoltare, respectiv:

▪ creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;▪ dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;▪ protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;▪ dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea

capacităţii administrative;▪ dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;▪ diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.În interiorul acestor priorităţi sunt abordate numeroase domenii/sectoare de intervenţie

specifice, între care sănătatea ocupă un loc important, prin:-creşterea accesibilităţii populaţiei la serviciile de sănătate;-îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei actului medical;-transparenţa decizională în scopul creşterii eficienţei în utilizarea resurselor alocate şi în

eliminarea pagubelor şi a actelor de corupţie;-dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sistemului de sănătate;-asigurarea resurselor umane profesionalizate;-armonizarea legislativă şi administrativă cu sistemele de sănătate din statele Uniunii

Europene.Obiective strategice:


3/22

1 - Crearea unui sector al serviciilor spitaliceşti performant, care să furnizeze îngrijiri maieficiente şi mai eficace, cum ar fi îngrijirile ambulatorii integrate cu cele spitaliceşti, spitalizareade zi, spitalizarea de o zi, precum şi îmbunătăţirea serviciilor de diagnostic şi tratament

2 - Extinderea serviciilor de asistenţă primară, în special a îngrijirilor la domiciliu,eliberării medicamentelor în regim ambulatoriu, crearea unor centre de sănătate multifuncţionale

atât în mediul urban, cât şi în cel rural şi integrarea asistenţei primare cu serviciile ambulatorii despecialitate şi serviciile spitaliceşti, în conformitate cu programele naţionale de sănătate 3 - Asigurarea unei finanţări adecvate şi sustenabile, în vederea stimulării performanţei

spitalelor, în concordanţă cu politicile sanitare şi cu ţinta de planificare naţională pe termen lunga numărului de paturi de spital, care să conţină elemente stimulative pentru furnizarea eficientă aserviciilor spitaliceşti

4 - Închiderea, transformarea sau restructurarea unităţilor spitaliceşti care nu suntnecesare sau care sunt subutilizate, în vederea reducerii pierderilor financiare, şi utilizarearesurselor economisite pentru dezvoltarea noilor priorităţi în sistemul de sănătate, bazate pereducerea numărului internărilor şi a duratei medii de spitalizare, concomitent cu creşterea rateide ocupare a paturilor şi îmbunătăţirea rezultatelor activităţii

5 - Îmbunătăţirea sistemelor de conducere şi management operaţional şi furnizarea uneicapacităţi adecvate de a conduce şi monitoriza reformele strategice în sistemul de sănătate 6 - Revizuirea cadrului de reglementare de la nivel central pentru a permite

implementarea rapidă a reformei în sistemul de sănătate şi descentralizarea ulterioară amanagementului operaţional şi financiar, în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentruacoperirea nevoilor locale, inclusiv servicii pentru populaţia defavorizată sau vulnerabilă

7 - Dezvoltarea unui sistem modern de acreditare a serviciilor de sănătate şi a unorsisteme adecvate de monitorizare a managementului calităţii

8 - Creşterea participării sectorului privat în finanţarea serviciilor de sănătate, prinîmbunătăţirea reglementării sistemului privat de asigurări de sănătate în urma aprobării Legiiasigurărilor private de sănătate, care să permită competiţia pentru fonduri suplimentare afurnizorilor de servicii medicale publici sau privaţi, altele decât cele colectate prin contribuţiaobligatorie la Fondul naţional unic de asigurări de sănătate

9 - Transferul îngrijirilor furnizate în spitale pentru cazurile sociale şi pentru vârstnicicătre unităţi/organizaţii ale autorităţilor locale şi/sau către unităţi private, astfel încât spitalele săse poată concentra pe furnizarea îngrijirilor de tip acut

2.2. Conceptul de Medicina si Sanatate PublicaDirectia de Sanatate Publica este o institutie publica cu personalitate juridica care isi

desfasoara activitatea pe teritoriul unui judet in scopul realizarii politicilor si programelornationale de sanatate publica, a activitatii de medicina preventiva si a inspectiei sanitare de stat, amonitorizarii starii de sanatate si a organizarii statisticii de sanatate, precum si a planificarii siderularii investitiilor finantate de la bugetul de stat pentru sectorul de sanatate. DSP reprezintaautoritatea de sanatate publica la nivel local care are in principal urmatoarele atributii: evalueazastarea de sanatate a populatiei din teritoriul arondat, identifica principalele probleme de sanatate publica si aloca prioritar resursele spre interventiile cu cel mai mare randament in ameliorareastarii de sanatate; evalueaza anual strategiile de control selectate prin prisma progresului realizatin ameliorarea starii de sanatate a populatiei organizeaza, controleaza si finanteaza programelenationale de sanatate ce se desfasoara in teritoriul arondat; exercita atributii specifice de inspectiesanitara de stat prin personalul imputernicit in conditiile legii; in colaborare cu Casa de Asigurari


4/22

de Sanatate a Judetului X coordoneaza serviciul de ambulanta, organizeaza si coordoneazaasistenta medicala in caz de calamitati, catastrofe si situatii deosebite, organizeaza, conduc,coordoneaza si raspund de pregatirea retelei sanitare pentru aparare si asistenta medicala in cazde dezastre, epidemii si alte situatii deosebite; in colaborare cu autoritatile locale, institutiile deinvatamant si organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale organizeaza activitati de

promovare a sanatatii si de educatie pentru sanatate a populatiei.Cursul nr.3 Modele de decontare a serviciilor medicale de catre Casele de Asigurari din uneletari europene. Perspectivele exercitarii profesiei medicale in Europa si Romania

3.1. Modele de decontare a serviciilor medicale de catre Casele de Asigurari din uneletari europene.

Egalizarea tarifului pe caz ponderat (TCP) şi revizuirea finanţării pe paturi de bolnavicronici

Fiind o finanţare progresivă, introducerea finanţării serviciilor spitaliceşti pe bază de DRGîn România a crescut sensibilitatea financiară spitalicească, a schimbat viziunea directoruluidespre managementul spitalicesc şi cost-eficienţă. De la introducerea finanţării acestor servicii prin sistemul grupurilor de diagnostic, când tarifele pe caz ponderat (TCP) au fost calculate

iniţial pe baza finanţării istorice, aproape în fiecare an s-a încercat egalizarea şi apropiereatarifelor plătite de costurile reale.Revizuirea finanţării spitalelor prin sistemul DRG

Sistemul DRG, prin care se finanţează majoritar spitalele, repartizează pacienţii similari îngrupuri de diagnostic omogene din punct de vedere al afecţiunii clinice şi al resurselorconsumate în cadrul tratamentului, exprimat prin valoarea relativă (VR) a grupului, iar plataserviciului realizat de spital se realizează prin înmulţirea valorii relative cu un tarif pe caz ponderat (TCP), care reprezintă un cost mediu, antecalculat pentru toate grupurile de diagnostic.

Spitalul este stimulat pentru a se încadra cu costul mediu cât mai jos sub TCP. Datorităfaptului că nu există valori relative naţionale care se bazează pe costurile reale relative, seutilizează valori preluate şi corelate parţial, care sunt specifice mai mult sistemului de sănătateaustralian şi nu celui românesc. Una dintre explicaţiile inechităţilor de finanţare între specialităţi,implicit spitale şi creşterea arieratelor spitalelor clinice în decursul anilor se datorează atâtvalorilor relative preluate cât şi tarifului plătit de către CNAS care nu acoperă costurile medii alespitalului în special la cazurile mai complicate, cu durată lungă de spitalizare. Mecanismeleenumerate stimulează spitalele să crească (formal sau chiar fictiv) numărul internărilor pentrucazurile mai simple.

Seturi de măsuri pentru sistemul DRG: a. Redefinirea fundamentelor financiare ale procesului DRG prin dezvoltarea

ponderilor de costuri şi a valorilor relative româneşti. Este un proces de complexitate mare, care presupune colectarea şi procesarea unei cantităţi mari de informaţii financiare, precum şiimplicarea activă a personalului medical, însă există o bogată experienţă internaţională de care se poate beneficia. Impulsionarea demarării acestui proces de către Ministerul Sănătăţii prin alocarede fonduri, stabilirea strategiei aplicabile împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătateşi cu Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar poate crea condiţiile de aplicare a noilor valori relative româneşti, tarife pe caz ponderat corelatecu posibilităţile financiare, program de grupare RO 1.0 chiar începând cu anul 2011. În acestsens, prin Ordin al Ministrului Sănătăţii a fost constituit grupul de lucru pentru elaborarea propunerii privind sistemul românesc DRG, care, pornind de la clasificare DRG australiană, aelaborat o variantă intermediară privind sistemul românesc de clasificare DRG – RO.vi.DRG.


5/22

Această variantă a fost aprobată prin OMS nr. 1027/2010, care a fost publicat în MonitorulOficial nr. 0505/21.07.2010. Grupul de lucru va elabora clasificarea specific românească DRG.RO. 01, care va fi aplicată începând cu anul 2011. În cursul anului 2011 se vor relua activităţilede măsurare a costurilor reale româneşti prin revizuirea metodologiei, prin stabilirea unortermene limită, cu scopul evitării eşecului din anii precedenţi.

b.

ghidurile de practică reprezintă instrumente recunoscute de îmbunătăţire a calităţiiîngrijirilor, în special a celor mai complexe, trebuind introduse stimulente pentru aplicareaacestora. De exemplu, odată ce ministerul declară că un ghid de practică se aplică pentru oanumită specialitate, spitalul va primi rambursarea integrală a serviciilor furnizate numai dacă poate dovedi că foloseşte în mod curent ghidurile aprobate.

Introducerea acestei măsuri va impune o anumită disciplină în modul de abordare atratamentului, cunoscută fiind oferta destul de largă a produselor farmaceutice, în sensul aplicăriicelui mai eficient tratament cu costurile cele mai scăzute.

Dezvoltarea şi implementarea unui set de indicatori de calitate, corelaţi cu stimulentefinanciare pentru atingerea lor, în asistenţa spitalicească. Pe baza modelelor deja existente înSUA sau Marea Britanie, se vor adopta un număr redus dar semnificativ de indicatori măsurabili

de calitate, care vor modula plăţile efectuate către spitale.c.introducerea de stimulente pentru asistenţa de zi este o altă măsură care poate fi luată rapid. Pe baza experienţei internaţionale se va întocmi o listă pozitivă cu tipurile de DRG care permittratamente de zi, iar plăţile se vor face pe bază de procedură, nu de servicii. Astfel, spitalele ar putea primi aceeaşi sumă pentru DRG respectiv indiferent dacă rezolvă cazul prin asistenţa de zisau prin internare. Se va stimula în acest fel rezolvarea cazurilor respective prin procedura de zi,care este mult mai puţin costisitoare pentru spital.Crearea unui Fond Naţional Unic de Reechilibrare a Bugetelor Spitalelor (FNURBS)Stabilirea criteriilor unitare de finanţare din fonduri publice a serviciilor oferite de sectorul privatîn unităţi spitaliceşti şi ambulatorii

Dezvoltarea sistemului medical privat din ultimul timp a înregistrat o evoluţiesemnificativă prin apariţia de unităţi private cu profil spitalicesc. Din datele existente la nivelulMinisterului Sănătăţii, în anul 2009, peste 40 de unităţi private spitaliceşti erau în relaţiicontractuale cu casele de asigurări de sănătate, în 2010 numărul lor ajungând la 52, iar actualulsistem de finanţare permite decontarea aceluiaşi caz la valori chiar mai mari pentru sectorul privat decât pentru cel public. În contextul crizei financiare care acutizează subfinanţarea cronicăa sectorului medical, apariţia de noi actori privaţi care concurează cu spitalele publice înaccesarea fondurilor sistemului de asigurări de sănătate aduce în discuţie aspecte noi cu privire lastabilirea unor norme echitabile de finanţare, care să nu permită debalansarea sistemului. Spreexemplu, unităţile private pot să refuze acordarea de servicii medicale pacienţilor la care risculde complicaţii potenţiale ridicat poate previziona o depăşire a unui plafon prestabilit alcheltuielilor. Acelaşi lucru nu poate fi luat în considerare în cazul unităţilor publice, care trebuiesă acorde asistenţă de specialitate la toţi solicitanţii, fără să ia în considerare aspectele legate decosturile potenţiale ulterioare.

CNAS a realizat paşi importanţi în direcţia stabilirii unor criterii unitare de finanţare aserviciilor publice şi private, dar trebuie prevăzute norme clare care să limiteze fenomenele deselecţie a riscurilor.

Un alt aspect negativ constatat este că desfăşurarea în paralel a activităţii personaluluimedico-sanitar, atât în instituţiile publice, cât şi în cele private, permite apariţia situaţiilor în careun serviciu este plătit încă o dată de către pacient, la cabinetul privat, deşi el este efectuat practic


6/22

în unitatea publică. În acest sens, Ministerul Sănătăţii intenţionează să propună şi măsuri ferme pentru reglementarea strictă a condiţiilor în care personalul medical îşi poate desfăşuraactivitatea în sectorul privat şi în cel public, pentru a evita competiţia inechitabilă şi conflictul deinterese potenţial al angajaţilor din cele două sisteme, care se desfăşoară de cele mai multe ori îndetrimentul sistemului public.

3.2. Perspectivele exercitarii profesiei medicale in Europa si RomaniaMedicul-managerSe va introduce avizul conform al Ministerului Sanatatii la numirea si schimbarea din

functie a conducerii spitalelor, precum si posibilitatea de interventie administrativa in situatiigrave prevazute de lege. De la intrarea in vigoare a legii, managerul spitalului, fie ca este el persoana fizica sau juridica, incheie un contract de management cu Ministerul Sanatatii pe o perioada de 3 ani, cu evaluare anuala. Se va prevede in cadrul spitalului separareamanagementului de alte activitati. Astfel, in termen de maxim 6 luni de la intrarea in vigoare alegii, este prevazut ca directorii de spitale nu vor mai putea sa desfasoare nici o alta activitate.Masura se aplica exclusiv pentru profesorii universitari cu o singura norma didactica care au

absolvit un curs de management. Sefii de sectie nu vor mai avea decat responsabilitati medicale(profesionale), nu si administrative.- De asemenea, se va defini foarte clar conflictul de interese pentru tot personalul medical caredetine functii de conducere, care se va extinde pana la rudele si afinii de gradul IV, in sensul derelatii comerciale sau de alta natura cu alte activitati medicale si farmaceutice, producatori,importatori si distribuitori de medicamente si materiale sanitare.- de asemenea, legea prevede infiintarea unui nou tip de spital, si anume spitalul regional. Acestava asigura asistenta medicala pentru mai multe judete si va avea si atributia de a rezolvaurgentele ce nu se pot rezolva la nivelul spitalelor judetene- legea mai prevede ca Ministerul Sanatatii impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelorsa realizeze sistemul integrat de medicina de urgenta (112). Noul sistem va cuprinde spitalele publice regionale, spitalele judetene, serviciile de ambulanta si serviciile mobile de urgenta,reanimare si descarcerare.- Introducerea managementului pe centre de cost si, in perspectiva, pe centre de cost si centre de profit.

Introduce autorizatia de libera practica cu caracter permanent pentru toata perioada deexercitiu a profesiei, in conditiile in care nu intervin situatiile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute de lege sau nu se produc abateri care antreneaza suspendarea sau retragerea dreptuluide libera practica;- Defineşte Colegiul Medicilor din Romania ca organizatie profesionala de utilitate publica, curesponsabilitati in reglementarea, autorizarea si supravegherea exercitarii profesiei de medic;- Defineşte rolul, atributiile si drepturile autoritatii de stat cu privire la indeplinireacompetentelor delegate de catre Colegiul Medicilor din Romania pe domeniul competentelordelegate;- Creează cadrul legal pentru creşterea rolului Colegiului Medicilor din Romania in actualizarea permanenta a cadrului profesional, definit prin norme si standarde profesionale.

Legea privind reforma în domeniul sănătăţii stipulează în mod expres, înarticolul 62, căacordarea serviciilor medicale se realizează fără discriminare de către medicul de familie. Înacelaşi sens, sunt interzise donaţiile şi sponsorizarile prin care se produc discriminări înacordarea serviciilor medicale, potrivit art. 93 din lege. Titlul IV al legii reglementează sistemul


7/22

de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, prevăzând acordarea acestor servicii,fără discriminare, în art. 98 din lege. De asemenea, prevede în mod expres că deciziile medicalevor fi luate cu respecarea principiului nediscriminării între pacienţi, potrivit art. 10 373 din lege.Titlul XV din lege reglementează răspunderea civilă a personalului medical. Capitolul IVvizează obligativitatea asigurării asistenţei medicale şi interzice în mod expres discriminarea de

catre medic, medic dentist, asistent medical sau moaşă, în art. 652 alin. 2 din lege. Similar, Codul de Deontologie Medicală adoptat de către Colegiul Medicilor din Româniacuprinde normele de conduită obligatorii în legătură cu exerciţiul drepturilor şi al îndatoririlor profesionale ale medicului iar în Articolul 3 introduce obligaţia medicului de a apăra sănătateafizică şi mentală, fără discriminare.

Cursul nr.4. Accesul populatiei defavorizate la tratamentele publice. Reducerea inegalitatii insanatatea publica. Politici si strategii.

Sistemul sanitar din România este în prezent deficitar în ceea ce priveşte reformarea sa.Majoritatea îngrijirilor medicale se acordă în continuare în spitale, în condiţii de calitate scăzută

a actului medical, dar cu cheltuieli uriaşe faţă de resurse. O mare parte a populaţiei rămâne înafara accesului efectiv la serviciile sanitare din cauza dificultăţilor financiare şi de transport. Oserie de indicatori specifici sănătăţii şi demografiei ne plasează în continuare pe poziţiiinacceptabile în clasamentul european. Alocările bugetare pentru sănătate, ca şi cheltuielile totaleefectuate în România pentru sănătatea fiecărui locuitor ne plasează pe ultima poziţie între ţărilemembre ale Uniunii Europene. Pe fondul acestei subfinanţări cronice, calitatea managementuluisistemului şi unităţilor sanitare este la fel de scăzută ca şi eficienţa cu care contribuţiile pentrusănătate ale populaţiei sunt cheltuite. Toate acestea se datorează în primul rând insuficienteigestionări a sistemului naţional de sănătate. Este nevoie de stabilirea unor politici publice îndomeniul sănătăţii care să fie conforme cu realitatea ţării noastre şi adaptate la specificulacesteia.

Valorile ce stau la baza politicilor de sănătate publică sunt: - respectarea dreptului la ocrotirea sănătăţii populaţiei; - garantarea calităţii şi siguranţei actului medical; - creşterea rolului serviciilor medicale; - asigurarea accesibilităţii la actul medical- respectarea dreptului la libera alegere şi a egalităţii de şanse; - aprecierea competenţelor profesionale şi încurajarea dezvoltării lor; - transparenţa decizională. Domeniul medical privat din România, insuficient dezvoltat şi sprijinit, încearcă să

rezolve o parte din punctele slabe ale structurii sanitare publice de stat.Remodelarea cererii de servicii medicale

Potrivit acestui proiect, coplata se va aplica în medicina primară, la medicul de familie, lamedicul specialist şi în spitale. Pacientul va plăti contribuţia personală a serviciului medical, subforma tichetului moderator pentru sănătate, prin care se face dovada realizării actului medical şia plăţii acestuia.

Coplata va avea valori accesibile, iar categoriile defavorizate vor fi protejate, fiind scutitede la plata tichetelor. Următoarele categorii de asiguraţi, reprezentând aproximativ 37% din populaţia ţării, sunt scutite de la coplată:


8/22

a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii între 18 ani - 26 de ani, dacă sunt elevi,absolvenţi de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenicii saustudenţii dacă nu realizează venituri din muncă;

b) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite deMinisterul Sănătăţii , până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din

muncă, pensie sau din alte resurse; c) pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună Se va introduce un plafon maxim aferent coplăţii, de 600 lei per pacient/an, cu scopul

protecţiei la un episod major de boală care survine în parcursul unui singur an şi ar necesita plataunei sume peste aceasta valoare. După atingerea plafonului de 600 lei pe pacient, nu se mai plăteşte contribuţie personală la serviciile cu coplată.

Cursul nr.5 Noul management public pentru sănătate. Constrângeri şi oportunităţi în medicina publica

NMP in viziunea guvernantilor :

1.

Raţionalizarea spitalelor 2.

Crearea unui sector al serviciilor spitaliceşti performant prin reorganizarea,descentralizarea şi informatizarea spitalelor.

3. Remodelarea cererii de servicii medicale4.

Modificarea structurii şi competenţelor managementului spitalelor şi creştereaautonomiei acestora

Reorganizarea reţelei spitaliceştiÎn urma analizei activităţii şi structurii spitalelor, vor fi stabilite măsuri de reorganizare a

unităţilor sanitare cu paturi care nu pot asigura continuitatea asistenţei medicale sau a căroractivitate este redundantă sau ineficientă.

Astfel, unităţile sanitare cu paturi vor fi propuse pentru reorganizare (de exemplu înambulatorii de specialitate sau centre de permanenţă) şi comasare prin fuziune cu un alt spital învederea creşterii eficienţei, cu stabilirea spitalului învecinat care va prelua sarcina deservirii populaţiei din zonă.

Această activitate se va derula în parteneriat cu autorităţile administraţiei locale. MinisterulSănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, vor susţine prin mecanisme decizionaleaceste reorganizări, iar contractele cu casele de asigurări de sănătate ale s pitalelor care preiauatribuţiile unui alt serviciu reorganizat vor fi suplimentate corespunzător.

O altă modalitate de reorganizare va fi reprezentată de desfiinţarea unor unităţi sanitare şitransformarea în cămine pentru persoane vârstnice. Împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şiProtecţiei Sociale va fi implementat un program guvernamental – Program de interes naţional„Dezvoltarea reţelei de cămine pentru persoane vârstnice”, pentru asigurarea necesaruluifinanciar de funcţionare al căminelor pentru persoane vârstnice rezultate prin reprofilarea unorunităţi sanitare cu paturi. În ceea ce priveşte cheltuielile pentru investiţii necesare reprofilării,acestea vor fi evaluate pentru fiecare caz în parte de către specialiştii autorităţilor publice local eşi Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, existând posibilitatea accesării de fondurieuropene structurale pentru acest scop.


9/22

Unităţile sanitare care vor fi incluse în Programul de interes naţional „Dezvoltarea reţeleide cămine pentru persoane vârstnice” vor fi finanţate de către Ministerul Muncii, Familiei şiProtecţiei Sociale.

Totodată, transferul asistenţei pentru cazurile sociale şi a celor care implică persoanevârstnice către unităţi de îngrijire sau medico-sociale va elibera paturile de spital care sunt în

prezent ocupate de aceste tipuri de pacienţi, nu doar în spitalele de boli cronice dar şi în cele de boli acute, din cauza lipsei alternativelor pentru o asistenţă adecvată.

Urmând recomandările Băncii Mondiale, spitalele sunt clasificate în 5 categorii:- spitale de categoria V: nivel de competenţă limitat – spitale care asigură, după caz,

următoarele servicii medicale: servicii medicale pentru îngrijirea bolnavilor cronici, serviciimedicale într-o singură specialitate sau servicii paleative;

- spitale de categoria IV: nivel de competenţă bazal - spitale care deservesc populaţia pe orază administrativ-teritorială limitată, pentru afecţiuni cu grad mic de complexitate;

- spitale de categoria III: nivel de competenţă mediu - spitale care deservesc populaţia judeţului din aria administrativ-teritorială unde îşi are sediul şi, doar prin excepţie, din judeţele

limitrofe, pentru afecţiuni cu grad mediu de complexitate;- spitale de categoria II: nivel de competenţă înalt – spitale care deservesc populaţia judeţului din aria sa administrativ-teritorială, precum şi din judeţele limitrofe, cu nivel înalt dedotare şi încadrare resurse umane şi care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad mare decomplexitate;

- spitale de categoria I: nivel de competenţă foarte înalt – spitale care asigură asistenţamedicală la nivel regional, deservind populaţia judeţului din aria sa administrativ-teritorială, precum şi alte judeţe, cu cel mai înalt nivel de dotare şi încadrare cu resurse umane şi careasigură furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt.

Fig. 5.1. Harta Planului Naţional privind categoriile I şi II de clasificare a spitalelor


10/22

Cursul nr. 6 Implicaţii psiho-sociale şi stres. Indicatori de sanatate aplicati la sanatatea publica in Europa

O definiţie a stresului ar fi: “totalitatea reacţiilor psihice şi fiziologice pe care le are o persoana,atunci când nu este capabilă să facă faţă suprasolicitărilor la care este supusă”, cu alte cuvinte ostare de dezechilibru, o reacţie anormală la dezechilibrul factorilor de mediu.Dictionarul explicativ al limbii române ( DEX, 2005, p.354) defineşte stresul ca fiind: „nume datoricarui factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoacă organismului uman o reacţieanormală; efect nefavorabil produs asupra organismului uman de factorul de mediu”.Oxford English Dictionary( 2007, P.557) explică etimologia cuvântului stres ca provenind dinabrevierea cuvântului “distress”, folosit în engleza medievală cu înţelesul de: dificultate, necaz,durere, provocate de factori externi organismului.În esenţă este vorba de o reacţie indecvată la un stimul, care poate fi la rândul săunecorespunzator determinând un răspuns complex. O relaţie “cauză –efect” unde putem discutafie despre primul element “cauza”/factorul stresant, despre al doilea element, răspunsulorganismului, “efectul”, sau despre ambele părţi componente.Unul dintre primii cercetători în ceea ce priveşte stresul este Selye,care in 1974 definea stresulca“răspunsul organismelor vii la solicitări de orice natura” sau ca “sindromul general deadaptare”,o adaptare a organismului la acţiunea nespecifică a factorilor fizici din mediu((HansSelye , 1936,)

Factorii stresanţi sunt elementele declanşatoare are răspunsului organismului. Ei pot ficlasificaţi din mai puncte de vedere: interni/ externi, permanenţi/episodici.Selye introduce


11/22

conceptul de stres propriu-zis în anii 50, concept care ocupă un loc important mai întâi înmedicină, apoi în psihiatrie. În concepţia lui Selye, stresul nu este decât o reacţie biologică şigenerală, adică "o stare care se traduce printr-un sindrom specific, corespunzător tuturormodificărilor nespecifice, induse astfel într -un sistem biologic".El defineşte stresul la început ca fiind o agresiune, apoi ca o reacţie a subiectului la o agresiune,

ultima reprezentând un stresor.Conform concepţiei lui Selye, tensiunile care produc stresul fac parte din viaţa cotidiană. Stresulcaracterizează o reacţie psihologică complexă extrem de intensă şi relativ durabilă a individuluiconfruntat cu noi şi dificile situaţii existenţiale.Printr-o extensie nejustificată, în societatea contemporană oamenii se plâng frecvent de stresincluzând în aceasta categorie elemente relativ banale şi stupide rezultate din convieţuirea urbanăa oamenilor (stresul călătoriei cu metroul, al zgomotului am biental, mass-mediei). Conceptul destres s-a demonetizat căpatând formule atipice.Stresul reprezintă un aspect normal şi necesar al vieţii, aspect de care omul nu poate scăpa.Stresul poate genera un disconfort temporar şi de asemenea poate induce consecinţe pe termenlung. În timp ce prea mult stres poate altera starea de sănătate a unui individ cât şi bunăstarea

acestuia, totuşi, un anumit volum de stres este necesar pentru supravieţuire. Stresul se poateconcretiza în diminuarea normalităţii funcţiilor sau chiar în apariţia bolilor, dar poate ajuta persoana aflată într -o stare de pericol.Stresul în accepţiune fiziopatologică

Sistemul nervos este principalul sistem de integrare şi armonizare a funcţiilor vitale, dar estechiar prima redută ce da piept cu agresiunea mediului. Creierul reprezintă o complexă reţeaneuronală ce are la bază un metabolism cu totul special faţă de restul corpului. Metabolismulneuromediatorilor creierului, este „alchimia” responsabilă de starea noastra de vigilenţă, dorinţe, putere de concentrare, memorare, coordonare şi nu în ultimul rând de starea de fericire. Neuromediatorii sunt substanţele semnal ce participă la comunicarea interneuronală. De fapt,sunt stocurile noastre de bioelectricitate din reţelele neuronale, susceptibile la epuizare datorităunui mod dezordonat de viaţă.Decalarea orarului de somn duce la datoria de somn şi de regenerare a organismului. Importantăeste nu numai durata somnului, ci şi calitatea acestuia, refacerea relizându-se mai ales în timpulsomnului profund (fara vise) cuprins în intervalul orar 22-24. Somnul paradoxal (cu vise) creşte,ca durata, treptat spre orele dimineţii, devenind maxim în jurul orelor de trezire 06-08. Acest tipde somn este o stare asemănătoare cu starea de veghe, deci un proces de consum energetic, ceeace explică oboseala marcată la trezire în cazul unui somn de dupa miezul nopţii.Pe de altă parte nerespectarea orarului meselor, bioritmurilor digestive şi nu în ultimul rând acalităţii alimentelor favorizează apariţia unor fluctuaţii ample ale nivelurilor glicemice, deseoriatingându-se niveluri hipoglicemice. Carenţele nutriţionale afectează în primul rând sistemulnervos care are un „turn-over” crescut al componentelor sale. şi nu în ultimul rândsuprasolicitarea, atât fizica cât şi cea psihica, de lungă durată compromite relaţiile normaleintersistemice ale organismului datorită deficienţei de integrare şi sincronizare a sistemuluinervos.Odata cu secătuirea resurselor de neuromediatori din sistem apar modificări exprimate la nivel desubiect ca şi tulburări numite funcţionale: depresia, anxietatea, irascibilitatea, somnolenţa,insomnia, dificultăţi de concentrare, tulburări de comportament sexual şi alimentar, etc. În timp,


12/22

daca modul de viaţa haotic se permanentizează şi surmenajul devine o stare obişnuită, se potinstala şi tulburările organice grave.Creierul ca orice sistem autoconservator şi autoreglator încearca menţinerea resurselor bioelectrice la cote optime prin mecanisme diverse ca:• 1. Deconectarea frecventa a funcţiilor înalte de integrare din scoarţa cerebrală, astfel

declansând problemele legate de procesarea unor noţiuni abstracte sau calcule complexe.(persoanele care au o muncă predominant intelectuală sunt primele afectate de acest fenomen).• 2. Scăderea inhibiţiei lobului frontal asupra sistemului limbic exteriorizată prin atacuri de panica, frica viscerală (fara obiect deseori), tulurări de ritm cardiac, insomnie, etc.• 3. Redirijarea metabolismului neuromediatorilor din structurile periferice, cum ar fi sistemulnervos vegetativ (mai ales cel parasimpatic) spre cele centrale. Deprivarea sistemului nervosvegetativ de bioelectricitate se soldează cu tulburări ca: transpiraţii (profuze şi persistente),tulburările digestive (diskinezii biliare şi colonice, colon iritabil, etc.) tulburări de dinamicăsexuală (anorgasmie, ejaculare precoce, etc.)• 4. Reducerea dramatică a funcţiei hormonale cu scăderea secreţiei de STH, DHEA şi creşterea progresivă a hormonilor de stress ACTH, cortizol, prolactina.

Acestea sunt numai câteva dinte mecanisele cunoscute şi studiate prin care stress-ul ne reducesuflul vital. Majoritatea acestor manifestări se exprima într -un mod insidios, de aceea noiajungem sa le considerăm ca facând parte din modul nostru de a fi, de fapt blocând exprimarealiberă a personalităţii. Nerecunoscând ceea ce corpul ne transmite prin aceste mesaje, intrăm, fără să vrem, într -un cercvicios al autodistrugerii cu apariţia unor comportamente de-a dreptul compulsive.Modificarea armoniei biochimice la nivel hipotalamic (interfaţa dintre creier şi sistemulendocrin) generează schimbarea pattern-urilor alimentare, sexuale şi chiar a acelor deautoconservare.Asadar, mâncam când de fapt avem nevoie de somn, suntem somnolenţi când în realitate suntemînfometaţi, mâncam excesiv când nu suntem iubiţi, ne sinucidem când nu mai ştim să ne iubim pe noi înşine şi pe cei din jur. Aceasta situaţie deschide poarta spre diverse dependenţe.Majoritatea oamenilor aflaţi în această stare dezechilibrată se lasa păcăliţi de falsele resurse deenergie reprezentate de surogate ca alcoolul, cafeaua, tutunul, drogurile.Aceste substanţe, odată ajunse în sistemul nervos, forţează neurociruitele, prin blocarea specificăa unor receptori de membrană, ceea ce determină creşterea concetraţiei de mediatori în spaţiilesinaptice cu suprastimularea în aval a căii nervoase - o adevarată „ardere” a neurocircuitului.Toate aceste efecte sunt realizate pentru perioade scurte de timp şi fără sinteza „de novo” aneuromediatorilor cu epuizarea aparatului enzimatic local ceea ce determină neurodegenerarea,cale fiziopatogenetica a bolilor neurodegenerative (boala Parkinson, Alzheimer, SLA etc.). De ceoare folosim în continuare aceste substanţe? Toate substanţele ce induc dependenţa determinăeliberarea de Dopamina într-o zonă specifică din creier.Alte zone cum sunt: hipocampul, amygdala, locus coerulens, zona ventral tegmentalăinteractionează şi formează neurocircuitul de plăcere şi recompensă (NPR).Dopamina este neuromediatorul care este responabil de: păstrarea atenţiei, motivaţie, învaţare,memorare, coordonare motorie, dar cel mai important rol este acela de a identifica potenţialesurse de recompensă şi adaptarea comportamentului pentru a obţine recompensa.În dependent, momentul sevrajului (fizic şi psihic) coincide cu nivele minime de dopamina maiales în NPR, ceea ce determină individul sa consume în continuare psihostimulentele.


13/22

In concluzie, stresul la locul de muncă este determinat de:Stilul de conducere- lipsa unor obiective clare,- slaba comunicare şi lipsa de informare în cadrul organizaţiei,- neconsultarea şi neimplicarea angajaţilor în schimbările şi modificările de la locul de muncă,

- lipsa sprijinului din partea conducerii.Statutul, rolul în organizaţie- incertitudine în evoluţia carierei,- frustrări în dezvoltarea carierei,- statut incert şi lipsa recunoaşterii,- nesiguranţa locului de muncă,- insuficienţa programelor de instruire,- modificarea statutului în cadrul organizaţiei.Decizie şi control- slaba participare la luarea deciziilor,- lipsa controlului asupra propriei munci.

Relaţiile la locul de muncă- izolare fizică sau socială,- legături slabe cu superiorii, lipsa de comunicare,- conflicte interpersonal,- diferite tipuri de hărţuire (agresivitate verbală, hărţuire sexuală, etc).Proiectarea Locului de Muncă- sarcini de muncă repetitive şi monotone, - riscuri semnificative de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locul de muncă (tehnologii cu riscuri de accidentare, zgomot, noxe chimice etc),- teama de tehnologie în raport cu responsabilitatea,- lipsa de competenţă.Sarcina de muncă şi ritmul de muncă- lipsa controlului asupra ritmului de muncă,- sarcini de muncă supra sau subîncărcate,- lipsa prioritizării activităţilor.Programul de lucru- program de lucru inflexibil,- apariţia imprevizibilă a unor supraîncărcări ale sarcinii de muncă,- ore de lucru suplimentare neplanificate,- lucrul în schimburi,- lucrul suplimentar excesiv.Când o problemă legată de stres la locul de muncă este identificată, trebuie acţionat pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea sa. Responsabilitatea pentru determinarea măsuriloradecvate aparţine angajatorului. Semnele de alertă precoce ale stresului ocupaţionalCele mai semnificative semne ale apariţiei stresului ocupaţional sunt:• Cefaleea• Tulburăr ile de somn• Dificultatea de concentrare• Pierderea stăpânirii de sine• Indigestiile şi durerile de stomac


14/22

• Insatisfacţia profesională• Moralul scăzutConsecinţele negative ale stresuluiStudiile au arătat că stresul prelungit poate fi corelat atât cu debutul, cât şi cu întreţinerea unor boli sau maladii. Gradul în care stresul contribuie la dezvoltarea acestora este însă neclar. Aceste

probleme rămân încă în studiu.Deşi cercetarile au demonstrat o puternică corelaţie între stres şi anumite răspunsuri fizice şifiziologice, totuşi, nu s-a dovedit o relaţie directă de cauză-efect. În aceste condiţii, nu se poateconcluziona că stresul generează boli specifice. Există dovezi consistente că stresul poate eliminacapacitatea sistemului imunitar de a lupta cu boala, ca în cazul infecţiilor virale, a maladiilor încare sistemul imunitar nu funcţionează la parametri normali şi astfel sunt atacate ţesuturile(maladii de autoimunizare şi unele forme de cancer).ratamentului.

6.2. Indicatori de sanatate aplicati la sanatatea publica in Europa

Main classification systems

The International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems(ICD) is published by the World Health Organization. This classification system iswidely used for mortality and morbidity statistics. Its 10th revision (ICD-10 ) has beenused by WHO Member States since 1994.The Eurostat "European shortlist" of 65 causes of death is based on ICD10. TheInternational Shortlist for Hospital Morbidity Tabulation (2005) is likewise based onICD-10 and is used by Eurostat, WHO, OECD and NOMESCO to collect and presentdata on hospital discharges. It is available in English, French and German.

Several classification systems exist for the registration of clinical procedures. Theseinclude the International Classification of Diseases, 9th Revision, Clinical Modification"(ICD-9-CM), maintained jointly by the National Center for Health Statistics (NCHS) andthe Centers for Medicare & Medicaid Services (CMS), and the NOMESCO Classificationof Surgical Procedures (NCSP) .The International Classification for Health Accounts (ICHA) forms a basis for the Systemof Health Accounts (SHA), an internationally accepted tool, developed jointly by OECD,The European Commission and WHO, and used for describing, summarising andanalysing expenditure on health and its financing.

Other classification systems

The International Classification of Functioning, Disability and Health (ICF) is a system based on a bio-psychosocial model of functioning and disability. It is published by theWHO and was adopted in 2001 by the World Health Assembly.The International Standard Classification of Occupations (ISCO), under the responsibilityof the ILO (International Labour Organisation) is a tool for organizing jobs into a clearlydefined set of groups according to the tasks and duties undertaken in the job. It is used todefine the health professions.

http://www.who.int/classifications/icd/en/http://www.who.int/classifications/icd/en/http://www.who.int/classifications/icd/ICD-10_2nd_ed_volume2.pdfhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-08-02-022/EN/KS-08-02-022-EN.PDFhttp://ec.europa.eu/eurostat/ramon/nomenclatures/index.cfm?TargetUrl=LST_NOM_DTL&StrNom=ISHMT_2005&StrLanguageCode=EN&IntPcKey=&StrLayoutCode=HIERARCHIC&CFID=9076837&CFTOKEN=21847768&jsessionid=f900bbd4810093b45d25http://icd9cm.chrisendres.com/index.phphttp://www.helsedirektoratet.no/vp/multimedia/archive/00269/Ncsp_1_14_269099a.pdfhttp://www.helsedirektoratet.no/vp/multimedia/archive/00269/Ncsp_1_14_269099a.pdfhttp://ec.europa.eu/health/healthcare/health_systems_organisation/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/health/healthcare/health_systems_organisation/index_en.htmhttp://www.who.int/classifications/icf/en/http://www.ilo.org/public/english/bureau/stat/isco/index.htmhttp://www.ilo.org/public/english/bureau/stat/isco/index.htmhttp://www.who.int/classifications/icf/en/http://ec.europa.eu/health/healthcare/health_systems_organisation/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/health/healthcare/health_systems_organisation/index_en.htmhttp://www.helsedirektoratet.no/vp/multimedia/archive/00269/Ncsp_1_14_269099a.pdfhttp://www.helsedirektoratet.no/vp/multimedia/archive/00269/Ncsp_1_14_269099a.pdfhttp://icd9cm.chrisendres.com/index.phphttp://ec.europa.eu/eurostat/ramon/nomenclatures/index.cfm?TargetUrl=LST_NOM_DTL&StrNom=ISHMT_2005&StrLanguageCode=EN&IntPcKey=&StrLayoutCode=HIERARCHIC&CFID=9076837&CFTOKEN=21847768&jsessionid=f900bbd4810093b45d25http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-08-02-022/EN/KS-08-02-022-EN.PDFhttp://www.who.int/classifications/icd/ICD-10_2nd_ed_volume2.pdfhttp://www.who.int/classifications/icd/en/http://www.who.int/classifications/icd/en/


15/22

The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV) is the standardclassification of mental disorders used by mental health professionals in the UnitedStates. It was developed by the American Psychiatric Association (APA). The FourthEdition (DSM-IV) is currently used and will be reviewed.Diagnosis Related Groups (DRGs) is a system which enables assessment of cost of

health care through a classification of patients based on demographic, diagnostic andtherapeutic attributes. DRGs have been used for reimbursement purposes.

Date privind populaţia

o Populaţia în funcţie de sex/vârstă

Informaţii şi date privind populaţia UE în funcţie de sex şi vârstă

o

Rata dependenţei cauzate de vârstă

Informaţii şi date privind rata dependenţei populaţiei în funcţie de vârstă

o Rata brută a natalităţii

Date privind numărul de evenimente (naşteri şi decese) raportat la media populaţiei pe parcursul unui an dat

o Proiecţii demografice

Date privind proiecţiile demografice, bazate pe ipoteze legate de rata totală afertilităţii, speranţa de viaţă şi migrarea

o Speranţa de viaţă

Date privind speranţa de viaţă a populaţiei în situaţia în care se menţin actualelecondiţii de mortalitate

o Ratele standardizate de mortalitate (lista Eurostat a celor 65 de cauze)

Informaţii privind ratele de mortalitate ale unei populaţii care prezintă o

repartizare standard pe grupe de vârstă

Starea de sănătate

o Percepţia stării generale de sănătate, prevalenţă

http://www.psych.org/MainMenu/Research/DSMIV.aspxhttp://www.cms.gov/MedicareFeeforSvcPartsAB/Downloads/DRGdesc08.pdfhttp://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=1#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=1#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=2#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=2#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=3#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=3#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=6#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=6#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=9#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=9#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=12#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=20#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=20#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=20#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=12#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=9#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=6#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=3#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=2#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=1#echi_1http://www.cms.gov/MedicareFeeforSvcPartsAB/Downloads/DRGdesc08.pdfhttp://www.psych.org/MainMenu/Research/DSMIV.aspx


16/22

Date privind autopercepţia stării de sănătate şi a handicapului

o Speranţa de viaţă în stare bună de sănătate, pe baza limitării activităţilor curente

Date privind speranţa de viaţă în stare bună de sănătate, pe baza limitării

activităţilor curente

o Prevalenţa bolilor cronice

Indicatori de autoevaluare cu privire la capacitatea de a desfăşura activităţicotidiene în condiţii de boală cronică

Sugari şi copii

o

Mortalitate infantilă

Date privind mortalitatea infantilă

o Mortalitate perinatală

Date privind mortalitatea perinatală (decese fetale şi mortalitate neonatală precoce)

o Greutate/insuficienţă ponderală la naştere

Date privind repartizarea cazurilor de insuficienţă ponderală la naştere

o Rata vaccinării copiilor

Date privind procentajul copiilor care au fost vaccinaţi complet până la împlinireavârstei de un an

Persoane vârstnice

o

Speranţa de viaţă în stare bună de sănătate, pe baza limitării activităţilor curente lavârsta de 65 de ani

Informaţii privind speranţa de viaţă în stare bună de sănătate (numărul de ani pecare o persoană ajunsă la o anumită vârstă speră să îi mai trăiască fără a avea unhandicap)

o Rata dependenţei cauzate de vârstă

http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=22#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=22#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=21#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=21#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=10#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=10#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=11#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=11#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=17#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=17#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=28#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=28#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=22#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=22#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=22#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=22#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=2#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=2#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=2#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=2#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=2#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=22#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=22#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=28#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=17#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=11#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=10#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=21#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=22#echi_2


17/22

Informaţii şi date privind rate dependenţei populaţiei în funcţie de vârstă

Femei

o Maternitatea pe grupe de vârstă (sarcini la vârsta adolescenţei, sarcini tardive)

Date privind împărţirea mamelor pe grupe, în funcţie de vârsta la care a avut locnaşterea

o Rata fertilităţii

Date privind ratele fertilităţii

o Rata depistării cazurilor de cancer de sân

Date privind procentajul femeilor care declară că s-au supus examinărilor preventive

Tutun

o Persoane care fumează în mod regulat

Date privind ponderea fumătorilor în funcţie de sex şi de vârstă (între15 şi 24 de

ani)

o Cancer pulmonar

Date privind incidenţa neoplasmelor maligne la nivelul traheei, bronhiilor şi plămânilor, prezentate pe ţări.

Droguri

o

Decese cauzate de consumul de droguri

Informaţii şi date privind decesele cauzate direct de abuzul de droguri

Alcool

http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=4#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=4#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=5#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=5#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=29#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=29#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=23#echi_3http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=23#echi_3http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=15#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=13#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=13#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=15#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=23#echi_3http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=29#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=5#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=4#echi_1


18/22

o Consumul total de alcool

Informaţii privind cantitatea de alcool pur consumat de populaţia în vârstă de cel puţin15 ani, exprimată în litri pe cap de locuitor

Alimentaţie

o Fructe consumate/disponibile

Date privind consumul de fructe pe ţări

o Legume consumate/disponibile

Date privind consumul de legume pe ţări

Siguranţă rutieră

o Răniri: traficul rutier

Date privind numărul deceselor cauzate de accidente rutiere

Mediul social

o Populaţia care trăieşte sub nivelul sărăciei

Ratele şomajului reprezentând numărul persoanelor fără un loc de muncă ca procentaj din forţa de muncă

Sănătatea mediului

o

Expunerea la particule PM10

Date privind procentajul populaţiei urbane expuse la niveluri de poluare a aeruluicare depăşesc valorile limită

La locul de muncă

http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=24#echi_3http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=25#echi_3http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=26#echi_3http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=18#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=18#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=8#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=8#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=27#echi_3http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=27#echi_3http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=8#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=18#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=26#echi_3http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=25#echi_3http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=24#echi_3


19/22

o Răniri: la locul de muncă

Ratele de incidenţă a accidentelor survenite la locul de muncă aflate la origineaunor tulburări fizice sau psihice

o

Şomaj total

Date privind rata şomajului, exprimată în procente din totalul populaţiei active

HIV/SIDA

o HIV/SIDA

Date privind rata de incidenţă a SIDA

Indicatorii de sănătate ai Comisiei Europene

o Cancerul pulmonar

Date privind incidenţa şi prevalenţă neoplasmelor maligne la nivelul plămânilor, prezentate pe ţări

o Cancer de sân

Date privind incidenţa neoplasmelor maligne la nivelul sânului, prezentate pe ţări

o Rata depistării cazurilor de cancer de sân

Procentajul femeilor car e declară că s-au supus examinării preventive a sânilor

o Rata depistării cazurilor de cancer de col uterin

Procentajul femeilor care declară că s-au supus examinărilor preventive alecolului uterin

o Cancerul de sân şi de col uterin - rate de supravieţuire

Date privind ratele de supravieţuire în cazul cancerului de sân şi de col uterin

Activităţi spitaliceşti

http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=19#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=19#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=7#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=7#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=14#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=15#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=16#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=29#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=29#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=30#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=30#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=40#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=40#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=40#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=40#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=40#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=30#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=29#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=16#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=15#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=14#echi_2http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=7#echi_1http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=19#echi_2


20/22

o Paturi de spital

Date privind paturile puse la dispoziţia pacienţilor spitalizaţi pentru tratamentşi/sau îngrijiri medicale

o

Externarea

Date referitoare la externar ea pacienţilor

o Durata medie de şedere (ALOS)

Date privind durata medie de şedere

o Intervenţii chirurgicale: ACTP, şold, cataractă, etc.

Date privind principalele o peraţii şi proceduri chirurgicale efectuate în spitale

o Aparate RMN, tomografe

Numărul aparatelor RMN şi al tomografelor pe milion de locuitori

Personal medical

o Asistente medicale în activitate

Date privind numărul total al moaşelor şi asistentelor medicale calificate la 100000 de locuitori

o Medici în activitate

Date privind numărul medicilor practicieni şi al medicilor autorizaţi să profesezela 100 000 de locuitori

o Consultarea medicilor generalişti

Date privind numărul consultărilor medicilor generalişti pe durata unui an

calendaristic

Cheltuieli în domeniul sănătăţii

o Cheltuieli în domeniul sănătăţii

http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=31#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=35#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=36#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=36#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=38#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=38#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=34#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=33#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=32#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=37#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=37#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=39#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=39#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=39#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=37#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=32#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=33#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=34#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=38#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=36#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=35#echi_4http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm?echisub=31#echi_4


21/22

Date privind totalul cheltuielilor efectuate în domeniul sănătăţii

Cursul nr.7. Educaţie continuă în managementul sanatatii publice Remodelaremanagerială în structurile publice de sanatate din România

SNSPMPDS ESTE INSTITUTIA ACREDITATA PENTRU EDUCATIE MEDICALA CONTINUA, ALATURI DE UNIVERSITATILE DE PROFIL DIN TARA

Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar editează propria revistă despecialitate intitulată "Management în sănătate", aceasta având caracter ştiinţific.

etatea de Igienă şi Sănătate Publică din România este organizaţia profesională şi ştiinţifică carereuneşte toţi specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul medicinei preventive învederea ridicării nivelului profesional şi ştiintific al şcolii româneşti de igienă şi sănătate publică

şi a îmbunătăţirii continue a cercetării şi practicii în toate ramurile ştiintifice ce se înscriu în sferamedicinei preventive.

In anul 1926 a fost înfiinţată Societatea de Igienă şi Sănătate Publică. Aceasta a fostreorganizată ca secţie a Asociaţiei Medicale Române în anul 1951, iar din anul 1962 până în anul2005, a funcţionat ca şi societate fără personalitate juridică, în cadrul Asociaţiei MedicaleRomâne, în calitate de membru afiliat, societatea având ca publicaţie de specialitate revistaintitulată Igiena.

După dobândirea personalităţii juridice în anul 2005, Societatea de Igienă şi Sănătate Publică dinRomânia este continuatoarea de drept si de fapt a Societăţii de Igienă şi Sănătate Publică dincadrul Asociaţiei Medicale Române.

Strategia UE în domeniul sănătăţii (2008-2013) îşi propune să contribuie la obţinerea unorrezultate concrete în materie de ameliorare a sănătăţii în Europa. Se bazează pe 4 principii debază şi pe 3 obiective strategice.

4 principii care stabilesc direcţia de acţiune pentru anii următori

adoptarea unei abordări care se bazează pe valori comune, punerea pacienţilor în centrul preocupărilor şi reducerea inegalităţilor recunoaşterea legăturii dintre sănătate şi prosperitatea economicăintegrarea sănătăţii în toate domeniile politiceconsolidarea rolului UE în domeniul sănătăţii la nivel global, printr-o mai amplăcooperare cu organismele internaţionale

3 obiective strategice

ameliorarea sănătăţii într -o Eur opă afectată de îmbătrânirea populaţiei

http://ec.europa.eu/health/social_determinants/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/social_determinants/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/health_policies/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/health_policies/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/health_policies/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/eu_world/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/eu_world/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/ageing/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/ageing/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/ageing/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/ageing/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/indicators/healthy_life_years/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/health/ageing/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/eu_world/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/health_policies/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/social_determinants/policy/index_ro.htm


22/22

protejarea cetăţenilor împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii:

- boli transmisibile, boli netransmisibile şi boli rare

- vaccinare - pregătire pentru situaţii de criză şi sporirea capacităţii de a contracara

ameninţările la adresa sănătăţii

promovarea unor sisteme de sănătate dinamice şi a noilor tehnologii în domeniul sănătăţii -evaluarea tehnologiilor din domeniul sănătăţii (HTA)

- drepturile pacienţilor în materie de asistenţă medicală transfrontalieră personalul sanitar- siguranţa pacienţilor

Remodelarea manageriala urmeaza strategia din noua lege a sanatatii.Efecte? Multe pe hartie, putine in practica.

Bibliografie

1. Armean, P., (2004), Management sanitar: notiuni fundamentale pentru sanantate, C.N.I.Coresi, Bucuresti2. Armean, P., (2002), Managementul calitatii serviciilor in unitatile sanitare, C.N.I. Coresi,Bucuresti3. Certo,S., 92002), Managementul modem, Editura Teora, Bucuresti4. Enachescu, D., (2003), Sănătatea şi serviciile de sănătate din România, Bucureşti, 5.

Enachescu, D., Marcu M.Gr, Sanatate publica si management sanitar, Editura ALL, 20066. Marinescu, G., Petrescu, GH., Boldureanu, D.,(2005), Management, Ed. „Gr. T.Popa”,Universitatea de Medicină şi Farmacie, Iaşi 7. Nastoiu, I., (2008), Boli si analize medicale pe intelesul tuturor, Ed. Niculescu, Bucuresti8. Niculescu, O., Verboncu l., (2008), Fundamentele managementului organizatiei, EdituraUniversitara, Bucuresti.9. Sbenghe, T., (2008), Kinesiologie. Stiinta miscarii, Ed. Medicala, Bucuresti10.Zaharia, R. Marketing social – politic, (2001), Editura Uranus, Bucureşti Portalul Uniunii Europene dedicat sănătăţii publice Revista de Igienă şi Sănătate Publică Şcola Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar Revista "Management în sănătate".
http://ec.europa.eu/health/communicable_diseases/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/major_chronic_diseases/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/major_chronic_diseases/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/major_chronic_diseases/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/vaccination/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/preparedness_response/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/preparedness_response/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/preparedness_response/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/preparedness_response/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/preparedness_response/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/technology_assessment/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/technology_assessment/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/cross_border_care/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/cross_border_care/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/cross_border_care/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/patient_safety/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/patient_safety/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/patient_safety/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/patient_safety/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/cross_border_care/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/technology_assessment/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/preparedness_response/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/preparedness_response/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/vaccination/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/major_chronic_diseases/policy/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/health/communicable_diseases/policy/index_ro.htm

sanatate publica, anul ii, sem i

Documents