Salvaţi Pelecanus crispus în Delta Dunării

2005 – 2009Proiect LIFE05NAT/RO/000169

Annex E4.3: PDF version of the Layman’s report

Proiectul „Salvaţi Pelecanus crispus în Delta Dunării” a fost finanţat prin programul LIFE-Nature (L‘Instrument Financier pour l‘Environnement) al Uniunii Europene. Programul a fost lansat de Comisia Europeană în anul 1992 pentru a oferi sprijin financiar proiectelor care contribuie dezvoltarea, actualizarea şi implementarea politicilor comunitare de mediu. Obiectivul specific al secţiunii LIFE-Nature este de a contribui la implementarea legislaţiei de protecţia naturii a UE: Directiva „Păsări” (79/409/EEC) şi Directiva „Habitate” (92/43/EEC) şi, în particular, dezvoltarea reţelei Natura 2000 pentru managementul „in situ” şi conservarea celor mai remarcabile habitate şi specii din fauna şi flora Europei.

Reţeaua Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate, formată din Situri de Interes Comunitar (SCI) pentru specii şi habitate şi din Arii de Protecţie Specială (SPA) pentru păsări. Reprezintă un efort unic al statelor membre de a proteja şi conserva natura şi biodiversitatea în Europa.

1

Pelicanul creţ, o SPecie vulnerabilă

România este una din puţinele ţări ale Uniunii Europene unde pot fi întâlnite ambele specii de pelicani care trăiesc în Europa: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelicanul creţ (Pelecanus crispus) care este mult mai rar. Dacă prima specie cuibăreşte în deltă într-un efectiv de 3500-4000 de perechi, în cazul celei de-a doua efectivul este mult mai mic (cca. 350 de perechi).

Pelicanul creţ este o specie periclitată la nivel mondial fiind inclusă în categoria „Vulnerabil” conform criteriilor IUCN. Declinul speciei este dramatic, dacă luăm în considerare faptul că la începutul secolului XX cuibărea până în vestul Europei, iar în prezent aria sa de cuibărire la nivelul Uniunii Europeane este limitată la Peninsula Balcanică.

În România pelicanul creţ cuibăreşte în puţine colonii în Delta Dunării şi complexul Razelm-Sinoe. După perioada de cuibărit specia se dispersează puternic pe cursul Dunării inferioare, dar şi pe lacurile litorale de pe ţărmul Mării Negre. Coloniile sunt amplasate pe insule sau pe plauri. Ouăle sunt depuse între lunile martie şi iulie. Ponta cuprinde în principal 2-3 ouă rareori ajungând la 5 sau chiar 6 ouă.

2

AMENINŢĂRI

Declinul populaţiei de pelican creţ la nivel global este determinat în principal de degradarea habitatului şi modificările survenite în regimul hidrografic al zonelor umede, factori ce conduc la diminuarea sau chiar dispariţia suprafeţelor optime pentru cuibăritul în colonii.

Activităţile umane desfăşurate în apropierea coloniilor constituie unul dintre cei mai importanţi factori cu efect negativ asupra acestei specii. Deranjul, fie el deliberat (vizitatori care intră în colonii pentru a-i observa şi fotografia) sau accidental (ambarcaţiuni ce trec prea aproape de colonii), determină pelicanii adulţi să sară speriaţi şi să părăsească colonia. Deseori pelicanii sunt persecutaţi în locurile de hrănire de către pescari care îi văd drept competitori. Pelicanul creţ este o specie la care vânătoarea este interzisă prin lege (Legea 407/2006). Cu toate acestea în unele cazuri această pasăre este împuşcată atât în zonele de cuibărit, cât şi în pescării, unde apar, de obicei în perioada de iernare. Alături de braconaj, distrugerea cuiburilor şi colectarea ouălor sunt alte două activităţi umane intenţionate cu efecte negative asupra populaţiilor acestei specii.

De cele mai multe ori deranjul se datorează în principal cunoaşterii precare şi lipsei de apreciere a pelicanului creţ ca valoare naturală.

Coliziunea cu liniile electrice reprezintă o altă cauză importantă a mortalităţii indivizilor acestei specii, atât în perioada de cuibărit, cât şi în cea de iernare.

La toate acestea se adaugă faptul că măsurile de conservare pentru aceasta specie nu sunt coerente şi constante şi nu garantează existenţa pe termen lung a populaţiei cuibăritoare, principala cauză fiind inexistenţa unei strategii care să vizeze conservarea pelicanului creţ în România.

Având în vedere numeroasele ameninţări la adresa acestei specii şi dimensiunea redusă a populaţiei europene, necesitatea unui proiect pentru protecţia pelicanului creţ în România (unde cuibăresc peste un sfert din pelicanii creţi din Europa) este evidentă.

2

3

ACTIVITĂŢI

1. Monitorizarea populaţiei de pelicani creţi şi a cerinţelor ecologice ale acesteia, în timpul şi în afara perioadei de cuibărit (A.2, A.10, D.4, D.4, D.5, D.6)2. Realizarea Planului de Management şi a Planului Naţional de Acţiune pentru pelicanul creţ (A.4, A.12)3. Pregătirea documentaţiei necesare desemnării coloniilor ca Arii de Protecţie Specială Avifaunistică şi zone de protecţie integrală în carul RBDD (A.5, A.6)4. Cursuri de pregătire pentru agenţii ecologi ai ARBDD, pentru pescari, administratori de pescării şi vânători (A.7, A9)5. Consolidarea şi suplimentarea suprafeţelor disponibile pentru amplasarea cuiburilor (C.1, C.2, C.3) 6. Delimitarea şi izolarea coloniilor (C.4, C.5, C.7)7. Marcarea liniilor electrice (C.6)8. Elaborarea de materiale informative: panouri (E.1), site web (E.2), postere, pliante, broşuri (E.4, E.10, E.12), comunicate de presă şi articole (E.5), machete ale lucrărilor de consolidare (E.6)9. Organizarea de seminarii, workshop-uri, întâlniri şi vizite pentru promovarea proiectului şi a unei atitudini favorabile faţă de specie (E.7, E.8, E.9, E.11)

3

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Scopul proiectului este stabilizarea şi eventual creşterea populaţiei cuibăritoare de pelicani creţi din Delta Dunării. Pentru combaterea celor mai semnificative ameninţări identificate au fost stabilite următoarele obiective specifice:- asigurarea coerenţei măsurilor de conservare a pelicanilor creţi în România;- îmbunătăţirea statutului legal de protecţie al locaţiilor folosite pentru cuibărit de pelicanii creţi;- consolidarea şi suplimentarea suprafeţelor disponibile pentru amplasarea cuiburilor;- creşterea nivelului de cunoaştere şi înţelegere a valorii şi importanţei speciei pentru biodiversitatea Deltei şi promovarea unei atitudini favorabile faţă de păsări;- reducerea mortalităţii datorate coliziunilor cu firele electrice;- diminuarea deranjului datorat activităţilor umane.

4

CONdIŢIILE dE CUIBĂRIT îMBUNĂTĂŢITE

REZULTATE

Condiţiile de cuibărit au fost îmbunătăţite în trei locaţii folosite de pelicanii creţi pentru cuibărit: Bisericuţa, Ceaplace şi Prundu cu Păsări.

La Bisericuţa (în nord-estul Lacului Goloviţa), unde pelicanii creţi au încercat de câteva ori să cuibărească, dar cuiburile le-au fost distruse, întrucât se poate intra în colonie de pe uscat, s-a construit un gard metalic pentru împiedica accesul în potenţiala colonie. În acest fel s-a eliminat riscul distrugerii eventualelor cuiburi de prădători, vite sau chiar de oameni.

Insulele Ceaplace (unde se află ce-a de-a treia colonie de pelicani creţi ca mărime, din Europa) şi Prundu cu Păsări (o altă locaţie în care au fost observate cuiburi de pelicani creţi), din Lacul Sinoie, sunt mici, în majoritate acoperite de stuf, cu excepţia malurilor nisipoase, şi sunt erodate în permanenţă de acţiunea valurilor şi de curenţii puternici, suprafaţa lor micşorându-se de la un an la altul. Malurile acestor insule au fost consolidate prin construirea unor pereţi protectori din piloni din lemn de salcâm şi fascine de salcie, sub nivelul apei. Pereţii instalaţi contribuie la reducerea eroziunii şi permit refacerea porţiunilor erodate favorizând acumularea sedimentelor.

Suprafaţa Insulei Ceaplace a fost înălţată prin construirea unei platforme fixe din lemn, cu suprafaţa de 350 m2, în zona inundabilă a insulei. Întrucât majoritatea pelicanilor creţi care au cuibărit pe Ceaplace şi-au construit cuiburile pe această platformă, s-a eliminat riscul distrugerii acestora prin inundare, fenomen care se înregistrează în special primăvara. Succesul acestor platfome a fost evidenţiat în anul 2009 când pe platformele fixe au cuibărit 116 perechi de pelican creţ, cu 28 % mai multe decât în anul 2004.

În acelaşi timp au fost oferite locuri suplimentare pentru amplasarea cuiburilor şi pentru odihnă, prin amplasarea a 8 platforme plutitoare în vecinătatea celor două insule. Platformele de lângă Ceaplace au fost folosite în primul an (2007), înainte de construcţia platformei fixe şi pentru cuibărit. Următorul an pelicanii au folosit platformele în special pentru odihnă. În 2009 6 perechi de pelicani creţi au cuibărit din nou pe platformele mutate la cca. 1 km de Ceaplace.

5

Tot pentru a oferi o suprafaţă mai mare de cuibărit, în fiecare an al proiectului, înainte de începerea sezonului de reproducere, s-a tăiat cea mai mare parte a stufului de pe cele două insule, lăsându-se doar o perdea protectoare. Pelicanii au folosit stuful tăiat pentru construcţia cuiburilor.

Reducerea mortalităţii datorate coliziunilor cu firele electrice s-a realizat prin marcarea acestora cu semnalizatoare vizuale, în două dintre cele mai frecventate zone din RBDD, între colonii şi zonele de hrănire ale pelicanilor creţi.

În octombrie 2007 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, care găzduieşte toate coloniile de pelicani creţi din România, şi majoritatea locurilor folosite de această specie după terminarea perioadei de cuibărit au fost incluse în reţeaua europeană de arii protejate prin desemnarea lor ca Arii de Protecţie Specială Avifaunistică. Toate aceste zone au fost desemnate pe baza propunerilor înaintate de SOR.

STATUTUL AdECVAT dE PROTECŢIE AL COLONIILOR INSTITUIT

6

În acest fel este asigurat cadrul legal necesar pentru protecţia nu numai a coloniilor, ci şi a zonelor unde pelicanii creţi pot fi întâlniţi în afara sezonului de cuibărit.

De asemenea a fost pregătită documentaţia necesară pentru desemnarea insulelor Ceaplace şi Prundu cu Păsări ca zone de protecţie integrală în spaţiul RBDD şi înaintată către Ministerul Mediului.

Prin amplasarea unor balize şi indicatoare de avertizare în apropierea coloniilor s-a delimitat o zonă de siguranţă în care este restricţionat accesul, pentru a reduce cât mai mult posibil impactul activităţilor umane. Deranjul a fost diminuat şi prin implementarea unui program de patrulare în zona coloniilor.

dERANJUL îN ZONA COLONIILOR dIMINUAT

6

7

Întrucât conservarea pe termen lung a pelicanilor creţi depinde în foarte mare măsură de armonizarea necesităţilor acestei specii cu cele ale oamenilor, de nivelul de cunoaştere şi înţelegere a valorii acesteia, şi de comportamentul nostru, o atenţie deosebită a fost acordată în cadrul proiectului activităţilor de informare şi popularizare:- alimentarea constantă cu noutăţi din cadrul proiectului a site-ului web al proiectului: www.dalmatianpelican.ro- materiale informative: panouri, broşuri, pliante, postere, semne de carte, calendare- cursuri pentru administratorii de amenajări piscicole, pescari şi vânători, precum şi cele pentru pregătirea agenţilor ecologi ai ARBDD- comunicate de presă, articole şi interviuri cu peste 150 de apariţii- un film documentar despre proiect- activităţi educative, celebrări ecologice, seminarii, excursii.

Populaţia cuibăritoare din Deltă şi sistemul lagunar (şi implicit din România) a înregistrat fluctuaţii de-a lungul ultimelor decenii, dar este relativ stabilă, efectivele estimate până în anul 2003 fiind peste 420 perechi (400-550). Totuşi, ca rezultat al evaluării pe baza fotografiilor realizate în cursul survolării coloniilor în perioadele de cuibărit între anii 2007-2009, s-a constatat faptul că într-una dintre colonii, cea mai mare (situată pe lacul Lejai), numărul de perechi este redus faţă de estimarea anterioară. Drept consecinţă, numărul de perechi cuibăritoare la nivelul anului 2009 este estimat în total la aproximativ 350 perechi.Colonia de pe insula Ceaplace, aflată în lacul Sinoie, a fost monitorizată pe o perioadă mai lungă de timp, mai ales datorită accesibilităţii, comparativ cu celelalte. Astfel, după o perioadă de creştere, până în anul 2005, numărul de perechi cuibăritoare a fost mai mic în primii ani de implementare a proiectului. După finalizarea lucrărilor de consolidare a insulei (construcţia gardului protector, a platformei pentru creşterea suprafeţei disponibile pentru cuibărit, a platformelor din apropierea

7

CONŞTIENTIZAREA POPULAŢIEI LOCALE ŞI A FACTORILOR dE INTERES dIN ZONĂ

POPULAŢIA CUIBĂRITOARE dE PELICANI CREŢI STABILIZATĂ

88

Pe parcursul proiectului, printr-o acţiune care a fost premieră la nivel mondial, 5 pelicani juvenili au fost echipaţi cu transmiţătoare satelitare prevăzute şi cu modul GPS. Astfel, au fost obţinute o serie de date printre care cele mai importante sunt locaţiile cu acurateţe ridicată. Principalul rezultat al acestei acţiuni a constat în demonstrarea faptului că, după părăsirea zonei coloniilor, toţi pelicanii al căror transmiţător s-a dovedit funcţional pe o perioadă mai lungă de timp s-au deplasat de-a lungul Dunării inferioare. Aceştia au petrecut mare parte din lunile de toamnă şi începutul iernii pe lacurile situate de-a lungul fluviului. Pe baza locaţiilor transmise s-au efectuat vizite de monitorizare în aceste zone şi au fost identificate concentraţii de până la câteva sute de exemplare la sfârşitul lunii noiembrie pe unele lacuri.

Deplasările pelicanilor creţi echipaţi cu transmiţător satelitar

coloniilor), respectiv ca urmare a implementării programului de patrulare în zonă, în anul 2009 s-a înregistrat cel mai mare număr de până acum de perechi cuibăritoare din această colonie (116 în luna mai).

IdENTIFICAREA LOCAŢIILOR PREFERATE dE PELICANII CREŢI îN AFARA SEZONULUI dE CUIBĂRIT

99

Principalele documente cu scopul de a crea cadrul necesar pentru implementarea acţiunilor de conservare pentru specie concepute în cadrul proiectului au fost prevederile de management pentru locaţiile din RBDD importante pentru cuibăritul pelicanilor, respectiv planul naţional de acţiune pentru specie.Primul dintre acestea a fost conceput pentru a implementa masuri de management concrete în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de cuibărit pentru pelicanii creţi atât în coloniile existente cât şi în cele potenţiale. Prescripţiile de management au fost încorporate în planul general de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, urmând să fie implementate după aprobarea acestuia.Planul Naţional de Acţiune este un document de bază, conceput pe baza recomandărilor făcute în cadrul Planului European de Acţiune pentru specie. Planul de acţiune trece în revistă toate măsurile identificate ca fiind necesare pentru a înlătura ameninţările cu care se confruntă specia în întreg arealul de distribuţie la nivel naţional. Scopul final prin conceperea planului este de a încorpora toate măsurile necesare pentru îmbunătăţirea statutului pelicanilor creţi în planuri de management la nivel de situri, respectiv la nivel legislativ.

Succesul pe termen lung al demersului de îmbunătăţire a condiţiilor pentru pelicanii creţi nu este posibil doar prin implementarea unui proiect singular, fiind necesar ca o serie de măsuri să fie continuate şi implementate. Astfel, cel mai important lucru este ca măsurile de conservare benefice identificate de-a lungul proiectului, încorporate în planul de management al RBDD, respectiv în planul naţional de acţiune pentru specie, să fie respectate în planificarea unor proiecte viitoare sau în managementul ariilor importante pentru pelicanul creţ. Menţionăm câteva dintre cele mai importante obiective generale urmărite în viitor: - menţinerea condiţiilor propice în actualul areal de cuibărit; - implementarea de măsuri pentru protecţia speciei în zonele de pasaj şi cartierele de iernare, în special în zonele umede situate de-a lungul Dunării; - renaturarea habitatelor degradate sau transformate, economic ineficiente, atât în Delta Dunării, cât şi în alte zone istoric importante pentru specie; - crearea de condiţii pentru creşterea populaţiei actuale.

CAdRUL NECESAR PENTRU ARMONIZAREA ACŢIUNILOR dE CONSERVARE ASIGURAT

Orice sprijin pentru continuarea acţiunilor de conservare este binevenit. Vă stăm oricând la dispoziţie pentru informaţii suplimentare: Societatea Ornitologică Română Bd. Mihail Kogălniceanu, nr. 49, sc. A, ap. 8, Bucureşti E-mail: office@sor.ro Tel.: 031 4255657

Dorim să mulţumim tuturor acelora care şi-au adus contribuţia la buna desfăşurare a acestui proiect. Printre care: Alexe Vasile, Arhire Doina, Arhire Florian, Axente Ovidiu, Bálint N. Miklós, Bandacu Dan, Barov Boris, Bodó Attila, Böndi László, Cioacă Doina, Crivelli J. Alain, Daroczi Szilárd, Dascălu Oana, Domşa Cristi, Doroşencu Alexandru, Enache Viorica, Goicea Andrei, Gotti Camilla, Jakab Ervin, Kambourova Nevena, Kiss J. Botond, Kósa Ferenc, Malaxa Albert (si restului echipei Aeroclubului Aerial), Márk-Nagy János Máté Bence, Michev Boyan, Michev Tanyo, Mihai Marinov jr., Nagy Beáta, Petrescu Daniel, Petrescu Eugen, Pyrovetsi Myrto, Roland Christoph, Sándor D. Attila, Scott Jamieson, Stan Vasile, Szabó D. Zoltán, Székely Paul, Székely Róbert, Tasos Dimalexis, Trelea Sorin, Văcaru Gheorghe, Răzvan Zinică, voluntarilor din cadrul programului Recensământul de iarnă al păsărilor acvatice.

Fotografii realizate de: Bandacu Dan, J.B. Kiss, Máté Bence, Cristian Mititelu, Sebastian Bugariu

Pliant publicat cu sprijinul Uniunii Europene, prin programul LIFE Natura.

Proiect LIFE05NAT/RO/000169 www.dalmatianpelican.ro

Beneficiar Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării www.ddbra.ro

Parteneri Societatea Ornitologică Română www.sor.ro

Royal Society for the Protection of Birds www.rspb.org.uk