sa se proiecteze un cutit roata disc

7/30/2019 Sa Se Proiecteze Un Cutit Roata Disc

1/34

Sa se proiecteze un cutit roata disc

Tehnica mecanica

+ Font mai mare|- Font mai mic

TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze un cutit roata disc pentru care se

dau urmatoarele:

-modulul m = 3

-unghiul = 20

-clasa de preczie AA.

CUPRINS

1.Consideratii privind proiectarea si

constructia sculei cutit roata, procedee deprelucrare pe masina unealta.

2.Consideratii si caracteristici privind

semifabricatul sculei de priectat referitor lastructura, tratamentului termic, caracteristicimecanice.

3.Stabilirea schemei de aschiereaprecieri sicomentarii privind schema stabilita.

4.Calcule si mod de aschiere pentru procesulde prelucrare cu scula data ; alegerea, elaborarea

si argumentarea solutiei constructive folosite.

5.Stabilirea schitei si a dimensiunilornominale pentru piesa de prelucrat.

6.Proiectarea analitica si constructiva a sculei date precum si dimensionarea si verificarea acesteia.

7.Ascutirea si controlul cutitelorroata pentru danturare.

8.Consideratii privind indicatorii tehnico-economici.

9.Conditii tehnice de executie si exploatare.

10.Desenul de executie al sculei date.

1. CONSIDERATII PRIVIND PROIECTAREA SI CONSTRUCTIA

DOCUMENTE SIMILARE

Share on facebookShare on twitterShareon emailShare on printMore Sharing

Services0

Oferta tehnica - Masina de spalat si aspirat mochete si

covoare prin metoda injectieextractie : Pony700

Intretinerea si Defecte in exploatare ale Sistemului de

alimentare -Pompa de Injectie

ASAMBLARI FILETATE SI TRANSMISII SURUB-PIULITA - Definire, caracterizare, domenii de folosire

Roboti pentru prestari de servicii

Interactiunea rotilor cu calea de rulare nedeformabila

Directia asistata electric variabil ( D.A.E.V. )

Strunguri revolver

INSTRUCTIUNI PRIVIND REVIZIA TEHNICA SI

INTRETINEREA VAGOANELOR IN

EXPLOATARE

DACIA NOVA GTI - SISTEMUL DE INJECTIEMONOMOTRONIC

Suportul detectorului (O.B.D) montat pe mantaua

Calandriei

TERMENI importanti pentru acestdocument

:proiectarea cutitelor roata pt angrenaje cilindrice:lantcinematic masini-unelte:cuptor tratament desen:proiectarea

sculelor:
http://ts%28%27body%27%2C1%29/http://ts%28%27body%27%2C1%29/http://ts%28%27body%27%2C-1%29/http://ts%28%27body%27%2C-1%29/http://ts%28%27body%27%2C-1%29/http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Oferta-tehnica-Masina-de-spala65187.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Oferta-tehnica-Masina-de-spala65187.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Oferta-tehnica-Masina-de-spala65187.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Oferta-tehnica-Masina-de-spala65187.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Oferta-tehnica-Masina-de-spala65187.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Intretinerea-si-Defecte-in-exp51879.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Intretinerea-si-Defecte-in-exp51879.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Intretinerea-si-Defecte-in-exp51879.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/ASAMBLARI-FILETATE-SI-TRANSMIS25738.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/ASAMBLARI-FILETATE-SI-TRANSMIS25738.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/ASAMBLARI-FILETATE-SI-TRANSMIS25738.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Roboti-pentru-prestari-de-serv72243.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Roboti-pentru-prestari-de-serv72243.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Interactiunea-rotilor-cu-calea14176.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Interactiunea-rotilor-cu-calea14176.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Directia-asistata-electric-var43828.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Directia-asistata-electric-var43828.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Strunguri-revolver65881.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Strunguri-revolver65881.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSTRUCTIUNI-PRIVIND-REVIZIA-T92972.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSTRUCTIUNI-PRIVIND-REVIZIA-T92972.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSTRUCTIUNI-PRIVIND-REVIZIA-T92972.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSTRUCTIUNI-PRIVIND-REVIZIA-T92972.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DACIA-NOVA-GTI-SISTEMUL-DE-INJ75759.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DACIA-NOVA-GTI-SISTEMUL-DE-INJ75759.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DACIA-NOVA-GTI-SISTEMUL-DE-INJ75759.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DACIA-NOVA-GTI-SISTEMUL-DE-INJ75759.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DACIA-NOVA-GTI-SISTEMUL-DE-INJ75759.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Suportul-detectorului-OBD-mont15921.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Suportul-detectorului-OBD-mont15921.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Suportul-detectorului-OBD-mont15921.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-cutitelor-roata-pt-angrenaje-cilindrice_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-cutitelor-roata-pt-angrenaje-cilindrice_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-cutitelor-roata-pt-angrenaje-cilindrice_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/lant-cinematic-masini-unelte_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/lant-cinematic-masini-unelte_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/lant-cinematic-masini-unelte_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/lant-cinematic-masini-unelte_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/cuptor-tratament-desen_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/cuptor-tratament-desen_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/cuptor-tratament-desen_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-sculelor_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-sculelor_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-sculelor_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-sculelor_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-sculelor_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-sculelor_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/cuptor-tratament-desen_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/lant-cinematic-masini-unelte_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/lant-cinematic-masini-unelte_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/term/proiectarea-cutitelor-roata-pt-angrenaje-cilindrice_s-15.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Suportul-detectorului-OBD-mont15921.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Suportul-detectorului-OBD-mont15921.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DACIA-NOVA-GTI-SISTEMUL-DE-INJ75759.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DACIA-NOVA-GTI-SISTEMUL-DE-INJ75759.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSTRUCTIUNI-PRIVIND-REVIZIA-T92972.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSTRUCTIUNI-PRIVIND-REVIZIA-T92972.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/INSTRUCTIUNI-PRIVIND-REVIZIA-T92972.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Strunguri-revolver65881.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Directia-asistata-electric-var43828.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Interactiunea-rotilor-cu-calea14176.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Roboti-pentru-prestari-de-serv72243.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/ASAMBLARI-FILETATE-SI-TRANSMIS25738.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/ASAMBLARI-FILETATE-SI-TRANSMIS25738.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Intretinerea-si-Defecte-in-exp51879.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Intretinerea-si-Defecte-in-exp51879.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Oferta-tehnica-Masina-de-spala65187.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Oferta-tehnica-Masina-de-spala65187.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Sa-se-proiecteze-un-cutit-roat32964.phphttp://ts%28%27body%27%2C-1%29/http://ts%28%27body%27%2C1%29/


2/34

SCULEI CUTIT ROATA,PROCEDEE DE PRELUCRARE PE MASINA

UNEALTA.

1.1 Consideratii privind proiectarea si tehnologia de realizare a sculei cutit - roata:

Cutitele roata sunt scule de forma unor roti dintate avand dintii prevazuti cu unghiurile necesare aschierii(fig. 1 .1).

Figura 1.1 Cutitele roata sub forma unor roti dintate

Cutitul roata ia nastere prin transformarea in scula aschietoare a uneia din rotile angrenajuluisuprafata frontala devine fata de degajare, iar flancurile devin fete de asezare.

Este o scula aschietoare folosita la generarea prin rulare a danturilor cilindrice sau

neevolventice, interioare sau exterioare, dantura dreapta sau inclinata, prin procedeul de mortezare saurabotare, in orice fel de productie. Este singurul mod de generare prin rulare a danturilor cilindrice

interioare. In figura 1.2 este reprezentat schematic si modul de prindere al principalelor tipuriconstructive

Figura 1.2 Modul de prindere a principalelor tipuri constructive de cutite roata.

Formatted: Font: (Default) Times NewRoman, 12 pt, Font color: CustomColor(RGB(23,23,23))



3/34

Din punctul de vedere al calitatii prelucrarii, cutitele roata sunt de degrosare si de finisare ,

deosebirea dintre ele remarcandu - se Ia grosimea diferita a dintelui si cateodata Ia profilul sau.Grosimea dintelui cutitului de degrosare inglobeaza si adaosul prelucrarii de finisare ulterioare. Deasemenea, profilul dintelui de degrosare este bine sa corespunda cremalierei flancate, pentru a usura

prelucrarea cu scula de prelucrare cu scula de finisare.

Dupa felul directoarei danturii generate, cutitele roata sunt cu dinti drepti si cu dinti inclinati.

Aceasta caracteristica va influienta foarte mult asupra proiectarii si constructiei cutitelor roata.

1.2 Utilizarea sculei cutit - roata si geometria constructiva a cutitului roata cu dinti drepti

Cutitele roata sunt scule aschietoare destinate prelucrarii prin mortezare a danturii exterioare sau

interioare a rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti, cu dinti inclinati sau in V, prezentand din acest punctde vedere un grad ridicat de universalitate ca urmare a accesului taisurilor in zone inaccesibile pentru alte

tipuri de scule, ca de exemplu freze disc modul, freze melc modul etc. De asemenea, este de retinut sifaptul ca cutitele roata sunt singurele scule aschietoare de danturat cu care se pot prelucra roti dintatecilindrice cu dantura interioara prin metoda generarii.

Din punct de vedere geometric, cutitele de acest tip reprezinta roti dintate carora Ii s-au

imprimat calitati aschietoare, prin executarea fetei de degajare dupa o suprafata conica (

figl .3) prin care se asigura un unghi de degajare pozitiv si prin forma evolventoidal -

elicoidala a fetei de asezare care asigura o valoare pozitiva a unghiului de asezare .

Figura 1.3 Cutitele roata ce prezinta un unghi de degajare pozitiv

Formatted: Font: (Default) Times NewRoman, Font color: CustomColor(RGB(23,23,23))


4/34

La proiectarea acestei scule, una din problemele ce trebuie rezolvate se refera Ia determinarea

domeniului de utilizare a cutitului roata, domeniu delimtat intre sectiunile A-A ; B-B. Pozitia celor

doua sectiuni este determinata de cotele l si l date de relatiile:

l = (+) m/tg 1 = (-) m/tg

Figura 1.4 Determinarea domeniului de utilizare a cutitului roata

Cele 2 sectiuni A-A si B-B stabilesc corijarile, limita pozitiva sau negativa intre care se gaseste

latimea utila a cutitului roata, acesta putand sa fie reascutit numai intre aceste 2 sectiuni. In fig.urmatoare sunt reprezentate calitativ profilele dintilor in cele 3 sectiuni, toate cele trei find diferite

portiuni ale aceleasi evolvente de inlocuire care pleaca de pe cercul de baza de raza r

Figura 1.5. Reprezentarea profilele dintilor in cele 3 sectiuni

a)Unghiul de degajare la varful dintelui se alege astfel incat =5 pentru cutite roata de finisare si

=10 pentru cutite-roata de degrosare. Se remarca valorile relativ mici ale unghiului de degajare la

varful dintelui, acesta deoarece abaterea profilului de inlocuire fata de evolventa teoretica creste cumarimea unghiului de degajare. Fata de degajare a cutitului-roata este conica. Unghiul de degajare arevalori foarte mici.

b) Unghiul de asezare Ia varful dintelui se alege in functie de unghiul de angrenare:




5/34

=6 si =730'

1.3 Constructii de cutite-roata cu dinti drepti

Proiectarea unui cutit se finalizeaza printr-un desen de executie. fn figura 1 .6.a

este schitat desenul de executie pentru un cutit-roata cu coada conica, iar In figura 1 .6.b este schitat uncutit roat disc.

Figura 1.6 Cutit-roata cu coada conica respectiv disc.

Exploatarea sculei

Tehnologia prelucrarii danturii cu cutitul-roata de mortezat se bazeaza pe generarea profilului cu roatadintata generatoare. Cutitul-roata 1 este de forma unei dintate conjugate aflate in prelucrare 2, avand oanumit geometrie a danturii care sa permita prelucrarea prin aschiere (fig.1.7.).



6/34

Figura 1.7. Geometria danturii

Cinematic trebuie realizat conditia de angrenare determinat cu relatia: flr/fls=Zs/Zr In care:

- nreste turatia semifabricatului, rot/min

- ns turatia rotii-scula, rot/min

- zs numarul de dinti ai rotii scula

- zrnumarul de dinti ai rotii care se prelucreaza

Miscarile necesare prelucrarii sunt urmatoarele:

- miscarea principala de aschiere a sculei care este o miscare rectilinie alternativa caracterizata prinnumarul de curse duble pe minut

- miscarea de rulare care asigura reglarea rotii cu scula

- miscarea de avans radial realizata de catre scula sau piesa pentru a se ajunge Ia adancimea deaschiere totala

- miscarea radiala mica a piesei sau sculei pentru a proteja scula Ia intoarcere

1.4 Clasificarea cutitelor - roata:

In functie de felul danturii de executat avem

- cutite roata cu dinti drepti destinate prelucrarii danturii rotilor cilindrice cu dintidrepti,

- cutite roata cu dinti inclinati folosite pentru prelucrarea danturilor rotilor cilindrice cu dinti

elicoidali sau in forma de V

Dupa modul de pozitionare, fixare pe masina de danturat, cutitele de danturat se impart in:

- cutite roata cu coada utilizate in special Ia prelucrarea rotilor dintate cu dantura interioara de

modul mic, iar acestea se impart astfel:

- cutite roata sub forma de disc ( fig. 1.8,a ) utilizate in general la prelucrarea danturilor exterioare,la care fixarea se face pe dorn si strangerea se realizeaza cu o piuluta din fata,



7/34

- cutite roata in forma de oala sau clopot ( fig.1.8, b ) Ia care piulita de fixare este cuprinsa in

intregime in locasul frontal, din care motiv aceste scule sunt folosite La prelucrarea rotilor dintate cupraguri,

- cutite roata in forma de bucse (fig. 1.8, c) care se fixeaza pe dornul prin strangere cu filet ; aceste

cutite se folosesc la prelucrarea danturilor interioare sau a celor exterioare avand module mai mici,

- cutite roata cu coada conica, cilindrica (fig. 1.8, d) sunt de dimensiuni relativ mici si se folosescin general la prelucrarea danturilor interioare cu modul mic sau a celor exterioare de dimensiuni simodule foarte mici

- cutite roata cu alezaj, au diametrul exterior relativ mare si se diferentiaza intre ele in functie desistemul de fixare

In furictie de felul operatiei pe care o executa se deosebesc:

- cutite roata pentru degrosare

- cutit roata pentru finisare

Figura I .8.Tipuri de cutite roata disc

1.5 Procedee de prelucrare si fabricare pentru scula data.

Cutitele roata sunt scule de forma unor roti dintate figural .9. avand dintii prevazuti cu

unghiurile necesare aschierii. Cutitul roata este o scula complexa, asemanatoare cu o roata dintata cuun numar oarecare de dinti, avand muchiile aschietoare dupa conturul dintelui pe partea frontala a


8/34

rotii. Elementele constructive ale cutitului roata sunt: diametru de divizare, numarul de dinti, diametrul

exterior al cutitului roata, inaltimea cutitului, diametrul alezajului.

Figura 1.9. Cutitele roata sunt scule de forma unor roti dintate

Diametrul de divizare a! cutitului roata trebuie sa fie cat mai mic posibil, pentru a se obtine o

rigiditate mare . Astfel alegerea unui diametru de divizare mic, duce Ia deformari importante aleevolventei la roata dintata care se prelucreaza.

Practic diametrul de divizare nominal al cutitului se da in functie de modulul rotii de prelucrat, detipul cutitului si caracteristicile constructive ale masinii unelte.

Diametrul de divizare nominal de 75, 100 nu sunt cele mai utilizate, din cauza ca celelalte valorise executa foarte greu pe masinile unelte existente.

Operatia de forjare este obligatorie, avand scopul de a se obtine o imbunatatire a structurii

materialului si deci o imbunatatire a proprietatilor mecanice. La forj area materialului se vor executa si

una, doua eprubete martor necesare la operatiile de tratament termic pentru stabilirea temperaturiloroptime. Executarea danturii se face pe masina de frezat cu freza melc. Operatia se executa in doua

faze: mai intai se frezeaza cilindrii, execudandu-se o de grosare a danturii, dupa care se executa

finisarea, obtinandu-se miscarea de avans, prin coordonarea avansu!ui vertical S v si radial Sr.

Raportul ditre cele doua cele avansuri trebuie sa dea unghiul de asezare Ia varful dintelui din figura

l.10, astfel: Sr/ Sv = tg .

Figural.10. Raportul dintre cele doua avansuri

Formatted:Font: (Default) Times NewRoman, Font color: Custom

Color(RGB(23,23,23))


9/34

Operatia se executa pe adancimea totala a dintelui, lasandu-se adaos de rectificare numai pe

flancuri. Cunoscandu-se elementele danturii cutitului se determina caracteristicile frezei melc utilizate.Astfel se calculeaza profilul frezei in sectiunea normala, diametrul si numarul de dinti; astfel cu acesteelemente se alege freza corespunzatoare.

La cutitele pentru mortezat cu dinti drepti freza se inclina cu un unghi egal cu panta elicei frezeimelc. Parametrii aschietori ai cutitului roata pentru mortezare se realizeaza prin operatia de rectificare;

iar pentru rectificarea flancurilor dintilor se utilizeaza dispozitive speciale de copiat evolvente figura1.11 unde cutitul roata pentru mortezare si cu sablonul de copiat se va fixa pe un dorn; iar ansamblulse poate roti si culiseaza intr-un ghidaj

1- sablon

2- opritor fix

3- corp oscilant

4- piatra abraziva

Figura 1.11 Rectificarea flancurilor dintilor

Cand rectificarea se executa pe masina tip Niles, cutitul trebuie inclinat in asa fel incatgeneratoarea lui sa fie paralela cu directia de avans vertical al pietrei pentru rectificare ; in acest scopse utilizeaza dispozitivul din figura 1.12

1- placa de baza

2- brat

3- tija antrenoare

4- cutit


Formatted: Font: (Default) Times New

Roman, 12 pt, Font color: CustomColor(RGB(23,23,23))


10/34

5- dorn

6- surub

Figura 1.12 Dispozitiv pentru rectificare

1.6 Elemente geometrice de pe fata de degajare a cutitului roata

Se refera Ia dimensiunile sculei in stare noua masurate pe fata de degajare.

Este necesara determinarea urmatoarelor marimi:

-diametrul cercului exterior: d = d +2*m* = d +2(f +c + )*m

-diametrul interior (d ) = d +2m -2 r

-grosirnea dintelui pe cercul de divizare:

(s ) = + 2 tg + j (finisare)

(s ) = +2 tg -2a (degrosare)

-grosimea pe coada (s ) = d *sin

-inaltimea h = 0,5(d -d cos)

1.7. Masina de danturat cu cutit-roata

Aceste masini sunt destinate prelucrarii rotilor dintate cu dantura drepta sau inclinata, exterioara

sau interioara, a sectoarelor dintate, a canelurilor cilindrice scurte, precum si danturii cremalierelor,folosindu-se in acest caz accesorii speciale.

In functie de directia de deplasare a sculei, se deosebesc masini orizontale si verticale, carelucreaza prin mortezare, respectiv rabotare. La ambele tipuri de masini, profilul evolventic segenereaza cinematic print rulare dupa metoda cu dreapta MOBILA. Profilul evolventic al dintelui se

obtine ca infasuratoare a pozitiilor succesive ale muchiilor aschietoare.Structura lantului cinematic derulare la prelucrarea cu cutit roata este redata mai jos :


11/34

Cele doua roti care angreneaza au o cremaliera comuna, a carei linie de referinta N-N este

tangenta Ia cercurile de raza R si R si care se deplaseaza in timpul rularii cu viteza v . Miscarile

de rotatie A (n ) si B (n ) sunt continue, find corelate print lantul cinematic de rulare, reglat prin

rotile de schimb A si B . Din egalitatea vitezelor de rulare ale celor doua elemente, v = .m.z .n

respectiv

v =.m.z n , rezulta relatia:

n /n =z /z .

Scriindu-se ecuatia de transfer intre scula si piesa: n = n l/i i A /B i , si atunci rezultaformula de reglare de forma:

A /B = C z /z .

Masina de danturat cu cutit roata verticala

Aceasta este reprezentata in figura urmatoare:



12/34

Lantul cinematic principal asigura sculei S miscarea principala A pe traiectoria rectilinie-alternativa.

Scriindu-se ecuatia de transfer n = n i A /B i i i si tinandu-se seam ca ca n = 1000 v /21

rezulta raportul rotilor de schimb A si B de forma A / B = C v /l in care :

- C este constanta lantului cinematic principal;

- v viteza principala de aschiere, in mm/min;

- l lugimea cursei sculei, in mm.

Lantul cinematic de avans circular imprima sculei miscarea de rotatie C. Marimea avansului circular

s reprezinta marimea arcului pe cercul de rulare al sculei la o cursa

dubla a acesteia. Considerandu-se ca scula executa n se scrie egalitatea

S n = d n , din care rezulta

n / n = Sc/ d .

Considerandu-se ca marimea de intrare turatia n (n = n , deoarece i = 1) a ecanismu1ui Me,

jar ca marime de iesire turatia n , ecuatia de transfer a lantului cinematic are forma :



13/34

N = n 1/i A /B i i

Formula de reglare este :

A /B = C Sc /d .

Lantul cinematic de avans radial asigura deplasarea radiala D intre scula si piesa pentru realizarea

inaltimii hd prescrisa a dintelui, corespunzator rotirii piesei cu unghiu l .

Figura 1.15 Schema cinematica de danturare.

Pe toata durata rotirii, in continuare a piesei cu cel putin 360 miscarea D inceteaza deoarece

cama K care deplaseaza suportul S al culisoului, are raza constanta.

La prelucrarea danturilor cu module mari, inaltimea se realizeaza in doua sau trei treceri. Dupafiecare patrundere, avansul radial este oprit si urmeaza rularea cu o rotatie completa pentru prelucrareatuturor dintilor Ia aceeasi inaltime.


14/34

2. Consideratii privind semifabricatul de prelucrat si semifabricatul sculei de proiectat

Cutitele roata se executa forjate din otel rapid R 3 sau R 4 sau din oteluri echivalente cu acestea.

In cazul cutitelor roata cu coada ,coada se executa din otel 40Cr10 sau OLC45.

La sudura nu se admit sufluri si nu se admite nici sudura incompleta .Duritatea partii aschietoare a

cutitului roata trebuie sa fie 63. . .66 HRC ,iar duritatea cozii la cutitele roata cu coada 30.. . .45 HRC.

In portiunile de lucru nu se admit puncte decarburate sau moi.

Semifabricatele forjate se utilizeaza in locul otelului laminat la cald, la fabricarea cutitelor de mortezatsi a frezelor obisnuite.

Sculele fabricate din otel bine forjat au o durabilitate mai mare decat cele din otel laminat la cald

,datorita unui fibraj si a unei structuri imbunatatite si repartizarii mai uniforme a carburilor.

Forjarea in matrita asigura o economie de material foarte mare.

La fabricarea cutitelor disc pentru debitat si fasiat metale se folose un otel aliat 45 MoCrNi40.Prezenta elementelor de aliere la Mo,Cr,Ni in compozitia acestui otel influenteaza favorabil obtinerea

unei structuri cu proprietati tehnologice si de utilizare superioare otelului carbon. Intrucat elementelede aliere deplaseaza punctul eutectoid catre valori mai mici rezulta ,ca ,corelarea continutului decarbon cu continutul total de elemente de aliere constituie una din problemele de baza de a carei

rezolvare ,depinde in mare masura performanta sculei realizate. Astfel ,se observa:

-o crestere a calibilitatii

-rezistenta la uzura pentru valori comparabile ca duritate este mai mare;

-caracteristicile mecanice ale sculei au o stabilitate sporita;

-au o rezistenta la socuri mecanice ,la coroziune in ariumite medii si o durabilitate mult redusa dupa

tratamentul termic.

Se admite la cutitele roata din clasa A si B ca rugozitatea suprafetei alezajului de fixare sa fie Ra=0,4m. Pentru cutitele roata din clasa B de precizie se admite ca rugozitatea suprafe de degajare sa fie Ra=0,8 m.



15/34

Conicitatea si ovalitatea alezajului de fixare trebuie sa se gaseasca in limitele admise pentru diarnetrul

alezajului.

Toleranta conului Morse ,la cutitele roata cu coada se va lua conf.STAS 6569-77.

Toleranta pentru dimensiunile libere se va lua conf. Clasei 13 de precizie (h13).

Tabelul 1

Marca de otel Starea de tratament termic Total carburi % Proportia carburilor %

M23C M6C MCRp3 Recopt

Calit(1290C)

29

10,5

9

0

18,5

10,0

1,5

0,5Rp5 Recopt

Calit(1290C)

28

9

9

0

16,0

7,5

3,0

1,5

Proportia de carburi in microstructure unor oteluri rapide

In continuare se prezinta proprietati specifice otelurilor rapide, si anume sunt prezentatemarcile de otel rapid folosite in industrie precum si principalele domenii de utilizare a acestora.Lamarcile de otel din tabel au fost determinate continuturile de W respectiv C.

Microstructura otelurilor rapide :



16/34

Proportia carburilor in structura otelurilor rapide este:

Variatia limitei de curgere a otelurilor aliate de cementare in functie de temperatura de incercare este:

Corelatja dintre rezistenta Ia rupere si rezilienta otelurilor carbon este:



17/34

Tabelul 2

Marca

de otelRecoacere

de inmuiere

DuritateHB

daN/mm2

Calire martensitica

volumicaHRCmin Revenire HRC

T0C Racire T0C Racire T0C RacireRp1 790..820 cuptor 240..300 1250..1300 u, a

b.i.

60 560..580 aer 63..66

Rp2 800..830 cuptor 260..300 1270..1310 u, a

b.i.

60 560..580 aer 63..66

Rp3 800..830 cuptor 240..300 1250..1300 u, a

b.i.

60 550..580 aer 63..66

Rp5 800..830 cuptor 220..270 1190..1230 u, a

b.i.

60 540..570 aer 63..66

Rp9 770..840 cuptor 240..300 1180..1220 u, a

b.i.

62 520..550 aer 64..66

Rp10 770..840 cuptor 240..300 1190..1230 u, a

b.i.

60 530..54 aer 64..66

Tratamente termice ce pot fi aplicate otelurilor rapide



18/34

3. Stabilirea schemei de aschiere

Tehnologia prelucrarii danturii cu cutitul roata de mortezat se bazeaza pe generarea profilului cu roatadintata generatoare.

Cutitul roata 1 este de forma unei roti dintate conjugate 2 aflata in prelucrare avand ,o anumita

geometrie a danturii care sa permita prelucrarea prin aschiere.

Cinematic trebuie realizata conditia de angrenare determinata cu relatia = in care

n este turatia semifabricatului in rot/min

n este turatia rotii scula rot/min

z este numarul de dinti ai rotii scula

z este numarul de dinti ai rotii care se prelucreaza


19/34

Miscarile necesare prelucrarii sunt urmatoarele:

-miscarea principala de aschiere a sculei care este o miscare rectilinie alternativa ,caracterizata prinnumarul de curse duble pe minut.

-miscarea de rulare care asigura angrenarea rotii cu scula ; aceasta miscare realizeaza si divizarea

continua necesara prelucrarii tuturor dintilor ,avand totodata rolul unei miscari de avans circular

-miscarea de avans radial realizata de catre scula sau piesa pentru a se ajunge la adancimea de aschieretotala.

-miscarea radiala mica a piesei sau sculei pentru a proteja scula la intoarcere.

4. Calculele si modul de aschiere pentru procesul de prelucrare cu scula data

Prelucrarea de degrosare se executa Ia o singura trecere, iar cand nu este posibil se executadoua sau trei treceri (tab.3.). Se recomanda ca avansul radial sa fie 1/31/4 din valoarea avansului axial.

Cand se ut!izeaza dou treceri Ia frezarea de degrosare se recomanda ca adancimea de aschiere sa fie,pentru prima trecere, de 1,4m, iar pentru cea de-a doua, de 0,7m.

Tabelul 3.

Tipul prelucrarii Modulul, m(mm)

Nr. de treceri, i Avansul axial, sa(mm/rot)

Trecerea I Trecerea a II-aFrezare fara operatii

ulterioare02

24

46

1(2)

1(2)

1(3)


20/34

24

46

1(2)

2(3)


21/34

Din tabel rezulta ca avansul la rulare pentru o cursa dubla a rotii de mortezat este:

s = 0.15 0.35 mm/cd

Avans Ia finisare

Avansut a mortezarea de finisare a rotilor dintate cilindrice cu cutit roata de mortezat din otel rapid

Materialul de

prelucrat

Modulul m

[mm]

Adaosul deprelucrare [mm]

Avansul de

rulare [mm/cursa

dubla]

Numarul de

treceri

Otel

Fonta

Orice dimensiune

Orice dimensiune

0,50,8

0,50,8

0,250,30

0,35

1

1

Adaosul de prelucrare 0,5 .0,8

Avansul de rulare 0,25 0,30 mmlcd

Numarul de treceri 1

Valorile coeficientului C Ia prelucrarea prin mortezare cu cutit roata tab 19.30

Tabel

Materialul de prelucrat CsOtel carbon, Rm=600700N/mm

2 0,47Otel carbon, Rm=700800N/mm 0,41

Fonta cu duritate mijlocie si bronz dur 0,67

C=0,47

Formulele pentru calculul vitezei de aschiere pentru degrosare se prezinta in tabelul

Felul prelucrarii Modulul m [mm] Materialul rotii Formula vitezeiMortezare de degrosare 2..12 Otel cu Rm=600..700N/mm

Fonta cu HB=180..200 V=

V=

v = = 9.50 m/min

Formulele pentru calculul vitezei de a pentru finisarese prezinta in tabelul urmator:

Felul prelucrarii Modulul m [mm] Materialul rotii Formulele vitezei


22/34

Mortezare de finisare 212

Fonta

Otel

Fonta V=

V=

v = = 15 m/min

5. Alegerea elaborarea si argumentarea solutiei constructive stabilita

Alegerea solutiei constructive a cutitului de prelucrat daca este cazul dupa tipodimensiunicunoscute, daca nu atunci se vor stabili solutii constructive care sa satisfaca cerintele fabricatiei saunivelul evoluat al masinii unelte.

Pentru parametrii geometrici se are in vedere legatura functionala intre sistemul constructiv alcutitului si cel efectiv, in functie de tipul operatiei :

- degrosare;

- finisare;

Conditiile tehnice se vor stabili conform STAS 6541-84:

- materialul corpului cutitului se executa din OLC 45 STAS 880 - 80;

- materialul placutei din carburi metalice este P10 STAS 6374 - 80;

- materialul placii de presiune se realizeaza din aliaj dur K10 STAS 6374 - 80;

- materialul penei de strangere se relizeaza din OSC 8 STAS 1700 - 80;

- duritatea corpului dupa tratament termic HRC 35 38;

- corpul cutitului se poate executa din otel turnat OT 45 STAS 600 - 80.

Proiectarea cutitului roata pentru danturat roti cilindrice cu dinti drepti sau inclinati (interiori sau

exteriori), consta din determinarea profilului sculei pentru dinti drepti. Se mai impune si verificarea laintretaierea profilelor.


23/34

6. Proiectarea analitica si constructiva a sculei date precum si dimensionarea si verificarea acesteia.

Proiectarea cutitului roata consta in stabilirea profilului de inlocuire, precum si adomeniului de utilizare

fig.10 Transformarea unei roti dintate in cutit roata


Formatted: Font: (Default) Arial, 9 pt, Fontcolor: Custom Color(RGB(23,23,23))


24/34

fig.11Transformarea cutitului roata in cutit -pieptene

Se cunosc urmatoarele:

Modulul m = 3

Unghiul = 20

Nr. de dinti z =16.120 dinti

I.Calculul profilului sculei

a) Coeficientul de deplasare:

x = 0.15mm

X=x m

X = 0.45mm

b)Grosimea dintelui pe cercul de divizare

s = + j

j- subtierea dintelui rotii prelucrate

j =0.1

s = 4.81 mm

c)Inaltimea capului dintelui si inaltimea piciorului dintelui

- inaltimea capului dintelui:



25/34

h = (f + c )m = 1,33 = 3,9 mm

f + c = 1,3

- inaltimea piciorului dintelui

h = (f + c)m = 3,9 mm

d) Determinarea grosimii dintelui pe cercul de divizare s in sectiunea A-A

s = m( +2xtg ) + j

s = 5,13 mm

- unghiul de asezare la varful dintelui

= 69

= 6

e)Grosimea dintelui pe cercul exterior

s = (0,250,20)m

s = 0,25 3 = 0,75 mm

f)Pasul pe cercul de divizare

p = m

p = 9,42 mm

II) Constructia cutitului roata


26/34

fig12 Domeniul de utilizare a cutitului -roata

a) Alegerea diametrului nominal de divizare

Se alege D = 75 mm

b) Numarul de dinti z ai cutitului-roata va fi:

z = = = 25 dinti

se alege z = 25 dinti

diametrul cercului real de divizare in sectiunea initiala va fi:

D = z m = 25 3 = 75 mm

c) Alegerea geometriei constructive:

-unghiul de degajare = 8 (cutit de degajare)

-unghiul de asezare = 6 (pt. = 20)

d) Determinarea unghiului de angrenare se face cu relatia:

tg = = 0.3694 rezultand



27/34

= 20.2756 = 202049

Se alege valoarea medie de: = 202026

e) Verificarea unghiului de asezare , pe flancul dintelui in sectiunea normala:

tg = tg sin = tg6 sin 202026 = 0.03654

rezultand =2.092 = 2534 ca valoare acceptata

Se calculeaza in aceeasi sectiune si unghiul de degajare

tg = tg sin = tg8 sin20 2030= 0,06129

Ceea ce corespunde la = 3.514 = 33050

f) Determinarea diametrului cercului de baza al cutitului:

d = D cos = 75 cos20.2756 = 70,35 mm

g) Determinarea elementelor constructive pe fata de degajare:

- diametrul exterior

D = D + 2h

h - inaltimea capului dintelui in planul frontal I-I

h = h + X = 3,9+ 0.45 = 4,35 mm

D = 75 + 8,7 = 83,7 mm

- diametrul interior D

D = D - 2h

h - inaltimea piciorului dintelui in planul frontal I-I


28/34

h = h - X = 3,9 0.45 = 3,45 mm

D = 75

6,90 = 68,1 mm

h)Determinarea diametrului alezajului

d = 31,74 mm

h) Deteriminarea grosimui H a cutitului roata

H = 15.30 mm

H = 25 mm

Cap.7.ASCUTIREA SI CONTROLUL CUTITELOR-ROATA PENTRU DANTURARE

ROTI DINTATE CILINDRICE

Ascutirea [1]conica afetei de degajare se face cu o scula abraziva care se deplaseaza de-a lungulgeneratoarei conului.

In acest caz, scula abraziva cu raza r trebuie sa fie mai mica decat raza de curbura a fetei de

degajare a cutitului-roata.(Figl)

Fig. 1 Ascutirea cutitelor roata (C3)




29/34

Ascutirea plana a fetei de degajare, caz in care se ascute separat taisul de la varf cu o scula abraziva

cilindrica, iar taisurile laterale cu o scula abraziva conic ce se deplaseaza dupa evolventa dintelui cu

ajutorul uni sablon in fig2 si = 20-35.

Ascutirea suprafetei a fetei de degajare dupa o raza de curbura oarecare, caz in care, raza de curbura

a suprafetei de degajare va fie gala cu raza sculei abrasive = r .

SE VA ADAUGA ASPECTE DIN CARTEA MUS V.PUTZ

Cap.8. CONSIDERATII PRIVINDINDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

Indicatorii [1]tehnici si economici sunt:

Volumul de munca

Consumul de material

Cheltuielile cu SDV-urile

Termenul de livrare

Incarcarea masinilor

Calificarea cadrelor

Costul materialelor

La costul materialelor se considera materialele necesare pentru obtinerea semifabricatelor. Cum oparte din valoarea materialului Vmat se recupereaza prin valoarea deseurilor Vdes, acesta se scade din

valoarea totala a materialului.

Cmat = Vmat-Vdes

Costul manoperei

Calculul costului manoperei Cman, unde se tine seama de timpul necesar pentru prelucrarea si decategorile in care se incadreaza lucrarile respective, se face cu relatia:

C =S ( + )

- timp de pregatire si incheiere minim

t - timp efectiv minim

Sm - retributia muncitorului, lei/ora, lei/min

n - numar piese din seria respective, buc

Formatted: Font: (Default) Times New

Roman, Font color: CustomColor(RGB(23,23,23)), Subscript


30/34

Cota corespunzatoare cheltuielilor de regie

Cheltuielile de regie se exprima in mod obisnuit proportional cu cheltuielile.

R - cheltuieli de regie

Cr = C

Cota de amortisment pentru masinile-unelte

Calculul cotei de amortisment Cam se face tinand seama de durata de functionare in ani ai masinii-unelte cu reparatiile capitale.

Cam = t C

C =

unde Vm - valoarea masinii, lei

an - ani de amortizare

Rm -cheltuieli cu reparatii capitale exprimate in % din Vm

N - numarul de ore de functionare pe an

Cota corespunzatoare cheltuielilor cu constructia dispozitivului

Se va determina numarul minim de piese n dintr-o serie pentru care este rentabil sa seconfectioneze dispozitive.

Cota corespunzatoare cheltuielilor cu constructia sculelor

Aceasta cota Csc se calculeaza numai pentru sculele care se construiesc in mod special pentru

prelucrarea respectiva

C = (1+ )

nt - numarul total de piese ce se prelucreaza cu sculele respective

nr - numar de reascutiri posibile

Vsc - valoarea sculei

Rsc - costul intretinerii sculelor


31/34

C =

nr - timp de reascutire

tef- timp efectiv, min/buc

ta - timp de aschiere intre doua reascutiri, min

Uneori se tine seama si de durabilitate si de viteza cu care se lucreaza

Vef- viteza efectiva de aschiere

Tef - durabilitatea corespunzatoare vitezei efective de aschiere

Vn - viteza de aschiere admisa ca viteza normala

Tn - durabilitatea corespunzatoare vitezei de aschiere normala

Deoarece la sculele aschietoare are importanta durabilitatea economica Tec, se folosesteaceasta in locul durabilitatii efective.

Cele doua durabilitati difera intre ele si in general


32/34

timp de intreruperi reglementare(Tir)

Timpul operativ:

timp de baza(tb)

timp ajutator(ta)

Timp de deservire a locului de munca(Tdl)

timp de deservire telmica(tdt)

timp de deservire organizatorica(tdo)

Timp de intreruperi-reglementare

timp de odihna si necesitati fiziologice(ton)

timp de intreruperi tehnologice si organizatorice(tro)

Timp de baza

timp de munca manual-mecanica(tmm)

timp de supraveghere a functionarii utilajului

Norma tehnica de timp: = +

Cap.9. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI EXPLOATARE

Proiectarea [1]cutitului roata pentru prelucrari prin aschiere cu dinti drepti sau inclinati consta dindeterminarea profilului sculei, determinarea parametrilor geometrici precum si determinarea conditilortehnologice. Elementele initiale pentru executie sunt : modulul in sectiunea normala pe dinte, unghiul deangrenare, coeficientul de deplasare a cremalierei, de referinta, numarul de dinti ai roti prelucrate, materialul deprelucrat, forma si tipul cutitului, clasa de precizie si unghiul de inclinare a dintilor pe cercul de divizare.

Duritatea partii aschietoare a cutitului roata trebuie sa fie 63.. . .66 HRC, iar duritatea cozii la

cutite daca exista este de 30 .45 HRC. In portiunea de lucru nu se admit puncte decarburate sau moi ;iar rugozitatea suprafetelor functionale este indicata in urmatoarea figura :


33/34

Conditii tehnice:

- cutitul roata trbuie sa indeplineasca conditiile de calitate conform STAS;

- duritatea dupa tratamentul termic HRC 63.. . .65

- excentricitatea cercului de divizare in raport cu axa maxima 0,01 mm.

- abaterea de profil pe partea activa a dintilor mai mare de 0,01 mm.

- abaterea maxima a Dis fata de valoarea nominala 1mm.

- se vor marca urmatoarele : modulul numarul de dinti, diametrul nominal al cercului derostogolire, clasa de precizie, marca otelului rapid, indicativul indeprinderii,anul de fabricatie.

Desenul de executie al cutiuluiroata mai trebuie sa mai contina un tabel cu urmatoarele elemente :

numarul de dinti ai sculei, modulul unghiul de angrenare, diametrul cercului de baza, unghiul deasezare pe flancuri pe cercul interior, eroarea formei profilului, variatia cumulata de pas, bataiacercului de virf, bataia radiala a danturii, abateri ale unghiului de degajare si asezare.

BIBLIOGRAFIE

1.Constantin Minciu Proiectarea si tehnologia sculelor pentru danturare

Ed. Tehnica Bucuresti, 1986



34/34

2.Ion Pop, Viorel Putz sa. Proiectarea sculelor aschietoare-Lucrari de laborator

Timisoara, 1993

3.Ion Pop Proiectarea sculelor aschietoare editia IV-a vol. 2

Timisoara, 1990

4.Ion Pop Proiectarea sculelor aschietoare- Indrumator de proiectare,

Timisoara, 1995

5.Ion Ghiga sa. Masini- unelte si agregate, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1983

sa se proiecteze un cutit roata disc

Documents