să fii printre cei mai buni

PUBLICAÞIE EDITATÃ DESTATUL MAJOR

AL FORÞELOR TERESTRE

ww

w.

fo

rt

er

.r

o

REDACŢIA

str. Drumul Taberei nr. 9-11 sector 6 cod 061416

BUCUREŞTItel: 021-318 22 47

fax: 021-318 53 65021-318 22 47

Copyright:este autorizată orice reproducere,

fără a percepe taxe, cu condiţiaindicării cu exactitate a numărului

şi a datei apariţiei publicaţiei

ISSN: 1582-1617

B 0516 C: 0000/2011

REDACTOR-ŞEFColonel

Dragoş ANGHELACHE

REDACTORLocotenent

Bogdan RĂDULESCU

SECRETAR DE REDACŢIEMaior Ion Adrian CURIMAN

DTPDragoş Anghelache

CORECTURĂCristina DONCILĂ

PROCESARE TEXTEFilofteia LINCĂ

ADMINISTRAŢIE Plt. adj. pr. Adrian IUZIC

INTERNET

www.forter.ro

e-mai l : r [email protected]

Coperta 1Cercetaş

Foto: Cristian Surugiu

Coperta 4În patrulare

Foto: Arhiva RFT

Cuprins

Nr.1 2012l

Imprimat la Centrul Tehnic-Editorial al Armatei

tel+fax: 021-224 26 34e-mail: [email protected]

EVENIMENTDouă premiere pentru Teatrul de Operaţii Afganistan 8Colonel Dragoş ANGHELACHE

Decoraţii pentru „Scorpionii” craioveni 12Colonel Dragoş ANGHELACHE

Nouă decenii şi jumătate de istorie şi tradiţie – Divizia 1 Infanterie „DACICA” 17Locotenent-colonel Gabriel PĂTRAŞCU

Dublă sărbătoare la Lipova 19Locotenent-colonel Radu SICHIM

Centrul de Instruire pentru OperaţiiSpeciale a primit Drapelul de luptă 24Locotenent-colonel Dragoş Claudiu AXINIA

TEATRE DE OPERAŢIIBatalionul 2 Infanterie „Călugăreni”,două luni de misiune în Afganistan 42Maior Sorin CONSTANTINESCU

Instruirea Armatei Naţionale a Afganistanului continuă 45Maior Sorin CONSTANTINESCU

Brigada 1 Mecanizată „Argedava”,linia întâi a Armatei României 47Maior Sorin CONSTANTINESCU

„Scorpionii Roşii” la cea de-a douăsprezecea misiune îndeplinită 50Maior Sorin CONSTANTINESCU

O altă misiune, un alt examen 53Maior Ion Adrian CURIMAN

Un nou detaşament OMLT a plecatîn teatrul de operaţii 54Locotenent-colonel Vasile FUGACIU

STOP-CADRU ÎN FORŢELE TERESTRERegimentul 51 Artilerie Mixtă a primit botezul focului în poligonul Babadag 28Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Transparenţă şi încredere pe continentul european 30Maior Ion Adrian CURIMAN

Ing.dipl.dr. Mariana ANCUŢ

Cinstire înaintaşilor bistriţeni 33Locotenent-colonel Florin APĂFĂIAN

Copiii de la Corabia, în tabără la Râmnicu Vâlcea 35Maior Sorin PANCU

Tabără de îngrijire a mormintelor eroilor neamului 36Locotenent-colonel Romeo FERARU

Ceremonie militară la Monumentul Eroilor de pe Muntele Mic 38Locotenent-colonel Radu SICHIM

OAMENI SUB ARMELa Prundu Bârgăului se face instrucţie 58Colonel Dragoş ANGHELACHE

Să fii printre cei mai buni 61Colonel Dragoş ANGHELACHE

La Craiova au concurat cei mai bunisubofiţeri şi cei mai buni gradaţi din Forţele Terestre 63Maior Ion Adrian CURIMAN

Sergentul-major Marius Iovi,participant în cadrul „Wounded

Warrior Project" 66Locotenent-colonel Radu SICHIM

Drumuri printre nămeţi 68Maior Mădălina ILINCA

ALMA MATERSeptembrie în haină militară 72Maior Ion Adrian CURIMAN

Primăvară în mijloc de septembrie 74Colonel Dragoş ANGHELACHE

Un an şcolar diferit 80Colonel Dragoş ANGHELACHE

Un nou an de învăţământ în Centrul de Instruire pentru Geniu,EOD şi Apărare CBRN 82Maior Sorin PANCU

SALA ARMELORNoutăţi autohtone la ediţia din 2011a EXPOMIL 100Colonel Dragoş ANGHELACHE

Înarmarea cu cărţi 103Colonel Dragoş ANGHELACHE

Dimensiunea digitală a hărţilor104Colonel Dragoş ANGHELACHE

Definirea unică a produselor 106Colonel Dragoş ANGHELACHE

TRADIŢII MILITARE ŞI CULTURĂArmata de la Bacău m-a disciplinat,m-a ordonat interior 86Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Faţa, ca oglindă a sufletului 90Colonel Dragoş ANGHELACHE

Tradiţii bucovinene la Vatra Dornei92Marcella DRĂGAN

Din neguri de timp uitate (2) 94Rozalia MUREŞAN

INTERVIUFacem parte dintr-o echipă încercată şi, în acelaşi timp, unită 2Colonel Dragoş ANGHELACHE

SPORTOlimpiada de Vară a SportuluiMilitar Liceal 110Maior Ion Adrian CURIMAN

Alpiniada vânătorilor de munte 115Colonel Dragoş ANGHELACHE

INTERV IU

2 • APRILIE • 2012

ŞEFUL STATULUI MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

— Domnule general, a trecut deja un an decând sunteţi la comanda Forţelor Terestre. Un anîn care au fost o serie de activităţi importante atâtla nivelul conducerii Forţelor Terestre, cât şi înunităţile noastre. Cum caracterizaţi anul 2011 dinaceastă perspectivă?

Aşa este, a trecut mai bine de un an de cândsunt la comanda Forţelor Terestre. Am parcursîmpreună un an în care criza economico-financiarăşi-a pus amprenta pe întreaga noastră viaţă, a influ-enţat modalităţile de îndeplinire a obiectivelornoastre esenţiale şi, poate nu în ultimul rând, ne-aînvăţat să ne prioritizăm foarte atent cheltuielile.

Bugetul Forţelor Terestre a fost în 2011 unulextrem de restrâns şi, în anumite momente,ne-a făcut chiar să suferim. Sunt totuşi mulţu-mit că, împreună, am reuşit să îndeplinim câte-va obiective esenţiale pentru Armata României.Am participat cu mai bine de 3 300 militari lamisiuni în două teatre de operaţii, am avut şiavem peste 100 de militari dislocaţi în misiuniexterne individuale, ca personal de stat major,ofiţeri de legătură sau observatori, am partici-pat cu efective importante la o serie de iniţiati-ve de cooperare militară regională, dintre careamintesc SEEBRIG, Batalionul mixt româno-ungar, Batalionul Multinaţional de Geniu „Tisa”,sau Compania multinaţională de geniu pentruinfrastructură logistică.

Totodată, avem „forţe în aşteptare” pentruNRF-18, pentru Sistemul de AranjamenteStand-By al ONU (UNSAS), Grupul tactic deluptă HELBROC, în rezerva de forţe pentruAfganistan, sau în rezerva strategică pentruKFOR. În total, peste 6 000 de militari sunt fieîn teatrele de operaţii, fie se pregătesc pentru afi dislocaţi în teatrele de operaţii, participă lainiţiative de cooperare militară regională sausunt „în aşteptare”.

Din păcate, anul trecut, în teatrul de operaţiidin Afganistan am pierdut doi militari, iar alţi

33 au fost răniţi. Este un fapt care ne întristează şine determină să ne plecăm frunţile în amintireaacestor eroi. Totodată, reprezintă o realitate pentrucare Forţele Terestre merită respect, sub toate for-mele sale de manifestare.

Sunt multe lucruri cu care Forţele Terestre sepot mândri în anul 2011 şi multe ar fi de spus.Spaţiul nu ne permite însă. Poate lucrul cel maimărunt, dar esenţial totodată, l-a reprezentatcomunicarea şi sentimentul că facem parte dintr-oechipă încercată şi unită în acelaşi timp. Suntmulţumit de faptul că, împreună cu principalii

Facem parte dintr-o echipă încercată şi, în acelaşi timp, unită

Interviu cu şeful Statului Major al Forţelor Terestre,general-maior Ariton Ioniţă

Colonel Dragoş ANGHELACHE

mei colaboratori, cu comandan-ţii de divizii, de mari unităţi şiunităţi, am reuşit ca în ForţeleTerestre să se lucreze într-oatmosferă de normalitate. Esteimportant acest aspect.

— Domnule general, condiţiilemeteorologice de la începutulacestui an au făcut ca militariinoştri să acţioneze, din nou, însprijinul populaţiei. Cum consi-deraţi că au acţionat militariinoştri şi care a fost feed-back-uldin partea populaţiei afectate şi aautorităţilor?

Da, ca şi în 2010 când inunda-ţiile din vară ne-au pus la greaîncercare, şi începutul de an2012 a făcut ca militarii să iasădin cazărmi şi să se pună în sluj-ba populaţiei greu încercate şi astatului în acelaşi timp.

Armata este o forţă, şi undeintervine se vede, se simte.Ne-am făcut datoria şi de aceas-tă dată şi, dacă oamenii au fostmulţumiţi, suntem şi noi mulţu-miţi. Cât priveşte feed-back-ul, oprivire caldă şi o strângere de

mână înseamnă mult. Glumind,sau poate nu, cred că de la auto-rităţi aşteptăm ceva mai mult,începând poate cu un buget maiaproape de necesar.

— Anul 2012 se anunţă a fi unan bogat în activităţi – atât inter-ne, cât şi internaţionale – în con-diţiile în care constrângerilebugetare vor fi cel puţin la fel desevere ca anul trecut. Care suntprincipalele obiective ale ForţelorTerestre Române în acest an şicum vor fi ele duse la îndeplinireîn contextul financiar actual?

Într-adevăr, din păcate pentruForţele Terestre, anul 2012 estedin punct de vedere bugetarunul ceva mai dificil decât 2011şi, de ce să nu o spunem, maipuţin generos decât ne-am fiaşteptat.

Forţele Terestre reprezintămai bine de 56% din efectivelearmatei. Ca şi în anii trecuţi, şi în2012 obiective importante alearmatei României vor fi duse laîndeplinire de către categorianoastră de forţe.

Banii fiind puţini, am prioriti-zat ţintele de atins în funcţie deimportanţa lor. Vom fi prezenţi

INTERVIU

2012 • APRILIE • 3


Şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Ariton Ioniţă

Ceremonia de primire a Drapelului de luptă de către Statul Major al Forţelor Terestre

La Centrul de Instrucţie pentru Luptă al Forţelor Terestre din Cincu, pe timpul unui SIMFTX

alţii şi a ne asuma împreunădeciziile importante privindcategoria noastră de forţe. Cândne este greu, strângem rândurile.Vom lucra şi în acest an de oasemenea manieră.

În altă ordine de idei, învăţă-mântul militar reprezintă dome-niul unde am încercat ca efecte-le crizei să se simtă cel maipuţin. Într-o oarecare măsurăam reuşit acest lucru, însă nuatât cât ne-am fi dorit.

Instrucţia o vom desfăşura şiîn 2012 pe cele trei niveluri decapacităţi operaţionale, în concor-danţă cu resursele financiare şimateriale disponibile, fără a afec-ta pregătirea corespunzătoare amilitarilor şi structurilor de forţeterestre ce urmează să participela misiuni în teatrele de operaţii.

— Vă propun ca de laoameni, să trecem la tehnicamilitară şi să ne spuneţi câtevacuvinte privind managementulachiziţiilor în vederea înzestrăriiForţelor Terestre cu echipamen-te şi tehnică.

În acest an, datorită restricţii-lor bugetare, cel mai probabil nevom limita la unele achiziţiinecesare înzestrării structurilordislocate în Teatrul de OperaţiiAfganistan.

Mă refer în special la echipa-mentele de comunicaţii şi infor-matică, detectoare de metale şisubstanţe explozive şi costumede protecţie EOD. Totodată, sun-tem în curs de a aduce îmbunătă-ţiri funcţionale, de protecţie şidesign, unui număr de aproxima-tiv 1 000 de veste antiglonţ desti-nate teatrelor de operaţii. Pentruacest an, cam atât. Anul viitorsperăm să putem face mai mult.

— Domnule general, interviulse apropie de sfârşit. Ţinândseama că publicaţia noastră vaapare în preajma Zilei ForţelorTerestre, vă rugăm să transmiteţicâteva gânduri subordonaţilordumneavoastră şi prin interme-diul „Revistei forţelor terestre”.

În primul rând, doresc să lemulţumesc pentru faptul căm-au înţeles în ceea ce le-am

spus şi cerut, au conştientizatîmpreună cu mine cât de greueste anul 2011 din punct devedere financiar şi ce trebuie săfacem pentru a putea ajunge cubine la sfârşit de an. Ştiu că le-afost greu, i-am simţit însă aproa-pe şi îi apreciez mult.

Cunoscându-le modestia, cali-tăţile morale şi profesionale,observând modul în care îşi înde-plinesc misiunile în ţară şi în tea-trul de operaţii din Afganistan,unde, aşa cum afirma comandan-tul R.C.South, generalul-maiorHuggins, militarii români „suntdintre cei care ies dincolo degard”, patrulând 20 de ore din24 pe Autostrada A1, în una dincele mai expuse zone de operaţiidin teatru, sunt convins că,împreună, vom îndeplini obiecti-vele principale ale ForţelorTerestre şi în anul 2012.

De Ziua Forţelor Terestre urezîntregului personal multă sănăta-te, realizări personale, ani mulţiînainte şi încredere că acest anva fi unul mai bun pentru fiecaredintre noi. n

IN TER VIU

2012 • APRILIE • 5


în teatrele de operaţii cu efecti-vele asumate de statul român,vom menţine la un nivel cores-punzător de operaţionalizare for-ţele din pachetul „în aşteptare”,vom participa la iniţiativele mili-tare regionale, am preluat dejapreşedinţia GrupuluiMultinaţional CIMIC, vom preluapreşedinţia FINABEL de la parte-

nerii noştri polonezi, vom conti-nua dezvoltarea şi operaţionali-zarea Centrului de Instrucţiepentru Luptă al Forţelor Terestre,vom continua demersurile decreştere a nivelului individual deprotecţie pentru militarii noştridin Afganistan, vom asigurafuncţionarea corespunzătoare astructurilor subordonate şi ne

vom achita de obligaţiilefinanciare şi materiale pecare le avem faţă de persona-lul propriu.

Mi-aş dori totodată să potinvesti mai mult în mente-nanţă şi infrastructură.Având însă în vedere buge-tul, din păcate, nu cred că vafi posibil. Poate anul viitor.

— Domnule general, dupăcum se ştie, resursa umanăeste cea mai valoroasă resur-să a unei instituţii. Vă rugămsă punctaţi câteva repere pecare comanda ForţelorTerestre le are în vedere pen-tru acest an în privinţa învă-ţământului militar, pregătiriipersonalului şi instrucţieicolective.

Aşa cum am mai afirmat şi cualte ocazii, tăria ForţelorTerestre stă, în primul rând, înoameni. De-a lungul timpului,am avut ani mai buni sau maigrei. Suntem învăţaţi cu greul,avem spirit de corp, comunicăm,ne place să comunicăm, avemexerciţiul de a ne asculta unii pe

I NTERV I U

4 • APRILIE • 2012


Împreună cu generalul-locotenent Mark Hertling la LIVEX, în cadrul exerciţiului multinaţional „TISA 2011”

Poligonul Goranu, cu ocazia festivităţii de absolvire a cursului de bază pentru specialitatea EOD de către promoţia din 2012Vizita şefului Statului Major al Forţelor Terestre în Afganistan, Camp Bulard

• Două premiere pentru Teatrul deOperaţii Afganistan 8

Colonel Dragoş ANGHELACHEEste vorba de pregătirea şi afluirea în acestteatru de operaţii a unei echipe de comandă şia două batalioane de manevră (unul va intra înteatru în primul trimestru al anului 2013).Pregătirea acestor structuri va fi complexă, în special în planul selecţiei personalului şi asigurăriimateriale.

• Decoraţii pentru „Scorpionii” craioveni 12

Colonel Dragoş ANGHELACHEGarnizoana Craiova a fost gazda unui dublu eveniment. Miercuri, 17 august, în cazarmaBatalionului 20 Infanterie „Dolj” a avut loc ceremonia militară organizată cu prilejul sosirii„Scorpionilor Roşii” din Afganistan. În cadrul aceleiaşi ceremonii, Drapelele de luptă aleBatalioanelor 20 şi 26 Infanterie au fost decoratede către ministrul apărării naţionale, GabrielOprea.

• Nouă decenii şi jumătate de istorieşi tradiţie – Divizia 1 Infanterie„DACICA” 17

Locotenent-colonel Gabriel PĂTRAŞCULa 14 august 1916, România intra în Primul RăzboiMondial împotriva Imperiului Austro-Ungar pentrurealizarea idealului naţional, unirea tuturor românilor într-o singură ţară. Necesităţile militarede ordin operativ vor impune Marelui CartierGeneral român înfiinţarea a patru armate, printreele aflându-se şi Armata 1 de Operaţii.

• Dublă sărbătoare la Lipova 19Locotenent-colonel Radu SICHIM

Sâmbătă, 17 septembrie, în cazarma Batalionului185 Sprijin Logistic „Mureş” din Lipova şi laMonumentul Eroilor din localitatea Păuliş au avutloc ceremonii militare şi religioase cu prilejul aniversării a 67 de ani de la luptele duse de cătreelevii Şcolii de subofiţeri în rezervă „DetaşamentulPăuliş”.

• Centrul de Instruire pentru Operaţii Speciale a primit Drapelul de luptă 24

Locotenent-colonel Dragoş Claudiu AXINIA

Domnul general de brigadă Ariton Ioniţă, şefulStatului Major al Forţelor Terestre, a dat citireDecretului preşedintelui României nr.528 din03.06.2011, de acordare a Drapelului de luptăCentrului de Instruire pentru Operaţii Speciale şia înmânat drapelul comandantului unităţii.

EE vv ee nn ii mm ee nn tt

COMANDANTUL DIvIzIEI 4 INFANTERIE „GEMINA”

de stat major, şi care au experienţateatrului de operaţii. Cum v-a marcatactivitatea acest parcurs al carierei?Ce aţi „luat” din fiecare funcţie pecare aţi îndeplinit-o?

Întrebarea aceasta mă duce cugândul la o afirmaţie a mea maiveche, şi anume că am încercat încariera militară să nu mă leg de unpost sau de o funcţie precum „seleagă glanetaşul de palma lui depământ” şi de fiecare dată când mis-a propus ceva nou, am acceptat,chiar dacă a trebuit să schimb maimulte garnizoane (Slobozia,Bucureşti, Iaşi, Buzău, Clinceni,Cluj-Napoca) şi, uneori, mai multefuncţii în aceeaşi garnizoană.Consider că este foarte imporatant sălucrezi în cât mai multe structuri,atât pe linie de comandă cât şi destat major şi, de asemenea, foarteimportant este să alternezi de la eşa-loane mici la cele mari şi invers.Aceasta este o variantă din care sepoate forma o experienţă bogată. Euam avut această şansă şi mulţumescde fiecare dată comandanţilor şi şefi-lor mei pentru că m-au apreciat şimi-au făcut propuneri care m-auadus până la acest eşalon foarte im -portant al Armatei României.

Nevoile de dezvoltare a perfor-manţei şi potenţialului în carieră nutrebuie să cunoască o stagnare pen-tru că instituţia militară, ca oriceorganizaţie, se află permanent înplin proces de adaptare la noi cerin-ţe generate de procesul evolutiv. Caatare, pe orice treaptă se poate învă-ţa ceva nou care să asigure un nivelde expertiză necesar pentru a trece

la îndeplinireaurmătoarei funcţiiîn carieră şi se poa -te asigura lărgireaorizontului fiecăruiofiţer privind abili-tăţile specifice ma -na gementului şi îm -bunătăţirii procesu-lui de luare a deci-ziei, în paralel cudezvoltarea capaci-tăţii conceptuale şide comunicare.

De asemenea,apreciez că îndepli-nirea unei funcţiiîntr-un teatru deoperaţii sau într-uncomandament mul-tinaţional genereazăo remodelare acaracteristicilor de

performanţă ale fiecărui ofiţer pentrua desfăşura activităţi specifice unuimediu de lucru internaţional unde seintersectează diferite culturi, dar careau un scop comun: acela de a raportasimplu: „misiune îndeplinită”.

— Cum vedeţi relaţia coman -dant-sub ordonat? Ce cerinţe aveţi dela subordonaţii dumneavoastră? Cevă aşteptaţi să vă ceară, la rândul lor,subordonaţii?

Relaţia comandant-subordonat tre-buie să fie bazată pe încredere şi res-pect reciproc. Un comandant trebuiesă fie exigent dar în egală măsură eltrebuie să ştie să-şi motiveze subordo-naţii, să-i încurajeze şi să-i sprijineatunci când aceştia au nevoie, bineîn-ţeles în limita reglementărilor învigoare. Pentru aceasta este nevoie săcunoşti bine oamenii cu care lucrezi,să le ştii punctele forte, dar şi aşa-zisele slăbiciuni sau vulnerabilităţi.Consider că este contraproductivă ati-tudinea prin care un co mandant refu-ză să vadă şi spiritul legii, nu doarlitera ei. Dacă depinde de el să ajuteun subordonat, atunci el trebuie să ofacă. Eu sunt de părere că un coman-dant trebuie să ştie să valorifice totce-i mai bun într-un subordonat şi,înainte de toate, trebuie să fie „OM”.

E VE N IME NT

2012 • APRILIE • 9

— Domnule general, suntem la sfârşitul anului 2011,prilej pentru o scurtă retrospectivă. Cum a fost anul carese încheie pentru Divizia 4 Infanterie „Gemina”?

Anul 2011 a fost un an complex, dinamic şi solicitant,totuşi, un an în care pot afirma că realizările structurilordin compunerea Diviziei 4 Infanterie „Gemina” depăşescaşteptările, ţinând cont şi de restricţiile bugetare dinaceastă perioadă de timp.

Pornind de la obiectivele aprobate de eşalonul supe-rior, majoritatea activităţilor planificate s-au derulat nor-mal şi cu rezultate mulţumitoare. În anul care se încheie,o atenţie deosebită am acordat-o pregătirii structurilornominalizate să execute misiuni în afara teritoriului sta-tului român. Drept urmare, s-au încheiat, cu aprecierideosebite, două rotaţii ale echipelor de consiliere şi legă-tură destinate pentru instruirea militarilor ArmateiNaţionale Afgane în cadrul Misiunii ISAF din Teatrul deOperaţii Afganistan. În prezent, o altă echipă de consilie-re şi legătură este în misiune în Afganistan şi o subunita-te din subordine participă la misiunea EUFOR Althea XVîn Teatrul de Operaţii Bosnia şi Herţegovina.

Cu fiecare ocazie, militarii români au fost apreciaţipentru profesionalismul, dăruirea, responsabilitatea şiseriozitatea cu care se dedică sarcinilor şi misiunilorîncredinţate. De asemenea, am acordat o atenţie deosebi-tă pregătirii pentru operaţionalizarea structurilor divizieidin cadrul forţelor „în aşteptare” şi „dislocabile” la ordin.Aceste structuri au executat programele de pregătire şi aufost evaluate cu rezultate foarte bune.

Un specific al anului 2011 îl reprezintă faptul căne-am confruntat cu unele constrângeri financiare deter-minate de criza economică prin care am trecut şi care augenerat reducerea resurselor. În acest context, la nivelultuturor structurilor diviziei au fost revăzute obiectivele şiau fost redimensionate activităţile de instrucţie, exerciţiileşi, nu în ultimul rând, activităţile de control şi evaluare.Această redimensionare s-a făcut selectiv, fără a afectacapacitatea de îndeplinire a misiunilor forţelor aflate înserviciul de luptă, a celor destinate reacţiei imediate peteritoriul naţional şi a celor nominalizate să execute mi -siuni în teatrele de operaţii din Balcanii de Vest şiAfganistan. Rezultatele obţinute atât la instrucţia indivi-duală, pe care am pus un accent mai mare anul acesta, cât

şi cea colectivă a personalului şi subunităţilor, au fostbune şi foarte bune. Acestea dovedesc faptul că persona-lul Diviziei 4 Infanterie „Gemina” are un nivel de pregăti-re foarte bun, iar structurile subordonate sunt în măsurăsă acţioneze integrat pentru îndeplinirea misiunilor carele-au fost încredinţate.

Fiindcă am vorbit de restricţii financiare, consider căeste foarte important să amintesc despre efortul făcut decătre eşaloanele superioare diviziei, astfel încât să ajun-gem la finele acestui an fără datorii, cu plata drepturilorpersonalului la zi şi în aceeaşi formulă de la începutulanului (fără restructurări, disponibilizări sau ieşiri din sis-tem). Pentru toate acestea am mulţumit de fiecare datăşefilor mei ierarhici, şefului SMFT, şefului SMG şi minis-trului apărării naţionle şi apreciez efortul foarte mare pecare l-au făcut pentru ca noi să atingem acest nivel.

— Faceţi parte dintre militarii care au parcurs toatetreptele carierei, atât pe linie de comandă cât şi ca ofiţer


Interviu cu comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, general de brigadă dr. Dumitru Scarlat

Două premiere pentru Teatrul de Operaţii Afganistan


EV EN IMEN T

8 • APRILIE • 2012

La exerciţiul „White Forsight”, executat de batalionul mixt de menţinere a păcii • Foto: Emil Moritz

Primirea comenzii Diviziei 4 Infanterie „Gemina” • Foto: Emil Moritz

General de brigadă dr. Dumitru Scarlat • Foto:Emil Moritz

şi exerciţii tactice cu trageri de luptă,care se vor desfăşura atât în ţară (peterenurile de instrucţie ale unităţilorşi în poligoanele diviziei), cât şi înPoligonul de instruire al partenerilornoştri de bază, SUA (JMRC) din locali-tatea germană Hohenfels.

— Domnule general, vă propunsă discutăm şi despre militarii carese vor pregăti, în continuare, înţară. Care sunt activităţile ce se vordesfăşura anul următor şi vor nece-sita o atenţie deosebită din parteacomenzii diviziei?

Structurile care nu participă lamisiuni în afara teritoriului naţionalse vor pregăti în anul 2012, atât lanivel individual (o continuare fireas-că la ce am început), cât şi la nivelulcomandamentelor şi subunităţilor,pentru menţinerea şi dezvoltareanivelului de instruire realizat la fina-lul anului 2011.

Priorităţile acestor structuri vorfi: perfecţionarea pregătirii persona-lului militar în utilizarea armamen-tului şi tehnicii din dotare, menţine-rea şi dezvoltarea capacităţii opera-ţionale şi decizionale a comanda-mentelor marilor unităţi şi unităţilorpentru planificarea, pregătirea, exe-cutarea şi evaluarea acţiunilor mili-tare în vederea îndeplinirii misiuni-lor ordonate, precum şi dezvoltareanivelului cunoştinţelor militaregenerale şi de specialitate al perso-nalului comandamentelor, în vede-rea îndeplinirii în condiţii foartebune a atribuţiilor funcţionale.

Ca şi în anul trecut, cuvântul deordine în domeniul instruirii coman-damentelor şi al forţelor va fiEFICIENŢA. În acest sens, comenzilestructurilor din Divizia 4 Infanterie„Gemina” vor acţiona pentru obţine-rea unui maxim de valoare a raportu-lui dintre consumul de resurse şi cali-tatea instrucţiei obţinută.

În urma analizelor privind nivelulde instruire realizat la sfârşitul aces-tui an, am planificat activităţile pen-tru anul 2012, astfel încât să asigu-răm îndeplinirea obiectivelor şi sarci-nilor de instrucţie ce ne revin. Şi înanul viitor, comandamentele vor exe-

cuta întreaga paletă deexerciţii prevăzută înnormele în vigoare, iarmilitarii de la subuni-tăţi vor parcurge eta-pele de instrucţie carene-au fost repartizatede către eşaloanelesuperioare.

— Domnule general,interviul se apropie desfârşit. Dacă sunt şialte aspecte din activi-tatea diviziei, care nuau fost evidenţiate înîntrebările anterioare,vă rugăm să faceţi pre-cizările necesare.

Desigur, comanda-mentul diviziei şi struc-turile subordonate suntpermanent angajate înprocesul de elaborare şimodernizare a doctri-nelor militare naţionaleşi a manualelor deluptă sau sprijin iniţia-te de structurile centra-le ale ministerului. Astfel, echipele deredactare ale acestor proiecte doctri-nare au fost stabilite de către coman-danţi pe criteriul experienţei maximeacumulate în teatrele de operaţii şipe cel al pertinenţei profesionalerecunoscute la cei care manageriazădomeniul respectiv.

Mai pot exemplifica, cu aceastăocazie, şi aportul substanţial al mili-tarilor diviziei pe care o comand, ladesfăşurarea unor evenimente deinstruire în context multinaţional.Mă refer aici la perfecţionareainstruirii individuale cu militari dinalte state, la atingerea standardelorde pregătire înainte de desfăşurareaforţelor în teatrele de acţiuni milita-re, la care România, prin acordurileîncheiate, participă cu forţe şi mij-loace în scopul refacerii mediului desecuritate în urma unor conflictelocale sau regionale.

— Ţinând seama că interviul areloc în preajma Sărbătorilor de Iarnă,vă rog să le transmiteţi câteva gânduri

cititorilor „Revistei Forţelor Terestre”,în general, şi personalului Diviziei 4Infanterie „Gemina” în special.

Cititorii „Revistei Forţele Terestre“alcătuiesc un public avizat al dome-niului militar. Ei chiar reprezintăinstanţe exigente de apreciere valori-că a produselor media militare. Suntbucuros să le urez sărbători fericite şiun an mai bun, le doresc să aibăparte de o ofertă mediatică bogată,de împliniri de toate felurile şi sărămână fideli publicaţiilor dumnea-voastră. În ceea ce îi priveşte pecamarazii din Divizia 4 Infanterie„Gemina”, gândurile mele se îndreap-tă către toţi cei din ţară şi din misiu-nile externe. Am parcurs împreunăun an dificil, dar esenţial este faptulcă ne-am îndeplinit misiunile ordona-te. Fiind vreme de colindă şi de trăirecreştină, le doresc tuturor camarazi-lor şi colaboratorilor mei să petreacăsfintele sărbători în tihnă şi armonie,alături de cei pe care-i preţuiesc, şi sătreacă cu bine pragul noului an. Dinsuflet, „La mulţi ani!” n


E VE N IME NT

2012 • APRILIE • 11


10 • APRILIE • 2012

Referitor la cea de-a doua parte aîntrebării, răspunsul este foarte sim-plu, cerinţele de la comandant lasubordonat şi invers trebuie să sebazeze numai pe litera şi spiritullegii. Când spun „lege” fac referire latot ce reglementează activitatea noas-tră, de la mersul pe jos până la ceamai complexă misiune, care trebuiesă fie deasupra noastră, a tuturor.

— Anul viitor, Divizia 4 Infanterie„Gemina” va fi din nou prezentă înteatrul de operaţii din Afganistan. Dedata aceasta, putem vorbi despre opremieră: un batalion pleacă pentruprima dată în teatrul de operaţii asia-tic, iar brigada constituie pentruprima dată elementul de comandă şicontrol. Cum se vor desfăşura activi-tăţile de pregătire a militarilor?

Este adevărat că pentru anulurmător eşaloanele superioare auacordat Diviziei 4 Infanterie„Gemina” o mare responsabilitate înceea ce priveşte prezenţa în Teatrulde Operaţii Afganistan.

Este vorba atât de pregătirea şiafluirea în acest teatru de operaţii aunei echipe de comandă şi a douăbatalioane de manevră (unul vaintra în teatru în primul trimestru alanului 2013). Pregătirea acestorstructuri va fi complexă, în special în

planul selecţiei personalului şi asigu-rării materiale, datorită faptului căele vor fi asigurate de Brigada 18Infanterie, mare unitate care a fostînfiinţată în urmă cu numai doi ani.Eu am mare încredere că şi aceastămare unitate este în măsură să sepregătească şi să execute o astfel demisiune cu rezultate foarte bune.

De asemenea, trebuie menţionatfaptul că rezerva de înlocuire pentruaceste structuri va fi asigurată de oaltă mare unitate a diviziei, Brigada61 Vânători de Munte, care este oare-cum la început în acest domeniu.Experienţa dobândită prin echipele deconsiliere şi legătură m-a determinat

să-i propun la acest gen de misiuni şisunt sigur că vor face faţă cu succes.

Asigurarea capabilităţilor şi ca -drului optim pentru instruirea perso-nalului acestor structuri vor constituiobiective prioritare ale diviziei pen-tru anul 2012.

Pregătirea celor trei structuri seva face în conformitate cu programe-le de instrucţie pentru misiune elabo-rate de eşaloanele superioare, se vadesfăşura în condiţii cât mai apropia-te de realităţile teatrului de operaţiişi va cuprinde activităţi de perfecţio-narea deprinderilor în utilizareaarmamentului şi tehnicii din dotare,exerciţii pe hartă şi în teren, precum

Vizita şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Ariton Ioniţă • Foto: Emil Moritz

EV EN IMEN T

Împreună cu militari din Brigada 81 Mecanizată din Bistriţa • Foto: Emil Moritz

Medaliere la competiţiile aplicativ-militare de vară • Foto: Emil Moritz

dantul Batalionului 20 Infanterie,locotenent-colonelul Claudiu Sava,s-a adresat asistenţei începând prin amulţumi preşedintelui ţării şi minis-trului apărării naţionale „pentruonoarea făcută astăzi prin decorareaDrapelului de luptă al batalionului.”Evenimentul din 17 august a fostcaracterizat ca un moment importantîn istoria unităţii, ca o încununare aeforturilor şi sacrificiilor fiecărui„Scorpion Negru” pe timpul partici-pării la operaţia ISAF din acest an aNATO. „Acest eveniment materiali-zează şase luni de efort susţinut, deîncordare, de luptă necontenită cuinamicul, dar şi cu propria voinţă dea izbândi. De asemenea, este rezulta-tul lunilor şi anilor de pregătire asi-duă focalizată pe obţinerea succesuluiîn luptă şi reprezentarea cu cinste adrapelului naţional”. „Decoraţia primităastăzi este o bucurie dar şi un angaja-ment că istoria batalionului rămâne ocarte deschisă pentru scrierea de noipagini de glorie şi tradiţie ostăşească” –a încheiat comandantul „ScorpionilorNegri”, locotenent-colonelulClaudiu Sava.

În discursul său, locotenent-colonelulDan Ionescu a amintit că militariiBatalionului 26 Infanterie „NeagoeBasarab” sunt urmaşii vitejilor soldaţiai Regimentului 26 „Dorobanţi” şi ai

celor care au luptat pe Frontul de Est,la Odessa, la sud de Harkov sau pen-tru forţarea Doneţului. „«ScorpioniiRoşii» sunt urmaşii celor care, înurmă cu 60 de ani, luptau pentru eli-berarea Ungariei şi pe frontul dinCehoslovacia. Astăzi, la finalul misiu-nii din Afganistan, simţim mândriadatoriei împlinite şi cinstim, prinîndeplinirea acestei misiuni – ceade-a XII-a – vitejia înaintaşilor noştricare, cu mândrie, au legat pe hampa

Drapelului de luptă Ordinul «MihaiViteazul» în grad de Cavaler, pentrufaptele de arme din cele două războa-ie mondiale”. După acest scurt excursistoric, comandantul Batalionului 26Infanterie a amintit că în cele şaseluni de prezenţă în Afganistan nu afost precupeţit niciun efort pentruîndeplinirea misiunilor încredinţate.Locotenent-colonelul Dan Ionescu şi-aîncheiat discursul mulţumind pentrudistincţia acordată şi amintind că

E VE N IME NT

2012 • APRILIE • 13

DECORARE DRAPELE DE LUPTĂ

EV EN IMEN T

12 • APRILIE • 2012


P latoul Batalionului 20 Infanterie „Dolj” a fostplin cu militari „ca în vremurile bune”. Pe o latu-ră a platoului erau aliniate cele două batalioane

– aproape o mie de oameni în formaţie – ca o linie „gal-ben-deşert”, în timp ce pe partea opusă se coagulase ozonă multicoloră, formată din rudele şi apropiaţii celorîntorşi din Afganistan, zonă ce acaparase spaţiul verdedintre copaci şi emitea un zumzet surd şi constant.

Ceremonia militară a început cu trecerea în revistă acelor două unităţi de către ministrul apărării naţionale,Gabriel Oprea, însoţit de comandantul Brigăzii 2Infanterie „Rovine”, general de brigadă dr. Emil Tudosie.După ce oficialităţile şi invitaţii au luat loc în tribună,şeful de stat major al marii unităţi, colonelul dr. DorinelDuican, a dat comanda pentru începerea apelului solemn.Primii strigaţi au fost sublocotenenţii post-mortemCătălin-Ionel Marinescu şi Constantin-Laurenţiu Lixandru,la care întregul efectiv a răspuns: „Căzut la datorie”. Apoicomandanţii de plutoane au ieşit în faţa formaţiei şi auexecutat apelul solemn. Un sobor de preoţi militari dinGarnizoana Craiova au oficiat serviciul religios, la sfârşitulcăruia a fost citit mesajul mitropolitului Olteniei, IrineuPopa. „Am aflat cu bucurie despre întoarcerea din misiu-nea încredinţată pe care aţi avut-o de îndeplinit pe fron-tul din Afganistan pentru apărarea păcii, acolo unde sabiaşi focul au adus multă durere şi întristare. În tot acesttimp ne-am rugat bunului Dumnezeu să vă aibă în pază,să vă întărească în credinţă pentru a vă întoarce acasăsănătoşi şi nevătămaţi”. În continuare, Înalt PreasfinţitulIrineu i-a caracterizat pe militarii craioveni ca fiind „ade-văraţi emisari ai păcii şi ai credinţei creştine” şi i-a îndem-nat: „să nădăjduiţi către Dumnezeu, lucrând cu frică mân-tuirea voastră. Numai în felul acesta vă veţi putea arăta cuadevărat biruitori în toate şi propovăduitori ai adevărate-lor valori spirituale, oriunde v-aţi afla”.

La comanda şefului de stat major al Brigăzii 2Infanterie „Rovine”, Drapelele de luptă au ieşit în faţa for-maţiei. Prin decret prezidenţial, „pentru rezultate remar-cabile obţinute pe timpul îndeplinirii misiunilor încredin-ţate, precum şi în semn de apreciere a devotamentului,curajului şi spiritului de sacrificiu”, s-a conferitDrapelului de luptă al Batalionului 20 Infanterie „Dolj”Ordinul „Virtutea militară” în grad de Ofiţer cu însemnede război, iar Drapelului de luptă al Batalionului 26Infanterie „Neagoe Basarab” – Ordinul naţional „Meritulmilitar” în grad de Cavaler cu însemne de război. Celedouă decoraţii au fost prinse pe drapele de către minis-trul apărării naţionale, Gabriel Oprea. După decorareadrapelelor şi introducerea acestora în formaţie, coman-

Decoraţii pentru „Scorpionii” craioveni

Garnizoana Craiova a fost gazda unui dublu eveniment. Miercuri, 17 august, în cazarma Batalionului 20 Infanterie „Dolj” a avut loc ceremonia militară organizată cu prilejul sosirii „Scorpionilor Roşii” din Afganistan. În cadrul aceleiaşi ceremonii, Drapelele de luptă ale Batalioanelor 20 şi 26 Infanterie au fost decorate de către ministrul apărării naţionale, Gabriel Oprea.


Drapelele de luptă ale celor două unităţi, împreună cu comandanţii de batalioane, se deplasează în faţa formaţiei, pentru decorare • Foto: Cristian Surugiu

Ministrul apărării naţionale decorează Drapelul de luptă al Batalionului 20 Infanterie• Foto: Cristian Surugiu

structură aptă să gestioneze oricesituaţie, oricât de grea ar fi fost”.Inevitabil, s-a pus şi întrebarea pri-vind modul în care s-a înţeles cucolegii... cu partea masculină a colegi-lor. Răspunsul a fost: „Surprinzător,foarte bine! M-am gândit că în situaţiide criză am putea reacţiona diferit,dar a fost un efort comun, susţinut, şiam ştiut să ne facem treaba, iar puţi-nul timp liber să-l petrecem într-unmod plăcut... atât cât se putea acolo.În concluzie, pot spune că a fost bine,că a fost o relaţie foarte bună”.Depărtarea de familie nu a fost o pro-blemă pentru că şi unii şi ceilalţi s-auobişnuit cu absenţa încă din timpulacademiei. Diferit în teatrul de opera-

ţii a fost pericolul şi, de ce să nu ospunem, gândul că revederea cu ceidragi s-ar putea să nu mai fie nicio-dată. Ce spun părinţii acum? „Credcă sunt foarte mândri. N-au spus-o,dar se vede. Mi-au spus că nu vor sămai plec niciodată, ceea ce este cutotul contrar faţă de ceea ce mi-ampropus eu.”

Plutonierul Sorin Burdan faceparte dintre veteranii „ScorpionilorRoşii”, este la a cincea misiune înOrientul Mijlociu, atât în Irak, cât şiîn Afganistan. Cuvintele nu se preagrăbesc să iasă, spune doar atât:„A fost bine, în general, numai căam fost departe de familie şi de ceidragi. Ne-am descurcat, pentru căasta ne este meseria: îi dăm înainteşi o aşteptăm pe următoarea.”Celelalte misiuni şi-au pus ampren-ta atât pe sufletul militarului, cât şipe experienţa profesională:„Contează foarte mult aceste

misiuni pentru că acumulezi expe-rienţă, contează şi oamenii cu caremergi acolo... sunt mai multe lucruricare contează. Principalul este că ne-am făcut treaba şi că ne-a ajutatDumnezeu să ne întoarcem cu bine”.Când a plecat în misiune a lăsatacasă o fetiţă de nici şase luni, iarcând s-a întors a găsit o „domnişoa-ră” de un an: „A reacţionat normalcând m-a văzut: s-a uitat curioasă lamine, de parc-ar fi zis: «Cine-o mai fişi ăsta care mă deranjează?»”.

Alt veteran al „Scorpionilor” estecaporalul Adrian Şerbănescu, aflat„numai” la a patra misiune într-unteatru de operaţii. O misiune care nu

a fost foartediferită de cele-lalte, adică„destul de grea,având în vedereceea ce se în -tâmplă acolo.Condiţiile aufost însă neaş-teptat de bune,dacă ţinem contcă FOBBULLARD estedispusă întremunţi.” Însă, cel

E VE N IME NT

2012 • APRILIE • 15


aceasta este cea de-a patra pe care oprimeşte Drapelul de luptă al unită-ţii şi este ca o reprezentare a efortu-lui şi sacrificiului făcut de militariibatalionului, este recunoaştereadatoriei împlinite.

Ministrul apărării naţionale,Gabriel Oprea, s-a adresat asistenţei,subliniind că cei peste 1 200 de mili-tari din Craiova, care fac parte dinstructuri de elită ale ArmateiRomâniei, au participat la misiunispecifice operaţiunilor militareîntr-un teatru de operaţii complex,schimbător şi înşelător, şi au desfăşu-rat o gamă diversă de misiuni: de laacţiunile de patrulare de-a lungulautostrăzii A1 în vederea menţineriilibertăţii de mişcare pe aceastăimportantă arteră de comunicaţie, la

misiunile de recunoaştere şi lacele în care au interacţionat cupopulaţia şi cu autorităţile localedin cadrul provinciei. „Din nefe-ricire, aceste eforturi au fost plă-tite cu sacrificiul suprem alcamarazilor noştri ConstantinLaurenţiu Lixandru şi CătălinIonel Marinescu, care au căzut ladatorie pentru onoarea şi gloriaarmatei române în lupta împotri-va terorismului internaţional.Sacrificiul celor doi colegi ainoştri ne arată, încă o dată, că afi militar nu este numai o mese-rie, ci este şi o vocaţie, pe careşi-o pot asuma doar oameniicurajoşi, demni şi iubitori deţară”, a mai spus ministrulGabriel Oprea. Dumnealui aamintit cămarea unitate

din Craiova a fostprima structură denivel brigadă care,cu şase ani înurmă, a avut anga-jate în acelaşi timpdouă batalioane deinfanterie în tea-trele de operaţii:în Irak şi înAfganistan, plus ocompanie în misiu-nea de la Basra dinIrak. Ministrulapărării a maiadăugat că decorarea celor două dra-pele de luptă reprezintă o recunoaş-tere a profesionalismului militarilorşi responsabilităţii de care au datdovadă în instruire şi pe parcursul

executării misiunilor complexe dinteatrul de operaţii. „Acest evenimenteste, pentru dumneavoastră, un prilejde mândrie profundă şi de satisfacţieprofesională, dar trebuie să fie şi unimbold pentru îndeplinirea în condi-ţii foarte bune a misiunilor viitoare.Sunteţi structuri de elită ale ArmateiRomâniei şi vă felicit cu prilejul deco-rării Drapelelor de luptă ale unităţi-lor, vă felicit din suflet pentru totceea ce aţi realizat în teatrul derăzboi, pentru tot ceea ce faceţi şipentru tot ceea ce sunteţi. Bine aţivenit acasă, în sânul marii familii aarmatei române!”

Defilarea celor două batalioane amarcat încheierea ceremoniei, dupăcare ministrul apărării naţionale,împreună cu şeful Statului Major

General, general-locotenent dr. ŞtefanDănilă, şi cu şeful Statului Major alForţelor Terestre, general de brigadăAriton Ioniţă, s-au întâlnit cu militariisosiţi din teatrul de operaţii. Cu acestprilej, şase dintre ei au împărtăşitimpresii despre misiune reporterilorpresei militare. LocotenentulAnamaria Şandru este la prima misiu-ne în teatrul de operaţii, ca atare celeşase luni de misiune în teatrul deoperaţii au fost cu totul deosebite:„Au fost şi zile grele, am avut şi zileuşoare, aşa cum au fost momente plă-cute şi momente neplăcute... cele şaseluni de Afganistan s-au remarcatprin complexitate”. Pentru ea totul afost nou şi a avut de înfruntat multedificultăţi, însă a participat „cu o

E V EN IME N T

14 • APRILIE • 2012


Ministrul apărării naţionale decorează Drapelul de luptăal Batalionului 26 Infanterie • Foto: Cristian Surugiu

Comandantul Batalionului 20 Infanterie defileazăprin faţa formaţiei, alături de Drapelul de luptă al unităţii • Foto: Cristian Surugiu

Defilarea militarilor din cele două batalioane • Foto: Cristian SurugiuComandantul Batalionului 26 Infanterie defilează prin faţa formaţiei alături de Drapelul de luptă al unităţii • Foto: Cristian Surugiu

Discursul ministrului apărării naţionale • Foto: Cristian Surugiu

„M-am gândit

că în situaţii

de criză am

putea re ac -

ţiona diferit,

dar a fost un

efort co mun,

susţi nut, şi

am ştiut să ne

f a c e m

treaba.”

Locotenent Anamaria Şandru

„ C o n t e a z ă

foarte mult

aceste misi-

uni pentru că

a c u m u l e z i

expe r i en ţă ,

contează şi

oamenii cu

care mergi

acolo”.

Plutonier Sorin Burdan

„A fost o mi si -

une destul de

grea, având în

vedere ceea

ce se întâm-

plă acolo.”

Caporal Adrian Şerbănescu

„Am fost

hotărâţi să ne

ducem misi-

unea la capăt

pentru că, în

cele din urmă,

ca militari,

a c e a s t a

î n s e a m n ă

î m p l i n i r e a

carierei.”

Locotenent Alexandra Stroe

EV EN IMEN T

2012 • APRILIE • 17

DIvIzIA 1 INFANTERIE „DACICA”

Î nfiinţată în baza Ordinuluinr.37 din 16 august 1916, carespecifica: „cu începere din ziua

de 18 august a.c., toate trupele şi ser-viciile prevăzute prin lucrările IpotezeiZ vor trece sub ordinele superioare aleComandamentului Armatei I-a de ope-raţiuni, al cărui cartier general se vaafla instalat în localul Şcoalei deArtilerie, Geniu şi Marină, CaleaGriviţei, Bucureşti”, având în compu-nere, la început, Corpul 1 Armată,Diviziile 1, 12, 13 Infanterie,Detaşamentul „Olt-Lotru”, iar lacomandă pe generalul de divizie IoanCulcer, Armata 1 de Operaţii va parti-cipa la luptele desfăşurate înTransilvania, Banat şi pentru apărareatrecătorilor montane aflate în aria sade responsabilitate.

Marile unităţi care au existat de-alungul timpului între Armata 1 deOperaţii şi Divizia 1 Infanterie„Dacica” au cunoscut cinci etape deexistenţă: 1916-1918, Armata 1 deOperaţii; 1939-1947, Armata 1;1980-2000, Armata 1; 2000-2008,Corpul 1 Armată Teritorial

Nouă decenii şi jumătate de istorie şi tradiţie – Divizia 1 Infanterie „DACICA”

La 14 august 1916, România intra în Primul Război Mondial împotriva ImperiuluiAustro-Ungar pentru realizarea idealului naţional, unirea tuturor românilor într-osingură ţară. Necesităţile militare de ordin operativ vor impune Marelui CartierGeneral român înfiinţarea structurilor militare de tipul Armată. Astfel, vor fi înfiinţate patru armate, printre ele aflându-se şi Armata 1 de Operaţii.

Locotenent-colonel Gabriel PĂTRAŞCU

puţin până la următoarea misiune –acesta pare a fi laitmotivul„Scorpionilor” – toate vor fi date uită-rii şi singurul lucru care conteazăeste „că i-am găsit pe cei de-acasăsănătoşi”.

Închidem „cercul” aşa cum l-amînceput: cu o doamnă. Doamna loco-tenent Alexandra Stroe din Batalionul20 Infanterie „Dolj”. În decembrieanul trecut, la plecarea în prima eimisiune, era sublocotenent şi nedeclara: „Am ştiut încă de la început,când am ales profesia militară, că vorfi şi astfel de solicitări. Sunt convinsăcă în Afganistan nu va fi uşor. Va fifoarte greu, cu siguranţă, dar vom datot ceea ce putem pentru a neîndeplini misiunea aşa cum tre-buie, pentru a nu le înşelaaşteptările celor care-şi punsperanţe în noi.” Impresiile s-aumai decantat în cele aproapedouă luni de la revenirea înţară şi spune că „a fost dificil,dar am fost hotărâţi să neducem misiunea la capăt pen-tru că, în cele din urmă, camilitari, aceasta înseamnăîmplinirea carierei. Funcţia pecare a îndeplinit-o în batalionpe timpul misiunii a fostcomandant pluton aruncătoare120 mm. Lucrul cu subordona-ţii nu a fost foarte dificil pentrucă aceeaşi funcţie o are şi încadrul unităţii, însă depărareafaţă de familie şi-a pus ampren-ta asupra fiecăruia. „În timp,

ne-am obişnuit, colectivul s-a unit –acolo sprijinul colegilor conteazăfoarte mult – către final apare nerăb-darea şi dorinţa de a ajunge cât mairepede acasă, la cei dragi. Totuşi,cred că o misiune ca aceasta întăreştegrupurile şi colectivul.”

Militarii Batalionului 20Infanterie, cunoscuţi şi ca „ScorpioniiNegri”, şi cei ai Batalionului 26Infanterie, numiţi „Scorpionii Roşii”,au plecat în teatrul de operaţii îndecembrie anul trecut, respectivianuarie anul acesta. Scopul principalal misiunii l-a reprezentat participa-rea, alături de aliaţi, la operaţia deasistenţă şi sprijin al guvernului

Republicii Islamice Afganistan pentrucreşterea influenţei, exercitarea, men-ţinerea şi extinderea autorităţii, cât şipentru dezvoltarea capacităţii institu-ţiilor guvernamentale locale şi regio-nale, concomitent cu sprijinirea efor-turilor de normalizare a vieţii şireconstrucţiei, implementarea preve-derilor Directivei contrainsurgenţă acomandantului ISAF în cadrul abor-dării operaţionale.

Militarii craioveni au executatoperaţii în sprijinul păcii sub coman-dă NATO, în cooperare cu celelalteforţe aparţinând ISAF şi ANSF în pro-vincia Zabul pentru sprijinirea guver-nului Republicii Islamice Afganistanîn procesul de menţinere a securită-ţii, stabilităţii şi extinderii autorităţiiguvernamentale, precum şi pentrususţinerea efortului de reconstrucţie.Principalele misiuni pe care le-auîndeplinit în Afganistan s-au materia-lizat în: interzicerea libertăţii de miş-care a forţelor insurgente, menţine-rea libertăţii de mişcare pe autostra-da A1, reducerea infiltrărilor insur-gente pe rutele de acces, descoperi-rea şi distrugerea ascunzătorilor dearmament ale insurgenţilor, influen-ţarea pozitivă a populaţiei civile, par-ticiparea la operaţii CIMIC şi de spri-jin umanitar. n

E V EN IME N T

16 • APRILIE • 2012


Din nou împreună • Foto: Cristian Surugiu

Şeful Statului Major al Forţelor Terestre, împreună cu militarii din Batalionul 20 Infanterie • Foto: Cristian Surugiu

Şeful Statului Major al Forţelor Terestre, împreună cu comandantul Diviziei 1 Infanterie, decoreazăDrapelul de luptă • Foto: arhiva foto a Diviziei 1 Infanterie

EV EN IMEN T

2012 • APRILIE • 19

BATALIONUL 185 SPRIJIN LOGISTIC

În faţa Monumentului de la Păuliş s-a desfăşu-rat, în prezenţa secretarului de stat înMinisterul Apărării Naţionale, Viorel Oancea,

a comandantului Diviziei 4 Infanterie „Gemina” dinCluj-Napoca, general de brigadă dr. Dumitru Scarlat, acomandantului Brigăzii 18 Infanterie „Banat” dinTimişoara, general de brigadă Gheorghe Simina, a altoroficialităţi militare şi civile,ceremonia înmânăriiDrapelului de luptăBatalionului 185 SprijinLogistic „Mureş” din Lipova.

Manifestările s-au desfăşu-rat chiar pe locurile unde, înurmă cu 67 de ani, elevii de laŞcoala de subofiţeri în rezervăde la Păuliş scriau o impresio-nantă pagină de istorie.

Pentru militarii dinBatalionul 185 SprijinLogistic „Mureş”, 17 septem-brie 2011 va rămâne înamintire ca fiind ziua în careunitatea primeşte „cartea sade identitate”: Drapelul deluptă, simbol sub care au lup-tat şi s-au jertfit atâţia mili-tari români. Drapelul deluptă se acordă unităţilormilitare prin Decret alPreşedintelui României, lapropunerea ministruluiApărării naţionale.

În cadrul ceremonialului,generalul de brigadă Silviu

Popescu a dat citire decretului prezidenţial de acordare aDrapelului de luptă Batalionului 185 Sprijin Logistic„Mureş” din Lipova.

În conformitate cu prevederile regulamentelor milita-re, Drapelul de luptă al unităţii este simbolul onoarei,vitejiei şi gloriei militare. La campanie, Drapelul de luptăînsoţeşte permanent unitatea pe câmpul de luptă, aflân-du-se sub pază în punctul de comandă.

Dublă sărbătoare la LipovaSâmbătă, 17 septembrie, în cazarma Batalionului 185 Sprijin Logistic „Mureş”din Lipova şi la Monumentul Eroilor din localitatea Păuliş au avut loc ceremoniimilitare şi religioase cu prilejul aniversării a 67 de ani de la luptele duse de cătreelevii Şcolii de subofiţeri în rezervă „Detaşamentul Păuliş”.

Locotenent-colonel Radu SICHIM

„General Ioan Culcer”. Începând cudata de 15 iunie 2008, Corpul 1Armată Teritorial se va transforma înDivizia 1 Infanterie, structură care aprimit denumirea onorifică „Dacica”.

Cu prilejul aniversării a 95 de anide la înfiinţarea acestei mari unităţi,Divizia 1 Infanterie „Dacica”, purtă-toarea tradiţiilor de luptă ale Armatei1 de Operaţii, a organizat o serie demanifestări pentru a cinsti memoriaacestei armate care s-a acoperit deglorie în Bătălia de la Mărăşeşti.

La exact 95 de ani de la înfiinţare,joi, 18 august, la sediulComandamentului Diviziei 1Infanterie s-a desfăşurat o adunarefestivă, în cadrul căreia a fost prezen-

tată o evocare istorică, intitulată„De la Armata 1 de Operaţii, laDivizia 1 Infanterie Dacica”, unde aufost scoase în evidenţă momenteleimportante care au marcat istoriaacestei mari unităţi şi s-a dat citireprimului Ordin de Zi al Armatei 1 deOperaţii. Cu acest prilej, întreguluiefectiv i s-a înmânat însemnul onori-fic al marii unităţi.

Seria activităţilor aniversare dedi-cate acestui eveniment au continuatsâmbătă, 20 august, la sediulComandamentului Diviziei 1Infanterie „Dacica” printr-un ceremo-nial militar care a cuprins: lansareaalbumului aniversar „Istorie şiEvoluţie. De la Armata 1 de Operaţii

la Divizia 1 Infanterie «Dacica»”. Unalt moment important l-a constituitvideoconferinţa realizată cu teatrulde operaţii din Afganistan, de undecomandantul echipei de comandă şicontrol şi comandanţii Batalionului 2Infanterie „Călugăreni” şiBatalionului 495 Infanterie „CăpitanŞtefan Şoverth” au transmis mesajede felicitare cu prilejul aniversăriiZilei Diviziei 1 Infanterie „Dacica”.Momentul festiv a fost prilejul pentruacordarea unor distincţii: MedaliaComemorativă cu ocazia împlinirii a95 de ani de la înfiinţare – familiilormilitarilor decedaţi pe timpul pregă-tirii şi în teatrele de operaţii, PlachetaComemorativă – foştilor comandanţiai Armatei 1, Emblema de Onoare aStatului Major al Forţelor Terestre –unor cadre militare şi persoane civiledin compunerea comandamentuluidiviziei, decorarea Drapelului deluptă al Diviziei 1 Infanterie „Dacica”cu Ordinul „Virtutea Militară” în gradde Cavaler cu însemn pentru militari,de pace, prezentarea mesajului minis-trului Apărării naţionale de cătreşeful Statului Major al ForţelorTerestre.

Ceremonialul s-a încheiat cu defi-larea militarilor din comandament şia steagurilor de identificare aparţi-nând marilor unităţi şi unităţi dincompunerea diviziei şi cu vizitarea decătre asistenţă a Sălii de TradiţiiMilitare. n

E V EN IME N T

18 • APRILIE • 2012

DIvIzIA 1 INFANTERIE „DACICA”

Videoconferinţă cu militarii aflaţi în misiune în teatrele de operaţii • Foto: arhiva foto a Diviziei 1 Infanterie

Defilarea comandamentului Diviziei 1 Infanterie „Dacica” • Foto: arhiva foto a Diviziei 1 InfanterieGardă la Monumentul Eroilor de la Păuliş. Militarii poartă uniformele elevilor Şcolii de rezervă• Foto: arhiva Batalionului 185 Sprijin Logistic

E VE N IME NT

2012 • APRILIE • 21


Drapelul de luptă „participă” latoate evenimentele importante aleunităţii: depunerea jurământuluimilitar, paradele trupelor, revistelede front, predarea (luarea) comenziiunităţii, zile festive, darea onorurilormilitare la funeraliile militare etc.,fiind dispus în flancul drept al unită-ţii, lângă comandantul acesteia, înso-ţit de o gardă alcătuită din cei maibuni militari.

Drapelul de luptă a fost sfinţit deun sobor de preoţi militari de laBrigada 18 Infanterie Banat.

Domnul ministru secretar de statViorel Oancea a fost persoana desem-nată de către ministrul apărării naţio-nale, Gabriel Oprea, pentru înmâna-rea Drapelului de luptă comandantu-lui Batalionului 185 Sprijin Logistic„Mureş”, locotenent-colonelul DanielNovac şi, de asemenea, a dat citire

mesajului ministrului apărării naţio-nale, Gabriel Oprea, cu acest prilej.

Depunerea jurământului de cătremilitarii Batalionului 185 SprijinLogistic „Mureş” din Lipova în faţaDrapelului de luptă a fost un altmoment care a ţinut asistenţa cusufletul la gură.

Ceremonia mili-tară şi religioasă acontinuat cu aniver-sarea a 67 de ani dela eroicele lupte ale„DetaşamentuluiPăuliş”.

În semn de oma-giu adus eroismuluişi jertfelor elevilorfostei Şcoli de subo-fiţeri de rezervă dinRadna, în luptele dinneuitatul septembrie

1944 pentru stăvilirea ofensivei fas-ciste a fost ridicat, în apropierea loca-lităţii Păuliş din judeţul Arad, după30 de ani, un impresionant monu-ment, care simbolizează un arboreuriaş ancorat peren, indestructibil, însolul şi istoria patriei, şi care dominăînălţimea cu ramurile şi aripile sale,adevărate coloane infinite.

Moment simbolic în istoria popo-rului român, înscris în calendarulsărbătorilor noastre de suflet, ziua de17 septembrie 2011 este ziua în carese comemorează 67 de ani de la lup-tele de la Păuliş, o zi de glorie şi decinstire pentru eroismul şi jertfeleprin care, de-a lungul vremii, oştireanoastră şi-a îngemănat faptele dearme cu soarta neamului românesc,îndeplinindu-şi misiunea nobilă de aapăra unitatea naţională şi integrita-tea teritorială a statului român.

Înalt Prea Sfinţia Sa Timotei,arhiepiscopul Aradului, împreună cualţi preoţi invitaţi, au oficiat slujbelede pomenire, iar şcolarii din Radna şiPăuliş au cântat „Imnul eroilor”, pe

Reprezentanţii eşaloanelor superioare • Foto: arhiva Batalionului 185 Sprijin Logistic

Comandantul batalionului primeşte Drapelul de luptă• Foto: arhiva Batalionului 185 Sprijin Logistic

Slujba de sfinţire a Drapelului de luptă• Foto: arhiva Batalionului 185 Sprijin Logistic

E VE N IME NT

2012 • APRILIE • 23


acordurile căruia au fost depusecoroane de flori din partea autorităţi-lor militare şi civile. Alături de vete-ranii veniţi să-şi comemoreze camara-zii, au mai participat, ca semn al uneisolidarităţi ostăşeşti demne de toată

lauda, un număr impresionant demilitari activi sau în rezervă, oamenidin partea locului, dar şi din alte col-ţuri ale ţării, care au transmis tineri-lor de azi îndemnul de a nu uitaexemplul înaintaşilor noştri.

„Detaşamentul Păuliş” a reprezen-tat un pilon important al planuluistrategic pentru zădărnicirea încercă-rilor trupelor hitleriste de a ocupa şiutiliza cele trei mari căi de acces înBanat şi Crişana: zona Timişoarei,defileul Mureşului şi văile Crişurilor,în situaţia intervenită după eveni-mentele din 23 August 1944. Întrea-ga acţiune a fost încredinţatăArmatei I române, constituită în con-textul dat din formaţiunile militareexistente în zonele din vestul ţării,aşa cum cereau până atunci sarcinilede a garanta acoperirea sumară afrontierei de stat şi asigurarea liniştiiinterne. Forţele Armatei I au inclusunităţi şi centre de instrucţie curecruţi ce nu aveau un stagiu subarme mai mare de câteva luni, şcolimilitare de subofiţeri, părţi sedenta-re sau formaţiuni de grăniceri.Necesitatea imperioasă de a acţionaimediat după 23 August 1944 pentrudezarmarea trupelor hitleriste răs-pândite în teritoriu şi pentru a bara

E V EN IME N T

22 • APRILIE • 2012


calea forţelor invadatoare ce urmă-reau să anuleze cuceririle insurecţieinaţionale şi să încalce suveranitateaşi integritatea ţării, a solicitat unefort maxim din partea unităţilorabia încropite ale Armatei I, dotatedoar cu armament de instrucţie şimijloace insuficiente faţă de cerinţeleimpuse de război.

Generaţiile care au fost martoriiacestor evenimente au predat în modfiresc ştafeta creaţiei istorice materia-le şi spirituale generaţiilor din pre-zent, responsabile la rândul lor dedestinele patriei, iar noi nu putem sătrecem nepăsători peste amintirealor, fără ca măcar să aruncăm o privi-re peste umăr pentru cei care nu maisunt, dar cărora le datorăm atât demult: veterani, invalizi de război, par-ticipanţi la luptele pentru eliberareapământurilor româneşti.

În alocuţiunile ţinute la locurilede reculegere au fost amintite fapteleeroice din toamna de foc a anului1944, săvârşite de luptătorii

„Detaşamentului Păuliş”, dar şiimportanţa comemorării lor. Glasulcelor aproape 80 000 de veterani derăzboi care mai sunt în viaţă înîntreaga ţară s-a făcut auzit prin pre-zenţa la Păuliş a generalului în retra-gere Constantin Didulescu.

Defilarea drapelului şi subunităţi-lor Batalionului 185 Sprijin Logistic

„Mureş” pe acordurile muzicii milita-re a încheiat o festivitate emoţionan-tă, o adevărată incursiune în trecutulglorios al patriei.

Toată recunoştinţa noastră celorcare au lăsat atunci frica deoparte şiau plecat să lupte pentru ţară, lăsândîn urmă o impresionantă şi nemuri-toare pagină de istorie. n

Militarii batalionului în formaţie, cu Drapelul de luptă în flancul drept • Foto: arhiva Batalionului 185 Sprijin Logistic

Aviatorii salută militarii din Batalionul 185 Sprijin Logistic • Foto: arhiva Batalionului 185 Sprijin Logistic

Un grup de elevi a luat parte la ceremonia organizată în memoria eroilor de la Păuliş• Foto: arhiva Batalionului 185 Sprijin Logistic

EV EN IMEN T

24 • APRILIE • 2012

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU OPERAŢII SPECIALE

P rimul Drapel de luptă al Armatei Române a fostînmânat unei unităţi militare la data de 1 sep-tembrie 1863, sub domnia lui Alexandru Ioan

Cuza. La fel cum Nicolae Bălcescu spunea despre istorie că„este cea dintâi carte a unei naţii; într-însa ea îşi vede tre-

cutul, prezentul şi viitorul”, tot aşa Drapelul de luptă este şitrebuie să fie cel mai important şi mai sfânt simbol al uneiunităţi militare. 1 iulie 2011 va reprezenta o dată cu rezo-nanţe deosebite pentru Centrul de Instruire pentru OperaţiiSpeciale „General-maior Grigore Baştan”, întrucât, în acelsuperb debut al lui Cuptor, a avut loc unul din evenimente-

le esenţiale din viaţa unei unităţi milita-re, acordarea Drapelului de luptă. Aşacum aprecia comandantul centrului,colonel dr. Doru Enache, „dacă acorda-rea denumirii onorifice şi aprobareaînsemnelor heraldice au reprezentat pri-mele repere de identificare, acordareaDrapelului de luptă s-a constituit înadevărata carte de identitate a acesteiadevărate şcoli a curajului”.

La 1 iulie 1986, în cadrulRegimentului 60 Paraşutişti „Băneasa-Otopeni” a fost înfiinţat Cursul dePregătire şi Perfecţionare CadreParaşutişti, prima structură propriu-zisă de învăţământ din Trupele deParaşutişti, având ca obiectiv perfec-ţionarea prin cursuri a ofiţerilorcomandanţi de subunităţi şi pregătireamilitarilor cu termen redus. La30 noiembrie 1990 a luat fiinţăCentrul de Instrucţie al Paraşutiştilor,care la 1 august 1991 devine Centrul

Centrul de Instruire pentruOperaţii Speciale a primitDrapelul de luptă

Din cele mai vechi timpuri, drapelele au fost folosite pentru a reprezenta onoareaşi simbolurile entităţii respective. Tricolorul ca simbol al naţiunii româneşti aparela începutul secolului XIX: astfel, este de remarcat prezenţa celor trei culoriîn canafii în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu,în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificaţia: „Libertate(albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăţie (roşul sângelui)”.

Locotenent-colonel Dragoş Claudiu AXINIA de Perfecţionare al PregătiriiCadrelor din Trupele de Paraşutişti.

Înscriindu-se pe coordonatele pro-cesului de reformă din ArmataRomâniei, la 1 iunie 1997 s-a înfiinţatŞcoala de Aplicaţie pentru Paraşutişti,în locul Centrului de Perfecţionare aPregătirii Cadrelor din Trupele deParaşutişti, care la 1 august 2005 s-atransformat în Şcoala de Aplicaţie aForţelor pentru Operaţii Speciale

“General-maior Grigore Baştan”.Continuator al tradiţiilor şi misiunilortuturor acestor structuri, Centrul deInstruire pentru Operaţii Speciale„General-maior Grigore Baştan”, apă-rut la 1 septembrie 2008, este institu-ţia chemată să continue procesul deformare şi perfecţionare a personalu-lui din forţele pentru operaţii speciale.

Această misiune a fost evidenţiatăşi în mesajul ministrului apărăriinaţionale, domnul Gabriel Oprea:„Sunt deosebit de onorat să mă potadresa dumneavoastră, formatorii şi

instructorii trupelor de elită aleArmatei României, forţele pentruoperaţii speciale, în această zi deose-

bită prin semnificaţii, aniversarea a25 de ani de la înfiinţarea Centruluide instruire pentru operaţii specialeşi primirea Drapelului de luptă.

... Nu întâmplător, astăzi, cândsărbătoriţi cele două decenii şi jumă-tate care au trecut de la înfiinţareaunităţii, primiţi Drapelul de luptă,simbol al onoarei, vitejiei şi glorieimilitare.”

Într-o atmosferă de sărbătoare,încununată şi de sărbătorirea, la10 iunie, a 70 de ani de paraşutismmilitar, a avut loc un important şi

emoţionant ceremonial militar.Domnul general de brigadă AritonIoniţă, şeful Statului Major al ForţelorTerestre, a dat citire Decretului preşe-dintelui României nr.528 din03.06.2011, de acordare a Drapeluluide luptă Centrului de Instruire pentruOperaţii Speciale şi a înmânat drape-lul comandantului unităţii care ajurat, împreună cu întregul personal,să-l păstreze „ca pe lumina ochilor”.

La această ceremonie au partici-pat invitaţi din rândul cadrelor mili-tare în activitate, rezervă, retragere şidin rândul societăţii civile. Sub culo-rile Drapelului de luptă, întreg perso-nalul centrului va fi în continuaremereu la înălţime, onorând prin pro-fesionalism, dăruire şi curaj tradiţiileşi jertfele celor care au contribuit laedificarea acestei prestigioase institu-ţii care este azi „Centrul de Instruirepentru Operaţii Speciale”. n

E VE N IME NT

2012 • APRILIE • 25

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU OPERAŢII SPECIALE

Drapelul de luptă al Centrului de Instruire pentru Operaţii Speciale • Foto: Dragoş Axinia

Comandantul centrului primeşte Drapelul deluptă • Foto: Dragoş Axinia

Defilarea militarilor din Centrul de Instruire pentru Operaţii Speciale • Foto: Dragoş Axinia

Şeful Statului Major al Forţelor Terestre, împreună cu invitaţii, vizitează Sala de Tradiţii • Foto: Dragoş Axinia

• Regimentul 51 Artilerie Mixtă a primit botezul focului în poligonulBabadag 28

Locotenent Bogdan RĂDULESCUÎn prima jumătate a lunii octombrie, Regimentul51 Artilerie Mixtă „General Cornel Paraniac”a desfăşurat exerciţii tactice cu trageri de luptăcu piesa, în Poligonul Babadag. Exerciţiul a avuto semnificaţie deosebită pentru artileriştiiialomiţeni.

• Transparenţă şi încredere pe continentul european 30

Maior Ion Adrian CURIMANIng.dipl.dr. Mariana ANCUŢ

Anul 2011 a fost unul plin de însemnătate pentruRomânia, ca stat membru al Organizaţiei pentruSecuritate şi Cooperare în Europa. Conform prevederilor Documentului de la Viena 1999, statele semnatare au obligaţia de a depunetoate eforturile pentru organizarea, la fiecarecinci ani, a unor vizite de evaluare sau observarela facilităţi aeriene şi terestre.

• Cinstire înaintaşilor bistriţeni 33Locotenent-colonel Florin APĂFĂIAN

În data de 13 septembrie 2011, la sediul Brigăzii 81Mecanizată „General Grigore Bălan” a avut locceremonialul dedicat împlinirii a 67 de ani de la trecerea în eternitate a generalului Grigore Bălan,primul general căzut la datorie pe timpul luptelordin toamna anului 1944.

• Copiii de la Corabia, în tabără la Râmnicu Vâlcea 35

Maior Sorin PANCUÎn perioada 2-6 august 2011, Centrul de Instruirepentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN „PanaitDonici” din Râmnicu Vâlcea a fost gazda tabereide vară, în cadrul programului „Eroi au fost, eroisunt încă”, organizată de Fundaţia „Sfântul MareMucenic Gheorghe”.

• Tabără de îngrijire a morminteloreroilor neamului 36

Locotenent-colonel Romeo FERARUFundaţia „Mareşal Alexandru Averescu”a organizat, în perioada 4-9 septembrie,

tabăra de îngrijire a mormintelor eroilorRegimentului 48 Infanterie Buzău, căzuţi la datorieîn Primul Război Mondial, în localitatea Roşia,judeţul Sibiu.

• Ceremonie militară la MonumentulEroilor de pe Muntele Mic 38

Locotenent-colonel Radu SICHIMMiercuri, 14 septembrie, pe muntele sfânt alBanatului – cum mai este cunoscut Muntele Mic–, cu prilejul sărbătorii religioase „Înălţarea SfinteiCruci” a avut loc un ceremonial militar şi religiosorganizat de Arhiepiscopia Caransebeşului şiBrigada 18 Infanterie.

SSttoopp--ccaaddrruu îînn ffoorr ţţeelleetteerreessttrree

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢELE TER ES TRE

28 • APRILIE • 2012

REGIMENTUL 51 ARTILERIE MIXTĂ

O vorbă care circulă printre militarii mai bătrânispune că aplicaţia un are niciun farmec dacănu are şi câţiva stropi de ploaie. Mergând pe

această idee, am putea spune că prima tragere a artileriş-tilor Regimentului 51 Artilerie a fost una plină de farmec.Nu a lipsit niciun ingredient: vântul Babadagului, carebate tot timpul anului, ploaia care a căzut neîntrerupt o ziîntreagă, şi noroiul specific oricărui poligon de trageresau teren de instrucţie.

Regimentul a fost înfiinţat la 1 octombrie 2010 şi esteo unitate de sprijin de luptă subordonată Diviziei 1

Infanterie„Dacica”, cumisiunea de aasigura instrui-rea pentru men-ţinerea şi dez-voltarea nivelu-lui de operaţio-nalizare în ve -derea participă-rii, independentsau în coopera-

re cu altestructuri,la spriji-nul acţiu-nilormilitare desfăşurate pe teritoriul naţional de cătrestructurile de luptă şi sprijin luptă din compunereadiviziei.

La un an de la înfiinţare, pe 11 octombrie 2011,executând primele trageri antitanc, regimentul aprimit botezul focului deoarece, aşa cum precizacomandantul unităţii, colonelul Marcel Mergeanu,mai mult de trei sferturi dintre militarii regimentu-lui nu mai executaseră exerciţii tactice cu trageri deluptă. Pe parcursul a două zile de tragere au fostexecutate o gamă variată de misiuni de foc, atât dinpoziţii de tragere acoperite (cu tunul-obuzier cali-bru 152 mm şi cu aruncătorul de proiectile reactivecalibru 122 mm), cât şi trageri prin ochire directăde pe aliniamente antiblindate (cu tunul antitanc

Regimentul 51 ArtilerieMixtă a primit botezul focului în poligonul Babadag

În prima jumătate a lunii octombrie, Regimentul 51 Artilerie Mixtă „GeneralCornel Paraniac” a desfăşurat exerciţii tactice cu trageri de luptă cu piesa,în Poligonul Babadag. Exerciţiul a avut o semnificaţie deosebită pentru artileriştiiialomiţeni deoarece, la această tragere, au primit „botezul focului”.

Locotenent Bogdan RĂDULESCU

de 100 mm), care au avut ca scopverificarea nivelului de instrucţie rea-lizat de către artilerişti. S-a desfăşu-rat, totodată, şi aprecierea ofiţerilorşi subofiţerilor de artilerie din com-punerea regimentului, aceştia execu-tând diferite probleme de tragereconform atribuţiilor funcţionale.Concluzia comandantului de regi-ment a fost: „Activitatea s-a desfăşu-rat în condiţii foarte bune, în deplinăsiguranţă, iar rezultatele au fost pemăsura aşteptătilor, preponderentfoarte bune”.

Obiectivele de instruire în anul2011 pentru regiment sunt la nivelpiesă şi echipă, prin executarea aces-tor exerciţii urmărindu-se şi verifica-rea nivelului de instruire realizat lanivel de piesă de artilerie şi echipăde cercetaşi observatori.Comandantul Batalionului 3Instrucţie, locotenent-colonelul

Croitoru, aprecia: „Aceste trageri suntimportante pentru că sunt primele pecare militarii din regiment le-au exe-cutat şi acum poate fi apreciat nivelulinstruirii şicoeziunii ser-vanţilor lapiese, dar şi apersonaluluidin comandasubunităţilorori a statuluimajor.Tragerile deastăzi repre-zintă încunu-narea unui ande muncă, ance nu s-arezumatnumai lainstrucţia militarilor, ci şi la activită-ţile specifice înfiinţării unei unităţi,

plus activităţile curente: aducereatehnicii militare din alte unităţi, asi-gurarea pazei şi serviciilor de zi încazarmă. A trebuit să le «împletim»pe toate; am avut, astfel, oameni carese instruiau dar, în acelaşi timp, tre-buiau să facă şi de serviciu ori săplece în misiuni. Însă, cu o planifica-re riguroasă, am reuşit să le ducempe toate la bun sfârşit”. Ca şi coman-dantul de regiment, comandantulBatalionului 3 Instrucţie consideră că,până în acel moment, tragerile s-auexecutat în bune condiţii, ţinând contşi de condiţiile meteo din ziua prece-dentă: „ploaie, vânt... exact o zi pen-tru artilerişti”. Cine crede că numaimilitarii de la piese au avut emoţii la

prima tragere se înşeală deoarececomandantul de batalion recunoaşte,

la rândul său, că„aceste exerciţii suntşi pentru mine oprovocare pentru căsunt primele exerci-ţii pe care le conducîn această calitate,de comandant debatalion. Am venitde la Batalionul 285Artilerie unde, timpde 16 ani am acu-mulat experienţă, şimă bucur că am reu-şit să-mi pun cunoş-tinţele în practicăîmpreună cu aceştioameni, pe care-iconduc de un an”. n

S TOP-C ADR U ÎN F O RŢE LE TE RE STR E

2012 • APRILIE • 29

REGIMENTUL 51 ARTILERIE MIXTĂ

Lucrul în punctul de comandă • Foto: Bogdan Rădulescu

Se calculează elementele de tragere • Foto: Bogdan Rădulescu

Trage întâiul! • Foto: Bogdan Rădulescu

Trag APR-urile • Foto: Bogdan Rădulescu

Ultimele precizări • Foto: Bogdan Rădulescu

Activităţile programului stabilit decătre toate structurile implicate au avutca punct de pornire Flotila 71 Aerianăde la Câmpia Turzii şi s-au continuat laBrigada 282 Infanterie Mecanizată, peparcursul a două zile, ultima zi fiind defapt alocată executării exerciţiilordemonstrative la nivel pluton, în poli-gonul Smârdan, cu tancul TR-85M1„BIZONUL” şi cu maşina de luptă ainfanteriei MLI-84M1 „JDERUL”.

Activităţile la facilităţile terestre auînceput la Bucureşti, în seara zilei de5 iulie, cu o prezentare generală a for-ţelor terestre de către locţiitorulStatului Major al Forţelor Terestre,general-ma ior dr. Mircea Savu, urmatăde prezentarea comandantului brigă-zii, colonel Adrian Tonea. În dimineaţazilei următoare, conform programuluianunţat, delegaţia OSCE a ajuns laBrigada 282 Infanterie Mecanizată dinFocşani unde, după un briefing de pre-zentare a brigăzii, cei interesaţi auavut ocazia de a vizita pavilionulcomandamentului şi de a sta de vorbăcu ofiţeri şi subofiţeri din cadrulcomenzii marii unităţi. După o scurtăvizită la lăcaşul de cult din curteainstituţiei, delegaţia s-a împărţit îndouă grupuri, „roşu” şi „albastru”,

pentru ca membrii dele-gaţiei să aibă acces maiuşor în spaţiile ce urmaua fi prezentate. Grupul„roşu” a vizitat expoziţiade pe platoul unităţii,începând cu echipamen-tul şi continuând cuarmamentul şi tehnicadin dotare. Unul din ele-mentele de atracţie alacestui traseu l-a consti-tuit vizita la CentrulMedical Operaţional,unde era în plină desfă-şurare un curs de spe-cialitate constând în metode deacordare a primului ajutorcamarazilor răniţi în timpulmisiunilor din teatrele de opera-ţii. Oaspeţii au acordat mai multtimp vizionării tehnicii nouintrate în dotare, zonă în cares-au purtat cele mai multe dis-cuţii, s-au pus cele mai multe

întrebări, răspunsurile fiind pe măsu-ra aşteptărilor. Ele vizau, în principal,procesul de transformare a forţelorterestre, pregătirea profesională amilitarilor români, participarea acesto-ra la misiuni internaţionale, activităţide amploare la nivel divizie şi brigadă,achiziţia de tehnică în perioada viitoa-re şi tehnica existentă în unităţi, dateprivind programul zilnic din brigadăşi din unităţile subordonate acesteia.

În paralel, grupul „albastru” s-adeplasat către cele două locuri încare se instruiesc militarii români:FOB Pegasus şi FOB Champions. Acoloa urmărit o serie de exerciţii tacticede antrenament în teren, specificemisiunilor din teatrele de operaţii,care au cuprins: patrule, simulareaîntâlnirii cu lideri locali, proceduride răspuns în cazul atacării bazei –inclusiv cu folosirea QRF (forţa dereacţie rapidă) –, reacţia militarilor laambuscadă şi la folosirea de cătreadversar a dispozitivelor exploziveimprovizate şi evacuare medicală.

În data de 7 iulie, activitatea înPoligonul Smârdan a început prinprezentarea poligonului de cătrecolonelul Viorel Stuhuleţ, comandan-tul unităţii. În continuare, reprezen-


2012 • APRILIE • 31

vIzITA DELEGAŢIEI OSCE ÎN UNITĂŢI DIN FORŢELE TERESTRE


30 • APRILIE • 2012


În baza memorandumului aprobat de primulministru al României şi încheiat întreMinisterul Apărării Naţionale, Ministerul

Afacerilor Externe, Ministerul Administraţiei şi Internelorşi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şiProbleme Speciale, în perioada 4-8 iulie, o echipă de 38observatori din 23 de ţări mem-bre OSCE, din structuri speciali-zate ale NATO şi ale altor orga-nizaţii internaţionale relevante,a efectuat vizite de evaluare launităţi din Forţele Aeriene şiForţele Terestre Române.

Luând în considerareOrdinul M 184 din 16.12.2004,fiecare dintre structurile semna-tare ale memorandumului aîntreprins demersuri pentru pla-nificarea, organizarea şi desfăşu-rarea acestor activităţi.

Ministerul ApărăriiNaţionale, prin intermediulStatului Major General şi a state-lor majore ale categoriilor deforţe, şi-a asumat responsabilita-tea cu privire la participareapersonalului propriu la activita-te, pregătirea şi vizitarea unităţi-lor prezentate, precum şi la rea-lizarea demonstraţiei cu noile

tipuri de armamente. În acest sens, în urma analizăriituturor aspectelor şi problemelor pe care le ridică desfă-şurarea activităţii, extrem de complexă, au fost desemna-te, pentru efectuarea vizitelor de evaluare, Brigada 282Infanterie Mecanizată din Focşani şi Flotila 71 Aeriană dela Câmpia Turzii şi Poligonul Smârdan pentru executareademonstraţiilor cu noi tipuri de armamente.

Transparenţă şi încredere pe continentul european

Anul 2011 a fost unul plin de însemnătate pentru România, ca stat membru al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Conform prevederilorDocumentului de la Viena 1999, subcapitolul „Cooperare Militară”, statele semnatare ale documentului sus-menţionat au obligaţia de a depune toate eforturile pentru organizarea, la fiecare cinci ani, a unor vizite de evaluare sau observare la facilităţi aeriene şi terestre şi/sau a unor demonstraţii cu noi tipuride armamente şi sisteme de echipamente majore. Scopul desfăşurării acestoractivităţi este de a contribui la efortul unanim de creştere a încrederii şi securităţii în Europa.

Maior Ion Adrian CURIMANIng.dipl.dr. Mariana ANCUŢ

Vizită în FOB „Pegasus” • Foto: Ion Adrian Curiman Exerciţiu tactic în FOB Champions • Foto: Ion Adrian Curiman

Briefingul de informare a delegaţiei• Foto: Ion Adrian Curiman

Prezentarea echipamentului din dotarea militarilor români• Foto: Ion Adrian Curiman

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢEL E TE RES TRE

2012 • APRILIE • 33

BRIGADA 81 MECANIzATĂ

Cu acest prilej, a fost evocatăpersonalitatea generaluluierou Grigore Bălan şi s-a

oficiat serviciul religios dedicat comemoră-rii celui dispărut. La încheierea activităţii,comandantul Brigăzii 81 Mecanizată„General Grigore Bălan”, general de brigadăDan-Florin Grecu, a depus o jerbă de florila bustul generalului-erou, ridicat în incintaunităţii.

Grigore Bălan s-a născut la 14 iunie 1896în localitatea Blăjenii de Sus. A început şcoa-la la Blăjeni, a continuat la Şintereag şi ulte-rior la liceul grăniceresc din Năsăud. Laabsolvirea liceului, pe tabloul de absolvire seputea citi moto-ul care va urmări generaţiiîntregi de tineri năsăudeni: „Viitorul neamu-lui este tinerimea. Vrem să fim viitorul deaur al neamului românesc”.

Stăpânit de această deviză, tânărulabsolvent al liceului năsăudean a îmbrăţişat, la fel camulţi alţi tineri transilvăneni, meseria armelor. La numainouăsprezece ani, în anul 1915, primeşte gradul de sublo-cotenent, iar doi ani mai târziu pe cel de locotenent.

Anul 1918, poate cel mai luminos an al secolului tre-cut, îl găseşte pe tânărul locotenent în Garda Naţionalăromânească din Bistriţa ca locţiitor al căpitanului NicolaeAnton, implicat foarte mult în formarea acestora, gardăcare s-a constituit la 7 noiembrie 1918 sub comandalocotenentului dr. George Trifu. Aceasta a dat onorul, la4 decembrie 1918, Regimentului 15 Infanterie PiatraNeamţ, la intrarea în Bistriţa.

În perioada 1919-1929 şi-a desfăşurat activitatea înRegimentul 84 Infanterie, nou înfiinţat în Bistriţa. În anul1919 a participat la campania Armatei române în Ardealulde nord şi Ungaria, la luptele de pe Tisa şi a fost decorat

cu Ordinul „Coroana României”, în grad de cavaler. Cu pri-lejul înaintării la gradul de căpitan, în anul 1921, coman-dantul Regimentului 84 Infanterie făcea următoarea men-ţiune: „Cu însuşirile remarcabile ce le are din punct devedere profesional, intelectual şi moral, prezic acestui ofi-ţer o frumoasă carieră”.

În anul 1929 este avansat la gradul de maior şi numitşef al Biroului Instrucţie la Comandamentul Diviziei 2Vânători de Munte din Bistriţa. Pentru o perioadă scurtă aîndeplinit funcţia de comandant al şcolii de instructoridin cadrul Regimentului 84 Infanterie şi, în primăvaraanului 1933, maiorul Grigore Bălan este numit comandan-tul Batalionului 8 Vânători de Munte Bistriţa. La 1 aprilie1936 este avansat la gradul de locotenent-colonel şi numitcomandantul Regimentului 88 Infanterie Carei. În primă-vara anului 1939 revine în Bistriţa, la comanda

Cinstire înaintaşilor bistriţeni

În data de 13 septembrie 2011, la sediul Brigăzii 81 Mecanizată„General Grigore Bălan” a avut loc ceremonialul dedicat împlinirii a 67 de anide la trecerea în eternitate a generalului Grigore Bălan, primul general căzut ladatorie pe timpul luptelor din toamna anului 1944.

Locotenent-colonel Florin APĂFĂIANtanţi ai Brigăzii 282 InfanterieMecanizată au prezentat, pe par -cursul a trei ore, cele două exerciţiide tragere. Primul a fost executat cuplutonul de infanterie în ofensivă,îmbarcat pe maşini de luptă a infan-teriei MLI-84 M „Jder”, iar cel de aldoilea s-a executat cu plutonul detancuri TR 85 M1 „Bizon”, în ofensivăcu militari aparţinând Batalionului300 Infanterie „Sfântul Andrei” şiBatalionului 284 Tancuri „CuzaVodă”, ocazie cu care au fostdemonstrate capabilităţile noilortipuri de tehnică mai sus-menţionate.

După încheierea exerciţiilor, parti-cipanţii străini au avut posibilitateade a interacţiona cu personalul mili-

tar participant la trageri, de a leadresa întrebări şi de a primi infor-maţiile cerute. Cu această ocazie,delegaţii străini care erau artileriştisau tanchişti şi-au exprimat încânta-rea faţă de modul de executare aexerciţiilor, precum şi faţă de abilită-ţile demonstrate de către militariiromâni în timpul acestora.

De comun acord, între participan-ţii străini şi participanţii români, acti-vitatea la facilitatea militară terestrăs-a încheiat odată cu citirea, de cătrepurtătorul de cuvânt ales al delegaţi-lor OSCE, colonelul Jorg KUNZE dinGermania, a raportului final în careau fost menţionate observaţiile şiconcluziile activităţii, cu sublinierea

acelor elemente de organizare şi des-făşurare care au fost luate în calculpentru constituirea punctajului cetrebuia atins. Prezenţi la festivitateau fost membrii delegaţiei OSCE,comandantul Diviziei 2 Infanterie„Getica”, general de brigadă dr.Nicolae Ciucă, comandantul Brigăzii282 Infanterie Mecanizată, coloneldr. Adrian Tonea, comandantulPoligonului Smârdan, colonel ViorelStuhuleţ, reprezentanţi ai echipeinaţionale de însoţire permanentă,membri ai echipelor de escortă localădin Focşani şi Smârdan.

Trebuie subliniat în mod deosebitfaptul că în raportul citit de cătrecolonelul Jorg Kunze a fost accentua-tă foarte buna organizare şi desfăşu-rare a activităţilor din program, des-chiderea şi transparenţa arătate decătre militarii români, responsabilita-tea dovedită de către partea românăîn îndeplinirea obligaţiilor şi preve-derilor acordurilor internaţionale dindomeniul controlului armamentelor.De asemenea, a fost scos în eviden-ţă faptul că nu au existat restricţiiîn oferirea de informaţii participan-ţilor străini privind activităţileuzuale sau de instruire a militarilordin cadrul brigăzii. Conform uzan-ţelor, acest raport (de ţară) a fostcitit în şedinţa ConsiliuluiConsultativ de la Viena. n

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢEL E TE RE STRE

32 • APRILIE • 2012


Exerciţiu tactic cu trageri de luptă în poligonul Smârdan • Foto: Ion Adrian Curiman

Colonelul Kunze discută cu tanchiştii • Foto: Ion Adrian Curiman

Bustul generalului erou Grigore Bălan, din cazarma Brigăzii 81 Mecanizată • Foto: Florin Apăfăian

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢEL E TE RES TRE

2012 • APRILIE • 35

FUNDAŢIA „SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, PURTĂTORUL DE BIRUINŢĂ“

La activitate au participat un număr de cinci-sprezece copii şi studenţi de la casele de tipfamilial „Sfânta Elena” din Corabia, iar

programul a cuprins o serie de vizite şi exerciţii demons-trative, pregătite de militarii genişti, care s-au desfăşuratatât în cadrul instituţiei de învăţământ a armei geniu, câtşi în împrejurimile garnizoanei.

Pe parcursul celor patru zile de vacanţă, copiii au vizi-tat baza logistică şi didactică a unităţii: laboratoarele, săli-le şi poligoanele de specialitate, baza sportivă, muzeulunităţii, biblioteca care stă la dispoziţia personaluluididactic şi cursanţilor pentru documentare şi aprofunda-rea tematicii prevăzute în programele analitice, capelamilitară „Sfântul Dimitrie”.

Printre obiectivele de interes cultural aflateîn judeţul Vâlcea s-au numărat MănăstireaCozia, Schitul Ostrov, salina de la Ocnele Marişi Ocniţa, Muzeul de Istorie, Casa memorială„Anton Pann”, Grădina Zoologică din RâmnicuVâlcea, vestitele ateliere de ceramică de laHorezu, mănăstirile de la Horezu, Bistriţa şiMănăstirea Dintr-un Lemn, precum şi alteobiective istorice şi culturale de interes.

În timpul unei activităţi de vizitare a bazeilogistice a unităţii, în sala de fonie, am fostîntrebat de o elevă din ciclul gimnazial, OanaIzabela Preda: „Ce trebuie să fac pentru a ajun-ge şi eu aici?”. Consiliera comandantului unită-ţii pentru subofiţeri, plutonierul-adjutantNicoleta Munteanu, de această dată în posturade reprezentant şi de ghid pe meleagurile vâl-cene, i-a răspuns imediat, captând atenţia tutu-ror celor prezenţi în sală: „Să ai voinţă, săîncerci şi să nu disperi” amintind, printre alte-le, de deviza militarilor vâlceni, care stă aşeza-

tă cu cinste pe frontispiciul intrării în instituţie: „IN DEOSPES MEA”, după care le-a spus care sunt paşii ce trebuieurmaţi pentru o carieră militară, nu neapărat în armageniu.

Spre sfârşitul vizitei, şeful Instrucţiei şi educaţiei dininstituţia de învăţământ a armei geniu, locotenent-colonelulNicolae Ştefănescu, a dorit să asigure întregul grup departicipanţi la tabăra de vară că „alături de ceilalţi geniştidin Forţele Terestre Române, personalul Centrului deInstruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN «PanaitDonici» va acţiona în continuare cu profesionalism şidevotament pentru îndeplinirea misiunilor specifice şi ori-când vom fi în măsură să instruim pe cei care doresc săîmbrăţişeze cariera militară, şi în mod special arma geniuşi specialitatea militară EOD”. n

Copiii de la Corabia, în tabără la Râmnicu Vâlcea

În perioada 2-6 august 2011, Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD şi ApărareCBRN „Panait Donici” din Râmnicu Vâlcea a fost gazda taberei de vară, în cadrulprogramului „Eroi au fost, eroi sunt încă”, organizată de Fundaţia „Sfântul MareMucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”, în colaborare cu Statul Majoral Forţelor Terestre.

Maior Sorin PANCUBatalionului 8 Vânători de Munte. Înanul 1940 urmează cursul de coman-danţi de regimente, este avansat lagradul de colonel şi, la 25 octombrie,este numit comandant al Grupului 5Vânători de Munte.

În campania din 1941, colonelulGrigore Bălan participă la luptele dela Hotin, pe Nistru, iar în cea din1942, la luptele de la Rostov,Piatigorsk. La 15 august este numitcomandant secund al Diviziei 2Vânători de Munte. În luptele de laBaksam din 1 noiembrie 1943 esterănit şi evacuat în ţară.

Prin Decretul-lege nr.988 din8 mai 1944 este înaintat la gradul degeneral de brigadă şi numit coman-

dant secund al Diviziei 1 Munte, careavea sediul în Sinaia, divizie în rezer-va Armatei Române.

În toamna anului 1944, la coman-da aceleiaşi divizii, participă la lupte-le de eliberare din zona Braşovului şila eliberarea oraşului SfântuGheorghe. La 9 septembrie, aflân -du-se în punctul de comandă alBatalionului 2 Vânători de Munte, înapropierea localităţii Arcuş, a fostgrav rănit în urma unui puternic focde artilerie german. În aceiaşi zi estetransportat la spitalul din Sinaia,unde se stinge din viaţă la 13 sep-tembrie 1944, fiind primul generalromân care a căzut la datorie pentrueliberarea Ardealului de nord.

Înhumarea, cu onoruri militare, aavut loc în ziua de 15 septembrie1944, orele 15, în Cimitirul MilitarGhencea. Citez din cuvântarea, înnumele luptătorilor ardeleni, adr. C. Hagea: „Venit-a Ardealul tăudrag, Ardealul luptător, Ardealulmarilor revoluţionari, Ardealul ţăra-nilor Horia, Cloşca şi Crişan, Ardealullui Avram Iancu, Simion Bărnuţiu şiIuliu Maniu, Ardealul martirilor de laTrăsnea, Huedin şi Ip, să se închineîn faţa mormântului proaspăt deschisşi să-şi ia rămas bun de la frateleiubit ce s-a mutat la cele veşnice.”

Pentru faptele lui de vitejie pecâmpurile de luptă, generalul-erouGrigore Bălan a fost decorat cu:Ordinul „Mihai Viteazul” cls. a III-a,„Steaua României” în grad de coman-dor, cu panglică de „VirtuteaMilitară”, „Steaua României” în gradde ofiţer, cu panglică de „VirtuteaMilitară”, „Crucea de Fier” germanăcls. I şi a II-a.

Datorăm amintirii genera lu -lui-erou Grigore Bălan, fiu al melea-gurilor bistriţene, recunoştinţă şi pre-ţuire pentru că s-a jertfit pentrupatria noastră. Pentru că a fost unom simplu şi a dobândit nobleţe prinviaţa sa exemplară, pentru că a fostun militar adevărat, cu care s-auidentificat generaţii întregi de ofiţeriai armatei noastre.

Dumnezeu să-l odihnească! n

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢEL E TE RE STRE

34 • APRILIE • 2012

BRIGADA 81 MECANIzATĂ

Militarii din Comandamentul Brigăzii 81 Mecanizată şi subunităţile de brigadă • Foto: Florin Apăfăian

Oficierea serviciului religios • Foto: Florin Apăfăian

În vizită la salina din Ocnele Mari • Foto: Sorin Pancu


36 • APRILIE • 2012

FUNDAŢIA „MAREŞAL ALEXANDRU AvERESCU”

A ctivitatea a fost organizată cu sprijinulConsiliului Judeţean Buzău şi au participat14 elevi din judeţul Buzău, care, alături de stu-

denţi din Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”din Sibiu şi locuitori ai comunei Daia, au întreţinut mor-mintele şi monumentele din Cimitirul Militar.

La ceremonialul militar şi religios organizat vineri,9 septembrie, de către Prefectura şi Garnizoana Sibiu, afost dezvelită o placă de marmură pe care stă scris: „Spreluare aminte a generaţiilor viitoare despre sacrificiul şijertfa Regimentului 48 Infanterie Buzău, pentru întregireaRomâniei. Dezvelită cu ocazia comemorării a 95 de ani dela bătălia din 9 septembrie 1916 de pe Dealul Roşia, dininiţiativa Fundaţiei «Mareşal Alexandru Averescu» Buzău”.

La ceremonial au participat: prefectul judeţului Sibiu,Horaţiu Dumitru Răcuciu, prefectul judeţului Buzău, PaulBeganu, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, MartinBottesch, preşedintele Fundaţiei „Mareşal Alexandru

Averescu”, general de brigadă dr. Nicolae Ciucă, vicepre-şedintele Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu”,general de brigadă Lucian Foca, comandantulGarnizoanei Sibiu, colonel prof.univ.dr.ing. Ghiţă Bârsan,primarul comunei Roşia, Aldea Valentin, reprezentanţi aiadministraţiei publice din Sibiu, studenţi militari, cadremilitare active, în rezervă şi retragere, veterani de războişi locuitori ai comunei Daia.

Elevii care au participat voluntar la această tabără auavut în program vizitarea unor obiective istorice, culturale,turistice şi educaţionale dispuse pe itinerarul călătoriei:Mănăstirea Curtea de Argeş, Cetatea lui Vlad Ţepeş de laPoenari, Transfăgărăşanul, Muzeul Judeţean de IstorieSibiu, centrul istoric al municipiului Sibiu, ComplexulNaţional Muzeal „Astra” şi Academia Forţelor Terestre.

Şi prin această activitate, fundaţia şi-a propus să fami-liarizeze elevii cu elemente concrete din istoria şi culturanaţională, să le dezvolte simţul responsabilităţii civice şiasumarea voluntară de sarcini. n

Tabără de îngrijire a mormintelor eroilor neamului

Fundaţia „Mareşal Alexandru Averescu” a organizat, în perioada 4-9 septembrie,tabăra de îngrijire a mormintelor eroilor Regimentului 48 Infanterie Buzău,căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, în localitatea Roşia, judeţul Sibiu.

Locotenent-colonel Romeo FERARU

Fotografie de grup la terminarea activităţii • Foto: Romeo Feraru

de brigadă Gheorghe Simina, preas-finţitul părinte Lucian, episcopulCaransebeşului, a menţionat faptul căanul acesta sărbătoarea ÎnălţăriiSfintei Cruci a fost una cu totuldeosebită, deoarece în acest an, înpremieră, „armata ţării, în specialBrigada 18 Infanterie, s-a implicat înbuna desfăşurare a acestei manifes-tări spiritual-umane”. Cu această oca-zie, preasfinţia sa i-a mulţumit colo-nelului Cristian Dinulică şi tuturormilitarilor din brigadă care, în zilelerespective, au amenajat altarul devară (un foişor în care s-a oficiat sluj-ba), dar şi Garda de Onoare şiFanfara Militară, care „au dat frumu-seţe şi culoare manifestării din acestan de pe muntele sfânt al Banatuluişi au dat onorul tuturor martirilor şieroilor neamului românesc”.

Comandantul Brigăzii 18 Infanterie„Banat”, generalul de brigadăGheorghe Simina, a fost prezent peîntreaga perioadă a desfăşurării activi-tăţilor şi s-a adresat asistenţei amin-tind excelenta legătură dintre celedouă instituţii – Armata şi Biserica –dar şi de datoria sacră, a noastră, atuturor, de a ne cinsti eroii. „Armata şiBiserica, verticalitatea şi orizontalitateacrucii neamului românesc, şi-au datmâna pe cer pentru că este momentulsă ne slăvim eroii. Noi, militarii bănă-ţeni, avem datoria de a fi prezenţi pen-tru a omagia pe cei care, prin sacrifi-ciul lor, au făcut posibilă desfăşurareaunui asemenea moment. Astăzi sunt

convins că Muntele Mic, prin dimen-siunea spirituală, depăşeşte în înălţimeorice alt munte din România, prinîncărcătura religioasă primită dupăaceastă slujbă. Este adevărat, este dato-ria noastră să ne omagiem eroii, să neînclinăm cu veneraţie şi recunoştinţăpentru sacrificiul lor, iar locul lor esteîn panteonul românesc. De asemenea,datoria noastră este să tindem a fi con-temporani cu trecutul pentru a înnobi-la prezentul şi a pregăti viitorul; unviitor în spiritul adevărului, al credin-ţei şi al frumosului. Este ceea ce nedorim şi avem convingerea că eroiinoştri ne privesc de sus şi, pentru adesăvârşi ceea ce a repre-zentat slujba de astăzi, eisunt alături de noi şiveghează drumul pe careRomânia îl urmează.”

După slujba de pome-nire a eroilor a urmatdepunerea coroanelor deflori, acele flori prin carene exprimăm recunoştinţafaţă de cei care şi-audăruit viaţa în trecut pen-tru existenţa noastră deastăzi. Muzica militară ainterpretat „Imnul eroilor”, aducân-du-ne aminte de eroii noştri bănăţeni– cu nume şi cei fără de nume – alecăror trupuri neînsufleţite stau latemelia istoriei României. Glorie eter-nă şi recunoştinţă veşnică bravilornoştri eroi!

Defilarea Gărzii de Onoare, consti-tuită din militarii Batalionului 32

Infanterie „Mircea” din Timişoara, aîncheiat ceremonialul religios şi mili-tar organizat cu prilejul sărbătoririiÎnălţării Sfintei Cruci la monumentulde la Muntele Mic, în aplauzele tutu-ror celor prezenţi. A fost prima mani-festare de acest gen de la Muntele Micla care Armata şi Biserica au organizatîmpreună un eveniment considerat oadevărată reuşită. Preasfinţitul părinteLucian, episcopul Caransebeşului, alansat, în finalul intervenţiei sale,comandantului Brigăzii 18 Infanterie„Banat” invitaţia ca şi pe viitor celedouă instituţii să stea alături şi să par-ticipe împreună la organizarea diver-

selor activităţi. Avem convingerea căaceastă sărbătoare va deveni o tradiţieiar anul viitor, în ziua de 14 septem-brie, ne vom reîntâlni la crucea-monu-ment de pe muntele sfânt alBanatului, Muntele Mic, pentru a rea-prinde în sufletele noastre candelarecunoştinţei în memoria tuturor eroi-lor bănăţeni. n


2012 • APRILIE • 39

BRIGADA 18 INFANTERIE „BANAT“


38 • APRILIE • 2012

BRIGADA 18 INFANTERIE „BANAT“

În afara celor aproximativ 1 000 de credincioşi, laeveniment au fost prezente oficialităţi militareşi civile, preoţi din mai multe judeţe ale ţării,

dar şi cadre militare active, în rezervă sau în retragere, vete-rani de război. Unul dintre motivele pentru care am fostprezenţi la crucea-monument de pe Muntele Mic a fostamintit chiar de către preasfinţitul Lucian, episcopulCaransebeşului, în momentul în care s-a adresat asistenţei:„Am urcat pe acest munte ca să-i pomenim pe înaintaşiinoştri vrednici, pentru că toată viaţa suntem datori să-i

pomenim şi să le luăm învăţătura şi pilda vieţii”. Istoriacrucii-monument din staţiunea Muntele Mic începe în iulie1936, când a fost ridicată în memoria eroilor bănăţeni înlupta pentru reîntregire. La acea vreme, crucea era confec-ţionată din opt tulpini de brad, oferite gratuit de comuni-tatea de avere Caransebeş şi alese din pădurile din apro-piere. Grupate câte două, aceste tulpini au format corpulprincipal al crucii, înaltă de 25 m şi fixată la sol pe o plat-formă metalică încastrată în stâncă la cota de 1 670 m. Pecruce au fost montate patru proiectoare puternice şi o sire-nă. Noaptea, pe timp senin, crucea este vizibilă din anumi-

te puncte ale Timişoarei şi cel mai bine sevede din cupola de sub crucea Catedralei. Înanul 2004 a fost amplasată o cruce cu o struc-tură de metal şi iluminată feeric pe timpulnopţii, înlocuind vechiul monument.

Revenim la ziua de 14 septembrie pentrua releva programul deosebit după care s-adesfăşurat ceremonia. După întâmpinareamoaştelor Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion,sosite de la Mănăstirea Halmiris din judeţulTulcea, a urmat o procesiune cu sfintelemoaşte de la intrarea în complexul MunteleMic până la crucea-monument. Pe tot traseul,muzica militară a Garnizoanei Timişoara ainterpretat marşuri şi cântece patriotice,făcând urcarea mult mai uşoară pentru toţicei prezenţi. A urmat o sfântă şi dumnezeias-că liturghie, oficiată de un sobor de arhierei,preoţi şi diaconi sosiţi din toată ţara. Dupăora prânzului a urmat momentul alocuţiuni-lor. Înainte de a-l invita la microfon pecomandantul Brigăzii 18 Infanterie, generalul

Ceremonie militară la Monumentul Eroilor de pe Muntele Mic

Miercuri, 14 septembrie, pe muntele sfânt al Banatului – cum mai este cunoscutMuntele Mic –, cu prilejul sărbătorii religioase „Înălţarea Sfintei Cruci” a avut locun ceremonial militar şi religios organizat de Arhiepiscopia Caransebeşului şiBrigada 18 Infanterie „Banat” din Timişoara.


Se depun coroane la Monumentul Eroilor de pe Muntele Mic • Foto: Radu Sichim

Monumentul Eroilor de pe Muntele Mic• Foto: Radu Sichim

Garda de Onoare asigurată de Batalionul 32 Infanterie „Mircea” • Foto: Radu Sichim

Defilarea Gărzii de Onoare • Foto: Radu Sichim

• Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni”,

de două luni în Afganistan 42

Maior Sorin CONSTANTINESCUZona de operaţii a batalioanelor de manevră din

cadrul Brigăzii 1 „Mecanizată”, respectiv

Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” şi Batalionul

495 Infanterie „Căpitan Ştefan Soverth”, are toate

formele de relief îmbinate într-o stranie armonie

a naturii.

• Instruirea Armatei Naţionale

a Afganistanului continuă 45

Maior Sorin CONSTANTINESCUUna din misiunile importante ale Elementului de

Comandă şi Control asigurat de Comandamentul

Brigăzii 1 Mecanizate „Argedava” este

coordonarea OMLT- urilor (echipele operaţionale

de consiliere şi legătură), care aduc o reală

contribuţie la instruirea Armatei Naţionale Afgane.

• Brigada 1 Mecanizată „Argedava”,

linia întâi a Armatei României 47

Maior Sorin CONSTANTINESCUÎncepând cu ziua de 1 august, Elementul de

Comandă şi Control din cadrul Combined Team

Zabul, asigurat de Comandamentul Brigăzii 1

Mecanizată „Argedava”, execută misiunea din

teatrul de operaţii Afganistan cu ambele

batalioane de manevră.

• „Scorpionii Roşii” la cea de-a

douăsprezecea misiune 50

Maior Sorin CONSTANTINESCUAu trecut şase luni de la introducerea lor în teatrul

de operaţii din Afganistan şi misiunea

„Scorpionilor Roşii” din Batalionul 26 Infanterie

„Neagoe Basarab” a fost preluată în totalitate de

colegii din Batalionul 495 Infanterie „Căpitan

Ştefan Şoverth”.

• O altă misiune, un alt examen 53

Maior Ion Adrian CURIMANVineri, 13 ianuarie, s-a desfăşurat, la Focşani,

ceremonia prilejuită de plecarea în teatrul de

operaţii din Afganistan a militarilor Batalionului

280 Infanterie Mecanizată.

• Un nou detaşament OMLT a plecat

în teatrul de operaţii 54

Locotenent-colonel vasile FUGACIUTreizeci şi doi de militari craioveni au plecat în

Teatrul de Operaţii Afganistan pentru şase luni.

Ceremonia militară a avut loc marţi, 24 ianuarie,

la sediul Brigăzii 2 Infanterie „Rovine” din Craiova.

Este vorba de detaşamentul OMLT tip batalion

logistic, rotaţia a II-a.

TTee aa tt rr ee dd ee oo pp ee rr aa ţţ ii ii

te ca forţele Combined Team Zabul săacţioneze permanent în sprijinulautorităţilor locale şi ale forţelor desecuritate afgane, pentru a face faţătuturor provocărilor din zona de ope-raţii, pentru a reuşi să asigure unmediu de securitate stabil pentrupopulaţia Afganistanului.

Locotenent-colonelul IulianBerdilă, comandantul Batalionului2 Infanterie „Călugăreni”, a avutamabilitatea să ne răspundă lacâteva întrebări:

— După două luni de la introduce-rea în teatrul de operaţii Afganistan,ce ne puteţi spune despre modul încare se desfăşoară misiunea?

Misiunea noastră a început înnoiembrie 2010, odată cu demarareaactivităţilor de pregătire din ţară.Cele şase luni de pregătire au fostdeosebit de utile. După două luniaici, în provincia Zabul, putem spunecă militarii români îşi desfăşoarămisiunile cu responsabilitate şi chiarcu curaj, deoarece situaţia în teatrulde operaţii este complexă.

Din punctul meu de vedere, de lacomanda batalionului şi până la ulti-mul militar din ordinea de bătaie,misiunile au fost executate atât petimp de zi, cât şi pe timp de noapte;există provocări în fiecare zi, nu leputem nega, dar gradul de pregătireşi responsabilitatea fiecărui militardin cadrul batalionului au contribuitla un grad de succes ridicat. La înce-putul misiunii am avut aproximativtrei săptămâni de provocări, poate nuîn fiecare zi, însă cam de două-treiori pe săptămână, angajări cu ele-mente insurgente din care militariibatalionului au ieşit cu succes, fără săavem victime în acea perioadă.Modul de acţiune al militarilor înacele momente este demn de respectşi reprezintă un model de curaj pen-tru fiecare dintre noi, iar modul încare comandanţii de plutoane,comandanţii de grupe şi militarii dincadrul patrulelor au acţionat esteunul responsabil.

— Care este starea de spirit asubordonaţilor dumneavoastră?

După două luni de misiune potspune că starea moralului este foartebună, militarii conlucrează la nivelsubunitate cu comanda batalionuluişi cu personalul din statul major.Există provocări în fiecare zi, ele neafectează pe fiecare dintre noi, dargradul de pregătire cu care am plecat

TE ATR E DE OPE RA ŢI I

2012 • APRILIE • 43

BATALIONUL 2 INFANTERIE „CĂLUGĂRENI”

TEA TRE DE OP ER AŢI I

42 • APRILIE • 2012


A utostrada A1 este principala legătură întreKabul şi Kandahar, între capitalaAfganistanului şi cel mai important centru eco-

nomic şi cultural din sudul ţării, şi reprezintă efortulprincipal al Elementului de Comandă şi Control asiguratde comandamentul Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava” dincadrul Combined Team Zabul. Asigurarea libertăţii demişcare pe această arteră rutieră este misiunea de bază amilitarilor bucureşteni.

Au trecut două luni de la introducerea în teatrul deoperaţii din Afganistan şi militarii Batalionului 2Infanterie „Călugăreni” au executat toată gama de misiunicu diferite grade de complexitate: misiuni de patrulare peautostrada A1, puncte de observare temporare şi perma-nente, escortă şi sprijin convoi logistic, escortă VIP, pre-cum şi misiuni CIMIC. Aceste misiuni sunt executate înparteneriat cu Forţele Naţionale de Securitate aleAfganistanului din districtele Qalat şi Tarnak Wa Jaldak,provincia Zabul. Operaţiile au scopul de a contracara acti-vitatea insurgenţilor din zona de responsabilitate şi spriji-nirea Guvernului Republicii Islamice Afganistan pentruasigurarea autorităţii legitime la nivelul întregii zone.

Acţiunile militarilor Batalionului 2 Infanterie„Călugăreni” se înscriu în intenţia comandantuluiCombined Team Zabul, colonelul Ortner Blake, care doreş-

Batalionul 2 Infanterie„Călugăreni”, două lunide misiune în Afganistan

Interviu cu comandantul Batalionului 2 Infanterie, locotenent-colonel Iulian Berdilă

Zona de operaţii a batalioanelor de manevră din cadrul Brigăzii 1 „Mecanizată”,respectiv Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” şi Batalionul 495 Infanterie„Căpitan Ştefan Soverth” are toate formele de relief îmbinate într-o stranie armonie a naturii. O şosea, despre care se spune că este autostrada A1, se strecoară printre două masive muntoase, iar capacităţile ei de transport sunt cu mult sub cele ale unui drum judeţean de la noi.

Maior Sorin CONSTANTINESCU

Comandantul Batalionului 2 Infanterie, locotenent-colonel Iulian Berdilă• Foto: Dan Vereş

Cu MRAP-urile în patrulare • Foto: Dan Vereş

O patrulă a Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni” în misiune • Foto: Dan Vereş


2012 • APRILIE • 45

OMLT TIP SPRIJIN LOGISTIC

E chipa Operaţională de Consiliere şi Legătură tipSprijin Logistic se află dislocată în baza înaintatăde operaţii „Apache”, unde asigură legătura de

comandă, control, sprijină planificarea şi executarea ope-raţiilor de către Batalionul (denumit „kandak” în paştu-nă) 5 ANA din Brigada 2 ANA, în vederea dezvoltăriiacestuia la un nivel suficient de independenţă, competen-ţă şi profesionalism.

Începând cu data de 9 august 2011, la ceremonia carea avut loc cu ocazia transferului de autoritate, locotenent-colonelul Constantin Teodoreanu a preluat misiuneaEchipei Operaţionale de Consiliere şi Legătură tip SprijinLogistic de la locotenent-colonelul Corneliu Vişan.

La acest eveniment a participat colonelul Ortner Blake,comandantul Combined Team Zabul, şicomandantul Brigăzii 116 US„Stonewall”, colonelul MariusHarabagiu, comandantul contingentuluiromânesc şi locţiitorul comandantuluiCombined Team Zabul pentru operaţiiNATO, comandantul Brigăzii 1Mecanizată „Argedava” şi reprezentanţiai Armatei Naţionale a Afganistanului.

Ceremonia a debutat cu intonareaimnurilor de stat ale Afganistanului,SUA şi României, după care preotulmilitar al Brigăzii 1 Mecanizată„Argedava”, Nicolae Nica, a oficiat sluj-ba religioasă unde au fost binecuvân-taţi militarii care încep misiunea. Încontinuare, locotenent-colonelulCorneliu Vişan a raportat comandantu-lui Combined Team Zabul că a predatmisiunea şi locotenent-colonelulConstantin Teodoreanu că a luat înprimire misiunea. După aceasta,

locotenent-colonelul Corneliu Vişan a menţionat:„Ceremonia transferului de autoritate îmi oferă prilejulsă mulţumesc tuturor pentru sprijinul acordat pe timpulcelor şase luni de zile pentru îndeplinirea misiunii noas-tre de asigurare a securităţii şi reconstrucţieiAfganistanului. Noi plecăm acasă dar locul nostru va fipreluat de noua echipă. Munca noastră a fost benefică şipoate într-o zi ne vom întoarce ca turişti pentru a nereîntâlni cu prietenii noştri. Suntem satisfăcuţi de cola-borarea noastră cu partenerii americani şi afgani, cola-borare care a rezolvat o parte din probleme”.

La încheierea ceremoniei, comandantul CombinedTeam Zabul, colonelul Ortner Blake, s-a adresat audienţei:„Aş vrea să felicit pe toţi membrii acestei echipe pentrusprijinul acordat Armatei Naţionale a Afganistanului.

Instruirea Armatei Naţionalea Afganistanului continuă

Una din misiunile importante ale Elementului de Comandă şi Control asigurat deComandamentul Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava” este coordonarea OMLT- urilor(echipele operaţionale de consiliere şi legătură), care aduc o reală contribuţie lainstruirea Armatei Naţionale a Afganistanului.


din ţară a fost unul decisiv în a facefaţă unor asemenea provocări.

Eu ştiu că legătura cu familia estefoarte importantă, prin mijloacele pecare le avem asigurate din ţară milita-rii batalionului îşi pot contacta fami-liile, pot discuta aproape zilnic şi astacontribuie foarte mult la menţinereastării moralului la un nivel ridicat.

Din alt punct de vedere, euspun că echipele sunt deja formate,au trecut de perioada de acomoda-re cu situaţia reală din teren şi încontinuare misiunea va decurgeîntr-un mod normal, cu îndeplini-rea tuturor responsabilităţilor dincadrul fiecărei subunităţi.

Acum este perioadaRamadanului. Activitatea insurgenţi-lor este mai scăzută, dar noi nuţinem cont de acest lucru şi conti-nuăm cu misiunile în toată zona deresponsabilitate a batalionului.

— Cum colaboraţi cu militarii dincadrul ANSF (Forţele Naţionale deSecuritate ale Afganistanului)?

Batalionul 2 Infanterie„Călugăreni” a fost primul batalionromânesc care, în anul 2006, a pre-luat provincia Zabul şi pot spune căde cinci ani, princontribuţia celor-lalte batalioanecare au fost înaceastă zonă deoperaţii, s-a dez-voltat o relaţieexcelentă atât cuArmata Naţionalăa Afganistanului,cât şi cu PoliţiaNaţională aAfganistanului.

Avem în par-teneriat forţeatât cu poliţiaafgană, cât şi cuarmata afgană denivel subunitate:pluton, compa-nie. Operaţiile seexecută în comun, în această perioa-dă a Ramadanului s-au luat măsuripentru a respecta cultura şi religiaafgană dar, în acelaşi timp, să putemsă ne îndeplinim misiunile.

În continuare există o deschide-re totală din partea statului majoral batalionului şi a comandanţilorde subunităţi de a consilia, mento-riza şi a executa misiuni în partene-riat cu ambele elemente ale siste-mului de securitate afgan, în aşa felîncât să trecem cu bine pesteperioada următoare.

— Ce mesaj le transmiteţi fami-liilor care ne aşteaptă acasă?

În primul rând, dacă aş aveatimpul necesar, aş transmite personal

fiecărei familii a subordonaţilor meimesaje dar, din păcate, nu am timp şivoi face acest lucru prin intermediulpublicaţiei dumneavoastră.

Pe scurt, vreau să stea liniştiţi,fiindcă noi suntem aici o echi-pă, ne vom face misiunea cucuraj şi responsabilitate, spe-răm că fără probleme, le adre-sez cele mai calde urări şi lepromit că vom menţine legătu-ra. În plus, pentru cei de acasă,eu sunt convins că aşa cumspuneam la ceremonia de ple-care, suntem cu toţii o familie,chiar dacă suntem la mii dekilometri depărtare, fiecaresoţie, mamă, bunică, fiecarerudă ne poate sprijini atât cugândul, cât şi cu rugăciunea. n


44 • APRILIE • 2012


Militar din Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni”în misiune • Foto: Dan Vereş

Caporal Cecilia Muşat execută serviciul de pază • Foto: Dan Vereş

Plutonierul-major Florin Cojanu dă ordinul pentru cercetarea unor ruine • Foto: Dan Vereş Ceremonia transferului de autoritate • Foto: Dan Vereş


2012 • APRILIE • 47

BATALIONUL 495 INFANTERIE „CĂPITAN ŞTEFAN ŞOvERTH”

Z ona de nord-vest a provincieiZabul, districtul Shah Joy,acolo unde pentru şase luni

au acţionat infanteriştii din Batalionul26 Infanterie „Scorpionii Roşii”, esteprobabil una dintre cele mai fierbinţizone de acţiune ale elementelor insur-gente din sudul Afganistanului. Fiecarezi este marcată de evenimente cu impli-caţii mai mici sau mai mari asupra for-ţelor proprii sau asupra partenerilor cucare militarii români acţionează înAfganistan. Mereu trebuie să se întâm-ple ceva pentru ca ziua să fie „normală”din punct de vedere al misiunilor exe-cutate: trebuie să fie descoperit un dis-pozitiv exploziv improvizat, trebuie săfie atacată o patrulă, o bază de patrula-re, sau trebuie să fie raportate mişcăriinsurgente în anumite zone de operaţii.

Aceasta este zona în care, începândcu luna august, Batalionul 495Infanterie „Căpitan Ştefan Şoverth” îşi va executa misiu-nea, care nu va fi deloc uşoară, deoarece va trebui inten-sificat ritmul acţiunilor pentru susţinerea efortului încadrul celor trei linii de operaţii pe care forţele Coaliţieile desfăşoară în această ţară, respectiv securitatea,guvernarea şi dezvoltarea.

Transfer de autoritate în FOB BullardÎncepând cu data de 1 august, după ceremonia care

a avut loc cu ocazia transferului de autoritate, comandan-tul Batalionului 495 Infanterie „Căpitan Ştefan Şoverth”,locotenent-colonelul Dorin Toma, a preluat zona de res-ponsabilitate şi misiunea de la comandantul Batalionului

Brigada 1 Mecanizată „Argedava”, linia întâi a Armatei României

Începând cu ziua de 1 august, Elementul de Comandă şi Control din cadrulCombined Team Zabul, asigurat de Comandamentul Brigăzii 1 Mecanizate„Argedava”, execută misiunea din Teatrul de Operaţii Afganistan cu ambelebatalioane de manevră, respectiv Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” şi Batalionul495 Infanterie „Căpitan Ştefan Şoverth” - o dovadă a faptului că România esteun partener stabil în raporturile cu naţiunile aliate, un stat care îşi îndeplineşteatribuţiile asumate şi aduce un plus de valoare misiunii NATO ISAF din Afganistan.


Cursurile de învăţare a lucrului cucalculatorul, de limbă engleză, delucru cu harta, de conducere a auto-vehiculelor precum şi toate celelalteactivităţi desfăşurate, au contribuit laîmbunătăţirea nivelului de pregătirea Batalionului 5 ANA. Astăzi, o nouăechipă începe activitatea cu misiuneade a se coordona cu ForţaInternaţională de Asistenţă pentruSecuritate pentru a mentoriza acestbatalion. Este o mare responsabilitateşi, împreună, vom lucra pentru cabatalionul să fie în măsură să-şi înde-plinească misiunile fără asistenţă dinpartea Coaliţiei. Noii echipe îi spuncă trebuie să continue instruirea pen-tru a ridica nivelul de pregătire aBatalionului 5 ANA, care reprezintă

cheia succesului în operaţiile executa-te de Brigada 2 ANA. Pregătiţi şefii decompartimente pentru a planificaoperaţiile, mentorizaţi companiile înexecutarea misiunilor pe care să ledesfăşoare împreună cu forţele ISAFşi învăţaţi-i să întocmească documen-tele necesare. Sunt sigur că veţi reuşiacest lucru, deoarece Afganistanulare militari excelenţi care îşi fac trea-ba foarte bine, dar trebuie să leîmpărtăşiţi din experienţa voastră. Înîncheiere, aş dori să vă urez succes şi,dumneavoastră, celor care ne-aţi fostcamarazi până în acest moment, văurez drum bun şi să ajungeţi cu bineacasă, alături de familie şi prieteni”.

După terminarea ceremoniei,locotenent-colonelul Constantin

Teodoreanu, noul comandant alOMLT-ului, ne-a declarat: „La începutde misiune gândurile se îndreaptă cuemoţie şi cu o dorinţă foarte mare dea ne îndeplini sarcinile primite, de aprelua misiunea de la colegii noştricare au făcut o treabă foarte bunătimp de şase luni, cu speranţa de acontinua, de a îmbunătăţi ceea cedânşii au făcut. Cunoaştem ceea cetrebuie făcut, ne-am pregătit suficientde bine pentru acest lucru, sperăm caurmătoarele şase luni să fie un bunprilej pentru noi de a demonstrabunele noastre intenţii în pregătireaşi consilierea Batalionului 5 ANA dinAfganistan. Sper într-o relaţie foartebună cu partenerii noştri afgani şi cupartenerii americani. Lanţul decomandă sunt sigur că se va desfăşu-ra în condiţii optime, cu eşaloaneledin ţară dar şi de aici, astfel încât săne sprijine pentru a ne îndeplini încondiţii foarte bune misiunea.”

Cel mai important moment alceremoniei s-a petrecut la final,când comandantul Combined TeamZabul, colonelul Ortner Blake, aacordat militarilor români care auterminat misiunea Medalia „NonArticle 5”. Această distincţie acorda-tă demonstrează, încă o dată, căangajarea militarilor români în tea-trul de operaţii Afganistan este unade substanţă, fiind totodată o dova-dă a profesionalismului militarilorArmatei României. n


46 • APRILIE • 2012

OMLT TIP SPRIJIN LOGISTIC

Locotenent-colonelul Corneliu Vişan şi locotenent-colonelul Constantin Teodoreanu raporteazăcomandantului Combined Team Zabul despre predarea-primirea misiunii • Foto: Dan Vereş

Echipele Operaţionale de Consiliere şi Legătură tip Sprijin Logistic • Foto: Dan Vereş

Militarii Batalionului 26 Infanterie „Scorpionii Roşii” execută cercetarea unui punct obligat de trecere • Foto: Dan Vereş

Comandantul Combined TeamZabul, colonelul Wood Tood, a mulţu-mit participanţilor că au onorat invi-taţia de a fi prezenţi la această cere-monie, în urma căreia militariiBatalionului 495 Infanterie „CăpitanŞtefan Şoverth” preiau responsabilita-tea districtului Shah Joy, fiind, în ace-laşi timp, o zi în care trebuie să recu-noaştem faptele soldaţilor românicare au executat misiuni pentru spriji-nirea ţării şi populaţieiAfganistanului. Colonelul Tood acerut asistenţei ca „pentru militariiromâni care au luptat în această zonăde operaţii, vă rog să vă ridicaţi şi să-iaplaudăm”. Ceremonia s-a încheiat cuînmânarea certificatelor de apreciere.

În timpul ceremoniei, locotenent-colonelul Dan Ionescu, comandantulBatalionului 26 Infanterie „ScorpioniiRoşii”, a raportat: „Misiune îndeplini-tă”, iar la sfârşitul acesteia ne-a expli-cat ce înseamnă acest lucru. „Nu credcă la acest moment reuşesc să-mi dauseama de ceea ce înseamnă «Misiuneîndeplinită» deoarece, în continuare,suntem conectaţi la ceea ce se întâm-plă în zonă până în momentul în carene vom îmbarca în avion să plecămîn ţară. În orice caz, sentimentulmisiunii îndeplinite este deosebit, cuatât mai mult cu cât, într-adevăr, afost îndeplinită în întregul său spec-tru. Militarilor Batalionului 495Infanterie «Căpitan Ştefan Şoverth» ledoresc misiune uşoară şi să se întoar-că sănătoşi acasă”.

La rândul său, locotenent-colone-lul Dorin Toma, comandantulBatalionului 495 Infanterie „CăpitanŞtefan Şoverth”, ne-a declarat: „Înce-pând cu 1 august, Batalionul 495Infanterie «Căpitan Ştefan Şoverth»execută misiuni în întreaga zonă deresponsabilitate pe care am preluat-ode la Batalionul 26 Infanterie«Scorpionii Roşii». Dacă până acum,timp de zece zile, am executatmisiuni în comun pentru a recunoaş-te zona şi pentru a luaîn primire misiunile pecare le-au executatcolegii noştri, începândde astăzi suntem înmăsură să executămsinguri, fără sprijin,misiuni în întreagazonă de responsabilita-te. Mă refer la întreagagamă de misiuni:misiuni de patrulare peautostrada A1, punctede observare tempora-re şi permanente,escortă şi sprijin con-voi logistic, escortăVIP, precum şi misiuniCIMIC. Chiar şi în acestmoment avem misiuniîn desfăşurare în zonade responsabilitate.Colegilor noştri de la

Batalionul 26 Infanterie «ScorpioniiRoşii» le urăm drum bun, să ajungăcu bine acasă, alături de cei dragi.”

Pentru militarii din FOB Bullard afost o zi liniştită, fără incidente. Darpentru aceştia o zi „normală” nuînseamnă lipsa incidentelor, deoareceo astfel de linişte poate ascunde pregă-tirea viitoarelor atacuri; poate fi liniş-tea dinaintea furtunii, tăvălugul căruiatrebuie să îi ţină piept, indiferent deintensitatea şi forţa acţiunilor. n


2012 • APRILIE • 49


26 Infanterie „Scorpionii Roşii”,locotenent-colonelul Dan Ionescu.

La acest eveniment a participatgeneralul de flotilă aeriană VictorStrîmbeanu, comandantul aeroportu-lui internaţional Kabul, colonelulWood Tood, comandantul Brigăzii1-25 şi al Combined Team Zabul,colonelul Ortner Blake, comandantulBrigăzii 116, colonelul MariusHarabagiu, comandantul Brigăzii 1Mecanizată „Argedava” şi comandan-tul contingentului românesc, guver-natorul districtului Shah Joy,Mohammad Sadia, reprezentanţi ai

Armatei şi Poliţiei Naţionale aAfganistanului.

Comandantul Combined TeamZabul, colonelul Wood Tood, a primitonorul de la comandantulBatalionului 26 Infanterie „Scorpionii

Roşii”, locotenent-colonelul DanIonescu, şi a fost intonat Imnul destat al României, după care a avut locslujba religioasă în cadrul căreia preo-tul militar George Pretorian a binecu-vântat militarii care încep misiunea.În continuare, s-a desfăşurat festivita-tea de predare-primire a zonei de res-ponsabilitate; Drapelele de luptă alecelor două unităţi au ieşit în faţa for-maţiei şi cei doi comandanţi au pre-dat/primit misiunea, apoi comandan-tul Batalionului 495 Infanterie„Căpitan Ştefan Şoverth”, locote -nent-colonelul Dorin Toma, a raportat

comandantului Combined TeamZabul: „Domnule colonel, am luat înprimire zona de responsabilitate dindistrictul Shah Joy”.

Faptul că angajarea militarilorromâni în teatrul de operaţii

Afganistan este una de substanţădemonstrează forţa şi creşterea capaci-tăţii expediţionare, fiind totodată odovadă a profesionalismului militarilorArmatei României. În cadrul ceremo-niei, plutonierul-major Vasile Nanu,locţiitorul comandantului plutonuluigeniu, a fost decorat cu „The ArmyAchievement Medal”. Medalia a fostînmânată de căpitanul Brian Horbert,comandantul companiei „Bravo”.

„Am primit această medalie dinpartea aliaţilor americani, cel maiimportant moment din activitateamea de militar. Acest lucru dovedeştecă am fost apreciat pentru modul încare am executat misiunile încredin-ţate şi pentru modul în care mi-amîndeplinit atribuţiile funcţionale.”


48 • APRILIE • 2012


Locotenent-colonel Dorin Toma, comandantulBatalionului 495 Infanterie „Căpitan ŞtefanŞoverth” • Foto: Dan Vereş

Generalul de flotilă aeriană Victor Strîmbeanu, comandantul aeroportului internaţional Kabul, şi ceidoi comandanţi de batalioane • Foto: Dan Vereş

Militarii celor două batalioane la ceremonia transferului de autoritate • Foto: Dan Vereş

Predarea-primirea misiunii de către cei doi comandanţi • Foto: Dan Vereş

Plutonierul-major Vasile Nanu primeşte „The Army Achievement Medal” • Foto: Dan Vereş

zona de operaţii, ţine în foarte maremăsură şi de cunoaşterea în detaliu aspecificului cultural, a legilor nescriseale localnicilor, a cutumelor care leguvernează viaţa şi a relaţiilor inter-personale, care sunt cu totul diferitefaţă de cele care nouă ni se par nor-male. Relaţiile de familie sunt celemai importante şi cele mai influente,relaţiile şi organizarea tribală joacăun rol extrem de important, inclusivîn guvernarea unor provincii în caresunt mai multe triburi care, la rândullor, au lideri diferiţi, cutume diferite,obiceiuri şi crezuri diferite.

O probă a măiestriei militarilorolteni a fost aducerea partenerilorafgani la aceeaşi masă a tratativelor,aducerea acestora pe drumul unuiscop comun pentru care luptăm.Foarte multe dintre misiunile de aicisunt executate în cooperare cu mili-tari afgani, cu poliţişti afgani şi cuoamenii guvernatorului districtual –reprezentantul guvernului afgan înteritoriu. Deseori, aceştia fac partedin familii şi triburi diferite.Depăşirea intereselor tribale şi defamilie, care nu reprezintă intereseleîntregii comunităţi, reprezintă obarieră care este încă greu de trecut.

„Nu-ţi fie teamă că înainteziprea încet, teme-te dacă

te opreşti” (Sun Tzu).Una dintre principalele caracte-

ristici ale misiunilor executate în

Zabul, Afganistan, este insistenţa.Aproape zilnic infanteriştii de laCraiova au fost atacaţi cu diferitetipuri de armament şi de mijloace,de la temutele aruncătoare de grena-de antitanc portativ AG-7, armamentde infanterie, aruncătoare de calibru82 mm, lansatoare de rachete decalibre şi modele pentru noi maipuţin cunoscute şi, nu în ultimulrând, cu dispozitive explozive impro-vizate amplasate împotriva persona-lului şi blindatelor, în cele mai greude închipuit locuri posibile.

Ingeniozitatea cu care gândesc şiacţionează inamicii noştri nu a fostniciodată subestimată, tacticile, tehnici-le şi procedurile acestora au fost înde-lung analizate şi acţiunile „ScorpionilorRoşii” au fost adaptate pentru a contra-cara ceea ce se poate întâmpla.

Dificil este a înfrunta un inamicpe care nu îl vezi, dar ştii că esteacolo, urmărindu-te, notând fiecaremişcare, fiecare reper şi fiecare acţiu-ne, fiecare tehnică folosită şi fiecaredetaliu. Este dificil, dar nu imposibil,este greu, dar realizabil, cu condiţiapregătirii minuţioase şi a seriozităţiidemonstrate în acţiunea în mediulreal al conflictului, în mediul ostil încare inamicul poate fi oriunde şipoate ataca oricând.

Chiar dacă au fost momente încare atacurile au fost la fel de dese caşi patrulele executate în zona de ope-raţii a „Scorpionilor Roşii”, niciunmoment intensitatea cu care au fostexecutate misiunile nu a scăzut. Zilelegrele prin care au trecut craioveniiatunci când doi dintre „ScorpioniiRoşii”, sublocotenenţii post-mortemConstantin-Laurenţiu Lixandru şiCătălin Ionel Marinescu, au căzut ladatorie iar alţi patru au fost răniţi, aufost depăşite cu determinare şi profe-sionalism, cu convingerea că numaicontinuând putem face să nu se maiîntâmple. Ei au aprins câte o lumâna-re pentru fiecare suflet viteaz care s-aridicat la ceruri, pentru fiecare colegal lor care a mers până la sacrificiulsuprem pentru îndeplinirea misiunii,au spus o rugăciune, apoi s-au întorsla misiunea în care fiecare minutpoate reprezenta un incident.

Referindu-se la complexitateamisiunii îndeplinite de militarii craio-veni, comandantul Batalionului 26Infanterie „Neagoe Basarab” – locote-nent-colonelul dr. Dan Ionescu, apre-cia că „unul din criteriile avute înatenţie a fost spectrul misiunilor exe-cutate, unul foarte larg, pornind de laoperaţiuni «cordon and knock» pânăla acţiuni în parteneriat CIMIC, toate


2012 • APRILIE • 51

BATALIONUL 26 INFANTERIE „NEAGOE BASARAB”


50 • APRILIE • 2012


M ilitarii craioveni s-au confruntat aici cu ade-vărate exemple ale războiului asimetric, des-pre care se vorbeşte şi se scrie atât de mult.

Inamicul, pe care noi îl numim insurgent sau taliban, afost şi este pretutindeni, poate chiar alături de noi, petimpul unei patrulări pe jos într-o localitate despre careştim că este paşnică, de partea noastră. Inamicul poate fiomul care ne salută atunci când trecem prin Bazarul dinShah Joy, poate fi localnicul ce ne face cu mâna zâmbindatunci când securizăm zona după ce un dispozitiv explo-ziv improvizat a fost găsit în ciuda bunei mascări pe care

o folosesc potrivnicii noştri, sau poate fi partenerul dediscuţii la vreo shura... Inamicul este peste tot, fără aputea fi observat, uniforma sa este haina murdară şi jer-pelită a afganului de rând, acoperirea sa este viaţa norma-lă şi săracă a fiecărui localnic din această provincie. Zonasa de acţiune este locul unde alţi concetăţeni de-ai săi îşiduc traiul, fără a se îngrijora că lupta sa pune în pericolvieţile nevinovate ale celor care ar putea să le fie fraţi,prieteni, părinţi şi, de ce nu, copii nevinovaţi care doar seaflă la locul nepotrivit în momentul nepotrivit.

Înţelegerea fenomenului care se petrece în Afganistannu ţine numai de cunoaşterea situaţiei de securitate din

„Scorpionii Roşii” la cea de-a douăsprezeceamisiune îndeplinită

Au trecut şase luni de la introducerea lor în teatrul de operaţii din Afganistan şimisiunea „Scorpionilor Roşii” din Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab” a fostpreluată în totalitate de colegii din Batalionul 495 Infanterie „Căpitan Ştefan Şoverth”.Misiunea este la final şi rutina este departe de a fi instalată în rândul militarilor olteni.Ancorarea în realitatea teatrului de operaţii şi înţelegerea fenomenului insurgent încele mai mici amănunte ale lui au făcut ca acest prim inamic al militarilor pe timpulexecutării misiunilor internaţionale să fie ţinut departe.


O întâlnire cu liderii locali • Foto: Dan Vereş

Un „amical” între Scorpionii Roşii şi copiii afgani • Foto: Adelin Zăgărin


2012 • APRILIE • 53

BATALIONUL 280 INFANTERIE MECANIzATĂ

C eremonialul militar şi religios a început în jurulorei 11.00 cu întâmpinarea ministrului apărăriinaţionale – Gabriel Oprea. La eveniment au mai

fost prezenţi şeful Statului Major General – general maiordr.Ştefan Dănilă, şeful Statului Major al Forţelor Terestre –general de brigadă Ariton Ioniţă, comandanţi ai marilorunităţi şi unităţi subordonate, familiile, rudele şi apropia-ţii militarilor din Batalionul 280 Infanterie Mecanizatăcare urmau să plece în teatrul de operaţii Afganistan.

După trecerea în revistă a formaţiei de către ministrulapărării naţionale şi intonarea Imnului naţional, s-a desfă-şurat apelul solemn al batalionului, iar apoi şefulCentrului de Conducere Operaţională – comandorul CostelAvramescu, a dat citire extrasului din ordinul de misiune.Potrivit acestui document, pe timpul îndeplinirii misiunii,militarii din Batalionul 280 Infanterie Mecanizată vor exe-cuta operaţii în sprijinul păcii sub comandă NATO, încooperare cu celelalte forţe aparţinând ISAF şi ANSF, înprovincia Zabul. Misiunea militarilor focşăneni se va con-cretiza prin interzicerealibertăţii de mişcare a forţe-lor insurgente în aria deresponsabilitate, prin men-ţinerea libertăţii de mişcarepe autostrada A1, prinreducerea infiltrărilor insur-gente pe căile de acces, des-coperirea şi distrugereaascunzătorilor de arma-ment, muniţii şi substanţeexplozive ale insurgenţilor,participarea la operaţiiCIMIC şi sprijin umanitar.

Şeful Statului Major alForţelor Terestre, gene -ral-maior Ariton Ioniţă, a fostprezent la ceremonia de plea-care în teatrul de operaţii.

Pregătirea de luptă a comandamentului şi trupelor afost confirmată de-a lungul anilor prin participări ladiferite exerciţii şi aplicaţii, printre care putem aminti:exerciţiul multinaţional - „Cooperative Determination‘99” – România, „Prometheus ‘99” – Grecia,„Cooperative Determination ‘01”- Azerbaidjan, „RapidTrident 2007” – Ucraina, „Cooperative Nugget ‘02” –SUA, „Loyal Ledger 08” – SUA.

Deloc de neglijat sunt cele cinci misiuni internaţionalede menţinere a păcii din Kosovo, Afganistan şi Irak.

De la înfiinţarea unităţii şi până în prezent, batalionula obţinut rezultate deosebite în procesul pregătirii pentruluptă. Încrederea manifestată de comandanţi în subordo-naţi, raporturile profesionale existente pe verticală dar şiorizontală în cadrul batalionului, nivelul de instruireatins în acest moment, asigură comandamentului batalio-nului şi subunităţilor acestuia o poziţie solidă de factorde stabilitate în zona de responsabilitate ca structură

O altă misiune, un alt examen

Vineri, 13 ianuarie, s-a desfăşurat, la Focşani, ceremonia prilejuită de plecareaîn teatrul de operaţii din Afganistan a militarilor Batalionului 280 InfanterieMecanizată.

Maior Ion Adrian CURIMAN

având ca scop o stare de normalitateîn districtele Shah Joy şi Qalat, liber-tatea de mişcare pe autostrada A1atât pentru populaţia locală, cât şipentru forţele ISAF şi organizaţiilenonguvernamentale, responsabilitatecare a revenit «Scorpionilor Roşii»începând cu luna februarie 2011.”

Locotenent-colonelul Ionescu pre-ciza că acest caracter de complexitateal misiunii a fost dat, de asemenea, şide inamicul cu care s-a confruntatbatalionul, foarte mobil, volatil şi cuo experienţă de luptă apreciabilă,atât pe teritoriul afgan cât şi în alteteritorii în care insurgenţa a scris anide istorie. Nu în ultimul rând, carac-terul complex al misiunii a fost dat şide gradul mare de independenţă alacţiunilor prin fracţionarea şi disper-sarea forţelor în întreaga zonă de res-ponsabilitate, solicitând astfel majoratât operaţional cât şi administrativcomandanţii de subunităţi la nivel depluton şi companie, dar şi logistica şisprijinul de luptă.

„În sprijinul tuturor acestor ele-mente ce au dat liniile mari alemisiunii, trebuie să luăm în conside-rare şi comanda tuturor elementelordin subordinea Task Force RedScorpions, respectiv compania ameri-cană EAGLE din Regimentul 2«Strikers» şi ulterior compania ame-ricană BRAVO din Brigada 1-25«Artic Wolfs», specialiştii Navy EOD(US), RCP (US), şi cooperarea cu ele-mentele venite în sprijin, respectiv

PRT (US), BUSHWALKERS RCP (US),Regimental Artilery, elicopterele şiaviaţia pentru operaţii deliberate sausolicitate la nevoie”, detalia locote-nent-colonelul Ionescu. Riscurile şiameninţările cu care s-au confruntat„Scorpionii Roşii” le-au solicitatîntreaga experienţă acumulată întoate teatrele de operaţii în carebatalionul a acţionat, confruntărilede toate tipurile dar şi condiţiile detrai şi specificitatea mediului fiind onouă provocare de-a lungul misiunii.

Deloc uşoară, misiunea„Scorpionilor Roşii” a ajuns la final.Fără a încerca un bilanţ, cifrele carecaracterizează misiunea infanterişti-lor de la Craiova spun totul despreeforturile făcute de aceşti militaripentru a acorda o şansă poporuluiafgan din provincia Zabul: aproape2 500 de misiuni de contrainsurgen-ţă. 2 500 de misiuni executateexclusiv pentru a asigura un mediustabil şi sigur pentru cei aproxima-tiv 80 000 de oameni care locuiescîn zona de operaţii a „ScorpionilorRoşii”, zonă de operaţii formată dindistrictul Shah Joy şi jumătatea denord a districtului Qalat, aproxima-tiv 1 540 km pătraţi.

Cifrele nu sunt reprezentative, eledoar reflectă eforturile depuse de mili-tarii craioveni; rezultatele sunt celecare încoronează semnificaţia cifrelor.Ele prezintă doar ceea ce au însemnatcele şase luni de prezenţă activă îndistrictele Shah Joy şi Qalat. Au fost

şase luni în care „Scorpionii Roşii” aufăcut tot ceea ce a fost omeneşte posi-bil pentru ca zona lor de operaţii săfie un loc mai sigur şi cei pentru cares-au jertfit militarii români să aibăparte de o viaţă mai bună.

În Afganistan, „Scorpionii Roşii”au măsurat zilele în ore şi în misiuni.O zi a avut în medie 18-20 de misiunişi aproximativ 120 de ore în cares-au confruntat cu diferite forme şimodele ale acestui război în careinamicul se confruntă doar uneoridirect, bărbăteşte, faţă în faţă.

Dar locotenent-colonelul DanIonescu relata că „rezultatele misiuniiau oferit satisfacţii pe măsură.Impunerea regulilor jocului şi menţi-nerea permanentă a iniţiativei datori-tă pregătirii şi determinării, au creatcondiţiile de succes, toate confruntă-rile având ca rezultat capturarea sauretragerea insurgenţilor şi menţine-rea sub control a situaţiei în zonă,atacurile asupra populaţiei şi pierde-rile în rândul acestora atât umane câtşi materiale fiind în mod normalînsemnate, având ca rezultat creşte-rea semnificativă a nivelului de secu-ritate şi dezvoltarea economică azonei, dar şi creşterea autorităţiiguvernamentale la nivel districtual”.

Toate aceste succese au avut capreţ, din păcate, şi pierderea celor doicamarazi, doi eroi: sublocotenenţiipost-mortem Laurenţiu Lixandru şiCătălin Marinescu, eroi pe care milita-rii craioveni îi vor păstra permanentîn inimile lor şi în istoria Batalionului26 Infanterie „Scorpionii Roşii”.

Satisfacţiile apar atunci când,ajunşi acasă, „Scorpionii Roşii” îşiregăsesc fiii mai înalţi şi un pic maimaturi, taţii cu albul îngrijorat alpărului, soţiile cu fericirea revede-rii în priviri, iar în urma lor rămânşase luni petrecute în Afganistan.Şase luni în care luxul unei dumi-nici relaxate la televizor nu le-a fostpermis, multe luni în care s-a vorbitdespre ameninţări, riscuri, atentate,insurgenţă, pericol şi alte „deriva-te” ale acestora. Adevăratele satis-facţii apar acasă, acolo unde familia- centrul universului fiecărui mili-tar - este alături. n


52 • APRILIE • 2012


Siguranţa apropiată pe timpul unei acţiuni CIMIC într-un sat afgan • Foto: Dan Vereş

Discursul comandantului Batalionului 280 Infanterie Mecanizată, maior Cristian Colibaba • Foto: Ion Adrian Curiman

să fie scutiţi de necazuri în Afganistan şi,peste o jumătate de an, să ne întâlnimacasă cu toţii, sănătoşi.”

Misiunea de instruire a ArmateiNaţionale Afgane reprezintă pentru NATOunul dintre elementele-cheie ale procesuluide tranziţie a securităţii către forţele desecuritate afgane şi unul din puncteleesenţiale ale succesului Alianţei în aceastăţară. Comandantul Echipei Operaţionale deConsiliere şi Legătură, locotenent-colonelulCornel Ploscaru, a oferit câteva detalii pri-vind misiunea pe care militarii săi o vorexecuta. „Detaşamentul pe care-l conduc aparcurs un intens program de pregătire încare au fost incluse lecţiile învăţate dinparticiparea forţelor terestre la misiuni înafara teritoriului statului român, precum şiexperienţa acumulată de către detaşamen-tele anterioare. Pe timpul misiunii în tea-trul de operaţii vom avea posibilitatea de arealiza schimburi de experienţă cu camara-zii de arme din diferite ţări şi de a facecunoscut nivelul de pregătire al militarilorromâni. Este un demers care va permitecrearea, în rândul acestora, a unor imaginicât mai aproape de realitate atât despreprofesionalismul forţelor armate române,cât şi despre capacitatea lor de a se integraşi îndeplini misiuni dificile în cadrul uneicoaliţii internaţionale de mare amploare.”Locotenent-colonelul Ploscaru a declarat căeste încrezător că atât nivelul de instruireatins de militarii detaşamentului, cât şiexperienţa anterioară din teatrele de ope-raţii, îi va ajuta să îndeplinească cu succesorice misiune primită. „Nu ne va fi uşor şiştim că vom întâmpina multe greutăţi înaceste şase luni de misiune, dar pregătireanoastră şi experienţa acumulată de cătremilitarii Brigăzii 2 Infanterie „Rovine” îndiferite teatre de operaţii ne dau speranţa

că, acţionândîn echipă cuprofesionalism,curaj şi dăruireputem să neducem la bunsfârşit misiuni-le încredinţate”- a încheiatlocote -nent-colonelulPloscaru.

MaiorulGeorgel Dudăeste ofiţerul culogistica dincadrul detaşa-mentuluiOMLT. A mai

participat la o misiune în Afganistan, înanul 2005, împreună cu Batalionul 26Infanterie „Neagoe Basarab”, cunoscut şisub numele de „Scorpionii Roşii” încadrul ISAF VIII. „Misiunea s-a desfăşuratla Kabul şi a fost destinată realizării sta-bilităţii procesului electoral dinRepublica Islamică Afganistan. În afaraexperienţei pe care o capăt, misiunea lacare voi participa anul acesta mă va ajutaşi la promovarea în carieră, pe anumitetrepte ierarhice”. Totuşi, acum va fi cevanou pentru maiorul Dudă, datorită faptu-lui că este un tip de misiune de consilie-re, legătură şi mentorizare pe toate liniilelogistice: mentenanţă, transporturi, statmajor logistic, operaţii logistice. „Familiaa fost şi este alături de mine atât sufle-teşte, cât şi moral. M-a sprijinit şi măsprijină permanent în ceea ce fac pentrua-mi realiza scopul pe linie profesională”a încheiat maiorul Dudă.

Căpitanul Valeriu Dragomir face partedin Batalionul 116 Sprijin Logistic dinCraiova, are o pregătire temeinică şi expe-rienţă în teatrul de operaţii în două misiunipe care le-a executat în Irak: în 2005, cu„Scorpionii Negri” în operaţia „AnticaBabilonia”, şi în 2009 cu „Scorpionii Roşii”la „Iraqui Freedom”, ultimul contingent alArmatei României din Irak. „Aceste misiunisunt foarte bine venite pentru orice militardeoarece atât pregătirea dinaintea plecăriiîn misiune, cât şi experienţa acumulatăde-a lungul misiunii, contribuie foarte multla formarea ca bun profesionist.”

Alături de echipele militarilor ce com-pun Echipa Operaţională de Consiliere şiLegătură, la ceremonie au participat cadremilitare din Brigada 2 Infanterie „Rovine”,reprezentanţi ai conducerii MinisteruluiApărării Naţionale şi ai administraţieipublice locale. În cele şase luni de misiune,principalele responsabilităţi ale celor 32militari olteni vor fi consilierea şi instruireaunui batalion logistic din cadrul ArmateiNaţionale Afgane, activităţi ce vor cuprindeconsilierea în domeniile: management depersonal, planificarea operaţiilor, realizareacomunicaţiilor unui batalion logistic, pre-cum şi executarea cursurilor de pregătirespecifice privind paza obiectivelor militare.De asemenea, vor consilia şi pregăti milita-rii afgani privind asistenţa medicală, asigu-rarea logistică şi executarea mentenanţei.Continuând activitatea echipelor OMLTanterioare, şi această misiune va contribui,prin abilităţile, deprinderile şi iscusinţamilitarilor detaşamentului, la pregătireastructurilor militare locale prin consiliereaofiţerilor şi subofiţerilor afgani pe timpulplanificării, organizării şi executării misiu-nilor de impunere şi menţinere a păcii. n


2012 • APRILIE • 55

DETAŞAMENT OMLT TIP BATALION LOGISTIC


54 • APRILIE • 2012

DETAŞAMENT OMLT TIP BATALION LOGISTIC

T reizeci şi doi de militari craioveni au plecat în Teatrul deOperaţii Afganistan pentru şase luni. Ceremonia militarăa avut loc marţi, 24 ianuarie, la sediul Brigăzii 2

Infanterie „Rovine” din Craiova. Este vorba de detaşamentul OMLTtip batalion logistic, rotaţia a II-a. După intonarea imnului de statal României şi executarea apelului solemn a urmat citirea extrasu-lui din ordinul de misiune, de către comandantul Centrului deConducere Operaţională, comandorul Costel Avrămescu. Potrivitacestui ordin, Echipa de Consiliere şi Legătură tip batalion logisticva participa în perioada februarie-august 2012 la operaţia ISAF,sub comandă NATO, în cooperare cu celelalte forţe aparţinând ISAFşi ANSF, în provincia Zabul pentru sprijinirea Guvernului RepubliciiIslamice Afganistan în procesul de menţinere a securităţii, stabilită-ţii şi extinderii autorităţii guvernamentale, susţinerea efortului dereconstrucţie şi crearea condiţiilor pentru transferarea responsabi-lităţilor privind securitatea de la forţele ISAF către ANSF.

Principalele sarcini pe care militarii români le vor executa laajungerea în teatrul de operaţii sunt instruirea, pregătirea şi consi-

lierea militarilor afgani pe domeniile funcţionale ale unui batalionlogistic din cadrul armatei afgane, în concordanţă cu misiunileesenţiale ale unităţii. Militarii noştri vor participa efectiv alăturide subunităţile consiliate la executarea acţiunilor militare.Facilitarea cooperării şi asigurarea legăturii subunităţilor consilia-te cu forţele IASF este, de asemenea, o altă sarcină pe care militariicraioveni o vor avea de îndeplinit.

Ajuns la finalul ordinului de misiune, comandorul Avrămescus-a adresat militarilor spunând că de fiecare dată revine cu plăce-re la Craiova şi doreşte ca, în numele şefului Statului MajorGeneral, al personalului de comandă din SMG, să le adreseze uncălduros salut. „Militarii detaşamentului ştiau foarte bine că-iaşteaptă zile grele, activităţi deosebite, o perioadă încărcată înactivităţi şi condiţii deloc favorabile pentru a petrece o perioadălipsită de griji în acest teatru de operaţii. În această perioadă, con-diţiile de securitate din teatru s-au îmbunătăţit ca urmare a acţiu-nilor elementelor de manevră româneşti şi ale forţelor Coaliţiei,deci putem spera că în perioada în care ei îşi vor desfăşura activi-tatea nu vom avea probleme deosebite. Îmi doresc din tot sufletul

Un nou detaşament OMLT a plecat în teatrul de operaţii

Treizeci şi doi de militari craioveni au plecat în Teatrul de Operaţii Afganistan pentru şase luni. Ceremonia militară a avut loc marţi, 24 ianuarie, la sediulBrigăzii 2 Infanterie „Rovine” din Craiova. Este vorba de detaşamentul OMLT tip batalion logistic, rotaţia a II-a.

Locotenent-colonel Vasile FUGACIU

Militarii detaşamentului OMLT tip batalion logistic, rotaţia a II-a, execută apelul solemn • Foto: Oliver Anghel

Comandorul Avrămescu citeşte extrasul din ordinul de misiune al detaşamentului• Foto: Oliver Anghel

Oficierea serviciului religios • Foto: Oliver Anghel

• La Prundu Bârgăului se face instrucţie 58

Colonel Dragoş ANGHELACHEPrundu Bârgăului... Un toponim care te duce, inevitabil, cu gândul către un capăt de lume:„Acolo unde nimeni n-a mai fost până acum” –pentru a cita un promo dintr-un serial SF celebru.Ce s-ar putea întâmpla la Prundu Bârgăului?!Nimic deosebit, ar spune cei din unitate...

• Să fii printre cei mai buni 61Colonel Dragoş ANGHELACHE

Batalionul 612 Artilerie Antitanc din Baia Mareeste cunoscut (şi recunoscut) şi datorită concurenţilor pe care-i dă la fiecare competiţieaplicativ-militară, fie vara, fie iarna.

• La Craiova au concurat cei maibuni subofiţeri şi cei mai buni gradaţi din Forţele Terestre 63

Maior Ion Adrian CURIMANStatul Major al Forţelor Terestre a organizat, înperioada 5-9 decembrie, competiţia „Omul anului”, secţiunea „Soldatul universal”.Competiţia s-a desfăşurat pe eşaloane, pornindde la nivel unitate, iar faza finală pe Statul Majoral Forţelor Terestre a avut loc în garnizoanaCraiova.

• Sergentul-major Marius Iovi, participant în cadrul „WoundedWarrior Project” 66

Locotenent-colonel Radu SICHIMSergentul-major Marius Iovi, din Brigada 18Infanterie „Banat” a fost rănit, în anul 2007,împreună cu alţi trei camarazi, pe timpul desfăşurării unei misiuni în teatrul de operaţii dinIrak. În septembrie 2011 a fost invitat să participela o activitate comemorativă din Germania.

• Drumuri printre nămeţi 68Maior Mădălina ILINCA

Armata a intervenit terestru, aerian şi naval însprijinul populaţiei afectate de ninsori. Misiunealor: salvarea vieţilor omeneşti puse în pericol deviscol şi de ninsorile abundente, pentru colectarea, distribuirea de alimente şi bunuride strictă necesitate.

OO aa mm ee nn ii ss uu bb aa rr mm ee

OA MEN I SUB AR MEBATALIONUL 817 ARTILERIE

Prundu Bârgăului... Un toponim care te duce, inevitabil, cu gândul către un capătde lume: „Acolo unde nimeni n-a mai fost până acum” – pentru a cita un promodintr-un serial SF celebru. Ce s-ar putea întâmpla la Prundu Bârgăului?! Nimicdeosebit, ar spune cei din unitate: pregătiri pentru misiuni în Teatrul de OperaţiiAfganistan, participări la competiţiile sportive de nivel minister, trageri de luptăîn poligonul din Cincu...


— Domnule locotenent-colonel, ţinând seama că estepentru prima dată când unitatea pe care o comandaţiapare în paginile „Revistei forţelor terestre”, vă rog săprezentaţi un scurt istoric.

Suntem continuatorii unei vechi tradiţii militare înzona Bârgăului. În această cazarmă, după cel de-al Doilea

Război Mondial a funcţionat Regimentul 142 Artilerie dincadrul Diviziei 57 Munte. Începând cu anul 1977, s-aînfiinţat Divizionul 130 Artilerie al Brigăzii 1 Vânători deMunte, divizion care a fost dislocat în această cazarmăpână în anul 2000, când Divizionul 817 Artilerie Antitanc(căruia noi, artileriştii din Batalionul 817 Artilerie „Petru

Rareş” îi continuăm tradiţiile) i-a luatlocul în această cazarmă.

În procesul de restructurare a arma-tei, şi unitatea noastră a cunoscut maimulte transformări: divizion de artileriemixtă, ulterior batalion de artileriemixtă, iar astăzi este Batalionul 817Artilerie „Petru Rareş”.

— Care sunt misiunile specificebatalionului şi care este locul său încadrul brigăzii?

— Batalionul 817 Artilerie este uni-tatea care asigură sprijinul prin foc alacţiunilor brigăzii mecanizate în toateformele acţiunilor de luptă.

— Ce puteţi spune despre persona-lul care încadrează batalionul?

— Avem un colectiv tânăr şi inimos,iar cei mai mulţi dintre militarii careîncadrează unitatea sunt de pe ValeaBârgăului şi din zona Bistriţei. Sunt

58 • APRILIE • 2012

La Prundu Bârgăului se face instrucţie

Interviu cu comandantul Batalionului 817 Artilerie „Petru Rareş”, locotenent-colonel George Sas

Predarea-primirea comenzii Batalionului 817 Artilerie • Foto: Arhiva Batalionului 817 Artilerie

OA MEN I S U B A RME

60 • APRILIE • 2012

BATALIONUL 817 ARTILERIE

buni profesionişti şi avem mai multecadre militare care, de-a lungultimpu lui, au participat la misiuni

externe. De asemenea, mai multecadre militare – ofiţeri şi subofiţeri –au urmat cursuri de specializare înstrăinătate şi forme de pregătiresuperioară în ţară.

— Aţi participat la o serie de activi-tăţi importante în ceea ce priveşteinstruirea pentru luptă, dar aţi fost şigazda unor competiţii sportive organiza-te de diferite eşaloane. Ar fi interesantpentru cititorii noştri să punctaţi câtevadintre activităţile mai semnificative pecare le-aţi desfăşurat în anul 2011.

— Anul trecut s-a finalizat misiuneaîn teatrul de operaţii din Afganistan aElementului de Comandă şi Stat Majorşi a celor două batalioane de manevrădin cadrul Brigăzii 81 Mecanizată şi, cumândrie afirm, ne-am adus şi noi con-tribuţia la această misiune, fiindreprezentaţi de 34 de militari: ofiţeri,subofiţeri şi gradaţi profesionişti.Ulterior, activităţile anului 2011 s-auderulat conform planificării, cu exerci-ţii tactice cu trageri de luptă în poligo-nul din Cincu şi, suplimentar, am exe-cutat în luna decembrie un exerciţiutactic cu trageri de luptă cu bateria deobuziere în sprijinul colegilor noştride la Brigada 61 Vânători de Munte,care pregătesc un detaşament de con-siliere şi legătură pentru teatrul deoperaţii din Afganistan.

A devenit o tradiţie la PrunduBârgăului să găzduim fazele supe-rioare ale competiţiiloraplicativ-militare atât de vară, cât şide iarnă. La fel s-a întâmplat şi anultrecut, la începutul lunii iulie, cândam găzduit finala pe MinisterulApărării Naţionale a competiţiiloraplica tiv-militare de vară.Participanţii au fost mulţumiţi decondiţiile oferite iar satisfacţia noas-tră a fost dublată şi de faptul căsportivii din brigadă s-au clasat pepoziţii fruntaşe.

— Domnule locotenent-colonel,suntem în luna februarie 2012, deciputem spune că încă ne mai aflămla începutul anului de instrucţie.Care sunt activităţile mai importan-te pe care va trebui să le desfăşuraţianul acesta?

— În pofida restricţiilor bugetarepe care va trebui să le suportăm şianul acesta, planul cu principaleleactivităţi care a fost întocmit şiaprobat vizează tot spectrul de acti-vităţi, de la exerciţii tactice cu grupaşi piesa – pe care tocmai le-am fina-lizat –, şi până la exerciţiile tacticecu trageri de luptă cu batalionul,exerciţii de mare complexitate, carese vor executa către sfârşitul acestuian în poligoanele din Cincu şiCârţişoara. În concluzie, avem o acti-vitate bogată. La Prundu Bârgăuluise face instrucţie. n

Instrucţie la material, iarna • Foto: Arhiva Batalionului 817 Artilerie

Servant 4• Foto: Arhiva Batalionului 817 Artilerie

Se amenajează poziţia de tragere • Foto: Arhiva Batalionului 817 Artilerie

O AME NI S UB A RME

2012 • APRILIE • 61

BATALIONUL 612 ARTILERIE ANTITANC

M iza acestei competiţii depăşeşte orgoliul (con-structiv) al fiecărui concurent de a se urca pecea mai înaltă treaptă a podiumului. Pentru

gradaţii profesionişti, miza este mult mai mare, deoareceprimul clasat în această competiţie poate accede în corpulsubofiţerilor. Dar, să revenim la batalionul de artilerie dela Baia Mare, unde avem doi interlocutori: pe plutonierul-major Mircea Pocol, un veteran al concursului„Subofiţerul/Soldatul anului", şi pe caporalul AlexandruVasa, la a doua participare în cadrul concursului.

Plutonierul Mircea Pocol a participat în fiecare anla etapa „Subofiţerul anului", începând de la batalionşi regiment. Anul trecut, s-a clasat pe locul I la fazape regiment, ceea ce l-a calificat pentru faza pe divi-zie, iar de acolo a mers mai departe, la etapa pe forţe-le terestre. „Acolo competiţia a fost fair-play şi amobţinut locul patru la general datorită unor motive pecare eu le numesc tehnice. N-am avut armamentul dinunitate şi acolo n-am putut face o tragere de reglaj casă vedem cum bate arma. Acestea fiind condiţiile, tra-gerea m-a dus în jos, altfel aş fi urcat pe unul dintreprimele locuri."

Competiţia„Subofiţerul/Soldatul anu-lui" are maimulte probeprin care setestreazăcunoştinţeleteoretice alecompetitori-lor, deprinde-rile practice,dar şi rezis-tenţa fizică.La început,concurenţilorle sunt eva-luate cunoş-tinţele delimbă engleză, apoi fiecare prezintă un eseu pe o temădată, iar plutonierul Pocol a trebuit să scrie despre disci-plina militară. A urmat apoi educaţia fizică militară, cuprobele care se dau la evaluările semestriale, după care au

executat tragere cu pistolul-mitralieră dinpoziţia „în picioare": zece cartuşe, la preci-zie. La fiecare ediţie este o probă-surpriză alcărei conţinut le este dezvăluit participanţi-lor în ziua respectivă. La ediţia din 2010această probă a constat în aruncarea grena-delor de mână ofensive de exerciţiu la dis-tanţă şi cu precizie. Competiţia s-a încheiatcu cinci probe practice: evaluare la instruc-ţia CBRN, la instrucţia sanitară, la instrucţiade front, de transmisiuni şi de geniu. „La fie-care probă dintre cele cinci, am tras un biletşi a trebuit să rezolvăm o situaţie. Având învedere că particip la această competiţie de laprima ediţie şi, până la faza pe divizie, amfost de fiecare dată pe podium, nu mi s-apărut un concurs foarte dificil. Pot să spun

Să fii printre cei mai buniBatalionul 612 Artilerie Antitanc din Baia Mare este cunoscut (şi recunoscut) şidatorită concurenţilor pe care-i dă la fiecare competiţie aplicativ-militară, fie vara,fie iarna. De data aceasta, chiar dacă suntem „în sezon" nu vom insista pe acestgen de activităţi, ci pe competiţia „Omul anului", secţiunea „Subofiţerul/Soldatulanului", sau „Soldatul universal" - aşa cum este cunoscută în jargonul unităţilor.


Aspecte de la competiţia „Soldatul anului”, ediţia 2008 • Foto: arhiva RFT


O AME NI S UB A RME

2012 • APRILIE • 63

COmpETIţIA „OmUL ANULUI”, fINALA pE fORţELE TEREsTRE

Î ntrecerea a avut un pronunţat caracteraplicativ-practic şi s-a desfăşurat pecele două grupe: cea a maiştrilor mili-

tari şi subofiţerilor, cu denumirea generică„Subofiţerul anului” şi cea a gradaţilor şi sol-daţilor voluntari cu denumirea generică„Soldatul anului”. La fiecare categorie au con-curat câte 16 reprezentanţi din marile unităţişi unităţi din subordinea Statului Major alForţelor Terestre.

În cadrul festivităţii oficiale de deschidere acompetiţiei, în calitate de preşedinte al comi-siei de analiză şi evaluare, comandantulBrigăzii 2 Infanterie, general de brigadăDorinel Duican, le-a urat concurenţilor multsucces exprimându-şi convingerea că întrece-rea va fi una foarte strânsă.

Concurenţii au fost supuşi la diferite probecu nivel de dificultate ridicat, care au acoperittoate palierele instrucţiei. Ploaia ce a începutîn dimineaţa primei zile de concurs a produscâteva modificări în program. Astfel, primeleprobe au fost cele teoretice şi au constat îndouă teste: unul de pregătire militară generalăşi unul de limbă engleză. După cele douăprobe, mai puţin spectaculuase dar solicitante,a urmat verificarea la pregătire fizică, probă

La Craiova au concurat cei mai buni subofiţeri şi cei mai buni gradaţi din Forţele Terestre

Statul Major al Forţelor Terestre a organizat, în perioada 5-9 decembrie, competiţia „Omul anului”, secţiunea „Soldatul universal”. Competiţia s-a desfăşurat pe eşaloane, pornind de la nivel unitate, iar faza finală pe Statul Major al Forţelor Terestre a avut loc în garnizoana Craiova, gazda competiţiei fiind Brigada 2 Infanterie „Rovine".


că, într-adevăr, faza pe ForţeleTerestre Române este mult mai solici-tantă fiindcă vin concurenţi din toatăţara: cei mai buni concurenţi, şi estede la sine înţeles că şi nivelul compe-tiţional este mult mai ridicat".

În momentul în care am purtatdiscuţia, cei doi – plutonierul Pocol şicaporalul Vasa – trebuiau să plece laŞimleu Silvaniei ca să se antreneze încadrul lotului sportiv al regimentu-lui pentru concursurile aplicativ-militare de vară, faza pe divizie.După o săptămână de antrenamen-te, urmau să plece la Dej, unde seva ţine faza pe divizie. Pentru cătimpul ne presa, dar şi pentru căprobele din cadrul competiţiei„Subofiţerul/Soldatul anului" fuse-seră descrise deja de plutonierulPocol, caporalul Alexandru Vasa afost mai laconic, venind numai cucâteva completări.

„Ţinând cont că am fost laprima participare, pentru mine afost ceva nou şi chiar spectaculos,într-un fel. A fost ceva deosebit faţăde celelalte concursuri la care ammai participat în MinisterulApărării Naţionale. În plus, este ocompetiţie echilibrată, cu concu-renţi bine pregătiţi, se vede că dacănu vii pregătit, n-ai nicio şansă. În

rest, muncămultă şi curaj."

Cel maicomplicat i s-apărut la faza peregiment, deoa-rece a fost pri-mul contact cuprobele. Ladivizie a fostmai uşor, pen-tru că deja ştiace va urma, ştiacum să-şi doze-ze efortul. „Laetapa pe ForţeleTerestre dinnou, mi s-apărut mai difi-cil, nu datorităprobelor cidatorită concu-renţilor, care

au fost extrem de bine pregătiţi. Laeducaţie fizică militară, baremele aufost diferite, pentru că s-au luat crite-riile de la verificările semestriale, pecategorii de vârstă. Însă cei care auconcurat la grupe de vârstă mai mari– cel puţin de la noi din divizie – s-aupregătit ca pentru categoria de vârstăcea mai mică, fiindcă erau interesaţisă scoată timpi cât mai buni. Toţi

concurenţii s-au pregătit foarte bineşi vârsta nu a făcut departajarea: nicila timpi, nici la punctaj. Părerea meaeste că la un concurs atât de com-plex, nu poate să vină oricine".

Dincolo de activitatea profesiona-lă din unitate, caporalul AlexandruVasa are o legătură foarte strânsă cusportul, pe care-l practică de mic,iar înainte să se angajeze în armatăa făcut sport la nivel profesionist.„Am practicat de mic volei şihandbal şi, chiar şi acum, mai jocfotbal, sport pe care-l practic dejade paisprezece ani. Pot spune că amcrescut în viaţa sportivă."

Hotărârea de a urma o carierămilitară a luat-o într-un moment cândtrecea printr-o perioadă mai grea însport. S-a gândit să încerce la unitateade artilerie din Baia Mare: „Mi-a plă-cut şi am rămas. Sunt bucuros că potpractica în continuare sportul înparalel cu serviciul. Sunt servant latun, iar în patru ani de când suntangajat, am prins vreo şapte-opt tra-geri. Îmi place să mă duc în aplicaţii.Sunt şi pe funcţia de ochitor şi... ce săspun? Este foarte bine atunci cândcalificativul este „Foarte bine”. Eştimulţumit, mai ales când vezi că-ţi iesetragerea foarte bine, nu este satisfac-ţie mai mare!". n

62 • APRILIE • 2012

OA MEN I SUB AR MEBATALIONUL 612 ARTILERIE ANTITANC



Verificarea cunoştinţelor generale: singur, în faţa colii albe • Foto: Ion Adrian Curiman

1 Infanterie, caporal Cristian Tupiţă –dar pregătirea militară de zi cu zi şivechimea în serviciu au avut uncuvânt greu de spus în stabilirea ierar-hiei”. Totuşi, decisivă în stabilirea cla-samentului final s-a dovedit a fi chiarultima probă, proba surpriză, în urmacăreia s-au stabilit şi câştigătorii:

„Subofiţerul anului”: plutonierNiţă Cătălin Anghele din U.M. 1010Târgu Mureş.

Locul II: plutonier Daniel Bodeade la U.M. 01471 Focşani.

Locul III: plutonier Claudiu

Buzoianu de la U.M. 01548 Focşani.„Soldatul anului”: caporal Marius

Lăslean de la Unitatea Militară 01218din Timişoara.

Locul II: caporal Cristian Tupiţădin U.M. 01107 Braşov

Locul III: caporal Drăgan Fundătureanidin U.M. 01784 Râmnicu Vâlcea.

Festivitatea depremiere a avut locla sediul Brigăzii 2Infanterie Rovine îndata de 9 decembrie.Premiile au constatîn sume de bani aufost oferite de colo-nelul în rezervăIulian Boeru, în cali-tate de reprezentantal sponsorului ediţieidin acest an al com-petiţiei, fundaţia„Sfântul MareMucenic Gheorghe –Purtătorul deBiruinţă”. La sfârşitulcompetiţiei, coman-dantul Brigăzii 2

Infanterie, general de brigadă DorinelDuican, a declarat că este mulţumitde modul în care s-a desfăşurat con-cursul şi de seriozitatea cu care aufost tratete toate probele de cătreconcurenţi, i-a felicitat încă odată pecâţtigători şi le-a urat celorlalţi multsucces în competiţiile viitoare. n

O AMEN I SUB AR ME

2012 • APRILIE • 65


care a reuşit să încălzească atmosferaşi să insufle concurenţilor spiritul decopmetiţie. Toţi au arătat, prin com-portamentul lor, că nu îşi dorescdoar să fie participanţi în competiţie,ci să se plaseze pe un loc cât maibun, fiind conştienţi că fiecare punctcâştigat va conta la rezultatul final.

Au urmat probele de concurspractice, probe cu cea mai mare pon-dere la punctajul final datorită com-

plexităţii lor. Acestea s-au desfăşuratîn poligoanele din jurul Cetăţii Bănieişi au constat în trageri cu armamen-tul din dotare şi rezolvarea a diferitesituaţii în cadrul atelierelor de lucru.

Poligonul Balta Verde a fost laboratorulîn care concurenţii auputut să-şi etalezecalităţile de ochitori.Deşi majoritatea sunttrăgători buni şi foar-te buni, nu toţi aureuşit să se mobilize-ze, să-şi stăpâneascăemoţiile şi să loveascăţinta cu cât mai multegloanţe. S-au remar-cat doi dintre aceştia:plutonierul Niţă-Cătălin Anghele, cu99 puncte, şi caporalCristian Tupiţă, cu72 puncte.

A urmat ceamai solicitantăprobă – după cumafirma vicepreşe-dintele comisiei, domnul colonelGheorghe Ţârlea – cea din poligonulObedeanu, unde militarii au fostnevoiţi să pună în practică cunoştin-ţele teoretice acumulate în ceea cepriveşte orientarea topografică,instrucţia genistică, apărarea CBRN,

instrucţia sanitară, cea de comunica-ţii şi deprinderile în executarea miş-cărilor de instrucţie de front. Un plusde dificultate al probei l-a adus ceaţacare, în prima parte a zilei, a îngreu-nat deplasarea după azimut a concu-

renţilor şi identificarea locului de dis-punere a fiecărui atelier de specialita-te în parte.

„Parcurgerea acestora a reprezen-tat şi o bună modalitate de autoeva-luare pentru noi toţi – spunea la sfâr-şitul probelor reprezentantul Diviziei

OA MEN I SUB AR ME

64 • APRILIE • 2012


Primii trei clasaţi în competiţie, la categoriile subofiţeri şi gradaţi profesionişti, împreună cu organizatorii şi sponsorul • Foto: Ion Adrian Curiman

Comisia de evaluare: exigenţă maximă• Foto: Ion Adrian Curiman

Evaluare la probele de pregătire fizică: lupta cu sine însuşi• Foto: Ion Adrian Curiman

Instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie: momentul adevărului • Foto: Ion Adrian Curiman

Proba practică: în căutarea azimutului • Foto: Ion Adrian Curiman

Un om care trece printr-o tra-gedie şi continuă să zâmbească,aşa cum face sergentul-majorMarius Iovi, să-şi continue dru-mul, aşa cum face Marius Iovi,este un învingător. El a fost unluptător într-o emisiune a

Armatei României şi a rămas unluptător în bătălia cu viaţa pecare, spunem noi, a şi câştigat-o.Prezenţa camaradului nostru laactivităţile organizate înGermania i-a oferit ocazia de aparticipa la un eveniment inedit.„Pentru acest eveniment, s-aorganizat un concurs de ciclism.Nu a fost o competiţie sportivă, a

fost doar un evenimentsportiv care s-a desfăşu-rat pe parcursul a treizile." În prima zi a avutloc o cursă de bicicleateîn jurul unui lac, pe dis-tanţa de 7 km, a doua zis-a desfăşu-rat pe distan-ţa de 23 kmiar a treia zi,pe 11 sep-tembrie,când s-aucomemorat10 ani de laatentatele

din Statele Unite,această cursă s-a des-făşurat pe distanţa de40 km, la care auparticipat nu numaimilitarii răniţi cât şicomunitatea civilă,militarii activi din Statele Uniteale Americii. „După cum se ştie,sunt o persoană cu deficienţă devedere şi în cadrul concursuluidesfăşurat în Germania, am merspe o bicicletă tandem, adică cudouă locuri. Plutonierul-majorVasile Zbâncă, având dublăamputaţie la picioare, a partici-pat pe o bicicletă specifică handi-capului lui. M-am simţit foartebine! Eu am luate câteva lecţiide ciclism după accident, cândam fost în Statele Unite pentru oşedinţăde recu-perarepentrunevăză-tori. Nuam făcutfoartemultatunci,adică nuam merscu bici-

cleta pe o distanţă atât de lungă.Acum, am fost foarte surprins căse poate şi chiar doresc ca în vii-torul apropiat să practic acesttip de sport."

Timp de aproape doi ani,Marius Iovi a fost sub tratament

în spitalele militare din Germaniaşi Statele Unite ale Americii iaracum este pregătit să plece dinnou la drum, în pofida severeideficienţe de vedere. „Din punctde vedere psihic – explică sergen-tul-major Iovi – mă simt bine,deoarece sunt acasă şi, ce pot săspun, este că-mi dau toată silinţaca să merg, profesional, maideparte. Din punct de vederemedical, mai sunt probleme derezolvat, dar le-am lăsat în seamamedicilor." n

O AMEN I SUB AR ME

2012 • APRILIE • 67

WOUNdEd WARRIOR pROjECT

O rganizaţia Wounded Warrior Project, întraducere liberă „Proiectul LuptătoruluiRănit" a organizat o ceremonie, în

perioada 8-11 septembrie, cu ocazia împlinirii azece ani de la tragicele atentate din Statele Unite lacare au participat mai mulţi militari din patru ţări:Statele Unite, Germania, România şi Georgia.Revenit acasă de la acest eveniment, sergentul-major Marius Iovi relata pentru emisiunea radio„Uniţi sub tricolor": „Am fost foarte bucuroşi deinvitaţia primită, deoarece ni s-a făcut o mareonoare să reprezentăm Armata României acolo.Împreună cu mine au mai fost doi militari români:plutonierul-major Vasile Zbâncă, din Batalionul 405

Logistic, plutonierul Florin Boc din Batalionul 812Infanterie, ambii răniţi în Teatrul de OperaţiiAfganistan." Această organizaţie, explica sergentul-major Iovi, este înfiinţată şi funcţionează în StateleUnite ale Americii cu scopul de a ajuta militariirăniţi în teatrele de operaţii. În afara faptului căorganizează multe evenimente, Proiectul MilitaruluiRănit mai are şi scopul de a integra în societatemilitarii răniţi: le facilitază şcolarizarea, găsireaunui loc de muncă, foarte multe lucruri pentruviaţa socială cotidiană. „A fost primul eveniment deacest gen organizat de această organizaţie, dar eidoresc ca în viitorul apropiat să desfăşoare multmai mute evenimente de acest gen, deoarece eiîncearcă, prin tot ceea ce fac, să adune la un loc

militarii răniţi şi să le dea o şansă".Întreaga activitate din Germania a

constituit un bun prilej de întâlnire cumilitari din alte ţări membre NATO, decunoaştere a altor militari şi de leganoi prietenii. „Am fost onorat, de ase-menea, să particip la evenimentîmpreună cu toţi militarii răniţi. Dar afost şi o oportunitate pentru noi de ane strânge laolaltă şi de a discuta des-pre problemele pe care le avem, înspecial cum am putea să trecem pesteaceste traume." Majoritatea militarilorparticipanţi şi-au căpătat rănile (maigrave sau mai puţin grave) în teatrelede operaţii din Irak şi Afganistan.

Sergentul-major Marius Iovi, din Brigada 18 Infanterie „Banat" a fost rănit, în anul 2007, împreună cu alţi trei camarazi pe timpul desfăşurării unei misiuniîn teatrul de operaţii din Irak. În septembrie 2011 a fost invitat să participe la o activitate comemorativă din Germania.


Sergentul-major Marius Iovi,participant în cadrul„Wounded Warrior Project"

OA MEN I SUB AR MEWOUNdEd WARRIOR pROjECT

66 • APRILIE • 2012

• Foto: arhiva personală a sg.maj. Marius Iovi





ulei, mălai, fructe, conserve. Vin dince în ce mai mulţi oameni şi sar săajute militarii.

„Să le dea Dumnezeu sănătate,dacă nu erau oamenii ăştia de bine,nu ştim ce făceam!", ne spune obătrână cu lacrimi în ochi. „Am auzitla televizor că vin ajutoare dar nucredeam... când a ajuns vestea în satcă a ajuns Armata, m-am grăbit săvin la Primărie să văd minunea, sădau şi eu o mână de ajutor".Primarul satului Luciu, judeţul Buzău- Mircea Frăţilă - este fost militar:„Avem oameni izolaţi, le-am datmâncarea pe geam pentru că zăpadadepăşea trei metri... de abia astăziam reuşit să-i deszăpezim dar aunevoie de ajutor. Sunt bătrâni, suntsinguri, iar orice ajutor este bineve-nit. Când m-a anunţat prefectul căvin camarazii mei, militarii, am sim-ţit aşa, o mândrie."

După o jumătate de oră, primulcamion s-a golit. Militarii trec la aldoilea. Printre ei se aude în şoap-tă: „Haideţi, să dăm bice, pentru căne aşteaptă un nou convoi.Trebuie să ne întoarcem la 2210 căs-au strâns iar ajutoare... mâinevom merge în Giurgiu".

Misiune încheiată cu succes„Domnule colonel, am încheiat

misiunea cu succes" - raporteazăprin telefon locotenent-colonelulLucian Ene. La fel ca şi camarazii săi,locotenent-colonel Ene e plecat de

câteva zile de acasă. Stă alături debăieţii lui. Militarii iau o pauză binemeritată şi-şi povestesc impresiile.„Credeam că aici rămânem. Când amvăzut nămeţii, mi-am zis că e po -topul pe pământ. Domnule, cum aurezistat oamenii ăştia atâtea zile?"- seîntreabă plutonierul- adjutantGheorghe Călăreţu. Este la a şaseamisiune de însoţire convoi. A văzutlucruri pe care şi le-ar fi dorit să nule vadă dar şi lucruri la care el, mili-tarul, a rămas fără cuvinte: „A venitun copil la mine să-mi spună:«nenea,mulţumim că nu ne-aţi uitat!». Nuavea mai mult de şase ani şi m-asalutat milităreşte.Cel mai mult m-aimpresionat obătrână care avenit să-mi strângămâinile şi culacrimi în ochi nemulţumea nouă,jandarmilor şioamenilor care aufăcut posibilă aju-torarea lor", nepovesteşte milita-rul. La doi paşi,echipajul de PoliţieMilitară verificătraseul de întoar-cere. Sunt încor-daţi, oboseala seciteşte pe chipullor. „S-au strânsajutoare de laoamenii de bună

credinţă. Ne bucurăm că i-am pututajuta pe săteni. Rămâi fără cuvintecând vezi câtă zăpadă este. Sunt feri-cit că am putut şi noi să le aducemun zâmbet pe chipurile înfrigurate",ne spune sergentul ConstantinMitrea de la Poliţie Militară.

Sunt caporali, sergenţi, plutonierişi maiştri militari care au la activcinci sau şase misiuni de transport.Sunt mulţumiţi că au putut să contri-buie la ajutoarea unor oameni loviţide soartă. Sunt oameni pentru care,în aceste zile, familia lor a fost arma-ta, dar şi oamenii care i-au primit cubraţele deschise, cu lacrimi în ochi,aşa cum o mamă îşi primeşte fiulacasă după o îndelungată despărţire.

Militarii de la Baza SprijinLogistic „Muntenia" nu sunt singuriicare au contribuit la ajutorarea per-soanelor sinistrate. Camarazii lor dela Forţele Aeriene au executat zecide zboruri cu elicopterele IAR 330„Puma" în zonele unde DAC-urilearmatei nu puteau ajunge. Şi ForţeleNavale cu remorcherele „Grozavul"şi „328" au ajutat persoanele sinis-trate din Tulcea.

Militarii au fost la datorie şi aumers acolo unde a fost nevoie de ei,unde armata a reprezentat singuralor salvare. n

O AMEN I SUB AR ME

2012 • APRILIE • 69

ÎN spRIjINUL sEmENILOR

Î nsoţim unul din convoaiele care pleacă spre sateledin Buzău. Comandantul Bazei, colonel ConstantinPagnejer, discută cu militarii ce vor însoţi coloana.

Sunt aliniaţi în faţa camioanelor care, de câteva zile, lesunt casă: „Atenţie la mine! Veţi merge în satele Sihlea,Luciu şi Valea Râmnicului. Verificaţi pentru ultima oarămaşinile şi porniţi la drum!".

Coloana se pune în mişcare, DAC-urile pufnesc, parcănerăbdatoare să plece mai repede la drum spre zonelesinistrate.

„Sunt la a şaptea misiune. Oamenii au nevoie de noi!"

După un drum de trei ore, ne apropiem de prima des-tinaţie: satul Luciu, judeţul Buzău. De-o parte şi de alta a

drumului nămeţii ating pe puţin trei metri înălţime. Şofe-rul ne povesteşte că aşa este peste tot. Faţa lui trădeazăîncordare şi atenţie maximă: „Să nu-mi fugă maşina căasta ne trebuie, oamenii ăia ne aşteaptă". Este de douăzecide ani în armată, dar dezastru ca acum nu a mai văzutniciodată. Nu a ratat aproape nicio deplasare de când auînceput misiunile umanitare. Familia nu şi-a mai văzut-ode zile bune... se gândeşte numai la oamenii aflaţi subnămeţi pentru care singura speranţă o reprezintă armata.

Ajungem în câmp deschis... zgomotul camioanelor spe-rie două căprioare rătăcite. Ne urmăresc cu atenţie, dupăcare fug spre pădurea care de abia se zăreşte pe dupănămeţi. Convoiul intră în Luciu. La marginea satului, câţi-va copii se joacă în zăpadă. Ne salută fericiţi. După undrum de mai bine de şase ore facem prima oprire. LaPrimărie, oamenii ne înconjoară repede. Militarii se urcăîn camioane şi încep să împartă ajutoarele: apă, făină,

Armata a intervenit terestru, aerian şi naval în sprijinul populaţiei afectate de ninsori. Misiunea lor: salvarea vieţilor omeneşti puse în pericol de viscol şi de ninsorile abundente, pentru colectarea, distribuirea de alimente şi bunuri de strictă necesitate şi pentru deszăpezirea principalelor căi de acces. În Bucureşti,de la Baza de Sprijin Logistic „Muntenia" s-a dat startul zecilor de misiuni umanitare în sprijinul populaţiei sinistrate. Militarii au ajuns în locuri unde oamenii îi aşteptau cu braţele deschise.

Maior Mădălina ILINCA

OA MEN I SUB AR MEÎN spRIjINUL sEmENILOR

68 • APRILIE • 2012

Drumuri printre nămeţi

Comandantul Bazei Logistice „Muntenia", colonel Constantin Pagnejer, discută cu militarii ce vor însoţi coloana • Foto: Petrică Mihalache

Militarii descarcă ajutoare în satul Luciu din judeţul Buzău • Foto: Petrică Mihalache

Echipajul de poliţie militară care însoţeşte coloana planifică traseul deîntoarcere • Foto: Petrică Mihalache

• Septembrie în haină militară 72maior Ion Adrian CURImAN

Luna septembrie înseamnă pentru fiecare elev,înainte de toate, începerea unui nou an şcolar.Bucuria revederii colegilor, noi planuri de reuşităîntr-o etapă superioară a vieţii, noi provocări şiresponsabilităţi, aceste gânduri se repetă an dean, dar sunt de fiecare dată unice prin intensitatea lor.

• Primăvară în mijlocde septembrie 74

Colonel dragoş ANGHELACHEUn nou an de învăţământ a fost deschis, cu festivitatea tradiţională, la Colegiul Militar Liceal„Ştefan cel Mare". Cu toate că, în mare măsură,această activitate este asemănătoare în toatecolegiile militare liceale, totuşi, fiecare unitateşcolară militară are elemente specifice care dauo tuşă de originalitate. Însă, dincolo de aerul oficial al festivităţii, orice început de an şcolareste, aşa cum îl definea profesorul RaduCiumaşu, „o primăvară" în luna septembrie.

• Un an şcolar diferit 80Colonel dragoş ANGHELACHE

Personalul Colegiului Militar Liceal „Ştefan celMare" îşi va concentra, în noul an şcolar, efortulpe două direcţii majore: dezvoltarea capacităţiiinstituţionale şi menţinerea actului educaţional lanivelul performanţelor şcolare din anii trecuţi.Detalii asupra acestor două direcţii ne-au oferitcomandantul colegiului, colonel dr. Teofil Ispas, şidirectorul colegiului, profesor Gheorghe Cazacu.

• Un nou an de învăţământîn Centrul de Instruire pentru Geniu,EOD şi Apărare CBRN 82

maior sorin pANCUÎn data de 3 octombrie au avut loc ceremonii militare cu ocazia deschiderii anului de învăţământ 2011-2012 la academiile categoriilor de forţe ale armatei şi la centrele de instruire ale armelor.

AA ll mm aa mm aa tt ee rr

recunoştinţa pentru ceea ce au deve-nit până astăzi trebuie să se îndreptecătre corpul de educatori cantemirişticare i-au „învăţat în fiecare zi ceînseamnă greşeala, dar şi îndreptareaei, ce înseamnă respectul de sine, darmai ales respectul pentru cei dinjur”, să îşi câştige drepturile, dar fărăa nedreptăţi pe ceilalţi. Ca mesaj deîncurajare pentru colegii lor mai miciel i-a asigurat că în colegii din claselemai mari vor „găsi sprijinul şi înţele-gerea ..., răbdarea şi afecţiunea” decare au atâta nevoie.

Din rândul „bobocilor”, i-a reve-nit onoarea de a rosti câteva cuvintecelui care a obţinut media de admite-re cea mai mare – elevul AlexandruCiu. Cu glas puţin tremurat, dar cuîncredere şi multe speranţe, el mărtu-risea: „Mă încearcă în aceste clipe oemoţie pe care nu o pot descrie încuvinte, dar pe care cu siguranţă ovoi păstra în suflet. Este o zi specialăatât pentru mine cât şi pentru colegiimei, bobocii, dar totodată şi pentrupărinţi”. În acelaşi timp îşi exprimasperanţa că: „vom fi o familie aici şivom încheia prietenii în locul care,începând de acum se poate numi adoua casă, în care vom ceda o fărâmădin libertatea pe care orice tânăr ovisează neîngrădită.” n

AL MA MATE R

2012 • APRILIE • 73

COLEGIUL mILITAR LICEAL „dImITRIE CANTEmIR”

C eremonialul desfăşurat cu ocazia deschideriianului şcolar 2011-2012 a avut loc pe platouldin curtea instituţiei de învăţământ, în prezenţa

personalului şi cadrelor didactice ale colegiului, a părinţi-lor, elevilor şi a celorlalţi invitaţi, fiind prezidat de unvechi „cantemirist” – general de brigadă Ariton Ioniţă,şeful Statului Major al Forţelor Terestre, care a dat citiremesajului ministrului apărării naţionale cu ocazia acestuiimportant eveniment din viaţa de licean. În mesaj, minis-trul apărării naţionale a transmis elevilor urarea „de aavea un an rodnic şi încununat de rezultate remarcabile”.În acelaşi timp, a subliniat faptul că „educaţia primită înşcoală este cheia devenirii personalităţilor de mâine, esen-ţială atât în formarea caracterelor puternice, cât şi a abili-tăţilor de a lucra în echipă”, lucruri absolut necesare pen-tru funcţiile în care vor fi încadraţi, în calitate de „amba-

sadori ai României în misiuni internaţionale”, alături departenerii străini.

Unul dintre momentele emoţionante l-a constituit legă-mântul, „înfrăţirea bobocilor” din clasa a IX-a cu protecto-rii lor mai mari, elevii claselor a XII-a: „Eu, elevul ..., măleg să învăţ carte, să-mi oţelesc braţul şi inima, spre a slujicu destoinicie patria şi Armata României. Aşa să-mi ajuteDumnezeu!”.

Discursurile reprezentanţilor elevilor au fost pe cât descurte pe atât de profunde, reuşind să sensibilizeze audi-toriul. Ca o retrospectivă a celor trei ani petrecuţi în cole-giu, elevul Florin Cucu, reprezentantul claselor a XII-a, aînceput prin a rememora primele clipe petrecute pe aleeade intrare în colegiu şi a continuat prin a-şi exprima con-vingerea că în acest moment sunt capabili să facă faţă cusucces chiar şi celor mai grele momente din viaţă. Aşacum era şi firesc, el a scos în evidenţă faptul că toată

Septembrie în haină militară

Luna septembrie înseamnă pentru fiecare elev, înainte de toate, începerea unui nou an şcolar. Bucuria revederii colegilor, noi planuri de reuşită într-o etapă superioară a vieţii, noi provocări şi responsabilităţi, aceste gânduri se repetă an de an, dar sunt de fiecare dată unice prin intensitatea lor.


AL MA MATE R

72 • APRILIE • 2012

COLEGIUL mILITAR LICEAL „dImITRIE CANTEmIR”

Defilarea elevilor Colegiului Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” • Foto: Ion Adrian Curiman Sunt avansaţi în grad cei mai merituoşi elevi din clasele a XII-a • Foto: Ion Adrian Curiman

Discursul şefului Statului Major al Forţelor Terestre • Foto: Ion Adrian Curiman

Instantanee din formaţie • Foto: Ion Adrian Curiman

Elevii şi părinţii la punctul de întâlnire • Foto: Ion Adrian Curiman

F estivitatea deschiderii anului şcolar 2011-2012organizată de Colegiul Militar Liceal „Ştefan celMare" a fost onorată cu prezenţa reprezentanţilor

eşaloanelor superioare: şeful resurselor din Statul Major alForţelor Terestre, general de brigadă dr. Mihai SilviuPopescu, colonel dr. Nicu Beganu, şef secţie în Statul MajorGeneral, dar şi de invitaţi precum profesorul CristiCuciureanu, inspector general adjunct la Inspectoratul Şco-lar Suceava, inginer Gabriel Şerban, primarul municipiului

Câmpulung Moldovenesc, fostul comandant al colegiuluidin perioada 1987-1988, colonelul Ion Oltei, comandantulCentrului Zonal de Selecţie şi Orientare CâmpulungMoldovenesc, colonel Dumitru Pârlog.

Obiective pentru anul şcolar 2011-2012După primirea raportului şi trecerea formaţiei în revis-

tă de către reprezentantul Statului Major al ForţelorTerestre, general de brigadă dr. Mihai Silviu Popescu, şi

intonarea imnului naţional, s-a desfă-şurat ceremonialul religios, după carecomandantul colegiului, coloneldr.Teofil Ispas, s-a adresat asistenţei,arătând că în noul an şcolar eforturi-le întregului personal al colegiuluivor fi concentrate pe îndeplinireamisiunii structurii, de a asigura can-didaţi foarte bine pregătiţi pentruînvăţământul militar universitar.

Obiectivele asumate în acest suntdezvoltarea capacităţii instituţionalede elaborare, planificare şi imple-mentare a proiectelor prin care suntîndeplinite cerinţele învăţământuluipreuniversitar, proiectarea şi derula-rea unor programe de educaţie binefundamentate, cu finalităţi precise şiîn concordanţă cu standardele deacreditare şi evaluare, realizarea unuimanagement de calitate a educaţieicare să asigure monitorizarea, evalua-rea şi analiza activităţilor, aplicareamăsurilor corective prin alegereaprocedurilor optime, întreprindereaunor eforturi planificate, coerente şiconcentrate pentru realizarea şi men-ţinerea suportului logistic al procesu-lui educaţional.

Comandantul Colegiului MilitarLiceal „Ştefan cel Mare" s-a adresatcorpului profesoral, îndemnându-i săfolosească energia şi competenţa pro-fesională pentru a obţine noi succeseîn activitatea didactică, pentru aorienta şi conduce efortul elevilorspre poziţia de cel mai bun colegiuprivind admiterea în învăţământulmilitar superior şi postliceal. Să fiţi încontinuare exigenţi şi drepţi, să men-ţineţi climatul de responsabilitate şiseriozitate creat în procesul instruc-tiv-educativ din colegiu.

Primăvară în mijloc de septembrie

Un nou an de învăţământ a fost deschis, cu festivitatea tradiţională, la ColegiulMilitar Liceal „Ştefan cel Mare". Cu toate că, în mare măsură, această activitateeste asemănătoare în toate colegiile militare liceale, totuşi, fiecare unitate şcolară militară are elemente specifice care dau o tuşă de originalitate. Însă, dincolo de aerul oficial al festivităţii, orice început de an şcolar este, aşa cum îl definea profesorul Radu Ciumaşu, „o primăvară" în luna septembrie.


AL MA MATE R

74 • APRILIE • 2012

COLEGIUL mILITAR LICEAL „ŞTEfAN CEL mARE”

AL MA MATE RCOLEGIUL mILITAR LICEAL „ŞTEfAN CEL mARE”

2012 • APRILIE • 75

Emoţii de toamnă

Dacă emoţiile elevilor au fost deja descri-se, vă propun să vedem cum trec cadreledidactice de capitolul emoţional. Doamnaprofesoară Dorina Fântână predă chimia şianul acesta este din nou dirigintă la o clasăa IX-a.

— Mai are emoţii la început de an un profesor cu experienţă?Emoţiile se repetă la fiecare patru ani.

Când termini o serie ai vrea să crezi că nicioclasă nu va fi la fel de bună. Cumva poate căeste adevărat, pentru că fiecare clasă estebună în felul ei, fiecare clasă este specială.Este destul de grea trecerea de la clasa a XII-a la clasa a IX-a. Dar sunt atât de inocenţi,au şi ei emoţii atât de mari, pe care ţi letransmit oricum, iar în ochii lor citeşti dorinţade a se realiza şi fericirea că sunt aici lanoi... Este lucrul cel mai minunat care poatesă ţi se întâmple: să vezi atâţia copii lumi-noşi, deştepţi – pentru că la noi vin cei maibuni – şi cu care te vei întâlni aproape în

fiecare zi de-acum încolo.

— Cum vă simţiţi când vă vedeţi eleviicrescând?

Se întâmplă exact ca şi cu propriul copil.Îi vrei tot mai buni, vrei să-i vezi realizaţi.Chiar dacă nu reuşeşti să vezi în fiecare ziprogresul, în momentul în care priveştiînapoi, când vin părinţii şi spun cât de mulţu-miţi sunt de ceea ce se întâmplă, de toateschimbările produse, este mulţumirea ceamai mare şi ai puterea să nu îmbătrâneşti şisă mergi mai departe.

— Cei mici vin dintr-un mediu unde suntocrotiţi de familie iar aici, oricât de bune ar ficondiţiile, este un mediu instituţionalizat. Cumse adaptează cei mici la acest mediu?

Primele emoţii pentru părinţii „bobocilor" • Foto: Dragoş Anghelache

Elevii Colegiului Militar Liceal "Ştefan cel Mare" în formaţie, pe timpul oficierii serviciului religios • Foto: Dragoş Anghelache7

adolescentine amintiri de neuitat. Nua uitat să amintească responsabilitateacare stă pe umerii elevilor din ultimulan de liceu, atât în ceea ce priveştepregătirea personală dar şi conştienti-zarea faptului că sunt modele pentrucolegii din clasele a IX-a. „Sunt onora-tă de a mă afla din nou în postura dea transmite colegilor mei un mesaj, deaceastă dată din partea elevilor deanul IV. Aşadar, dragi boboci, bunvenit în familia noastră şi mult succesîn tot ce v-aţi propus. Aş dori săînchei prin a ura tuturor spor la învă-ţătură şi un an şcolar plin cu împli-niri!" - a încheiat elev plutonier-adjutant Georgiana Ciobanu.

Este în tradiţia colegiului ca, dupăelevul plutonier-adjutant, să se adre-seze asistenţei elevul din clasa a IX-acare a obţinut cea mai mare medie laexamenul de admitere. Anul acesta afost eleva Gabriela Roşca. A înaintat lamicrofon sigură pe ea, a cerut regula-mentar aprobarea să ia cuvântul şi s-aadresat colegilor cu un glas clar, fărănicio urmă de emotivitate. A început

cu un citat prin care le atrăgea colegi-lor atenţia că „cel care neglijeazăînvăţătura în tinereţe, pierde trecutulşi este mort pentru viitor", apoi şi-aexprimat satisfacţia de a face parte

În acelaşi timp, i-a asigurat pepărinţii prezenţi la festivitate că sevor depune toate eforturile pentru ase asigura un mediu educaţional pro-pice pentru performanţă, astfel încâtelevii colegiului să dobândească opregătire ştiinţifică de excepţie, să-şiformeze o condiţie fizică foarte bunăşi să-şi dezvolte o gândire matură,care să le permită să se angajeze înviaţă cu şanse foarte mari de reuşită.

De asemenea, le-a adresat rugăminteade a-i sprijini moral pentru a partici-pa cu dăruire la toate activităţilecolegiului şi i-a îndemnat să ţină olegătură strânsă cu diriginţii şicomandanţii de subunităţi.

Elevilor le-a adresat îndemnul dea dovedi responsabilitate sporită faţăde sarcina principală, aceea de aînvăţa. I-a îndemnat, de asemenea, săse pregătească cu seriozitate, să răs-

pundă cu promptitudine sarcinilorimpuse de profesori şi comandanţi,deoarece viitorul în cariera militarăcere competenţă, profesionalism. Le-acerut să fie disciplinaţi şi să aibe uncomportament civilizat în oriceîmprejurare. Cu această ocazie i-afelicitat pe elevii clasei a IX-a pentruperformanţa de a fi devenit elevi aiCML „Ştefan cel Mare".

În pragul ultimului an, printrefrunze de toamnă, un nou

început pentru bobociElev plutonier-adjutant Georgiana

Ciobanu a fost purtătoarea de cuvânt(şi de gânduri) a elevilor din claselea XII-a: „Astăzi ne grăbim paşii cătreorizonturi noi. Unii cu nostalgie, cule-gând amintiri şi clădind idealuri fru-moase, unii cu emoţie, călcând sfiospe un drum cu totul nou, iar alţii cuambiţii proaspete, dobândind încetulcu încetul înţelepciune şi curaj. Cutoţii, însă, ne întoarcem pe băncileiubitei noastre şcoli, prin care an dean am devenit mai bogaţi şi mai fru-moşi." Georgiana Ciobanu a „dat cea-sul înapoi" cu trei ani, împărtăşindasistenţei emoţiile primilor paşi pealeile colegiului, emoţii de toamnă,emoţii de licean care sapă în sufletele

AL MA MATE R

76 • APRILIE • 2012


Pentru unii este greu dar, pentru cei maimulţi, vine de la sine. Cei mai mulţi reuşesc sătreacă de toate încercările, de la a primi totulde-a gata – când mama le pune în faţă şi far-furia şi le face şi patul –, prin faptul că eleviinoştri sunt foarte uniţi. Ei sunt colective uniteşi iubesc foarte mult viaţa cazonă pentru fap-tul că sunt împreună atâţia tineri. Şi atuncireuşesc să treacă şi peste aceste trepte: cănu mai au timp dimineaţa să doarmă mai mult,că mai au nevoie de timp să-şi facă sectoare-le, că trebuie să fie la timp la raport. Eu zic că

nu este uşor dar, cei mai mulţi dintre ei, sedescurcă bine. Într-adevăr, foarte puţini suntcei care nu reuşesc să treacă şi de etapaaceasta. V-am spus din experienţa anilor pre-cedenţi, pentru că pe elevii de-acum încă nui-am simţit foarte bine. I-am primit de joi, amtot trecut pe la ei şi n-au spus c-ar fi ceva înneregulă, dar în generaţia precedentă am avutun elev care a plâns o lună de zile. Îl întrebam:„De ce plângi?" „Mi-e dor de-acasă". Nu-ilipsea nimic: „Mâncarea este bună?" „Da"„Ce te deranjează?" „Mi-e dor de-acasă". Egrea trecerea pentru unii dintre ei dar, în celmult o lună, reuşesc să se adapteze. Dacă i-aiîntreba după aceea dacă ar vrea să meargăacasă, să facă un liceu civil, sunt convinsă căar spune „nu”.

— Cum vă simţiţi atunci când vă întâlniţicu foştii dumneavoastră elevi?

Este o altă bucurie a noastră. Mă întâlnescdestul de des cu ei, dar mai şi vorbim la tele-fon. Ţinem legătura cu generaţii care au ter-minat acum mulţi ani, chiar şi cu elevi dinRepublica Moldova, care au învăţat la noi.Este extraordinar să-i vedem realizaţi. Cândvin aici, ne povestesc că le este bine, ne mul-ţumesc şi mulţi dintre ei ne spun: „Să nuschimbaţi nimic, să lăsaţi totul aşa, pentru cădupă aceea ne este mai uşor." n


2012 • APRILIE • 77

Defilarea elevilor Colegiului Militar Liceal „Ştefan cel Mare" • Foto: Dragoş Anghelache

Recreaţia mare... • Foto: Dragoş Anghelache

Drapelul de luptă al Colegiului Militar Liceal „Ştefan cel Mare" • Foto: Dragoş Anghelache

Elev plutonier-adjutant Georgiana Ciobanu •Foto: Dragoş Anghelache

coperit o lume foarte frumoasă.Amintiri au fost o mulţime: cu cole-gii, cu profesorii, cu cadrele milita-re. O zi în colegiu îţi poate aduce omulţime de amintiri: începând dedimineaţă, cu înviorarea, şi până laapelul de seară. Amintirile maiimportante sunt rezultatele pe carele-am obţinut prin muncă."

Pentru un elev care se pregăteşteconstant şi şi-a fixat ştacheta la o

înălţime apreciabilă, bacalau-reatul nu este un examen caresă pună probleme, indiferentcă se desfăşoară sub ochiulvigilent al camerelor de supra-veghere sau nu. A urmat apoiexamenul la AcademiaForţelor Terestre şi, în paralel,la Academia de Informaţii.A reuşit la amândouă, însă aoptat pentru Bucureşti.

Părăsim spaţiul din faţaliceului, unde ultimele acor-duri ale fanfarei se sting înaer iar ultimii elevi din forma-ţia pentru defilare dispardupă un colţ de clădire, pen-tru a face un tur al claselor.Fiind prima zi de şcoală, aufost invitaţi şi părinţii, iarprima lecţie la clasele a IX-aeste dirigenţia. Profesorii diri-ginţi se adresează deopotrivă

părinţilor şi elevilor pentru a-i infor-ma asupra exigenţelor colegiului, darşi pentru a stabili o legătură eficientăîntre părinţi şi profesori. La claselemari, părinţii nu-s prezenţi într-unnumăr atât de mare, atmosfera estemai relaxată, locurile în bănci suntaceleaşi de anul trecut, poate la clase-le a X-a se simte un aer puţin deose-bit... acum nu ei sunt bobocii. n

AL MA MATE R

78 • APRILIE • 2012


dintre elevii Colegiului Militar Liceal„Ştefan cel Mare". „Am îmbrăcat, pen-tru prima dată, uniforma de liceanmilitar pe care am admirat-o mereu.Rezultatele deosebite obţinute de ele-vii Colegiului Militar Liceal «Ştefancel Mare» ne ambiţionează să învă-ţăm şi să ne străduim să fim cât maibuni." Cu ocazia aceasta le-a mulţu-mit părinţilor pentru tot sprijinuloferit şi i-a asigurat, din partea cole-gilor, că vor învăţa şi vor căuta să fiela înălţimea aşteptărilor.

Ana-Maria Bârsan.Placheta de onoare şi onoarea

de a purta uniformaŞi tot în tradiţia Colegiului Militar

Liceal „Ştefan cel Mare" este gestul dea acorda Placheta de onoare a cole-giului şefului de promoţie a anuluiprecedent. Şeful de promoţie estedesemnat elevul cu media cea maimare calculată pe baza rezultatelorobţinute în cei patru ani de învăţă-mânt şi media generală la examenulde bacalaureat. Şefa promoţiei 2011

a fost declarată Anamaria Bârsan, iarPlacheta de onoare i-a fost înmânatăde general de brigadă dr. MihaiSilviu Popescu.

La sfârşitul festivităţii, AnamariaBârsan ne-a spus câteva cuvinte des-pre ceea ce a însemnat liceul pentruea, dar şi ce planuri de viitor are.Mărturiseşte că liceul militar a fasci-nat-o de când era copilă, ea fiind dinzona Câmpulung Moldovenesc: „Îivedeam pe stradă îmbrăcaţi în uni-formă şi îmi doream foarte mult săajung şi eu ca ei, să am onoarea de apurta uniforma militară şi să îmi for-mez o carieră în armată".

Primele zile de liceu au fost foarteemoţionante. „Eram mici, dezorien-taţi, nu ştiam multe lucruri despreviaţa militară, despre viaţa în colegiu.Am avut noroc cu elevii mai mari,care au avut grijă de noi şi ne-au ini-ţiat aşa, puţin, în primele zile. Apoine-am obişnuit singuri, cu ajutorulcadrelor didactice şi a personaluluimilitar am intrat în această marefamilie a colegiului".

Despre viaţa de elev militar nuştia mai nimic, despre programulzilnic al colegiului – nici atât, singu-rele ei informaţii proveneau dinceea ce citise în pagina web a cole-giului. „Când am venit aici am des-

De la „bobocii” claselor a IX-a, trecem înpartea cealaltă a axei, la elevii din ultimul ande liceu, din clasa profesorului RaduCiumaşu. Începutul anului şcolar nu mai areaceeaşi încărcătură ca acum patru ani, dejase simte bucuria revederii prietenilor. Înschimb, anul terminal vine cu alte pretenţii:atât din partea profesorilor, cât şi din parteaviitorilor absolvenţi.

— Domnule profesor sunteţi diriginte la oclasă a XII-a, ultimul an de liceu, care se vafinaliza cu bacalaureatul şi examenele deadmitere în învăţământul superior. Mai areemoţii un diriginte la a XII-a?

Ca şi alte dăţi, şi anul acesta am avutemoţii... aproape că am evitat să trec pe laclasă. Am trecut pe lângă ei, m-am dus la can-celarie – ştiam că domnul căpitan nu esteacolo – după aceea m-am întors...

Într-a IX-a, când începe şcoala, şi într-aXII-a am emoţii. Şi mă uitam aşa, la ei, cuideea că este pentru ultima dată când îi văd înpostura aceasta. Sunt sergenţi, le-am spus căsunt modele pentru cei mici şi chiar le-am for-ţat puţin memoria, i-am pus să-şi aminteascăcum îi vedeau pe cei de-a XII-a atunci cânderau ei într-a IX-a. Pentru că este tipul acestade raportare: elevul de-a XII-a, modelul nostru;şi să fie conştienţi că fiecare din bancă esteun model pentru ceilalţi. Au zâmbit – pentrucă ei zâmbesc – iar eu vorbesc deja altfel cuei fiindcă apelez la responsabilitatea şi lamaturitatea lor şi încerc să le devin prieten şisfetnic, nu mai este rost să mă impun cumvavertical, pentru că nu este cazul.

— Cum îi percepeţi dumneavoastră pe ei?Ei deja încep cu nişte aluzii... în ce măsură

vor fi mai relaxaţi anul acesta, pentru că ei


2012 • APRILIE • 79

În aşteptarea primei ore de dirigenţie • Foto: Dragoş Anghelache

General de brigadă dr. Mihai Silviu Popescu înmânează Placheta de onoare Anei-Maria Bârsan• Foto: Dragoş Anghelache

Eleva Gabriela Roşca, cea mai mare medie la admitere în colegiu • Foto: Dragoş Anghelache

7

Dacă mai ai emoţii,înseamnă că mai aiputerea să pui suflet

pentru a le aduce la o variantă conformă cu legea şi a fi funcţionale în colegiilemilitare, deoarece acestea au probleme specifice.

Evaluarea ARACIP este un obiectiv important şi pe agenda domnului direc-tor. „Teoretic acesta ar trebui să aducă mai mulţi sau mai puţini bani pe elev.Dar mă îndoiesc că Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului vada vreodată vreun ban colegiilor militare liceale. Tot Ministerul ApărăriiNaţionale suportă cheltuielile, iar acest calificativ va fi pur onorific, pentru pres-tigiul colegiului. Însă ne străduim să fim la vârf."

Dimensiunile financiare ale actului educaţional

Bacalaureatul din anul trecut a fost privit ca un examen normal şi, după ceelevii din colegiu vor afla conţinutul normelor, domnul director Cazacu este con-vins că îşi vor spori eforturile pentru examenul din vară, fără să fie necesare alteimpulsuri pentru pregătire. Nici condiţiile asigurate elevilor nu au fost neglijate,chiar dacă eforturile financiare necesare s-au făcut într-un an de criză.

Şi, pentru că discuţia a atins şi dimensiunea financiară a actului educaţional, dom-nul director Cazacu speră „că se va renunţa la acel ordin de ministru care interziceplata orelor suplimentare, în condiţiile în care nu se poate face numai norma de 18ore. Prin planul-cadru pot apărea 19-21 de ore, plus activităţile de după-amiază prevă-zute de lege: acea şcoală după şcoală pe care noi oricum o făceam de când suntemaici, dar nu-i spuneam aşa."

Noul concept apărut - „şcoală după şcoală" - se practică de zeci de ani în cole-giile militare liceale, prin pregătirea pentru bacalaureat, pentru admitere în aca-demii sau pentru olimpiade, dar şi prin consultaţiile de după-amiază – oricine atrecut printr-un liceu militar le cunoaşte şi le apreciază – unde elevii vin cu aspec-tele pe care nu le-au înţeles la ore sau ce crede că n-a priceput. „Nu vreau să exa-gerez – continuă domnul director Cazacu – dar nu ştiu în câte şcoli din ţară seface atâta şcoală după-amiaza pentru copii, aşa cum se face în toate cele trei cole-gii militare, nu numai la Câmpulung." Dar, aşa cum sublinia şi dumnealui, oricâtţi-ai iubi instituţia, la urmă mai faci şi o evaluare financiară, care şi aceasta faceparte din realitatea zilelor noastre. Deocamdată, trăim ajutându-ne de bani.„N-am făcut niciodată grevă, n-am făcut proteste, pentru că nu este în stilul insti-tuţiei noastre, n-am făcut decât să încercăm să explicăm eşaloanelor superioare orealitate. Pentru că o muncă bine făcută este bine să fie bine plătită sau normalplătită."

Un an de învăţământ cu standarde calitative mai ridicateDomnul director Cazacu consideră că în Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare"

există un corp de cadre bine pregătit, cu dorinţă de muncă, hotărât să obţină per-formanţe. Este de la sine înţeles că aceste performanţe depind şi de materialuluman cu care profesorii lucrează, iar gimnaziul nu promovează întotdeauna elevifoarte buni. „Din acest an, acel test predictiv va reprezenta jumătate din media deintrare în liceu. Asta ne aduce mai aproape de realitate pentru că a răsturnat niştevârfuri false. Sper că această modalitate de intrare în liceu să aducă şi un plus decalitate în evoluţia lor pentru că vedem ce rezultate a dat admiterea pe bază dedosar în învăţământul superior. Suntem mulţumiţi că, în final, această hotărâre s-amaterializat şi, repet, cred că se va resimţi în calitatea elevilor noştri".

Sunt şi alte prevederi în noile norme care nu-i vor bucura foarte mult peelevi, dar îi vor stimula la învăţătură. „Nu au încotro, trebuie să înveţe ca sărămână în sistem la standarde mai înalte: adică în academii. Pentru că, până laurmă, este şi varianta de gradat profesionist, pe care nu o dorim nimănui. Şichiar cred că nu s-ar potrivi unui absolvent de liceu militar. Dar, dacă sunt elevicare îşi doresc aşa ceva, nu ne putem opune!". n

În ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii insti-tuţionale, potrivit comandantului colegiului,colonel dr. Teofil Ispas, conducerea colegiu-

lui este cuprinsă în grupurile de lucru constituite la nive-lul Direcţiei Management Resurse Umane şi al StatuluiMajor al Forţelor Terestre – pentru adaptarea curriculu-mului şi a ofertei educaţionale conform noilor norme şi anoii legi a educaţiei naţionale – şi în grupurile de lucrupentru elaborarea normelor şi instrucţiunilor de funcţio-nare a colegiilor militare şi toate celelalte ordine şi dispo-ziţii care decurg din noua lege a educaţiei naţionale.

„Referindu-ne la menţinerea la nivelul performanţelorşcolare din anii anteriori, ne-am propus, pentru noul anşcolar, să rămânem în aceeaşi pondere de 100% promova-re la bacalaureat şi – poate că pare un paradox – la creşte-rea nivelului de la 90% la 100% în ceea ce priveşte admi-terea în instituţiile militare de învăţământ superior."

Două activităţi importante: evaluarea ARACIP şi simpozionul internaţional

Unul dintre obiectivele principale pentru noul an şco-lar este pregătirea vizitei Agenţiei Române de Asigurare aCalităţii Învăţământului Preuniversitar (ARACIP) din lunaoctombrie. „Vreau să menţionez că în luna aprilie am fostsupuşi unei evaluări externe a ARACIP, comisie care aconstatat că toţi indicatorii sunt îndepliniţi conform stan-dardelor naţionale de evaluare şi acreditare, acumurmând o nouă evaluare în vederea clasificării instituţii-lor de învăţământ preuniversitar şi acordării niveluluicorespunzător. Noi sperăm să obţinem calificativulmaxim: «EXCEPŢIONAL»."

A doua mare activitate pentru care colegiul se pregăteş-te este simpozionul internaţional de la sfârşitul luniinoiembrie, în care vor fi parteneri ARACIP, Statul Major alForţelor Terestre, Universitatea Iaşi, Societatea Română deMatematică, Inspectoratul Şcolar Judeţean. Tematica sim-pozionului se va axa pe problematica cerinţelor învăţă-

mântului preuniversitar astăzi. „Sperăm să fie cât maimulţi participanţi şi colegi din instituţiile din învăţământulpreuniversitar românesc, precum şi parteneri din proiectul<Comenius>, respectiv din cele 16 ţări cu care colaborămîn mobilităţile pe care le efectuăm în acest program.

Nu putem să omitem pregătirea pentru olimpiade şisperăm ca în anul şcolar care urmează să avem mai mulţiparticipanţi la olimpiadele internaţionale, pentru că anultrecut am avut doar unul singur la Olimpiada de ştiinţepentru juniori. Bineînţeles, examenele finale, de bacalau-reat şi de admitere în instituţiile de învăţământ superior."

Armonizarea actelor normative interne cu noua legislaţie

Şi directorul colegiului, profesorul Gheorghe Cazacu,subliniază că anul şcolar 2011-2012 începe cu o serie denoutăţi: o foaie de parcurs a Ministerului Educaţiei, onouă legislaţie, noi regulamente, noi norme de funcţiona-re a colegiilor, la elaborarea cărora au participat şicomandanţii împreună cu directorii colegiilor militare

Un an şcolar diferitPersonalul Colegiului Militar Liceal „Ştefan cel Mare" îşi va concentra, în noul anşcolar, efortul pe două direcţii majore: dezvoltarea capacităţii instituţionale şimenţinerea actului educaţional la nivelul performanţelor şcolare din anii trecuţi.Detalii asupra acestor două direcţii ne-au oferit comandantul colegiului, colonel dr. Teofil Ispas, şi directorul colegiului, profesor Gheorghe Cazacu.


AL MA MATE R

80 • APRILIE • 2012

COLEGIUL mILITAR LICEAL „ŞTEfAN CEL mARE"

trebuie să înveţe numai la matematică, laromână. Se pun întrebări despre bacalaureat,cum vor să abordeze ultimul an de liceu şi toţiîşi promit că de poimâine se vor apuca deînvăţat. Nu ştiu în ce măsură vor putea menţi-ne ritmul acesta ridicat până prin iunie-iuliecând vor fi examenele. Au început să-mi fiedragi: greuţ, greuţ, dar au început să-mi fiedragi. Cu ei am fost puţin mai critic decât cucei din promoţia trecută. Altfel au fost ceilalţila suflet. Sunt ei oleacă mai „reptile", darîncep să-mi fie dragi.

Îmi dau seama că şi eu sunt responsabilpentru viitorul lor, atât cât pot, pentru că eupredau geografia, care nu este o disciplină deexamen. O părere personală ar fi că promoţiade anul acesta va fi mai bună decât cea carea terminat. Şi este valabil nu numai pentruclasa mea, pentru toate clasele.

— Ce semne anunţă această schimbare ?Noi, profesorii diriginţi, avem o relaţie mai

clară cu clasa. Vrem oleacă să-i dădăcim, să-idăscălim, să-i orientăm ceva mai bine şi,

cumva, să eficientizăm activitatea, în sensulcă, în cele din urmă, se vor face un anumit tipde selecţii. Să înveţe eficient la ce-i interesea-ză şi vor găsi înţelegere din partea noastră, însensul că le vom sintetiza mai bine cunoştinţe-le pentru a le lăsa spaţiu mai mare pentrumateriile de examen la bacalaureat.

Vorbeam cu colegii de ani mai mari... defapt, asta păţim cu toţii. Când începe şcoalaeste aşa, un fel de primăvară... chiar şi asearămă gândeam în ce măsură am să mă regăsescîn ipostaza de acum un an, de acum doi anisau trei. Chiar dacă este oarecum rutină, emo-ţiile tot îşi fac loc. Astăzi, când au început sădefileze, chiar am simţit o lacrimă... ceea cem-a bucurat. Pentru că dacă mai ai emoţiiînseamnă că vei avea puterea să pui şi suflet,şi vei avea mai multă receptivitate faţă de ei.Am fost elev de liceu militar şi, sprijinindu-măpe profesiunea de credinţă, încerc să nu măblazez într-o societate rutinată. n

AL MA MATE RCOLEGIUL mILITAR LICEAL „ŞTEfAN CEL mARE"

2012 • APRILIE • 81

Comandantul Colegiului Militar Liceal „Ştefan cel Mare”, colonel dr. Teofil Ispas • Foto: Dragoş Anghelache

C entrul de Instruire pentru Geniu, EOD şiApărare CBRN „Panait Donici" din RâmnicuVâlcea a organizat ceremonia de deschidere a

anului de învăţământ universitar 2011-2012, marcat deo continuă reformă a învăţământului militar, care tre-buie să asigure competenţe profesionale cerute deîndeplinirea funcţiei.

La activitate au participat reprezentanţi ai eşaloanelorsuperioare, ai administraţiei publice locale, cadre militareîn activitate, în rezervă şi în retragere, foste cadre didac-tice ale instituţiei de învăţământ care au activat în cadrularmei geniu. Cu acest prilej, locţiitorul comandantuluiCentrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi ApărareCBRN „Panait Donici", locotenent-colonelul Doru IonelŢugulan, a dorit să transmită tuturor cursanţilor îndem-nul de a-şi perfecţiona pregătirea profesională, de a dadovadă de responsabilitate şi abnegaţie în activităţile cele vor desfăşura. În acelaşi timp, dumnealui a mai afir-mat: „Armata a fost şi va rămâne, fără îndoială, o verita-bilă şcoală. O şcoală în care învăţăm cu toţii să supravie-ţuim încercărilor de tot felul. Perioada de timp pe care oveţi parcurge în această instituţie va fi una plină deîncercări şi eforturi, la finalul căreia trebuie să îndepliniţitoate obiectivele de performanţă stabilite pentru acestecursuri. Continuaţi astăzi etapa desăvârşirii profesionalepe care aţi început-o odată cu intrarea în cariera militară.Caracteristică procesului de învăţământ actual esteperioada tot mai scurtă, ceea ce presupune un programtot mai intens şi o materie tot mai densă".

În această perioadă, cursanţii vor trebui să acumule-ze cunoştinţe militare şi de specialitate, pentru a fi înmăsură să îndeplinească sarcinile profesionale. În cadrulprocesului de transformare, educaţia şi instruirea vor

trebui să reprezinte elemente esenţiale, ele permiţândformarea unui luptător educat şi instruit. În acest sens, oimportanţă majoră o au însuşirea metodelor şi procedee-lor de desfăşurare a activităţilor practic-aplicative. Cuaceastă ocazie, locotenent-colonelul Doru Ionel Ţugulana cerut instructorilor să promoveze cele mai performan-te metode şi să ofere cursanţilor pe care-i instruiesc,cunoştinţele necesare formării deprinderilor şi priceperi-lor în care se pregătesc.

Festivitatea a continuat prin citirea mesajului minis-trului apărării naţionale cu ocazia deschiderii anului deînvăţământ de către locotenent-colonelul GheorgheBroscăreanu, instructor superior în cadrul instituţiei deînvăţământ, după care a luat cuvântul, din partea Şcoliide Aplicaţie pentru Unităţi de Sprijin Luptă, locotenent-colonelul Oliviu Mitrache, în calitate de reprezentant aleşalonului superior. Cu această ocazie, domniile lor audorit să transmită instructorilor şi cursanţilor să nu pre-cupeţească niciun efort pe parcursul acestei perioade depregătire şi să folosească timpul destinat pentru învăţă-mânt şi instrucţie într-un mod cât mai eficient, să adop-te o atitudine conformă cu statutul de oameni maturi şiresponsabili ce participă la perfecţionarea pregătirii pro-fesionale în vederea îndeplinirii obiectivelor şi misiuni-lor pe care armata noastră le are în faţă. „Fiecare militarnu trebuie să aibă în vedere doar aspectul instructiv alactivităţii desfăşurate, ci şi pe cel educativ. În acelaşitimp însă, trebuie să dovedească şi respect faţă de condi-ţia de militar, de om cu o înaltă ţinută morală şi intelec-tuală" - a precizat locotenent-colonelul Mitrache, sublini-ind că învăţământul militar trebuie să constituie o indis-pensabilă armă de luptă iar educaţia militară trebuie sădevină un factor nemijlocit în desăvârşirea integrării înstructurile euroatlantice. n

Un nou an de învăţământ în Centrul de Instruire pentruGeniu, EOD şi Apărare CBRN

În data de 3 octombrie au avut loc ceremonii militare cu ocazia deschiderii anului de învăţământ 2011-2012 la academiile categoriilor de forţe ale armateişi la centrele de instruire ale armelor.

Maior Sorin PANCU

AL MA MATE R

82 • APRILIE • 2012

CENTRUL dE INsTRUIRE pENTRU GENIU, EOd ŞI ApăRARE CBRN

• Armata de la Bacău m-a disciplinat,m-a ordonat interior 86

Locotenent Bogdan RădULEsCUCu ocazia susţinerii unui concert la Sala Palatuluidin Bucureşti, omul de cultură Tudor Gheorghe aavut amabilitatea să vină la sediul Statului Major alForţelor Terestre pentru un interviu. Emoţiile fireşti şio anumită stânjeneală (din partea reporterului) audispărut subit la contactul cu omul TudorGheorghe. Am avut plăcuta surpriză să descopărun caracter mare şi un suflet cald, cu nimic deosebit faţă de modul în care artistul se prezintă pe scenă.

• Faţa, ca oglindă a sufletului 90Colonel dragoş ANGHELACHE

La ieşirea din Baia Mare, între două unităţi militarese ridică, albă, ca o mărturie a vremurilor decurând trecute, biserica Batalionului 612 ArtilerieAntitanc, unde slujeşte părintele Petru Pop.

• Tradiţii bucovinene la Vatra Dornei92

marcella dRăGANÎn Bucovina, Anul Nou este primit cu voie bună, cu Pluguşorul şi gălăgie multă, să se sperie duhurilerele, să fugă şi să nu intre în noul an. Tradiţia este strămoşească, păstrată cu sfinţenie de tineri şibătrâni deopotrivă, căci cetele de colindătoricare anunţă noul an sunt formate şi din prichindei, şi din moşnegi.

• Din neguri de timp uitate (2) 94Rozalia mUREŞAN

A fost să vin pe lume în acest cătun, Valea Sasului,din Munţii Maramureşului. Mama-mi spunea că amvenit pe nepregătite, într-o duminică dimineaţa,înainte de cântatul cocoşilor. Se pare că m-amgrăbit să prind zorile, n-am avut răbdare să ajungăla dispensar.

TT rr aa dd ii ţţ ii ii mm ii ll ii tt aa rr ee şş ii cc uu ll tt uu rr ăă

— Vom începe discuţia cu o întrebare directă. Deci, ceeste un militar?

Bine... sunt mai multe răspunsuri la această întrebare.Dar nu vreau să vă dau o definiţie, pentru că aşa cevaexistă deja în dicţionare. În schimb, o să vă vorbesc des-pre ceva care are o legătură strânsă cu soldatul, cu arma-ta. Întâi şi-ntâi, trebuie să fac o destăinuire pe care nu ammai făcut-o. Nu ştie nimeni: unul din spectacolele mele pecare-l voi face, cât de curând sper, va fi un spectacol deimnuri naţionale, de cântece ostăşeşti, ca să zic aşa...

— Va fi şi o colaborare cu fanfara militară?Da, cu corul şi cu fanfara militară. Eh, am făcut asta

pentru că eu consider că, în momente de debusolare ageneraţiei, este nevoie de trezire a unor sentimente naţio-nale. Tinerii mei de astăzi sunt uşor debusolaţi... şi acumam simţit nevoia să trezesc în ei mândria de a fi român şichiar mai mult decât atât. Fac o mică paranteză fiindcăvreau să spun că suntem un grup de prieteni care neîntâlnim şi sărbătorim 23 Augustul şi 1 Mai, că aşa vremnoi, ascultând numai muzică patriotică şi muzică milita-ră... Mi-am reamintit de celebra „Cantata Armatei” a luiDinu Stelian: „Armată Populară... armata...” şi mă gân-deam că n-ar fi rău să o includ în spectacol. Deci, vomîncepe cu cântece de la 1877-1916, vom trece prin perioa-da interbelică, şi vom include apoi câteva cântece dinperioada comunistă (să-i zicem). Dar au fost cântate de

reprezentanţi ai poporului meu şi eu nu mă dezic de niciopagină din istoria poporului meu. Le-am cântat şi eu, pen-tru că am făcut armata la şcoala de ofiţeri de infanterie,în rezervă, de la Bacău. Sunt căpitan, în grad, pentru căam făcut două concentrări. Am avut un respect deosebitfaţă de ostaşul român, privit în diverse perioade ale isto-riei, cum divers, de altfel, a fost privit de fiecare dată: afost privit ca un erou atunci când a fost nevoie să fie erou– şi el a fost –; a fost privit cu îngăduinţă şi chiar cu dis-preţ când a trebuit să culeagă recoltele; a fost din nou pri-vit cu entuziasm şi bucurie când a trebuit să intervină lainundaţii, la cutremur; apoi iară, într-o perioadă de liniş-te, este privit ca un consumator care nu face nimic. Şi,adică, la ce-mi foloseşte mie armata? Consumă banii statu-lui, mănâncă, îi îmbracă şi ei nu fac nimic! Să ne fereascăDumnezeu de momente grave, când ne dăm seama cemult înseamnă ostaşul român!

— Aveţi rude care au luptat pe front?— În curtea bisericii din sat sunt şi câţiva Tudori,

eroi consideraţi căzuţi pe câmpul de luptă, aşadaroameni care s-au jertfit.

— Cum percepeţi sistemul militar de astăzi prin pris-ma armatei pe care aţi făcut-o la Bacău?

Armata de la Bacău, pe care am făcut-o în perioadaaceea, se integra perfect în sistem: avea o anume organi-

Armata de la Bacău m-a disciplinat, m-a ordonat interior

Interviu cu omul de cultură Tudor Gheorghe

Cu ocazia susţinerii unui concert la Sala Palatului din Bucureşti, omul de culturăTudor Gheorghe a avut amabilitatea să vină la sediul Statului Major al ForţelorTerestre pentru un interviu. Emoţiile fireşti şi o anumită stânjeneală (din parteareporterului) au dispărut subit la contactul cu omul Tudor Gheorghe. Am avut plăcuta surpriză să descopăr un caracter mare şi un suflet cald, cu nimic deosebit faţă de modul în care artistul se prezintă pe scenă.

Locotenent Bogdan RĂDULESCU

TRA DIŢ I I MILITAR E Ş I CU LTURĂ

86 • APRILIE • 2012

INTERvIU

zare, disciplina militară era disciplină militară, nu secomenta, era acea perioadă, văzută aşa... ca o datorie pecare ţi-o făceai şi ţi-o asumai. La mine în sat – şi de altfelpeste tot la români – se zice: „Cum să te însori, mă, dacănu ai armata făcută?!”. Se considera că, după ce ai făcutarmata, erai deja bărbat, puteai să-ţi continui viaţa socia-lă. Eu, făcând şcoala militară la Bacău, am avut bucuria săcunosc acolo cel puţin trei ofiţeri superiori care mi-aurămas întipăriţi în minte ca demnitate, conduită. Armatade la Bacău m-a disciplinat, m-a ordonat interior.

— Şi astăzi?Şi astăzi! Rămân coordonat datorită acelei perioade.

Eh... armata de astăzi e pe cu totul alte principii; nu maisunt contemporan, ca să zic aşa, cu noile reguli. Armata numai e obligatorie, este benevolă. Cei care se înscriu înarmată îşi asumă un risc, sunt plătiţi. Înainte era o mân-drie. Îmi aduc aminte – şi mai râd şi acum – că, dacă eraioltean, şi nu te întorceai sergent în prima permisie, nu tevedeau ăia bine-n sat. Acuma nu se mai pune problemaasta... se pune problema financiară... pe mine, să mă iertaţi,dar când aud politicienii de astăzi vorbind despre „militariiromâni care s-au sacrificat în terenurile de luptă dinAfganistan” sau din alt colţ al lumii... şi spun „patriot”...nu, nu, nu... este cu totul altceva. Acolo ei s-au dus nu

mânaţi de sentimente patriotice; s-au dus mânaţi de unpact pe care statul român l-a semnat într-o organizaţieinternaţională şi ei îndeplinesc o datorie de onoare, dargestul pe care-l fac nu are nimic în comun cu patriotismul.A nu se confunda nicio clipă... eu ştiu... regretatele inciden-te, care sunt fireşti pe câmpul de luptă, cu sentimentelepatriotice. Acolo i-a trimis altceva, şi nu datoria patriotică.

— Am un citat din Marin Sorescu: „Tudor Gheorgheîmi confirmă bănuiala că poezia românească, populară şicultă, poate mişca munţii”. Mai există poezie populară şicultă în gândul tinerilor de astăzi?

Mai puţin. Din ce în ce mai puţin. Pentru că tinerii deastăzi m-au debusolat... sunt debusolat, mai ales acum,după cum îi văd că reacţionează după ce au căzut la baca-laureat, mă cutremur... Mă cutremur. Sunt de-o incon-ştienţă şi de-o... de fapt o prostie, în ultimă instanţă. Amvrut să spun candoare, dar nu merită să le spun candoa-re. Pentru că am auzit odată o replică: „Am 19 ani, dacănu trăiesc acum viaţa la maxim...”. Dacă eram de faţă, îidădeam două palme şi-l întrebam: „Băi, ce înseamnă sătrăieşti viaţa, la 19 ani, la maxim?! Ţi-ai pus, vreodată,problema câţi ani avea Ecaterina Teodoroiu?”.

— Da, aceasta este o întrebare! Acum o să fac referirela Eugen Barbu şi o să vă întreb dacă avem astăzi nevoie

TR ADIŢ I I MIL ITARE ŞI C UL TU RĂ

2012 • APRILIE • 87

INTERvIU

Interviu cu Tudor Gheorghe la sediul Statului Major al Forţelor Terestre • Foto: Cristian Surugiu

rezervă vă voi ruga să ne spuneţi cum credeţi că se achi-tă învăţământul militar de datoriile sale? Bineînţeles, răs-punsul va fi al unui cetăţean care nu cunoaşte în amănun-ţime acest sistem. Dar este interesantă părerea dumnea-voastră.

Da, sunt din afara sistemului. Eu nu mai ştiu, pentrucă s-au desfiinţat licee militare cu tradiţie. Am cunoscutunii dintre aceşti copii. Nu exista să nu am întâlniriaproape anuale, fie la liceul militar din Craiova, unde măîntâlneam mereu, fie la cel de la Breaza, fie la şcoala mili-tară de la Sibiu. Mă duceam şi mă întâlneam cu ei şivedeam reacţia lor... îi studiam: erau tineri, doritori... learuncam subtilităţi de limbă română şi reacţionau exact lace trebuie. Mă uitam în ochii lor – erau doritori de a şti. Îidisciplinase. Vorbesc de clasele superioare. Ăia mai mititeierau timoraţi, intrau într-o lume, dar erau în învăţământ,dovadă că, cei ieşiţi din sistemul militar, cei care termina-seră un liceu militar, poate o şcoală medie-superioară,până la academie, imediat şi-au găsit în viaţa civilă funcţiişi sunt manageri foarte buni, pentru că au disciplina în ei.

— Trebuie să ne asumăm trecutul, inclusiv perioadacomunistă...

Da!

— Câteva cuvinte despre acea perioadă şi... să privimspre viitor, nu-i aşa?

Pe mine mă deranjează foarte tare faptul că privimglobal perioada comunistă. Adică vorbim de oameniluându-i en gros. În perioada comunistă, am întâlnitoameni extraordinari, am întâlnit prim-secretari de carenu mi-e ruşine, nicio clipă, că i-am cunoscut şi am fost înrelaţie foarte bună cu ei. Am cunoscut ofiţeri superioridin Securitatea Română de care nu mi-e ruşine. Nu vor-besc despre Securitatea-turnători mici, care umblau dupăăia care spuneau bancuri, eu vorbesc despre ofiţerii desecuritate ai statului român, despre SRI-ul de astăzi, dacăvrei, cu responsabilităţi majore. Nu trebuie judecatăacum Securitatea sau Miliţia. Nu! Au fost şi acolo oameniextraordinari, aşa cum au fost şi jigodii, că aşa e viaţafăcută: nu poate să fie totul perfect. Dacă-n cânteculpopular ar fi... hm! M-am gândit la un moment dat... săadun toate perlele, bijuteriile, tot ce înseamnă capodope-ră din punct de vedere poetic şi să fac un spectacol...cred că ar fi plictisitor. S-ar anula prin frumuseţe unelepe altele. Aşa şi viaţa: ar fi jenant de monotonă dacă ar finumai oameni drepţi, perfecţi, mai trebuie să fie şi indi-vizi care să te calce pe picior, mai trebuie să fie şi medio-critate enervantă, mai trebuie să fie şi proşti. Aşa este.Nu sunt făcuţi toţi să fie ceea ce vor. Din punctul meu devedere, desfiinţarea şcolilor profesionale a fost una din-tre cele mai proaste idei pe care le-au avut miniştrii dinînvăţământ. Păi, îi bagi la bacalaureat pe toţi. Stai, măi,că nu sunt toţi pentru aşa ceva! Am fost invitat, odată, înGorj, la Ziua „Fiii Gorjului”. Trei olteni, din Dolj, invitaţide onoare: eu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu. Eh, nu

ne-am dus la manifestările lor de la început. Ne-am dusşi noi aşa, ca oaspeţii, mai târziu. Şi m-am cutremuratcând am intrat în sala de recepţie, la petrecere, unde amvăzut 38 de vipuşti roşii. Treizeci şi opt de generali dinjudeţul Gorj! Este incredibil!

— De ce?Este o tradiţie, o să discutăm altădată despre asta, pen-

tru că este mult de povestit. De regulă, generalii suntolteni, poate pentru spiritul oltenesc, capacitatea de a luahotărâri rapide, inteligenţa oltenească, spiritul mai iute,sângele mai iute, tradiţia militară. Adică... nu e o vorbă-nvânt tradiţia militară. Ei bine, Marin Sorescu a făcut liceulmilitar. Eh, îţi dai seama tu... îl cunosc bine... l-am cunos-cut bine pe Sorescu, nu stătea pe el nimic normal: dacă-şilua un pulover, atârna. Nu l-am văzut în viaţa mea pe elîmbrăcat în haină militară. N-ar fi fost capabil! Scuză-mă,nu eşti bun! Ai încercat! S-a retras singur! Şi în învăţă-mântul militar sunt oameni care sunt apţi să facă asta,dacă nu îi scoate viaţa – şi-n loc să-i scoată viaţa, trebuiesă-i scoată şcoala. La noi, la Institutul de Teatru, până înanul doi încă erai în testări. Abia când treceai în anul treinu se mai putea întâmpla nimic... dar, până în anul doi,puteai să-ţi iei dosarul şi te mutai la filologie, pentru căaveam profesori eminenţi. Nu dădeai nicio diferenţă,intrai în anul trei la filologie. Aşa este şi învăţământulmilitar. Aşa cred că este.

— Cum percepeţi umorul astăzi?Suntem un popor cu un umor absolut real. Poate, într-

un fel, asta nu e spre binele nostru, pentru că noi am luatmeteahna asta de a ne defula prin umor, prin bancuri,adică noi trecem toate necazurile şi problemele vieţiifăcând bancuri. Sunt bancuri de mori, pe care nu le potspune astăzi. Le primesc din toată ţara. Eu vorbesc desprecreativitatea poporului român în ceea ce priveşte bancuri-le. Umorul care se prezintă astăzi în show-uri televizate şispectacole de gen este, din punctul meu de vedere, maimult decât mediocru...

— Băşcălie...Da. N-are nicio legătură cu umorul. Subtilităţile din

perioada de dinainte, când erau nişte actori extraordi-nari... privirea lui Toma Caragiu, un gest al lui Cotescu,deschiderea ochilor lui Amza Pelea, o mirare a luiMarinuş Moraru, felul de a rosti fiecare cuvânt al luiDem Rădulescu, spontaneitatea extraordinară a lui JeanConstantin, muzicalitatea şi umorul nativ al lui NicuConstantin, farmecul lui Bănică, Stela Popescu, TamaraBuciuceanu... iată ce nume, iată ce actori, ce galerieextraordinară! Astăzi, lângă ei, nu se pot pune decâtMălăiele, care-l bag în categoria lor, adică-l considerunul din contemporanii mei geniali, aşa cum îmi e dragPurec, sunt câteva spirite extraordinare care nu aucedat compromisului. n


2012 • APRILIE • 89

INTERvIU

de personalităţi puternice în ceea ce priveşte „comorilenoastre folclorice” şi unde le putem găsi?

Aici este un fenomen cu totul şi cu totul special, dinpunctul meu de vedere. Folclorul... nu mai e. Folclorulromânesc a murit... Definitiv. Îmi asum responsabilitateacelor spuse pentru că sunt specialist, am studiat doi anide zile la Institutul de folclor, am vrut să-mi dau doctora-tul la un moment dat, dar am avut alte preocupări decâtastea de... palmares, ca să zic aşa. Cântecul popular s-aşlefuit şi-a devenit o mândrie naţională. Ne lăudăm cuvalorile noastre folclorice populare, ne mândrim cu fante-zia creatoare a acestui popor. Când eram mic mă gân-deam, când se spunea că folclorul este o creaţie colectivă,că se adună mai mulţi oameni la un loc şi fac o poezie sauun cântec. După aia am înţeles că nu e aşa. Că, de fapt,pornit dintr-un sentiment de bucurie, de tristeţe, de dra-goste, un tânăr, o tânără, un om mai în vârstă e spontanşi-şi manifestă sentimentele astea cântând sau inventânddouă versuri, care sunt ale lui. Sau le aude altul şi maiadaugă două versuri, altul uită celelalte versuri proaste şiadaugă el două-patru mai bune şi iată aşa s-au format, întimp, bijuterii folclorice. Aşa am ajuns eu astăzi, dupămulte căutări, să cânt „pasăre galbenă-n pene/ ce daivreme peste vreme/ şi soroc peste soroc/ nu mă vezi cumard în foc”, aşa am ajuns eu să cânt „Mărie, mărie”, „Carulde flori”, aşa am ajuns să cânt „Mioriţa”. Asta se puteaîntâmpla mai demult, când un lăutar auzea cânteculdintr-un sat, îl ducea peste deal, îl auzeau alţii şi-l circulaşi se şlefuia în timp şi ajungea la mine esenţă de cântec.Astăzi, vine un făcător de versuri, de multe ori mediocru,şi un cântător de versuri făcute mediocru, care adună treimotive folclorice, trei măsuri dintr-un cântec şi face aşa...un amalgam. Observaţi, toate sună la fel. Nu mai existăvarietatea de dinainte. Lăsând la o parte asta, el se ducecu cântecele, în această primă formă, la „Etno” sau la„Favorit”, emisiuni de folclor, şi le cântă acolo, acompa-niaţi de o orgă – care se zice că este ţambal – şi de o vioa-ră electronică. Eh, dacă dai 24 din 24 de ore publicului...ăştia la mine la ţară, şi în general ţăranii, la asta se uită.Cred că asta e muzică populară. Durerea mea este că nuavem, din partea forurilor care ar trebui să se îngrijeascăde asta, un contrapunct. E dramatic că avem un post deteleviziune care dă 24 din 24 de ore manele, avem douăposturi care dau pseudo-folclor în mare parte (din cândîn când mai scapă şi lucruri de valoare) şi nu avem înpartea cealaltă un contrapunct de esenţă. Asta este mareaproblemă a noastră.

— Şi unde găsim personalităţile puternice?Nu găsim personalităţile astea puternice pentru că s-au

dedulcit la lucrurile mărunte, minore iar, din spate, ceicare vin nu mai sunt formaţi în acest spirit. Regret din totsufletul că spun lucrurile astea! Sunt dureroase pentrumine, în special, dar asta este situaţia şi trebuie să privimlucrurile ca atare că, dacă ne tot amăgim cu gândul căvom găsi... nu vom găsi. Nu vom găsi.

— Cum găsiţi că s-a modificat structura ţăranuluiromân şi cum îl percepeţi astăzi?

N-am dorit niciodată să păstrez imaginea ţăranuluiromân acoperită de un clopot de sticlă, nu vă atingeţi deiţarii lui, de opincile lui, de obielele lui... nu – asta este oprostie! Eu îmi doresc să merg prin satele patriei, să măopresc, să bat într-o poartă şi să mă întrebe un ţăranromân: „Bine aţi venit la mine în casă! Să sting aerul condi-ţionat? Vă deranjează? Vreţi o apă cu gheaţă, fără gheaţă?”.

— Chiar dacă în trening şi adidaşi?Da! Pentru că în trening şi adidaşi trebuie să lucreze în

curte printre tractoraşele lui, dar duminica să arunce adi-daşii, să se îmbrace în straiele lui, să se ducă la biserică, săîncingă hora şi să-şi păstreze datina, pe care să o lase copii-lor: „Bă, voi plecaţi la Haward dar, când vă întoarceţi deacolo, nu uitaţi că de aici aţi plecat!”. Ăsta este mersul pecare-l doresc eu! E ideal! Nu cred că se va întâmpla aşa. Vadispărea uşor, uşor. Dau un exemplu cutremurător: eramchemat la Vulpeni, înainte de ‘89. Vulpeni este un sat neno-rocit de peste deal de Burzeştii lui Sorescu. Şi m-am dusacolo de curiozitate, să văd ce impact pot să aibă cântecelemele la ţăranii ăştia. Mă... ş-am cântat cele mai frumoasecântece populare pe care le ştiam eu. Cu cobza. După asta,primarul şi directorul căminului cultural au dat o masă, cutovarăşa bibliotecară, cu toţi, cu o faţă de masă albă, prin-să-n pioneze, în cancelarie şi, tot timpul, îşi cereau scuze:„Iertaţi-ne, că la ţară noi n-avem...” şi aduceau o pâinecaldă excepţională, aduceau nişte brânză adevărată – totulera perfect, dar simţeau nevoia să-şi ceară scuze: „Ştiţi, lanoi ca la ţară”. Şi am dorit să vină la această mică agapă şinişte ţărani. Am pus eu ochii pe ei în sală. Şi-au venităştia... circumspecţi. Ştii cum sunt – ei nu-şi dau drumul,stau aşa şi se uită, să vadă, şi-şi spun în gând cu circum-specţie: „Mă... cam de ce m-au adus ăştia pe mine?” Şi, laun moment dat, îl întreb eu pe unul: „Mă, nea Costică,domne, ţi-a plăcut cum am cântat?” Ah, mai mult decâtasta, eu spuneam şi poeme din Sorescu din „Liliecii” şi,când le spuneam cercurilor elevate, ăia se prăpădeau derâs. Ăştia aveau strania reacţie că eu le spuneam şi ei: „Aha.Aşa e.” Eu le ziceam: „Bă, la noi muierea pupa mâna bărba-tului până mai adineauri” şi ei: „Da!” Râd şi acum când îmiamintesc, pentru că lor li se părea firesc, totul era adevărat.Şi eu am întrebat pe omul ăsta: „Bă, nea Costică” „Da, taică– zice – îmi plăcu, da’ d-ale noastre, populare, nu ştii?”.Ş-atuncea – gândeşte că asta era în ‘78 – omul ăla mă între-ba: „D-ale noastre, populare, nu ştii?” Şi i-am zis: „Dă-mi uncântec” „Cântă şi matale d-ale lu’ Dolănescu”. Vezi?!Televiziunea şi radioul au o misiune extraordinară. Apropode asta, să ştii că ascult emisiunea Armatei de sâmbătădimineaţă, o urmăresc şi chiar îmi place.

— Aminteaţi mai devreme despre acei tineri care v-audebusolat. Inevitabil, învăţământul de astăzi se pune îndiscuţie. Numai că, absolvind o şcoală de ofiţeri de


88 • APRILIE • 2012

INTERvIU

să-l cunoşti cât se poate mai bine.A fost un lucru destul de dificil, maiales la început, pentru că se credeacă, mărturisindu-se la preot, acestase va duce la comandant. Şi atunciam spus înaintea comandantului şiîn faţa militarilor că spovedania lapreot este una, iar raportul lacomandant este alta. Şi din momen-tul acela s-au limpezit lucrurile".

De atunci însă lucrurile s-auschimbat, societatea a evoluat, poatenu totdeauna în direcţia cea bună, avenit şi o nouă generaţie, s-a formatun nou colectiv de cadre. PărintelePop le-a văzut pe toate. Când vorbeş-te despre cei care încadrează acumunitatea spune că în ultimii ani„colectivul s-a închegat altfel şi dato-rită apropierii ca vârstă, fiindcă acumsoldatul profesionist şi locotenentul,uneori şi căpitanul, sunt aceeaşigeneraţie. Astfel că între ei s-a creat opunte sufletească iar ei se înţelegfoarte bine, încât nu trebuie spusacelaşi lucru de două ori ca să se facăceva. În plus, şi entuziasmul estealtul, pentru că nu se mai face acelaşilucru datorită unei inerţii. Fiecareştie ce are de făcut pe palierul lui şivăd că şi militarii profesionişti vinaltfel educaţi din centrele de instruc-ţie. Aşa cum îi văd eu, se înţeleg foar-te bine unii cu ceilalţi."

Părintele spune că oamenii semodelează şi trebuie să-l cunoşti pefiecare, pentru că oamenii nu-s pro-duse de serie: „ai pus ştanţa şi gata,îţi iese soldatul. Trebuie să-l vezi pefiecare cu calităţile şi cu defectelesale şi să operezi acolo unde nu esteechilibru între calităţi şi defecte.Dacă un creştin cunoaşte cele zeceporunci şi se apropie de ele, se poatecomporta ca un creştin... şi în măsuraîn care suntem practicanţi. Pentru că,vedeţi dumneavoastră, majoritateasunt creştini numai prin botez, nutrăiesc sentimentul religios. De fapt,este şi un specific al lumii de astăzi,însă sperăm că, încetul cu încetul,prin copiii care astăzi fac religie laşcoală, vor ajunge şi familiile săcunoască din nou acest sentiment."

Ieşim afară din biserică. Zidurilealbe scăldate în soare ne încearcă

ochii. Părintele cercetează cei doipomi fructiferi sădiţi de curând încurtea bisericii şi ne împărtăşeştecâte ceva din planurile de viitor.Cuprind cu privirea cazărmile dim-prejur – în spatele bisericii una din-tre cazărmile care aparţineau brigăziide artilerie este preluată deJandarmerie – şi din nou îmi imagi-nez mulţimea militarilor careumpleau curtea. „Părinte, îl întreb, ces-a întâmplat cu cei care au plecatdin unităţi? Mai vin pe la biserică,mai ţineţi legătura cu ei?".

„Păstrez legătura cu toţi cei careau plecat de-aici, mai ales că o partedintre ei au fost tineri când au ple-

cat. Ne întâlnim şi îi întreb dacă şi-au regăsit locuri de muncă pentrucă marea majoritate dintre ei şi-aluat o pensie. Dar, fiind încă înputerea vârstei, şi-au căutat delucru la servicii de pază sau altefirme cu specific apropiat de celmilitar, ca să se poată împlini caoameni. Şi, într-adevăr, ne întâlnim:unii vin la biserică, ne vedem pestradă şi stăm de vorbă sau laşedinţele pe care le au la «AsociaţiaCadrelor Militare în Rezervă şi înRetragere», pentru că şi eu participla acele activităţi. Acolo mai discu-tăm şi, în măsura în care putem, nemai şi ajutăm." n


2012 • APRILIE • 91


Î ncerc un sentiment ciudat când, ghidat de maiorulMarius Mihai, vizitez cazarma Batalionului 612Artilerie Antitanc. Se vorbeşte mult la trecut – „aici

a fost... aici era... dincolo..." – de parcă am trece printrevestigiile unui oraş din altă eră. Ca unul ce am prins şiperioada în care cazărmile erau pline şi ne planificamrândul la poligonul de instrucţie, caut să văd, cu ochiiminţii, cum arătau divizioanele regimentului; cu maşinileîn remize, cu tunurile aliniate în parcul de artilerie, cautsă-mi imaginez forfota din SRTM (oare câţi mai ştiu căSRTM înseamnă Secţia de Reparat Tehnică Militară?),caut... alte vremuri, alte timpuri. Revin în realitate cândmaiorul Mihai îmi face propunerea să vizităm bisericaunităţii. Ieşim pe la punctul de control şi ne îndreptămagale, sub soarele generos de mai, către ieşirea din oraş,acolo unde se ridică albă, cu turlele specifice stiluluimaramureşan, biserica unităţii. În prag ne aşteaptă părin-tele Petru Pop. Facem semnul crucii şi intrăm înăuntru.Las ochii să se obişnuiască cu noua lumină, apoi fac orotire la 360 de grade. Biserica este pe jumătate pictată,meşterul şi-a lăsat la îndemână materialul pentru pregăti-rea frescelor şi vopselurile. Părintele ne invită să luăm locsă putem discuta în tihnă. Glasul sonor este amplificat dereverberaţiile naosului şi în graiul specific moroşan nepoartă prin timp până la 23 aprilie 1996 când, prin ordinal ministrului apărării naţionale s-a instituit asistenţa reli-gioasă în armată şi, implicit, prima promoţie de preoţimilitari. „Şi, din darul lui Dumnezeu – continuă părintele– cu fluctuaţiile care au existat peste timp, fiindcă primamare unitate la care am fost numit s-a desfiinţat, funcţio-năm în continuare până astăzi." „Astăzi" însemnând, pen-tru părinte, cincisprezece ani de preoţie militară. Răstimpîn care, din 5 iunie 1997, a pus piatră de temelie la biseri-că apoi, începând cu luna august a aceluiaşi an, s-au săpatşanţurile pentru fundaţie. Încet-încet, biserica a crescut,pe dinafară este gata şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, părin-tele crede că va fi sfinţită în 2013.

„Am venit în armată să-mi împlinesc misiunea – cumde fapt şi în pastoraţie o împlinisem 22 de ani – şi cred căpână la momentul actual mi-am îndeplinit-o prin darurilepe care Dumnezeu mi le-a dat: darul vieţii, dar şi darulsănătăţii. Asistenţa religioasă, religiozitatea, este una din-tre laturile socialului, ţine de normalitatea unui om.Pentru că omul este homo sapiens, homo faber, dar esteşi homo religiosus, aşa cum îl numeşte Aristotel. Deci, înprivinţa aceasta aş zice că mă simt împlinit pentru ceea ceam făcut şi, câte zile şi câtă sănătate mi-o da Dumnezeu,sper să pot duce până la capăt această misiune."

Spuneam, la începutul acestei relatări, că fac parte din-tre militarii care au prins şi alte timpuri şi, asemenea con-generilor mei, în tinereţe am avut parte de educaţia ateistăspecifică acelor vremuri. Îmi amintesc cum, la jumătateaanilor '90, priveam preoţia în armată ca pe ceva nefiresc,ca pe ceva care „nu se lipeşte". Deci, am profitat de discu-ţia cu părintele Petru Pop ca să văd cum a fost privită„problema" şi din partea celor care s-au îndreptat spre noicu credinţă creştină. Aşa cum mă aşteptam, părintele mi-arăspuns cu sinceritate şi eleganţă.

„Am plecat de la ideea că asistenţa religioasă, cumeste numită în armată, duhovnicia, este artă, principiulfiind cel biblic. Apostolul Pavel spune: «Cu cei tineri să teporţi ca şi cum ţi-ar fi copii, cu cei egali de vârstă ca şicum ţi-ar fi fraţi, iar cu cei mai în vârstă ca şi cum ţi-ar fipărinţi.» Trecând prin aceste trepte, mi i-am apropiat.Sigur, începutul nu a fost uşor, pentru că percepţia reli-giosului, ca să spun aşa, a fost una mai rigidă. Nu dinrăutate, din neştiinţă. Şi atunci, participând la toate eve-nimentele care se oficiau în unitate, participând alăturide familii la avansări, la toate celelalte activităţi, eramprezent cu ei. Şi atunci mi i-am apropiat. Asta a fostprima misiune a preotului după Revoluţie: să coboare dinamvon şi să facă nu pastoraţie generală, ci pastoraţieindividuală. Pastoraţie de la om la om. Trebuie să-l pri-veşti în faţă, pentru că faţa lui spune ceea ce este însufletul lui. Şi atunci, te apropii de el, discuţi şi încerci

Faţa, ca oglindă a sufletuluiLa ieşirea din Baia Mare, între două unităţi militare se ridică, albă, ca o mărturiea vremurilor de curând trecute, biserica Batalionului 612 Artilerie Antitanc, undeslujeşte părintele Petru Pop.



90 • APRILIE • 2012


P regătirile încep din timp, cei mai bătrâni învă-ţându-i pe cei mai tineri cum să joace fiecare jocîn parte, cum să facă măştile şi costumele, cum

să aleagă versurile urăturilor, căci aici se mai păstreazăobiceiul de a include în urătură şi întâmplările neobişnui-te de peste an din sat.

Şi uite aşa, creaturi care au trăit alături de bătrâniisatelor bucovinene prind viaţă în fiecare iarnă şi pornesccolindul şi urăturile la oamenii gospodari, să anunţeînnoirea timpului şi să sădească belşug pe la casele pecare le colindă. Astfel, căpriţele şi cerbii, urşii cu ţiganiilor, căiuţi şi harapi, moşnegi şi babe sunt văzuţi pe uliţelesatelor de la Crăciun şi până în ajun de An Nou.

Dar cetele de colindători nu umblă doar prin sate. Devreo cincisprezece ani ele se adună, în fiecare iarnă, pestrăzile oraşului Vatra Dornei, umplându-l pentru o zi demascaţi şi fiinţe ciudate. Şi asta pentru că în fiecare an,într-una din zilele dintre Crăciun şi Anul Nou, PrimăriaMunicipiului Vatra Dornei, Fundaţia Culturală „DornaDorului” şi Casa de Cultură „Platon Pardău” organizeazăîn centrul oraşului Festivalul Naţional de Datini şiObiceiuri Populare de Iarnă „Porniţi plugul Feţi-Frumoşi”, manifestare ce a ajuns în 2011 la ceade-a XV-a ediţie.

Festivalul este acum un bun prilej de a vedeatoate datinile Bucovinei şi Moldovei în doar câte-va ore; prin urmare, lumea se adună din toatăţara pentru întâlnirea cu mascaţii veniţi să anun-ţe noul an. Anul acesta, festivalul a fost deschisde gazde, care au venit cu steaguri purtate decălăreţi, dar şi cu plugul tras de boi, aşa cum etradiţia în zonă. Au venit anii, cel vechi şi celnou, reprezentaţi prin doi copilaşi ai locului, săse schimbe între ei. Apoi au început urăturile,deschise tot de dorneni, primele grupuri care auvenit fiind cele din localităţile din BazinulDornelor, Doina Dorului, Cetina Călimanilor,Poieniţa sau urătorii din Ciocăneşti.

Nu o să pomenesc toate ansamblurile care au partici-pat, dar sunt câţiva urători, vechi oaspeţi ai festivalului,care sunt aşteptaţi cu drag de localnici, datorită obiceiuri-lor frumoase şi diferite de ale noastre. Astfel, i-am văzut şianul acesta pe urătorii din Mirosloveşti, judeţul Iaşi, pecei din Flămânzi (Botoşani) şi pe urşii din Asău, judeţulBacău, dar au venit şi oaspeţi noi, precum urătorii dinMălini sau cei din Văculeşti, ori cei veniţi de foarte depar-te, tocmai de peste Prut, şi anume formaţia folclorică„Busuioci", din satul Pelinia.

Toate grupurile de urători au venit la Vatra Dornei cucele mai vechi tradiţii şi cele mai frumoase obiceiuri; prinurmare, gazdele au avut parte de colinde, de căpriţe, căiuţişi de urşi, unii mai fioroşi şi mai împodobiţi decât ceilalţi,dar şi de oaspeţi şi obiceiuri mai puţin întâlnite în zonă,precum jocul malăncii din Stroieşti, caprele de doi metri dinMirosloveşti sau harapii din Hănţeşti. Nu au lipsit nici colin-dele şi urăturile, Sorcova şi tradiţionalul „La mulţi ani!".

Toţi colindătorii şi urătorii au primit, pe lângă colăce-lul tradiţional şi paharul de vin fiert, care i-a ajutat să semai încălzească un pic, o diplomă de participare şi trofeulfestivalului, o căpriţă de lemn. n

Tradiţii bucovinene la Vatra Dornei

În Bucovina, Anul Nou este primit cu voie bună, cu Pluguşorul şi gălăgie multă,să se sperie duhurile rele, să fugă şi să nu intre în noul an. Tradiţia strămoşeascăeste păstrată cu sfinţenie de tineri şi bătrâni deopotrivă, căci cetele de colindători care anunţă noul an sunt formate şi din prichindei, şi din moşnegi.

Marcella DRĂGANhttp://marcelladragan.ro/


92 • APRILIE • 2012

TRAdIţII - BUCOvINA

Călăreţii dorneni cu drapelul deschid festivalul • Foto: Marcella Drăgan

— Tu a cui eşti, zgaibă cu ochi?!!! Parc-ai fi băie-ţoi. Eşti un dezastru. Câţi ani ai?

— Îs a Măriei lu’ Ionu lu’ Chifor ... şi am şapteani. La toamnă încep şcoala, doamna învăţătoare!

Ceva din răspunsul meu a făcut-o să zâmbească,faţa i s-a destins, mi-a examinat rana scoţându-mighimpele, apoi m-a însoţit până la poala dealuluiunde începea cărarea şerpuită spre casă, printreruji, măceşi şi zmeuriş.

Apoi a venit şi toamna ce-o aşteptam cu nerăb-dare. Acel septembrie pentru care mama m-a pre-gătit din timp. Îmi cumpărase caiete, penar şi cre-ioane colorate. Trăistuţa-n carouri alb cu negru, cubaierul împletit în opt, suficient de lat să ţină greu-tatea cărţilor, să nu-mi taie umărul, aştepta cumin-te într-un cui. Într-o zi pusesem în ea caiete, penar,creioane. Mi-o agăţasem pe umăr şi mă plimbamprin casă, mândră nevoie mare. Şcolăriţă fiind, amsă pot citi câte poveşti vreau, ba mai mult, am să-ipot citi lelii lu’ Vasile a Roşului scrisorile primite.

Doamna Onica locuia avale, la drum, aproapede şcoală, într-o casă cu turn îmbrăcată-n iederă,la „castel”. Casa ei era o construcţie din lemn cuun cat, având scara interioară-n spirală ce duceaspre odaia de dormit. La parter, două încăperi şio chichineaţă ce ţinea loc de bucătărie care comu-nica prin spate cu magazia de lemne şi o camerămare, luminoasă, din care se intra în birouldoamnei, căreia-i spuneam cu naivitate: odaia cupereţii îmbrăcaţi în cărţi. Muchii colorate de jospană sus, cum nu văzusem nicăieri – nici măcar laşcoală nu erau atâtea cărţi. Cu timpul am petre-cut multe după-amiezi şi seri în acea odaie.Doamna, la început mă chema să-i ţin de urât,dar mi-a intuit setea. Mai târziu, cunoscând-o, amînţeles, îi plăcea solitudinea dar mi-a deschis o„uşă” care, probabil, dacă n-ar fi fost ea, ar firămas zăvorâtă pentru mine. „Castelul” era încon-jurat de o grădină cu alei pietruite printre pâlcuride flori ce porneau dinspre poartă, având ramifi-caţii. Una dintre ele ducea spre chioşcul lângăcare era o cruce îmbrăcată-n verdeaţă de muşchi,la capătul unui dreptunghi cu flori veşnic înflori-te. Nimeni n-ar fi bănuit că răzorul e un mormântdacă n-ar fi fost dăltuite rimele durate-n piatracrucii. Brazi bătrâni mărgineau proprietatea, undreptunghi de circa zece ari era un reper pentrunoii-veniţi. În partea dinspre apus, cetina brazilorformau o boltă unindu-se cu crengile nucilor ce-mprejmuiau proprietatea de peste drum, formândun tunel verde. Porţiunea aceea era mirifică, raze-le soarelui filtrate printre crengi formau jocuri delumini. Pe alocuri, reflectate-n muchia pietrelor,produceau luminiţe, părând a fi licurici. În drumspre şcoală străbăteam acea porţiune cu emoţie.Odată intrată-n tunelul verde, aveam impresia căpăşesc într-un alt tărâm, cumva ca hotarul întredouă lumi. Una cunoscută, dragă, alta tentantă,plină de mistere. De-o parte, grădina „castelului”cu flori nemaivăzute, cu alei, chioşc... misterul.

Dincolo – livada din spatele casei, cu pomi fructi-feri şi iarbă deasă.

Onica, învăţătoarea, părea fără vârstă. Părul gri-zonat, ochii întunecaţi, severi. Gura frumos arcui-tă, veşnic roşie şi-un obraz alb, fără cute. Purtabluze în tonuri de gri şi bej asortate cu fuste lungice-i acopereau glezna. Rareori îmbrăca pantalondin stofă fină, croit tip pană, şi asta doar atuncicând rătăcea pe dealuri după flori şi plante medi-cinale. Degaja, în ciuda severităţii aparente, rafina-ment şi bunătate. Deşi părea că nu are nimiccomun cu cei în mijlocul cărora trăia, nu făceanotă discordantă. Iubea locul şi oamenii lui, fiindla rându-i iubită şi respectată. Avea întotdeaunaun sfat bun pentru cei ce se încumetau a-l cere. Apurtat mâna multor generaţii, desluşind copiilorjocul liniilor drepte ori curbe care, unite-ntre ele,nasc litere. Litere ce formează cuvinte. Cuvinte ce,odată rostite, devin vorbe. Pentru ea şi oameniilocului, cuvântul-vorbă avea putere magică.Spunea adesea să nu ne jucăm în viaţă cu vorbele.Să învăţăm a ne teme de puterea lor.

Venind de la şcoală, abia ieşită din tunelulverde, aveam să descopăr mirată, într-o după-amiază însorită de toamnă, că la porţi îşi făcuserăapariţia, ca prin farmec, meliţele – mecanisme dinlemn, ingenios construite, anume pentru tortura-rea snopilor. Trebuia să dezleg misterul. Ajunsă-ndreptul casei lui Vasile a Roşului, pe podeţ tronameliţa înconjurată de puzderii iar pe laiţa din faţaporţii – smocuri de câlţi. Mi-am agăţat trăistuţa cucărţile într-un par al gardului, mi-am suflecatmânecile şi aşa cum am văzut că făceau celelaltefemei pe lângă care trecusem, am luat un smoc detulpini dintr-un snop, atât cât putea cuprindemâna mea de copil, punându-l între fălcile meliţeiîn încercarea de a scoate puzderiile. Fusesem preamică, ori meliţa prea înaltă, nu reuşeam decât săîndoi puţin tijele de cânepă. În timp ce mă căz-neam am auzit glasul stăpânei casei:

— Da’ ce lucri acolo fătucă?! Ptiu, bată-te să tebată, las’ asta pă sama me’, tu mai bine spune-micum o fo’ astăzî la şcoală. Ai mai învăţat vreo buche?

Îmbujorată de emoţie şi de la efortul depus, amînceput să o rog să-mi arate cum se face.

— Lasă lele Floare că învăţ io, n-ai ‘mneata grijă.Am promis să ţi citesc scrisorile de la Gheorghe şi-am s-o fac. Încă nu ştiu toate literele din care se faccuvinte... Ştii că vorba-i cuvânt, lele Floare?

M-a sărutat pe creştet, apoi mi-a spus că ştie.Ştie şi că vorbele fac poveştile – adevărate ori nu –şi că anumite poveşti schimbă destine. Avea un aergrav, privea orizontul, pierdută-n gânduri...

— Te rog, învaţă-mă să meliţ cânepa şi inul, lele,şi-am să-ţi citesc poveşti din cartea aia neagră, ce-oduci la biserică cu ‘mnetale...

Nu ştiu dacă m-a auzit, s-a aplecat, a luat unpumn de tije din snop, apoi privindu-mă spuse:

— Ca să poţi învăţa să meliţi, trebe să ştii totu’despre in şî cânepă. Tu ce ştii? Nimnic!

— Nu ştiu, da-mi spui ‘mnetale şi-apoi mă-nveţi.


2012 • APRILIE • 95

pROză sCURTă

A fost să mă aducă singură pe lume, într-olivadă, sub un stejar bătrân, unde tata a aşter-nut un ţol şi-un lipideu luate la repezeală de peprispa casei din vecini. Îmi spunea destul de descu dragoste disimulată-n reproş când făceamcâte o năzbâtie:

— Împieliţato! Iar te poartă benga... îmi răcescgura degeaba cu tine! Am ştiut de atunci din livadalu’ Colindău, – sub stejaru’ ăl bătrân, unde tac’ tum o aşezat pă ţolu’ luat de la Bălin de pe verandăcând n-am mai putut mere şi el s-o dus după moaşaLungului – că-i face numa’ ce-i vre’. N-am avutparte să te nasc ca lumea la dispensar, ori cumoaşă! Pân’ să zie moaşa io te-am lepădat şiDumnezău mi-i martor ce spaimă am tras...

Când am crescut suficient, aveam patru-cinciani, în zilele de vară mama mă trimitea la borcut,un izvor amenajat lângă moară, la o răspântie deape şi drumuri unde-şi aveau casa ţiganii cărămi-dari. Mă urmărea cum cobor dealul pe cărare şi-mistriga :

— Să zii repede să nu se întunece... nu sta săte-nholbi la moară şi la ţigani... ai grijă să nuspargi olu’!

Ajunsă la borcut lăsam olul lângă izvor şi măduceam la moară. Uitam de timp urmărind-o pelelea Ioana morăriţa care-şi nota cu creion chimic,într-un caiet soios, fiecare sac cu făină şi-o rugamsă-mi spună povestea făinii. Morăriţa, după ce goleagrăunţele din saci într-o ladă de lemn trapezoidalăcare alimenta moara, îmi explica fiecare etapă pecare o urmează bobul de mălai până devine făină.Îmi plăcea mirosul şi zgomotul morii, scrâşnetulbobului zdrobit de pietrele puse-n mişcare de forţaapei. Moara mi se părea un întreg univers. Cândcredea că am stat destul şi mama o fi îngrijorată,mă trimitea acasă spunându-mi că şi mâine este ozi în care să desluşesc glasul morii. Degeaba orugam să mă lase să mai stau, nu o îndupleca nimicdin ce i-aş fi spus, trebuia să plec ca să pot reveni a

doua zi. Şi cum mi se părea că-i prea devreme sămerg acasă, treceam puntea la cărămidari, ocoleamgropile cu var şi urmăream ţigănuşii cum frământălutul galben cu picioarele goale. Abia aşteptam să-laud pe Bogdan ţiganu’ cel bătrân cum mă-ndeamnăsă-i ajut dacă tot am venit şi de vreau să asist laclădirea cuptorului unde ardeau cărămida. Alăturide ţigani n-aveam grija timpului scurs, uitam despaima mamei până când se întuneca şi-i auzeamvocea, spunând morăriţei de pe punte:

— Ce să mă fac cu ie, scoate sufletu’ din mine,vedea-o-ar norocu’, tare-i neastâmpărată! ... cândzici c-o plecat?!!! Ce bătaie-i trag... să ţie minte altădată!

Vorbea tare-nadins, ştia unde sunt şi că o aud.Când mă zărea, se ducea la izvor, umplea olul cuborcut intrând în vorbă cu cine se nimerea a fi,aşteptându-mă. Apăream spăşită, murdară, plină depraful de faină şi cu picioarele înglodate de lutulfrământat. Pentru mama nu avea importanţă,aveam ochii scânteietori. Mă privea cu drag şi, caun ritual, începea povestea cu venirea pe lume.

După ce-am mai crescut, am descoperit altemiracole. Toamna, la fiecare poartă se meliţa inul şicânepa. Trebuia să aflu povestea „inului şi cânepii”şi o ascultam cu plăcere începând de la semănatuldin primăvară până ce ajunge fuior, apoi fir, şi-nfinal pânză. Pânză ce primăvara următoare va fiîntinsă pe coline la albit. Întârziam mereu. Cândajungeam acasă, mama mă întreba:

— Ai zinit?!... ai fi bună de trimăs după moarte.Amu când trebe, nu te păzeşti! Numai’ când te-amnăscut n-ai avut răbdare...

Într-una din zile m-am întâlnit cu doamnaOnica, învăţătoarea, la borcut. Aveam părul vâlvoi,rochiţa ruptă şi pătată, sângeram, mă agăţasemîntr-un rug în încercarea de-a ajunge la boabelenegre, coapte, de mure. Speram să nu-şi aminteascămai târziu, la şcoală... M-a privit critic, dezaproba-tor, chiar m-a apostrofat:

Din neguri de timp uitate (2)A fost să vin pe lume în acest cătun, Valea Sasului, din Munţii Maramureşului.Mama-mi spunea că am venit pe nepregătite, într-o duminică dimineaţa, înaintede cântatul cocoşilor. Se pare că m-am grăbit să prind zorile, n-am avut răbdaresă ajungă la dispensar.

Rozalia MUREŞANhttp://rolia2012.wordpress.com/


94 • APRILIE • 2012

pROză sCURTă

pleca la oraş sau în satul vecin, la rude. Era socăci-ţa satului şi, când avea timp, ţesea zgărdane dinmărgele mici, colorate – bijuterii purtate la gât defete-n sărbători. Avea ochii slăbiţi şi mă ruga să-iînşir mărgelele pe aţă. Cu vremea, după ce-amprins meşteşugul, m-a lăsat să fac şi eu.

— Lele Ioană, pe tine cine te-o învăţat, o altă lele?Râdea, râdea cu sufletul, cu ochii în timp ce-mi

spunea: — Totul e tradiţie, am moştenit de la mama şi

de la bunica. Tradiţia... de aia-s socăciţă. După cem-am făcut măricea, mama m-o dus cu ie să pregă-tim mâncarea pentru nunţi şi botejuni, acolo undene chemau. După ce mama o slăbit, m-am dus sin-gură... Ehei! Am fo’ tânără şi la o nuntă-n Poienil-am cunoscut pe bade-tu Lalu. Lungi-ar Dumnezăuzilele să apuce să mai zie şi acasă...

Badea Lalu era la închisoare, dar nu ştiamatunci, lumea vorbea despre el cu respect. Aveamsă înţeleg mai târziu, nu a fost criminal ori tâlhar.A fost închis cu încă câţiva din sat pentru că s-auopus colectivizării. Tot satul s-a opus, numai că nuera să-i închidă pe toţi, femei şi bărbaţi deopotrivă.I-au închis pe cei mai hotărâţi şi respectaţi dintresăteni. A fost să fie şi badea Lalu printre ei...

— Lele Ioană, da’ cum îi la nuntă? Cum o să ştiucând mă mărit?!!!

— Creşti tu întâi... îi şti când ţi-o zini orânda.Tăte la timpul lor, treabă mai întâi să-nveţi să coşi,să teşi, să-nţelegi rostul şi mersul. De la cin’şpe anila douazăci ai timp să-ţi afli sortitu’... Nu-mi fac

grijă că o trece vremea şi-i rămâne fată bătrână,pre’ eşti iute ca prisnelu’ şi fecioraşi or hi bugăţibuni de însurat... doară nu ţi loa unu tomnatic detrizăci ca Parasca lu’ Grigore a Mucului...

O priveam întrebător, nu prea înţelegeam. Nuprinsesem încă rostul şi mersul vieţii. Noroc căIoana Lalului odată pornită pe povestit, nu se maioprea – de aceea mi era dragă: învăţam, deslu-şeam rostul, viaţa satului. În bună măsură, cu aju-torul ei am descâlcit taina ceremonialului tradiţio-nal, implicaţiile sociale, comportamentul adecvatconform categoriei sociale, de neam, de starematerială, în modul cel mai simplu şi deschis.Toate aveau sens, obiceiurile încărcate de semnifi-caţii îşi urmau ritualul.

— Şi cum ţ-am zâs, Parasca s-o încrezut, oricâţio peţit-o n’o fo’ pă măsură: ba că unu-i calic, bacă altu’ nu joacă bine... toane de fătucă proastă.L’o aşteptat pă Gheorghe-a Roşului să zie de laoraş. Da Gheo’ o făcut şcoală, nu mai zine-napoipă aste dâmburi.

L-ar fi luat pă Văsălie a Roşului, frati-su, da’aista vre’ să se călugărească, doară ştii, o fo’ cumă-ta la monastire la Rohia!... Săraca lel-taFloare, rămâne singură la bătrâneţe fără-un spri-jin... doi feciori... n-o vrut prunci, de făcea şi eabatăr cinci-şase, nu zic opt ori zece ca a lu’Colindău ori a Mucului. Ea, nu! că-i bugăt doi...Se ştimbă lumea tu fătucă! Ajunge şi la noi... Da’tu, auzi-mă!!! ... nu uita colbu’ de pe uliţă şiiarba de pe dealuri... nici hoarele, nici trudanoastă când îi hi departe. Că şi tu ti-i duce, amauzât-o pă Onica când i-o zis mă-ti: „Du-o, Marie,la şcoală, du-o la oraş!”

— Nu cred, lele Ioană, da’ nici nu vreau să plec.Mi’ drag aici! Şi de m-oi duce, tot zin înapoi, nuplec de tăt. Spune-mi mai bine de Parasca, cum ofo’ şi când îi nunta?

— Păi cum să hie, bocotană cum îi, mă-sa i-ofăcut rânduri de zadii din lână şi fitău cu vârstenegre cu roşu ori pă galben, apoi sumne din păr,tăt câte tri’ odată o dus la săboită la cusut. O pregă-tit-o de fetie lungă, până o rămas bătrână. Amu-ibun şi cine-o cere. Că în câşlegile de mai an n-opeţit-o nime’. Moare mă-sa de ruşine când audestrâgăturile la joc dumineca, ori la nunţi.

— Ce strâgături lele, că io n-am fo’ la nuntă?— Da-păi cum îi cade când îi strigă fetele şi

feciorii la joc!!!

„Mărită-te tu Para’, c-ai rămas fată bătrânăAi purtat straturi de flori şi cinci rânduri de

fecioriLăsa locu’ la cocoane:Că fata care alege,Până la urmă culege!”

(continuare în numărul viitor)


2012 • APRILIE • 97

pROză sCURTă


96 • APRILIE • 2012

pROză sCURTă

După ce mi-a ţinut o morală zdravănă, că-itârziu şi mama mă aşteaptă-n drum în timp ceeu o ţin din lucru în loc să-mi văd de ale mele,s-a înduplecat şi a început să-mi povestească întimp ce meliţa.

— Draga lelii, povestea-i cam aşa:Odată, demult, într-un sat cu oameni harnici şî

iscoditori, o sămânţă o fo’ adusă de ciocu’ uneipăsări, apoi din sămânţă o ieşit o buruiană ca tăteburuienile doar că iera înaltă, subţirică şî făce’ ofloricică albăstre. Aista-i inul, da’ i frate cu cânepa,samănă iei, dar inu-i mai alb şî mai moale, cânepa-imai sură şî mai aspră, să coace mai târzîu, spretoamnă. După ce inul s-o copt, omul o cules sămîn-ţele şi-n primăvara ce-o urmat o arat o postată deogor în faţa soarelui, o împrăştiet sămînţele de inculesă. Inul o crescut şi s-o copt. Apoi, în luna lu’cuptior l-o smuls din pământ, l-o legat în snopti şîsnoptii i-o lăsat la soare. Şî când o avut un ptic derăgaz, o scuturat sămânţele, ca să culeagă toateboabele, o ciomăgit snoptii, snop cu snop, după cei-o fo’ aşăzat pe-un lipideu vechi.

Snoptii zdrenţuiţî i-o cărat la toptitoare, o baltă-ntre răchiţ pe malul râului. O pus snoptii în tăupeste care o aşăzat bolovani şi i-o lăsat să le putre-zască tuleiul, cam două – trei săptămâni. După ce-oputrăzît, i-o scos iară snop cu snop şi i-o răzmat degard în faţa soarelui să se uşte. Apoi, la vremeacând pasările pleacă, odată uscaţi, i-o meliţat.Tuleiul s-o prefăcut puzdere iar coaja o rămas tea-fără. Din cojîle acele femeia când o-nceput iarna, o

grebănat, o periat până când s-o făcut fuior moaleşî frumos. Fuioru’ l-o făcut caier şî o-nceput a-ltoarce prefăcându-l tort. Tortul de pă fus l-o pus păvârtelniţă, făcându-l scul, pe care l-o hiert cu leşiesă-l albdească. Apoi albdit şî uscat l-o folosît laurzît şî ţăsut. Primăvara, pânza ţăsută o hiert-o iarăcu leşie... apoi o dus-o la râu şî o pranicat-o bine păun bolovan. După ce-o limpăzît-o, o dus-o pă o coli-nă la soare. Din pânză o croit cămeşi păntru ie şîomu’ iei şî şterguri, aşternuturi... Cu timpu’, inul şîcânepa s-o răspândit şî o ajuns şî pă la noi. Oricegăzdoaie îş pune o postată de in ori cânepă ca săaibă ce toarce şî ţăsă pântru casă.

Noa vezi tu dragă fătucă, Dumnezeu ne dă detăte, ne treb’e numa’ un ptic de voinţă şî un stropde sudoare şî avem cele de trebuinţă. Ş-amu du-tecă vine mă-ta c-o joardă şi te snopeşte-n bătaie!

— Lele Floare, mulţam de poveste, da’ mâine măînveţi să meliţ, c-amu ştiu...

— Lasă draga lelii că-i învăţa, ai vreme! Tu învaţă săciteşti. Mai târzâu în aii care zin ti-i-nvăţa tu sângură.

În Valea Sasului totul era limpede ca apa pârâu-lui ce vine din munţii care străjuiesc drumul croitde-a lungul apei. Muncă trudnică, nimic nu erade-a gata. De fapt, totul era o taină ce redaca-ntr-o oglindă fermecată dârzenia, puterea de aierta, toleranţa, ne-ngâmfarea şi buna cuviinţă aoamenilor acelui loc. Lelea Ioană a Lalului, femeieharnică, dar fără noroc, spuneau babele-n colţulpânzăturii, mi-era dragă. La ea mă lăsa mama când

SATUL MARAMUREŞAN,ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE

— Doamnă Mureşan, aţi reuşit, prin această lucrare, să adu-ceţi în faţa cititorului câteva tablouri din satul maramureşan. Cev-a îndemnat să scrieţi această monografie romanţată a satului?

Nu m-am gândit niciodată la asta. Nu mă consider scriitoa-

re. Pentru mine scrisul este ca o evadare, un fel de refulare...

Dar să vă răspund la întrebare. În urmă cu câţiva ani, prin

2007 dacă nu mă înşel, „bântuind” prin hăul virtual, am citit

undeva câteva rânduri scrise de un om. Nu ştiu dacă-mi este

permis să-i dau numele, dar aş dori să o fac – se numeşte Liviu

Bimbea –, drept mulţumire că, datorită rândurilor scrise de el

în limbajul neaoş, folosind arhaisme, în mintea mea au năvălit

amintirile copilăriei, ale oamenilor şi ale graiului acelor locuri.

Cuvintele acelea, de mult uitate, acoperite de negura timpului,

mi-au revenit în minte. Aşa mi-a încolţit ideea că aş putea să

fac cunoscută viaţa unui sat care astăzi îşi pierde identitatea şi

care mai trăieşte doar în amintirile celor care sunt pe „ducă”

din cauza vârstei şi a celor ce l-au iubit şi l-au păstrat nealterat

în suflet. Am plasat acţiunea în satul în care m-am născut,

acel loc poate fi identificat precum şi numele personajelor,

poreclele sunt specifice locului descris. Însă fac precizarea că

nu am făcut altceva decât să brodez pe marginea realităţii.

Personajele nu sunt reale, în sensul că nu sunt identificabili,

dar mulţi trăitori ai satului se pot regăsi. Nu eu sunt eroina

principală, deşi scriu la persoana întâi, nu viaţa mea o descriu,

deşi copilăria mea nu s-a deosebit foarte mult, crescută la ţară

fiind, în acel loc pe care-l descriu.

— De ce aţi ales să prezentaţi satul prin ochii unui copil?La început nu fusesem încă sigură ce va ieşi. Nu mi-am făcut

în minte o schiţă, un plan bine stabilit, cum cred că se întâmplă

în cazul scriitorilor. Pur şi simplu am scris. Frazele au curs sin-

gure. Poate am ales să descriu satul prin ochii unui copil pentru

că doar ochii de copil văd frumuseţea. Doar un copil cu naivita-

tea lui poate readuce din coşul de gunoi al istoriei (de acolo de

unde au fost aruncate în ultimii ani) datinile, obiceiurile şi valo-

rile după care se ghidau oamenii satului.

SS aa ll aa aa rr mm ee ll oo rr

• Noutăţi autohtone la ediţia din 2011a EXPOMIL 100

Colonel dragoş ANGHELACHECentrul expoziţional ROMEXPO a găzduit, înperioada 22-25 septembrie, cea de-a VII-a ediţiea Expoziţiei Internaţionale pentru EchipamentMilitar – EXPOMIL. Ediţia din acest an a reunit lastanduri un număr de 80 de firme de prestigiu dinzece ţări, dintre care peste 40 din România.

• Înarmarea cu cărţi 103Colonel dragoş ANGHELACHE

Am întâlnit, la această ediţie a EXPOMIL, un standcare, parcă, nu şi-ar găsi locul într-o expoziţieunde produsele de pe standuri îndeamnă muzelela tăcere. Este vorba despre Editura Militară, carea fost prezentă cu un stand propriu şi, după cumne-a relatat reprezentatntul editurii, s-a bucuratde atenţia vizitatorilor, atenţie care a fost îndreptată mai ales către volumele istorice.

• Dimensiunea digitală a hărţilor 104Colonel dragoş ANGHELACHE

Ca şi la expoziţiile precedente, la ExpoziţiaInternaţională pentru Echipament Militar EXPOMIL2011 au fost organizate standuri în pavilionul central ROMEXPO şi în exterior. În pavilionul central, la parter, au fost organizate standurilepentru firmele producătoare de echipamente şitehnică militară, iar la mezanin, standurile au fostrezervate structurilor din sistemul naţional de apărare.

• Definirea unică a produselor 106Colonel dragoş ANGHELACHE

Biroul Naţional de Codificare este o structură aComandamentului Logistic Întrunit care se ocupăcu codificarea tuturor produselor şi reperelor dinarmată sau produse pentru armată.

faţă ameninţărilor asimetrice, tot maiprezente în epoca actuală, şi de aavea o reacţie rapidă şi corespunză-toare inclusiv în cazul unui atac tero-rist cu astfel de mijloace.

„În standul privind protecţia CBRNavem ca expozanţi InstitutulCantacuzino, care prezintă preocupă-rile sale specifice şi zona de cercetarelimitrofă de microproducţie. Pe zonaMEGMA, de asemenea se va face pre-zentarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare în ceea ce priveşte protec-ţia acesteia în spaţiul aerian şi sesiza-rea unor pericole de contaminare chi-

mică. De asemenea, avem trei compa-nii care au în portofoliul de activitatefabricarea de echipamente pentruprotecţie individuală şi protecţiecolectivă pentru a putea face faţăacestor pericole"- a declarat,pentru „Revista forţelor teres-tre", Liliana Stuparu.

Aşteptările MinisteruluiApărării Naţionale la aceastăediţie a expoziţiei se îndreap-tă, potrivit locţiitorului şefuluiDepartamentului pentruArmamente, general de briga-dă ing. dr. Cătălin Adrian

Moraru, spre echipamentelede protecţie individuală,avioanele fără pilot, siste-mele de comandă şi controlşi, nu în ultimul rând, asu-pra radarelor. „MinisterulApărării Naţionale seaşteaptă să fie prezentatesisteme moderne de echipa-mente şi tehnică militarăpentru a fi prezentate spe-cialiştilor români. Mă refer,în primul rând, la priorită-ţile care au fost definite deminister: transportor blin-dat pentru trupe, sistemede comandă-control, siste-me de protecţie destinate

militarilor din teatrele de operaţii şisisteme de avioane fără pilot." Unprodus de noutate absolută pe planmondial – explica generalul de briga-dă Cătălin Moraru – este radarul

SA LA ARME LO R

2012 • APRILIE • 101

EXpOmIL 2011

La ediţia din 2011, unele structuri dinMinisterul Apărării Naţionale au avut abor-dări diferite faţă de prezenţele anterioare.

Spre exemplu, Academia Tehnică Militară – potrivit recto-rului academiei, colonel ing. Cristian Barbu – nu a maipus accentul pe produsele realizate în cadrul instituţiei,chiar dacă au fost prezentate şi acestea pe standuri, cimai mult pe oferta educaţională a instituţiei, care organi-zează studii de licenţă, masterat şi doctorat în domeniicare pornesc de la ingineria electronică şi de telecomuni-caţii şi ajung până la ingineria aerospaţială, nefiind negli-jată nici ingineria civilă.

Ţinta declarată a Academiei Tehnice Militare la aceastăediţie EXPOMIL a fost ca, în primul rând, să-şi menţinăţinuta universitară, ceea ce se poate realiza numai prinrezultatele obţinute, mai ales că locul ocupat în ierarhiza-rea instituţiilor de învăţământ superior este unul onorant.„În plus – adăuga colonelul Cristian Barbu – încercăm să

iniţiem colaborări cu parteneri din ţară şi din străinătateatât în domeniul învăţământului, dar şi în cel al cercetăriiştiinţifice. În domeniul învăţământului avem o ţintă spreacele zone emergente apărării, acolo unde noi am puteapregăti specialişti. Mă refer aici la Irak, la Afganistan, laalte zone interesate de pregătirea unor specialişti îndomeniul tehnic pentru armată şi pentru securitatea dinacele zone. În acelaşi timp, optăm şi pentru o relaţie îndomeniul educaţional cu ţări care ne-au mai vizitat de-alungul timpului, dar pe care, până acum, nu le-am pututvizita şi nici include în portofoliul nostru de acţiuni:Egipt, Algeria, China, Coreea. Sunt ţinte ale noastre pecare chiar şi EXPOMIL ni le poate favoriza”.

O altă noutate, la această ediţie, este organizarea unuistand destinat protecţiei împotriva ameninţărilor CBRN cuproduse realizate în exclusivitate de către firmele româ-neşti. Potrivit reprezentantei Ministerului Economiei,Comerţului şi Mediului de Afaceri, Liliana Stuparu, aceststand s-a justificat prin preocuparea României de a face

Noutăţi autohtone la ediţia din 2011 a EXPOMIL

Centrul expoziţional ROMEXPO a găzduit, în perioada 22-25 septembrie,cea de-a VII-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale pentru Echipament Militar –EXPOMIL. Ediţia din acest an a reunit la standuri un număr de 80 de firme de prestigiu din zece ţări, dintre care peste 40 din România.


SA LA ARME LO R

100 • APRILIE • 2012

EXpOmIL 2011

Aspect de la ceremonia de deschidere. Statul Major al Forţelor Terestre a fost reprezentat de gl.bg. dr. Mihai Silviu Popescu • Foto: Cristian Surugiu

Standul organizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „CANTACUZINO" Bucureşti • Foto: Dragoş Anghelache

Echipament de protecţie pentru pompieri, expus de firma românească „General Conf Group“.• Foto: Dragoş Anghelache

S AL A AR MEL OR

2012 • APRILIE • 103

EXpOmIL 2011

Înarmarea cu cărţiAm întâlnit, la această ediţie a EXPOMIL, un stand care, parcă, nu şi-ar găsi loculîntr-o expoziţie unde produsele de pe standuri îndeamnă muzele la tăcere. Este vorba despre Editura Militară, care a fost prezentă cu un stand propriu şi,după cum ne-a relatat reprezentatntul editurii, s-a bucurat de atenţia vizitatorilor,atenţie care a fost îndreptată mai ales către volumele istorice.


„Gap Filler” intrat de curând în înzes-trarea Forţelor Aeriene şi va fi prezen-tat, pentru prima dată, la expoziţie.De asemenea, se speră ca sistemele decomandă-control şi aplicaţiile pe liniacomunicaţiilor să constituie elementede interes pentru militarii români.

În afara expoziţiilor statice, undetehnica militară, armamentele,muniţiile şi echipamentele au fostexpuse pe standurile interioare şiexterioare, în cadrul expoziţiei s-a

organizat şi un exerciţiu demonstra-tiv. Acesta s-a desfăşurat vineri, înpoligonul de la Mihai Bravu, şi aconstat în demonstraţii ale tanculuiTR-85 M1, ale dragorului de mineDMT 85M1 –ambele produse laUzina MecanicăBucureşti – şi atransportoruluiamfibiu blindat8×8 „Saur" produsla Moreni.Serviciul Românde Informaţii aprezentat un echi-pament pentruneutralizarea de ladistanţă a dispozi-tivelor exploziveimprovizate demare capacitate şiun lansator multi-funcţional pentrulovituri cu diferiteefecte pirotehnice.La Mihai Bravu aufost prezenţi şireprezentanţiiInspectoratuluiGeneral pentruSituaţii de Urgenţăcu un exerciţiu

demonstrativ în care au prezentatstingerea unui incendiu într-un locdelimitat şi descarcerarea unei per-soane în stare de inconştienţă caurmare a unui accident rutier. n

SA LA ARME LO R

102 • APRILIE • 2012

EXpOmIL 2011

Exerciţiu demonstrativ executat cu tancul TR-81 M1 „Bizon" în poligonul din Mihai Bravu • Foto: Ion Adrian Curiman

Costum de protecţie CBRN expus de firma CBRN„Expert Consulting“ • Foto: Dragoş Anghelache Romanian Gap Filler Radar • Foto: Dragoş Anghelache

A ceastă pagină a fost realizată ca un moment de „respiro"înainte de a trece la prezentarea standurilor cu produsemilitare, deoarece prezenţa editurii între arme a schimbat,

practic, decorul. Dacă sloganul expoziţiei ar fi putut fi „Înarmaţi-văcu arme" Editura Militară ş-a propus să ne înarmeze cu cărţi. Potrivitreprezentantului editurii, publicul care a poposit la standul cu cărţieste „foarte select, doritor de istorie şi ceea ce mă încântă este cămulţi tineri au cumpărat cărţi de istorie".

La stand am aflat că, dintre cărţile expuse, cel mai bine au fostvândute „Mitul Blitzkrieg-ului", memoriile mareşalului Finlandei CGEMannerheim şi „Călătorii geopolitice. Lumea văzută de la Bucureşti",autor Stan Petrescu. În afară de cărţile aşa-zis consacrate, s-au vândutbine şi „Escadrila de Nistru" – pagini memorialistice ale comandoruluiVirgil Alexandru Dragalina – şi volumul „Şi eu am luptat în Est.Spovedania unui fost prizonier de război", autor Gheorghe Netejoru.

Cărţile publicate de către Editura Militară pot fi cumpărate onlinede pe site-ul acesteia www.edituramilitara.ro, sau de la punctele devânzare situate la Cercul Militar Naţional, în librăriile din Bucureşti,precum şi lanţul de librării „Libris". n• Foto: Cristian Surugiu

urmare a aplicării OrdonanţeiGuvernului României nr.21 din 2010,aprobată prin Legea nr. 136 privindaerofotografierea României şi obţine-rea ortofotoplanurilor în folosulMinisterului Agriculturii. Activitateaa fost benefică şi pentru MinisterulApărării Naţionale, deoarece pe bazaacestor ortofotoplanuri s-au actuali-zat hărţile militare digitale şi analogi-ce pentru toate categoriile de forţe,Forţele Terestre fiind, se înţelege,principalul beneficiar; aproximativ70% din asigurarea geografică pe anfiind adresată Statului Major alForţelor Terestre. Însă, un loc aparteîn prezentarea standului l-a ocupatpartea digitală a produselor DTM.

Şeful Direcţiei, colonelul MarinAniţei, precizează că, începând cu

2007, odată cu solicitareageneralului-locotenentSorin Ioan, DTM a trecut laexpunerea poligonuluiCincu de pe machetă înformat electronic, astfelîncât participanţii la acţiu-ne să vadă terenul în 3D şitot ceea ce se întâmplă înpoligon. „Sigur, se poatemai mult decât atât, însituaţia în care sistemul deconducere a focului şi apli-caţiei în Cincu va fi înzes-trat şi cu aparate GPS mon-tate la bordul tehnicii deluptă, care să se reflecte întimp real pe prezentare".

Aşteptările acesteistructuri sunt ca, în aniiurmători, să vină la standcu mai multe produse, înspecial în format electro-nic, dar şi cu speranţa unei mai marideschideri pentru aceste produse dinpartea beneficiarilor, care sunt state-le majore ale categoriilor de forţe.Ideal ar fi, potrivit colonelului Aniţei,ca aceste produse digitale să ajungăpână la nivel piesă sau individ. „Noiaşteptăm ca, în anii următori, săavem mult mai multe produse, înspecial în format electronic şi, de la

categoriile de forţe – cei mai impor-tanţi beneficiari ai produselor noas-tre – mai multă deschidere pentru ca,aceste hărţi să ajungă, în format elec-tronic, până la nivel de piesă. Mărefer aici la tanc dar şi la centrele decomandă pentru că în armatelemoderne, harta digitală ajunge – fieprin sistem de comunicaţii, fie prinsatelit – până la nivel de luptător. n

SA LA ARME LO R

2012 • APRILIE • 105

EXpOmIL 2011

M inisterul Apărării Naţionale afost reprezentat, la această edi-ţie a EXPOMIL, prin

Departamentul pentru Armamente, prinAgenţia de Cercetare pentru Tehnică şiTehnologii Militare, statele majore ale cate-goriilor de forţe, Direcţia TopograficăMilitară, Biroul Naţional de Codificare,Direcţia Management Resurse Umane,Trustul de Presă al Armatei şi EdituraMilitară. Direcţia Management ResurseUmane şi statele majore ale categoriilor deforţe şi-au prezentat, în principal, ofertaeducaţională şi oportunităţile privind carieramilitară, mai ales în ultimele două zile, cândexpoziţia a fost deschisă şi publicului. Înafară de bannere, afişe, broşuri şi pliante,standurile categoriilor de forţe au avut şiechipamente specifice, care au fost puse ladispoziţia publicului pentru a fi probate şi,eventual, pentru se fotografia în postura deluptător.

În schimb, standurile celorlalte structuridin Ministerul Apărării Naţionale au atraspublicul prin natura produselor ori servicii-lor expuse. Unul din standurile care s-aubucurat de interesul şi admiraţia vizitatori-lor a fost cel organizat de DirecţiaTopografică Militară (DTM), structură care afost prezentă la fiecare ediţie a EXPOMIL din2005 şi până în prezent, unde a prezentattehnica şi realizările din domeniu corespun-zător perioadei respective. La ediţia dinacest an, exponatele din stand au reflectatactivitatea direcţiei la nivel naţional, ca

Dimensiunea digitală a hărţilor

Ca şi la expoziţiile precedente, la Expoziţia Internaţională pentru EchipamentMilitar EXPOMIL 2011 au fost organizate standuri în pavilionul central ROMEXPOşi în exterior. În pavilionul central, la parter, au fost organizate standurile pentrufirmele producătoare de echipamente şi tehnică militară, iar la mezanin, standurile au fost rezervate structurilor din sistemul naţional de apărare.


SA LA ARME LO R

104 • APRILIE • 2012

EXpOmIL 2011

Standul Direcţiei Topografice Militare • Foto: Dragoş Anghelache

Şeful Direcţiei Topografice Militare, colonel Marin Aniţei• Foto: Dragoş Anghelache

Standul Direcţiei Topografice Militare • Foto: Dragoş Anghelache

V izitatorii neavizaţi care au vizitat standulBiroului Naţional de Codificare au fost oare-cum induşi în eroare de denumirea structurii

care şi-a amenajat standul, ducându-se cu gândul cătrezona de criptografie sau cifrare a datelor şi comunicaţii-lor, ca atare au fost întrucâtva surprinşi să vadă că orga-nizatorii prezentau ceva mult mai comun. Aşa cum la raf-turi, în supermarket, fiecare produs este însoţit de o eti-chetă cu cod de bare, care oferă diferite informaţii pre-cum preţul şi producătorul, un lucru asemănător seîntâmplă şi cu reperele folosite în armată, diferenţa con-stând în codul NSN (NATO Stock Number) care oferămult mai multe informaţii.

Biroul Naţional de Codificare (BNC) s-a aflat pentruprima dată la EXPOMIL şi, şeful structurii, colonelulVeronel Varvură, consideră că este o oportunitate pen-tru promovarea produsului biroului catalogul NMCRL,cu referinţele logistice principale din înzestrarea state-lor NATO. „Pentru categoriile de forţeeste o bună ocazie de a cunoaşterolul codificării NATO în armataromână şi a-şi dezvolta propria acti-vitate de viitor. Codificarea NATO –detaliază colonelul Varvură – pune ladispoziţia logisticienilor un instru-ment foarte important în logisticamultinaţională: codul NSN. Codul asi-gură identificarea unică şi fără echi-voc a fiecărui articol de înzestrare. Eloferă un limbaj comun tuturor logis-ticienilor, indiferent de naţionalita-te."

În 1995 România a participat, pen-tru prima dată, la un seminar privindSistemul de Codificare NATO, trei animai târziu a fost înfiinţat OficiulNaţional de Codificare, iar din 2005funcţionează actualul Birou Naţionalde Codificare. Sistemul NATO deCodificare a fost implementat înRomânia în 2008 şi constă dintr-o înşi-

ruire de cifre care se aseamănă cu codul EAN (EuropeanArticle Numbering), cel pe care-l întâlnim în supermarke-turi, este mai bogat în informaţii, însă nu afişează preţul.

Codul NCN a fost conceput de armata SUA încă din1947, cu scopul de a se elimina redundanţele în livrări şide a se elimina cererile paralele de produse, precum şipentru optimizarea stocurilor. De reţinut că acest cod esteunic pe produs atât pentru ţările care fac parte dinAlianţă, cât şi pentru cele din afara ei. Asimilat SistemuluiInformatic Logistic, acest cod optimizează în mod semnifi-cativ activitatea în domeniu, începând de la structurile dedecizie şi până la nivel de depozit. În teatrul de operaţiiAfganistan, spre exemplu, cererile şi livrările de materialese fac exclusiv pe baza codului NSN.

Până pe 22 octombrie se poate intra gratuit în baza dedate NMCR+, care conţine cele aproximativ 18 milioane decoduri NSN atribuite de toate ţările NATO, iar detaliisuplimentare se pot obţine de pe site-ul Biroului Naţionalde Codificare, găsit pe toate motoarele de căutare. n

Definirea unică a produselorBiroul Naţional de Codificare este o structură a Comandamentului Logistic Întrunit care se ocupă cu codificarea tuturor produselor şi reperelor din armatăsau produse pentru armată.


SA LA ARME LO R

106 • APRILIE • 2012

EXpOmIL 2011

Standul Biroului Naţional de Codificare • Foto: Dragoş Anghelache

Exerciţiu demonstrativ în poligonul din Mihai Bravu al dragorului de mine DMT-85M1 • Foto: Ion Adrian Curiman

• Olimpiada de Vară a SportuluiMilitar Liceal p.110

maior Ion Adrian CURImAN Ajunsă la cea de-a XXXIX-a ediţie, Olimpiada deVară a sportului militar liceal a reunit la start loturile celor trei colegii militare liceale din subordinea Statului Major al Forţelor Terestre:„Mihai Viteazul” din Alba Iulia, „Ştefan cel Mare”din Câmpulung Moldovenesc şi „DimitrieCantemir”din Breaza.

• Alpiniada vânătorilor de munte,ediţia a IX-a, Vatra Dornei p. 115

Colonel dragoş ANGHELACHE Cea de a IX-a ediţie a Alpiniadei vânătorilor demunte se desfăşoară la Vatra Dornei, în perioada6-10 februarie. La ediţia din acest an se vor aliniala linia de start şase loturi de militari concurenţi,reprezentând unităţi din Brigăzile 2 şi 61 Vânătoride munte. Competiţiile au periodicitate anuală,cu specificaţia că se organizează prin alternanţă,iarna şi vara, probele fiind specifice fiecărui anotimp.

SS pp oo rr tt îî nn ff oo rr ţţ ee ll eett ee rr ee ss tt rr ee

emoțiile şi-au spus cuvântul, în aşa felîncât primul start de la 100 m plat afost anulat. Cu toate acestea, elevulsergent-major Alexandru Valvara areuşit să se mobilizeze şi a scos celmai bun timp, dând speranță cante-miriştilor. El a fost urmat de elevIonuţ Vârna şi elev Daniel Grosu(11,42 sec.) de la Colegiul Militar

Liceal „Ştefan cel Mare”. Proba de 400m plat a fost adjudecată de elevulDaniel Morar (52,14 sec.) de laColegiul Militar Liceal „MihaiViteazul”, pe locurile doi şi trei clasân-du-se reprezentanţii gazdelor: elevulAurel Danţiş (52,28 sec.) şi elevulAlexandru Burcea (52,91 sec.). Probade 1 500 m plat a fost împărţită întreconcurenţii Colegiului Militar Liceal„Ştefan cel Mare”, care au ocupat loculI prin elev Vasile Pop (4 min 18,27

sec.) şi locul III prin elev Daniel Avram(4 min 19,46 sec.), şi reprezentantulgazdelor, elev Marian Dănălache (4min. 19,28 sec.), care a trebuit să semulţumească doar cu locul II.

Ultimele două probe disputate înprima zi au fost aruncarea greutăţii –unde cei din Alba Iulia s-au impusprin elevul Claudiu Buha (12,99 m),

urmat de elevulRăzvan Rotariu(12,95 m) dinCâmpulungMoldovenesc şide elevul IonuţDrăgoi (12,52m), ca repre-zentant al can-temiriştilor – şisăritura în înăl-ţime. La cea de-a doua probă,departajareapentru treaptacea mai înaltă apodiumului s-afăcut relativ

uşor, pe locul I clasându-se gazdele,prin elevul Tiberiu Solomon (1,90m), urmat de elevul Andrei Petraşuc(1,83 m) de la Colegiul Militar Liceal„Ştefan cel Mare” şi de cel de-al doi-lea reprezentant al cantemiriştilor,elevul Florin Bănescu (1,80 m).

Cea de-a doua zi a olimpiadei amarcat sfârşitul probelor şi încheiereaclasamentului oficial la atletism, rămâ-nând ca, în celelalte zile, să se desfă-şoare întrecerile la jocurile de echipă

şi probele de tir şi triatlon militar. Laproba de 200 m plat pe primul loc îlgăsim pe elevul Ionuţ Vârna, careobţinuse în ziua precedentă locul II laproba de 100 m, urmat de reprezen-tantul gazdelor, elevul Aurel Danţiş(23,51 sec.), şi de elevul Daniel Grosu(23,72 sec.), obişnuit deja cu a treiapoziţie în clasament.

Proba de 800 m plat a fostîmpărţită între concurenţi astfel:locul I elevul Valentin Miriţă (2 min3 sec.) din Colegiul Militar Liceal„Dimitrie Cantemir”, locul al II-leaelevul Daniel Morar – (2 min. 4,21sec.) din Colegiul Militar Liceal

S POR T ÎN F O RŢE LE TE RE STR E

2012 • APRILIE • 111

OLImpIAdA dE vARă A spORTULUI mILITAR LICEAL, EdIţIA A XXXIX-A

P rin amploarea şi complexitatea probelor de con-curs, această competiţie reprezintă una din celemai importante activităţi cuprinse în calendarul

sportiv al Statului Major al Forţelor Terestre. Cele şapteprobe de concurs la care s-au înscris elevii au fost: tir, atle-tism, triatlon militar, baschet, handbal, volei şi tenis de masă.Pentru toate probele s-a stabilit un clasament pe echipe iar latir, triatlon militar, tenis de masă – şi unul individual.

Festivitatea de deschidere a olimpiadei a început cutrecerea în revistă a loturilor sportive de către şefulStatului Major al Forţelor Terestre, generalul de brigadăAriton Ioniţă, intonarea imnului de stat şi a imnului olim-pic, după care domnul general de brigadă Ariton Ioniţă aadresat un mesaj tuturor participanţilor.

Preşedintele comitetului de organizare, şeful SecţieiCultură şi Sport din Statul Major al Forţelor Terestre,colonelul Ioan Armanu, şi-a exprimat convingerea că„tinereţea şi forma deosebită a sportivilor, experienţaantrenorilor, echilibrul şi viziunea conducătorilor, vor fiatuuri importante pentru ca această competiţie să se con-stituie într-una dintre cele mai frumoase activităţi sporti-ve organizate în Armata României”, iar în încheiereacuvântului său, şi-a exprimat siguranţa că „în cele cincizile ale olimpiadei se vor constitui punţi de legătură întretoţi elevii şi cadrele celor trei colegii militare, între ofi-ciali, arbitri, antrenori şi susţinători, că se vor lega priete-nii durabile ce vor dăinui peste ani, aşa cum vor dăinui şiamintirile frumoase ale acestei manifestări sportive.”

Festivitatea a continuat cu un program artistic diversi-ficat: majorete, programul deînviorare al claselor a IX-a şiprogramul clubului de kara-te, care i-a încântat pe toţiparticipanţii. Tot atunci şi-afăcut apariţia şi mascota,spre deliciul tuturor.

Început în viteză,cu atletismul

În aceeaşi zi, la 9:30, com-petiţia a început în... viteză,pe o vreme toridă, cu probelede atletism. Gazdele s-aubucurat de un număr marede susţinători, care s-aumobilizat şi şi-au susţinutcolegii competitori prin cân-tece şi scandări entuziaste.Atmosfera era incendiară, iarnervii întinși la maximum şi

Olimpiada de Vară a Sportului Militar Liceal

Ajunsă la cea de-a XXXIX-a ediţie, Olimpiada de Vară a sportului militar liceal a reunit la start loturile celor trei colegii militare liceale din subordinea StatuluiMajor al Forţelor Terestre: „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc şi „Dimitrie Cantemir”din Breaza.


SP OR T ÎN F OR ŢEL E TE RES TRE

110 • APRILIE • 2012


În deschidere, spectacol de majorete • Foto: Dragoş Rusescu

Proba de ştafetă 4×400 m • Foto: Ion Adrian Curiman

Finish la 800 m plat • Foto: Ion Adrian Curiman

Săritura în lungime • Foto: Ion Adrian Curiman

câştigătoarea acestei ediţii a olimpia-dei. După cele două serii de 15 aler-gători, finalul a fost unul trist pentrugazde, iar cei care aveau să joacehora bucuriei au fost cei de laCâmpulung Moldovenesc. Mai binepregătiţi din punct de vedere fizic şimai stăpâni pe emoţii, sportivii de la„Ştefan cel Mare” au câştigat probaşi, în felul acesta, competiţia.

Clasamentul final a arătat astfel:Locul I – Colegiul Militar Liceal„Ştefan cel Mare”, locul al II-lea –Colegiul Militar Liceal „DimitrieCantemir”, iar locul al III-lea –Colegiul Militar Liceal „MihaiViteazul”.

Handbal, de la agonie la extazPrimul meci s-a caracterizat prin

dăruire, forţă, agilitate, driblingurispectaculoase şi... multă gălăgie!Nervii s-au întins la maximum într-ocompetiţie acerbă către victorie,dovadă şi rezultatul foarte strâns,diferenţa făcând-o un singur punct.Meciul a fost foarte obositor, atâtpentru competitori, cât şi pentru ceide pe margine, care au stat cu sufle-tul la gură până în ultimul moment.Imediat după fluierul de final, repre-zentantul echipei învingătoare, elev

sergent Codrin Murariude la Colegiul MilitarLiceal „Ştefan cel Mare”ne-a mărturisit: „Dupăfluierul de început amlăsat emoţiile pe bancăşi am intrat cu gândulla victorie. A fost unmeci greu, adversariifiind la înălţimea aştep-tărilor, dar am reuşit săne valorificăm toateşansele. Fluierul definal ne-a găsit cu zâm-betul pe buze, căci amcâştigat. Aşteptăm cunerăbdare următorulmeci şi sperăm ca lafinal să ieşim la fel, cufruntea sus. Mulţumirimajoretelor şi mult suc-ces tuturor!”.

Meciul cu număruldoi, Breaza – Alba Iulia,s-a terminat tot la dife-renţă de un singur gol,scorul final fiind 24-23.După o primă repriză,cu scorul 12-6 pentru Alba Iulia, gaz-dele şi-au revenit, reuşind să recupe-reze. A fost un meci în care cantemi-riştii au jucat numai cu gândul la vic-torie, au depus tot efortul, chiar dacă

unii au ajuns după meci la infirme-rie. „Vedetele” din acea seară aufost: Valentin Ciurea, AndreiJitaru, George Zamfir. Rezultatul,mult aşteptat, a produs valuri deentuziasm în rândul celor din gale-rie, care şi-au salutat echipa, cucântece şi dansuri împreună cuaceştia. Antrenorul echipei, domnulDaniel Onişca, declara după meci:„Frumos meci, palpitant, însă amcrezut cu tărie în reuşita echipei, şimă aşteptam să câștigăm.Mulţumim băieţi, iar adversarilornoştri de astăzi le spunem că auluptat bine, că au fost la înălţimeaaşteptărilor şi să nu fie supăraţi,încă mai au un meci care poateschimba totul.”

Ultimul meci, Câmpulung –Alba Iulia, a fost decisiv pentru cla-samentul final. După o înfrângerepe muchie de cuţit din ziua prece-

dentă, băieţii de la Alba Iulia s-aumobilizat şi au câştigat cu 24-19,totalizând 47 de puncte şi clasându-se pe locul I. Echipa din Breaza, cu44 de puncte, a ocupat locul II,urmată de Câmpulung Moldovenesc,cu 40 puncte.

Căpitanul echipei de la Alba Iulia,Paul Nistor, declara după meci: „Dupăo înfrângere cu Breaza am reuşit săne mobilizăm, spiritul de echipă fiindcel care a făcut posibilă victoria noas-tră. Acest spirit ne-a fost insuflat dedomnul antrenor Dorin Olteanu, carede fiecare dată a ştiut cum să nemobilizeze şi să ne dea indicaţiilenecesare. Felicităm echipele adversepentru prestaţia lor şi aşteptăm dejacompetiţia de anul viitor.”

Voleiul a fost cea mai populară probă

În după-amiaza celei de-a douazile de concurs s-a desfăşurat primulmeci de volei fete, între Alba Iulia şiBreaza. Deşi acesta a fost meciul dedebut, s-a dovedit a fi unul dintre


2012 • APRILIE • 113


„Mihai Viteazul”, şi pe locul al III-leaelevul Alexandru Măriuţă (2 min.4,63 sec.) din Colegiul Militar Liceal„Ştefan cel Mare”.

Ca de obicei, proba de ştafetă4×400 m a avut un parcurs dramatic.Favorite erau echipajul din Breaza şicel din Câmpulung. După un startfrumos, elevul fruntaș AlexandruBurcea a reușit să ia un avantaj decâțiva metri. La al doilea schimb, nu

se afla nimeni altul decât vedeta gaz-delor, Valentin Miriță, care, din păca-te, la această probă nu a putut săscoată un timp bun, datorită uneiaccidentări la genunchi. Pe schimbultrei, Andrei Jitaru a reușit să semențină constant. Primele trei schim-buri au fost făcute la intervale micide timp şi orice echipă ar fi pututcâştiga. Decisiv s-a arătat ultimulschimb, în care reprezentantul gazde-

lor, Aurel Danțiș, nu a mai putut ţineritmul impus şi a pierdut la limitămedalia de aur, în favoarea echipeide la Câmpulung Moldovenesc.Săritura în lungime a fost adjudecată,fără drept de apel, de brezeanulTiberiu Solomon, cu 6,61 m obţinuţidin prima încercare. Pe locul secunds-a clasat colegul lui, Ionuț Stan, cu6,41 m, care a depășit cu 1 cm peGheorghe Nănuţ din Colegiul MilitarLiceal „Mihai Viteazul”. Aşadar, lasfârşitul probelor de atletism, scorultotal arăta astfel: din Colegiul MilitarLiceal „Dimitrie Cantemir” – 94 punc-te, din Colegiul Militar Liceal „Ştefancel Mare” – 88 puncte, iar dinColegiul Militar Liceal „MihaiViteazul” – 58 puncte.

Triatlonul s-a dovedit a fi o nouăşansă de a se afirma pentru echipaCantemirului. După o competiţie des-tul de grea, lotul lor s-a detaşat cu77 puncte faţă de CâmpulungMoldovenesc şi cu 181 puncte faţă deAlba Iulia. Prima probă a triatlonului,tragerea, a făcut ca punctajele echi-pelor de la Câmpulung Moldovenescşi Alba Iulia să fie foarte apropiate,respectiv 677 puncte şi 668 puncte,însă aruncarea grenadelor a făcutdiferenţa. Multaşteptată, proba dealergare, era cea care avea să decidă

SP OR T ÎN F OR ŢEL E TE RE STRE

112 • APRILIE • 2012


Proba de tir • Foto: Dragoş Rusescu

Arbitrajul • Foto: Ion Adrian Curiman

Handbal • Foto: Ion Adrian Curiman

SPO RT ÎN F OR ŢE LE TER ES TRE

2012 • APRILIE • 115

ALpINIAdA vâNăTORILOR dE mUNTE, EdIţIA A IX-A

F iind o competiţie aplicativ-militară, Alpiniadavânătorilor de munte urmăreşte şi unele obiecti-ve ce vizează instruirea militarilor participanţi,

în afară de rezistenţa fizică a acestora. Astfel, concurenţiivor fi verificaţi şi apreciaţi asupra nivelului atins în prac-ticarea schiului şi alpinismului, orientarea cu uşurinţă înteren, precum şi în executarea procedeelor de salvare înmunţi, iarna. Organizatorii intenţionează ca şi prin acestecompetiţii militarii participanţi să-şi perfecţionezedeprinderile necesare îndeplinirii misiunilor în teren

accidentat, greu accesibil, cu executarea tragerilor cuarmamentul individual şi folosind materialele specificedin înzestrare pe timp de iarnă.

Vatra Dornei, pe primul loc la ştafetăFestivitatea de deschiere a celei de-a IX-a ediţii a

Alpiniadei vânătorilor de munte s-a desfăşurat în cazarmaBatalionului 17 Vânători de Munte „Dragoş Vodă" dinVatra Dornei. După intonarea imnului naţional şi imnuluiolimpic şi ridicarea pe catarg a drapelului României şi a

Alpiniada vânătorilor de munte, ediţia a IX-a,Vatra Dornei

Cea de a IX-a ediţie a Alpiniadei vânătorilor de munte s-a desfăşurat la Vatra Dornei, în perioada 6-10 februarie. La ediţia din acest an se vor alinia la linia de start şase loturi de militari concurenţi, reprezentând unităţi dinBrigăzile 2 şi 61 Vânători de Munte. Competiţiile au periodicitate anuală, cu specificaţia că se organizează prin alternanţă, iarna şi vara, probele fiind specifice fiecărui anotimp.



114 • APRILIE • 2012


cele mai palpitante. Meciul a începutîntr-o notă de echilibru evidentă,lupta a fost foarte strânsă şi s-aujucat cinci seturi. În final, în pofidaîncurajărilor continue ale galeriei,echipa-gazdă a pierdut, la o diferenţăde punctaj foarte mică. Pentru feteledin Breaza a fost o înfrângere care seputea transforma într-o frumoasă şipreţioasă victorie. La sfârşitul meciu-lui, căpitanul echipei câştigătoare ne-a declarat: „A fost cel mai lung mecidin viaţa mea, dar nu şi cel mai bun.”

După meciul feminin a urmat pri-mul meci al băieţilor, disputat întreechipele din Alba Iulia şi CâmpulungMoldovenesc. Mult mai hotărâtă şi maiconcentrată, echipa Colegiului MilitarLiceal „Ştefan cel Mare” a reuşit să seimpună su scorul final de 3-1.

În ziua următoare au fost planifi-cate alte două meciuri, unul de feteşi unul de băieţi. Cel masculin a adusfaţă în faţă Breaza şi Alba Iulia, iarploaia de afară nu a făcut decât săadune cât mai mulţi suporteri în salăşi să încingă spiritele pentru meciuri-le acelei după-amiezi. Echipa debăieţi a gazdelor a avut un începutde partidă mai slab, dar căpitanulechipei, Popa-”Popiq”, a reuşit să-şimobilizeze colegii şi să întoarcă sco-rul în favoarea lor. Au fost ajutaţi în

permanenţă de galerie, înarmată cunelipsitele tobe şi fluiere. Primeletrei seturi au fost câştigate de ei, fărăa lăsa vreo şansă adversarilor, şi ast-fel au obţinut o victorie categorică.Iată ce spunea elevul Popa la final:„A fost un meci strâns, mult maistrâns decât ne aşteptam. A fost unmeci frumos!” , iar adversarilor le-atransmis: „Sper ca fiecare echipă sădea tot ce poate! În momentul defaţă toţi avem şanse la primul loc.”

La ora 18:00 fetele de la Alba Iuliaşi Câmpulung Moldovenesc se încăl-zeau pentru meciul ce avea să fie des-chis oricărui rezultat. Scorul a fostdeschis de fetele de la Alba Iulia, însăprimul set a fost câştigat de elevelede la Câmpulung Moldovenesc. Celde-al doilea set a fost deschis şi câşti-gat de Alba Iulia, în ciuda scoruluistrâns: 25-23. Următoarele seturi aufost câştigate de CâmpulungMoldovenesc, obţinând victoria prinpunctul marcat de căpitanul echipei.

„Sunt mândră de fete, împreunăam demonstrat cât am muncit substricta supraveghere a domnişoareiantrenoare, la final primind ceea cemeritam: o victorie”, ne-a spus elevaSilvia Rad. Ultimul meci de voleifeminin, Câmpulung Moldovenesc –Breaza, s-a încheiat cu scorul 3-0.

Deşi scorul final nu o arată,meciul a fost cu adevărat unulstrâns, plin de emoţii atât pen-tru fetele din teren, cât şi pen-tru cele două galerii. Şi dupăacest meci, tot Silvia a fost ceacare a reuşit să ne spună câte-va cuvinte în calitate de învin-gătoare: „A fost o victoriebinemeritată! Fetele de la voiau crescut mult faţă de sparta-chiada de anul trecut şi, deasemenea, faţă de meciul ante-rior. Ceea ce mi-a plăcut e căam fost o echipă până la capătşi am luptat pentru oriceminge. Fetele mele s-au ridicatla nivelul aşteptărilor!”.

După o victorie frumoasăcu Alba Iulia, pe teren se aflaufață în față echipele de laBreaza și CâmpulungMoldovenesc. Într-o atmosferă

incendiară, provocată de suporteriicantemiriști, echipa favorită reușeștesă obțină o victorie frumoasă cu unclar 3-0. În acest fel, cu două meciurispectaculoase, echipa de aur aCantemirului, antrenată de domnulprofesor Ilici Sidorian, a reușit să seclaseze pe primul loc.

Tragem linie şi adunăm …Totalizând un număr de 131

puncte, sportivii moldoveni au reușitsă câștige, pentru a doua oară conse-cutiv, Olimpiada de Vară a sportuluimilitar liceal. Au fost mai bine pregă-tiţi fizic, cu un moral demn de invi-diat şi nu s-au lăsat copleşiţi deatmosfera creată de galeria cantemi-ristă. Au luptat până în ultimulmoment, au adunat punct cu punct şiastfel au câştigat.

Pentru lotul gazdă a fost evidentcă uneori dorința nu este suficientăşi trebuie susținută și de o bunăpregătire psihologică, pe lângă pre-gătirea fizică. Cele 125 de puncteacumulate anul acesta i-a clasatdoar pe locul al doilea. LotulColegiului Militar Liceal „MihaiViteazul” a trebuit să se mulţumeas-că în acest an doar cu 107 puncte şia treia poziţie în clasament. n

Volei • Foto: Ion Adrian Curiman

Start în proba de ştafetă • Foto: Monica Deacu

de către arbitri deoarece pantele laurcare şi la coborâre au pus în valoa-re atât calităţile fizice ale concurenţi-lor, cât şi deprinderile lor de bunischiori. Fiecare concurent a trebuitsă-şi dozeze foarte bine efortul,ţinând cont că a fost frig şi a bătut şivântul." Componenţii lotului de laDorna nu sunt la prima competiţie şiconcurează de mult timp împreună lamajoritatea competiţiilor aplicativ-militare organizate de către structuriale Ministerului Apărării Naţionale,aşa că-şi cunosc atât calităţile, cât şipunctele mai slabe. La această probă,explica plutonierul major Olaru, petimpul antrenamentelor s-a pusaccent pe mersul pe schiuri şi pe con-stanţa tragerilor.

„Cred c-am schiat mai repededecât am mers pe picoare"Totuşi, cel mai bun timp pe probă

nu l-a dat un concurent din lotul cla-sat pe locul întâi, ci caporalulLevente Racz din Batalionul 22Vânători de Munte, Sfântu Gheorghe.El a terminat cursa în 37 min. 22 sec,fiind urmat de Ciprian Marian şi deIonuţ Buzilă (39 min. 00 sec., respec-tiv 41 min. 30 sec.) ambii dinBatalionul 17 Vânători de munte.Caporalul Racz este un schior înnăs-

cut. Ne declara, cu umor, că el a înce-put să schieze mai repede decât aînceput să meargă „pe picioare". S-asuit pe schiuri de la vârsta de cinciani, iar clasa întâi a făcut-o la clubulde schi alpin din Sfântu Gheorghe. Afăcut o pauză de trei ani, între clasa aV-a şi a VIII-a, apoi a început să facăschi de tură la clubul „Dinamo" dinBraşov. În ultimul timp practică schi-alpinism unde a câştigat, de mai

multe ori, Cupa României iar la mon-dialele din Spania, 2004, a terminatpe locul al XIII-lea. Sportul „de bază"al caporalului Racz este triatlonul(înot, ciclism, alergare) unde a deve-nit, în 2008, campion naţional.

„Ca sport de performanţă a rămasnumai triatlonul. Schiul îl practicnumai pentru a reprezenta unitateamea. Nu pot spune că m-am antrenatîn mod deosebit pentru alpiniadă. Eu


2012 • APRILIE • 117


drapelului olimpic, reprezentantulStatului Major al Forţelor Terestre –care este şi organizatorul competiţiei– a prezentat loturile participante şiarbitrii fiecărei probe, după care adeclarat deschisă cea de a XI-a ediţiea Alpiniadei vânătorilor de munte.

Trebuie subliniat că această fru-moasă tradiţie a vânătorilor demunte s-a reluat, în 2010, dupăaproape douăzeci de ani de întreru-pere. Este o competiţie de anduranţă,unde militarii din loturile sportiveparticipante îşi pun în evidenţă atâtcalităţile fizice, de buni sportivi, câtşi deprinderile formate pe timpulorelor de instrucţie în teren, deoarecemajoritatea probelor sportive suntcompletate cu probe militare: fie tra-geri cu armamentul din dotare, fiearuncarea grenadelor de mână deexerciţiu la distanţă şi cu precizie orirezolvarea unor situaţii tactice carepot apărea pe câmpul de luptă.

Prima zi a competiţiei a început cuproba de ştafetă. Proba s-a desfăşuratîn zona poligonului de tragere amena-jat în localitatea Dealul Floreni şi aconstat în parcurgerea unui traseu deaproximativ 6,5 km. Practic, concu-renţii au alergat o „buclă" de 3,25km, cu trecere obligatorie prin poligo-nul de trageri. La prima sosire trebu-

iau să execute foc din poziţia culcatnerezemat asupra unei ţinte pieptaflate la distanţa de 100 m. Nu s-auluat în calcul decât gloanţele care aulovit o bulină neagră cu diametrul de15 cm. La cea de a doua trecere prinpoligon, concurenţii trebuiau să tragăasupra aceluiaşi tip deţintă, însă din poziţia înpicioare, iar bulina măsu-ra 20 cm în diametru.Fiecare lovitură ratatăadaugă 30 secunde latimpul total al echipei.

„Bătaia" în aceastăprobă s-a dat, ca deobicei,între loturile sportive aleBatalioanelor 17, 22 şi 24Vânători de Munte.Dornenii au avut avanta-jul zonei, întrucât compe-tiţia s-a desfăşurat la eiacasă şi cunosc terenul. Înplus, aici s-au desfăşuratşi competiţiile aplicativ-militare de iarnă, faza peDivizia 4 Infanterie, carea fost un antrenament ofi-cial sui-generis pentruconcurenţii dorneni.Totuşi, cel mai importantcuvânt în stabilirea clasa-mentului l-a avut pregăti-

rea fizică şi coeziunea grupului, cares-au materializat atât în timpul reali-zat (2 h 44 min. 32 sec.) dar şi înnumărul loviturilor valabile în ţintă(25 dintr-un maxim de 40) fiind celmai bun scor al probei.

Locurile al doilea şi al treilea, ocu-pate de Batalioanele 24 şi 22Vânători de Munte, s-au stabilit decătre timpii realizaţi pe traseu, dife-renţa dintre cele două loturi fiind denumai 28 de secunde, aşa cum sepoate vedea şi din tabelul cu rezulta-tele pe probe. Batalionul 26 Vânătoride Munte din Brad a fost descalificatla această probă, deoarece, în urmatimpului realizat, concurenţii lor aupierdut, practic, un tur.

La sfârşitul zilei de concurs, pluto-nierul major Nicolae Olar ne-a făcut oscurtă declaraţie privind modul încare echipa sa a abordat proba deştafetă. „Am încercat să profităm dinplin de traseele care au fost amenaja-te şi de condiţiile de antrenament pecare le-am avut: tragerile şi parcurge-rea traseului. Traseul nu a fost unuldeosebit de dificil şi a fost acceptatatât de directorul competiţiei cât şi


116 • APRILIE • 2012


Pe traseu, în proba de ştafetă • Foto: Cristian Surugiu

Caporalul Levente Racz din Batalionul 22 Vânători de Munte. Cel mai bun timp la proba de ştafetă: 37 min. 22 sec.• Foto: Dragoş Anghelache

Probele alpine din cadrul triatlonului. Slalom uriaş • Foto: Cristian Surugiu

Tragere cu armamentul din dotare. Caporal Daniela Robu, lotul sportiv al Brigăzii 2 Vânători de Munte • Foto: Dragoş Anghelache

probă, aflându-se din nou pe primulloc în top cu un timp final de 1min.45,47 sec., locurile 2, 4 şi 9 obţinutede concurenţii covăsneni (caporalulRacz din nou pe treapta a doua apodiumului cu timpul final de 1 min.48,30 sec.) au plasat Batalionul 22Vânători de Munte pe primul loc.Concurenţii din Vatra Dornei au avutun reprezentant pe a treia treaptă apodiumului, pe Ciprian Marian cutimpul final de 1min. 55,31 sec. şi culocurile 7 şi 8 ocupate de ceilalţi doiconcurenţi, au ajuns pe treapta adoua a podiumului.

Putem spune că sportivilor dinBatalionul 17 Vânători de Munte leconvine de minune probele de andu-ranţă. Afirm aceasta având în vederecă la proba de ştafetă şi-au adjudecatprimul loc la o distanţă confortabilăde lotul clasat pe locul secund şi,astăzi, la proba de fond au recidivat.Podiumul a fost "uzurpat" de cătredorneni cu Ciprian Marian (54 min.02 sec.) pe primul loc, Nicolae Olar(56 min. 37 sec.) pe locul al doilea şiCupcea (57 min. 09 sec.) pe locul altreilea. Pe locul al doilea s-au clasatconcurenţii de la Brigada 2 Vânătoride munte (Anghelache, Jitaru,Hâncu), urmaţi de concurenţii dinBatalionul 22 Vânători de Munte

(Vrânceanu, Matyas, Racz).Aşa cum spuneam la început, con-

curenţii dorneni au mizat pe omoge-nitate; s-au aflat permanent pepodium şi au punctat decisiv la fond,aşa că în clasamentul final au ajunspe prima treaptă a podiumului.Braşovul şi-a adjudecat poziţia a douaiar Sfântu Gheorghe pe cea de a treia.

Proba probelor – patrulaUltima zi a competiţiei a fost

rezervată celei mai dure probe dincadrul Alpiniadei vânătorilor demunte: patrula. Patrula este compusădintr-un comandant, care este obliga-toriu ofiţer, trei cadre militare şi treigradaţi profesionişti.

Patrula este denumită, între vână-torii de munte, şi „proba probelor”,datorită complexităţii sale. În afaratraseului care măsoară aproximativ16 kilometri în linie dreaptă, dar careîn teren – datorită diferenţelor denivel – ajunge la 24 kilometri, concu-renţii mai au de rezolvat şi unelesituaţii tactice, precum traversareaunei porţiuni de teren contaminat,aruncarea grenadelor de mână ofen-sive la distanţă şi cu precizie, şi exe-cutarea unei trageri în aceleaşi condi-ţii ca la proba de ştafetă. La aceastăprobă, pe lângă penalizările obişnuite(ratarea ţintei sau grenadele carepică în afara cercului) se mai adaugăpenalizări suplimentare pentru fieca-re obiect pierdut sau pentru fiecareom care lipseşte la sosire. Dacă maiadăugăm şi faptul că militarii, înafara ţinutei militare şi a armamentu-lui individual, trebuie să care şi unrucsac în greutate de 30 kg (greuta-tea-standard a unei raniţe echipatepentru luptă), atunci avem dimensiu-nea completă a efortului pe care mili-tarii trebuie să-l depună la parcurge-rea probei.

La această ediţie, traseul pentrupatrulă nu s-a mai trasat în circuit.Concurenţii au plecat din Rucu, pen-tru a ajunge în localitatea DealuFloreni, unde este amenajat şi poligo-nul de tragere. Diferenţa de nivel atraseului este de 520 de metri, primajumătate fiind urcare, urmată de o

porţiune de drum de creastă – undezăpada viscolită s-a adunat în cornişă– şi terminându-se cu partea de cobo-râre către poligonul de trageri.

Faptul că vânătorii de munte dinVatra Dornei au câştigat proba nueste o surpriză, deoarece pe parcur-sul întregii competiţii ei s-au bazat peprobele de rezistenţă şi de echipă(ştafeta, fondul, patrula) unde auexcelat, şi de unde au adunat punc-taj, prezentându-se onorabil la probe-le alpine. De aceea, clasamentul finalal Alpiniadei l-a hotărât patrula: pelocul I s-au clasat militarii dinBatalionul 17 Vânători de Munte, pelocul al II-lea militarii din Batalionul22 Vânători de Munte, iar pe locul alIII-lea concurenţii din Batalionul 24Vânători de Munte. Pentru că anulacesta concurenţii dorneni au termi-nat pentru a doua oară consecutiv pelocul întâi, cupa transmisibilă a com-petiţiei a rămas la Vatra Dornei.

Organizatorii au avut o iniţiativălăudabilă, de a oferi câte o plachetăcomemorativă pentru ediţia din acestan a Alpiniadei plutonierului-majorNicolae Olar şi caporalului LeventeRacz, deoarece ei au fost singuriisportivi care au participat la absoluttoate probele din cadrul Alpiniadei.Din păcate, trebuie să remarc faptulcă surpriza neplăcută a constituit-olotul Brigăzii 2 Vânători de Munte,care nici la această ediţie nu a reuşitsă facă echipă. S-au bazat pe indivi-dualităţi la probele alpine şi nu augestionat foarte bine probele de echi-pă precum ştafeta şi patrula. Deaceea, locul cinci pe care l-au ocupat,este departe de a-i onora.

O competiţie a Brigăzii 61Vânători de Munte

Faptul că, din cauze obiective,batalioanele Brigăzii 2 Vânători deMunte nu au putut lua parte la ediţiadin acest an a Alpiniadei, a transfor-mat, practic, competiţia într-o activi-tate internă a Diviziei 4 Infanterie„Gemina”. Se pare că peste munţieste şi o abordare diferită a categorieide instrucţie denumită Educaţie fizicămilitară deoarece, dacă privim clasa-


2012 • APRILIE • 119



118 • APRILIE • 2012


schiez iarna, pentru că predau schiulla copii, în plus fac alergare iarna şifac ciclism pe rulou, acasă. Deci con-diţia fizică mi-o menţin permanent.Schi fond nu pot să fac tot timpulpentru că în Sfântu Gheorghe nu ampistă; mă antrenez undeva, pe undrum forestier. Împreună cu lotul num-am antrenat decât la trageri, pen-tru că, în paralel, a trebuit să măantrenez şi la schi aplin".

La triatlon se prevede un spectacol pe pârtie

După şedinţa tehnică a zilei, l-amrugat pe locotenent-colonelul FlorianIanoşiu-Hanganu să facă un rezumatal probei: „Am avut un traseu foartebine ales, vremea a fost excelentă iarorganizarea foarte bună. Suntemmulţumiţi că n-am avut incidente şiproba a fost spectaculoasă. La alege-rea traseului ne-am gândit la faptulcă foarte mulţi au ales să meargă cuschiuri de tură dar parte dintre eivor opta şi pentru schiurile dinlemn. De aceea am ales un traseucare să nu fie foarte greu, să nu aibăporţiuni foarte periculoase, însă săpună în valoare deprinderile militari-lor în alunecarea pe schiuri."

În ceea ce priveşte prestaţia lotu-

rilor, de departe cel mai bine s-a pre-zentat Vatra Dornei, este de părerelocotenent-colonelul Ianoşiu. Ei audemonstrat că merg la fel de bineatât pe schiuri de tură, cât şi peschiuri de lemn. „Am fost oarecumdezamăgit de lotul Brigăzii 2 Vânătoride Munte, care s-au comportat subaşteptări. În rest, ceilalţi au evoluatpeste aşteptări".

Pe 8 februarie, urma să se desfă-şoare proba de triatlon iar locote-nent-colonelul Ianoşiu, spunea că ceicare stăpânesc tehnica deplasării peschiuri n-ar trebui să se aştepte la„surprize", întrucât porţile la slalomnu au fost aşezate astfel încât probasă fie foarte dificilă, proba de coborâ-re nu este foarte solicitantă ca atarepe pârtie va fi şi spectacol.

Coborârea, o „probă braşoveană"

Cea de a doua zi de concurs dincadrul Alpiniadei vânătorilor demunte a fost dedicată probelor alpi-ne, pe pârtia „Veveriţa" din localitate,şi probei de fond desfăşurate pe tra-seele de la Runc, deasupra CabaneiVânătorilor. Am putea spune căastăzi a fost o zi braşoveană. Dacă laştafetă concurenţii din Brigada 2

Vânători de Munte au fost într-uncon de umbră, ei clasându-se pe loculal patrulea – un loc onorant dealtfel,însă nemulţumitor pentru vânătoriibraşoveni – astăzi s-au aflat în luminareflectoarelor. Trioul Anghelache –Jitaru – Hâncu au adjudecat primatreaptă a podiumului la coborâre, culocotenentul Anghelache (41,80 sec.)şi caporalul Jitaru (44,72 sec.) pelocurile 1 şi 3 iar plutonierul-majorHâncu (51.76) pe 10. Concurenţii dela Sfântu Gheorghe ar fi putut puneîn pericol locul I ocupat de braşoveni,dacă experimentatul plutonier majorVrânceanu nu ar fi fost descalificat,ca urmare a unei greşeli. Au rămasastfel caporalul Racz (43,71 sec.),ocupantul locului doi, împreună cucaporalul Matyas (51,42) pe loculnouă, insuficient însă pentru a aspirala podium. Dornenii au mizat peomogenitate şi au ocupat treapta adoua a podiumului, ei clasându-se pelocurile 5, 6 şi 7.

Slalomul uriaş – revanşaRevanşa concurenţilor de la

Sfântu Gheorghe a venit la proba deslalom uriaş. Cu toate că locotenentulAnghelache de la Brigada 2 Vânătoride Munte a confirmat şi la această

Proba probelor: patrula • Foto: Cristian Surugiu

mentele din anii anteriori, putemconstata că sportivii ardeleni s-au cla-sat permanent pe podium şi, de celemai multe ori, pe prima treaptă, maiales atunci când în cadrul competiţii-lor s-au inclus şi probe de atletism(în special cele de rezistenţă) sauprobe militare.

Acesta a fost şi motivul pentrucare, după festivitatea de premiere,l-am abordat pe şeful Operaţiilor dinBrigada 61 Vânători de Munte, colo-nelul Ionuţ Cioarec, pentru a apreciamodul în care s-au comportat concu-renţii din unităţile subordonate bri-găzii: „Pentru noi Alpiniada a consti-tuit un examen, care face parte dinpregătirea noastră, iar rezultateleobţinute la acest concurs au reflectatpregătirea şi seriozitatea de care audat dovadă militarii Brigăzii 61Vânători de Munte şi, mai ales, profe-sionalismul lor.”

Dar colonelul Cioarec nu se opreş-te numai la competiţiile oficiale şi alansat o provocare interesantă acelorvânători de munte care „sunt tineride mai multă vreme”: o competiţieold boys între cadrele militare trecutede 40 de ani. „Din discuţiile pe carele-am purtat cu organizatoriiAlpiniadei dar şi cu reprezentanţiiStatului Major al Forţelor Terestre amajuns la concluzia că ar fi interesantşi benefic dacă am organiza un con-

curs old boys la care să participecadre militare, atât ofiţeri cât şi subo-fiţeri. Ne gândeam că triatlonul ar fi oprobă foarte nimerită pentru astfel decompetiţie, poate cu traseul la fondpuţin mai scurt”. Într-adevăr, ar fiinteresant ca o astfel de competiţie săse desfăşoare fie şi hors concours odată cu Alpiniada vânătorilor demunte. Cu atât mai mult cu cât, aşacum sublinia şi colonelul Cioarec,„veteranii” ar fi un bun exemplu pen-tru mai tinerii noştri camarazi; iar aicimă gândesc la vânători de munte pre-cum colonelul (rez.) Gheorghe Bobe,care şi la vârsta de 50 de ani se caţărăpe stâncă alături de fiii săi, sau lalocotenent-colonelul Adrian Tânjealăcare, la Alpiniada din 2010, a fostşeful patrulei la Combinata Alpină.

Alpiniada este o oportunitatepentru a găsi noi instructoriScriam în articolul de la începutul

competiţiei că Alpiniada vânătorilorde munte, în afara aspectului specta-cular, rămâne o competiţie aplicativ-militară; ca atare, nu se urmăreştenumai latura sportivă, ci şi nivelulde pregătire al concurenţilor. Deaceea, Alpiniada, ca şi alte competiţiiasemănătoare, este şi o pepinierăpentru viitorii instructori din bazeleşi centrele de instruire. Acesta a fostmotivul pentru care l-am rugat pe

şeful Biroului Instrucţie Vânători deMunte, colonelul Gheorghe Zidaru, săne ofere mai multe amănunte în pri-vinţa obiectivelor pe care le-a avut învedere la organizarea activităţii.Dumnealui a apreciat că vânătorii demunte s-au prezentat cu un nivelridicat de instrucţie, demonstrândreale calităţi individuale şi cunoştin-ţe militare dobândite pe timpulinstruirii în cadrul unităţilor din carefac parte. „Gradul de periculozitateal traseelor, complexitatea probelorau dat unele emoţii participanţilor,însă activitatea s-a dovedit a fi o reu-şită. Şi spun aceasta din prisma pre-gătirii şi a nivelului de instruire pecare l-au dovedit participanţii. Într-adevăr, ca în orice competiţie, cinevatrebuie să fie pe podium şi cinevatrebuie să fie ultimul în clasament.Însă vreau să scot în evidenţă faptulcă absolut toţi concurenţii au par-curs traseele, nu am avut abandonurişi nici accidentări serioase. Dar, înafara rezultatelor competiţionale,unul dintre obiectivele stabilite afost acela de a identifica militari careau calităţi individuale şi care ne potreprezenta în cadrul ofertelor deinstruire în comun cu militarii altorarmate din cadrul Alianţei sau dinafara ei. Aceştia vor fi trimişi şi lacursuri cu specific de pregătire mon-tană în ţări cu tradiţie în domeniu(Italia, Franţa) pentru ca, ulterior, săbeneficiem de experienţa lor în cali-tate de instructori. Am identificatdeja câţiva militari care au demons-trat că au atât rezistenţă fizică şipsihică, un nivel de pregătire pestemedie şi calităţi de buni trăgători.În plus, Baza de Instruire pentruVânători de Munte face parte dinAsociaţia Internaţională a ŞcolilorMilitare de Munte, unde trebuie sătrimitem, anual, specialişti care săne reprezinte. Bineînţeles, experien-ţa acumulată de către aceştia estefolosită la orele de pregătire a cur-sanţilor din cadrul bazei. Pot spunecă în acest moment avem oamenifoarte bine pregătiţi pe care-iputem trimite pentru instruire laorice nivel şi oricât de ridicate ar fistandardele”. n


120 • APRILIE • 2012


Primele trei loturi clasate la ediţia din acest an a Alpiniadei: Batalionul 17 Vânători de Munte,Batalionul 22 Vânători de Munte, Batalionul 24 Vânători de Munte • Foto: Cristian Surugiu

să fii printre cei mai buni

Documents