1

8 februarie 2017 – şedinţă comună

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de

lucru.

2. Prezentarea şi dezbaterea moţiunii de

cenzură iniţiate de 123 de deputaţi şi senatori,

intitulată „Guvernul Grindeanu - Guvernul Sfidării

Naţionale. Nu legalizaţi furtul în România!”.

(Respinsă.)

3. Depunerea jurământului de către un membru

al Comisiei comune permanente a Camerei

Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului

parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de

Informaţii.

2

S T E N O G R A M A

şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului

din ziua de 8 februarie 2017

Şedinţa a început la ora 12,15.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat

Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de

domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu,

preşedintele Senatului, asistaţi de domnul senator Ion-Marcel Vela,

secretar al Senatului, şi de doamna Ioana Bran, secretar al Camerei

Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat

Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,

asistată de domnul senator Ion-Marcel Vela, secretar al Senatului, şi

de doamna deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaţilor.

Din prezidiu a făcut parte domnul senator Iulian-Claudiu

Manda, vicepreşedinte al Senatului.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Fac apel la unul dintre secretarii din partea opoziţiei de la

Senat pentru a veni să-şi ocupe locul alături de mine.

Domnul Marcel Vela este aşteptat să vină la prezidiu.

Vă mulţumesc, domnule secretar.

3

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă rog să luaţi loc şi să începem şedinţa comună.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi

Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 464 de deputaţi şi senatori, şi-

au înregistrat prezenţa 379 de parlamentari.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru

pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor

două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost

distribuite.

Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi în

forma distribuită. Nu sunt.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră proiectul

ordinii de zi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt

comentarii. Nu sunt.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră acest

program.

4

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

Pe ordinea de zi avem dezbaterea şi votul asupra moţiunii de

cenzură iniţiate de 123 de deputaţi şi senatori, în conformitate cu

prevederile art. 113 din Constituţie şi ale art. 92 din Regulamentul

activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă informez că după prezentarea moţiunii de cenzură în

şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de luni, 6

februarie 2017, nu au fost înregistrate cereri de retragere a

semnăturilor.

Întreb în plenul celor două Camere dacă există o astfel de

cerere. Nu există.

Pentru dezbaterea moţiunii de cenzură, Birourile permanente

împreună cu liderii grupurilor parlamentare au hotărât să propună

timpul maxim alocat, după cum urmează: Guvernului i se rezervă 60

de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea

dezbaterilor; grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat

şi li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor lor,

luându-se în calcul câte zece secunde pentru fiecare parlamentar,

astfel: PSD – 37 de minute, PNL – 17 minute, USR – 7 minute,

UDMR – 5 minute, ALDE – 5 minute, PMP – 4 minute, Grupul

parlamentar al minorităţilor naţionale – 3 minute. Total: 78.

Dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

5

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost aprobate.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de

şedinţă lista cu numele deputaţilor şi senatorilor înscrişi la cuvânt

pentru dezbaterea moţiunii.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulamentul

activităţilor comune, dau cuvântul domnului Marcel Vela să prezinte

moţiunea de cenzură.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Ion-Marcel Vela:

Domnilor preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

În 11 decembrie 2016, românii ne-au ales să le reprezentăm

interesele în forul legislativ al ţării, având credinţa că noi, toţi cei care

astăzi formăm Parlamentul României, vom acţiona numai în interesul

lor, al românilor. De altfel, a trecut un pic mai mult de o lună de când

ne-am angajat prin jurământ să ne îndeplinim cu onoare şi fidelitate

mandatul încredinţat de popor.

6

Sub masca respectării unor decizii ale unor instanţe interne

sau internaţionale, Guvernul loveşte în ceea ce înseamnă siguranţa

românilor şi a intereselor lor legitime.

În şedinţa de marţi noaptea, simultan, Guvernul a comis un

abuz în serviciu. Cuprinsul ordonanţei pentru modificarea codurilor

penal şi de procedură penală conţine dovada: prin acest act normativ

se dezincriminează favorizarea făptuitorului prin emiterea, aprobarea

sau adoptarea unor acte normative. Ajutorul dat făptuitorului în scopul

împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la

răspundere penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de

libertate se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.

Guvernul şi-a asigurat astfel spatele faţă de ceea ce a comis la ceas de

noapte prin introducerea acestui paragraf. Am vrea să credem că unii

dintre membrii Guvernului nu au dorit să voteze proiectele privind

graţierea şi dezincriminarea unor fapte penale fără asigurări că nu vor

răspunde penal.

Principalul argument invocat de Guvern referitor la graţierea

unor pedepse este acela al supraaglomerării din închisorile româneşti

şi respectarea drepturilor omului. În realitate, suntem în faţa unor

politici normative menite să exonereze şi să facă scăpaţi o serie de

lideri care au primit condamnări din partea instanţelor româneşti.

În ultimele luni, au existat discuţii în diferite zone ale

politicului din care reieşea clar intenţia de a iniţia demersul adoptării

acestor acte normative prin care se dorea dezincriminarea unor fapte

7

de corupţie sau asimilate acestora şi graţierea unor persoane

condamnate.

Societatea românească a fost înşelată, cetăţeanul fiind pus în

situaţia de a fi minţit de către cei cărora le-a acordat votul de

încredere.

Motivaţia privind urgenţa adoptării unor măsuri pentru

scăderea numărului de deţinuţi, întrucât CEDO a cerut încă din anul

2012 statului român să remedieze condiţiile inumane din penitenciare

şi suprapopularea acestora, nu stă în picioare dacă avem în vedere

datele comunicate chiar de către Administraţia Naţională a

Penitenciarelor.

Domnule prim-ministru,

Ştim că sunt probleme reale în sistemul penitenciar românesc,

însă acestea trebuie să fie rezolvate într-un mod transparent şi

responsabil. Nu este corect să exploataţi această situaţie în interesul

unui grup restrâns de politicieni care au fost condamnaţi pentru

corupţie.

Dovada clară a faptului că, în realitate, coaliţia PSD-ALDE

nu are ca obiectiv real soluţionarea problemei supraaglomerării din

închisori constă în aceea că prin legislaţia propusă sunt graţiate

pedepsele cu suspendare. Aici se află de fapt cheia acestei

reglementări: ştergerea cu buretele a condamnării unor lideri ai

coaliţiei aflate la guvernare.

8

Mai mult, insuficienta finanţare prin bugetul de stat a

sistemului penitenciar este o dovadă concludentă a intenţiilor reale ale

actualului Guvern legat de această problemă.

Aşadar, în loc să adoptaţi măsuri concrete care să rezolve în

mod real problema supraaglomerării din penitenciare şi a încălcării

drepturilor omului în aceste instituţii, dumneavoastră alegeţi calea

salvării unor personaje politice în detrimentul siguranţei românilor.

Graţierea colectivă conduce la reducerea gradului de siguranţă

publică, în condiţiile în care infractori periculoşi vor fi eliberaţi, iar

societatea românească a zilelor noastre se confruntă cu un val de

infracţionalitate, când ne aşteptăm la creşterea infracţionalităţii în zona

terorismului, a criminalităţii transfrontaliere ori a criminalităţii

violente, aşa cum relevă toate rapoartele instituţiilor de specialitate

interne şi internaţionale.

Astfel, proiectul de lege privind graţierea, în forma elaborată

de Guvern, nu va rezolva în niciun fel situaţia din penitenciare, având

în realitate un impact nesemnificativ, iar experienţele altor state au

arătat că rata de întoarcere în sistemul penitenciar a celor graţiaţi este

de aproximativ 50%. Deşi se susţine că graţierea nu se acordă celor

condamnaţi pentru fapte de corupţie, se omite cu bună ştiinţă să se

afirme că ea se aplică cu precădere celor care au săvârşit infracţiuni

conexe faptelor de corupţie şi care sunt prevăzute de legi speciale,

precum şi funcţionarilor publici care au săvârşit infracţiuni în

exercitarea atribuţiunilor de serviciu, adică acelora care acum conduc

România după bunul plac şi care au risipit, conform rapoartelor Curţii

9

de Conturi, peste o treime din bugetul României. Nu trebuie uitat că

lupta anticorupţie este un concept larg, ce nu se rezumă la un set

restrâns de infracţiuni şi include mult mai multe fapte incriminate

decât cele care, tehnic, sunt denumite infracţiuni de corupţie.

Aducem următoarele critici concrete la conţinutul proiectului

privind graţierea: stabilirea limitei de 5 ani este una prea ridicată,

individualizarea pedepsei la un astfel de termen dovedind o gravitate

deosebită a faptei săvârşite, după practica justiţiei noastre. În lista

infracţiunilor pentru care se aplică graţierea se găsesc infracţiuni de

serviciu prevăzute de Codul penal. Nu există nicio justificare pentru

graţierea amenzilor penale stabilite de instanţele de judecată. Graţierea

trebuie să fie condiţionată, în toate cazurile, de achitarea

despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin

hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în

libertate. Amenzile şi celelalte sancţiuni cu caracter administrativ

aplicate trebuie executate în măsura în care ele nu au fost executate, în

toate cazurile.

Domnule prim-ministru,

Prin acelaşi pachet legislativ promovaţi dezincriminarea

mascată a unor infracţiuni de corupţie sau asimilate corupţiei, de altfel

o măsură legislativă „cu dedicaţie”. O astfel de măsură afectează grav

viaţa de zi cu zi a cetăţeanului, modul în care acesta se raportează la

tot ceea ce însemnă lege. În ultimii ani, cetăţeanul a văzut în aplicarea

corectă a legii penale o formă de speranţă în curăţarea anumitor

sectoare de activitate cu care se află în contact permanent.

10

Nedreptăţile, lipsa de transparenţă, nepăsarea, atitudinea incorectă a

unor structuri ale statului faţă de cetăţean îşi aveau, în opinia publică,

o rezolvare prin aplicarea corectă a legislaţiei din domeniul penal.

În acelaşi timp, un alt efect extrem de periculos al acestor

măsuri constă în afectarea conformării voluntare a membrilor

societăţii la tot ceea ce înseamnă normă legală.

În urma adoptării acestor măsuri, oamenii vor putea interpreta

că respectarea legii are caracter facultativ şi că în România zilelor

noastre, dacă eşti la putere, dacă eşti puternic şi în „gaşca” care

trebuie, braţul legii nu te poate atinge, indiferent ce ilegalitate ai

comis.

Astfel, restul societăţii, cetăţenii corecţi şi cinstiţi din această

ţară, cei care reprezintă de fapt marea majoritate, vor fi resemnaţi şi se

vor simţi fără apărare în faţa abuzurilor. Astfel, românii vor şti că nu

sunt egali în faţa legii.

Infracţiunea de abuz în serviciu se circumscrie doar faptelor

prin care se săvârşeşte un abuz prin încălcarea prevederilor unei legi

sau unei ordonanţe. Abuzul care va fi săvârşit cu încălcarea altui tip de

act normativ - hotărâre de guvern, ordin al ministrului, hotărâri de

consiliu local, regulamente, ordine sau directive ale diverselor

instituţii etc. nu vor mai reprezenta o infracţiune.

Una dintre cele mai grave modificări o considerăm ca fiind

cea a eliminării interdicţiei de a ocupa o funcţie publică în cazul

săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Este greu de acceptat ca cel

11

care a săvârşit o infracţiune de acest gen, în exercitarea funcţiei, cu

intenţie, să ocupe aceeaşi poziţie în continuare.

Circumscrierea infracţiunii de conflict de interese doar la

faptele în urma cărora a câştigat un folos necuvenit soţul, o rudă sau

afin până la gradul II este practic o golire de sens a acestei prevederi

legale şi o dublare a reglementării infracţiunii de luare de mită. Deşi

formularea actuală prezintă carenţe care necesită rezolvare, modul de

soluţionare propus de acest proiect este cu totul inacceptabil.

Nu putem accepta dezincriminarea neglijenţei în serviciu,

care poate avea efecte deosebit de grave, existând exemple relevante

în acest sens.

Considerăm că limita minimă a prejudiciului de la care fapta

devine penală este lipsită de sens şi solicităm renunţarea la aceasta.

Prejudiciile aduse persoanelor sunt grave şi dacă sunt cuantificate la

5.000 de lei, în condiţiile economice actuale din România. Limita de

200.000 de lei este stabilită arbitrar.

Socotim că stabilirea unui termen pentru realizarea

denunţului va avea efecte deosebit de grave în societate şi va conduce,

în final, la instaurarea unui principiu al impunităţii. Practic se

urmăreşte reducerea de facto a termenului de prescripţie pentru

infracţiuni. Este important de reţinut că acest termen va duce la

imposibilitatea formulării denunţului după 6 luni de la săvârşirea

faptei şi în cazurile celor mai grave infracţiuni.

Domnule prim-ministru,

12

Admitem faptul că sunteţi în situaţia ingrată de a răspunde

comenzilor venite pe linie de partid. Cu toate acestea, trebuie să vă

asumaţi eroarea de a adopta aceste acte normative şi să plecaţi acasă!

Prin aceste acţiuni îndepărtaţi investitorii din România,

îndepărtaţi România de tot efortul făcut în ultimii 27 de ani pentru a

căpăta statutul de ţară europeană!

Aţi uitat de priorităţile cu adevărat importante pentru

România. Aţi uitat de condiţiile dezastruoase din spitale, de frigul şi

igrasia din şcoli, de drumurile pline de gropi care iau anual mii de

vieţi.

România are nevoie de un Guvern competent, care să fie

preocupat cu adevărat de problemele reale cu care se confruntă

societatea în momentul de faţă.

(Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Invit la tribună pe domnul Sorin Mihai Grindeanu, prim-

ministrul Guvernului României, pentru prezentarea poziţiei

Guvernului cu privire la moţiunea de cenzură.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

(Aplauze prelungite.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu (prim-ministrul

Guvernului României):

Mulţumesc. Vă mulţumesc.

13

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi invitaţi,

Ieri, în Parlament, am aprobat bugetul pentru anul 2017. Vă

mulţumesc cu această ocazie pentru efortul pe care l-aţi depus în

aceste zile. Ştiu că nu a fost uşor şi apreciez străduinţa dumneavoastră

din comisii şi din plen pe acest subiect.

Avem un buget care aduce prosperitate şi dezvoltare

românilor. Avem toate pârghiile necesare pentru a implementa

programul de guvernare pe care românii în decembrie l-au votat într-o

proporţie covârşitoare.

Astăzi, avem ocazia să ne vedem din nou, şi asta la o lună de

la învestirea actualului Guvern. Opoziţia a depus o moţiune de

cenzură. Este dreptul constituţional al colegilor noştri să facă acest

lucru.

Este greu, totuşi, să nu remarc că această moţiune nu-şi mai

are obiectul.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În primul rând, mă aşteptam la o abordare profesionistă din

partea PNL atunci când vine vorba de lucruri serioase, dar dumnealor

au găsit de cuviinţă să îl trimită pe domnul Cătălin Predoiu să susţină

această moţiune. (Aplauze.) Vorbim de un ministru, de un fost

ministru al justiţiei, care a coordonat realizarea Codului penal şi a

14

Codului de procedură penală, două legi fundamentale pentru bunul

mers al justiţiei, pe care Curtea Constituţională le-a amendat prin

nenumărate decizii şi ale căror efecte negative le resimţim şi astăzi.

Domnule Predoiu şi stimaţi colegi din PNL, nu a fost

niciodată vorba despre ordonanţă pe graţiere.

Cred că cineva din interiorul PNL cu mai multă credibilitate

şi competenţă putea să susţină această moţiune, dar fiecare dă

socoteală, o dată la patru ani, în faţa oamenilor, pentru ceea ce face în

Parlament, iar colegii liberali au dat socoteală cu vârf şi îndesat la

alegerile din 11 decembrie. (Aplauze.)

Mă uit, de asemenea, la parlamentarii USR, care au susţinut

acest demers. Poate lipsa de experienţă şi avântul i-a făcut să se

asocieze cu un partid pe care până mai ieri îl criticau cu vehemenţă.

Aveam aşteptări mult mai mari de la această nouă generaţie

de politicieni venită în Parlament, dar cred că Domniile Lor şi-au

propus să salveze de fapt România prin somn. (Aplauze.) Altfel nu pot

să înţeleg cum poţi să dormi în Parlament când dezbatem bugetul

României.

Sper, de asemenea, că domnul Nicuşor Dan şi-a făcut temele

mai bine pentru astăzi şi ştie ce vrea să spună. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor,

Aţi auzit ieri discursul Preşedintelui României. Dincolo de

lozinci şi încercarea de a se agăţa de protestele românilor pentru a-şi

reface credibilitatea, cred că a reieşit un lucru destul de clar – dorinţa

15

arzătoare a domnului Preşedinte Iohannis să pună cât mai degrabă din

nou „Guvernul meu”! (Aplauze.)

Avem deja experienţa unui astfel de Executiv pe care istoria

îl va reţine ca şi Guvernul „Zero”.

Eu cred că avem o datorie faţă de încrederea populară pe care

am câştigat-o la urne şi că trebuie să ne asumăm în continuare

guvernarea acestei ţări. Vă rog să nu acceptaţi acest joc şi să nu mai

cădem încă o dată în această capcană.

Stimaţi colegi,

Sper ca astăzi să tranşăm lucrurile şi să ne întoarcem la

treabă. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene vor să facă ceva bun

pentru comunităţile lor. De aceea, vor să vină la Bucureşti cu proiecte

pentru a obţine finanţări. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene

vor să-şi respecte promisiunile pe care le-au făcut în faţa românilor.

(Aplauze.)

La fel ca şi dumneavoastră, parlamentarii aleşi în decembrie,

aceşti oameni au proiecte, dar au nevoie de bani ca să le implementeze

- pentru drumuri, pentru infrastructură, pentru şcoli, pentru grădiniţe;

pe scurt, pentru o viaţă mai bună pentru români. Am irosit deja prea

mult timp şi energie pe alte lucruri. Este timpul să ne întoarcem la

ceea ce avem cu adevărat de făcut pentru oameni.

Doamnelor şi domnilor,

Acum nici o lună aţi votat în Parlament acest Guvern şi mi-aţi

dat o mare responsabilitate – să conduc acest Guvern.

Doamnelor şi domnilor miniştri,

16

Suntem astăzi în faţa Parlamentului pentru a vă spune din nou

că ne asumăm integral ceea ce este scris în programul de guvernare şi

pentru ceea ce am fost aleşi. Repet: integral. (Aplauze.)

Este responsabilitatea noastră, a tuturor miniştrilor, să avem

în permanenţă uşile deschise către toţi primarii, preşedinţii de CJ,

parlamentarii, indiferent de culoarea politică.

Avem un program de guvernare votat de majoritatea dintre

români, dintre românii prezenţi la urne.

Avem cel mai mare sprijin popular de după Revoluţie, dar

avem şi datoria să implementăm ceea ce scrie în programul de

guvernare. Repet: ceea ce scrie acolo.

Iar până acum, deşi timpul a fost scurt, am luat deja câteva

măsuri extrem de bune pentru români: am crescut salariul minim, am

crescut salariile celor din administraţia publică locală, am crescut

punctul de pensie şi pensia minimă, am eliminat CASS-ul pentru

pensionari şi impozitul pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei. De

asemenea, am dublat bursele şi am acordat transport gratuit pe CFR

pentru toţi studenţii, şi mă bucur că am văzut că această măsură

funcţionează deja. (Aplauze.)

Şi mai sunt multe alte lucruri pe care am reuşit deja să le

implementăm, la fel cum avem multe altele de continuat în perioada

următoare. Dintre acestea, aş dori să vă amintesc doar: ieftinirea

medicamentelor cu 35%, o nouă lege a salarizării publice, construcţia

celor opt spitale regionale şi, bineînţeles, acel spital republican.

17

Toate aceste lucruri vor deveni realitate pas cu pas şi în

strânsă colaborare şi dialog cu Parlamentul.

Doamnelor şi domnilor,

Dincolo de programul de guvernare, care reprezintă o

prioritate, nu putem să ignorăm evenimentele care au avut loc în

România în ultimele zile. Câteva seri la rând am stat şi am urmărit

protestele, fiind în sediul Guvernului.

Cred că românii care au ieşit în stradă au tot dreptul să îşi

strige nemulţumirea, atunci când simt asta.

Cu această ocazie, daţi-mi voie să îmi exprim public

aprecierea pentru modul impecabil în care jandarmii români şi-au

făcut datoria în aceste zile. (Aplauze.)Am văzut cu toţii că oamenii s-

au simţit în majoritatea timpului protejaţi şi în siguranţă.

Mulţumesc încă o dată Jandarmeriei Române.

De asemenea, am văzut în aceste zile foarte multă creativitate

atât pe pancarte, atât în lozincile scandate, cât şi pe facebook. Am avut

ocazia să citesc foarte multe comentarii şi mesaje; unele au fost de

susţinere, altele, evident, negative. Voi aprecia întotdeauna orice

critică, dacă are în spate argumente, dar nu voi accepta ura revărsată

asupra familiei şi copiilor.

Oamenii politici au datoria să armonizeze opiniile venite din

partea societăţii şi să le aducă la un numitor comun. De aceea, mă

aşteptam ca ieri discursul Preşedintelui Iohannis să meargă în această

direcţie, pentru că deja s-a ajuns prea departe.

18

Avem soţii, părinţi sau copii care au ajuns să-şi arunce

cuvinte grele unii altora în aceste zile. Am auzit pe cineva spunând că

părinţii sunt la protest, în faţă la Cotroceni, iar copiii lor, în faţă la

Palatul Victoria.

Nu pot accepta că există două Românii. Acest lucru trebuie să

înceteze, acest lucru nu este normal.

Cum scria pe o pancartă – „Copiii din Piaţa Victoriei vin la

părinţii lor la masa de Crăciun” -, la fel cum părinţii lor se bucură

atunci când merg în vizită la nepoţii lor. Aceasta este România

normală şi cred că acesta este mesajul pe care orice om politic

responsabil trebuie să-l dea. Nu ura, ci raţiunea şi dialogul trebuie să

primeze.

Aş dori să mulţumesc în mod special tuturor instituţiilor

media şi liderilor de opinie care s-au exprimat în aceste zile, în sensul

echilibrului, toleranţei şi al dialogului.

Pot să înţeleg mânia unora, dar acum este momentul să

căutăm lucrurile care ne apropie ca naţiune, nu cele care ne despart.

Observ că în continuare există politicieni care au rămas

prizonieri acelei gândiri.

Ca premier, îmi doresc să particip la reconcilierea atât de

necesară între români. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor,

Vă asigur că am înţeles pe deplin toată emoţia şi supărarea pe

care Ordonanţa nr. 13 le-a generat. O parte însemnată a acestei ţări mi-

19

a transmis, democratic, că nu identifică binele general în acea

ordonanţă.

De aceea, am decis să convoc de urgenţă Guvernul, pe care îl

conduc, şi s-o abrogăm. Nu voi mai accepta nicio iniţiativă de acest

gen în Guvern.

Am considerat, ca prim-ministru, că trebuie să fac asta. E

nevoie de mai multă dezbatere, de mai mult dialog, de mai multe

opinii avizate pe aceste subiecte, care pot trezi emoţii puternice în

societate, iar cel mai bun loc ca acest lucru să se întâmple este aici, în

Parlament.

Îmi doresc ca la aceeaşi masă să stea parlamentari, jurişti,

magistraţi, specialişti şi experţi în drept, să găsească o soluţie care să

aducă consensul în societate, cu privire la acest subiect, al modificării

legislaţiei penale.

Guvernul va susţine în continuare lupta împotriva corupţiei şi

consolidarea statului de drept.

Vă promit că de azi înainte acest Guvern va fi exclusiv unul

al dialogului şi al consultării publice pe marile subiecte care privesc

întreaga societate. E singura modalitate pentru a merge mai departe cu

toţii, împreună, ca naţiune.

Doamnelor şi domnilor,

Avem un program de guvernare suficient de bun încât să nu

ne pună niciodată să alegem între justiţie şi salarii, între dreptate şi

pensii. Acestea nu sunt direcţii care să se excludă, depind unele de

celelalte.

20

Întărirea statului de drept nu este un scop în sine decât în

măsura în care el este folosit pentru a crea deopotrivă instituţii

puternice, care să funcţioneze corect şi în interesul public, dar şi

bunăstarea în casele tuturor românilor, fie că lucrează în administraţie

sau în companii private, cu toţii merită o viaţă mai bună.

Respectarea legilor este unul dintre factorii fundamentali care

aduc bunăstare într-o ţară. Pentru aceasta trebuie să avem legi

funcţionale, adaptate normelor europene în materie, dar şi instituţii

care să le pună în aplicare cu bună-credinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Românii au nevoie de drumuri, au nevoie de şcoli, au nevoie

de spitale, de locuri de muncă, de salarii şi de pensii mai mari sau de

taxe mai mici. Companiile au nevoie de predictibilitate şi de coerenţă

fiscală. Dar mai presus de toate mai au nevoie de ceva: de dialog, de

consultare şi de transparenţă.

Mă angajez în faţa dumneavoastră ca acest Guvern pe care îl

conduc să poarte de azi un dialog permanent cu românii, să se

consulte cu românii şi să fie transparent în relaţia cu românii.

Dragi colegi,

Acum o lună eram în acelaşi loc, în faţa dumneavoastră, să vă

cer votul de încredere. Astăzi mă vedeţi din nou. Cred că am mai

multă experienţă şi am învăţat o lecţie nouă.

Vă rog, ca şi atunci, să aveţi deplină încredere în Guvernul pe

care îl conduc, în colegii noştri miniştri şi să respingeţi această

moţiune de cenzură.

21

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În ordinea timpilor alocaţi pentru dezbatere... (Vociferări.) …

în ordinea timpilor alocaţi pentru dezbatere are cuvântul preşedintele

Partidului Social Democrat, domnul Liviu Dragnea.

(Domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu solicită intervenţie

pe procedură.)

După aceea, urmează PNL-ul. Urmează PNL-ul. (Aplauze.)

Aveţi cuvântul, domnule Dragnea, aveţi cuvântul.

La moţiune, o să luăm cuvântul în ordinea timpilor şi după

aceea, dacă vreţi, pe timpul PNL-ului, interveniţi şi daţi dreptul la

replică.

Vă rog.

Aveţi cuvântul, domnule Dragnea. (Aplauze.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte Dragnea.

E o surpriză să constat că astăzi sunteţi mai democrat decât

fostul liberal, domnul preşedinte al Senatului. (Rumoare. Aplauze.)

Domnule prim-ministru, vă mulţumesc foarte mult, sincer vă

mulţumesc, pentru că îmi daţi ocazia să clarificăm împreună câteva

lucruri despre câteva legi importante, aţi pomenit codurile.

(Vociferări.)

Procedura este legată de dreptul la replică, domnule senator.

22

Domnul prim-ministru mi-a menţionat numele, în

Regulament scrie clar că am drept la replică.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă rog foarte mult, daţi drumul la cronometru şi calculaţi din

timpul PNL-ului.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Nu, două minute, atât... şi o să vorbesc foarte scurt.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da, da...

Vă rog foarte mult, daţi drumul şi calculaţi din timpul PNL-

ului.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Nu mă îndoiesc că în ultima vreme aţi studiat câteva articole

legate de dreptul penal, dar ceea ce nu ştiţi dumneavoastră legat de

coduri este că din cele 15.000 de alineate, câteva au fost într-adevăr

invalidate la Curtea Constituţională. (Rumoare.) Ceea ce nu ştiţi, de

asemenea, este că din ele foarte multe au fost elaborate împreună, aici,

în Cameră.

Dar nu asta este important, pentru că... ceea ce e important şi

este păcat că daţi cu piciorul, la coş, este munca noastră, a tuturor, şi a

sistemului judiciar, şi a Parlamentului.

23

Codurile au fost şi rămân unul dintre puţinele proiecte

concretizate în România şi trebuie să spunem acest lucru, să le

apărăm. (Vociferări.)

Spre deosebire de ordonanţa dumneavoastră, ordonanţa

ruşinii, codurile au fost dezbătute aici, în Parlament. Codurile au fost

dezbătute în comisii. (Aplauze.)A fost o dezbatere... (Rumoare.)

Aceasta e democraţia de care vorbeaţi? Acesta este spiritul de

toleranţă pe care l-aţi invocat? (Rumoare.)

Am să continui. Spre deosebire de ordonanţa ruşinii, codurile

au fost făcute transparent, aici, în văzul tuturor. (Rumoare.)

Şi dacă tot vorbim de transparenţă, domnule prim-ministru,

ordonanţa ruşinii a fost aşa de transparentă, că i s-a văzut

Teleormanul. Iar poporul, poporul a fost aşa de hotărât, că nu se mai

văd nici frunzele de la morcovi, domnilor.

Vă mulţumesc.

(Rumoare în sală şi la balcoane.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Să ştiţi un lucru, că dacă nu vă opriţi, sunt obligat să cer

chestorilor să intervină pentru a vă scoate din sală. Se aude? (Se

adresează unui invitat de la balcon care vociferează.)

Cred că confundaţi locurile. E Parlament aici, nu este

stadionul municipal. (Aplauze.)

Domnul Liviu Dragnea, preşedintele PSD.

Aveţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (de la tribună):

24

Cu speranţa că nimeni nu mai solicită drept la replică, o să

încerc să vă spun şi eu câteva cuvinte.

Chiar cu riscul să se mai solicite un drept la replică, eu voiam

să întreb, când s-a vorbit despre ordonanţa ruşinii, a fost vorba despre

Ordonanţa Prună, prin care s-au modificat articole din Codul penal în

24 de ore? (Aplauze.)

De asemenea, tot cu privire la adoptarea acelei ordonanţe, am

văzut şi eu, ca mulţi alţii, după ce s-a făcut publică stenograma, că nu

au fost puse în practică toate deciziile Curţii Constituţionale.

Cum şi-a permis acel Guvern şi acea doamnă ministru să

hotărască care dintre deciziile Curţii Constituţionale trebuie să fie

puse în practică şi care nu? Şi la sugestia cui? Dacă este să vorbim

despre acea ordonanţă.

Mărturisesc... mărturisesc... mărturisesc că m-am aşteptat cel

puţin de la politicienii din PNL, fiind un partid cu tradiţie şi cu istorie,

la mai multă înţelepciune în aceste momente dificile.

Şi eu, ca şi dumneavoastră, constatăm că ne-am înşelat. Şi

PNL şi USR, din păcate, alături de preşedintele Iohannis, se pare că nu

sunt interesaţi decât de recâştigarea rapidă a unui biet capital politic,

asumându-şi însă riscul să dezbine România.

Aţi depus o moţiune politicianistă, ipocrită, inutilă, care

exprimă tot mai exasperant nemulţumirea că aţi pierdut alegerile.

Când oare veţi înţelege că aţi pierdut alegerile? (Aplauze.)

Această moţiune nu este decât o notă de subsol la discursul

slab şi răutăcios, de ieri, al preşedintelui Klaus Iohannis.

25

Faptul că partide întregi se pun din nou la remorca unui

singur om este de natură să ne îngrijoreze. Dar ne vom obişnui şi cu

asta. Nu este prima dată când PSD-ul guvernează în condiţii de

austeritate.

Mă întreb: pentru ce au depus PNL şi USR această moţiune?

Pentru ca Guvernul Grindeanu să nu mai mărească salariile? Să nu

mai mărească pensiile? Să nu mai adopte toate acele măsuri pe care

românii le-au votat şi care le vor face viaţa mai bună? (Aplauze.)

Acest Guvern a făcut pentru români într-o lună cât Guvernul

Cioloş n-a făcut într-un an, iar PNL şi USR vor să dărâme acest

Guvern. (Aplauze.)

Ceea ce vreţi să faceţi, ceea ce vrea preşedintele să facă, nu

va face din România o ţară mai stabilă, mai prosperă sau mai unită.

Ceea ce faceţi creşte riscurile la adresa României şi o poate condamna

la instabilitate. Aveţi grijă ce vă doriţi!

Cât credeţi că veţi mai duce această bătălie? O lună? Un an?

Patru ani? Cui ajută alimentarea acestei stări de ură? Ajută României?

Ajută românilor? Ajută democraţiei? Sau ajută altora?

Acest Guvern vrea să guverneze. Oamenii ne-au votat pentru

a guverna. Lăsaţi Guvernul să guverneze!

Întregul nostru program a fost contestat de dumneavoastră,

chiar înainte de a fi aplicat. A fost contestat, dar a fost votat de

români. De ce? Pentru că el cuprinde prevederi prin care companiile

româneşti şi cele străine trebuie să aibă aceleaşi drepturi? (Aplauze.)

Pentru că vrem pentru că vrem ca România să nu mai fie atractivă

26

pentru salariile mici, de mizerie, ci pentru forţă de muncă bine

pregătită şi bine plătită? Pentru că vrem ca românii să aibă spitale

bune, şcoli moderne şi un sistem de educaţie performant? Pentru că

vrem ca românii să se simtă bine, şi siguri, şi apăraţi la ei în ţară?

Moţiunea atacă o problemă în faţa căreia Guvernul s-a repliat

deja. Guvernul a înţeles mesajul oamenilor care au ieşit în stradă şi a

decis să retragă ordonanţa privind modificarea Codului penal.

Guvernul va lua şi alte măsuri, pentru a închide un conflict

nedorit, creat din cauza unei proaste comunicări în legătură cu acest

subiect.

Aşteptam însă de la Parlament, de la colegii din opoziţie, unii

participanţi direcţi la asumarea de către Guvernul Boc a legislaţiei

penale, prin angajarea răspunderii Guvernului, mă aşteptam la o

invitaţie de a reface aceste legi împreună, aici, în Parlament.

Sper totuşi că sunteţi conştienţi cu toţii – şi nu numai cei de

aici, din sală – că dacă Guvernul nu a adoptat aceste modificări,

aceasta nu înseamnă că ele nu trebuie făcute. Ele trebuie să fie făcute

cât mai curând, pentru a oferi judecătorilor, singurii care împart

dreptatea în România, instrumentul legal de judecată şi de a feri

oamenii de o justiţie nedreaptă. (Aplauze.)

Pentru Codul penal, zdrenţuit de peste 100 de decizii ale

Curţii Constituţionale, cine îşi asumă răspunderea? Cei care au lucrat

înainte ca acest proiect să vină la vot? Grupul care a lucrat la acest

proiect? Au fost cumva şi plătiţi pentru asta? Guvernul care şi-a

angajat răspunderea în faţa Parlamentului pe un Cod penal la care

27

peste 100 de articole sunt declarate neconstituţionale? Şi vorbim de

libertăţile oamenilor, de drepturile fundamentale ale românilor.

Ceea ce trebuie să facem, dragi colegi, nu este să discutăm

despre moţiuni de cenzură politicianiste, ci să ne concentrăm pentru a

da României o legislaţie clară şi dreaptă.

Vă puteţi ridica împotriva mea, vă puteţi ridica împotriva

PSD-ului, vă puteţi ridica împotriva Guvernului, dar nu vă puteţi

ridica împotriva interesului românilor.

Prin ceea ce faceţi puteţi contribui la creşterea tensiunii

sociale, la dezbinarea acestei ţări. Această moţiune nu ajută deloc

României.

Am înţeles în ultimele zile că vreţi, şi dumneavoastră, şi

preşedintele României, să continuaţi campania electorală. E problema

dumneavoastră.

Vreţi să ridicaţi mizele scandalului atât de sus, până când

nimeni nu va mai înţelege nimic. E problema dumneavoastră.

Noi considerăm, aşa cum consideră şi cea mai mare parte

dintre români, că alegerile s-au încheiat şi că acum este timpul pentru

a guverna şi pentru a creşte România.

Nu doriţi să participaţi la acest proces, chiar aducând critici

Guvernului în Parlament? Nu-i nimic. Vom guverna România şi

România va creşte, indiferent câte piedici veţi încerca să ne puneţi!

Vă mulţumesc. (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Urmează Grupurile parlamentare ale PNL.

28

Doamna Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Mă tem că problema e la dumneavoastră şi doar la

dumneavoastră.

Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

Tăriceanu şi Dragnea,

Domnule prim-ministru Grindeanu,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Această moţiune de cenzură este o sancţiune politică la

adresa unui comportament de guvernare inacceptabil în Uniunea

Europeană.

„Noaptea, ca hoţii!” a devenit sloganul guvernării Dragnea-

Grindeanu-Tăriceanu. (Aplauze). Este sloganul unei democraţii

originale pe care domnii amintiţi încearcă să o instaureze în România,

o democraţie reinterpretată în cheie infracţională şi care pretinde că în

baza unui vot popular orice este permis: ordonanţe de urgenţă croite

pentru clientela politică, distrugerea instituţiilor şi a celorlalte puteri.

Domnilor Dragnea, Grindeanu şi Tăriceanu,

Odată terminată campania, aţi uitat de oameni, de cei mulţi.

Aţi abandonat agenda populaţiei şi priorităţile ţării şi v-aţi închis

noaptea în Palatul Victoria pentru a da legi care să vă salveze, pe

dumneavoastră şi pe protejaţii dumneavoastră. (Aplauze.)

29

Rar s-a văzut în România un abandon mai brutal al

interesului public.

Este revoltător cum, într-o noapte, trei oameni de la vârful

coaliţiei guvernamentale şi complicii lor au reuşit să abată România de

la parcursul său firesc, printr-o încercare de a salva protejaţii politici.

Partidele dumneavoastră nu au ştiut. Cetăţenii nu au ştiut.

Salvarea protejaţilor dumneavoastră nu a existat în programul de

guvernare pentru care aţi primit votul în Parlament.

În mai puţin de două luni aţi reuşit să distrugeţi imaginea

României, legând-o în presa internaţională exclusiv de fenomenul

corupţiei politice.

Frauda de încredere de la alegeri a devenit mai limpede ca

niciodată. Trei oameni cu înclinaţii dovedite spre abuz şi un guvern în

lesă nu pot decide destinul unei ţări.

Au trecut totuşi 10 ani de la integrarea în Uniunea Europeană

şi aşteptările cetăţenilor români sunt altele. Sunt aceleaşi ca aşteptările

francezilor, italienilor. De exemplu: respect, egalitate în faţa legii,

libertate şi prosperitate.

Un grup format din domnii Dragnea, Tăriceanu, Grindeanu a

reuşit să distrugă complet imaginea României, aşa cum doar domnul

Ion Iliescu şi minerii chemaţi în ajutor au reuşit să o facă. (Aplauze şi

vociferări). Aţi comis-o grav, domnilor Dragnea, Tăriceanu şi

Grindeanu!

30

Adevărul este că aţi comis-o foarte grav, stimaţi membri ai

Guvernului României. O ţară întreagă v-a prins în flagrant şi mi-e

teamă că acest rău este incomensurabil.

Ce aţi făcut în aceste zile arată dispreţul faţă de regulile de

bază ale democraţiei. Cel puţin jumătate de milion de persoane au ieşit

în stradă pentru a vă da un mesaj clar: niciun rezultat electoral nu este

o aprobare pentru un abuz. Niciun guvern nu poate dispune abuziv de

prerogativa de legiferare. Niciun guvern nu poate să ia decizii pe furiş,

în toiul nopţii, pentru protejaţii politici şi să spere că acest lucru

rămâne fără nicio consecinţă.

Nicicând în istoria României moderne un guvern nu a

îndrăznit să fie atât de făţiş complicele hoţilor, absolvindu-i de

pedeapsă. Niciun guvern n-a cutezat să dea o ordonanţă care să-i

şteargă o acuzaţie preşedintelui principalului partid de guvernare.

(Aplauze şi rumoare.)

Aţi înşelat votul oamenilor şi aţi distrus speranţa. Aţi simulat

destul ataşamentul faţă de valorile democratice pentru lege sau pentru

Constituţia României.

Din punct de vedere democratic, singura soluţie corectă

pentru dumneavoastră, domnilor Dragnea, Tăriceanu şi Grindeanu,

este demisia de urgenţă a dumneavoastră şi a întregului cabinet

complice. (Aplauze.)

Domnule prim-ministru Grindeanu,

Abrogarea ordonanţei de urgenţă nu vă şterge păcatele, nu vă

absolvă de responsabilitate. Culpa politică şi morală rămâne şi pentru

31

ea trebuie să plătiţi. Cu funcţiile. Ar fi un gest de minimă reparaţie

pentru răul pe care l-aţi făcut României.

Dacă aţi fi avut respect faţă de poporul român, aţi fi plecat în

secunda 2, după ce aţi abrogat ordonanţa ticăloasă care ştergea una

dintre infracţiunile de care este acuzat şeful dumneavoastră de partid

şi care legaliza hoţia, spre stupefacţia României şi a unei lumi întregi.

(Aplauze şi rumoare.)

Stimaţi... stimaţi membri ai Parlamentului României, oameni

respectabili, serioşi, demni,

Noi, Partidul Naţional Liberal, considerăm că tratamentul

egal în faţa legii dă încredere oamenilor în propria lor ţară şi este cel

mai puternic element de coeziune pentru statele puternice, pentru

statele democratice.

Românii sunt pe deplin conştienţi că nu poţi ajunge la

prosperitate dacă legea este aplicată discriminatoriu.

Este motivul pentru care peste 3 milioane de români au plecat

în afara ţării. Nu doar pentru lefuri mai mari, ci pentru că în ţara lor

legea era aplicată arbitrar sau nu se aplica deloc.

Ordonanţele au provocat nu doar tensiune, ci şi foarte multă

deznădejde, în special pentru cei care iubesc România din tot sufletul.

Dragi colegi ai coaliţiei de guvernare,

După cum ştiţi cu toţii, românii ajung la succes şi la

performanţă când beneficiază de egalitate de tratament. Oamenii

cinstiţi şi muncitori din această ţară au, ca o garanţie puternică a

reuşitei, egalitatea de tratament în faţa legii. O lege pentru toţi oferă

32

şanse şi stimulează performanţa. Aceasta este realitatea României, a

celor mulţi. Unde legea se respectă, românii reuşesc, şi în ţară şi în

străinătate.

Vă invit astăzi ca prin votul dumneavoastră să fiţi alături de

cetăţenii cinstiţi şi muncitori care îşi doresc o ţară în care toţi cetăţenii

să fie egali în faţa legii. Este chiar atât de greu? Este chiar atât de greu

ca în România cetăţenii să fie egali în faţa legii? (Aplauze.)

Ascultaţi vocea oamenilor! Poate nu a noastră, pentru că

politizaţi şi duceţi la lipsă de respect orice dialog politic, dar ascultaţi

vocea oamenilor care v-au votat, pentru că nu v-au votat să-l salvaţi pe

domnul Dragnea şi să daţi o lege care-l scapă de infracţiune pe

domnul Dragnea. V-au votat să demiteţi acest Guvern care a făcut şi

cu totul a făcut un rău uriaş României. (Rumoare.) Acest Guvern, în

ansamblul său, a făcut un rău uriaş României.

Fiţi de partea poporului! E atât de greu?

Fiţi de partea poporului, nu de partea domnului Dragnea, a

domnului Tăriceanu, a domnului Grindeanu sau a complicilor lor!

Pentru a reda încrederea, pentru a tempera emoţia publică,

pentru transparenţă, pentru onestitate şi integritate în funcţia publică,

să se facă lumină şi acest Guvern să demisioneze sau să fie demis!

Doamne ajută!

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Invit la microfon... Nu e aici? Invit la microfon...

33

(Domnii parlamentari, membrii ai Partidului Naţional

Liberal, s-au ridicat în picioare şi au aprins lanternele de la

telefoanele mobile. Aplauze.)

Nu ştiam ce vor să facă!

Îl invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul

deputat Dan Nicuşor Daniel. (Aplauze.)

Domnul Nicuşor Daniel Dan:

Stimaţi colegi,

Acest Guvern a călcat linia roşie. (Vociferări.) Există limite

care nu trebuie trecute, iar acest Guvern a trecut o astfel de limită.

Au fost ani în care, în România s-a prăduit banul public şi

nimeni nu a răspuns pentru asta. Cu mult efort, societatea noastră a

reuşit să creeze un mecanism prin care oamenii care greşesc, să

răspundă.

Ceea ce a făcut Guvernul Grindeanu, la unu noaptea, a fost să

şteargă, să vrea să şteargă întreg acest efort şi să aducă România, din

nou, în zona bunului plac. (Vociferări.) Pentru asta şi-a pierdut

încrederea!

Ştim cu toţii că nu domnul Grindeanu a iniţiat această

ordonanţă. Ştim cu toţii că domnul Liviu Dragnea, care are un dosar

penal, care are o condamnare penală, a pus presiune pe domnul

Grindeanu.

Dar domnul Grindeanu avea toate mijloacele să se opună. Nu

a făcut-o, a fost laş! (Aplauze.) A pus interesele şefului său de partid

în faţa intereselor ţării şi pentru asta şi-a pierdut încrederea.

34

Am citit cu toţii stenograma şedinţei de Guvern, în care am

văzut, consternaţi, cum ministrul justiţiei îl minte în faţă, în şedinţă de

Guvern, pe primul-ministru. Un astfel de prim-ministru şi-a pierdut

încrederea.

Încrederea este, de fapt, cuvântul-cheie aici. Şi încredere nu

este un simplu concept abstract. De încredere depinde…, de

încrederea în Guvernul României depinde şi siguranţa naţională a

României, depinde şi evoluţia economică viitoare a României.

Vi-l închipuiţi pe domnul prim-ministru Grindeanu discutând

cu doamna cancelar Merkel, de la egal la egal, ca parteneri, pe

chestiuni de securitate naţională, în interesul României?! Nu! Nu,

pentru că şi-a pierdut încrederea.

De încredere au nevoie şi investitorii pe care-i aşteptăm cu

toţii, să creeze proiecte şi locuri de muncă în România. Ei au nevoie

de încrederea ca un guvern să nu dea o ordonanţă la unu noaptea, prin

care să schimbe contextul în care ei au venit să investească în

România. Încredere!

De încredere au nevoie şi băncile, şi fondurile care, în

momentul ăsta, împrumută România la cea mai mică rată din istorie.

De încredere are nevoie şi Comisia Europeană, pentru a derula în

continuare fonduri europene în România. Iar acest Guvern, din păcate,

şi-a pierdut încrederea. (Aplauze.)

Şi, mai ales, de încredere cred că au nevoie tinerii care se

gândesc dacă să continue în România sau să plece din această ţară. Şi,

cu stupoare, am observat săptămâna trecută – şi sunt sigur că şi

35

dumneavoastră aţi constatat – că mulţi oameni şi-au pus întrebarea

dacă să plece din România, faţă de şocul pe care săptămâna trecută

Guvernul Grindeanu l-a produs.

Stimaţi colegi,

Suntem într-unul din momentele în care, această decizie pe

care o vom lua, va fi judecată şi de istorie, şi de copiii şi de nepoţii

noştri.

Domnul Şerban Nicolae (din sală):

După ce vă treziţi!

Domnul Nicuşor Daniel Dan:

Istoria va reţine, din aceşti zeci de ani pe care-i trăim, pe de o

parte aspiraţia societăţii către normalitate, către respectarea legii, către

depolitizarea administraţiei publice, către o cheltuire corectă a banului

public şi, pe de altă parte, o presiune din partea unui grup de putere

care doreşte să confişte pentru el resursele publice.

Domnul Şerban Nicolae (din sală):

Şi mai ales comisioanele private!

Domnul Nicuşor Daniel Dan:

Istoria va reţine punctele critice ale acestui conflict social şi

în punctele critice tot timpul strada a fost de partea corectă a istoriei.

Şi la Revoluţie, şi în Piaţa Universităţii, şi mai recent la protestele

pentru Roşia Montană sau pentru Colectiv, strada a avut dreptate.

(Aplauze.)

36

Şi în acest moment sutele de mii de oameni care au protestat

şi protestează au dreptate şi trebuie... (Aplauze.)… trebuie să le fim

recunoscători că au reuşit ei să îndrepte uriaşa iresponsabilitate a

acestui Guvern.

Stimaţi colegi de la putere, alegătorii dumneavoastră v-au

trimis în Parlament să daţi legi pentru bunăstarea românilor, nu legi

care să-i scape de la puşcărie pe oamenii care au furat din banul

public.

Ştiu că există o puternică presiune asupra dumneavoastră

pentru susţinerea acestui Guvern.

Ştiu că adevăratul autor al acestei crize, domnul Liviu

Dragnea, ar fi în stare să arunce în aer România pentru a scăpa de

dosarele sale penale. (Vociferări.)

Prin decizia pe care o veţi lua azi aveţi de ales între a fi de

partea corectă a istoriei sau a urma un om, un biet om cu două dosare

penale...

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Nicuşor Daniel Dan:

...şi decizia asta va fi judecată şi de istorie, şi de copiii, şi de

nepoţii dumneavoastră!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

37

Domnule Nicuşor Dan, nu mi-am permis să vă întrerup, chiar

dacă timpul expirase, pentru că am constatat cu toţii că astăzi aţi ştiut

de ce sunteţi supărat. (Rumoare.)

Îl invit la microfon pe domnul Hunor Kelemen, preşedintele

UDMR.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Orice moţiune de cenzură este un instrument constituţional

prin care Parlamentul poate exercita dreptul de control asupra

Executivului şi, fără doar şi poate, are posibilitatea să demită

Guvernul, dacă este cazul.

Pentru noi, însă, în acest moment preocuparea esenţială nu

este soarta Guvernului Grindeanu. Dilema noastră nu este dacă acest

Guvern, la nici două luni de la alegerile parlamentare, mai are

majoritate sau nu.

Preocuparea noastră reală şi întrebarea pe care o punem este

dacă în România anului 2017 există separarea reală a puterilor în stat

sau dacă această separare este doar o ficţiune. (Aplauze.)

Răspunsul meu este, răspunsul meu este cât se poate de clar

şi vă spun, cu profundă tristeţe: în România este din ce în ce mai greu

38

să spui că există stat de drept. Nu doar din 31 ianuarie, (Aplauze.) ci

de ani de zile nu mai putem vorbi de stat de drept.

Stimaţi colegi,

Dacă legile votate în Parlament nu sunt aplicate şi nu sunt

respectate, oare putem vorbi de stat de drept, în sensul real al acestei

sintagme?

Dacă există articole, de exemplu, din Legea educaţiei, care de

cinci ani de zile nu sunt puse în aplicare şi această încălcare de lege nu

este sancţionată, oare cum arată statul nostru de drept? Dacă

acordurile semnate şi ratificate de România, cum ar fi Legea-cadru

privind statutul minorităţilor naţionale, Carta Europeană a Limbilor

Regionale sau Minoritare şi alte acte normative care vizează protecţia

minorităţilor naţionale nu sunt aplicate şi respectate, putem spune oare

că avem un stat de drept?! Este oare stat de drept acolo unde se

renaţionalizează proprietăţile bisericilor şi dreptul la proprietate este

batjocorit de ani de zile?!

Cum să existe stat de drept dacă deciziile Curţii

Constituţionale rămân doar texte scrise pe o hârtie, fără nicio valoare

pentru unii?

Ce să credem, în continuare, despre unele instituţii

fundamentale care nu respectă decizia Curţii Constituţionale, prin care

se stabileşte că interceptările făcute de SRI nu pot fi folosite în dosare

penale, dar ei, în continuare, deschid dosare penale bazate doar pe

interceptări făcute de Serviciul Român de Informaţii? (Aplauze.)

39

Statul de drept, stimaţi colegi, a primit o lovitură uriaşă,

pentru că, sub umbrela siguranţei naţionale, în CSAT au fost luate

hotărâri prin care serviciile secrete au fost cuplate cu instituţiile de

urmărire penală, prin protocoale de colaborare cu condiţii şi

mecanisme netransparente şi nici astăzi nu sunt publice.

Există presupunerea rezonabilă că deciziile justiţiei, în unele

cazuri, au fost influenţate în mod substanţial şi există certitudinea

clară că din cauza lipsei separării puterilor în stat, din cauza lipsei

transparenţei instituţionale, drepturile fundamentale ale omului în

România au fost afectate.

Statul de drept nu există, pentru că separaţia puterilor în stat,

astăzi, în România, de ani de zile rămâne o glumă proastă şi este o

ficţiune grotescă.

Astăzi trebuie să vorbim şi despre un alt subiect, trebuie să

spunem lucrurilor pe nume. De ani buni deciziile politice majore nu

mai sunt luate de cei care au fost aleşi. Există puteri şi instituţii

importante care nu acceptă niciun fel de control, în afară de aşa-zisul

autocontrol şi autoreglementare, dar tuturor acestora le place să

dicteze decizii politice majore. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor,

România, din păcate, de ani buni nu este guvernată şi din

când în când pare că ar fi neguvernabilă. Guvern există doar în mod

formal. A existat şi în anii trecuţi, însă a fost doar o formalitate, a fost

o iluzie.

40

În realitate, dacă vă uitaţi, de exemplu, la cifrele bugetului de

anul trecut, veţi vedea o execuţie catastrofală, fără investiţii, fără

dezvoltare, fără decizii majore, mai mult, şi cu banii rămaşi în

Trezorerie, de la sănătate şi educaţie, până la cultură şi infrastructură

mare.

În România, de ani de zile Parlamentul nu legiferează.

Formal există Parlament, se organizează alegeri, dar totul rămâne pe o

formă fără fond, fără un conţinut real.

Nu are cum să existe un stat de drept real, în condiţiile în care

puterea legislativă, în chestiuni esenţiale, este ocolită în mod

permanent şi legiferarea se face în altă parte, prin asumare, prin

ordonanţe de urgenţă.

În aceste condiţii, ce se va întâmpla cu Guvernul condus de

domnul Grindeanu nu mai are o importanţă deosebită. Astăzi, după

toate greşelile Guvernului, dar necunoscând ce ar dori să facă

iniţiatorii acestei moţiuni de cenzură dacă Guvernul ar cădea, nu se

poate vota cu conştiinţa împăcată nici împotriva moţiunii, dar nici în

favoarea ei.

Începând de astăzi, noi, cei care am fost aleşi trebuie să ne

hotărâm: vrem separarea reală a puterilor în stat sau ne mulţumim cu o

democraţie românească originală? Vrem să facem pasul decisiv sau

lăsăm România să fie în continuare un stat aparent eşuat, cu guverne

succesive care nu vor guverna, cu legislativ care nu legiferează, cu

puteri care nu se supun niciunui control şi decizii politice impuse de

oameni care nu au fost aleşi în nicio funcţie.

41

Avem o alegere importată. Trebuie să facem cu toţii această

alegere, atât noi, cei aleşi, cât şi cei care ne-au ales. Cum va arăta ţara

noastră mâine, depinde în mare măsură de noi.

Sunt convins că dacă nu ne aşezăm cu toţii la masă, nu

stabilim un moment „zero” şi un set de valori minimale, un moratoriu

prin care ne angajăm că, indiferent cine se află la guvernare, nimeni

nu va folosi ordonanţele de urgenţă, dacă nu vom stabili nişte reguli

clare, dar doar în folosul fiecărui om şi în apărarea libertăţilor

fundamentale, vom pierde timp şi, ce este mai rău, vom compromite

viitorul generaţiilor care ne urmează.

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi, deputaţii şi senatorii UDMR se vor abţine la vot.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Călin Popescu-

Tăriceanu, copreşedinte al ALDE. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de

la tribună.):

Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi.

Pentru început, am să-i rog pe liderii grupurilor parlamentare

ale PSD să-mi îngăduie să utilizez câteva minute din timpul lor.

(Liderii îşi exprimă acordul.)

Vă mulţumesc.

42

Şi am o întrebare şi pentru Grupul PNL: spuneţi-mi, când se

schimbă preşedinţii îl menţineţi pe cel care scrie cuvântările? (Aplauze

şi râsete.)

Doamnelor şi domnilor,

În ultimele zile, luni, în Statele Unite sute de mii de cetăţeni

au ieşit în stradă împotriva noului preşedinte Donald Trump, alţii în

favoarea lui.

Anul trecut, cu ocazia Brexit-ului, în Marea Britanie, ştiţi

foarte bine, au fost aproape milioane de oameni care au manifestat,

nemulţumiţi de decizia majorităţii populaţiei. Proteste similare au avut

loc şi în Germania sau în Franţa.

Nu se putea altfel, avem şi noi protestele noastre. Da? La

Bucureşti, un grup de manifestanţi în Piaţa Victoriei şi alt grup de

manifestanţi, în faţă la Cotroceni.

Din sală:

O jumătate de milion!

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Dar, este dreptul lor... e dreptul lor, şi respect acest drept, şi

cred că este cel mai important drept pe care l-am câştigat, după

căderea comunismului. Şi o spun cu toată convingerea!

Vorbim, aşadar, de o nouă realitate socială, în toată lumea şi

nu doar în România, dar rolul liderilor care conduc naţiunile este să

găsească, până la urmă, răspunsuri la aşteptările cetăţenilor şi nu să

alimenteze dezbinarea.

43

Diferenţa este că PSD şi ALDE au făcut un pas înapoi, pentru

a nu risca stabilitatea României.

De cealaltă parte, regret să remarc, atât PNL, cât şi USR, în

frunte cu Preşedintele Iohannis, cum ne-au arătat ieri, folosesc politic

nemulţumirea unora sau a altora, sau a unei tabere, pentru a crea o

criză fără precedent.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Moţiunea de faţă readuce în prim-plan o obsesie pe care am

remarcat-o în ultima vreme la PNL, şi anume, corupţia.

Doamnelor şi domnilor parlamentari de opoziţie,

Fără îndoială că românii sunt preocupaţi de corupţie, dar

trebuie să vedeţi toată corupţia. Corupţia instituţiilor de forţă din

România o vedeţi sau nu? Clasa politică, din câte văd, a început să se

reformeze, dar instituţiile nu.

În aceste săptămâni, vă readuc aminte, fostul şef operativ al

SRI şi-a dat demisia, în mijlocul unui scandal uriaş de corupţie, cu

vacanţe de zeci de mii de euro în insule exotice şi cu contracte

acordate preferenţial unor firme private. Nici până astăzi nu avem

răspunsuri la aceste acuzaţii, pentru care practic a demisionat şi, după

cum aţi văzut, s-a aşternut deja liniştea. Nu avem niciun răspuns legat

de ceea ce s-a făcut în instituţii, pentru ca aceste situaţii să nu se mai

repete.

Procurorul-şef al DNA este şi ea implicată în acest scandal şi

parte a celebrului binom SRI-DNA, aceasta în timp ce legea interzice

serviciilor să se implice în anchetele penale.

44

România, după cum ştiţi, primeşte un număr record de

amenzi la CEDO. Oameni nevinovaţi au fost privaţi de libertate – şi

vă aduc aminte de situaţia bine-cunoscută a doamnei Mariana Rarinca.

Pentru ceea ce s-a întâmplat cu doamna Mariana Rarinca, vă aduc

aminte că cei vinovaţi, în speţă preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie, a fost promovată de preşedintele partidului de facto, domnul

Iohannis, la Curtea Constituţională, să combată corupţia şi nelegea.

Pentru că am ajuns la domnul Preşedinte Iohannis, nu pot să

nu aduc aminte – şi poate sunt foarte mulţi cetăţeni care, cu ocazia

aceasta pot să rememoreze – dânsul refuză în continuare să restituie

statului sume de sute de mii de lei, câştigaţi din închirierea unei case

obţinute ilegal, conform unei sentinţe în justiţie.

Alte instituţii de forţă ale statului - DIICOT, ANI, ANAF -

sunt implicate în scandaluri uriaşe de corupţie - şi cei care provin din

PDL ştiu bine la ce mă refer, că au fost colegii lor. Da? E adevărat că

unele au un cert parfum de răfuială politică pentru putere.

Iată principalul izvor de corupţie al României de astăzi. Cei

numiţi să conducă vremelnic instituţiile de forţă fac abuz de putere,

sunt cuprinşi de beţia puterii şi, într-un cuvânt, sunt corupţi de putere.

Evident că tot ei cred că mai sunt în măsură să-i controleze pe cei care

sunt aleşi de cetăţeni.

Avem din ce în ce mai multe semnale că şefii acestor

instituţii îşi acordă privilegii şi folosesc guverne şi miniştri - cum a

fost cazul doamnei Prună - pentru a obţine mai multă putere.

45

Peste tot acest munte de nedreptăţi şi corupţie tronează

Preşedintele Iohannis. Fericit că a ajuns şi el la butoane, bucuros că

poate să le folosească, dar în acelaşi timp trebuie să plătească un preţ,

şi anume, să se lase folosit de instituţiile de forţă. Zâmbetul larg şi

mulţumit pe care l-aţi văzut ieri, în Parlament, demonstrează de la sine

acest lucru, pregătit să dezbine România, pentru a obţine vremelnic

puterea şi un nou Guvern al lui.

În loc ca preşedintele să fie factor de coagulare şi coeziune

socială şi politică, avem un preşedinte al dezbinării. (Aplauze.)

Dar, doamnelor şi domnilor, să ştiţi că ironia sorţii este

uneori cumplită şi am să vă relatez un fapt foarte interesant. În 1947,

la Sibiu, Primăria Sibiului – n-are nicio legătură cu domnul Iohannis –

i-a acordat titlul de cetăţean de onoare lui Andrei Vîşinski. Ştiţi cine a

fost Andrei Vîşinski? Procurorul trimis de Stalin, să stalinizeze

România.

Aşadar, vedeţi, victima, pentru că primăria era practic

reprezentanta cetăţenilor, şi-a celebrat călăul. La distanţă de 70 de ani,

este un lucru foarte interesant, Partidul Naţional Liberal îşi laudă

călăul şi este paralizat de frică. (Aplauze.)

Să ştiţi că mi-aţi lăsat un gust extrem de amar la modul cum

aţi reacţionat la legile graţierii. Ştiţi de ce? Pentru că mi-am adus

aminte ce am citit în decursul timpului – şi poate unii dintre

dumneavoastră aţi făcut acelaşi efort – şi vă aduc aminte cum acţionau

politrucii din perioada neagră a stalinismului, care se duceau în faţa

46

închisorilor unde erau deţinuţii politici. Ştiţi ce strigau? „Cei ce zac în

închisori, sunt duşmani şi trădători! Moarte lor!”. (Aplauze.)

Asta este impresia pe care mi-aţi creat-o în momentul în care

am văzut reacţiile cu totul şi cu totul nefireşti, inumane până la urmă,

la ceea ce înseamnă legile graţierii.

Vă dau exemple, însă, mai recente. Ludovic Orban a fost

aruncat de proprii colegi în cuşca cu lei, fără niciun fel de regret.

(Aplauze.) Acum vedem că dosarul, de fapt, a fost unul politic şi a fost

achitat la Înalta Curte.

Gabriel Berca a fost aruncat şi el, tot ca o măsea stricată, din

păcate pentru el, deşi dosarul lui era bazat pe un denunţ calomnios

forţat de un procuror.

V-au decimat pe rând, unul câte unul, şi aţi încurajat această

acţiune cinică şi incorectă. Ştiţi că era o glumă cu cei care, tot aşa, în

perioada comunistă, erau condamnaţi în masă la spânzurătoare şi unul

din cei condamnaţi a întrebat: „Tot noi aducem şi săpunul?”

(Aplauze.)

Da, din păcate, unul câte unul, liderii PNL au fost scoşi din

jocul democratic, prin anchete politice.

Obiectivul a fost clar, stimaţi colegi: distrugerea unui partid

istoric, distrugerea PNL-ului şi, bineînţeles, netezirea drumului pentru

USR, un partid fără ideologie, fără lideri, fără program, în fine, cu

oameni care sunt pregătiţi numai pentru singur lucru, să execute ceea

ce li se ordonă. Şi PNL-ul, din păcate, a pierdut alegerile cu un scor

47

ruşinos, pentru că s-a complăcut în această poziţie de victimă care îşi

susţine călăul.

Aţi renegat toate principiile şi valorile liberale. (Aplauze.)V-

aţi trimis cu veselie colegii pentru a fi executaţi în dosare politice, iar

românii v-au penalizat.

Românii vor lideri care să le facă viaţa mai bună, o Românie

mai puternică şi mai demnă, dar nu vor politicieni care se fac preş.

Prin această moţiune faceţi jocurile instituţiilor de forţă şi

jocurile USR. Este decizia, evident, a fiecăruia dintre dumneavoastră

dacă veţi mărşălui cu multă veselie către pieire. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Moţiunea sunt convins că va fi respinsă. Important este ceea

ce va urma pentru România.

În Statele Unite strada nu a decis preşedintele, ci votul

popular. În Marea Britanie, la fel; sutele de mii de englezi – cred că

erau mai mult de 500.000 – au ieşit în stradă nemulţumiţi de Brexit,

dar până la urmă tot rezultatele votului popular au contat.

Într-o democraţie, votul cetăţenilor este sfânt, iar mişcările de

stradă nu sunt folosite politic. (Aplauze.) Mişcările de stradă nu sunt

folosite politic pentru a organiza lovituri de stat mascate. Este o regulă

de bază a democraţiei pe care domnul Preşedinte Iohannis trebuie să o

respecte.

Guvernul a făcut un pas în spate, iar dacă Preşedintele

continuă să forţeze o criză politică, înseamnă că nesocoteşte votul

popular din 11 decembrie.

48

Eu nu vreau ca România să meargă pe acest drum al

populismului ieftin, al dezbinării, al iresponsabilităţii şi instabilităţii.

Drumul înainte trebuie să fie unul de construcţie, de responsabilitate şi

de dialog.

Ca preşedinte al Senatului, doresc să îl invit şi pe preşedintele

Camerei Deputaţilor să demarăm, în cel mai scurt timp, discuţii cu

partidele politice, cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi

procurorilor, cu instituţii din zona justiţiei, cu mediul academic, cu

mass-media şi cu societatea civilă.

Rezultatul acestor întâlniri, acestor discuţii va genera cu

siguranţă soluţia la care sperăm cu toţii, o soluţie prin care putem

demonstra că România vorbeşte şi nu urăşte, o Românie a dialogului.

(Aplauze.)

Vreau să găsim o soluţie care să demonstreze că instituţiile de

forţă acceptă asumarea de responsabilităţi, dar şi regulile unei ţări

democratice. Acesta este drumul spre un stat democratic, prosper şi

suveran, şi sper că vom găsi în rândurile opoziţiei parteneri de dialog.

Cam asta ar fi fost ce voiam să vă spun important, numai că

m-a iritat puţin luarea de cuvânt a domnului… fost ministru de justiţie,

căruia nu-i mai pronunţ numele, ca să nu aibă motiv să vină să dea o

replică. Şi vă voi povesti o istorie interesantă; nu neapărat partea

personală contează, ci ceea ce este mai important astăzi, ce discutăm

noi.

La finele lui 2008, după cum ştiţi, Partidul Naţional Liberal a

trebuit să treacă în opoziţie şi hotărârea care a fost luată atunci,

49

bineînţeles, a fost ca nici unul dintre membrii executivului care tocmai

îşi încheia mandatul să nu mai participe la viitorul guvern. Am avut o

surpriză, a venit cineva care era în funcţie la momentul respectiv şi

care mi-a spus că vrea o derogare. OK. (Aplauze.) Staţi, că vă spun

acum şi veţi înţelege imediat! Şi mi-a spus: „Sunt ambalat într-un

proiect foarte mare. Am pornit la drum să refacem Codurile – civile,

penale, Codurile de procedură - şi vreau să îmi leg numele de acest

proiect important.” Da, dar partidul a hotărât că nu mai mergem în

continuare, că trecem în opoziţie. Ei, nu ne-am înţeles, şi fostul

ministru a devenit ministru al justiţiei şi în cabinetul următor, şi sigur

că acum asta ţine, dacă vreţi, numai de un aspect minor, şi anume că la

noi oamenii nu sunt ataşaţi de valori şi de principii, ci de cu totul şi cu

totul altceva.

Chestiunea, însă, este, până la urmă, ce a ieşit din acest efort:

a ieşit o lucrare monumentală, au ieşit nişte Coduri cu care România

să se poată lăuda, care să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, aşa

cum m-aş fi aşteptat de la o persoană care, la un moment dat, în

tinereţe, sprijinea valorile de esenţă liberală? Nu! Au ieşit nişte Coduri

catastrofale, care transformă România dintr-o ţară democratică într-o

republică a procurorilor, în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt

călcate în picioare, în care Curtea Constituţională vine să decidă că

zeci şi zeci de articole sunt neconstituţionale, şi ne trezim în faţa unei

adevărate catastrofe juridice patronate, însă, după cum ştiţi, de unul

din membrii de vază ai PNL-ului, din păcate. (Aplauze.)

50

Asta este situaţia, şi sigur că acest lucru va trebui corectat,

pentru că deciziile Curţii sunt obligatorii pentru toată lumea. Nu ne

putem juca cu astfel de chestiuni, dar numai aşa, pentru a destinde

atmosfera, v-am povestit o istorioară, să vedeţi cum au evoluat

lucrurile şi unele personaje.

Vă mulţumesc.(Aplauze.)(Revine la prezidiu.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PMP, pe domnul

senator Traian Băsescu.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Pentru cei care eventual nu mă cunosc, sunt un om care a fost

ministru în cinci guverne, a câştigat de două ori Primăria capitalei şi

v-a fost vreo zece ani preşedinte. Al tuturor!

Din acest motiv, vă mărturisesc că am urmărit cu multă

atenţie dezbaterea de astăzi. În mod categoric voi face notă

discordantă cu toţi vorbitorii. De ce? Pentru că, de la înălţimea

experienţei pe care am acumulat-o, nu-mi pot permite demagogia. Aşa

că voi vorbi pe documente, cu scuzele de rigoare că voi cita foarte

mult.

51

Dacă domnul preşedinte va avea generozitatea să îmi lase

ceva mai mult timp decât cele patru minute…

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule preşedinte, uitaţi-vă acolo. PSD-ul mai are 17,59.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulţumesc. Deci mi le acordă toate, da? (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Nu chiar toate.

Domnul Traian Băsescu:

Am înţeles. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi începe… pentru că cel mai sensibil lucru al Ordonanţei

nr. 13 este cel legat de abuzul în serviciu, toţi am făcut un cal de bătaie

din acest subiect. V-aş aduce aminte că eu însumi am avut dezbateri

lungi, circa un an, la televiziuni şi polemici cu presa pe tema definiţiei

abuzului în serviciu din Codul penal, adică art. 297. Şi, pentru ca eu să

vă pot transmite corect mesajul, vreau să vă citesc alin. (1) al acestui

articol, şi el spune aşa: „Fapta funcţionarului public care, în

exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act...”, şi vă rog

să reţineţi acest cuvânt – „act”, „...sau îl îndeplineşte în mod

defectuos...”, şi vă rog să reţineţi şi acest cuvânt – „defectuos”, „...şi

prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau

intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane

juridice se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani şi

interzicerea exercitării unor drepturi.”

52

Avem obligaţia, însă, după ce, ca oameni politici sau eu, ca

om politic, am contestat multă vreme această definiţie, să privim în

decizia Curţii Constituţionale, care spune următorul lucru în

dispoziţie, în hotărâre: „Codul penal din 1969 şi art. 297 alin. (1) din

Codul penal sunt constituţionale, în măsura în care, prin sintagma

„îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora, se înţelege

„îndeplineşte cu încălcarea legii”. Deci un procuror trebuie să îi spună

celui pe care îl acuză: „Omule, ai încălcat articolul x alineatul z”, şi nu

să îi spună că a îndeplinit defectuos atribuţiunile de serviciu. Asta ne

spune Curtea Constituţională.

Aş rămâne tot la decizia Curţii Constituţionale care, înainte

de a da hotărârea, are şi un dispozitiv. În dispozitiv, pentru cei care l-

au citit - dar, sincer, mă îndoiesc că prea mulţi dintre cei care au luat

cuvântul au citit dispozitivul hotărârii Curţii - avem trei elemente

fundamentale de care trebuie ţinut cont.

Unul este precizarea că încălcarea trebuie să fie încălcarea

unei dispoziţii exprese din lege, şi nu o chestiune de îndeplinire

defectuoasă. Al doilea lucru este legat de existenţa vătămării grave a

intereselor unei persoane fizice sau a unei persoane juridice.

Auzeam în dezbatere că, dacă ai furat cinci lei, trebuie să

mergi şapte ani la puşcărie. Nu! Codul penal şi rostul legii nu este să

te duci în primul rând la puşcărie, ci recuperarea pagubei.

De ce nu te duci în contencios administrativ, că ai fost

vătămat prin decizia unui funcţionar public, să recuperezi cei cinci lei?

53

De ce trebuie să mergem pe ideea că un om trebuie băgat în puşcărie

pentru că a făcut o eroare? (Aplauze.)

Şi, în sfârşit, al treilea lucru important, Curtea

Constituţională, în dispozitiv, stabileşte ce înseamnă „act” din

definiţia pe care a dat-o Codul penal la art. 297, iar „act” înseamnă un

act primar, adică o lege, o ordonanţă de urgenţă sau o ordonanţă. Nu

îmi este foarte clar dacă aici se încadrează şi hotărârile judecătoreşti

definitive. Foarte probabil, da.

De ce fac această pledoarie pentru corectitudine? Pentru că,

dacă funcţionarul public a avut un folos necuvenit, îl bagi foarte bine

la puşcărie pentru luare de mită; nu este nevoie să faci din actul

administrativ o cauză de Cod penal, dacă omul nu a avut nici el, nici

persoane interesate, nici familia lui, un bun material. Sigur, s-a

inventat o poveste, că ar avea câştig în voturi. Dar, oameni buni, totul

are o limită! (Aplauze.) Pentru că fără bunul material nu rezolvi nimic!

Se poate discuta mult despre decizia Curţii Constituţionale.

Voi merge puţin mai departe. Avem o lege în vigoare, Legea

nr. 365/2004. Ştiţi ce este această lege? Aţi citit-o vreunul dintre

dumneavoastră?

Domnule prezident Dragnea, poate dumneavoastră!

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Eu am citit-o.

Domnul Traian Băsescu:

Da? Ce scrie la art. 19?

54

(Râsete.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă las pe dumneavoastră să spuneţi, pentru că v-am dat timp.

Domnul Traian Băsescu:

Mulţumesc.

Dragii mei, această lege este Legea de ratificare a Convenţiei

Naţiunilor Unite Împotriva Corupţiei, adoptată la New York, 31

octombrie 2003.

Legea a fost votată de dumneavoastră în 2004, iar la art. 19 se

spune următorul lucru: „Abuzul de funcţii. Fiecare stat parte are în

vedere să adopte măsuri legislative conform specificului, dar

infracţiunea de abuz în serviciu trebuie să îndeplinească trei condiţii:

intenţie, folos necuvenit şi încălcarea legii.” Arătaţi-mi unde, în art.

297, cele trei condiţii ale unei convenţii pe care România a ratificat-o

de 13 ani sunt îndeplinite. Cu ce sunt îndeplinite? Cu expresia

„act”…, şi putem lua fişa postului dintr-o instituţie? Cu ce sunt

îndeplinite atunci când vorbim de formularea „îndeplinire

defectuoasă”?

Aş merge puţin mai departe. Sigur, este mult de citit. Să ştiţi

că este greu să faci politică. Trebuie să citeşti mult. (Rumoare.)

Voi veni la Comisia de la Veneţia, care, în cazul unui proces

Lüvik-Estonia, stabileşte dimensiunile şi contextul abuzului în

serviciu. Sigur, Estonia nu este departe de noi. Estonia a utilizat şi ea

55

în această definiţie tot definiţia din timpul Uniunii Sovietice, pe care

am utilizat-o şi noi.

Şi Comisia de la Veneţia - probabil ştiţi că unele din cele mai

sclipitoare minţi juridice din Europa sunt sau fac parte din aceste

comisii - Comisia de la Veneţia spune aşa, când este vorba de abuzul

de serviciu: „Comisia susţine că asemenea prevederi penale generale

sunt foarte problematice, atât cu privire la cerinţele calitative, cât şi la

alte cerinţe fundamentale, conform principiului suveranităţii

legislative, precum previzibilitatea şi acurateţea juridică.” Şi încheie

acest paragraf Comisia de la Veneţia, spunând: „Pe această bază,

Comisia de la Veneţia consideră prevederile penale naţionale cu

privire la abuzul în serviciu să fie invocate numai în cazuri în care

fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu: infracţiuni grave

împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor

fundamentale...”, iar noi am creat o lege prin care se încalcă drepturile

fundamentale, „...subminarea imparţialităţii administraţiei publice…”

şi aşa mai departe.

Am vrut doar să subliniez că, dincolo de decizia Curţii

Constituţionale, trebuie să ne aflăm într-o zonă a definiţiilor

democratice.

V-aş da un element care pe mine mă preocupă, şi aţi văzut

frecvente luări de poziţie începând din 2015. Aflam din declaraţiile

doamnei procuror şef al DNA - nu-i rostesc numele, să nu ceară drept

la replică - deci aflam din declaraţiile dânsei, că DNA-ul are în lucru

56

2.700 de dosare de abuz în serviciu, în afară de ceea ce este deja în

instanţă, de cei care sunt condamnaţi şi aşa mai departe.

Ştiţi ce înseamnă asta? Însumaţi abuzul de putere şi abuzul în

serviciu din toate statele Uniunii Europene, şi nu ştiu dacă veţi găsi o

sută de astfel de dosare în instanţe. (Aplauze.)

Iar îngrijorarea mea este că definiţia art. 297 din Codul penal

poate deveni un mijloc, un instrument de punere sub control a

oamenilor politici. Când ştii că ai un dosar pe abuz în serviciu, laşi

ciocul mic, domnule Dragnea!

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

La mine nu este cazul, domnule preşedinte.

De aceea se întâmplă ce se întâmplă.

Domnul Traian Băsescu:

Da.

Deci, atenţie! Trebuie să fim atenţi legat de libertatea noastră

de a face politică şi să nu creăm instrumente care să permită abuzul!

Eu cred că am acoperit o parte din motivul moţiunii şi am dat

o explicaţie care mi-aş dori tare mult să fi ajuns la români.

Nu am vrut ca luarea mea de poziţie, având în vedere

experienţa politică pe care am acumulat-o, să fie folosită ca instrument

de manipulare în continuare.

Dar, în ceea ce priveşte moţiunea, şi eu şi Partidul Mişcarea

Populară vom vota împotriva Guvernului şi susţinem prin vot

moţiunea, din următoarele motive: incapacitatea domnului prim-

57

ministru şi a Guvernului de a pregăti populaţia şi de a explica de ce

este necesară modificarea articolului 297 din Codul penal.

Al doilea motiv pentru care vom vota împotriva Guvernului

Grindeanu. Domnule Grindeanu, trebuie să vă hotărâţi ce fel de

Executiv suntem? Suntem un Executiv în care ştim că am vorbit cu

primul-ministru şi deciziile reflectă voinţa lui sau sunteţi un Executiv

care are la partid un ayatollah care spune ce este bine şi ce este rău?

(Aplauze.)

Şi, în sfârşit, fac o propunere legată de acţiunea politică:

Oameni buni, avem o ordonanţă de urgenţă a doamnei Prună şi o

ordonanţă de urgenţă a domnului Iordache. Vă propun, noi, ca

Parlament, să ne respectăm autoritatea asupra Executivului. Vă propun

să le respingem pe amândouă şi Parlamentul să-şi asume modificarea

şi punerea în aplicare a tuturor deciziilor Curţii Constituţionale cu

privire la neconstituţionalitatea articolelor din Cod.

Încă un element, avem Decizia nr. 343 a Uniunii Europene,

prin care trebuie să aducem cel puţin zece modificări la articolele din

Codul penal şi Codul de procedură penală.

Doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru răbdare.

Domnule ayatollah, vă mulţumesc pentru timp şi vă doresc o

zi bună! (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule preşedinte, numai în România se poate întâmpla să

te înjure unul pe timpul tău. (Râsete.)

58

Domnul Traian Băsescu:

Da. Şi numai în România un ayatollah poate să fie ortodox!

(Râsete. Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte, eu i-am spus lui Dragnea să nu vă dea

timpi din timpul lor, pentru că veţi ajunge să îi luaţi la întrebări pe

banii lor.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Varujan Pambuccian,

din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va avea astăzi

un vot neunitar, adică o parte va vota în favoarea moţiunii, o parte

împotriva ei. Acesta este anunţul legat de moţiune.

Eu aş dori, însă, să vă vorbesc despre grabă şi despre unitate.

În toate zilele acestea m-am gândit ce aş fi făcut dacă aş fi

trăit în secolul al VIII-lea, la sfârşitul lui, adică în perioada Revoluţiei

franceze şi a Revoluţiei americane. L-aş fi urmat pe Danton? L-aş fi

urmat pe Marat? L-aş fi urmat pe Robespierre? Sau i-aş fi urmat pe

Madison, Hamilton şi Jay? (Vociferări.)

Voci din sală:

Desene animate!

59

Domnul Varujan Pambuccian:

Nu. Aceştia trei sunt părinţi fondatori ai Statelor Unite; nu

sunt desene animate, domnule. Mai citiţi!

Am stat însă şi am constatat cu foarte multă bucurie că,

indiferent de poziţiile ireconciliabile pe care le-am avut în zilele

acestea, noi, colegii din grupul parlamentar - acesta mic şi considerat

nesemnificativ de majoritatea dintre dumneavoastră - am descoperit că

există un lucru care ne uneşte, şi despre acesta vreau să vă vorbesc.

De 15 ani încoace încercăm să eliminăm din Constituţia

României, la fiecare revizuire, ordonanţele de urgenţă.

Dacă o să observaţi, foarte multe legi – şi asumarea

răspunderii – foarte multe legi, şi din păcate legi foarte importante, au

fost date prin ordonanţe de urgenţă sau, mult mai rău, prin asumarea

răspunderii, adică fără nicio şansă ca în Parlament să aibă loc măcar o

discuţie superficială. Pentru că asumarea răspunderii înseamnă nicio

discuţie.

Lucrurile acestea au făcut ca în legislaţia României să găsim

enorm de multe lucruri tratate prost, superficial şi contradictoriu.

Au existat trei etape: cea de după Revoluţie, când trebuia să

trecem de la legislaţia unui stat comunist la cea a unei democraţii de

piaţă, în care s-au făcut legi pe bandă rulantă; după aceea, a urmat

perioada cu aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO, şi iarăşi s-au

făcut legi pe bandă rulantă. Este cazul să ne oprim. Aici nu este

important – am auzit preşedinţi de Parlament spunând, lăudându-se cu

60

cât de multe legi au trecut într-o sesiune. Acesta nu e un lucru de

laudă. Aceasta este o dovadă de grabă şi de superficialitate.

Cred că a venit momentul să ne oprim. (Aplauze.) Avem

suficiente legi, nu trebuie să lucrăm la şaibă, trebuie să gândim ce

scriem acolo, să ne contrazicem între noi până când găsim un lucru

folositor, pentru că legile pe care le dăm trebuie să fie…, înainte de a

fi multe, înainte de a fi mari, trebuie să fie folositoare oamenilor din

ţara aceasta.

Şi cred că lucrul acesta a unit, iată, colegi din grup, care pe

problema aceasta, punctuală, a moţiunii, sunt pe poziţii ireconciliabile.

Şi cred că lucrul acesta ar putea să ne unească pe toţi, pentru

că toţi suntem, punctual, pe diferite chestiuni, pe poziţii ireconciliabile

şi e bine să fie aşa. Unanimităţile mă sperie.

Cred că de-acum înainte Parlamentul trebuie să-şi recapete

rolul de legiferare. Prea mult timp legile au fost date prin asumarea

răspunderii. Prea mult timp legile au fost făcute utilizând un

instrument… şi vedeţi, foarte interesant, de câte ori ceream eliminarea

ordonanţelor, opoziţia din momentul acela era cu noi, şi imediat după

ce ajungeau la putere, abuzau de ordonanţe.

Aşa că trebuie să le eliminăm, trebuie să înţelegem - aţi fost

cu toţii, cu o singură excepţie, şi la putere şi în opoziţie -, cred că

trebuie să înţelegem că este bine să eliminăm instrumentele de făcut

lucrurile repede, de făcut lucrurile fără a cumpăni suficient, de

renunţat la norma la şaibă, atunci când vorbim de legiferare.

61

Lucrul acesta cred că ar trebui să ne unească, având păreri

contradictorii despre chestiunile punctuale pe care le discutăm. Şi asta

trebuie, după părerea mea, să fie învăţătura pe care ne-au dat-o zilele

acestea, cu tabere în stradă, cu tabere în Parlament, cu tabere în casele

oamenilor, cu tabere peste tot. Poate că acesta a fost sensul acestor

tabere, că dincolo de poziţii ireconciliabile contează foarte mult să

existe unitate în seriozitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc.

Mai este timp alocat Partidului Naţional Liberal. Am înţeles

că urmează domnul senator Mario-Ovidiu Oprea?

Vă rog.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Distinşi invitaţi,

A trecut o lună de când cu mâna pe Biblie sau pe lângă ea,

dumneavoastră, noii miniştri, aţi jurat să vă dăruiţi puterea şi

priceperea. O lună de când v-aţi angajat în apărarea democraţiei şi

respectarea legii.

62

Răsplata încrederii oferită prin vot a fost înlocuirea bunei

guvernări cu bunul plac. Apogeul politic al majorităţii PSD-ALDE nu

trebuia să se concretizeze prin mutilarea Codului penal, prin

prescrierea abuzurilor şi actelor de corupţie care atârnă greu funcţiilor

unora.

Comunicarea, domnilor preşedinţi ai Parlamentului - nu vă

pronunţ numele, ca să nu vă dau drept la replică -, comunicarea a fost

defectuoasă dintotdeauna. Scuza nu este o surpriză.

Singurul mesaj pe care l-aţi transmis concret a fost că

Guvernul, în tură de noapte, scapă de vină pe oricine se poate.

Corupţia, domnilor preşedinţi ai Parlamentului, corupţia, un

bullshit, nu-i aşa?

Guvernul României s-a transformat în guvernul salvării

sociale şi nedrept aţi făcut din Palatul Victoria sediul corupţiei

instituţionalizate, o fortăreaţă unde aţi putut parafa fără remuşcări un

demers periculos, legalizarea corupţiei şi iniţial furtul cu măsură, în

paranteză - 200.000 de lei.

Victoria din decembrie 2016 nu vă dă dreptul să sărbătoriţi

mandatele prin favoarea cârdăşiei cu marii cercetaţi penal. Nu v-a

împuternicit pentru a şterge urmele unor fapte în formă continuată.

Voturile primite nu v-au dat liber la lovituri de graţie prin

graţiere.

Demisia era unica dumneavoastră soluţie, tot în regim de

urgenţă, pentru că electoratul a sperat un cabinet competent, nu un

guvern accident.

63

Ţara, strânsă pe „maidanul libertăţii”, aşa cum dispreţuitor l-

aţi botezat, a stat cu mâinile la vedere şi v-a cerut corectitudine, igienă

politică şi puţină conştiinţă, domnilor. Şi sper că nu v-a pretins ceva ce

nu se putea da.

Sunteţi o majoritate care în timpul manifestaţiilor s-a

autoizolat la 3 milioane de voturi, uitând că de fapt reprezentaţi 20 de

milioane şi că această legitimare prin numere este greşită.

Cei care v-au transmis că rezistă vă reamintesc că populismul

este medicamentul greşit şi că nu pot fi cumpăraţi cu o singură

demisie sau două şi nici cu cifre favorabile fictive.

Acele sute de mii de „răgălii”, domnule Grindeanu, domnule

prim-ministru, cu alergie la hoţie, v-au somat paşnic să vă îndreptaţi şi

v-ar fi acordat a doua şansă, dacă aţi fi ştiut măcar o clipă să o cereţi.

Recunoaşterea greşelii nu este o crimă, asumarea furtului, ca

disciplină de studiu, este. Doar regimul comunist a ales să trateze

protestele drept cazuri izolate de huliganism.

Domnule ministru Iordache,

Puteaţi să staţi mult în fruntea unei instituţii de stat, aptă să-i

captureze pe cei ce-i rup braţul legii, însă voluntar aţi ales să staţi la

rădăcina corupţiei, acordând scutiri preferenţiale.

Indiferent ce se va întâmpla cu această moţiune, simbolic,

consideraţi că ea a fost semnată şi votată de 600.000 de oameni, 7 zile

la rând. (Aplauze.)

În speranţa că nu le veţi răspunde cu altă întrebare, azi aveţi

şansa istorică să vă refaceţi imaginea, demisionând.

64

Domnule fost preşedinte,

Nu vă pronunţ numele ca să nu vă dau drept la replică. Noi

credem că votaţi moţiunea nu pentru că aţi vrut să modificaţi codurile,

ci pentru că nu aţi reuşit să modificaţi codurile.

PNL este în afara acestei mari familii urmărită de o ţară

întreagă, între vechi şi actuali politicieni, uniţi întru interese.

Oamenii aşteaptă alt comportament.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Nu prea mai aveţi timp.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Dan Barna.

(Doamna deputat Raluca Turcan poartă discuţii la prezidiu.)

A făcut un gest Partidul Naţional Liberal, pentru că domnul

Cătălin Predoiu avea dreptul la două minute, drept la replică, care a

fost contorizat din intervalul de timp alocat pentru dezbateri, eu zic că

cel mai important este ca toată lumea să poată să vorbească.

Vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În anii ’90, când Grupul Divertis era încă hazliu, umorul

nostru era mai inocent şi cu toţii eram mai creduli, creaseră un scheci

destul de hazliu, cu sătenii intrând într-un CAP, pentru a împărţi

averea poporului. Şi, mă rog, replica Divertis, una dintre cele care au

făcut carieră, a fost următoarea. Spunea preşedintele CAP-ului: „Eu

65

le-am zis, măi, oameni buni, că sunt vreo 2-3, câţiva, printre ei şi

buni”.

Acelora buni dintre dumneavoastră, din acest Parlament, ne

adresăm cu mesajul următor. Aceia care înţelegeţi că pierderea

credibilităţii înseamnă pierderea cinstei obrazului, acea cinste a

obrazului despre care ne spuneau bunicii noştri.

Actualul Guvern şi-a pierdut tocmai cinstea obrazului, a

pierdut calitatea de partener, şi intern şi extern, în egală măsură, ceea

ce... în egală măsură. Dumneavoastră, aceia, bunii dintre

dumneavoastră, care ştiţi că politică nu înseamnă să refuzi să asculţi

discursul preşedintelui, bumbăcind în treacăt un coleg pe hol, aceia

dintre dumneavoastră care înţelegeţi – şi acesta e mesajul cel mai

important – că în România acestui an nu se mai poate să avem

dictonul „Hoţul prins este negustor cinstit”, nu se poate să continuăm

aşa.

De aceea, este nevoie şi de aceea vă solicităm să votaţi

această moţiune, pentru că este o ocazie decentă şi corectă ca

dumneavoastră, partid majoritar, care aţi câştigat alegerile, să arătaţi

întregii ţări că vă asumaţi eroarea unui guvern neinspirat şi corectaţi

acest lucru prin votarea acestei moţiuni.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc.

Cu toată dărnicia de care a dat dovadă, PSD-ul tot mai are 4

minute şi jumătate. Şi îl invit la microfon pe domnul senator Şerban

66

Nicolae, cu rugămintea să-mi permiteţi, domnule senator, 10 secunde.

Vreau să informez plenul Parlamentului că prim-ministrul mi-a

solicitat, ne-a solicitat să fim de acord ca doamna ministru de interne,

Carmen Daniela Dan, să meargă la Comandamentul de iarnă şi am

fost de acord.

Vă mulţumesc.

Şi vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Şerban Nicolae:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Încep cu o veste bună pentru noi toţi. Curtea Constituţională,

sesizată de Preşedintele României, domnul Iohannis Klaus Werner, şi

de către Consiliul Superior al Magistraturii, a respins sesizările privind

generarea unui conflict juridic de natură constituţională de către

Guvernul României. (Aplauze.)

Este adevărat, este adevărat că domnul Iohannis se plângea

de faptul că Parlamentul ar fi fost victima acestui conflict juridic

generat de Guvern, dar, chiar şi în aceste condiţii, Curtea

Constituţională s-a pronunţat.

Nu m-aş feri să folosesc numele unui antevorbitor care mi-a

făcut impresia că se oferă pentru funcţia de ministru al justiţiei, dar vă

asigur, domnule... (Domnul senator Traian Băsescu vociferează.) ...

dar vă asigur... nu, poate secretar de stat... dar vă asigur, domnule fost

preşedinte Traian Băsescu, că aici, în sală, sunt mulţi cei care au ajuns

la aceleaşi concluzii ca şi dumneavoastră fără să fi trecut de cinci ori

67

prin Guvern, fără să fi fost de două ori primar general al Capitalei şi

fără să fi fost timp de zece ani preşedintele României. (Aplauze.) Ne

mişcăm puţin mai repede.

Stimaţi colegi,

Moţiunea de cenzură este într-adevăr un act de control al

Parlamentului asupra Guvernului. Şi este un act eminamente politic.

De aceea, planul pus la cale - de a discuta despre dărâmarea

Guvernului - început de preşedintele României – şi am să revin la

chestiunea cu ayatollahul, pentru că şi noi am avut acelaşi sentiment

pe vremea Guvernului Boc (Aplauze.)... început de preşedintele

României, atunci când a solicitat o întrevedere cu preşedintele ALDE,

cu copreşedintele ALDE, cerându-i să nu se alieze cu PSD-ul, atunci

când a cerut unor lideri ai organizaţiilor minorităţilor reprezentate în

Parlament să nu se alăture Guvernului PSD-ALDE; atunci când a

venit în Parlament şi a rostit câteva replici de umor îndoielnic şi fără

talent, considerând că acesta este rolul preşedintelui României.

De aceea nu aţi putut da înapoi, deşi era în mod evident că şi

sesizarea la Curtea Constituţională şi moţiunea de cenzură nu au

niciun temei serios.

Am vorbit de aceste două coduri şi mă surprinde faptul că un

fost ministru al justiţiei spune că doar o mică parte a fost declarată

neconstituţională. Dar aţi fi vrut să fiţi în acea mică parte? Să fi fost

victima acelei mici părţi? (Aplauze.)

Vreau să vă mai dau o informaţie, stimaţi colegi.

68

De anul trecut, de când Curtea Constituţională a spus că

dispoziţiile art. 297 alin. (1), foarte bine recitat de un antevorbitor,

sunt neconstituţionale, instanţele de judecată nu s-au mai pronunţat pe

acest temei de drept. Suntem într-o situaţie de blocaj. Înalta Curte a

cerut Ministerului Public să redefinească toate faptele descrise în

rechizitorii, din perspectiva acestei decizii, tocmai pentru că nu s-a

făcut o legiferare în sensul deciziei.

Aceasta este cauza urgenţei, aceasta este situaţia excepţională

pe care Prună şi Cioloş au evitat-o la vremea respectivă. Acesta este

motivul pentru care s-a găsit o asemenea soluţie. Dacă soluţia e bună

sau rea, dacă este în acord cu decizia Curţii Constituţionale, era rolul

Parlamentului. Nicidecum... aş vrea să nu admiteţi să fim conduşi de

CSM, de Înalta Curte, de orice altă autoritate. Atunci când aţi depus

jurământul, în Constituţia pe care aţi pus mâna scrie că Parlamentul

este unica autoritate legiuitoare a ţării, că pe timpul mandatului

deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, mandatul imperativ

fiind nul.

Stimaţi colegi,

Şi dacă veţi ajunge vreodată, şi cei care sunt treji şi cei care

dorm, la putere, am să apăr acelaşi punct de vedere. Am să apăr

Parlamentul, chiar şi din afara Parlamentului, pentru că pentru asta am

ieşit în stradă în 1989, când nu ştiam cum arată un parlament

democratic ales.

Or, aş vrea să nu acceptăm asemenea imixtiuni. Am spus

astăzi în faţa plenului Curţii Constituţionale că s-a generat un conflict

69

juridic de natură constituţională, din păcate. El a fost generat de

preşedintele României. A fost generat atunci când a ieşit în stradă ca

să dea semnal de încurajare pentru manifestaţii, a făcut-o atunci când

s-a dus la Consiliul Superior al Magistraturii şi a cerut şi a obţinut

sesizarea Curţii Constituţionale, a făcut-o atunci când a cerut

imperativ Avocatului Poporului să facă o asemenea excepţie, tot în

faţa Curţii Constituţionale.

Este un comportament inacceptabil şi recunosc, domnule fost

preşedinte, că nu mi-am închipuit că se poate şi mai rău ca pe vremea

dumneavoastră. (Aplauze.)

Aş fi vrut ca fostul preşedinte al României să ajungă la

concluzia că aceste prevederi sunt sursă de abuz, sunt sursă de acţiuni

antidemocratice, atunci când era preşedinte şi putea să intervină să nu

avem protocoale secrete, să nu avem echipe mixte, să nu avem o

adresă de la CSAT în care se spune că aceste echipe aveau ca scop

împiedicarea accesului în funcţii publice a unor persoane corupte,

pentru că asta o stabilesc judecătorii, domnule fost preşedinte, nu

echipele mixte. (Aplauze.) Aceasta nu este democraţie, acesta nu este

regim constituţional.

În legătură însă cu moţiunea de cenzură… am fi tratat-o cu

altă seriozitate dacă era consistentă. Apropo, am rugămintea să-i

spuneţi celui care a declanşat moţiunea de cenzură că n-are cum să fie

Ordonanţa nr. 13 primul act al Guvernului. Nici măcar în fizică. Că

aşa a spus ieri.

70

Şi atunci, dacă nu aveţi nimic de comentat în legătură cu

măsurile economice şi sociale luate de Guvern, în legătură cu cele care

au produs deja efecte în societatea românească – în privinţa salarizării,

în privinţa sistemului fiscal, în privinţa sistemului de impozitare –

atunci această moţiune este una pur politicianistă, este exact cum a

spus cineva mai devreme, „ca să salvăm imaginea” - lucru care pe noi

nu ne preocupă, poate pe dumneavoastră, da - şi ea trebuie să fie

nevotată.

Şi aş mai avea o rugăminte. Am văzut că aţi imitat un gest

folosit şi de cei din Piaţă, care la rândul lor imitau o acţiune din

Ucraina, probabil că modelul e foarte plăcut şi dorit şi la noi de unii.

Aş fi vrut însă să mă asigur că toţi cei care au făcut acest gest

şi-au folosit telefonul şi abonamentul provenite din fonduri proprii, nu

pe banii Parlamentului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Îţi face semn cu mâna cineva, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Nu pot să refuz un ayatollah, vă rog, două minute.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte... domnule preşedinte,

Aici se ridică mâna, nu-i ca pe vapor.

71

Domnul Traian Băsescu:

Domnilor preşedinţi,

Nu ştiu cum era pe vapor, dar să ştiţi că acolo n-am întâlnit

escroci. (Aplauze.)

Acolo categoria aceasta de oameni, dacă apucau să se urce pe

vapor, sigur nu ştiu dacă erau şi la întoarcere, pe când Parlamentul văd

că ţine orice, pe tot mandatul.

Aş vrea un drept la replică, pentru că se extinde o poveste

preluată, domnule senator Nicolae, chiar de la televiziunile care nu vă

plac – povestea cu hotărârile CSAT.

Vreau să vă lămuresc asupra unui lucru. Nu există niciun

protocol între DNA, parchete şi SRI, aprobat sau sugerat a se face de

către CSAT. Deci nu ştiu de unde aţi preluat această minciună.

(Vociferări.)

Domnule, poate că... poate că după ce am plecat s-au extins

lucrurile, treaba voastră ce vorbiţi, dar nu le puneţi în seama mea.

Doi. În CSAT, dragii mei, a fost domnul preşedinte

Tăriceanu, 4 ani de zile, vicepreşedinte al CSAT-ului şi îl puteaţi

întreba; a fost colegul dumneavoastră, Victor-Viorel Ponta, 3 ani şi îl

puteaţi întreba, să vă dumiriţi că niciodată CSAT-ul nu a aprobat

protocoale între SRI şi DNA.

Dacă s-au făcut... dacă s-au făcut, şi eu aş fi curios să văd un

asemenea protocol, pentru că este un lucru grav dacă acest lucru s-a

întâmplat. Dacă însă confundaţi, pentru că toţi vorbiţi de 2005, dacă

confundaţi acest lucru cu o decizie a CSAT-ului din 2010, când în

72

timpul crizei era o evaziune incredibilă, când s-a decis ca Ministerul

de Finanţe, Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, structurile de

informaţii să nu mai trimită la mine că sesizează evaziune fiscală -

pentru că eu nu puteam să pun mâna pe telefon, să-i spun

procurorului, domnule procuror, ia vezi că mai am o sesizare de

evaziune fiscală - şi s-a stabilit, întâlniţi-vă după un regulament pe

care să vi-l scrieţi şi să respecte legea, şi schimbaţi informaţiile, aţi

văzut foarte bine, şi nu să faceţi dosare penale împreună, atenţie!

Şi aţi văzut foarte bine cum fac serviciile de informaţii când e

câte o boroboaţă, de genul Hexi Pharma. Au dat ei comunicat că au

făcut peste 300 de informări către Guvern şi Preşedinţie? Da! Ce

trebuia să facă preşedintele sau ministrul? Să contacteze un procuror?

De ce, dacă a avut informaţia, n-a transferat-o la Interne sau direct la

DNA, ca informaţie?

Deci nu vă mai lăsaţi păcăliţi de propagandă, că CSAT-ul nu

a încălcat legea.

Şi vreau să mai ştiţi ceva. Deşi decizia cu acele comisii care

să schimbe informaţiile, să nu mai înfunde numai cabinetele

miniştrilor - care nu puteau vorbi cu procurorul, să semnaleze

lucrurile, că era altă dandana -, vreau să ştiţi că asta s-a decis în 2010,

iar din 2012 a fost transferată ca activitate Guvernului Ponta, da?

Deci vă doresc mult succes! (Aplauze. Vociferări.)

Păi, vedeţi, că-i la Guvern, oameni buni. Dacă CSAT-ul nu

vrea să facă hotărârile publice, vă asigur că toate hotărârile CSAT s-au

73

aflat în mapa premierului şi, ca atare, sunt depozitate la Guvern.

(Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Este o zi a replicilor.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat drept la replică.

Vă rog.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de

la tribună):

Domnule preşedinte...

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Două minute aşteptaţi, să auziţi replica, vă rog frumos.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt convins că aritmetica e imbatabilă: 4 ani de mandat ai

mei, 3 ai lui Ponta, 7. Dumneavoastră câţi aţi avut, 10 parcă? 3 ai lui

Boc, Ok, dar Boc nu se pune. Boc nu se pune. (Aplauze.)

Dar nu aceasta e problema.

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră spuneţi următorul lucru: domnule, în CSAT

nu s-a aprobat niciun protocol de colaborare, daţi-mi voie, între SRI şi

DNA, OK. Aţi fost dumneavoastră martor că eram vicepreşedinte,

foarte bine.

74

Dar dumneavoastră aţi spus în nenumărate rânduri următorul

lucru, pe care nu-l puteţi contesta: „Sunt cel mai bine informat om din

ţară, toate informaţiile ajung la mine”.

Şi atunci... şi atunci vă întreb un lucru... vă întreb un lucru:

cum de această informaţie nu a ajuns la dumneavoastră? Ori eraţi cel

mai bine informat, ori v-au tras pe sfoară, trebuie să existe o

explicaţie. (Revine la prezidiu.)

(Domnul senator Traian Băsescu doreşte dreptul la replică.)

Da, bine, aşteptăm cu interes.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Staţi, domnule... domnule preşedinte... (Aplauze.)

Domnul Traian Băsescu:

Domnilor...

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnul Traian Băsescu...

Domnul Traian Băsescu:

... am ajuns la concluzia...

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnul senator Traian Băsescu...

Domnul Traian Băsescu:

A, pardon...

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

75

... aşteptaţi să vă dau microfonul.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă rog.

Domnul Traian Băsescu:

Am ajuns la concluzia că pot să-mi menţin afirmaţia. Am fost

cel mai bine informat om politic, dar n-am ştiut decât 10%. (Aplauze.

Rumoare.)

În condiţiile acestea, vă daţi seama cât ştiu cei doi preşedinţi

de Camere? Dacă preşedintele ştie 10%...

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte,

Fiecare cu gaşca lui. Dumneavoastră cu Serviciile, noi cu

cetăţenii. (Aplauze.)

Domnul Traian Băsescu:

Aşa este. Am văzut cât sunteţi cu cetăţenii, numai zilele

acestea, prin Piaţa Victoriei.

Şi vă mai pot spune ceva: se vede cât sunteţi cu cetăţenii, că

toţi v-aţi pitit de frică că vi s-au făcut publice numerele de telefon. De

ce fugiţi de cetăţeni? Vorbiţi cu ei la telefon.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

76

Să ştiţi că pe mine mă sună şi noaptea, nicio problemă, n-

aveţi grijă.

Domnul Traian Băsescu:

Da, numai că... spuneţi cinstit, câţi vă înjură zilele acestea?

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Să ştiţi că e greu să depăşească numărul celor care vă înjură

pe dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnilor preşedinţi, Traian Băsescu şi Călin Popescu-

Tăriceanu, după şedinţă vă invit la mine în birou, să continuaţi

discuţia.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

La un whisky!

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Nu...

Stimaţi colegi,

După încheierea dezbaterilor....

Domnul prim-ministru Sorin Grindeanu mi-a comunicat că

nu mai vrea să mai adauge nimic.

În aceste condiţii, consider încheiate dezbaterile. Urmează să

ne exprimăm votul asupra moţiunii de cenzură.

Vă reamintesc că, potrivit art. 113 din Constituţie, moţiunea

de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor,

77

votul este secret şi se exprimă, potrivit art. 88 şi art. 95 din

Regulamentul activităţilor comune.

De asemenea, reamintesc prevederile art. 48 din Regulament,

potrivit cărora, fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi una neagră.

Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră

înseamnă vot pentru moţiunea de cenzură. Bila neagră introdusă în

urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra

moţiunii.

Îi invit pe cei doi chestori ai Camerei Deputaţilor, respectiv

domnul...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pe procedură!

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Pe procedură?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnilor preşedinţi,

Grupurile reunite ale Partidului Social Democrat au hotărât să

asigure cvorumul necesar, dar nu participă la vot.

Votul pentru Guvernul Grindeanu noi l-am dat acum o lună.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Îi invit pe cei doi chestori ai Camerei Deputaţilor...

Îmi cer scuze!

Domnul deputat Avram.

78

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupurile reunite ale Alianţei Liberalilor şi Democraţilor vor

asigura cvorumul şi nu vor vota.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Cei doi chestori, colegi de-ai noştri, Mircea Drăghici şi

Valeriu Steriu şi-au ocupat locurile destinate pentru înmânarea bilelor.

Dau cuvântul doamnei deputat Ioana Bran, secretar al

Camerei Deputaţilor, pentru a citi lista deputaţilor.

Doamna Ioana Bran:

Domnul Daniel Constantin prezent, nu votează

Ana Birchall prezentă, nu votează

Toma-Florin Petcu prezent, nu votează

Viorel Ştefan prezent, nu votează

Florin Iordache prezent, nu votează

Lia Olguţa Vasilescu prezentă, nu votează

Răzvan-Alexandru Cuc prezent, nu votează

Gabriel Petrea prezent, nu votează

Graţiela Leocadia Gavrilescu prezentă, nu votează

Mircea-Titus Dobre prezent, nu votează

Abu-Amra Lavinia-Corina absentă

79

Achiţei Vasile-Cristian prezent

Adnagi Slavoliub prezent, nu votează

Alexe Costel prezent

Ambrus Izabella-Agnes prezentă

Anastase Roberta Alma prezentă

Andrei Alexandru-Ioan prezent, nu votează

Andronache Gabriel prezent

Andruşcă Dănuţ prezent, nu votează

Antal István-János prezent

Anton Anton prezent, nu votează

Apjok Norbert prezent, nu votează

Ardelean Ben-Oni prezent

Avram Constantin prezent, nu votează

Axinte Vasile prezent, nu votează

Babuş Radu prezent, nu votează

Badea Leonardo prezent, nu votează

Balan Ioan prezent

Balint Liviu-Ioan prezent

Banias Mircea Marius absent

Barna Ilie Dan prezent

Băişanu Ştefan-Alexandru prezent, nu votează

80

Abu-Amra Lavinia-Corina prezentă

Bălănescu Alexandru prezent, nu votează

Bănicioiu Nicolae prezent, nu votează

Bârlădeanu Dragoş-Petruţ prezent, nu votează

Bejinariu Eugen prezent, nu votează

Bende Sándor absent

Benedek Zacharie prezent

Benga Tudor-Vlad prezent

Benkő Erika prezent

Bica Dănuţ prezent

Bichineţ Corneliu prezent

Biró Rozália-Ibolya absentă

Biro Zsolt-Istvan prezent

Bîzgan-Gayral Oana-Mioara prezentă

Boboc Tudoriţa-Rodica prezentă, nu votează

Boboc Valentin Gabriel prezent, nu votează

Bode Lucian Nicolae prezent

Bodea Marius prezent

Bogaciu Alexandra-Corina prezentă, nu votează

Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent, nu votează

Bontea Vlad prezent, nu votează

81

Boroianu Aurel-Robert prezent

Borza Remus-Adrian absent

Bota Marius Sorin-Ovidiu prezent, nu votează

Botez Mihai-Cătălin prezent

Bozianu Nicoleta-Cătălina prezentă

Bran Ioana prezentă, nu votează

Bucura-Oprescu Simona prezentă, nu votează

Budăi Marius-Constantin prezent, nu votează

Buican Cristian prezent

Buicu Corneliu-Florin prezent, nu votează

Bulai Iulian prezent

Bumb Sorin-Ioan prezent

Burciu Cristina prezentă, nu votează

Calista Mara-Daniela prezentă

Calotă Florică Ică prezent, nu votează

Căciulă Aurel prezent, nu votează

Călin Ion prezent, nu votează

Căprar Dorel-Gheorghe prezent, nu votează

Căruceru Aida-Cristina prezentă, nu votează

Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă, nu votează

Cherecheş Florica prezentă

82

Cherecheş Viorica prezentă

Chichirău Cosette-Paula prezentă

Chiriac Viorel prezent, nu votează

Chiriţă Dumitru prezent, nu votează

Ciocan Dan prezent, nu votează

Ciofu Tamara-Dorina prezentă, nu votează

Ciolacu Ion-Marcel prezent, nu votează

Ciuhodaru Tudor prezent, nu votează

Cîmpeanu Sorin Mihai prezent, nu votează

Cîtea Vasile prezent, nu votează

Cobuz Maricela prezentă, nu votează

Cocoş Vasile prezent, nu votează

Codreanu Constantin prezent

Coliu Doru-Petrişor prezent

Cosma Andreea prezentă, nu votează

Coste Marina-Adelina absentă

Costescu Manuel prezent

Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent

Cristache Cătălin prezent

Csép Éva-Andrea prezentă

Csokany Petronela-Mihaela prezentă

83

Csoma Botond prezent

Cuc Alexandru-Răzvan

Cucşa Marian-Gheorghe prezent, dar nu

votează

Culeafă Mihai prezent

Cupă Ion prezent, nu votează

Cupşa Ioan absent

Dan Nicuşor Daniel prezent

Dehelean Silviu prezent

Dinu Cristina-Elena prezentă, nu votează

Dîrzu Ioan prezent, nu votează

Dobre Mircea-Titus prezent, nu votează

Dobre Victor Paul prezent

Dobrică Ionela Viorela prezentă, nu votează

Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae prezent, nu votează

Dobrovie Matei-Adrian prezent

Dohotaru Adrian-Octavian prezent

Dragnea Nicolae-Liviu prezent, nu votează

Drăghici Mircea-Gheorghe prezent, nu votează

Drulă Cătălin prezent

Dumitrache Ileana Cristina prezentă, nu votează

Dunava Costel Neculai prezent, nu votează

84

Durbacă Eugen prezent, nu votează

Duruş Vlad-Emanuel prezent

Erdei Dolóczki István prezent

Farago Petru prezent

Fădor Angelica prezentă

Firczak Iulius Marian prezent

Durbacă Eugen prezent

Florea Damian prezent, nu votează

Florea Oana-Consuela absentă

Floroiu Ionel prezent, nu votează

Furic Iarco absent

Furtună Mirela prezentă, nu votează

Ganţ Ovidiu Victor absent

Gavrilă Camelia prezentă, nu votează

Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă, nu votează

Gavriliţă Bianca-Miruna prezentă, nu votează

Găină Mihăiţă prezent, nu votează

Gâdea Adrian-Ionuţ absent

Georgescu Nicolae prezent, nu votează

Gerea Andrei Dominic prezent, nu votează

Gheorghe Andrei Daniel prezent

85

Gheorghe Tinel prezent

Gheorghiu Bogdan prezent

Ghera Giureci-Slobodan prezent

Ghilea Găvrilă absent

Ghinea Cristian prezent

Giugea Nicolae prezent

Goga Octavian absent

Grosaru Andi-Gabriel prezent

Gudu Vasile prezent

Halici Nicuşor prezent, nu votează

Havrici Emanuel-Iuliu prezent, nu votează

Heiuş Lucian-Ovidiu prezent

Holban Georgeta-Carmen prezentă, nu votează

Huncă Mihaela prezentă, nu votează

Huţucă Bogdan-Iulian prezent

Iacomi Iulian prezent, nu votează

Iancu Iulian prezent, nu votează

Iancu Marius-Ionel absent

Ibram Iusein absent

Iftimie Neculai prezent, nu votează

Ignat Miron prezent, nu votează

86

Ilişanu Claudiu-Augustin prezent, nu votează

Intotero Natalia-Elena prezentă, nu votează

Ion Stelian-Cristian prezent

Ionescu George prezent

Ioniţă Antoneta prezentă

Iordache Florin prezent, nu votează

Itu Cornel prezent, nu votează

Iurişniţi Cristina-Ionela prezentă

Jivan Luminiţa-Maria prezentă, nu votează

Kelemen Hunor prezent

Korodi Attila prezent

Kulcsár-Terza József-György absent

Lazăr Sorin prezent, nu votează

Leoreanu Laurenţiu-Dan prezent

Longher Victoria prezentă

Lovin Dumitru prezent, nu votează

Lungu Tudoriţa prezentă

Lupaşcu Costel prezent, nu votează

Lupescu Dumitru prezent

Macovei Silviu Nicu prezent, nu votează

Magyar Loránd-Bálint prezent

87

Manole Petre-Florin prezent, nu votează

Mareş Mara prezentă

Marica Petru-Sorin prezent, nu votează

Márton Árpád-Francisc prezent

Matei Călin-Vasile-Andrei prezent, nu votează

Mărgărit Mitică-Marius prezent, nu votează

Meiroşu Marilena-Emilia prezentă, nu votează

Mihalescul Dumitru prezent

Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă, nu votează

Mînzatu Roxana prezentă, nu votează

Moagher Laura-Mihaela prezentă, nu votează

Mocanu Adrian absent

Mocioalcă Ion prezent, nu votează

Mohaci Mihai prezent, nu votează

Moldovan Sorin-Dan prezent

Moşteanu Liviu-Ionuţ prezent

Movilă Petru prezent

Munteanu Ioan prezent, nu votează

Muşoiu Ştefan prezent, nu votează

Nasra Gabriel-Horia prezent, nu votează

Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent

88

Neagu Nicolae prezent

Neaţă Eugen prezent, nu votează

Nechifor Cătălin-Ioan prezent, nu votează

Nicoară Romeo Florin prezent

Nicolae Andrei prezent, nu votează

Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent

Nicolicea Eugen prezent, nu votează

Nistor Laurenţiu prezent, nu votează

Niţă Mihai prezent, nu votează

Niţă Nicu prezent, nu votează

Nosa Iuliu prezent, nu votează

Olar Corneliu prezent

Olteanu Daniel prezent

Oprea Dumitru prezent

Oprişcan Mihai Doru prezent

Oros Nechita-Adrian prezent

Oteşanu Daniela absentă

Palăr Ionel prezent

Pambuccian Varujan prezent

Pană Adriana-Doina prezentă, nu votează

Paraschiv Rodica prezentă, nu votează

89

Paşcan Emil-Marius prezent

Pau Radu-Adrian prezent, nu votează

Păle Dănuţ prezent, nu votează

Petcu Toma-Florin absent

Petrea Gabriel prezent

Petreţchi Nicolae-Miroslav prezent, nu votează

Petric Octavian prezent, nu votează

Peţa Eliza-Mădălina prezentă, nu votează

Pirtea Marilen-Gabriel absent

Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent

Pleşoianu Liviu Ioan Adrian prezent, nu votează

Plumb Rovana prezentă, nu votează

Ponta Victor-Viorel absent

Pop Andrei prezent, nu votează

Pop Georgian prezent, nu votează

Pop Rareş-Tudor prezent

Popa Florin prezent, nu votează

Popa Mihai Valentin prezent, nu votează

Popa Ştefan-Ovidiu prezent, nu votează

Popescu Mariana-Venera prezentă

Popescu Pavel prezent

90

Popescu Virgil-Daniel prezent

Preda Cezar-Florin prezent

Predoiu Marian-Cătălin prezent

Presură Alexandra prezentă, nu votează

Prisnel Adrian-Claudiu prezent

Prişcă Răzvan Sorin prezent

Prună Cristina-Mădălina prezentă

Radu Anişoara prezentă, nu votează

Radu Nicolaie-Sebastian-

Valentin prezent, nu votează

Raeţchi Ovidiu Alexandru prezent

Răcuci Claudiu-Vasile prezent

Rădulescu Alexandru prezent, nu votează

Rădulescu Cătălin-Marian prezent, nu votează

Rădulescu Dan-Răzvan prezent

Rodeanu Bogdan-Ionel prezent

Roman Florin-Claudiu prezent

Roman Ioan Sorin prezent, nu votează

Romanescu Cristinel prezent

Roşca Lucreţia prezentă, nu votează

Rotaru Alexandru prezent, nu votează

Rotaru Răzvan-Ilie absent

91

Săftoiu Ana Adriana prezentă

Sămărtinean Cornel-Mircea prezent

Schelean-Şomfelean Valeria-

Diana prezentă

Sebestyén Csaba-István prezent

Sefer Cristian-George prezent

Seidler Cristian-Gabriel prezent

Seres Dénes prezent

Sighiartău Robert-Ionatan prezent

Simion Lucian-Eduard prezent, nu votează

Simionca Ionuţ prezent

Simonis Alfred-Robert prezent

nu votează

Sitterli Ovidiu-Ioan prezent, nu votează

Socotar Gheorghe-Dinu prezent, nu votează

Solomon Adrian prezent, nu votează

Spânu Ion prezent, nu votează

Stamatian Vasile-Florin prezent

Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel prezent

Stancu Florinel prezent, nu votează

Stativă Irinel Ioan prezent, nu votează

Stănescu Alexandru prezent, nu votează

92

Steriu Valeriu-Andrei prezent

Stoica Bogdan-Alin absent

Stroe Ionuţ-Marian prezent

Suciu Matei prezent, nu votează

Suciu Vasile-Daniel prezent, nu votează

Surgent Marius-Gheorghe absent

Szabó Ödön prezent

Şarapatin Elvira prezentă, nu votează

Şerban Ciprian-Constantin prezent, nu votează

Şimon Gheorghe prezent, nu votează

Şişcu George prezent

Şotcan Theodora prezentă, nu votează

Şova Lucian prezent, nu votează

Şovăială Constantin prezent

Ştefan Corneliu prezent, nu votează

Ştefan Ion prezent

Ştefan Viorel prezent, nu votează

Ştirbu Gigel-Sorinel prezent

Tabugan Ion prezent

Tănăsescu Alina-Elena prezentă, nu votează

Terea Ioan prezent, nu votează

93

Tîlvăr Angel absent

Todor Adrian prezent, nu votează

Todoran Adrian-Mihăiţă prezent

Toma Ilie prezent, nu votează

Tomac Eugen prezent

Tripa Florin-Dan prezent, nu votează

Truşcă Constantin prezent, nu votează

Tudor Beatrice prezentă, nu votează

Tudose Mihai prezent, nu votează

Turcan Raluca prezentă

Turcescu Robert-Nicolae prezent

Tuşa Adriana Diana absentă

Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent

Ursu Răzvan-Ion prezent, nu votează

Varga Glad-Aurel prezent

Varga Vasile prezent

Vasile Daniel prezent

Vasilescu Lia Olguţa prezentă, nu votează

Vasilică Radu Costin prezent, nu votează

Vass Levente prezent

Văcaru Alin Vasile prezent, nu votează

94

Velcea Nicolae prezent, nu votează

Vexler Silviu prezent, nu votează

Vişan George-Gabriel prezent, nu votează

Vîlceanu Dan prezent

Vîrză Mihăiţă prezent, nu votează

Vlad Sergiu Cosmin prezent

Vlase Petru Gabriel prezent, nu votează

Vlăducă Oana-Silvia prezentă, nu votează

Voicu Mihai Alexandru prezent

Vosganian Varujan absent

Weber Mihai prezent, nu votează

Zainea Cornel prezent

Zamfira Constantin-Cătălin prezent, nu votează

Zisopol Dragoş Gabriel prezent

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna

deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei

Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Îl invit pe colegul nostru, secretar al Senatului, să dea citire

listei cu colegii senatori.

Domnul Ion-Marcel Vela:

95

Popa Cornel prezent

Pănescu Doru-Adrian prezent

Alexandrescu Vlad-Tudor prezent

Andronescu Ecaterina prezentă

Arcan Emilia prezentă

Arcaş Viorel prezent

Avram Nicolae prezent

Baciu Gheorghe prezent

Badea Viorel-Riceard prezent

Bădălău Niculae prezent

Bădulescu Dorin-Valeriu absent

Benea Adrian-Dragoş prezent

Vulpescu Ioan prezent, nu

votează

Bodog Florian-Dorel prezent, nu

votează

Băsescu Traian prezent,

votează

Botnariu Emanuel-Gabriel prezent, nu

votează

Brăiloiu Tit-Liviu prezent, nu

votează

Breaz Valer-Daniel prezent, nu

votează

Bulacu Romulus prezent

96

Butunoi Ionel-Daniel prezent, nu

votează

Cadariu Constantin-Daniel prezent

Caracota Iancu prezent

Cazan Mircea-Vasile prezent

Cazanciuc Robert-Marius prezent, nu

votează

Cârciumaru Florin prezent, nu

votează

Chirteş Ioan-Cristian prezent

Chisăliţă Ioan-Narcis prezent, nu

votează

Chiţac Vergil prezent

Cîţu Florin-Vasile prezent

Coliban Allen prezent

Corlăţean Titus prezent, nu

votează

Costoiu Mihnea-Cosmin prezent, nu

votează

Covaciu Severica-Rodica prezentă

Craioveanu Elena-Lavinia prezentă, nu

votează

Creţu Gabriela prezentă, nu

votează

Cristina Ioan prezent

97

Császár Károly Zsolt prezent

Cseke Attila-Zoltan prezent

Dan Carmen Daniela absentă

Dănăilă Leon prezent

Deneş Ioan prezent, nu

votează

Derzsi Ákos prezent

Diaconescu Renică prezent, nu

votează

Diaconu Adrian-Nicolae prezent, nu

votează

Dinică Silvia-Monica prezentă

Dinu Nicoleta-Ramona prezentă

Dircă George-Edward prezent

Dogariu Eugen prezent, nu

votează

Dumitrescu Cristian-Sorin prezent, nu

votează

Dumitrescu Iulian absent

Dunca Marius-Alexandru prezent

Fălcoi Nicu prezent

Federovici Doina-Elena prezentă, nu

votează

Fejér László-Ődőn prezent

Fenechiu Cătălin-Daniel prezent

98

Filipescu Răducu-George prezent

Ganea Ion prezent

Ghica Cristian prezent

Gorghiu Alina-Ştefania prezentă

Goţiu Remus Mihai prezent

Hadârcă Ion prezent, nu

votează

Hărău Eleonora-Carmen prezentă

Ilea Vasile prezent, nu

votează

Ilie Viorel prezent, nu

votează

Ionaşcu Gabi prezent

Iordache Virginel prezent, nu

votează

Iriza Scarlat prezent, nu

votează

László Attila prezent

Leş Gabriel-Beniamin prezent, nu

votează

Lungu Dan prezent

Lungu Vasile-Cristian prezent

Lupu Victorel prezent, nu

votează

Manda Iulian-Claudiu prezent, nu

99

votează

Manoliu Dan prezent, nu

votează

Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent, nu

votează

Meleşcanu Teodor-Viorel prezent, nu

votează

Marin Gheorghe prezent, nu

votează

Marin Nicolae prezent, nu

votează

Marussi George-Nicolae prezent

Matei Constantin-Bogdan prezent, nu

votează

Mazilu Liviu-Lucian prezent, nu

votează

Mihail Radu-Mihai prezent

Mihu Ştefan prezent, nu

votează

Mirea Siminica prezentă

Moga Nicolae prezent, nu

votează

Nicoară Marius-Petre prezent

Nicolae Şerban prezent, nu

votează

100

Niţă Ilie absent

Novák Csaba-Zoltán prezent

Oprea Mario-Ovidiu prezent

Oprea Ştefan-Radu prezent, nu

votează

Orţan Ovidiu-Florin prezent, nu

votează

Pauliuc Nicoleta prezentă

Pereş Alexandru prezent

Pîrvulescu Eugen prezent

Pop Gheorghe prezent, nu

votează

Popa Ion prezent

Popescu-Tăriceanu Călin-

Constantin-Anton

prezent, nu

votează

Preda Radu-Cosmin prezent, nu

votează

Presadă Florina-Raluca prezentă

Resmeriţă Cornel-Cristian prezent, nu

votează

Romaşcanu Lucian prezent, nu

votează

Rotaru Ion prezent, nu

votează

Ruse Mihai prezent, nu

101

votează

Salan Viorel prezent, nu

votează

Savin Emanoil prezent, nu

votează

Sbîrnea Liliana prezentă, nu

votează

Scântei Laura-Iuliana prezentă

Sibinescu Ionuţ prezent, nu

votează

Silistru Doina prezentă, nu

votează

Simionca Ioan prezent, nu

votează

Smarandache Miron-Alexandru prezent, nu

votează

Soporan Aurel-Horea prezent, nu

votează

Stan Ioan prezent, nu

votează

Stănescu Paul prezent, nu

votează

Stângă George-Cătălin prezent

Stocheci Cristina-Mariana prezentă, nu

votează

102

Şoptică Costel prezent

Talpoş Ioan-Iustin prezent

Tánczos Barna prezent

Teodorovici Eugen-Orlando prezent, nu

votează

Toma Cătălin Dumitru prezent

Toma Vasilică prezent, nu

votează

Trufin Lucian absent

Turos Lóránd prezent

Ţapu Nazare Eugen prezent

Ţuţuianu Adrian prezent, nu

votează

Valeca Şerban-Constantin prezent, nu

votează

Vela Ion Marcel prezent

Verestóy Attila prezent

Wiener Adrian prezent

Zamfir Daniel-Cătălin prezent

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Rog membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să

se întrunească la sala de şedinţă a Biroului permanent al Camerei

Deputaţilor pentru verificarea şi numărarea voturilor exprimate.

Procedură, domnul Nicolăescu.

Vă rog.

103

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna preşedintă, şi pentru toată lumea, vreau să anunţ că,

din cei 69 de deputaţi ai Partidului Naţional Liberal, au fost prezenţi şi

au votat 66, trei fiind absenţi motivat, cu probleme deosebite în

familie.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Mulţumesc.

Rog colegii să se întrunească la sala noastră de şedinţă a

Biroului permanent pentru verificarea şi numărarea voturilor

exprimate. Mulţumesc.

Domnul Viorel-Riceard Badea:

Domnilor preşedinţi,

Vă informez că şi de la Senat lipseşte un senator al Partidului

Naţional Liberal, motivat, este plecat în străinătate.

Vă mulţumesc.

După pauză

În continuare şedinţa a fost condusă de doamna deputat

Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,

asistată de domnul senator Ion-Marcel Vela, secretar al Senatului, şi

de doamna deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaţilor.

Din prezidiu a făcut parte domnul senator Iulian-Claudiu

Manda, vicepreşedinte al Senatului.

104

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Stimaţi colegi, reluăm lucrările.

O invit pe colega noastră să prezinte procesul-verbal referitor

la rezultatul votului asupra moţiunii de cenzură.

Doamnă secretar, vă rog.

Doamna Ioana Bran:

Bună ziua.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către

deputaţi şi senatori asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 123 de

deputaţi şi senatori.

Birourile permanente ale celor două Camere ale

Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul

activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând

la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi

senatori, prin vot secret cu bile, asupra moţiunii de cenzură iniţiate de

123 de deputaţi şi senatori, au constatat următoarele:

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 464;

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 432;

Numărul total de voturi exprimate: 202;

Numărul de voturi anulate: 33;

Numărul total de voturi valabil exprimate, din care:

Voturi pentru adoptarea moţiunii de cenzură: 161;

(Aplauze.)

105

Voturi contra moţiunii de cenzură: 8.

Potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Constituţia

României, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii

deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă în prezent minimum 233

de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 464 de parlamentari,

au fost prezenţi 432, din care 161 au votat pentru moţiunea de

cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerute

de Constituţie pentru adoptare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumim şi noi.

Având în vedere rezultatul voturilor exprimate, constatat de

Birourile permanente şi consemnat în procesul-verbal prezentat,

moţiunea de cenzură nu a întrunit numărul de voturi necesar prevăzut

de art. 113 din Constituţie.

Stimaţi colegi, mai avem un punct pe ordinea de zi.

Stimaţi colegi,

Urmează depunerea jurământului de către domnul deputat

Costescu Manuel, în calitate de membru al Comisiei comune

permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea

controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de

Informaţii, care, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, va rosti textul

jurământului, îl va semna şi îl va depune la preşedintele de şedinţă.

Vă rog, vă invit la tribună pentru a depune jurământul.

106

Domnul Manuel Costescu:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Manuel Costescu, jur să păstrez secretul asupra

documentelor, datelor şi informaţiilor de care voi lua cunoştinţă în

exercitarea atribuţiilor, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea

acestuia.

Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile

fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de

Informaţii sau ale altor servicii secrete de informaţii.

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de

şedinţă.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,36.