s t e n o g r a m a - senat.ro · - proiect de hotărâre referitoare la comunicarea comisiei...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 20 martie 2018

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Despre Zaraza,

Jean Jipa și mai mult decât atât în comuna Ogrezeni din județul Giurgiu”;

- Ioan-Iustin Talpoș (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Luați lumină de la

Dragnea”;

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Modernizarea armatei va relansa

și industria de apărare a României”;

- Fejér László-Ödön (UDMR) – declaraţie politică având ca titlu „De ce împiedică

prefectul județului Covasna sărbătorirea zilei de 15 martie – Ziua Maghiarilor de

Pretutindeni?”;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Prosperitatea unei

țări nu se poate realiza decât în situația în care se stimulează, se încurajează munca și

inițiativa privată a cetățenilor”;

- Nicu Fălcoi (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Apel la implicare pentru evitarea

eșecului proiectului cu finanțare europeană vizând amenajarea malurilor Canalului Bega

pe tronsonul timișorean”;

- Adrian Wiener (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Mistificarea României sau

infracțiunea de a vorbi despre realitatea românească”;

- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Controlul psihiatric

obligatoriu la angajarea în învățământul preuniversitar”;

- Silvia-Monica Dinică (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Misiunea publică a

TVR – de la informare, la manipulare”;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Abandonul universitar, o

problemă de strictă actualitate a învățământului superior”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca temă recentul conflict iscat în

spațiul public între Liviu Dragnea și Victor Ponta, foști colegi de partid;

- Vlad-Tudor Alexandrescu (USR) – declaraţie politică având ca temă necesitatea

dezvoltării României pe termen mediu și lung și a reducerii riscului de sărăcie și de

excluziune socială în România;

5

- 2 -

- Dan Manoliu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Zona montană a României

constituie un teritoriu de interes național economic, social și de mediu natural”;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Oferta de produse autohtone, în

fața dublului standard de calitate și preț al celor străine”;

- Cristian Ghica (USR) – declaraţie politică având ca temă Ziua Internațională a

Sindromului Down;

- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca titlu „România exemplelor

bune”.

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 35

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 26 – 31 martie a.c. 35

4. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15

alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată:

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice

locale şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

36

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor naţionale

conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind un

cadru de monitorizare pentru economia circulară – COM(2018) 29 final;


Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Acțiuni ale

UE în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de

mediu – COM(2018) 10 final;


Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie

europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară – COM(2018) 28 final;


Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Spre o

utilizare cât mai largă a combustibililor alternativi – un plan de acțiune privind

infrastructura pentru combustibili alternativi, conform articolului 10 alineat (6) din

Directiva 2014/94/UE, inclusiv evaluarea cadrelor naționale de politică conform

articolului 10 alineat (2) din Directiva 2014/94/UE – COM(2017) 652 final.

37

- 3 -

6. Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea pensiilor speciale. (L540/2017)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

41

7. Dezbaterea și respingerea Legii privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului

Brătianu-Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, de către

Ministerul Culturii și Identității Naționale. (L493/2016)

(Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.)

44

8. Dezbaterea Propunerii legislative privind transmiterea unui imobil din domeniul public al

statului şi din administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Instituţia Prefectului – Judeţul

Giurgiu în domeniul public al judeţului Giurgiu şi în administrarea Consiliului Judeţean

Giurgiu. (L47/2018)


46

9. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind preluarea la datoria publică a sumei

de 17.261.739,95 euro, parte din împrumutul extern contractat, cu garanţia statului, prin

Ministerul Finanţelor Publice, de către Consiliul Judeţean Suceava, în asociere cu un număr

de 60 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava, de la Deutsche Bank AG Londra,

pentru finanţarea Programului „Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”.

(L516/2017)

47

10. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 6/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

(L148/2018)

49

11. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 7/2018 pentru modificarea Legii nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de

stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente

bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului privind reducerea poverii

tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei şi consolidarea

gestionării tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la

diagnostic şi tratament şi abordarea nevoilor grupurilor de populaţie cu risc, pentru perioada 1

aprilie 2015 – 31 martie 2018, implementat de Fundaţia Romanian Angel Appeal. (L143/2018)

50

12. Dezbaterea și adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2017

privind modificarea şi completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea

profesiunii de medic veterinar. (L388/2017)

(Reexaminare la solicitarea Președintelui României.)

53

- 4 -

13. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 1 lit. ad) şi a art. 42 lit. o) din

Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. (L46/2018)


55

14. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind aprobarea Programului de investiţii

pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure

şi plantelor medicinale în zona montană. (L91/2018)

62

15. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi

elevii din clasele I – IV din învăţământul de stat şi confesional. (L50/2018)

66

16. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind aprobarea Programului de susţinere a

producătorilor din sectorul pescuitului şi acvaculturii. (L42/2018)

74

17. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea,

administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991. (L48/2018)

76

18. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 5/2018 pentru completarea art. 4 din Legea serviciilor de transport public

local nr. 92/2007. (L123/2018)

78

19. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru completarea articolului 19 din

Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere. (L537/2017)

80

20. Continuarea dezbaterilor și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. (L479/2017)

81

- 5 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 20 martie 2018

Ședința a început la ora 9.00.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului,

înlocuit de domnul senator Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistați de doamna senator

Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu, secretari ai Senatului.

Domnul Nicu Fălcoi:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi, 20 martie 2018.

Ședința este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistat

de domnii secretari Marian Pavel (PSD) și Gheorghe Baciu (PMP).

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90

de minute.

Dau cuvântul domnului senator Salan Viorel. Se pregătește domnul senator Talpoș.

Domnule senator Marciu, poftiți.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Titlul declarației politice: „Despre Zaraza, Jean Jipa și mai mult decât atât în comuna Ogrezeni

din județul Giurgiu”.

Inimos și romantic, cu o imagine care nu s-a erodat, Jean Jipa face parte organic din visele și

spiritul comunei Ogrezeni. De profesie jurist, el este unul dintre primarii legendari ai județului Giurgiu. În

anul 2004, când a fost ales prima oară primar, Jean Jipa era un tânăr întreprinzător particular. De atunci, în

fiecare zi el ajunge la inimile alegătorilor săi, cu care se află într-un dialog permanent în viața reală, dar și

în mediul virtual, pe pagina de socializare a comunei Ogrezeni și pe cea personală.

Aflat la al patrulea mandat consecutiv în această importantă demnitate publică, putem afirma că

Jean Jipa a reușit să facă din politică un izvor al binelui pentru concetățenii săi, devenind una dintre

romanțele politice de succes ale comunei Ogrezeni.

Primarul are alături un consiliu local format din 10 consilieri de la PSD și 3 consilieri de la

PNL. Comuna are patru școli, cu aproape 700 de elevi și preșcolari, trei cabinete medicale individuale,

- 6 -

un dispensar veterinar, 38 de agenți economici cu capital privat, ca și mici întreprinzători. A fost

elaborat planul urbanistic general. Sunt în derulare procedurile privind rețeaua de canalizare și stația de

epurare, precum și rețeaua de apă potabilă. Pentru înființarea rețelei de gaze naturale au fost întreprinse

demersuri necesare la Ministerul Energiei.

Despre Zaraza martorii vremii spun că era cea mai frumoasă femeie din Micul Paris. La

Ogrezeni, primarul a inițiat Operațiunea „Zaraza”, în cadrul căreia cadrele didactice, toții copiii din

școlile de pe raza comunei, dar și locuitorii au participat la strângerea gunoaielor, amenajarea zonelor

verzi, propagând din poartă-n poartă ideea menținerii curățeniei de către toți locuitorii din comună.

Această acțiune a fost bine primită de către cetățeni, care au fost astfel sensibilizați, rezultatul fiind

eliminarea depozitării haotice a gunoaielor, prin asigurarea de către primărie de pubele pentru cetățeni.

Mai înainte de toate însă, Zaraza este povestea unui mit sublim de care avem nevoie cu toții. Astfel, s-a

îndeplinit o dorință nemărturisită: în replică, asemenea frumoasei Zaraza, Ogrezeni a devenit una din

cele mai atractive destinații de weekend din jurul Bucureștiului.

Activitatea primarului se cuantifică în multe realizări, cu sprijinul parlamentarilor PSD din

județ și al Consiliului Județean, potrivit programului de guvernare al PSD, astfel:

- înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Ogrezeni, 12,8 milioane, prin PNDL 1, în

curs de realizare;

- pentru înființarea rețelei de canalizare în comuna Ogrezeni, primăria face astăzi parte din ADI

„Sănătate asigurată prin apă curată, județul Giurgiu”, în Lista de investiții prioritare 2014 – 2020 din

județul Giurgiu – Alimentare cu apă și canalizare, aferentă Masterplanului pentru infrastructura de apă și

canalizare a județului Giurgiu. Pentru comuna Ogrezeni sunt prevăzute lucrări în valoare de 5,4 milioane

de euro;

- primăria dispune de un sistem de supraveghere video, care se va extinde în 2018;

- până la această dată, Primăria Ogrezeni a asigurat prin Planul Național de Cadastru și Carte

Funciară intabularea gratuită a 164 de imobile aflate în proprietatea cetățenilor comunei. În anul 2018

acest demers continuă și se va extinde pe un număr de șapte tarlale, beneficiari fiind încă 350 de

cetățeni din localitatea Ogrezeni;

- înființarea sălii de sport cu tribună de 180 de locuri a fost posibilă prin intermediul Companiei

Naționale de Investiții, în incinta Școlii „Aurel Solacolu”;

- susținerea financiară și promovarea tuturor activităților sportive derulate de cele două cluburi,

„Zmeii Ogrezeni” și „Maxima Hobaia”, pentru juniori și pentru seniori;

- de asemenea, sprijin pentru lăcașele de cult aflate pe teritoriul comunei;

- alocarea de spații pentru funcționarea cabinetelor medicale din comună.

Prin PNDL 2 se vor materializa următoarele proiecte:

- 7 -

- dotare cu echipament specific didactic și de laborator pentru următoarele instituții de învățământ

din comună: Grădinița „Iris” – valoare 14 000 de lei, Școala „Aurel Solacolu” – valoare 39 300, Școala

Primară Hobaia – 22 400, Școala „Sfântul Nectarie” – 60 300;

- de asemenea, asfaltare străzi interioare în satele Ogrezeni și Hobaia, în valoare de 9,6

milioane.

Alte lucruri bune făcute de către primar și consiliu:

- asigurarea transportului gratuit pentru 300 de elevi și studenți către unitățile de învățământ.

De asemenea, doamna director Niță, de la școala gimnazială, a invitat o colegă franceză, o colegă

cetățean francez, profesor la Sorbona, care a participat timp de 30 de zile la toate cursurile de limbă

franceză susținute de profesorii care predau această limbă la Ogrezeni. Concluziile acestei activități au

fost dezbătute pe 16 martie anul curent cu toți profesorii ce predau franceza în nordul județului,

urmând ca aceste concluzii să fie prezentate și dezbătute la nivelul inspectoratului școlar, pe zone, cu

profesorii de specialitate din tot județul;

- de asemenea, consultații stomatologice gratuite pentru cei 536 de elevi din comună;

- organizarea anuală a unor excursii cu tematică istorico-culturală pentru elevii claselor a VIII-a;

- Târg de Paști;

- au fost reabilitate, de asemenea, toate drumurile agricole prin scarificare, reprofilare, compactare

și așternerea unui strat de 20-30 cm de balast;

- modernizarea DC132;

- achiziționarea unui buldoexcavator, prin intermediul căruia se acționează în toate situațiile de

necesitate apărute în comună.

Despre multe fapte bune pe care le-au săvârșit primarul și consiliul local pentru semenii în

suferință, Jean Jipa nu vrea să povestească, le lasă mărturie doar sufletului său. La Ogrezeni, Jean Jipa

merge mai departe, în spiritul înfăptuirii dreptății și al adevărului, cu încredere, așa cum citim și pe

contul său de socializare.

Noi îi suntem aproape și îi dorim succes!

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Talpoș Iustin. Se pregătește domnul senator Salan.

Domnul Ioan-Iustin Talpoș:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

- 8 -

Pentru faptul că suntem în Postul Paștelui, m-am gândit să dau un titlu declarației politice care

să aibă legătură cu acest aspect. Titlul declarației politice se numește „Luați lumină de la Dragnea”.

Stimați colegi membri ai Partidului Social Democrat,

Faceți parte din cea mai numeroasă formațiune politică din țară, care, în același timp, s-a aflat

cel mai mult la guvernare în epoca postdecembristă. Cu toate acestea, niciodată PSD-ul nu s-a apropiat

atât de mult ca acum de ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Ați scăzut masiv în sondaje, pentru că

pierdeți imaginea de partid capabil să guverneze, iar votanții voștri se simt frustrați, pentru că nu asta e

guvernarea PSD la care se așteptau.

La ultimul congres PSD, cel mai mare partid al țării a devenit, mai mult decât oricând, o

afacere personală. O sală cu mii de oameni ridicați în picioare și aplaudând frenetic în semn de

supunere față de liderul suprem al partidului. Pe vremuri se vorbea de elita de la Scornicești. Acum,

despre cea din județul Teleorman.

Congresul a arătat un PSD foarte schimbat, un partid emasculat, docil și fără nerv. Au existat

oameni împiedicați să candideze, iar câștigătorii s-au stabilit înainte de alegeri. S-au făcut astfel de

lucruri și înainte, dar măcar exista o mică platformă de dezbatere. Unii colegi de-ai voștri sunt

cumpărați cu funcții prin ministere și instituții publice, iar în multe filiale sunt președinți interimari,

numiți de ani de zile. Ei sunt puși acolo de Dragnea, iau deciziile în filială, dar nu sunt confirmați prin

vot, pentru că testul acesta e prea mult pentru ei, iar ei sunt supuși total.

Doar un fals lider poate să-și demită propriul guvern de două ori în mai puțin de un an de la

câștigarea alegerilor. Iar singurele calități dorite azi la liderii PSD sunt servilismul și loialitatea

necondiționată.

Concluzionăm că PSD are o mare problemă în ceea ce privește resursa umană. Nu ne referim

aici doar la actul de guvernare, pentru că și resursa politică lipsește. Nu prea mai aveți oameni care să

știe să facă politică, care să știe să extragă ce e relevant din pulsul opiniei publice sau să ducă PSD-ul

la atingerea scopurilor fără să stârnească reacții virulente.

Cu toate acestea, încă există oameni integri în partidul vostru, oameni cu principii și coloană

vertebrală, dar care sunt acoperiți de marea masă a pesediștilor, care fac scut în jurul unui condamnat

pentru fraudă și inculpat în multe alte dosare.

Dragi colegi,

Pe lângă responsabilitățile față de alegătorii voștri, aveți și una față de structura din care faceți

parte. Nu lăsați infractorii și incompetenții să vă conducă! Liviu Dragnea este urmărit penal pentru

abuz în serviciu, obținere de către Tel Drum de fonduri europene cu acte false și constituire de grup

infracțional organizat. Să nu uităm că a fost condamnat și la doi ani de închisoare cu suspendare, în

dosarul referendumului.

- 9 -

Periodic, acest individ vă pune o întrebare, pe care cel mai probabil o va adresa și României în

anul 2019: „Vreți să fiu președintele vostru?” Noi îi vom spune: „Nu!”

Senator Iustin Talpoș, Partidul Mișcarea Populară, Circumscripția electorală nr. 26 – Maramureș

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Salan Viorel. Se pregătește domnul senator Fejér.

Domnul Viorel Salan:

Bună dimineața!

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Modernizarea armatei va relansa și industria de

apărare a României”.

În toate țările cu economie avansată, industria de apărare este unul din cele mai puternice

motoare ale dezvoltării. Securitatea națională a unui stat se sprijină și pe necesitatea obiectivă de a

susține infrastructura militară cu cele mai noi, mai bune și mai eficiente tehnologii. Este și motivul

pentru care cercetările în domeniul militar au constituit mereu avangarda progresului general.

În România, această orientare politică a funcționat constant până în anul 1989, după care a

început un sever și continuu declin al industriei naționale de apărare. Înainte de 1989, personalul din

industria de apărare număra în jur de 200 000 de oameni, iar România exporta armament, uneori, în

valoare de 1 – 2 miliarde de dolari.

În anul 2000, în industria de apărare mai erau cuprinși doar 38 000 de angajați, dintre care 6 700

erau încadrați cu comenzi. Restul de 24 300 de salariați se aflau sub protecție socială. Din anul 2000 și

până în anul 2008, România a fost în creștere economică continuă sub toate aspectele. Produsul intern s-a

dublat. Cu toate acestea, industria de apărare a continuat să decadă. Nici măcar intrarea României în NATO

nu a reușit să amelioreze situația industriei naționale de apărare. În 2016, numărul salariaților ajunsese la

numai 1 400.

Provin din zona Orăștiei și aici exista înainte de 1989 un nucleu de întreprinderi renumite ale

industriei de apărare – Întreprinderea Chimică, precum și Uzina Mecanică din Orăștie. Am văzut cum,

an de an, producția a scăzut odată cu numărul comenzilor. Am văzut îngrijorarea pe chipurile

oamenilor și i-am văzut pe mulți dintre ei plecând din oraș. Mi-am dorit permanent ca lucrurile să se

îndrepte cumva.

- 10 -

Desigur că restructurarea armatei și reducerea efectivelor ei la o treime au avut o contribuție a

lor la toată această situație. Multă vreme am crezut în mod sincer că nu mai există nicio speranță de

redresare pentru această ramură, altădată de elită, în România.

Decizia de a onora angajamentele României în fața Alianței Nord-Atlantice și de a aloca două

procente din PIB pentru apărare începând din anul 2017 a reprezentat primul pas cu adevărat

semnificativ în modernizarea armatei și relansarea industriei de apărare. Planul pentru înzestrarea

armatei pentru perioada 2017 – 2026 cuprinde opt programe esențiale și a fost dezvoltat în concordanță

cu fondurile preconizate a fi alocate.

Treptat, au început să prindă contur acțiuni guvernamentale concrete în atingerea obiectivului

principal, și anume un amplu proces de înzestrare cu sisteme moderne de armament pentru toate

categoriile de forțe.

Mai întâi, forțele terestre vor primi în dotare 400 de transportoare blindate amfibii ce vor fi

realizate la fabrica din Moreni de o companie mixtă româno-germană. Noul transportor se bazează pe

o soluție de cercetare românească și tehnologie modernă germană, iar primul vehicul va fi gata în

2020. Armata va cumpăra și 227 de transportoare blindate Piranha, dintre care aproape 200 ar urma să

fie integrate la Uzina Mecanică București.

Pentru Forțele Navale Române principala prioritate este programul esențial de înzestrare

„Corvetă multifuncțională”, ale cărui obiective urmăresc fabricarea a patru corvete și integrarea

sistemului de luptă aferent într-un șantier naval din România. Recent, Ministerul Apărării Naționale a

inițiat procedura de achiziție pentru atribuirea acordului-cadru de furnizare a corvetelor

multifuncționale. De la intrarea în vigoare a primului contract subsecvent aferent acordului-cadru,

prima navă va fi construită și dotată în maximum trei ani, programul urmând a fi finalizat, cu toate cele

patru corvete, în maximum șapte ani. În plus, va fi folosit pentru modernizarea fregatelor din dotarea

forțelor navale române.

Dotarea forțelor aeriene române pare a fi în stadiul cel mai avansat. România are deja o

escadrilă completă de avioane de luptă F-16, formate din 12 aparate de zbor. În prezent, Ministerul

Apărării are în vedere o completare a acesteia cu încă patru avioane, iar în proiecție se dorește

achiziționarea a încă 36 de aeronave.

Achiziția de referință strategică pentru capabilitățile militare ale României din anul 2017 este

reprezentată de semnarea contractului de cumpărare a primului sistem de apărare antiaeriană Patriot,

țara noastră urmând să devină a șasea țară NATO înzestrată cu această capabilitate. Sistemele Patriot

vor intra în dotarea armatei în a doua parte a anului 2019, primul sistem urmând să fie operațional la

jumătatea anului 2020. În acest context, partenerul american a semnat cu compania Aerostar un acord

de colaborare privind producția și mentenanța sistemelor Patriot achiziționate de România.

- 11 -

Cel mai nou demers similar este semnarea unui acord de parteneriat industrial care se axează pe

activități ce vor asigura participarea pe termen lung a mai multor companii din industria de apărare a

României la lucrări de asamblare, echipare, customizare și întreținere a elicopterului multi-misiune

Sikorsky UH-60. Acest tip de elicopter este cel mai utilizat elicopter multi-misiune din lume, cu peste

4 500 de unități în serviciu în cadrul Forțelor armate ale Statelor Unite ale Americii și altor peste 20 de

state. Iar la București se va afla singurul centru autorizat pentru echiparea și întreținerea elicopterului

multi-misiune Sikorsky UH-60 în Europa Centrală.

Concluzia care se desprinde de la sine este că, dincolo de efortul financiar al României de a-și

moderniza capabilitățile militare, transferul de tehnologie și toate activitățile economice de construcție,

de extindere a capacităților de producție, de mentenanță a sistemelor echivalează cu noi locuri de

muncă, mai sigure și mai bine plătite.

Salutăm această abordare etapizată, pragmatică, rațională și în același timp vizionară a

Ministerului Apărării, prin care este menținută și dezvoltată competența industriei de apărare

românești. Sunt convins că industria națională de apărare își va regăsi locul pe care îl merită și

prestigiul pe care îl avea în cadrul economiei românești.

Viorel Salan, senator al Partidului Social Democrat, Circumscripția nr. 22 – Hunedoara

Vă mulțumesc.


Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator László Fejér. Se pregătește doamna senator Hărău.

Domnul Fejér László-Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea este intitulată „De ce împiedică prefectul județului Covasna sărbătorirea zilei de

15 martie – Ziua Maghiarilor de Pretutindeni?”.

În fiecare an, comunitatea maghiară din Transilvania sărbătorește aniversarea Revoluției din

1848. Pentru noi, această zi înseamnă sărbătoarea libertății și demnității. În acest an, am constatat cu

bucurie că doamna prim-ministru Vasilica-Viorica Dăncilă a trimis maghiarilor din România un mesaj

demn de această sărbătoare, un mesaj european, demn de un lider european. Vasilica-Viorica Dăncilă a

înțeles spiritul zilei de 15 martie. În schimb, am constatat cu regret faptul că președintele țării a ignorat

complet sărbătoarea noastră, iar prefectul județului Covasna a făcut tot posibilul să împiedice

organizarea comemorărilor.

Noi, cei din județul Covasna, observăm cu nedumerire faptul că, în timp ce premierul țării a

transmis un salut cordial cu ocazia acestei sărbători, prefectul, reprezentantul Guvernului, face tot

- 12 -

posibilul să strice bucuria comunității locale, prin amendarea cu câte 10 000 de lei a primarului din

Târgu Secuiesc, respectiv a celui din Sfântu Gheorghe, pentru arborarea simbolurilor comunității

maghiare. A făcut acest lucru în ciuda faptului că în ultimii 27 de ani a fost posibilă sărbătorirea

acestei zile folosind aceleași simboluri naționale, ca să nu mai vorbim de faptul că legislația în vigoare

asigură folosirea de către minoritățile naționale din România a simbolurilor naționale ale acestora cu

ocazia diverselor festivități. De asemenea, și primarul din Odorheiu Secuiesc a fost amendat pentru

aceleași motive.

În Târgu Secuiesc, de 10 ani arborăm atât simbolurile naționale ale comunității maghiare, cât și

drapelul României în același loc, însă în acest an se pare că unii ne contestă și acest drept.

Comportamentul prefectului a jignit profund comunitatea maghiară din județul Covasna și activitatea

dânsului dăunează conviețuirii pașnice dintre comunități.

Aș vrea să închei discursul citind cuvintele doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă: „Este momentul

unei mutări de accent pe lucrurile care îi unesc pe români și maghiari și care sprijină legăturile

interumane, schimburile culturale, perspectiva europeană comună, promovarea tradițiilor și a

obiceiurilor care le definesc. În Europa de astăzi, deosebirea între etnii și culturi trebuie să reprezinte o

sursă de înțelegere și respect reciproc. Astfel, România promovează dezideratul european «Unitate în

diversitate» și susține cu determinare atât libera exprimare a identității etnice, cât și promovarea

elementelor identitare de limbă, tradiție, patrimoniu cultural.”

Sper că și prefectul județului Covasna va citi aceste cuvinte și le va ține minte, căci au fost

scrise de liderul Guvernului, al cărui reprezentat local este și domnul prefect.

Pentru mine este de neînțeles faptul că reprezentantul local al Guvernului nu este de acord cu

mesajul premierului. În mod normal, în asemenea cazuri prefectul demisionează sau este demis.

Vă mulțumesc.

Fejér László-Ödön, senator UDMR



Are cuvântul doamna senator Eleonora-Carmen Hărău.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la faptul că „Prosperitatea unei țări nu se poate

realiza decât în situația în care se stimulează, se încurajează munca și inițiativa privată a cetățenilor”.

Am constatat că de mai bine de 15 ani, din momentul în care cetățenii României au început să

poată să se deplaseze peste graniță, România sângerează continuu – 300 000 de tineri pleacă, în medie,

anual prin migrație. Fiecare guvern care a venit la conducerea țării în tot acest timp a promis, pe

- 13 -

alocuri chiar a încercat, să crească, mai mult sau mai puțin sustenabil, standardul de viață al populației.

Dacă tragem linie, se observă că, în ciuda majorărilor anuale de salarii și pensii, puterea de cumpărare

a populației nu a înregistrat salturi semnificative. Sunt cetățeni care sunt mai săraci decât atunci când

România a intrat în Uniunea Europeană.

Din păcate, niciun guvern nu a dovedit priceperea de a umbla la rădăcinile fenomenului. Toți

par, toate guvernele par a ignora faptul că doar atunci când angajații sunt bine plătiți și dotați cu

elemente de capital care să aducă sporuri consistente de productivitate a muncii se poate obține o

creștere durabilă, se poate pune baza durabilă a unor salarii reale mult mai consistente. Insulele

antreprenoriale care au înregistrat progrese pe această linie sunt puține, izolate și datorează

performanțele strict managementului lor spectaculos, într-o țară cu o politică deosebit de ostilă și cu

multe obstacole puse în calea mediului privat.

În 28 de ani de la căderea comunismului, salariul mediu net a înregistrat totuși o creștere cu 90

de puncte procentuale. Dacă asta s-ar fi întâmplat în Germania sau Italia, creșterea ar fi însemnat

explozie de standard de viață al populației. Doar că în România, în 1989, am pornit în economia de

piață cu aproape nimic, salarii mici, foarte mici, pensii derizorii și, din păcate, am rămas tot pe acolo.

Procesul nostru de creștere a standardului de viață a fost unul de tip stop and go. Cu alte cuvinte, ce s-a

câștigat astăzi prin măriri, prin creșteri salariale, s-a pierdut mâine în procesul inflaționist.

Prin politici populiste lipsite de substanță profesională, în România ultimilor ani mai ales au

fost tot mai puternic pedepsite munca și inițiativa particulară, fiind în același timp încurajate nemunca

și sistemul birocratic care să ucidă din fașă orice inițiativă particulară a vreunui posibil viitor

antreprenor. Munca a fost descurajată printr-o povară fiscală greu de suportat, în timp ce nemunca este

în continuare susținută prin tot felul de sisteme electoral-sociale, de care beneficiază, fără îndreptățire,

mulți cetățeni apți de muncă. Inițiativa particulară și riscul pe care este dispus să și-l asume cineva care

vrea să iasă din situația de dependență economică față de alții sau față de stat sunt mult mai rare astăzi

chiar decât în perioada comerțului cu blue-jeans și cafea, pentru că autoritățile statului au ajuns să

descurajeze chiar și pe cei mai curajoși antreprenori. Mai mult decât atât, într-un dispreț suveran față

de muncă, s-a creat un curent mediatic izvorât dintr-o incultură crasă prin care, uneori, oamenii care

pot și vor să muncească mai mult sunt puși la zidul infamiei pur și simplu pentru că sunt harnici.

O societate torpilată de politici iresponsabile, de nonvalori promovate mediatic cu ostentație pare să

uite că prosperitatea unei țări vine prin stimularea muncii și a inițiativei private a cetățenilor ei. Dacă nu

luăm măsuri politice și educaționale, riscăm ca în România lenea să devină virtute și hărnicia, viciu. Să ne

mai mire atunci datele crude pe care Uniunea Europeană le-a făcut publice cu privire la riscul foarte mare

de sărăcie în care se află angajatul român? Atâta vreme cât jumătate din salariul lui mic, fiindcă muncește

cu productivitate mică, și nu numai din motive imputabile lui, merge la el în buzunar, iar diferența merge în

- 14 -

bugetele statului, angajatul nu are cum să evite riscul de a nu-și putea plăti la timp facturile. Până și a pune

ceva de mâncare pe masa familiei începe să devină problematic. Cu o astfel de povară a taxelor, munca la

negru va fi mai convenabilă decât respectarea legii. Mulți dintre agenții economici împreună cu angajații

lor, oricât vor fi de amenințați, de oprimați, de controlați de către stat, vor găsi metode de eludare a legii, ca

singură soluție de supraviețuire economică.

Din păcate, în România se vorbește puțin spre deloc despre faptul că nu numai angajații sunt

săraci, mulți antreprenori privați o duc foarte greu. Unii dintre ei, după ce și-au investit toate resursele

ca să creeze valoare, trăiesc de pe o zi pe alta. Sunt din ce în ce mai mulți români care, după o viață de

antreprenor, după o luptă cruntă cu sistemul economic opresiv, cu ideile preconcepute ale unei lumi în

care responsabilitatea socială este foarte difuză, iar civismul este adesea de vânzare, se găsesc ajunși în

sapă de lemn. Rata de supraviețuire a firmelor românești a ajuns la un periculos 50%, adică una din

două firme se închide în decurs de câțiva ani. Rămân în urmă ani irosiți, speranțe și vieți fărâmate.

Însă, oricât am vrea, standardul de viață al oamenilor nu poate crește din pix, nici cu ajutorul

gargaragiilor de profesie. Viața oamenilor nu poate deveni mai bună în afara unui mediu economic

puternic. Cum să se dezvolte în România un mediu economic puternic, dacă el este zilnic lovit,

economic, fiscal, mediatic, de către însuși statul român?

Sunt Eleonora-Carmen Hărău, senator liberal din Circumscripția nr. 22 – Hunedoara, și vă

mulțumesc.


Mulțumim, doamnă senator.

Voi da și eu citire unei scurte declarații politice.

Se pregătește domnul senator Wiener.

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Declarația mea politică de astăzi se numește „Apel la implicare pentru evitarea eșecului

proiectului cu finanțare europeană vizând amenajarea malurilor Canalului Bega pe tronsonul

timișorean”.

Stimați colegi,

Mă adresez astăzi dumneavoastră cu o solicitare care îi vizează în primul rând pe colegii

parlamentari de Timiș, indiferent de culoarea lor politică, dar și pe toți cei care doresc să ne sprijine

într-un demers util și foarte necesar în acest moment Timișoarei.

Despre ce este vorba? În baza unui proiect finanțat din fonduri europene, municipalitatea din

Timișoara a achiziționat mai multe vaporașe destinate transportului de pasageri și navigației pe

Canalul Bega. Ulterior s-a aflat că, din pricina neclarităților legate de regimul juridic al Canalului Bega

- 15 -

și a dubiilor legate de cui ar trebui să-i aparțină viitoarea Administrație a Căii Navigabile a Canalului

Bega, să fie adică în subordinea Ministerului Transporturilor sau să funcționeze sub coordonarea

Ministerului Apelor și Pădurilor, circulația acestor vaporașe pe Bega este practic imposibilă.

Despre căile și posibilitățile legale de înființare a acestei administrații s-a tot vorbit multă

vreme, într-un veritabil ping-pong al declarațiilor făcut între reprezentanții autorităților locale și

județene și cei ai unor ministere. Rezultatele acestor declarații însă au tot întârziat să apară. Periclitată

de această tergiversare este însăși soarta finanțării europene a proiectului. În joc se află 6 milioane de

euro bani europeni, care au fost utilizați pentru reabilitarea malurilor Canalului Bega și pe care, dacă

proiectul eșuează, municipalitatea va trebui să-i returneze.

Probabil că nu este acum momentul potrivit să căutăm vinovați și responsabili, deși e lesne de

înțeles, la o analiză atentă, că vinovățiile și responsabilitățile sunt foarte împărțite.

Adresez pe această cale un apel colegilor noștri parlamentari din PSD și ALDE, cărora le solicit

să-și folosească puterea de convingere și influența conferită de majoritatea politică pe care o dețin și să

ajute la inițierea și trecerea proiectului de lege sau a ordonanței de urgență a Guvernului necesară. Aș

iniția eu acest proiect, dar, fiind în opoziție, șansele de a-l trece sunt foarte mici sau chiar inexistente,

așa că vă solicit să-mi acordați sprijinul sau să-l inițiați dumneavoastră, fiindcă este realmente complet

neimportant cine va fi inițiatorul acestui proiect, atâta vreme cât el va putea oferi o rezolvare acestei

probleme.

Evident că soluția cea mai rapidă ar fi adoptarea unui OUG.

Stimați colegi,

Dacă doriți să dovediți că vă pasă cu adevărat de Timișoara, acum aveți ocazia să o faceți,

sprijinind parcurgerea cu maximum de celeritate a tuturor pașilor necesari. Știu că timpul rămas e

foarte scurt, dar, dacă v-ați implica în rezolvarea acestei probleme cu toată determinarea, n-ar fi

imposibil să avem, înainte de finalul acestei sesiuni parlamentare, fie OUG-ul necesar, fie proiectul de

lege adoptat și în felul acesta finanțarea europeană, periclitată acum de numeroasele nesăbuințe comise

inclusiv de către inițiatorul proiectului, ar putea fi salvată.

Îmi exprim speranța în sprijinul și implicarea dumneavoastră și vreau să cred că pentru fiecare

dintre noi în parte interesul comunității pe care o reprezentăm și preocuparea de a contribui la evitarea

unui extrem de regretabil eșec al acestui proiect reprezintă argumente care primează în adoptarea

deciziilor noastre.

Vă mulțumesc.

Nicu Fălcoi, senator USR Timiș

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Are cuvântul domnul senator Wiener. Se pregătește domnul senator Pănescu.

- 16 -

Domnul Adrian Wiener:

Bună ziua, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Mistificarea României sau infracțiunea de a

vorbi despre realitatea românească”.

De cele mai multe ori, perspectiva dinspre elita politică asupra românului este una cuantificată

în voturi și loialități conjuncturale. Nu am să fac referire la disparități sau desenul social anfractuos, la

sistemele educațional sau sanitar inerte și cu rezultate și cost-eficiență atât de slabe și nici la costul

deprofesionalizării managementului instituțional în general și nici la populismul bugetar atât de

pernicios al actualei guvernări. Am să subrog toate aceste coordonate într-un index compozit pe care

am să-l denumesc „antipatriotismul clasei politice”. Dacă cuvântul „patriotism” nu are vreun antonim

în lexiconul uzual al limbii române, am să-mi permit acum această licență.

Felul în care arată astăzi societatea românească, funciarmente inechitabilă, inadecvările

instituționale, clientelismul, valuta forte a sinecurilor atât de tranzacționată transformă orice selfie cu

România într-o imagine nenaturală.

Ei bine, vă invit să facem un exercițiu mental. Având în fața ochilor un astfel de selfie, fără

photoshop, încercați să vorbiți sincer și nedisimulat despre incriminarea delictului ideologic al

defăimării de țară. Explicați românilor cum că defăimarea țării ține de cuvinte și gesturi formale care

trebuiesc amendate și înfierate, și nu de responsabilitatea deciziei politice și administrative care să aibă

ca unic scop bunăstarea lor. Încercați să asumați retorica identitară în timp ce în județul Buzău există

doar doi oncologi, iar lista de așteptare pentru o simplă consultație este de două luni. Faceți apel la

nativism în cea mai săracă localitate din Uniunea Europeană, comuna Lungani din județul Iași, unde

una din patru familii depinde de ajutorul minim garantat de stat și majoritatea trăiesc în case de văiugă.

Explicați-le lor cum Soros și statul paralel conspiră la răul României în timp de Guvernul și autoritățile

ultimilor 28 de ani au făcut totul pentru binele lor. Spuneți-le copiilor din Berbești, Vâlcea, care fac

zilnic pe jos 10 km, pe un drum pe care autoritățile de acolo nici nu își pun problema să distrugă

microbuzul școlar. Explicați-le cum arborarea drapelului național la primărie cu cel puțin cinci zile

înainte de 1 Decembrie demonstrează în fapt cu adevărat iubirea de țară.

Încercați să le explicați celor aproape 4 milioane de români care au părăsit țara după Revoluție

și care reprezintă cel mai numeros protest tăcut din istoria acestei țări cum că dacă nu vorbesc la

superlativ de țara pe care au lăsat-o în urmă săvârșesc o faptă anticonstituțională, care este

condamnabilă moral și sancționată de lege. Încercați să faceți asta, apoi uitați-vă în oglindă și

incriminați prin vot defăimarea țării.

Adrian Wiener, senator USR de Arad

Mulțumesc.

- 17 -



Are cuvântul domnul senator Pănescu. Se pregătește doamna senator Dinică.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul declarației mele de astăzi este „Controlul psihiatric obligatoriu la angajarea în

învățământul preuniversitar”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Cazul de săptămâna trecută al educatoarei de 38 de ani din județul Timiș acuzată că și-a ucis

fetița în vârstă de patru ani impune legiferarea unor modificări privind evaluarea psihologică

obligatorie la angajarea în învățământul preuniversitar. Este o problemă care ar fi trebuit să fie, în anii

de după Revoluție, deja reglementată clar, fără echivoc, și ține de responsabilitatea noastră să o

tranșăm definitiv.

Meseria de profesor este una care implică o dublă expunere. Una emoțională, pentru profesor,

care trebuie să dea dovadă de tărie de caracter, de răbdare și de adevărate abilități de relaționare umană

pentru a putea gestiona sutele de personalități cu care intră in contact. A doua expunere este cea a

copiilor, aflați în perioada vieții în care sunt cei mai impresionabili, dar și lipsiți de apărare. De aceea,

legislația trebuie să-i protejeze atât pe copii, cât și pe profesori.

Din păcate, prin modificările aduse în 2011 Hotărârii de Guvern nr. 355/2007 privind

supravegherea stării sănătății lucrătorilor a fost eliminată prevederea obligativității efectuării unui examen

psihologic anual. În prezent, acest examen psihologic se face în baza Legii educației nr. 1/2011, care

prevede la alineatul al doilea al art. 233 că din categoria personalului didactic pot face parte persoanele

care, printre altele, „sunt apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției”.

În ce privește examinarea psihiatrică, în Fișa 138, anexă a HG nr. 1169/2011, se stipulează

faptul că personalul didactic din instituțiile de învățământ poate face un examen psihiatric la angajare,

la indicația medicului de medicina muncii, și tot la indicația acestuia poate face un examen psihiatric

periodic.

După cum puteți observa, nu este menționată obligativitatea unei astfel de testări, ci aceasta se

realizează numai la recomandarea medicului de medicina muncii. Dar această prevedere legală ridică

următoarea întrebare: cum poate monitoriza un medic de medicina muncii comportamentul unui cadru

didactic astfel încât să poată recomanda la timp o testare psihiatrică, în condițiile în care îl vede cel

mult o dată pe an? Consider că un cabinet de medicina muncii nu poate asigura o evaluare specializată

- 18 -

și competentă a unor tulburări de personalitate sau afecțiuni psihice care ar putea declanșa la un

moment dat episoade psihotice, însoțite chiar de violență împotriva copiilor sau a colegilor.

Asociația de Psihologie Industrială și Organizațională a publicat încă din 2015 un document

care a atras atenția asupra faptului că HG nr. 1169/2011 poate fi privită ca fiind incompletă și că

omisiunile pot conduce către riscuri profesionale, recomandând evaluarea psihologică a cadrelor

didactice chiar dacă legea nu o cere în mod explicit. De asemenea, Colegiul Psihologilor din România

a emis la momentul respectiv un comunicat în care a subliniat importanța examenului psihologic

pentru această categorie profesională.

În concluzie, vreau să fac un apel pentru urgenta modificare și completare a HG nr. 1169/2011,

astfel încât cadrele didactice să fie obligate să facă atât o testare psihologică, cât și una psihiatrică la

angajarea în învățământ, dar și periodic, la intervale bine definite, pentru a preîntâmpina cazuri precum

cel înregistrat în Timiș săptămâna trecută, care s-ar putea petrece chiar în spațiile unităților de

învățământ.

Vă mulțumesc.

Sunt senator Doru-Adrian Pănescu, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași, Grup PSD



Are cuvântul doamna senator Silvia-Monica Dinică. Se pregătește domnul senator Lupu.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Vă mulțumesc.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Misiunea publică a TVR – de la informare, la

manipulare”.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Mă adresez dumneavoastră și tuturor persoanelor care ne urmăresc și doresc să vă întreb: care

este misiunea publică a Televiziunii Române? Considerați că televiziunea publică este sau ar trebui să

fie un serviciu public? Și, mai mult decât atât, ce informații trebuie să difuzeze televiziunea la care

aproape toți românii au acces?

În declarația mea politică de astăzi doresc să vă atrag atenția asupra conținutului difuzat de

Televiziunea Română.

În fapt, Societatea Română de Televiziune aparține sectorului public și, ca orice entitate de

acest fel, prestează un serviciu finanțat de la bugetul de stat. Până anul trecut, la 1 februarie, principala

sursă de finanțare a televiziunii publice era taxa radio-tv, adică taxa pentru serviciul public de

- 19 -

televiziune, precum și penalitățile ce rezultau din neachitarea la termen a acesteia, taxe pe care fiecare

dintre dumneavoastră le-ați plătit.

În prezent, școlile au rol educativ, dar influența educativă o are și mass-media, iar aceasta poate

fi de multe ori mai eficientă și mai directă în transmiterea mesajului către cetățeni. Televiziunea

publică, așa cum îi spune și numele, are rol de a exercita un serviciu de interes public, nu este

televiziune privată și cu atât mai puțin nu înseamnă televiziunea unui partid.

Tocmai de aceea, TVR trebuie să educe, trebuie să informeze corect cetățenii și să prezinte în

mod obiectiv realitățile vieții social-politice și economice interne și internaționale și, mai mult decât

atât, să fie neutră în disputele politice.

Am constatat cu profundă dezamăgire că televiziunea publică a fost contaminată de partizanat

politic și a servit ca instrument de propagandă pentru interese individuale atunci când alături de trei

televiziuni private, „Antena 3”, „România TV” și „B1 TV”, a difuzat interviul acordat de Sebastian

Ghiță la Belgrad. Un eveniment fără precedent ca patru televiziuni să difuzeze simultan un interviu cu

o persoană care este departe de a fi un model în societate și un standard de moralitate. Am urmărit cu

surprindere și chiar cu uluire cum un fost membru și deputat PSD care a activat în Comisia SRI și care

a fugit din țară la finalul anului trecut a făcut dezvăluiri fără probe clare pe care să le susțină.

În același timp, am remarcat că TVR susține următoarele: „Ne propunem să fim imparțiali și

independenți față de deciziile politice, comerciale sau care țin de diferite influențe sau ideologii.”

În ultimul rând, vă rog să vă gândiți la rolul pe care televiziunea îl are în activitatea zilnică a

românilor – de informare corectă a cetățenilor. Conform unui studiu efectuat în anul 2010, s-a

constatat că românii petrec în medie șase ore zilnic la televizor. Publicul are nevoie de știri credibile,

în special când are loc un dezastru, când este o situație de urgență sau criză. Televiziunea publică

trebuie să pună accentul pe independență, acuratețe, diversitate, valori care să contribuie la buna

dezvoltare a societății.

În concluzie, Societatea Română de Televiziune și-a încălcat valorile pe care le-a asumat în fața

dumneavoastră și a transformat televiziunea publică, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, dintr-un

instrument de informare, într-unul de manipulare a publicului larg.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 – București


Mulțumim, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Victorel Lupu. Se pregătește domnul senator Goțiu.

Domnul Victorel Lupu:


Stimați colegi, bună dimineața!

- 20 -

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Abandonul universitar, o problemă de strictă

actualitate a învățământului superior”.


Am trăit și trăiesc într-un oraș cu pronunțată semnificație universitară și academică pentru

întreaga țară. Știți, fără îndoială, că la Iași a fost înființată, în anul 1860, prima universitate din

Principatele Române Unite. Acum Iașiul are cinci universități de stat, la care sunt înscriși, la diferite

forme de învățământ, aproximativ 55 000 de studenți provenind din toată țara.

Astăzi aș vrea să trag un semnal de alarmă asupra unui fenomen pe care personal îl consider

îngrijorător, și anume nivelul ridicat al abandonului universitar, care afectează majoritatea instituțiilor

de învățământ superior din România.

La nivel național, statisticile evidențiază faptul că procentul celor admiși la diverse facultăți,

dar care nu ajung să finalizeze studiile reprezintă un procent de aproximativ 40%. Sunt cazuri de

facultăți în țară la care procentul abandonului depășește chiar 50%, adică unul din doi studenți renunță.

Consider că sunt două cauze mari care sunt la originea abandonului în învățământul superior.

Unul dintre motive îl reprezintă lipsa unei informări corecte, a consilierii profesionale a tinerilor de

unde rezultă alegerea greșită pentru o anumită facultate ori o specializare. Adolescenții nu sunt

orientați, nu sunt ajutați să se descopere vocațional, să înțeleagă ce carieră li s-ar potrivi, la ce sunt

buni, ce ar putea să le placă, iar consecințele directe sunt fie întreruperea cursurilor, fie după absolvire

ajung să lucreze în domenii cu totul diferite față de cel în care s-au pregătit ori specializat. În al doilea

rând, multe dintre cazurile de abandon universitar sunt determinate de situațiile materiale. Sunt familii

pentru care cheltuielile cu cazarea, masa și traiul de zi cu zi al tinerilor le depășesc posibilitățile

financiare.

De regulă, un abandon intervine după primul sau al doilea an de studii de la facultate.

Deocamdată, suntem încă sub media europeană, însă acesta nu este un motiv să ignorăm tendințele.

În acest moment, Guvernul oferă o serie de facilități importante studenților, cum ar fi

transportul gratuit pe calea ferată, burse. În plus, autoritățile locale acordă reduceri la transportul

public în comun, acces gratuit la rețeaua internet în mijloacele de transport și altele. În acest context,

precizez că se acordă burse de merit, burse de studii integrale ori parțiale, burse speciale și de

performanță și burse de ajutor social.

Unele instituții de învățământ superior din țară au sesizat gravitatea și au luat și unele măsuri. Au

instituit programe pilot de prevenire a abandonului universitar, însă sunt insuficiente. Este vorba despre

activități de consiliere, centre de învățare și diverse acțiuni de dezvoltare personală a tinerilor care

studiază în facultăți. Aceste măsuri sunt dublate de cele de susținere a tinerilor proveniți din medii

defavorizate. Este un început, dar cred că trebuie găsite și alte mijloace și căi moderne. De exemplu,

- 21 -

stimularea mai accentuată și pe o durată de timp mai mare a angajatorilor cu capital de stat și privat care

încadrează studenți aflați în perioada studiilor sau tineri absolvenți, masteranzi, doctoranzi, după caz.

Stimați colegi,

Mi-aș dori ca acest subiect să ajungă și pe agendele de lucru ale comisiilor de specialitate din

Senat, din Camera Deputaților, la Executiv, în urma consultării cu toate instituțiile de învățământ

superior din România. Fără îndoială că proiectele demarate de universități sunt utile. Dar sunt oare

suficiente? Consider că trebuie să ne implicăm pentru a diminua procentele abandonului plecând,

evident, de la cauză spre a identifica și implementa un set unitar de soluții la nivel național, un

program predictibil și de lungă durată.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași



Are cuvântul domnul senator Mihai Goțiu. Se pregătește domnul senator Alexandrescu.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

În ultima săptămână, în spațiul public atacurile dintre foștii colegi de partid Liviu Dragnea și

Victor Ponta, cu George Maior și serviciile secrete la mijloc, au atins un punct culminant. Nu

intenționez să aduc astăzi în discuție cine minte și cine spune adevărul, pentru că, din păcate, nu despre

aceste lucruri este vorba în toate declarațiile explozive care au deschis buletinele de știri din ultimele

zile, ci despre cum a fost și cum este condusă România.

În tot ce am citit și am văzut în ultima săptămână legat de formarea fostului Guvern USL nu s-a

făcut referire cu nimic la competențele ori responsabilitățile celor care ar fi urmat să ocupe posturile de

miniștri. Doar jocuri de putere, dobândirea sau consolidarea influenței în partid, accesul prioritar la

resurse și distribuirea acestora către membrii fideli, sforării mai mult sau mai puțin plauzibile.

Îmi este lehamite – și vă rog să mă scuzați de exprimare – de acest mod de a face politică și mai

ales de o asemenea abordare tribală. Toți cei implicați în această dispută demonstrează că nu și-au

propus niciun moment să conducă România în interesul cetățenilor ei, ci să o împartă, să o jumulească

cât mai mult, pentru a-și consolida pozițiile și pentru a-și putea permite concedii și extravaganțe

personale în Dubai ori Rio de Janeiro. În caz de urgență, să spargă geamul și să se refugieze în

Madagascar, Serbia sau Costa Rica.

- 22 -

Toată revărsarea de mizerii din ultima perioadă nu a făcut decât să-mi reamintească de ce am

decis să intru în politică. Pentru că m-am săturat până peste cap să trăiesc într-o Românie feudală, într-

o Românie a baronilor fără scrupule, într-o Românie condusă de impostori, de sforari și de hoți.

Nu e ușor lucru să schimbăm toate aceste lucruri. Dependențele create în peste un sfert de veac

de feudalism sunt uriașe, dezolarea și lehamitea i-au făcut să plece pe mulți dintre cei mai activi

cetățeni români, resursele pe care au pus mâna toți spoliatorii țării sunt pe măsura nemerniciei lor, iar

aparatul de propagandă menit să transforme minciuna în adevăr e supradimensionat. Dar am

convingerea că nu sunt singurul căruia îi este îndeajuns. Sunt sigur că în România, dar și printre

cetățenii români care trăiesc astăzi dincolo de granițele țării mai există suficientă voință și energie

pentru a îndrepta lucrurile. Sunt convins că împreună vom reuși să schimbăm România. În bine!

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj



Are cuvântul domnul senator Vlad Alexandrescu.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule vicepreședinte al Senatului,


Într-o țară în care 38,8% dintre cetățeni au risc de sărăcie și de excluziune socială, faptul că

decidenții politici din fruntea Guvernului României se mândresc cu o creștere economică bazată pe

consum și că aleg să mărească datoria publică pentru a susține creșterile salariale din sectorul public

demonstrează populismul și incompetența majorității parlamentare.

Deși au trecut 27 de ani de la Revoluția din 1989 și 11 ani de când am intrat în Uniunea

Europeană, clasa politică a reușit incredibila performanță să crească discrepanța dintre cei bogați și cei

săraci.

După cum știți, Comisia Europeană a prezentat zilele trecute în Raportul de țară din 2018

privind România câteva statistici îngrijorătoare: 18% dintre cetățenii români părăsesc timpuriu

sistemul de educație și de formare, 35% dintre concetățenii noștri, în comparație cu 60% media UE, au

contracte colective de muncă, peste 18% este rata sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă și

aproape unul din doi copii este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială, ceea ce este, în

opinia mea, un procent uriaș. Chiar și demnitatea umană, pe care am obținut-o cu sânge la Revoluție, a

fost pusă în pericol, de legile pe care unii politicieni le-au modificat doar în interesul lor.

În societatea cotidiană, educația și sănătatea reprezintă cheia către integritate și prosperitate.

Din nefericire, cei aflați la putere aproape de fiecare dată ne prezintă soluții originale atât pentru

- 23 -

sistemul de învățământ, cât și pentru sistemul sanitar, iar în final, după ce câștigă votul românilor, nu

le aplică, din diverse motive, mai mult sau mai puțin plauzibile.


Educația și sănătatea au un rol vital pentru dezvoltarea societății românești. Orice program de

guvernare, orice strategie economică și politică, dacă nu ar cuprinde soluții concrete și viabile pentru a

avea un sistem de învățământ care să le ofere copiilor noștri calea către prosperitate și un sistem sanitar

în care medicii să-și poată trata în condiții optime pacienții, ar fi în zadar. Investițiile în educație,

sănătate și infrastructură sunt necesare pentru a ne dezvolta pe termen mediu și lung. Cu cât sunt făcute

mai rapid de către vizionari, nu de către oameni politici lipsiți de etică, cu atât poate fi atins mai ușor

un nivel de trai decent.

Raportul Comisiei Europene ar trebui privit în mod obiectiv, iar liderii PSD și ALDE, care pun

la îndoială modul în care președintele Jean-Claude Juncker și comisarul Frans Timmermans primesc

informații din România, probabil nu au văzut încă raportul din 2017 sau din 2018 al Comisiei

Europene.

În prezent, deși avem o creștere economică record în ultimii ani, situația din România stă sub

semnul întrebării în mai multe sectoare importante. Dar cel mai mult mă îngrijorează tinerii, care

renunță timpuriu la școală sau care nu izbutesc să-și găsească un loc de muncă decent. De ce nu reușim

să le oferim perspective clare pentru a-și continua studiile în țară? De ce nu avem o strategie de

educație pe termen mediu și lung? De ce nu reușim să-i integrăm pe piața muncii? Tinerii de astăzi

sunt viitorul națiunii, ei sunt viitorul României. Noi trebuie să legiferăm și să guvernăm cu precădere

pentru cei care vor duce țara unde noi n-am reușit să o ducem. Asta nu înseamnă că trebuie să nu ne

respectăm părinții și bunicii. Dimpotrivă, fără ei, noi, românii onești și integri, nu mai eram astăzi aici.

În această clipă suntem la o răscruce de drumuri. Europa ne vrea în interior, naționalismul pe

care îl afișează ostentativ unii decidenți politici ne împinge către izolare și marasm. Ca aproape de

fiecare dată, cheia este la poporul român.

Vă mulțumesc.

Vlad Alexandrescu, senator USR de București



Are cuvântul domnul senator Dan Manoliu.

Domnul Dan Manoliu:



Stimați colegi,

- 24 -

Subiectul declarației politice de astăzi este „Zona montană a României constituie un teritoriu de

interes național economic, social și de mediu natural”.

Legea muntelui vine să asigure un cadru legal în vederea ocrotirii arealului geografic și natural

din zonele de munte. Potrivit Legii muntelui, adoptată de Senat, crescătorii vor primi bani pentru

cumpărarea de animale, pentru construcția de adăposturi pentru animale, iar tinerii fermieri vor fi

scutiți de impozitul agricol. Un miliard de euro vor fi alocați pentru subvenții și ajutoare, bani de care

vor beneficia crescătorii de animale și tinerii fermieri din zona montană. Banii provin de la bugetul de

stat și vor fi investiți timp de 10 ani de la intrarea în vigoare a legii.

Propunerea legislativă privind Legea muntelui, care reglementează modalitățile de protecție și

dezvoltare inteligentă, durabilă și incluzivă a zonei montane prin punerea în valoare a resurselor

naturale și umane, a fost adoptată pe 28 februarie de Senat. Senatul este prima Cameră sesizată.

Proiectul a fost adoptat cu 77 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă.

Am fost unul din inițiatorii acestei legi, care are ca scop final crearea de noi locuri de muncă,

evitarea exodului populației tinere, obținerea unor venituri suplimentare pentru fermieri prin

posibilitatea vânzării produselor obținute în fermă, creșterea nivelului de bunăstare al populației,

dezvoltarea unor parteneriate public-private cu scopul valorificării potențialului local, valorificarea pe

plan local și național a produselor montane, tradiționale, agricole, ecologice, constituirea sau

dezvoltarea de forme asociative, indiferent de domeniu, în vederea creșterii competitivității economice

a teritoriului, creșterea calității vieții și menținerea tinerilor în zona montană, dar și creșterea ponderii

sectorului întreprinderilor mici și mijlocii în industria agroalimentară.

Prin prezenta lege se aprobă Programul de încurajare a activităților din zona montană, pentru

care se alocă un miliard de euro pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, de la

bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și din Fondul Suveran de

Investiții al României.

Prin aceeași lege, statul român acordă despăgubiri cu celeritate pentru fermieri, și nu numai,

care au suferit în urma pagubelor cauzate de animalele sălbatice prin distrugerea culturilor agricole

și/sau a efectivelor de animale. De asemenea, sunt acordate compensații populației pentru instalarea

unor sisteme eficiente de prevenire a pagubelor cauzate de sălbăticiuni.

Legea muntelui acordă sprijin financiar și activităților nonagricole: turistice, agroturistice,

ecoturistice, meșteșugărești și alte activități tradiționale specifice zonei montane. La nivel național se

constituie Consiliul Național al Muntelui, cu rol consultativ, cu scopul asigurării legăturii dintre

Guvern și reprezentanții zonei montane pentru punerea în aplicare a strategiilor.

De asemenea, legea mai prevede înființarea de centre de colectare, depozitare, puncte de

sacrificare, precum și a unor unități de procesare a materiilor prime – lapte, carne, fructe, lână, piei de

- 25 -

animale, lemn –, precum și dotarea acestora cu respectarea normelor în vigoare pentru valorificarea

integrală a producției, evitarea pierderilor și creșterea veniturilor agricultorilor, sprijinirea

producătorilor sau procesatorilor de produse agroalimentare în vederea obținerii produselor certificate

– produs montan, produs tradițional, produs ecologic –, precum și a celor certificate la nivel european

și, nu în ultimul rând, acordarea de stimulente pentru sprijinirea persoanelor în vârstă care locuiesc în

cătune, gospodării izolate, inclusiv pentru familiile care se ocupă de îngrijirea acestora. Trebuie amintit

și Programul de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor,

fructelor de pădure și plantelor medicinale în zona montană.

Legea mai are în vedere scutiri de la impozitul agricol și impozitul pe venit realizat în

agricultură timp de cinci ani de la înființare și de 50% din acestea în anii următori pentru familiile

tinere de agricultori de munte care-și întemeiază gospodării și cresc animale în echivalentul a cinci

unități vită mare, material lemnos pentru construirea de adăposturi și anexe gospodărești, precum și

stabilesc în zona montană… cei stabiliți în zona montană beneficiază de primă de instalare și sprijin

pentru cumpărarea și construirea de locuințe.

Prin Ministerul Agriculturii, se va institui un program special de modernizare metodică și

didactică a fermelor pedagogice din zona montană cu subvenție 100% de la bugetul de stat. Instruirea

fermierilor selectați se va realiza de către Agenția Națională a Zonei Montane. Altă prevedere în cadrul

legii este constituirea Consiliului Național al Muntelui, cu rol consultativ, în scopul asigurării legăturii

dintre Guvern și reprezentanții zonei pentru punerea în aplicare a strategiilor.

Acesta este programul nostru de guvernare pe care l-am promis și-l îndeplinim punct cu punct.

Senator Dan Manoliu, Circumscripția electorală nr. 29 – Neamț

Mulțumesc.



Are cuvântul doamna senator Emilia Arcan.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central


Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Oferta de produse autohtone, în fața dublului

standard de calitate și preț al celor străine”.


- 26 -

Am constatat că în ultima perioadă s-a neglijat o problemă extrem de importantă pentru toți

românii: dublul standard la care sunt supuși consumatorii din țara noastră și est-europenii de către

firmele din statele mai dezvoltate ale Uniunii Europene.

Ne convingem pe zi ce trece că declarațiile împotriva unor practici comerciale incorecte la care

sunt supuse statele estice din Uniunea Europeană nu țin loc de soluții, iar noi, persoanele publice care

îi reprezentăm pe alegătorii români, nu ne putem preface că am uitat sau că problema se va rezolva în

urma unor simple proteste verbale, fără o campanie susținută.

Primim informații continuu în care ni se relevă că produsele de calitate îndoielnică sunt oferite

consumatorilor din țara noastră ca și cum ar fi identice cu cele de pe piața statelor occidentale. Chiar

mai mult, în ultimul timp am fost sesizată cu dublul standard nu numai în privința calității, ci și a

prețurilor acestora. Persoanele care trăiesc și muncesc în statele mai dezvoltate ale Uniunii Europene

mărturisesc faptul că rămân uimite când văd calitatea îndoielnică a produselor, cât și prețurile

exorbitante pe rafturile magazinelor din țara noastră în raport cu puterea de cumpărare a românilor.

Cu câteva luni în urmă se așteptau niște analize și concluzii privind această practică a dublului

standard. Mă întreb unde sunt acestea și ce s-a făcut concret în acest sens. A venit timpul ca românii, în

calitate de consumatori, să nu mai fie tratați ca persoane de categorie inferioară. Dincolo de declarații,

consider că autoritățile române ar trebui să se manifeste mai preocupate de felul în care unele firme

tratează consumatorii. Acestea au obligația să ne spună care sunt companiile care ne aplică dublul

standard. În plus, este imperios necesar ca în calitate de consumatori să fim informați corect și la timp,

pentru a ne putea orienta pe piața noastră.

Desigur, cea mai bună metodă de a-i pune la punct pe cei care ne desconsideră este îmbogățirea

ofertei de produse și servicii. Aici mă gândesc la dezvoltarea gamei de produse autohtone de calitate și

preț rezonabil în raport cu puterea de cumpărare mai scăzută a românilor. Din acest punct de vedere,

apreciez strădania Ministerului Agriculturii, a domnului ministru Petre Daea pentru prioritatea pe care

a dat-o politicii de promovare a producției agroalimentare din țară, așa cum sunt, printre altele,

legumele, roșiile din România și carnea de porc. Deși vremea în această primăvară ne este potrivnică,

sper totuși că vom consuma și anul acesta roșii românești, chiar dacă acestea vor fi ceva mai târziu.

Ideea principală este aceea de a lucra în mod coordonat: pe de o parte, stimularea ofertei de

produse românești, pe de altă parte, stoparea intrării pe piață a produselor de calitate inferioară sau mai

scumpe decât cele de pe piața celorlalte state ale Uniunii Europene. O ofertă mai bogată și mai variată,

precum și o reglementare mai riguroasă a pieței sunt de natură să aducă lucrurile pe un făgaș normal.

Așteptăm ca în perioada următoare să se pună capăt practicilor dublului standard la care sunt

expuși consumatorii din țara noastră și autoritățile în drept să ia măsuri în acest sens.

Vă mulțumesc pentru atenție.

- 27 -

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumim, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Cristian Ghica. (Discuții la prezidiu.)

Domnul Cristian Ghica:


Stimate colege,

Stimați colegi,

21 martie este Ziua Internațională a Sindromului Down, dedicată conștientizării acestei

afecțiuni întâlnite la una din fiecare 800 de persoane pe plan mondial.

Sindromul Down este rezultatul unei așa-numite trisomii, adică existența unui material genetic

suplimentar din cromozomul 21. Așadar, sindromul Down nu este o dizabilitate în sine, iar persoanele

născute cu sindrom Down pot fi membri funcționali ai societății. Dacă acum un secol durata de viață a

unei persoane diagnosticate cu sindromul Down era doar de 10 ani, astăzi durata medie de viață a unei

persoane diagnosticate cu sindromul Down este de 60 de ani.

Înainte de orice însă, cei cu sindrom Down și familiile lor sunt cetățeni care au dreptul la respect

și demnitate. Cu toate acestea, în România nu există nici măcar statistici oficiale cu numărul exact de

persoane cu sindrom Down. Sunt contorizate impropriu în categoria celor cu dizabilități mintale. Se

estimează, fără a exista o bază de date, că la nivel național ar fi în jur de 30 000 de persoane cu sindrom

Down. Dintre aceste 30 000 de persoane, doar 142 au urmat o formă de școlarizare. Un număr infim și

care spune foarte mult despre România, nu despre cei cu sindromul Down.

Din păcate, în 2018, în România, țară europeană, majoritatea celor diagnosticați cu sindrom

Down sunt trimiși la tratament psihiatric, deși nu suferă de o boală din acest spectru. De ce? Din lipsă

de centre specializate și de tratament specific.

Repet, sindromul Down este o afecțiune genetică și manifestările ei sunt variate și de diferită

intensitate, incluzând afecțiuni cardiovasculare sau digestive. Conform Constituției României și legilor

în vigoare, persoanele cu sindrom Down au drepturi egale cu orice alt cetățean, inclusiv dreptul la

asistență și tratamente adecvate, dreptul la educație, dreptul la un trai decent. Statul are obligația și

datoria să asigure aceste drepturi prin legislație, politici publice și investiții responsabile.

Am mai spus acest lucru de la această tribună. Vă reamintesc situația centrelor pentru boli rare,

înființate în 2017, dar către care nu s-a făcut nicio alocare bugetară în 2018: nici de la bugetul central,

nici de la bugetul local. Centrul de la Iași, despre care v-am vorbit recent, ar putea ajuta inclusiv copii

născuți cu sindrom Down să se integreze și să contribuie pe măsura capacităților proprii la dezvoltarea

- 28 -

comunității. Egalitatea de șanse este benefică pentru întreaga societate, nu doar pentru cei din grupuri

vulnerabile, precum persoanele cu sindrom Down.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Avem datoria și instrumentele necesare să le dăm o șansă la o viață împlinită, prin prioritizarea

proiectelor din fonduri europene în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

Sunt Cristian Ghica, senator în Circumscripția electorală nr. 42 – București.



Domnule senator Radu Mihail, aveți cuvântul.

Domnul Radu-Mihai Mihail:


Declarația mea se numește „România exemplelor bune”.

Stimați colegi,

În săptămânile trecute vă povesteam despre România de azi, despre haosul guvernărilor PSD-

ALDE din sănătate, educație, economie, protecție socială, despre o Românie aflată în derivă. Este însă

o vorbă: nu pot ei fura cât putem noi construi.

Așa că astăzi vreau să vă vorbesc despre două povești de succes ale românilor din diaspora,

pentru că e important să-i cunoaștem. Avem nevoie de modele, avem nevoie de inspirație și, în ciuda a

ceea ce fac cei din PSD la guvernare, oamenii aceștia au dovedit că pot. Și, urmându-i pe ei, vom putea

și noi.

Călătoresc des în comunitățile de români din diaspora, pentru că mă interesează să mă întâlnesc

cu ei, să stau de vorbă cu ei, să le ascult păsurile, și în ultima mea vizită în Spania am reușit să ajung la

Barcelona, Valencia, Castellon, Madrid. M-am întâlnit cu români din comunități, cu echipele

instituțiilor statului român, consulate, ICR.

La Castellon mi s-a recomandat să mă întâlnesc cu un anume consilier municipal. Surpriză! Era

un român. În sfârșit aveam ocazia să văd această „pasăre rară” – românul din diaspora implicat în viața

cetății. Mă întrebam dacă voi da nas în nas cu același tip de individ care populează consiliile

municipale din București sau din alte orașe din țară, cu limbajul suburban, cu rudele cu afaceri

prospere cu statul, cu banii primăriei. Ei bine, nu! Am întâlnit un om cu adevărat interesat să miște

lucrurile, să schimbe modul de a face politică în Spania, să lupte cu corupția din partidele clasice

spaniole și mai ales convins că trebuie și poate să facă lucruri pentru românii din oraș, deși nu românii

l-au trimis în consiliul municipal, pentru că foarte puțini dintre ei au fost la vot. L-au ales spaniolii din

- 29 -

Castellon, convinși că un român le poate face comunitatea mai bună. Asta, deși, dragi colegi de la

PSD, până și spaniolii au auzit de isprăvile pe care le tot faceți de la o vreme încoace în România.

Omul acesta se bucură de încredere și face eforturi acolo, în Spania. Imaginați-vă un astfel de consilier

la București sau, de ce nu, la Videle.

Acum, a doua poveste. Weekendul acesta mi l-am petrecut în Franța, la Nogent-sur-Marne,

unde organizația de tineret a partidului francez En Marche! a avut prima sa convenție națională. Am

vorbit în fața celor 1 600 de tineri francezi, activiști entuziaști în a-și servi țara, despre tinerii români

siliți să și-o părăsească pe a lor pentru că nu le mai oferă aproape nimic și pare că i-a abandonat.

Primul lucru trăit după această intervenție: am fost înconjurat de tineri francezi care au

mărturisit că nu realizaseră dimensiunea problemei emigrației din România sau dimensiunea situației

politice delicate generate de guvernările succesive postdecembriste. În schimb, fiecare, dar absolut

fiecare dintre ei, fie că erau din Paris, Lyon sau Lille, a vorbit despre o cunoștință directă pe care o are

care vine din România: persoana care se ocupă de bunica în vârstă, meseriașul care i-a reparat ușa,

creatorul de start-up sau colegul de facultate la științe politice sau la inginerie. Unul dintre ei a venit

alături de un român, coleg de la En Marche!, un tânăr student, angajat cu trup și suflet în activitatea

politică franceză, plecat de mic din România, care vorbește românește cu un încântător accent francez

și care explică foarte simplu cum a început să se intereseze de viața socială și politică din țară – de aici,

din România – și că are în plan să găsească tineri aici, în România, cu care să lucreze la proiecte pentru

România și pentru români.

Uneori avem sentimentul că lumea stă dacă stăm și noi, că cei din jur au ritmul nostru, că au

aceeași dinamică de viață. Cu aceste două exemple am vrut să vă arăt, dragi colegi, că cei din jurul

nostru se mișcă. Sunt români care fac bine acolo unde sunt, care speră ca și aici, în România, binele să

fie făcut. Acești români, oriunde ar fi ei, inspiră prin ceea ce fac. Ei și mulți alții ca ei sunt cei care ne

pot fi oricând modele pentru perseverență, muncă, lucru bine făcut și o dedicare pentru cauză. Cauza

mea și, sunt sigur, a multor români este o Românie mai bună, una a viitorului, și nu a trecutului!

Vă mulțumesc.



PAUZĂ


În continuare voi da citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris. Următorii

senatori au depus declarații politice în scris: Stan Ioan, Chisăliță Ioan-Narcis, Federovici Doina-Elena,

Trufin Lucian, Bodog Florian-Dorel, Pațurcă Roxana-Natalia, Pop Liviu-Marian, Brăiloiu Tit-Liviu,

Vulpescu Ioan, Bădălău Niculae, Smarandache Miron-Alexandru, Hărău Eleonora-Carmen, Stângă

- 30 -

George-Cătălin, Cazan Mircea-Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius-Petre, Caracota Iancu, Popa

Cornel, Toma Cătălin Dumitru, Dircă George-Edward, Bădulescu Dorin-Valeriu, Ganea Ion și Baciu

Gheorghe.

PAUZĂ


Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice.

PAUZĂ

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Adrian Țuțuianu:

Doamna Emilia Arcan, vă rog să faceți prezența.

Microfonul central.



Bună dimineața, distinși colegi.

Voi da citire listei de prezență.

Alexandrescu Vlad-Tudor

Andronescu Ecaterina

Antal István-Loránt

Arcan Emilia

Arcaş Viorel

Avram Nicolae – prezent

Baciu Gheorghe – prezent

Badea Viorel-Riceard – absent

Bădălău Niculae – absent

Bădulescu Dorin-Valeriu – absent

Băsescu Traian – absent

Benea Adrian-Dragoş

Bodog Florian-Dorel – prezent

Botnariu Emanuel-Gabriel – absent

Brăiloiu Tit-Liviu – prezent

Breaz Valer-Daniel – prezent

Bulacu Romulus – prezent

- 31 -

Butunoi Ionel-Daniel – prezent

Cadariu Constantin-Daniel – absent

Caracota Iancu – absent

Cazan Mircea-Vasile – absent

Cazanciuc Robert-Marius – prezent

Cârciumaru Florin – prezent

Chirteş Ioan-Cristian – prezent

Chisăliţă Ioan-Narcis – prezent

Chiţac Vergil – absent

Cîţu Florin-Vasile – absent

Coliban Allen – absent

Corlăţean Titus – absent

Costoiu Mihnea-Cosmin – absent

Covaciu Severica-Rodica – prezentă

Craioveanu Elena-Lavinia – prezentă

Creţu Gabriela – delegație

Cristina Ioan – absent

Császár Károly Zsolt – absent

Cseke Attila-Zoltan – absent

Dan Carmen Daniela – absentă

Dănăilă Leon – absent

Deneş Ioan – absent

Derzsi Ákos – absent

Diaconescu Renică – absent

Diaconu Adrian-Nicolae – prezent

Dinică Silvia-Monica – absentă

Dinu Nicoleta-Ramona – absentă

Dircă George-Edward – absent

Dogariu Eugen – prezent

Dumitrescu Cristian-Sorin – prezent

Dumitrescu Iulian – absent

Dunca Marius-Alexandru – absent

Fălcoi Nicu – absent

Federovici Doina-Elena – absentă

- 32 -

Fejér László-Ődőn – absent

Fenechiu Cătălin-Daniel – absent

Fifor Mihai-Viorel – absent

Filipescu Răducu-George – absent

Ganea Ion – absent

Ghica Cristian – prezent

Gorghiu Alina-Ştefania – absentă

Din sală: Prezent.


Mă scuzați, doamna Gorghiu.

Goţiu Remus Mihai – prezent

Hadârcă Ion – absent

Hărău Eleonora-Carmen – absentă

Ilea Vasile – prezent

Ilie Viorel – absent

Ionaşcu Gabi – absent

Ilie Viorel – prezent

Iordache Virginel – prezent

Iriza Scarlat – absent

László Attila – absent

Leş Gabriel-Beniamin – prezent

Lungu Dan – absent

Lungu Vasile-Cristian – absent

Lupu Victorel – prezent

Manda Iulian-Claudiu – absent

Manoliu Dan – prezent

Marciu Ovidiu-Cristian-Dan – prezent

Marin Gheorghe – prezent

Marin Nicolae – prezent

Marussi George-Nicolae – prezent

Matei Constantin-Bogdan – prezent

Mazilu Liviu-Lucian – prezent

Meleşcanu Teodor-Viorel – absent

Mihail Radu-Mihai – prezent

- 33 -

Mihu Ştefan – prezent

Mirea Siminica – absentă

Moga Nicolae – prezent

Nicoară Marius-Petre – prezent

Filipescu Răducu-George – prezent

Nicolae Şerban – absent

Niţă Ilie – absent

Novák Csaba-Zoltán – prezent

Oprea Mario-Ovidiu – prezent

Oprea Ştefan-Radu – prezent

Orţan Ovidiu-Florin – prezent

Pavel Marian – prezent

Paţurcă Roxana-Natalia – absentă

Pauliuc Nicoleta – absentă

Bădulescu Dorin-Valeriu – prezent

Pănescu Doru-Adrian – prezent

Pereş Alexandru – absent

Pîrvulescu Eugen – absent

Pop Gheorghe – prezent

Pop Liviu-Marian – prezent

Popa Cornel – prezent

Popa Ion – absent

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton – absent

Preda Radu-Cosmin – prezent

Presadă Florina-Raluca – prezentă

Resmeriţă Cornel-Cristian – prezent

Romaşcanu Lucian – prezent

Rotaru Ion – prezent

Ruse Mihai – absent

Domnul Mihai Ruse (din sală):

Prezent.


Mă scuzați. Prezent, Ruse Mihai

Salan Viorel – prezent

- 34 -

Savin Emanoil – prezent

Sbîrnea Liliana – absentă

Scântei Laura-Iuliana – prezentă

Sibinescu Ionuţ – absent

Silistru Doina – prezentă

Simionca Ioan – prezent

Smarandache Miron-Alexandru – prezent

Soporan Aurel-Horea – prezent

Stan Ioan – prezent

Stănescu Paul – Guvern

Nicolae Șerban – prezent

Stângă George-Cătălin – absent

Stocheci Cristina-Mariana – prezentă

Şoptică Costel – absent

Talpoş Ioan-Iustin – absent

Tánczos Barna – prezent

Teodorovici Eugen-Orlando – Guvern

Toma Cătălin Dumitru – absent

Toma Vasilică – prezent

Trufin Lucian – prezent

Turos Lóránd – absent

Ţapu Nazare Eugen – absent

Ţuţuianu Adrian – prezent

Valeca Şerban-Constantin – prezent

Vela Ion Marcel – absent

Vulpescu Ioan – prezent

Wiener Adrian – prezent

Zamfir Daniel-Cătălin – absent

Doamna Hărău, prezentă. Domnul Caracota, prezent. Fălcoi, prezent. Domnul Diaconescu, prezent.


Mulțumesc, doamnă senator.

Au consemnat prezența 73 de senatori.


Domnul senator Botnariu, prezent.

- 35 -

Mulțumesc.

*


Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 20 martie

2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până la acest moment și-au înregistrat prezența la

lucrări un număr de 73.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al

Senatului, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu, secretari.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită. Dacă sunt comentarii legate de

acest subiect? Nu.

Vă supun votului ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Rugămintea – sunt cartelele în aparate –, să votați cu toții.

Programul de lucru pentru această zi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00,

lucrări în plenul Senatului, lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule Goțiu, microfonul 2.


Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Faptul că, în mod excepțional – sper –, avem o zi de plen marți nu ar trebui să dea peste cap

întreg programul Senatului. Avem timp și aveam timp până la orele 17.00, 18.00 să programăm

comisii. Ceea ce vedem acum în sală, numărul redus și faptul că începem cu întârziere, este cauzat de

faptul că, la aceeași oră, au fost programate comisii, ceea ce nu este normal. Sper că, pe viitor, acest

lucru să nu se mai întâmple. Avem zile de lucru și joi, și miercuri în Senat, iar o zi de lucru nu se

încheie la ora 13.00 sau 14.00 sau cel târziu 15.00. Avem timp și după plen să programăm comisii.

Mulțumesc.


E în regulă.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, supun votului dumneavoastră programul de lucru prezentat.


Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru al Senatului

pentru ziua de astăzi a fost aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 26 – 31 martie 2018.

- 36 -

Pentru săptămâna viitoare Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum

a fost aprobat de Comitetul liderilor.

Luni, 26 martie: ora 12.30, şedinţa pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00,

şedinţa Biroului permanent al Senatului, ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; 14.00 –

16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea

inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi și vot final la ora 17.00 pe inițiative legislative cu

caracter organic; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări şi răspunsuri, transmisie

radio;

- marţi, 27 martie 2018: ora 10.00, ședința comună solemnă a Senatului și Camerei Deputaților,

cu lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 28 martie 2018: între orele 9.00 și 10.30, declaraţii politice; 10.30 – 13.00, lucrări în

plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi și lucrări în comisiile

permanente;

- joi, 29 martie 2018: lucrări în comisiile permanente;

- vineri, 30 martie, și sâmbătă, 31 martie 2018: activități în circumscripţiile electorale;

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus.

Domnule Goțiu, microfonul 2, cu rugămintea, scurt.


Foarte scurt.

Din ceea ce ați citit, înțeleg că marți, de la ora 10.00, avem atât plen reunit, cât și comisii. Ceea

ce propun este ca aceste comisii să fie – și să votăm – după încheierea plenului reunit.


Lucrările în cadrul comisiilor vor avea loc după plenul comun.

Vă supun aprobării programul de lucru prezentat.


Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost

aprobat.

*

Vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea

exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarea lege:

- 37 -

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a

Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Termenele pentru sesizare sunt de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept

comun de la data depunerii.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunţului de astăzi, 20 martie 2018.

Înainte de a intra pe următoarele puncte de pe ordinea de zi, vreau să vă aduc la cunoștință că

avem astăzi spre dezbatere 66 de propuneri legislative, la care se adaugă patru COM-uri, deci este o

ordine de zi foarte stufoasă, cu unele dintre aceste propuneri legislative cu termen de adoptare tacită

săptămâna viitoare.

Ca urmare, am rugămintea la toți să vorbim scurt, la obiect și să putem să parcurgem cât mai

mult din ordinea de zi pe care o avem.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind consultarea

parlamentelor naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind un cadru de

monitorizare pentru economia circulară – COM(2018) 29 final.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei, da?

Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.



Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării documentului

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European

și Comitetul Regiunilor privind un cadru de monitorizare pentru economia circulară.

În cadrul comisiei raportor a fost domnul senator Dunca Marius.

Comunicarea prezintă un cadru de monitorizare compus din indicatori care reflectă elementele

principale ale economiei circulare, inclusiv ciclul de viață al produselor și materialelor, domeniile și

sectoarele prioritare, precum și impactul asupra competitivității, inovării și ocupării forței de muncă.

Cadrul de monitorizare are un set de 10 indicatori grupați în patru etape și aspecte ale

economiei circulare: producție și consum, gestionarea deșeurilor, materii prime secundare,

competitivitate și inovare.

În urma examinării, comisia consideră că este benefică abordarea coerentă a diferitelor norme

aplicabile gestionării deșeurilor, substanțelor chimice și produselor pentru a asigura funcționarea efectivă a

pieței interne și pentru a oferi un nivel ridicat de protecție a mediului și a stării de sănătate a populației.

- 38 -

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea

voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 28 final... 29 final, scuzați-mă.


Vă mulțumesc, domnule senator Ghica pentru prezentare.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Dacă sunt intervenții cu privire la acest proiect. Nu avem.

Supun votului proiectul de hotărâre.


Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul a fost adoptat.


Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Acțiuni ale UE în vederea

îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu – COM(2018) 10 final.

Domnule senator Ghica, din partea Comisiei pentru afaceri europene, microfonul 7, vă rog să

faceți prezentarea raportului și proiectului de hotărâre.



Pentru acest COM în cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator

Dunca Marius.

Comunicarea prezintă un plan de acțiune în vederea sporirii conformității cu legislația de

mediu a UE și a îmbunătățirii guvernanței în acest domeniu.

În urma examinării, comisia consideră că ar fi utilă elaborarea unui ghid care să cuprindă liste

de control orientative și propuneri de măsuri care pot fi aplicate de statele membre pentru identificarea

zonelor care necesită acțiuni corective și care pot contribui la îmbunătățirea performanței și eficienței

de mediu.

Ar fi utilă găsirea unei soluții care să conducă la interconectarea rețelelor active ca IMPEL,

ENPE, EUFJE și EUROSAI.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți,

formularea unui raport.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Dacă sunt intervenții. Nu avem.

- 39 -





Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie europeană

pentru materialele plastice într-o economie circulară – COM(2018) 28 final.

Invit pe domnul senator Ghica, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru

prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Vă rog, domnule senator, microfonul 7.



Tot domnul senator Dunca Marius a fost raportor și la acest COM. Comisia a identificat

materialele plastice ca fiind o prioritate majoră și s-a angajat să elaboreze o strategie menită să

răspundă provocărilor generate de materialele plastice de-a lungul lanțului valoric și să analizeze

întregul ciclu de viață al acestora.

Pentru a transforma această viziune în realitate, prezenta strategie propune un set ambițios de

măsuri la nivelul UE și anume:

- îmbunătățirea aspectelor economice și a calității reciclării materialelor plastice;

- reducerea deșeurilor de plastic și a aruncării gunoaielor pe domeniul public;

- orientarea inovării și a investițiilor către soluții circulare;

- valorificarea acțiunii la nivel global.

În urma examinării, comisia constată că pentru a asigura tranziția către materialele plastice ale

viitorului se consideră necesară dezvoltarea programelor educaționale existente, propunerea de noi

programe educaționale pentru tânăra generație, astfel încât aceasta să fie pregătită pentru o piață a

locurilor de muncă care se va dezvolta, cu siguranță, după 2030.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți,

formularea unui raport la COM 28 final.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții legate de acest proiect. Nu avem.

Proiectul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.



Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat

- 40 -

4. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Spre o utilizare cât mai largă a

combustibililor alternativi – un plan de acțiune privind infrastructura pentru combustibili alternativi,

conform articolului 10 alineat (6) din Directiva 2014/94/UE, inclusiv evaluarea cadrelor naționale de

politică conform articolului 10 alineat (2) din Directiva 2014/94/UE – COM(2017) 652 final.

Invit pe domnul senator Ghica, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru

prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Microfonul 7, domnule senator.


Mulțumesc din nou, domnule președinte.

În cadrul comisiei raportor a fost domnul senator Allen Coliban. Comisia adoptă un plan de

acțiune pentru punerea în aplicare a strategiei prevăzute în Comunicarea intitulată „Energie curată

pentru transporturi – O strategie europeană privind combustibilii alternativi” în vederea obținerii celei

mai largi utilizări posibile a combustibililor alternativi pentru transporturi, asigurând, totodată,

neutralitatea tehnologică și a promovării mobilizării electrice durabile în întreaga Uniune.

În urma examinării, comisia constată că, în ceea ce privește România, documentul Comisiei

Europene notează faptul că autoritățile române nu au notificat documentul-cadru național de politică

privind infrastructura pentru combustibilii alternativi până la 18 noiembrie 2017, dată la care comisia a

transmis Parlamentului European și Consiliului un raport privind evaluarea cadrelor naționale de

politică.

Proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei privind cadrul național de politică

pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și

pentru instalarea infrastructurii relevante în România a fost elaborat și transmis de către Ministerul

Energiei în procedură de avizare interinstituțională.

Comisia consideră că este necesară intensificarea comparării între statele membre pentru a se

putea garanta continuitatea transfrontalieră pentru toate tipurile de vehicule și de nave care utilizează

combustibilii alternativi, încurajarea consumatorilor și asigurarea accesului la informații referitoare la

infrastructura privind combustibilii alternativi.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți,

formularea unui raport la COM 652 final.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect. Nu avem.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

- 41 -

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.



*

Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la punctele 1 – 61 din

Secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale. (L540/11.12.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Vă rog, doamna senator, microfonul 2. (Discuții la prezidiu.)

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Mulțumesc.


Vă rog.


Avem aici o propunere legislativă, se numește Lege pentru abrogarea pensiilor speciale.

Numărul celor care beneficiază de pensii de serviciu instituite prin legi speciale este de 184 000 de

persoane, iar bugetul total pentru aceste pensii speciale este de 6,6 miliarde de lei în 2017.

Pensiile speciale ale civililor și militarilor au costat bugetul de stat peste 3 miliarde de lei în

prima jumătate a anului 2017. Dintre acestea, 8 668 sunt pensionari civili beneficiari de pensii de

serviciu: diplomați, magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, personal aeronautic, auditori

ai Curții de Conturi.

Din restul de 175 000 de pensionari la data de 21.08.2017 erau 76 000 de militari, restul fiind

pensionari din structurile Ministerului Afacerilor de Interne și altele asimilate.

În aceste condiții, trebuie amintit că pensiile reprezintă principala cheltuială a bugetului general

consolidat, ajungând la 25% din cheltuielile statului. Următoarea cea mai mare cheltuială fiind

sănătatea care ocupă doar 12% din buget.

Mai mult, deficitul cauzat de… Fondul de pensii are un deficit structural de 20 de miliarde în

2016. Fondul de pensii speciale reprezintă 44% din deficitul total al fondului de pensii publice.

În aceste condiții, schimbările preconizate prin prezenta lege sunt următoarele:

- restabilirea egalității în relația cu statul prin abrogarea regimurilor de pensii speciale și

revenirea la principiul contributivității;

- menținerea a două excepții de la această regulă pentru pensiile militare de stat și pentru

pensiile magistraților. Pentru aceste două excepții propunem menținerea sistemului de calcul actual,

- 42 -

dar plafonarea pensiei speciale la maximum valoarea salariului de bază brut lunar din ultima lună de

activitate, înainte de data pensionării.

- oferirea posibilității oricărui angajator, inclusiv statul român, să contribuie pentru angajați

oricât la pilonul III pentru a spori pensia viitoare a salariaților.

Acest lucru este încurajat prin eliminarea plafonării deductibilității contribuției pentru pensiile

facultative și eliminarea impozitării lor.

Aceasta este pe scurt prezentarea acestei propuneri legislative a Grupului parlamentar Uniunea

Salvați România.


Mulțumesc doamnei senator Presadă Florina pentru prezentare.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al

Executivului.

Domnul Adrian Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Microfonul 8.

Domnul Adrian Vlad Chiotan – președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu

Dizabilități:


Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază principiul

contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor

datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii.

Dreptul de pensie este un drept individual, iar cuantumul pensiei ca venit de înlocuire a

salariului, ca urmare a ivirii riscului bătrâneții este calculat în funcție de perioada de contribuție și

nivelul veniturilor realizate de fiecare persoană în timpul vieții.

Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială pentru

prezentarea raportului, domnul senator Ion Rotaru. Microfonul 7, domnule senator. Vă rog.

Domnul Ion Rotaru:

Mulțumesc.


Comisia pentru muncă a avut o dezbatere pe această propunere legislativă.

- 43 -

Precizez că avem avize negative de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social,

de la Comisia de buget, finanțe.

În urma dezbaterilor și a argumentelor prezentate de reprezentanții ministerului de resort,

comisia a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări pentru inițiator. Nu.

Trecem la dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt. Domnul senator Cîțu Florin,

microfonul 2.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:


Aș dori o clarificare de la reprezentantul Guvernului.

Am înțeles că în România pensiile se bazează pe principiul contributivității. Perfect. Aș vrea să

văd care este legătura dintre aceste pensii de serviciu, speciale, pe care încearcă colegii astăzi să le

elimine, și acest principiu al contributivității. Cum se aliniază cele două?

Mulțumesc.


Vă rog, doamna senator Presadă. Ați dorit să luați cuvântul. Microfonul 2.



Doamnelor senator,

Domnilor senatori,

Acest proiect de lege pentru abrogarea pensiilor speciale a trecut prin două comisii. Într-una, prin

votul majorității, la Comisia de buget, finanțe a luat un aviz negativ. Sunt convinsă că raportul de

respingere de la Comisia de muncă a fost luat, pentru că proiectul nu a fost înțeles. Noi spunem foarte clar

în acest proiect că nu abrogăm pensiile speciale pentru militari și magistrați, ci pentru corpul diplomatic,

membrii Curții de Conturi și parlamentari. Pentru că este absurd să acordăm privilegii dincolo de principiul

contributivității, principiul care spune că fiecare primește înapoi pe măsura contribuției avute.

Unii dintre dumneavoastră prezenți azi aici în sală, îmi veți spune că parlamentarii au fost aleși

să legifereze și că merită aceste pensii speciale. Eu una spun că nu. Și așa spun și cei care ne-au trimis

astăzi aici ca să legiferăm pentru binele țării și acesta este adevăratul privilegiu. Eu zic să dăm dovadă

de luciditate și să redăm Parlamentului încrederea pe care o merită, să reparăm atât cât putem imaginea

șifonată a acestuia după votul pe Legile justiției.

- 44 -

Astăzi, atât eu, cât și colegii mei din USR, vom vota pentru eliminarea pensiilor speciale și nu

pentru că este proiectul nostru, ci pentru că așa este corect și firesc. Am fi votat o astfel de propunere,

indiferent de inițiator și indiferent de culoarea politică a acestuia, pentru că, haideți să recunoaștem, nu

ni se cuvin și nu merităm pensii speciale.


Mulțumesc, doamna senator.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai sunt înscrieri la cuvânt.

Doamna Hărău, vă rog. Microfonul 2.


Consecvenți hotărârii politice de a opta, de a milita pentru pensii acordate pe bază de

contributivitate, hotărâre veche a Partidului Național Liberal, susținem inițiativa colegilor de la USR.

Deci vom vota pentru eliminarea pensiilor speciale.

Vă mulțumesc.


Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt înscrieri la cuvânt. Nu mai avem.

Domnule secretar… Domnule președinte… Domnule președinte Chiotan, microfonul 8. Aveați

un răspuns. Rugămintea, scurt, detalii, în scris.

Domnul Adrian Vlad Chiotan:

Puteți permite ca răspunsul să-l dăm în scris?


Permit. Rugămintea, să fiți atent la dezbateri.

Domnul Adrian Vlad Chiotan:

Mulțumesc.


Deci răspunsul în scris pentru domnul senator Cîțu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Ca urmare, votul asupra acesteia se va da luni, ora 17.00, conform programului.

*

Mergem la punctul 2, Legea privind achiziţionarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu-Florica

(„Vila Florica”), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, de către Ministerul Culturii și Identității

Naționale. (L493/05.09.2016)

- 45 -

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 777/28.11.2017.


Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-și prezenta punctul de vedere al

Executivului.

Domnul secretar de stat din Ministerul Culturii și Identității Naționale, Gheorghe Popa.

Microfonul 9.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Popa – secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale:



Vă rog să constatați că legea și-a pierdut obiectul de aplicabilitate întrucât Ministerul Culturii și

Identității Naționale a achiziționat Vila Florica în conformitate cu procedurile prevăzute de Legea nr. 422/2001

privind protejarea patrimoniului istoric.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Salan Viorel, care va prezenta raportul comun al Comisiei pentru

constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor

Omului și Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Domnule senator, microfonul 7.




Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate în

vederea dezbaterii în fond spre reexaminare și elaborarea raportului comun asupra Legii privind

achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu „Vila Florica”, situat în localitatea Ştefăneşti,

judeţul Argeş, de către Ministerul Culturii ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 777/28.11.2017.

Curtea constată că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului separației puterilor

în stat, a egalității în drepturi și rolului Parlamentului, reținând că este sub acest aspect în totalitate

neconstituțională.

Comisiile supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere a

legii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

- 46 -

Mulțumesc.




Dezbateri generale? Nu.


Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii ca urmare a

Deciziei Curții Constituționale nr. 777/28.11.2017 prin care legea este declarată neconstituțională în

integralitatea ei.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii.



Având în vedere raportul comisiilor, vă supun la vot respingerea legii transmise la promulgare.


Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, legea a fost respinsă.

*

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unui imobil din domeniul

public al statului şi din administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Instituţia Prefectului – Judeţul

Giurgiu în domeniul public al judeţului Giurgiu şi în administrarea Consiliului Judeţean Giurgiu.

(L47/05.02.2018)

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem.


Executivului.

Domnul Bogdan Samoilă, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 10, vă

rog.

Domnul Bogdan Samoilă – subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, întrucât potrivit art. 860 alin. (3) din

Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietății publice

a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, potrivit unei legi organice, nu pot fi trecute din

domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale sau invers decât ca

urmare a modificării legii organice. Or, Palatul Administrativ Giurgiu este prin declarația legii,

respectiv Decretul-lege nr. 30 din 1990, un bun proprietate publică a statului de interes național.

- 47 -

De asemenea, prin promovarea soluțiilor propuse poate fi afectată în mod ireversibil

proprietatea publică a statului, iar statul suferă o pierdere patrimonială, diminuându-se proprietatea

publică a acestuia, garantată de art. 136 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului

pentru prezentarea raportului.

Domnul senator, președinte de comisie, Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

În ședința din 06.03. 2018, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor

membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa care

face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și

adoptare, plenului Senatului, raportul de admitere a propunerii legislative, cu amendamente admise.

Pot să spun că avem din partea Consiliului Legislativ aviz favorabil. Comisia juridică a dat aviz

favorabil.


Vă mulțumesc.


Dezbateri generale? Nu avem înscrieri la cuvânt.


Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Iertați-mă, nu votăm astăzi! Este lege organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul, luni, ora 17.00, conform programului.

*

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind preluarea la datoria publică a sumei de

17 261 739,95 euro, parte din împrumutul extern contractat, cu garanţia statului, prin Ministerul

Finanţelor Publice, de către Consiliul Judeţean Suceava, în asociere cu un număr de 60 unităţi

administrativ-teritoriale din judeţul Suceava, de la Deutsche Bank AG Londra, pentru finanţarea

Programului „Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”. (L516/04.12.2017)

- 48 -

Dacă sunt inițiatori prezenți în sală. Nu avem.


Executivului. Domnul secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Eleodor Mandreș, da?

Domnul Eleodor Mandreș – secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice:

Da.


Microfonul 8.

Vă rog.

Domnul Eleodor Mandreș:


Referitor la propunerea legislativă, precizăm că preluarea împrumutului la datoria publică nu

este posibilă, întrucât aceasta ar conduce la o majorare a datoriei publice guvernamentale și a

deficitului bugetar.

De asemenea, preluarea acestui împrumut la datoria publică ar constitui un precedent pentru alți

beneficiari de subîmprumuturi sau garanții de stat în situații financiare dificile.

În contextul celor menționate mai sus, Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea

inițiativei legislative.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de

capital pentru prezentarea raportului.

Domnul senator Viorel Arcaș, microfonul 7.

Domnul Viorel Arcaș:


Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a avizat negativ propunerea

legislativă.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a formulat o serie de observații și

propuneri.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite, iar, în urma votului

exprimat, majoritatea senatorilor prezenți au hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii

legislative.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări pentru inițiatori. Nu.

- 49 -

Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt. Nu.


Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul de respingere.


Cu 54 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 9 abțineri, raportul de respingere a propunerii

legislative a fost adoptat.

Listă? Listă de vot pentru grupurile parlamentare.

*

Trecem la punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 6/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea

şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. (L148/26.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.


Executivului.

Domnul Ciprian Roșca, secretar de stat – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației

Publice.

Microfonul 9, domnule secretar de stat.

Domnul Ciprian Lucian Roșca – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice:


Propunem adoptarea prezentei ordonanțe în forma aprobată de Guvern.


Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului

pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Cârciumaru, microfonul 7.

Domnul Florin Cârciumaru:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința din 13.03.2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea

teritoriului au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere al proiectului de lege.

- 50 -

Din partea Consiliului Legislativ avem aviz favorabil.


Vă mulțumesc.


Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt. Nu avem.


Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.


Supun votului raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.


Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul și proiectul de lege pentru

aprobarea ordonanței au fost adoptate.

*

Mergem la punctul 6 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 7/2018 pentru modificarea Legii nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de stat,

prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi

serviciilor achiziţionate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin

reformarea sistemului de control al tuberculozei şi consolidarea gestionării tuberculozei rezistente la

medicamente, prin asigurarea accesului universal la diagnostic şi tratament şi abordarea nevoilor

grupurilor de populaţie cu risc, pentru perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2018, implementat de

Fundaţia Romanian Angel Appeal. (L143/26.02.2018)


Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat,

Ministerul Sănătății. Microfonul 10.

Domnul Dan Dumitrescu – secretar de stat la Ministerul Sănătății:

Bună ziua, domnule președinte!


Prin prezentul proiect de lege se propune realocarea sumelor necheltuite din bugetul aferent

anului 2016 în bugetul prevăzut pentru a fi utilizat în semestrul I al anului 2018.

Menționăm că bugetul aprobat pe anul în curs pentru Ministerul Sănătății cuprinde și sumele

aferente finalizării programului.

Având în vedere aspectele mai sus-menționate Guvernul susține proiectul de lege.

- 51 -

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de

capital pentru prezentarea raportului, domnul senator Arcaș Viorel, microfonul 7.

Domnul Viorel Arcaș:


Comisia de sănătate publică și Consiliul Legislativ au avizat favorabil.

Membrii Comisiei de buget, finanțe, în unanimitate, au hotărât să adopte un raport de admitere,

fără amendamente.


Vă mulțumesc.

Întrebări pentru inițiator, dacă sunt. Nu.

Dezbateri generale. Vă rog.

Domnul… domnul senator Dănăilă, microfonul 2.

Domnul Leon Dănăilă:


Stimați colegi și stimate colege,

Pot să vă spun că în țara noastră cazurile de tuberculoză sunt foarte răspândite. Sunt cel mai

răspândite din toată Uniunea Europeană.

Noi trebuie să depunem toate eforturile pentru a stârpi această boală care macină o mulțime de

lume și care este contagioasă, face victime printre atâția oameni.

Noi avem nevoie de oameni sănătoși, oameni care să poată munci, oameni care să facă o

producție și să aducă un venit pentru această țară. Orice efort este bine-venit pentru favorizarea acestor

bolnavi din toate punctele de vedere.

Vă mulțumesc.



Invit la cuvânt pe domnul senator Doru Pănescu. Microfonul nr. 3, domnule senator.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:


Stimate colege,

Stimați colegi,

- 52 -

Programul despre care se discută în această lege a avut o importanță deosebită pentru

ameliorarea situației privind tuberculoza în România, în special în ceea ce privește forma cea mai

gravă a acestei boli, tuberculoza multidrog rezistentă.

S-au achiziționat încă din anul 2007 medicamente pentru pacienții cu tuberculoză multidrog

rezistentă din granturile Fondului global, medicamente care au fost distribuite în mod gratuit. De

asemenea, s-au achiziționat tot din Fondul global, dar și prin mecanismul financiar norvegian, aparate,

echipamente de testare și teste pentru aproape toate județele. Și trebuie remarcat că echipamentele au

fost dintre cele mai performante, astfel că, astăzi, depistarea tuberculozei multidrog rezistentă se poate

face în câteva ore, ceea ce în trecut necesita peste 60 de zile.

În cadrul aceleiași strategii, în 2014, s-a inițiat un program-pilot pentru patru județe prin care s-au

înființat echipe multidisciplinare în spitalele de pneumoftiziologie pentru suportul pacienților, în

prezent, proiectul fiind extins la scară națională.

Ca un exemplu ilustrativ al efectelor acestei strategii, vă pot spune că în anul 2015, în județul

Iași erau cei mai mulți pacienți cu tuberculoză multidrog rezistentă, 49 de pacienți, care, altfel, ar fi

fost condamnați la moarte, iar, în prezent, aproape toți sunt vindecați și redați societății și familiei.

Prezentul act normativ contribuie la asigurarea fondurilor necesare pentru ca îngrijirea

pacienților să poată continua la aceste standarde ridicate, astfel că Grupul parlamentar al PSD va vota

pentru această lege.



Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt. Domnul senator Adrian Wiener. Microfonul 2.

Domnul Adrian Wiener:

Stimați colegi, n-am să fiu atât de optimist ca și antevorbitorul meu în ceea ce privește

tuberculoza în România.

În fiecare an avem peste 10 000 de cazuri noi de tuberculoză în România. 20% din cazurile de

tuberculoză din Europa se află în România.

Avem o prevalență de 4 ori mai mare decât media Uniunii Europene. Uniunea Europeană, de

altfel, depinde în cea ce privește incidența propriilor cazuri de rezervorul de boală din România. Din

păcate, diagnosticăm în jur de 600 de cazuri de tuberculoză multi drug resistance pe an, în timp ce

OMS-ul ne atenționează că ar trebui să avem între 800 și 1 000 raportate. Deci depistarea acestei forme

foarte agresive și cu mortalitate foarte mare de tuberculoză, încă se face deficitar în România.

Există mai multe lucruri în viitorul imediat pe care Guvernul trebuie să le pună în aplicare. E

vorba de scrisoare de țară pentru următorul ciclu al finanțării din Fondul global, care trebuie, undeva în

aprilie, trimisă, urmează mici condiționalități care mai trebuie îndeplinite pentru 8 cu 48 și 49 de unde

- 53 -

vor veni alte 4 milioane de euro pentru caravane mobile și depistare activă, dar mai există și o

propunere de acordare de 40 de puncte medicilor de familie care dispensarizează pacienți cu

tuberculoză și pe care sper din tot sufletul ca și Casa Națională, și Ministerul Sănătății să le… să

aprobe, pentru că marea problemă în România este faptul că avem una dintre cele mai mici rate de

vindecare, datorită insuficientei dispensarizări a acestor pacienți. Foarte mulți dintre ei cad între

medici, sunt din zona rurală, departe de centrele de management al tuberculozei și, practic, departe, din

păcate, și de medicii de familie, care devin din ce în ce mai rari și mai puțin motivați să se implice în

sănătatea publică din România.



Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt. Nu mai avem.



Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.


Supun votului raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul și proiectul de lege privind

aprobarea ordonanței au fost adoptate.

Avem prezenți în sală, urmăresc lucrările Senatului României, un grup de cetățeni, majoritatea

pensionari, din Călărași, invitați ai doamnei senator Roxana-Natalia Pațurcă. (Aplauze.)

*

Punctul 7 al ordinii de zi, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2017

privind modificarea şi completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de

medic veterinar. (L388/10.10.2017)

Este reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul Traian Petcu, vicepreședinte, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru

Siguranța Alimentelor. Microfonul 8.

Domnul Traian Constantin Petcu – vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitare

Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor:


- 54 -

Guvernul, prin Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,

susține proiectul cu amendamentul admis de Comisia de agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală,

doamna senator, președinte de comisie, Doina Silistru.

Microfonul 7.

Doamna Doina Silistru:


Comisia pentru agricultură a fost sesizată în vederea întocmirii raportului asupra Proiectului de

lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea şi

completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, ca

urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, cu majoritate de voturi, comisia a hotărât să

respingă cererea de reexaminare și să adopte un raport de admitere a legii în forma trimisă la

promulgare, cu un amendament admis și amendamente respinse, pe care vi-l supunem, spre dezbatere

și adoptare, plenului Senatului.

Legea ordinată, Senatul primă Cameră sesizată.


Vă mulțumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt. Nu avem înscrieri la cuvânt.


Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea

Președintelui României, iar prin raportul depus comisia de fond a respins obiecțiunile formulate în

cererea de reexaminare.

Așadar, raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu un

amendament admis și amendamente respinse, care se regăsesc în anexele la raport.



Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen. Nu.

Raportul cu amendamentul admis se supune votului.


- 55 -

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost adoptat raportul cu

amendamentul admis.

Supun votului legea pentru aprobarea ordonanței.


Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, legea pentru aprobarea

ordonanței a fost adoptată.

*

Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 lit. ad) şi a art. 42 lit. o)

din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. (L46/05.02.2018)



Domnul senator Salan. Microfonul 6.




Cu sprijinul dumneavoastră, în 2017, a fost adoptată Legea nr. 263/2017. Prin această inițiativă

am pornit în rezolvarea unei probleme existente la nivel național, în care… au devenit foarte dese

situațiile în care animalele periculoase atacă oameni sau proprietatea acestora. Astfel că, în demersurile

mele, am propus și a fost modificată Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea

Jandarmeriei Române.

Prin această lege, parte din personalul Jandarmeriei Române a fost autorizat să dețină și să

folosească arme cu tranchilizante, substanțe tranchilizante și alte mijloace de protecție care să permită

îndepărtarea sau imobilizarea animalelor care pun în pericol viața cetățenilor sau proprietatea acestora.

În Sistemul Unic de Urgență 112, Jandarmeria Română este agenția autorizată a statului să coordoneze

intervenția în cazul animalelor periculoase.

În urma adoptării acestei legi, a apărut necesitatea modificării Legii vânătorii și protecției

fondului cinegetic nr. 407/2006. Modificarea pe care o propun se referă la art. 1 lit. ad) și art. 42 lit. o)

și reformulează definirea vânătorii, astfel încât să fie exceptată în mod expres îndepărtarea sau

imobilizarea animalelor devenite periculoase pentru oameni sau bunurile acestora de către personalul

autorizat al Jandarmeriei Române în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. De asemenea, prezentul

proiect legislativ exceptează de la infracțiunea de braconaj cazurile pe care le-am menționat anterior.

Vă mulțumesc.



- 56 -


Executivului, domnul Constantin-Dan Deleanu, secretar de stat, Ministerul Apelor și Pădurilor.

Microfonul 9.

Domnul Constantin-Dan Deleanu – secretar de stat la Ministerul Apelor și Pădurilor:


În urma analizării reglementărilor propuse cu ocazia întâlnirii de lucru a reprezentanților

instituției noastre și reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne, considerăm că finalul articolului –

„în îndeplinirea atribuțiunilor de serviciu” – ar trebui să aibă forma „în timpul exercitării atribuțiunilor

de serviciu”.

Iar în ceea ce privește punctul de vedere al Ministerului Justiției, pentru evitarea interpretărilor,

propunem ca lit. o) de la alin. (1) art. 42 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.

407/2006 să aibă următorul cuprins: „utilizarea, indiferent de scop, a substanțelor chimice care

provoacă intoxicarea, sterilitatea sau moartea exemplarelor din fauna cinegetică, cu excepția celor

prevăzute la art. 1 lit. ad)”.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală

pentru prezentarea raportului, doamna senator Doina Silistru. Microfonul 7. (Discuții la masa

prezidiului.)



Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii

și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 1 lit. ad) și art. 42 lit. o) din

Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se

regăsesc în anexa la prezentul raport.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de

admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului.

Lege organică, Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări pentru inițiatori. Nu.

- 57 -

Dezbateri generale.

Domnul senator Barna Tancoș. Microfonul 2.

Am pronunțat corect? (Discuții la prezidiu.)

Domnul Tánczos Barna:

Mai aveți, domnule președinte.


În regulă. Vă rog.


Trebuie să mai faceți exerciții.

Mulțumesc mult pentru cuvânt.

Stimați colegi,

Vorbim despre un act normativ care încearcă să rezolve o situație creată în momentul în care –

după acel caz celebru de la Sibiu – jandarmeria a fost implicată într-o activitate complet străină pentru

instituție. Nu cred că jandarmeria este instituția care ar trebui să intervină în cazul în care animalele

sălbatice străbat străzile orașelor, satelor din România. Nu cred că jandarmeria este instituția care are

pregătirea necesară și experiența de a interveni în asemenea situații. Sunt oameni profesioniști,

pregătiți pentru acest lucru – ei sunt vânătorii. Și cea mai bună soluție ar fi fost ca în acele cazuri

excepționale, când aceste animale sălbatice trebuie îndepărtate din zona locuită, să intervină vânătorii.

Am scos jandarmeria din orașe și am dus-o în păduri, deja fac patrule și în păduri, fac activități

sau desfășoară activități care sunt complet străine acestor forțe de ordine.

De aceea, eu o să mă abțin la această propunere legislativă. Recunosc că vine și reglementează

un domeniu care nu a fost legiferat până acum și le dă alte competențe jandarmilor ca să intervină în

asemenea situații, dar rămân la părerea că nu jandarmeria este instituția care ar trebui să intervină în

aceste cazuri.

Mulțumesc.



Invit la cuvânt pe doamna senator Eleonora-Carmen Hărău. Microfonul 2.



Inițiativa legislativă, din punctul nostru de vedere, al liberalilor, este bine-venită.

Nu se pune problema să trimiți jandarmeria în pădure, dar sunt foarte dese cazurile în care

animalele prăduiesc pur și simplu, distrug culturile la limita… care există la limita cu habitatul lor.

- 58 -

Nu cred că actul normativ are valențe de tipul „când pornesc animalele în oraș”, asta se

întâmplă mai rar. Dar vă rog să mă credeți că vin dintr-un județ unde cultivatorii de grădini de legume,

posesorii de vii și de pomi fructiferi sunt foarte adesea în imposibilitatea de a culege roadele muncii

lor, pentru că, pur și simplu, le sunt devastate culturile. În aceste situații, până să-ți vină vânătorul care

are sau n-are interes și abilitate să facă ordine, eu cred că structura de ordine organizată, care are

competențe și instrucție de specialitate în folosirea armelor de foc – Jandarmeria – este cazul să

intervină.

Vom susține această inițiativă legislativă, o considerăm benefică.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Vreau să vă anunț că la balcon se află un grup de cetățeni din comuna Finta, județul

Dâmbovița, invitați ai senatorilor Adrian Țuțuianu și Titus Corlățean.

Le spunem bun venit la Parlamentul României! (Aplauze.)

Domnul senator Ionașcu Gabi. Microfonul 2.

Domnul Gabi Ionașcu:


Dacă citim cu atenție modificarea de la lit. ad), vedem că legea face referire la anexele nr. 1 și 2

din Legea nr. 407. Citind anexele respective, vom găsi acolo berze albe, berze negre, tot felul de păsări

și animale care nu constituie niciun risc pentru comunități. Așadar, cred că era necesar ca această

prevedere să fie distinct prevăzută în lege, și nu completarea alineatului de care spuneam.

Încuviințarea liderului nostru de grup constă în faptul că noi, Grupul PMP, ne vom abține de la

adoptarea unei astfel de prevederi.

Vă mulțumim.


Invit la cuvânt pe domnul senator Breaz Daniel. Microfonul 3.

Domnul Valer-Daniel Breaz:

Stimați colegi,

Consider bine-venită propunerea legislativă a colegului nostru. Motivez acest lucru prin faptul

că s-au întâmplat foarte multe incidente cu animalele sălbatice, uneori, care s-au plimbat prin mijlocul

orașului. Și avem foarte multe exemple în acest sens.

Flexibilizarea unei astfel de legi nu aduce decât un beneficiu și este spre binele cetățenilor, așa

că susținem acest proiect legislativ. Acest lucru nu poate să fie decât încă o modalitate de protecție

pentru cetățenii care vizitează anumite stațiuni montane și nu numai.

- 59 -

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Domnul senator Sorin Cristian Dumitrescu. Microfonul 3.

Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Cristian-Sorin Dumitrescu, domnule președinte.

Domnilor colegi,

E o lege care se impune, nu numai că e o lege care e bine-venită! Și am să încerc să explic în

câteva argumente, față de cele pe care le-au adus și colegii mei.

În ceea ce privește urșii în principal, în țara noastră avem o situație specială. Avem o populație,

cea mai mare populație din Europa. Avem o legislație care este foarte protectivă la adresa acestor

animale și este foarte bine că e așa. Avem totdeauna o societate civilă care reacționează foarte rapid la

orice încercare de a face o anumită echilibrare. Avem o administrație care nu este suficient de flexibilă,

în așa fel încât să rezolve această problemă, că asta e problema: dacă administrația, dacă

administrațiile care se ocupă cu parcurile de protecție a acestor animale, ar avea grijă și așa mai

departe și ar avea, probabil, resurse, probabil că nu s-ar întâmpla acest lucru.

În această situație, a trece această activitate de urmărire și prevenire la jandarmerie este o

situație care poate să aibă nu numai flexibilitate, ci și o anumită rapiditate. Mi s-a întâmplat mie

personal să văd urs în curte, adică…, cum să vă spun, la 10 metri de familie, venit din pădure, pentru

că… Era în miezul zilei și cine se aștepta la așa ceva? Sigur că toată lumea se bucura: „Vai, ursulețul!”

și așa mai departe, dar este imprevizibil și nu știm cum să acționăm.

E adevărat, vânătorii știu cum să se raporteze la animalul care este periculos, asta este foarte

adevărat. Adică, eu cred că, din punct de vedere al acestei apropieri și al tratamentului animalului

respectiv, vânătorii sunt cei mai îndreptățiți să se ocupe, ei știu cât sunt de periculoși, cum se

acționează, cum funcționează și așa mai departe. Sigur că acest lucru îl pot face, învățând, și jandarmii

și să rezolvăm situațiile…, pentru că ei au posibilitatea să-și cumpere și instrumente care sunt destul de

scumpe și sunt mai speciale. Vânătorul n-o să-și ia o pușcă cu tranchilizante ca să umble cu ea prin...,

că odată o să vină ursul… Sau asociația. Pe când, dacă jandarmii din zonele respective vor face o

investiție, vor găsi niște..., vor realiza niște cuști și niște sisteme care să fie..., eu cred că va fi foarte

bine și pentru protecția populației, a culturilor, și pentru securitatea în anumite localități, și pentru

prezervarea în bune condițiuni a acestor...

De aceea, eu salut inițiativa colegului nostru, care chiar se pricepe, este dintr-un domeniu care

îi e apropiat sau chiar dintr-un domeniu în care va avea de gestionat această problemă, și cred că este

- 60 -

un lucru bun. Iată cum vine cineva dintr-un anumit domeniu care cunoaște lucrurile și ne spune nouă:

„Iată cum vedem noi o rezolvare a unei situații!”.

Mulțumesc foarte mult.


Mulțumim domnului senator Cristian-Sorin Dumitrescu pentru prezentare.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt.

Domnul Gheorghe Baciu (de la prezidiu):

Domnul Fălcoi Nicu.


Domnul senator Nicu Fălcoi. Microfonul 2.



Și Uniunea Salvați România va susține acest proiect de lege.

Mi se pare o chestie de bun-simț ca jandarmeria să se ocupe de aceste situații, cel puțin atâta

timp cât ei vor folosi tranchilizante, spre deosebire de vânători care nu știu altceva decât să omoare.

Știu că unii consideră vânătoarea un sport. Nu știu dacă ar mai considera-o și dacă ar fi la

celălalt capăt al țevii.


Mulțumesc.

Domnul senator Emanoil...


Savin.


Savin. Microfonul 3.

Domnul Emanoil Savin:


Stimați colegi,

Eu situația o văd mult mai gravă că…, din punctul de vedere al vicepreședintelui Comisiei de

mediu. Noi am avut dezbateri în luna noiembrie pe problema carnasierilor și de la Ministerul Mediului

nu am..., le-am dat termen 28 februarie și nu am primit niciun răspuns.

Sigur, domnul general, colegul nostru…, inițiativa este bună, dar eu mă pun într-o situație, ca

fost primar al orașului Bușteni: poliția locală e prima care ajunge la..., nu are nimic, nu are niciun

instrument! Am mai spus problema asta în plen: până vine jandarmeria prin 112, ursul face ravagii.

- 61 -

Sau ce facem la Vârful Omu, unde ciobanul are oile? Când ajunge jandarmeria acolo? După cât timp,

domnule general?

Eu spun că am ajuns la un acord cu Ministerul Mediului să introducem din nou recoltarea

controlată, pentru că e nevoie, chiar dacă, am văzut, colegii noștri de la USR nu sunt de acord cu

vânătoarea, dar în ultimii 3 ani au crescut foarte mult efectivele de urși. Cred că principalul, cel mai

bine cunoaște…, proprietarul fondului de vânătoare cunoaște situația și cred că prin proprietarii

fondurilor de vânătoare, prin AJVPS-uri sau, eu știu, cum sunt constituiți vânătorii, cred că ar trebui

să, eu știu, în parteneriat cu jandarmeria, jandarmeria – normal că în jurul localităților – să asigure

prima intervenție. Iar eu consider că recoltarea controlată este singura soluție. Deci să se introducă din

nou cote și să dăm drumul la vânătoare. Degeaba... O să vedeți, în două săptămâni, urșii o să iasă pe

teren și ne pomenim cu toți ciobanii la Ministerul Mediului, dacă nu dăm drumul la vânătoare. O să

vedeți ce necazuri avem. Nu mai spun că plătim…, anul trecut am plătit 20 de miliarde despăgubiri.

Ce spunea doamna senator e cu totul altceva, că sunt animalele care strică culturile. Acolo e

vorba de mistreți, de cu totul altceva. Domnul Salan, domnul senator, se referă la carnasierele mari

care atacă. Noi trebuie să avem grijă de siguranța omului, pentru că am pus înainte ursul..., am pus

ursul înaintea omului!

Vă mulțumesc.



Dacă mai sunt înscrieri la dezbateri generale.

Rugămintea, microfonul 2, domnule senator Coliban.

Au luat cuvântul reprezentanți din toate grupurile parlamentare și vă propun ca după această

intervenție să sistăm dezbaterile generale.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Allen Coliban:


Nu aș fi luat cuvântul, dacă nu se făceau afirmații referitoare la poziția grupului pe care-l

reprezint, o afirmație care nu este adevărată.

Noi nu suntem împotriva vânătorii ca activitate, suntem împotriva acestei vânători, dacă nu se

face pe niște baze judicioase și pe niște studii. Și am cerut încă din toamna anului trecut, am și obținut

o promisiune de la minister că vom avea acel Plan național de gestiune a speciei până la finalul anului

și că până la finalul lunii ianuarie va exista un proiect depus pentru un recensământ (pe baza ADN) al

populației de urși. Din păcate, din informațiile pe care le avem până la această oră, nu există nici una,

nici alta până acum.

- 62 -

Pe de altă parte, revenind la problema discuției de fond la această inițiativă legislativă, am spus

că vom susține orice inițiativă care vine în rezolvarea problemei într-un stil neeliminatoriu. Prin

urmare, să lăsăm eliminarea urșilor, omorârea lor, ca o ultimă soluție și, din această perspectivă,

încurajăm dotarea jandarmeriei și aceste măsuri de intervenție.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Votul luni, ora 17.00.

*

Punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiţii

pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi

plantelor medicinale în zona montană. (L91/05.02.2018)

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, doamna senator Emilia Arcan. Microfonul 6.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la masa reprezentanților

comisiilor pentru a lua cuvântul.)



Distinși colegi,

Această propunere legislativă are în vedere aprobarea Programului de investiții pentru

înființarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure şi plantelor medicinale.

Având în vedere faptul că zona montană este marcată de numeroase dezavantaje naturale, trebuie să

beneficieze de o politică specifică, distinctă, definită conform principiilor dezvoltării durabile, care să

vizeze reducerea dezechilibrului între zonele montane și cele favorizate.

Astfel, prezenta propunere are în vedere, ca principale obiective, în linii mari, vă enumer

câteva: înființarea centrelor de colectare și prelucrare primară, valorificarea superioară a produselor

montane, crearea de noi locuri de muncă în acest sens.

Așa după cum bine știți și cunoașteți cu toții, fructele de pădure și plantele medicinale aduc o

multitudine de beneficii organismului uman, folosite atât în produsele alimentare, cât și în industria

farmaceutică pentru prelucrarea medicamentelor.

Pentru toate aceste motive și nu numai, noi, coinițiatorii acestei inițiative legislative, am votat

pentru și vă rog și pe dumneavoastră să fiți de acord cu un vot favorabil.

- 63 -

Vă mulțumesc.

(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Vă mulțumesc, doamna senator.


Executivului, domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale. Microfonul 10.

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș – secretar de stat în Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:



Propunerea legislativă implică instituirea unei scheme de finanțare prin care beneficiarii

programului primesc un maxim de 40% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea legislativă pentru înființarea

centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în

zona montană.

Vă mulțumesc.



pentru prezentarea raportului, doamna senator, președinte de comisie, Doina Silistru.


Mulțumesc, domnule președinte…


Microfonul 7.




și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de investiții pentru

înființarea centrelor de colectare şi... primară…, colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de

pădure şi a plantelor medicinale în zona montană.

S-au primit avize favorabile de la Comisia economică, Comisia pentru buget, Comisia pentru

mediu și Consiliul Legislativ, iar la Comisia pentru agricultură, în urma dezbaterilor, s-au formulat

amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa la prezentul raport.

- 64 -

În urma ședinței, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de

admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului, împreună

cu Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de

colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în zona montană.

Lege ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Dezbateri generale.

Domnul senator Goțiu. Microfonul 2.


Bună ziua!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am vrut să iau cuvântul la acest proiect de lege pentru că eu am susținut și susțin de mult că

fructele de pădure și plantele medicinale sunt o oportunitate de dezvoltare a zonelor montane și, când

scriam aceste lucruri ca jurnalist, am fost întâmpinat de multe ori cu multe zâmbete.

Cu toate acestea, vă dau un singur exemplu. În anul 2012 am scris despre un centru de

colectare a fructelor de pădure din județul Alba, mai exact din comuna Bistra, de lângă Câmpeni, care

făcuse o investiție de 200 000 de euro – era vorba de un centru de colectare al Direcției Silvice – în

aparatură, mai exact în câteva frigidere, aparate de stocare și așa mai departe.

Într-un singur sezon, în anul 2013, la acel centru de colectare se achiziționaseră fructe de pădure în

valoare de 1,91 de milioane de euro și sezonul încă nu se încheiase în momentul în care aveam aceste date.

Am calculat în acea perioadă că un culegător poate să culeagă fructe de pădure și plante medicinale în

Apuseni, într-un sezon în valoare de aproximativ 5 până la 10 000 de lei, în funcție de cât de mult se

implica. Așadar, este într-adevăr o oportunitate pentru comunitățile din zona montană.

Sper să fie implementată această măsură, chiar sugerez, poate la Camera Deputaților, să nu se

acorde aceste sume doar pentru centre noi, ci și posibilitatea ca centrele deja existente să se poată

moderniza prin acest program, pentru că probabil e nevoie de investiții mai mici, deoarece ele au deja

o infrastructură și acest program s-ar putea implementa mai repede.

USR susține și va vota acest proiect de lege.


Vă mulțumesc.

- 65 -

Invit la cuvânt pe domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.


Felicitări, domnule președinte!


Am făcut progrese.


E bine.

Nu pot decât să salut inițiativa Guvernului, pachetul de legi care vine în susținerea zonelor

montane din România.

Este un pachet de programe care se bazează pe Legea muntelui și se completează reciproc, vine

în susținerea mai multor domenii de activitate din zona de munte.

Trebuie însă să tragem un semnal de alarmă în sensul că, inițial, finanțarea programului a fost

prevăzută din Fondul suveran, fond care încă nu s-a înființat. Deci este un semn de întrebare în ceea ce

privește finanțarea și va fi nevoie de o activitate intensă, un lobby colosal din partea ministerului, la

Bruxelles pentru a obține toate aprobările pentru aceste programe.

UDMR va susține prin vot proiectul de lege și, încă o dată, este de felicitat pachetul întreg, așa

cum a fost gândit în susținerea zonei montane.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt, microfonul 2, pe doamna senator Severica Covaciu.

Doamna Severica-Rodica Covaciu:


Un astfel de proiect, prin care se vor aloca 66 de milioane de euro pentru investiții în centre de

colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în localități din

zonele de munte, este un proiect bine-venit, ținând cont și de obiectivul acestui proiect, acela de mai

bună valorificare a acestor produse.

Ca urmare, Partidul Mișcarea Populară va susține acest proiect.

Mulțumesc.



Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt. Nu.



- 66 -

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


Cu 85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul comisiei a fost adoptat.

Supun votului propunerea legislativă.


Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

Punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii

din clasele I – IV din învăţământul de stat şi confesional. (L50/05.02.2018)


Dacă avem inițiator prezent.

Doamna Emilia Arcan (de la prezidiu):

Doamna Silistru.


Doamna senator Doina Silistru. Microfonul 7.



Această propunere legislativă, practic, vine să modifice Legea nr. 509/2006. A fost aprobată,

deci, legea în 2006, lege care nu a fost niciodată pusă în aplicare din diferite motive, motivul principal

– lipsa fondurilor.

Practic, în inițiativa de bază, în legea de bază, fondurile trebuia să fie asigurate de către

Ministerul Educației. În acest moment, împreună cu Ministerul Agriculturii, am găsit sprijin la

Ministerul Agriculturii, implicit, la domnul ministru Daea, responsabilitatea desfășurării acestui

program a fost preluată de către Ministerul Agriculturii, din fondurile Ministerului Agriculturii, deci va

fi afectat doar bugetul Ministerului Agriculturii, din care se vor asigura fondurile pentru aplicarea

acestui program.

Propunerea vine să modifice și aplicarea, modul în care se va da această miere de albine pentru

copii în borcănele – borcănelul este de 250 de mililitri, dar în acest borcănel încap 350 de grame de

miere de albine – care se vor distribui o dată pe lună.

- 67 -

Eu consider că mierea de albine pentru copii este un stimulent și este, practic, ca un

medicament, spun unii... marea majoritate a specialiștilor, care mărește imunitatea copiilor. Și vreau să

vă spun că sunt foarte mulți copii care nu știu nici măcar gustul mierii de albine. Și nu cred că este o

cantitate prea mare, nu poate să le facă rău, nu le ajunge decât maximum o linguriță pe zi, ceea ce cred

că toată lumea poate recunoaște că nu poate să facă rău o linguriță de miere pe zi.

Eu, stimați colegi, vă rog să susțineți această propunere legislativă și sunt convinsă că

Ministerul Agriculturii o va pune și în aplicare.

Mulțumesc.



Invit la microfon pe reprezentantul Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al

Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Microfonul 10.

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș:


Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această inițiativă și o va pune în practică,

conform acestei dispoziții.

Vă mulțumesc.


Avem un raport comun, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia

pentru învățământ, cercetare, tineret și sport.

Invit la microfon pe domnul senator Liviu Pop, președintele Comisiei pentru învățământ,

pentru prezentarea raportului comun. Microfonul 6.

Domnul Liviu-Marian Pop:


În ședințele din data de 20 și 28 februarie 2018, membrii celor două comisii au hotărât, cu

majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și

cu amendamente respinse.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru învățământ,

știință, tineret și sport supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de

admitere, cu amendamente admise și cu amendamente respinse, și Propunerea legislativă pentru

modificarea și completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment

nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I – IV din învățământul de stat și confesional.

- 68 -

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor

ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări pentru inițiator.

Dezbateri generale? Da.

Domnul senator Dănăilă Leon. Microfonul 2. (Discuții la prezidiu.)

Domnul Leon Dănăilă:


Stimați colegi,

Se pare că sintagma după care acolo unde curge lapte și miere ar fi benefică, în cazul de față eu

nu cred că este chiar așa, prin faptul că s-a constatat statistic că în țara noastră, față de media

europeană, numărul elevilor hiperponderali și obezi depășește media. Așa încât, administrarea unui

carbohidrat în plus față de ceea ce consumă elevii la ora actuală nu cred că este benefică.

Eu…, după părerea mea, ar fi bine ca această miere…, mai bine ar fi înlocuită cu fructe și legume,

care sunt mult mai benefice, sau proteine. Sunt mult mai benefice pentru copii. (Discuții în sală.)

În perioada de creștere copilul are nevoie de proteine. Proteinele sunt cele mai importante.

Dacă noi creăm elevi hiperponderali sau obezi, aceștia vor deveni viitori bolnavi diabetici, cu

ateroscleroză și cu boli cardiace, fapt care nu este benefic pentru viitorul acestora și nici pentru cel al

părinților cărora le aparțin. Deci, după părerea mea, pentru a înlătura această maladie care s-ar extinde,

aceste maladii care s-ar extinde în rândul copiilor, eu cred că este mai benefic să le administrăm fructe

sau proteine.

S-a mai vânturat sintagma conform căreia copiilor este bine să li se dea o masă caldă sau

laptele și cornul. Cornul care, la fel, conține carbohidrați în cantitate mare, care duc la mărirea

obezității și hiperponderabilității, nu este benefic. Acest corn umplea coșurile de gunoi după orele de

curs și nu ajuta la nimic.

Dacă noi venim cu această miere în plus, nu cred că este benefic pentru copii. Apoi, dacă la

școală elevii, după părerea mea, au un... se duc la școală pentru a fi educați, pentru a învăța! De ce să

se ducă... Noi nu putem transforma școala în cantină. Mai bine, din banii aceștia care se afectează

pentru mierea de albine (care sunt în cantitate de 18 milioane, după câte știu eu), s-ar cumpăra

rechizite școlare și s-ar face o echivalență între ceea ce școala trebuie să facă pentru elevi, adică să-i

educe. Acesta este rolul școlii.

- 69 -

Deci eu nu sunt împotriva faptului să se dea un mic supliment acestor copii, dar acesta să

constea în fructe și în proteine. Sau, o mare deficiență: copiii, la fel, aleargă în pauză și pierd o

mulțime de lichide, ar fi foarte benefic pentru copii să se dea voie în timpul orelor să consume mai

bine niște apă, să aibă câte o sticluță cu 250 de grame de apă, pe care să o consume.

Dacă dumneavoastră observați, la ședințele de Guvern abundă apa pe masa acestora și aceștia

nu fac eforturi fizice și, poate, mulți dintre ei, nici eforturi intelectuale, dar apă consumă. Și eu aș

spune că, copiilor care transpiră și aleargă în timpul pauzei, să li se dea voie la acest consum de apă.

(Discuții în sală.)

Apa are un rol foarte important și mai bine banii respectivi s-ar cheltui pentru apa pe care să li

se dea voie să o consume elevii. Dacă...

Lipsa de apă să știți că duce la apariția tulburărilor de memorie de scurtă și de lungă durată, la

apariția stărilor cognitive, la apariția stărilor afective, la dispariția atenției și la afectarea stării emoționale.

Deci vă rog, încă o dată, foarte mult: școala nu este o cantină, școala are un rol de a educa

elevii, școala trebuie să se ocupe de procesul de învățământ. Mai bine banii să fie afectați pentru a

cumpăra rechizite școlare și pentru a ajuta elevii să-și vadă de programul lor de învățământ. Toți am

fost elevi și știm cum trebuie procedat și ce trebuie făcut la școală. Ei trebuie să învețe, să fie educați.

(Discuții în sală.)

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Invit la microfon pe doamna senator Liliana Sbîrnea. Microfonul 3.

Cu rugămintea respectuoasă la toți să avem intervenții scurte, la obiect. Suntem la punctul 11

din 61.

Vă rog, doamna senator.

Doamna Liliana Sbîrnea:

1,4 milioane de copii din grădinițe și din clasele I – IV vor beneficia de acest program. Acest

program vine în completarea Programului „Cornul și laptele” care, prin efortul Comisiei de învățământ

a fost…, a reușit această comisie să aducă îmbunătățiri la acel program prin diversificarea produselor.

Consider că este un lucru foarte bun, mai ales că abandonul școlar poate fi redus prin atragerea

copiilor în școală prin acele programe de after school, când copiii rămân în școală o perioadă mult mai

lungă de timp decât durata orelor de studiu, și venim și în sprijinul familiilor care nu reușesc, nu au

timp să ia copilul de la școală și acesta este nevoit să rămână în școală.

Nu este deloc de neglijat faptul că aceste produse vor proveni din lanțul scurt, iar producătorii

locali vor fi încurajați în menținerea acestui program.

- 70 -

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt pe domnul senator Dorin Bădulescu. Microfonul 2.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Stimați colegi,

Discuția este un pic mai amplă. Avem câteva programe guvernamentale care se află în derulare,

acesta ar trebui să fie un nou program, numai că temerea mea este că, adoptând punctual programe pe

diverse alimente, pierdem din vedere chestiunile generale.

Pentru o lingură de miere nu se va reduce abandonul școlar, asta este evident, cum nu se reduce

nici pentru lapte, nici pentru corn. Programul inițiat, la un moment dat, de Guvern și adoptat prin lege

era acela cu o masă caldă în școli. Vreau să vă reamintesc că, deși a avut succes și s-a demonstrat că

rata abandonului școlar în anumite zone s-a redus ca urmare a acestui proiect, acum, pentru anul 2018,

nu avem încă o hotărâre de Guvern care să fixeze normele pentru a se putea reîncepe acest program.

Temerea mea este că, deși votăm legi aici – și votăm legi de aprobare a unor ordonanțe –, ele

nu vor fi finanțate suficient și nu vor ajunge la finalitate.

De aceea, decât să dăm acte normative, punctual, pe diverse alimente pentru elevi, ar fi foarte

bine să prevedem un program general, să știm că este valabil pentru toate școlile din România și,

astfel, să ducă la reducerea ratei de abandon școlar, dacă ăsta este scopul. Dacă ne raportăm la starea

de sănătate a populației, sigur că aici pot apărea probleme, sigur că introducerea în organismul copiilor

a unor alimente… sau în meniul copiilor, a unor alimente trebuie foarte bine studiată.

Există vreun astfel de studiu în legătură cu mierea? Asta este o mare problemă. Nu contestăm

faptul că acest proiect de lege este unul benefic, dar, înainte de a adopta proiecte de lege de această

manieră, ar trebui să avem și un studiu asupra sănătății pe un astfel de palier.

Grupul PMP va vota acest proiect de lege, deși, repetăm, există îndoieli cu privire la modul în

care acest program va fi realizat și ce impact va avea asupra sănătății copiilor.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Apelul meu a fost înțeles, a fost foarte concis.

Mergem la domnul senator Daniel Valer Breaz. Microfonul 3.

Domnul Valer-Daniel Breaz:


Domnilor colegi,

- 71 -

Încep prin a readuce aminte colegilor: mens sana in corpore sano.

Putem să ne gândim la partea de educație, la programele analitice, la ceea ce se predă în școală,

dar trebuie să și avem baza, trebuie să predăm la niște oameni cu o construcție sănătoasă.

Vreau să spun că Programul „Laptele și cornul”, ca cunoscător al sistemului de învățământ, a

fost foarte bine primit. Îmi aduc aminte cu emoție, privindu-i pe unii dintre micii școlari care primeau

cu atât de multă bucurie cornul, bucățica de măr sau laptele respectiv.

Vreau să spun că mierea este unul dintre cele mai complexe și mai complete alimente (care

poate să aducă plusvaloare copiilor) și nu orice familie își permite să achiziționeze acest produs pentru

a fi consumat de către copiii pe care îi are familia respectivă.

Un proiect lăudabil și completez aici: dacă ne uităm la loturile olimpice ale diverselor țări, se

constată, dacă studiați, că regimul alimentar – bineînțeles, este vorba de excelență aici – este unul

extrem de bine ales și extrem de bine diversificat, astfel încât, pe lângă pregătirea din punct de vedere

științific, să aibă și un tonus și, pur și simplu, practic, corpul acelor copii să fie... să suporte tot ceea ce

înseamnă stresul zilnic pentru pregătirea pe care o desfășoară aceste loturi naționale. Baza, ca și în

orice… sau ca și în sport, pot să spun așa, pornește inclusiv de la masa de copii din clasele primare, de

la clasa pregătitoare, ciclul gimnazial.

Așa că este un proiect lăudabil – și tot ceea ce vine în această direcție – și este benefic pentru

învățământ. O să susținem cu tărie.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Invit la microfonul pe domnul Marussi George-Nicolae. Microfonul 2.

Domnul George-Nicolae Marussi:


Nu voi relua toate acele beneficii ale acestui program. Suntem de acord că mierea este un

aliment foarte valoros.

Nu s-au amintit acele beneficii care pot fi aduse apicultorilor. Și, pentru ca această lege să fie

una benefică în totalitate, este foarte important modul în care ea se va aplica.

Nu s-a amintit nimic până acum despre necesitatea de a menționa achiziția pe lanțul scurt. Ar fi

păcat să ne trezim că aducem în școli miere din Bulgaria și să nu fie această miere adusă de la

apicultorii români. De asemenea, este important ca aceste achiziții să se poată face la nivel local, astfel

încât să poată fi favorizați micii fermieri, micii producători.

De asemenea, s-a menționat mai devreme despre efectul negativ pe care îl pot avea aceste 10

grame în plus de miere referitor la supraponderabilitatea elevilor. Cred că nici nu se compară această

- 72 -

linguriță cu efectul adus de o sticlă de suc carbogazos, care conține mult mai mult zahăr, un produs

care nicicum nu este natural.

De asemenea, calitatea mierii distribuite este important să fie verificată în mod sistematic. Și

asta se poate face fie de școală, fie de părinți, prin solicitare.

În final, Grupul USR susține această inițiativă și vom urmări modul de aplicare și credem că

este foarte important cum această lege se va aplica.

Mulțumim.


Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt înscrieri la dezbateri generale?

Domnul Tánczos Barna. Microfonul 2.



Principiul este unul corect, a acorda alimente în școală nu înseamnă numai a-i hrăni pe copii, ci

a-i forma și a forma un mod de viață sănătos. De aceea, din punct de vedere al educației și formării,

programele „Fructe în școli” sau „Miere de albine în școli” sunt extrem de importante. Copiii se învață

nu doar cu ideea de a mânca, dar se învață cu ideea de a mânca sănătos.

De aceea, din păcate, îmi permit să nu fiu de acord cu Excelența Sa, cu domnul profesor, în

momentul în care a vorbit de excesul de carbohidrați. Nu am auzit pe nimeni să vorbească despre

mișcare, despre sport, despre sănătate prin aceste elemente. A critica un asemenea program și a spune

că doar prin acea linguriță de miere copilul va fi mai nesănătos sau prin faptul că a primit lapte și un

corn care, de cele mai multe ori, nici nu este comestibil, că e atât de prost calitativ, încât nu... aduce

niciun pericol copilului, a vorbi despre efectul negativ al acestor programe cred că este un exces și este

nelalocul lui. Haideți să vorbim atunci, în paritate și despre sport, de mai multe ore de educație fizică

în școli și să îi creștem, într-adevăr, sănătoși pe copii.

„Miere în școli” este un program bun. Poate la capitolul – cantitate de miere oferită lunar

pentru fiecare copil, ar trebui regândit un pic programul, pentru că s-ar putea ca acea cantitate să fie

prea mare, dar ideea în sine este bună și UDMR va susține acest proiect de lege.


Mulțumesc.

Toate grupurile parlamentare s-au exprimat, ca urmare declar încheiate dezbaterile generale.


Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul, primă Cameră sesizată.

- 73 -

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen.

Doamna senator Andronescu Ecaterina. Microfonul central.

Avem două amendamente, ambele le susțineți?

Doamna Ecaterina Andronescu:

Nu. Numai pe primul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Aș vreau să-i dau răspuns domnului academician. Există un proces de acordare a rechizitelor de

circa 18 ani. Aproximativ un milion de copii din sistemul de învățământ primesc, la începutul anului

școlar, rechizite gratuite, care să le fie suficiente pe tot parcursul anului școlar.

În legătură cu solicitarea pe care v-am făcut-o, domnule președinte, la art. 1, după alin. (3), aș

vrea să fiți de acord să adăugăm o precizare: întrucât mierea, de foarte multe ori, poate fi falsificată, să

dăm o responsabilitate ANSVSA-ului să verifice periodic mierea care se acordă elevilor. Și de aceea,

în alin. (3), vă propun să continuăm, după textul pe care îl aveți dumneavoastră în față: „Autoritatea

Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică periodic calitatea mierii

acordate în acest program”.

Cred că este un lucru care ne dă o siguranță suplimentară pentru calitatea mierii pe care copiii o

primesc.

Vă mulțumesc foarte mult.



Vă supun votului amendamentul formulat.


Cu 43 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, amendamentul a fost adoptat.

Raportul cu amendamentele admise se supune votului.


86 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

Raportul cu amendamentele admise a fost adoptat.



Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Doamna Doina Silistru. Microfonul central.

Vă rog.



- 74 -

Eu aș vrea să vă spun…, să vă mulțumesc, în primul rând, pentru că a trecut această propunere

legislativă.

În al doilea rând, cu toate scuzele de rigoare, domnului profesor Dănăilă aș vrea să-i spun că nu

înțeleg, ca medic, cum poți să spui că mierea de albine este dăunătoare unui copil, când toate studiile

Institutului Apicol de la noi din țară – deci există studii – spun că această miere de albine este un

medicament și nu ceva dăunător pentru copii. Și datele acestui institut sunt publice.

În al treilea rând, aș vrea să spun că nu am fost împotriva amendamentului doamnei Andronescu

pentru că m-am încăpățânat sau noi la comisie ne-am încăpățânat. Există legislație în vigoare și scrie clar în

această propunerea legislativă, iar, conform legislației în vigoare, cea care…, instituțiile care răspund de

controlul asupra mierii de albine sunt ANRSZ-ul – Agenția Națională de Reproducție și Selecție în

Zootehnie –, ANSVSA-ul și există Legea zootehniei și Legea de înființare și organizare a ANSVSA-ului în

care, practic, scrie clar că această instituție are drept de control în ceea ce privește producerea și

comercializarea mierii de albine. Deci controlează absolut tot ceea ce înseamnă miere de albine.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Rugămintea este să oprim dezbaterile.

(Doamna senator Doina Silistru solicită cuvântul.)

Vă rog. Microfonul central.


Practic este o dublă reglementare, de aceea nu-și avea rostul să specificăm încă o dată ANSVSA-ul.


Mulțumesc.

Rugămintea este să nu se supere nimeni pe mine, nu mai dau cuvântul la nimeni, s-au exprimat

toate punctele de vedere. Mai avem o jumătate de oră și suntem la punctul 10 din 61!

Vă aduc aminte că sunt cu termene de adoptare tacită peste o săptămână foarte multe.

*

Mergem la punctul următor, punctul 11, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului

de susţinere a producătorilor din sectorul pescuitului şi acvaculturii. (L42/05.02.2018)



Este inițiator prezent? Doamna Silistru? Nu.

Bun. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al

Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș. Microfonul 10.

- 75 -

Cu rugămintea, scurt.


Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de susţinere a

producătorilor din sectorul pescuitului şi acvaculturii și reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de

stat prin care se acordă 40% din investițiile realizate în acest domeniu.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.


pentru prezentarea raportului, doamna senator Doina Silistru. Microfonul 7.




și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de susținere a

producătorilor din sectorului pescuitului și acvaculturii.

Comisia pentru buget a trimis un aviz favorabil, Comisia pentru afaceri europene a dat un aviz

negativ.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, s-au formulat amendamente care, supuse

votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În ședința din 13.03, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de

admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Lege ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu.

Dezbateri generale? Da.

Vă rog.

Domnul senator Baciu Gheorghe. Microfonul central.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central


- 76 -

Domnul Gheorghe Baciu:


Dragi colegi,

Este bine că discutăm astăzi, aici, în plenul Senatului, această latură de activitate a agriculturii,

de susținere a producătorilor din sectorul pescuit și acvacultură.

Se știe că după ’89, prin inițiative private, în multe localități din țară acest sector să zic că a evoluat

într-un mod pozitiv și a adus un plus de forță de muncă ocupată în acel sector de activitate, dar un lucru mai

vizibil a fost faptul că cei care s-au ocupat de acest lucru au putut să rezolve pentru ei, familia lor, un venit

în plus, iar pentru populație un aliment bun, recomandat și medical și consumat cu multă plăcere de către

consumatorii din țara noastră, dar și din lume. Sunt țări unde acest aliment, peștele, și cel oceanic, și cel de

apă dulce, este într-o cantitate destul de însemnată în masa de zi cu zi a acelor cetățeni. La noi încă nu s-a

ajuns aici, dar, prin orice măsură pe care o aducem (de ordin financiar, prin ajutoare pentru dezvoltarea

acestei afaceri), să sperăm că se va ajunge la un consum mai mare.

Partidul nostru, noi, senatorii din această grupare politică, vom susține și vom vota pentru

susținerea acestei legi.

Mulțumesc.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Vă mulțumesc.



Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta

face parte din categoria legilor ordinare, Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul cu amendamentele admise se supune votului.


Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 9 abțineri, raportul a fost adoptat.



Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 10 abțineri, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

Mergem la punctul următor, 12, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea şi

exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

(L48/05.02.2018)

- 77 -

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiator.


Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș. Microfonul 10.



Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu susține această inițiativă, deoarece prevederile

acesteia au fost preluate deja în Legea nr. 44/2018.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală,

doamna senator Doina Silistru. Microfonul 7.



Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată pentru dezbatere și

elaborarea raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea

pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, s-a luat decizia ca aceasta să întocmească, cu

unanimitate de voturi, un raport de respingere a propunerii legislative.

Având în vedere și cele prezentate de domnul secretar de stat, practic, această propunere a

rămas fără obiect.

Lege ordinară.

Senatul, prima Cameră sesizată.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale. Nu avem.


Domnul Tánczos.


Domnul Tánczos Barna. Microfonul 2. (Discuții la prezidiu.)



- 78 -

Este vorba despre o inițiativă UDMR a colegilor noștri deputați și câțiva colegi din Senat și

încercăm să corelăm termenele din această Ordonanță nr. 34 cu capacitatea tehnică și instituțională a

Ministerului Agriculturii și a direcțiilor județene de a realiza aceste studii și aceste amenajamente. Am

înțeles că între timp, printr-o ordonanță de urgență, lucrul s-a reglementat.

Este bine-venită această reglementare, însă trebuie să subliniem faptul că capacitatea

instituțională a ministerului nu era pregătită pentru acest termen. Drept urmare, am considerat necesară

depunerea unei inițiative legislative.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.




Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria

legilor ordinare. Senatul, prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul de respingere.


Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 6 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat,

propunerea legislativă este respinsă.

*

Mergem la punctul 13 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 5/2018 pentru completarea art. 4 din Legea serviciilor de transport public

local nr. 92/2007. (L123/19.02.2018)


Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Nicolae Tudose, secretar de stat,

microfonul 8, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Domnul Nicolae Tudose – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice:



Proiectul de lege, oportunitatea și urgența actului normativ sunt determinate, în principal, de

evenimentul special care a fost produs în luna ianuarie în municipiul Tulcea, unde operatorul de

transport public local a fost în imposibilitatea de a presta serviciul de transport din cauza afectării

parcului auto de un incendiu puternic.

- 79 -

Prin completarea art. 4 al Legii nr. 92/2007 cu cinci alineate dorim să dăm posibilitatea ca în

situații de urgență, care nu țin de voința operatorului sau a autorității contractante, acesta să poată

beneficia, prin contract de comodat, de mijloace auto oferite de alte autorități contractante, cât și de alți

operatori. În momentul de față legea statuează faptul că operatorul poate efectua servicii de transport

public local numai cu mijloace auto deținute în proprietate, prin contract de leasing…


Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Nicolae Tudose:

… și înmatriculate în județul respectiv.

Deci dăm astfel posibilitatea ca, în conformitate cu Codul civil, prin contract de comodat,

acesta să poată fi sprijinit cu mijloace auto, nu pe o perioadă mai mare de doi ani de zile, situația de

urgență să fie declarată de către autoritatea locală și contractul să fie încheiat în baza hotărârii

autorității locale.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru transporturi şi energie, domnul Butunoi Ionel-Daniel.

Microfonul 6.

Domnul Ionel-Daniel Butunoi:

Mulțumesc.


Rugămintea, o prezentare mai scurtă decât domnul secretar de stat.


Foarte scurt, domnule președinte.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

În consecință, supunem spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere și

textul de lege.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale. Nu sunt.



Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor

ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată.

- 80 -

Supun votului raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

*

Mergem la punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 19 din Ordonanţa

Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere. (L537/11.12.2017)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.


Executivului, doamna secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Maria Magdalena Grigore.

Microfonul 9.

Rugămintea, scurt.

Doamna Maria Magdalena Grigore – secretar de stat la Ministerul Transporturilor:


Propunerea legislativă face referire la exceptarea de la prevederile aplicabile operatorilor de

transport la nivelul statelor membre a transportului în cont propriu pentru transportul necomercial de cai.

Așadar, având în vedere Regulamentul nr. 1/2005 al Consiliului European, Ghidul de evaluare în

vederea înregistrării autorizării sanitare veterinare a mijloacelor de transport rutier animale vii,

Regulamentul nr. 1071/2009 al Parlamentului European, cât și datorită numărului redus al

întreprinderilor care efectuează transport necomercial de cai, impactul financiar nesemnificativ și

exceptarea acestui tip de transport de la prevederile aplicabile operatorilor de transport la nivelul statelor

membre, Ministerul Transporturilor consideră oportună modificarea Ordonanței de urgență nr. 27/2011

pentru dezvoltarea unor noi activități de nișă.

Mulțumesc.


Mulțumesc mult.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi şi energie, domnul senator Butunoi

Ionel. Microfonul 6.



Și în cazul acestei propuneri legislative Comisia de transporturi și energie a hotărât, cu

unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

În consecință, supunem spre dezbatere și aprobare plenului Senatului acest raport de admitere.

- 81 -


Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale. Nu avem.



Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Legea este ordinară. Senatul, prima

Cameră sesizată.

Supun votului raportul și propunerea legislativă.


Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

Punctul 15 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. (L479/20.11.2017)

Dau cuvântul inițiatorului.

Vă rog, microfonul 5, domnule senator.

Domnul Viorel Ilie:


Stimați colegi,

Prezenta inițiativă legislativă, spun eu, se încadrează într-o mult discutată temă, și anume

descentralizarea.

Trasarea de atribuții prin cadrul legislativ autorităților publice locale cred că este o măsură

depășită și, dacă privim acest lucru și prin prisma cutumei legislative la nivel guvernamental, pentru

orice atribuție pe care o dai, orice lucru pe care vrei să-l statuezi prin lege, trebuie să le dai și sursa de

finanțare și să indici sursa de finanțare.

Bugetele locale, și în principal cele ale municipiilor și orașelor, se resimt în acest an, știm cu

toții, iar această inițiativă vine să reglementeze un fapt și mai important. Când vorbim de regimul

drumurilor naționale în România, trebuie să avem o abordare unitară, și nu segmentară pe parcursul

acelui drum național, respectiv în intravilanul municipiilor, respectiv al orașelor calitatea acelor șosele

să fie diferită, de multe ori în sens negativ, adică într-o calitate mult mai slabă, și toți cetățenii care

circulă pe un drum național trebuie să resimtă calitatea acelui drum național de la început și până la

destinație în aceeași calitate.

- 82 -

Eu consider că inițiativa legislativă este bine-venită și că arată faptul că orice unitate

administrativ-teritorială poate să ia în administrare acel segment dacă consideră că poate să facă o

investiție, dacă consideră că are anumite interese deosebite și poate să aducă plusvaloare acelei

porțiuni de șosea.

Mai mult, vreau să precizez că, din liniile de finanțare existente la dispoziția UAT-urilor astăzi,

în afară de municipiile reședință de județ, care sunt în număr de 40, până la 103 municipii din

România, toate celelalte nu au nicio linie de finanțare care să poată fi folosită pentru reabilitarea,

reamenajarea străzilor sau drumurilor.

Eu susțin acest…



Deci inițiator, un grup de deputați și senatori. A prezentat inițiativa domnul senator Ilie Viorel.


Executivului, doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore. Microfonul 9.

Doamna Maria Magdalena Grigore:


Ministerul Transporturilor dorește să facă precizarea că, totuși, această modificare propusă prin

propunerea legislativă, de fapt, nu rezolvă problema deficitului de fonduri pentru finanțarea lucrărilor

pe drumurile naționale respective, astfel încât se schimbă practic solicitantul. În cazul de față, CNAIR

va trebui să solicite suplimentarea alocațiilor bugetare.

De asemenea, o consecință a acestei inițiative legislative ar putea fi afectarea Programului

național de dezvoltare și modernizare a rețelei de transport, inițiat de Ministerul Transporturilor, care

privește în principal construcția variantelor de ocolire a municipiilor, soluție care rezolvă într-adevăr

necesitățile de trafic ale utilizatorilor de drumuri într-o măsură mult mai eficientă din punct de vedere

tehnic și economic.

Astfel, având în vedere cele spuse mai sus…


Vă mulțumesc.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

… vă comunicăm că Ministerul Transporturilor nu susține.


Vă mulțumesc.

Avem un raport comun al Comisiei pentru transporturi și energie și Comisiei pentru

administrație publică și organizarea teritoriului.

- 83 -

Îl invit pe domnul senator Butunoi Ionel pentru prezentarea raportului comun.



Trebuie să vă spun de la început că, până să ajungă la raport, această propunere legislativă a

primit aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanțe și din partea Comisiei juridice.

În cadrul dezbaterilor au fost discutate și respinse, prin votul majorității senatorilor prezenți,

amendamentele susținute de către un reprezentant al inițiatorilor.

Au participat la dezbateri și din partea Ministerului Transporturilor, și din partea CNAIR, și din

partea inițiatorilor și, în data de 13.03.2018, membrii celor două comisii, cea de transporturi și energie

și Comisia pentru administrație, au hotărât, cu 9 voturi pentru raportul de respingere și 8 voturi

împotrivă, să adopte un raport comun suplimentar de respingere, cu amendamente respinse.

Raportul comun suplimentar de respingere, cu amendamente respinse, este supus dezbaterii și

aprobării plenului Senatului.

Este o lege din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt înscrieri la cuvânt. Nu.

Scuze, domnul senator Ionașcu. Microfonul 2.

Domnul Gabi Ionașcu:


Drumurile naționale și județene fac parte din rețeaua de drumuri naționale, respectiv drumuri

județene. Administrațiile locale, cel puțin în anul curent, știm foarte bine că au bugete mici. Singurele

surse de finanțare a infrastructurii rutiere din bugetele locale sunt veniturile din impozitul pe venit,

care a scăzut de la 16 la 10%, și din veniturile proprii. În situația drumurilor naționale și drumurilor

județene, dacă administrația locală dorește în vecinătatea sectorului de drum respectiv să investească

sau să emită o autorizație de construire, trebuie, bineînțeles, să trimită la aviz pe investitorul respectiv

la drumurile naționale sau drumurile județene. În situația aceasta, ne aflăm într-o situație, spun eu,

paradoxală: unii finanțează, iar alții avizează. Un fel de copil cu două moașe.

Dincolo de aspectele pe care antevorbitorul susținător al proiectului de lege… asistăm că în

intravilanul localităților, de la o infrastructură rutieră corespunzătoare, traversăm un sector de drum de

foarte proastă calitate. Dincolo de aspectele de finanțare, sunt cele de contractare a lucrărilor

respective. Asistăm de multe ori la constructori diferiți, calitate diferită a lucrărilor de infrastructură. Și

atunci este firesc ca și administrarea să întoarcă la reprezentantul proprietarului, respectiv consiliul

- 84 -

județean în cazul drumurilor județene și, respectiv, Compania Națională a Infrastructurii Rutiere când

vorbim de drumuri naționale.

Situația se complică și mai mult atunci când avem de-a face cu sectoare de drum național…

european, iertați-mă. Și aici aș vrea să dau un exemplu: Drumul Național 2, care traversează Bârladul,

spre exemplu, unde până la intrarea în intravilan este corespunzător, iar în interiorul orașului are o altă

calitate.

Așadar, grupul nostru, al Partidului Mișcarea Populară, susține proiectul de lege în forma

prezentată de inițiator.

Vă mulțumim.


Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt la dezbateri generale.

Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.


Promit că este ultima pe ziua de astăzi.


Dragi colegi,

Este un subiect extrem de complicat, pentru că, pe de o parte, vorbim de o infrastructură rutieră

care deservește întreaga țară, să spun așa, este vorba de un drum național, de exemplu, pe de altă parte,

sub acea infrastructură rutieră se află foarte multe conducte, canale, care sunt, practic, proprietatea

municipalității și ele trebuie administrate.

Vă dau un singur exemplu. În 2007 – 2008 a fost lansat B.E.I. VI, Program de reabilitare a

drumurilor naționale. Pe DN12, de la Chichiș până la Reghin, au fost cinci municipii prin care a trecut

acel drum național și în cadrul cărora pe segmentul de drum care este în intravilanul municipalității s-a

reabilitat drumul pe banii CNADNR-ului. Prin hotărâre de guvern s-a transferat drumul de la

municipalitate la CNADNR, s-a reabilitat și după ce s-au terminat lucrările de reabilitare s-a preluat

iarăși de municipalitate pentru administrare. Astăzi această posibilitate există. Nu ar trebui să facem

modificare legislativă pentru a lucra în felul acesta.

În același timp, trebuie știut faptul că aceste municipii, mai ales cele care au doar titulatura de

municipii și sunt orașe mici, cu 20 000, cu 30 000, cu 60 000 de locuitori, nu o să aibă niciodată surse

financiare pentru a reabilita așa cum trebuie un drum național, la standardele și la caracteristicile

impuse de legislația specifică pentru drumurile naționale. Vorbim de foarte multe ori de drumuri cu

patru benzi în interiorul orașului, de lungimi de câțiva kilometri, și o reabilitare de genul acesta ar

- 85 -

mânca bugetul pentru repararea străzilor pe 10 ani cel puțin în municipalitatea respectivă. Deci situația

este destul de complicată.

A trece de la principiul de bază care guvernează astăzi administrarea acestor drumuri, de a avea

un administrator municipiu și doar în cazuri particulare să treacă la CNADNR pe perioade scurte, la

celălalt principiu, de a avea tot timpul aceste drumuri la CNADNR și doar în situații de excepție să

revină la municipalitate, este o propunere interesantă. Cred că ar putea să funcționeze și în felul acesta.

Municipalitatea ar avea o siguranță în plus astăzi că există bani pentru repararea acestor tronsoane de

drum din cadrul orașului și ulterior există posibilitatea ca ele să treacă în administrarea municipalității

pentru a avea grijă de conductele de apă, de canalizare, de curent și alte asemenea, trotuare și alte

infrastructuri specifice.

E de gândit și le propun colegilor să gândească în această perspectivă, de a oferi o soluție utilă

și practică autorităților publice locale.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt. Nu.



Raportul suplimentar comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.


Cu 47 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă și o abținere, raportul suplimentar comun al

comisiilor de respingere a fost adoptat. Listă!

Stimați colegi, este ora 13.00.

Vă mulțumesc mult pentru participare.

Încheiem dezbaterile de astăzi.

PAUZĂ


Vă reamintesc că la ora 15.00 are loc Biroul permanent al Senatului. Pentru membrii Biroului

permanent.

Ședința s-a încheiat la ora 13.00.

s t e n o g r a m a - senat.ro · - proiect de hotărâre referitoare la comunicarea comisiei...

Documents