Ajutor umanitar și protecție civilă

S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E

U N I U N I I E U R O P E N E

Peste tot în lume, a jutorul umanitar acordat de europeni schimbă radical v ieț i le celor afectaț i de dezastre ș i conf l icte .

Sprijin pentru victimele

dezastrelor și conflictelor și

protecție pentru cei vulnerabili

SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE UNIUNII

EUROPENE

Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Ajutor umanitar și protecție civilă

Comisia EuropeanăDirecția Generală ComunicareInformarea cetățenilor1049 BruxellesBELGIQUE/BELGIË

Vi s-a părut interesantă această publicație? Spuneți-ne ce părere aveți: comm-publi-feedback@ec.europa.eu

Manuscris actualizat în octombrie 2015

Ilustrația copertei și a paginii 2: © Jupiterimages16 p. — 21 × 29,7 cm

PDF ISBN 978-92-79-52431-8 doi:10.2775/893996 NA-01-15-819-RO-N

Print ISBN 978-92-79-52441-7 doi:10.2775/847472 NA-01-15-819-RO-C

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

© Uniunea Europeană, 2015

Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce

rezultate.

Publicațiile sunt disponibile online:http://europa.eu/pol/index_ro.htm

http://europa.eu/!gX78yg

Cum funcționează Uniunea EuropeanăZece priorități pentru Europa

Părinții fondatori ai UE

Afaceri externe și securitateAfaceri maritime și pescuit

AgriculturăAjutor umanitar și protecție civilă

BugetCercetare și inovare

Combaterea schimbărilor climaticeComerț

ConcurențăConsumatori

Cooperare internațională și dezvoltareCultură și audiovizual

Educație, formare, tineret și sportEnergie

ExtindereImpozitare

Justiție, drepturi fundamentale și egalitateMediu

Migrație și azilOcuparea forței de muncă și afaceri sociale

Piața internăPiața unică digitală

Politica regionalăSănătatea publică

Sectorul bancar și financiarSecuritatea la frontiere

Siguranța alimentarăTransporturi

Uniunea economică și monetară și moneda euroVamă

CUPRINS

De ce avem nevoie de o politică europeană privind ajutorul umanitar și protecția civilă – Salvăm vieți și prevenim suferința � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 3

Cum acționează UE – O abordare bazată pe nevoi � � � � � � � 7

Ce face UE – Respectarea angajamentelor � � � � � 10

Încotro ne îndreptăm –Acoperirea nevoilor � � � � � � � � � � � � � 15

Informații suplimentare � � � � � � � � � � 16

3A J U T O R U M A N I T A R Ș I P R O T E C Ț I E C I V I L Ă

De ce avem nevoie de o politică europeană privind ajutorul umanitar și protecția civilă

© A

CTED

UE a finanțat ajutorul umanitar în India începând din 1996.

Salvăm vieți și prevenim suferințaConflictele și catastrofele prezentate în paginile ziarelor și pe micile ecrane reflectă caracterul din ce în ce mai complex și mai vulnerabil al lumii în care trăim. Pentru că amploarea conflictelor și dezastrelor naturale este din ce în ce mai mare, cresc și nevoile umanitare. UE răspunde oferind asistență de urgență victimelor dezastrelor și conflictelor din lumea întreagă. Uniunea acționează prin intermediul Direcției Ajutor Umanitar și Protecție Civilă a Comisiei Europene (ECHO). Misiunea ECHO este să reducă suferința, să apere demnitatea celor afectați și să salveze vieți. Aceasta este una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității, una dintre valorile fundamentale ale UE.

În ultimii ani, crizele s-au înmulțit. În 2015, ONU a declarat nu mai puțin de patru urgențe de nivelul 3, cel mai ridicat de pe scara sa. UE oferă ajutor în toate cele patru zone în care au avut sau au loc aceste crize: Siria, Sudanul de Sud, Yemen și Irak. De asemenea, este prezentă și în alte zone în care oamenii au nevoie de ajutor, de exemplu în Afganistan, în regiunea Sahel, în Africa în general, în America Centrală și de Sud și în sud-estul Asiei. UE derulează operațiuni umanitare și în zone afectate de crize „uitate”, care nu mai primesc fonduri suficiente și nu mai beneficiază de interes la nivel internațional.

Ajutorarea celor mai vulnerabile populații ale lumii este un imperativ moral pentru comunitatea internațională,

iar UE și-a asumat, cu mult timp în urmă, angajamentul de a interveni. Ajutoarele finanțate de UE sunt oferite direct persoanelor afectate, indiferent de naționalitate, religie, sex sau origine etnică.

Acțiunile UE trec dincolo de gestionarea consecințelor imediate ale dezastrelor. Investițiile în acțiuni de prevenire și pregătire în caz de dezastre sunt mult mai rentabile decât finanțarea ulterioară a operațiunilor de salvare, redresare și reconstrucție. De aceea, UE se asigură că eforturile sale acoperă ciclul complet al unui dezastru: prevenire, pregătire, reacție și reconstrucție.

Reacția în caz de dezastre se combină cu o serie de acțiuni care vizează:

• reducerea riscului de producere a dezastrelor, de exemplu prin strategii de limitare a efectelor schimbărilor climatice;

• îmbunătățirea nivelului de pregătire în caz de dezastre, de exemplu prin elaborarea unor sisteme de avertizare timpurie;

• facilitarea tranziției în momentul în care se termină intervenția de urgență, prin elaborarea unor strategii de ajutor pentru dezvoltare;

• sporirea capacității de rezistență a populațiilor, de exemplu prin investiții în măsuri care să contribuie la pregătirea acestora pentru posibilitatea producerii unor dezastre viitoare în zonele în care trăiesc.

4S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

© U

niun

ea E

urop

eană

Această familie din Burundi, anterior strămutată, s-a putut reîntoarce acasă datorită sprijinului UE.

Mecanismul UE de protecție civilă ajută țările participante să prevină dezastrele, să se pregătească pentru situații de urgență și să își reunească resursele pentru a le pune într-un mod rapid și coordonat la dispoziția țărilor afectate. În timp ce ajutorul umanitar oferit de UE este direcționat către țări terțe, Mecanismul de protecție civilă poate fi mobilizat în situații de urgență care survin atât în interiorul, cât și în exteriorul Uniunii. Mecanismul consolidează cooperarea, reacția și coordonarea la nivel european și este o formă de manifestare a solidarității.

Schimbăm lucrurile împreună

Uniunea Europeană, alături de statele sale membre, reprezintă cel mai mare donator de ajutor umanitar la nivel mondial. În fiecare an, UE oferă asistență unui număr de peste 120 de milioane de oameni din lumea întreagă. Suma de peste 1 miliard de euro alocată anual sub formă de ajutor este esențială în întâmpinarea nevoilor persoanelor afectate de crize. Din aceste fonduri s-au construit adăposturi și s-a oferit acces la apă potabilă victimelor cutremurului devastator din Nepal în 2015; s-au oferit haine de iarnă și pături persoanelor afectate de criza din Ucraina; s-au furnizat alimente și medicamente în Siria și în țările învecinate și s-a acordat asistență medicală în regiunile afectate de Ebola. Pe lângă furnizarea de

ajutor umanitar, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii a trimis și echipe speciale în multe dintre zonele afectate de crize. De exemplu, când inundații devastatoare au lovit Bosnia și Herțegovina și Serbia în 2014, echipamentele și experții trimiși prin intermediul Mecanismului au avut un rol determinant în acordarea de asistență în regiunile afectate. În cursul epidemiei de Ebola, Mecanismul a permis coordonarea măsurilor de urgență, intervenția rapidă a echipelor de experți detașate de statele membre ale UE, precum și evacuarea medicală a personalului internațional care lucra în țările afectate. În urma cutremurului din Nepal, prin intermediul Mecanismului s-au furnizat ajutoare de urgență și s-au trimis la fața locului experți în operațiuni de căutare și salvare și persoane specializate în acordarea primului ajutor.

Uniți în solidaritate

Un sondaj Eurobarometru realizat în 2015 a arătat că cetățenii sprijină în număr tot mai mare acțiunile umanitare ale UE și abordarea comună în materie de protecție civilă. Nouă din zece persoane cred că este important ca UE să continue să finanțeze ajutorul umanitar, iar opt din zece declară că o abordare comună a protecției civile este mai eficientă decât intervenția individuală a țărilor membre.

5A J U T O R U M A N I T A R Ș I P R O T E C Ț I E C I V I L Ă

Ajutorul umanitar este o responsabilitate partajată între UE și statele sale membre. Asistența finanțată de UE este oferită în cooperare cu organizațiile umanitare internaționale și locale. În domeniul protecției civile, UE răspunde de sprijinirea, coordonarea și completarea acțiunilor desfășurate de statele membre. Acest rol de coordonare i-a permis Uniunii să își fixeze obiective mai înalte, punând în comun resursele și cunoștințele disponibile la nivel european.

Pentru a permite gestionarea pe termen lung a impactului dezastrelor și pentru a accelera prevenirea și pregătirea, ajutorul umanitar și reacția în situații de criză trebuie să meargă mână în mână cu măsuri din alte domenii, precum cooperarea pentru dezvoltare și protecția mediului. De aceea, coordonarea la nivelul UE este esențială.

De ce trebuie să sporim capacitatea de rezistență a populațiilor vulnerabile

În fiecare an, milioane de oameni sunt afectați de fenomene naturale extreme: secetă, inundații, alunecări de teren, taifunuri, cutremure, tsunami, incendii. Se estimează că 97 % din decesele provocate de dezastrele naturale se înregistrează în țările în curs de dezvoltare, care se confruntă astfel cu pierderi semnificative de vieți omenești. Prin urmare, avem nevoie de o politică susținută pentru a spori capacitatea de rezistență a populațiilor vulnerabile din țările în curs de dezvoltare, astfel încât acestea să poată face față mai bine catastrofelor naturale.

Cum contribuie UE?

Inițiativele privind creșterea rezistenței la dezastre pe care Comisia le-a derulat în regiunea Sahel și în Cornul

Africii, în cadrul eforturilor sale de gestionare a crizelor cauzate de secetă, au avut rezultate promițătoare. Aceste inițiative (AGIR și, respectiv, SHARE) își propun să rupă cercul vicios al secetei, foametei și sărăciei, prin creșterea coordonării dintre ajutorul umanitar și asistența pentru dezvoltare. Inițiativa SHARE din Cornul Africii a mobilizat, începând din 2012, circa 350 de milioane de euro și ar trebui să fie urmată de alte proiecte în cadrul celui de Al 11-lea fond european de dezvoltare (FED). Inițiativa AGIR își propune să mobilizeze 1,5 miliarde de euro din cel de Al 11-lea FED pentru consolidarea capacității de rezistență în regiunea Sahel, în perioada 2014-2020.

Accentul pe care Comisia îl pune pe creșterea capacității de rezistență va salva mai multe vieți, va fi mai eficient din punctul de vedere al costurilor și va contribui la reducerea sărăciei, ceea ce va accelera impactul ajutorului și va promova dezvoltarea durabilă.

6S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Un răspuns comun în fața unor amenințări în continuă evoluție

Amploarea și frecvența urgențelor umanitare care se înregistrează anual în lume sunt din ce în ce mai mari. Schimbările climatice, creșterea populației și urbanizarea, activitățile industriale și degradarea mediului se numără printre cauzele principale ale acestui fenomen.

În Vanuatu, copiii participă la construirea unui model al vulcanului de pe muntele Gharat, cea mai mare amenințare la adresa vieții lor.©

Uni

unea

Eur

opea

năReducerea impactului dezastrelor provocate de schimbările climatice: cazul Vanuatu

Regiunea Pacificului este una dintre zonele cele mai expuse riscului de producere a unor catastrofe, în termeni de recurență, gravitate și amploare. Amenințările sunt numeroase: cicloane, cutremure, tsunami, inundații, alunecări de teren, incendii forestiere, erupții vulcanice, epidemii.

În arhipelagul Vanuatu din Pacific, una dintre cele mai sărace țări din lume, schimbările climatice au sporit riscul producerii unor dezastre naturale. În martie 2015, când uraganul Pam a lovit arhipelagul, Comisia Europeană a fost printre primii donatori internaționali care au reacționat, oferind o sumă inițială de 1 milion de euro pentru sprijinirea imediată a celor mai vulnerabile familii. S-au trimis echipe de experți care au participat la evaluarea nevoilor.

UE ajută comunitățile locale să gestioneze efectele dezastrelor și să își amelioreze gradul de pregătire pentru astfel de evenimente, de exemplu prin măsuri precum evaluarea riscurilor, planificarea pentru situații de urgență și construirea de adăposturi împotriva cicloanelor. Între 2007 și 2012, UE a oferit 4,3 milioane de euro pentru pregătirea în caz de dezastru și 2,3 milioane pentru a ajuta comunitățile afectate de catastrofe naturale din regiunea de vest a Pacificului. În prezent, se află în derulare în această zonă un program de pregătire în caz de dezastre în valoare de 3 milioane de euro.

7A J U T O R U M A N I T A R Ș I P R O T E C Ț I E C I V I L Ă

O abordare bazată pe nevoiAsistența oferită de UE ține cont de nevoile persoanelor afectate de crize și îi vizează mai ales pe cei care se află în situația cea mai critică, indiferent de naționalitate, religie, sex, origine etnică sau afiliere politică.

Ajutorul UE este adaptat în funcție de caracteristicile specifice fiecărei crize și ia în calcul factori precum sexul sau vârsta persoanelor afectate. Uniunea efectuează evaluări ale nevoilor înainte de a lua deciziile de finanțare.

UE se concentrează și asupra acelor situații de criză care nu mai prezintă interes pentru donatorii de ajutor și mass-media internațională, deși nevoile continuă să fie ridicate în zonele respective. În astfel de „crize uitate”, UE face evaluări pentru a identifica nevoile curente și apoi intervine pentru a contribui la acoperirea acestora.

Sprijinul potrivit, la momentul potrivit

Intervențiile în materie de ajutor umanitar și protecție civilă au loc, cel mai adesea, în situații extreme: ajutorul trebuie să ajungă urgent la victime și să fie adaptat la nevoile lor specifice, în condițiile în care constrângerile logistice și de securitate îngreunează de multe ori accesul la zonele afectate de dezastre.

În afară de persoanele care lucrează la sediul său de la Bruxelles, UE dispune de o rețea mondială de birouri specializate în domeniul ajutorului umanitar, prezentă în aproape 50 de țări. În situații de criză, experții de la fața locului oferă sprijin tehnic operațiunilor finanțate de UE, monitorizează intervențiile și contribuie pe plan local la coordonarea donatorilor de ajutor. De asemenea, participă la elaborarea politicilor și strategiilor de intervenție.

UE oferă finanțare unui număr de aproximativ 210 organizații umanitare partenere, printre care se numără: agențiile specializate ale ONU, organizații neguvernamentale, agenții ale țărilor UE și organizații precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Federația Internațională a Societăților Crucii Roșii și Semilunii Roșii. Finanțarea le este oferită partenerilor pe baza propunerilor pe care aceștia le înaintează cu privire la modul în care intenționează să răspundă nevoilor persoanelor afectate. UE se asigură că fondurile pe care le oferă se coordonează cu cele furnizate direct de statele membre și de alte organizații umanitare.

UE a lansat inițiativa EU Aid Volunteers, care le permite europenilor să susțină și să ia parte la proiecte umanitare în țările care au cea mai mare nevoie de ajutor (a se vedea secțiunea „Încotro ne îndreptăm”).

Valorile comune esențiale

UE subscrie principiilor umanitare fundamentale. Toți partenerii pe care UE îi finanțează trebuie, de asemenea, să respecte aceste principii.

— Umanitate: trebuie să alinăm suferința oriunde am întâlni-o.

— Neutralitate: ajutorul nu trebuie să favorizeze anumite grupuri de populație.

— Imparțialitate: ajutorul trebuie oferit doar pe baza nevoilor, fără discriminare.

— Independență: singurul scop al ajutorului umanitar este să aline suferința umană; el nu poate îndeplini alte obiective.

La fața locului

Ajutorul umanitar oferit de UE poate lua forme diverse, în funcție de circumstanțele în care s-a produs criza și de caracteristicile acesteia.

Asistența alimentară poate include acordarea de rații de urgență persoanelor strămutate, inclusiv furnizarea de produse cu valoare nutritivă specială pentru copiii subnutriți din zonele afectate de secetă și furnizarea de semințe și îngrășăminte pentru agricultori. În cazul în care disponibilitatea alimentelor în magazine și piețe este insuficientă, UE facilitează accesul la alimente oferindu-le persoanelor vulnerabile bani sau bonuri de masă. Adesea, această măsură este mai eficientă decât transportarea sacilor de orez sau făină dintr-un colț al lumii în altul. Acest tip de sprijin ajută și la menținerea demnității umane, precum și la promovarea piețelor locale, lucru benefic pentru agricultori și pentru sistemele de aprovizionare cu alimente.

Asistența medicală include campanii de vaccinare pentru prevenirea epidemiilor, tratarea rănilor și înființarea de unități de asistență medicală primară. Alte forme de sprijin includ furnizarea de medicamente și de echipamente medicale, formarea personalului și facilitarea accesului la servicii medicale de bază, atenția

Cum acționează UE

8S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

fiind îndreptată în special către categoriile vulnerabile ale populației, cum ar fi copiii și femeile însărcinate.

Accesul la apă curată și salubritatea sunt o prioritate în zonele de dezastru, pentru a promova igiena și pentru a împiedica răspândirea bolilor. O parte a acțiunilor derulate la fața locului vizează construirea de fântâni și latrine, instalarea de conducte de apă, tratarea apei uzate, educația privind igiena etc.

Adăpostul este esențial pentru supraviețuire și le aduce un minim de securitate persoanelor ale căror case au fost distruse. Acestea primesc corturi, materiale protectoare din plastic sau alte tipuri de adăpost. Operațiunile de urgență pot include, de asemenea, repararea infrastructurii, acțiuni de deminare, furnizarea de ajutor psihologic sau derularea de programe educaționale.

În cadrul multor intervenții, localnicii beneficiază de pregătire pentru a face față dezastrelor și pentru a reduce impactul acestora asupra comunităților lor.

În numeroase zone afectate de crize, accesul pe uscat sau pe apă poate fi dificil, dacă nu chiar imposibil, din cauza lipsei de drumuri, porturi și alte infrastructuri. Prin urmare, UE finanțează serviciile umanitare aeriene care sunt adesea singura modalitate de a ajunge în zonele îndepărtate, la cei care au nevoie de ajutor. Aceste servicii sunt un adevărat colac de salvare pentru milioane de persoane vulnerabile a căror viață depinde de o intervenție rapidă și sigură.

Consolidarea pregătirii în caz de dezastre – programul Dipecho

Când ne este imposibil să prevedem sau să prevenim dezastrele, o bună pregătire a comunităților vulnerabile poate reduce pierderile de vieți omenești. În acest scop a fost creat programul european Dipecho.

Proiectele desfășurate în cadrul acestui program pun accent pe formare, consolidarea capacităților, sensibilizare, ameliorarea sistemelor locale de avertizare și planificarea pentru situații de urgență. Este vorba despre simple măsuri de pregătire care deseori pot fi implementate chiar de către localnici. De cele mai multe ori, aceștia iau parte activ la acțiunile derulate în cadrul programului Dipecho.

Proiectele sunt realizate de către agenții umanitare cu sediul în Europa și de către agenții ale ONU, în colaborare cu ONG-uri și autorități locale. Dipecho acoperă opt regiuni în care există riscul producerii unor dezastre: Zona Caraibilor, America Centrală, America de Sud, Asia Centrală, de Sud și de Sud-Est, sud-estul Africii, sud-vestul Oceanului Indian și regiunea Pacificului.

Ne unim eforturile pentru a combate crizele mondiale

Mecanismul de protecție civilă al UE acoperă toate etapele legate de gestionarea dezastrelor: prevenire, pregătire, reacție. Numărul țărilor participante se ridică în prezent la 33: cele 28 de state membre ale UE, plus fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Norvegia și Serbia. Acestora li se va alătura în curând și Turcia, care se află în plin proces de ratificare a acordului de aderare la Mecanism, semnat recent.

Când amploarea unei urgențe depășește capacitatea națională de reacție, orice țară afectată, fie că provine, fie că nu provine din UE, poate solicita asistență. Centrul operațional al Mecanismului de protecție civilă al Uniunii, numit Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC), comunică nevoia de asistență tuturor statelor participante. Termenul „dezastru” se referă atât la catastrofe naturale (inundații, incendii forestiere, cutremure, furtuni, tsunami), cât și la atacuri teroriste, accidente tehnologice sau radiologice ori catastrofe ecologice (de exemplu, poluarea marină). Punând în comun resursele statelor participante, Mecanismul garantează o mai bună protecție a persoanelor, a mediului și a bunurilor.Sursa: Uniunea Europeană, 2015.

FINANȚARE UE PENTRU AJUTOR UMANITAR ȘI PROTECȚIE CIVILĂ ÎN 2014

Africa, 45 %

America Centralăși Latină,

Zona Caraibilor, 4 %

Protecție civilă, 4 %

Dezastre pe mapamond, 3 %

Orientul Mijlociu, regiunea Mării Mediterane și țările europene vecine 27 %

Asia, Pacific, 10 %

EU Aid Volunteers, 1 %

Operațiuni complementare, 6 %

9A J U T O R U M A N I T A R Ș I P R O T E C Ț I E C I V I L Ă

Statele participante oferă expertiză și asistență materială. Această asistență poate include echipe de căutare și salvare, spitale de campanie și ajutoare de urgență, echipamente specializate pentru decontaminarea în caz de incidente chimice sau biologice, avioane și echipe pentru stingerea incendiilor. De asemenea, UE poate cofinanța transportul de asistență și trimite propriile echipe la fața locului. ERCC funcționează 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii consolidează și pregătirea în caz de dezastre în statele participante, de exemplu prin programe de formare, exerciții sau schimburi de experți. Aceste inițiative reprezintă adevărate oportunități de învățare pentru personalul din domeniul protecției civile din statele participante. Ele contribuie la accelerarea și mai buna coordonare a asistenței și promovează transferul de cunoștințe și crearea de rețele. Proiectele privind prevenirea și pregătirea beneficiază, de asemenea, de finanțare. Acestea pot viza încurajarea cercetărilor având ca obiect aspecte legate de dezastre, consolidarea mecanismelor de avertizare timpurie sau sprijinirea campaniilor de informare a publicului larg.

În ultimii ani, legislația privind protecția civilă a fost întărită în mod considerabil. Ea include acum inovații semnificative, cum ar fi Capacitatea europeană de răspuns în situații de urgență. Aceasta favorizează o reacție coordonată și mai rapidă în caz de dezastre atât în interiorul, cât și în afara Europei, utilizând resurse din țările participante la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii, și reprezintă o rezervă care poate fi accesată rapid în caz de dezastre.

Pregătire prin simulare

În 2014 a avut loc în Grecia un exercițiu major de simulare, intitulat Prometheus. Scopul său a fost să testeze capacitatea de cooperare și reacție a statelor membre din cadrul Mecanismului de protecție civilă al UE. Alături de ERCC au participat echipe din Grecia, Croația, Italia și Cipru. Au fost, de asemenea, testate procesul de decizie și rolul ERCC.

Exercițiul a constat în simularea la fața locului a unui dublu dezastru: un incendiu forestier din proximitatea unor cartiere locuite a afectat o zonă industrială, provocând declanșarea unei explozii. S-au desfășurat simultan mai multe operațiuni de stingere a incendiului și de salvare, iar zonele locuite au fost evacuate.

Anterior mai fuseseră organizate și alte simulări, printre care un incendiu forestier provocat de scânteile provenind de la frânele unui tren sau inundarea unui sat ca urmare a deteriorării unui sistem de rezervoare. Exerciții de acest tip sunt organizate în fiecare an și beneficiază de contribuție financiară din partea UE.

© U

niun

ea E

urop

eană

Un exercițiu de protecție civilă al UE, Prometheus 2014, a testat capacitatea de cooperare și de reacție a statelor membre.

10S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Respectarea angajamentelorÎn fiecare an, instituțiile UE oferă peste 1 miliard de euro sub formă de ajutor de urgență pentru persoanele cele mai vulnerabile din lume. Această contribuție, alături de cele furnizate individual de statele membre, îi conferă Uniunii statutul de cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume.

În plus, Mecanismul de protecție civilă al UE furnizează ajutor guvernamental în perioada imediat următoare unui dezastru. Poate fi vorba despre asistență în natură, desfășurarea unor echipe de experți sau acțiuni de evaluare și coordonare. De la crearea sa în 2001, Mecanismul de protecție civilă al UE a monitorizat peste 300 de dezastre și a primit peste 180 de cereri de asistență. Între 2010 și 2015, a fost activat pentru aproape 90 de urgențe din interiorul și din exteriorul UE. A intervenit în câteva dintre cele mai devastatoare catastrofe din ultimii ani, cum ar fi inundațiile din Serbia și Bosnia și Herțegovina, epidemia de Ebola din Africa de Vest, conflictul din Ucraina (2014) și cutremurul din Nepal (2015).

Realizările nu pot fi măsurate doar în termeni statistici: impactul mai puțin vizibil al pregătirii și prevenirii dezastrelor joacă un rol la fel de important în abordarea UE în domeniul ajutorului umanitar și al protecției civile. Cadrul existent le permite țărilor UE să coopereze eficient și să promoveze adoptarea și respectarea dreptului umanitar internațional.

Decizia înființării ECHO a fost luată în 1992 de statele membre ale UE (12 în acel moment), în condițiile în care amploarea și diversitatea crizelor umanitare care au afectat lumea în 1991 au scos în evidență capacitatea limitată de reacție a Europei. Dezastrele pe scară largă de la acea dată, precum conflictul din fosta Iugoslavie, ciclonul din Bangladesh și foametea din Somalia, au necesitat o mai mare coordonare la nivelul UE pentru a permite o reacție mai rapidă și mai eficientă.

În 2007, instituțiile UE și cele 27 de țări membre de atunci au convenit asupra unui document strategic intitulat „Consensul european privind ajutorul umanitar”. Acesta insistă asupra faptului că ajutorul umanitar al UE nu este un instrument politic și reafirmă principiile care trebuie să ghideze acordarea ajutorului umanitar: umanitatea, neutralitatea, imparțialitatea și independența. De asemenea, documentul a definit în mod clar rolurile pe care diverși actori trebuie să le îndeplinească în zonele de criză, astfel încât să consolideze capacitatea de intervenție a UE.

Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a introdus o bază juridică pentru politicile UE privind ajutorul umanitar și protecția civilă. Acesta definește rolul UE în îmbunătățirea prevenirii și protecției în caz de dezastre și afirmă că Uniunea trebuie să aplice principiile dreptului umanitar internațional, inclusiv imparțialitatea și nediscriminarea.

Intervenții rapide și eficiente

UE a oferit ajutor victimelor a numeroase catastrofe înregistrate în lumea întreagă. Iată o selecție a celor mai importante intervenții.

• În 1992, războiul din fosta Iugoslavie a lăsat sute de mii de oameni pe drumuri, flămânzi sau traumatizați. UE le-a oferit ajutor, inclusiv 300 000 de tone de alimente, pături, saltele și articole de igienă.

• Oamenii nevoiți să-și abandoneze casele după genocidul din Rwanda din 1994 au beneficiat de sprijinul UE, inclusiv de asistență medicală (de exemplu, terapii de rehidratare sau vaccinări pentru copii). Cei care s-au întors în satele distruse au primit materiale care să-i ajute să se reinstaleze.

• În 2004, peste 230 000 de persoane au fost ucise de un tsunami produs în Oceanul Indian. Reacția inițială a UE s-a axat pe asigurarea supraviețuirii unui număr cât mai mare de victime. Proiectele pe termen lung au vizat construirea de tabere pentru cei rămași fără adăpost, acordarea de sprijin financiar pentru personalul medical și achiziționarea de ambarcațiuni de pescuit, măsuri menite să permită reînceperea unei vieți normale.

• În 2012, UE a ajutat milioane de oameni din regiunea Sahel, una dintre cele mai sărace regiuni din lume. De atunci, Uniunea a mărit la 507 milioane de euro contribuția acordată acestei zone. Pe lângă acordarea ajutorului de urgență, UE face tot posibilul pentru ca insecuritatea alimentară să fie considerată o problemă structurală, fapt care va avea un rol determinant în combaterea sărăciei. Începând din 2010, UE a sprijinit peste 100 de milioane de persoane, victime ale foametei cronice și ale insecurității alimentare.

• De la izbucnirea în 2013 a războiului civil din Sudanul de Sud, peste 2 milioane de persoane și-au abandonat casele și peste o jumătate de milion s-au refugiat în țările vecine. Până în prezent, UE a furnizat aproximativ o treime din totalul finanțării umanitare acordate

Ce face UE

11A J U T O R U M A N I T A R Ș I P R O T E C Ț I E C I V I L Ă

Sudanului de Sud și, împreună cu partenerii săi, a sprijinit peste două milioane de oameni, oferind ajutoare alimentare și nutriționale, asistență medicală, apă potabilă și materiale sanitare, adăposturi și protecție.

• Ca urmare a inundațiilor care au lovit țările din Balcani în 2014, a fost activat Mecanismul de protecție civilă al UE, 23 de state membre trimițând pe teren echipe de intervenție, elicoptere, bărci cu motor, generatoare, saci de nisip, corturi, pături etc.

• De la izbucnirea războiului din estul Ucrainei, în aprilie 2014, UE a contribuit cu peste 223 de milioane de euro sub formă de asistență umanitară și măsuri de redresare rapidă, ajutând peste 1,3 milioane de persoane strămutate în interiorul țării, peste 900 000 de refugiați în țările învecinate și sute de mii de oameni care încă locuiesc în zona de conflict. Proiectele finanțate din acest ajutor prevăd furnizarea de alimente, bani și bonuri valorice, medicamente, îmbrăcăminte, apă și materiale care ajută oamenii să facă față condițiilor de iarnă, instalarea de clinici mobile și construcția de adăposturi.

• Conflictul din Siria a declanșat cea mai mare criză umanitară din lume de după cel de Al Doilea Război Mondial. Nevoile umanitare continuă să crească, multe persoane sunt încă strămutate, o întreagă generație de copii este expusă războiului și violenței, neavând acces la servicii de bază, la educație și protecție. UE se situează în linia întâi a eforturilor internaționale. Peste 4,2 miliarde de euro au fost mobilizate

pentru a acorda asistență sirienilor în țara lor, precum și refugiaților și comunităților-gazdă din țările învecinate Liban, Iordania, Irak, Turcia și Egipt.

• UE a reacționat rapid la epidemia de Ebola, de o complexitate și amploare fără precedent. A mobilizat toate resursele politice, financiare și științifice disponibile pentru a contribui la limitarea, controlul, tratarea și, în ultimă instanță, contracararea Ebola. Peste 1,8 miliarde de euro au fost cheltuite pentru a stopa răspândirea bolii în Africa de Vest.

Intensificăm prevenirea pentru a salva vieți

UE a acționat atât pe teritoriul statelor membre, cât și în afară, cu rezultate mergând de la coordonarea eficientă la nivel european până la formarea experților locali în alte părți ale lumii.

• Uniunea a elaborat mai multe sisteme de avertizare timpurie, inclusiv platforma „Meteoalarm” și „Sistemul mondial de alertă și coordonare în caz de dezastre”, disponibil 24 de ore din 24. De asemenea, a investit în sisteme de detectare și avertizare în caz de calamități – cutremure, inundații, incendii forestiere, tsunami.

• Investițiile UE în tehnologii de prevenire a dezastrelor și de reducere a efectelor acestora și cooperarea strânsă cu alți parteneri au condus la elaborarea Sistemului european de informații privind incendiile forestiere și a Sistemului european de avertizare în caz de inundații.

STUDIU DE CAZ

Ucraina: ajutor pentru persoanele cele mai afectate

Milioane de oameni din Ucraina au nevoie de ajutor umanitar, ca urmare a luptelor dintre grupările armate și forțele guvernamentale din estul țării, care au început în aprilie 2014. Milioane de ucraineni au fost nevoiți să își abandoneze casele și au devenit tot mai vulnerabili. În iulie 2015, peste 1,38 milioane de persoane au fost înregistrate ca fiind strămutate în interiorul țării și peste 920 000 au fugit în țările învecinate. Acești oameni, ca și cei care încă locuiesc în zonele de conflict, duc lipsă de hrană, de asistență medicală, de adăpost și de articole de bază și trec prin traume psihologice severe, după mai mult de un an de conflict. Cantitatea de medicamente disponibile scade într-un ritm alarmant.

În iulie 2015, Uniunea Europeană și statele sale membre s-au angajat să acorde peste 223 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar și de redresare rapidă, pentru a veni în sprijinul persoanelor celor mai vulnerabile.

Până în iulie 2015, numai ECHO furnizase peste 41 de milioane de euro pentru asistență de urgență, 55 % din această sumă orientându-se către categoriile cele mai vulnerabile din zonele ieșite de sub control guvernamental, inclusiv gospodării în care au mai rămas doar femei, bătrâni, copii și persoane cu handicap. Proiectele implementate în 2015 din fondurile proprii ale ECHO au ajutat în mod direct peste 460 000 de ucraineni. Din totalul persoanelor care au beneficiat de asistență, aproximativ 175 000 erau copii sub 17 ani (38 %), iar peste 77 000 erau adulți de peste 50 de ani (16 %).

Pe lângă ajutorul financiar, s-a acordat și asistență materială prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Comisia Europeană cofinanțează transportul ajutorului umanitar și al echipamentelor de intervenție. Într-o operațiune umanitară comună, desfășurată în ianuarie 2015, trei avioane de marfă din UE și mai multe camioane au transportat către Ucraina aproximativ 85 de tone de pături, saci de dormit, bidoane cu apă, dispozitive de încălzire a apei, truse de

12S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

© H

edin

n H

alld

orss

on/S

ave

the

Child

ren

Cel puțin trei copii sirieni din patru și-au pierdut un prieten sau o rudă apropiată de la începerea conflictului.

igienă și articole de îmbrăcăminte donate de mai multe state membre și de organizații umanitare.

În același timp, Comisia acordă asistență și refugiaților ucraineni în Belarus și Rusia, prin intermediul societăților naționale de Cruce Roșie din aceste țări.

STUDIU DE CAZ

Siria: cea mai mare criză umanitară din lume de după cel de Al Doilea Război Mondial

De la reprimarea violentă a manifestațiilor din Siria, în martie 2011, conflictul s-a transformat într-un adevărat război civil, cu severe consecințe umanitare atât în Siria, cât și în țările vecine.

Sute de mii de oameni și-au pierdut viața în timpul conflictului și jumătate din populație a fost nevoită să fugă și să caute protecție în zone mai sigure. Peste 4 milioane de persoane au încercat să se refugieze în țările vecine, iar 7,6 milioane au fost strămutate în interiorul Siriei.

Situația a continuat să se deterioreze, provocând cea mai mare criză umanitară și de securitate din lume, 12,2 milioane de oameni având nevoie de asistență în interiorul Siriei. Circa 4,8 milioane de oameni trăiesc în zone la care organizațiile umanitare nu pot ajunge ușor, în timp ce peste 400 000 locuiesc în regiunile asediate.

De la începutul conflictului, UE a oferit peste 4,2 miliarde de euro sub formă de ajutor umanitar, economic, pentru dezvoltare și stabilizare, fiind cel mai important donator mondial în contextul crizei siriene. Asistența umanitară oferită de Comisie abordează nevoile cele mai urgente ale persoanelor celor mai vulnerabile din Siria și din țările învecinate, în special prin furnizarea de alimente, apă potabilă, asistență medicală de urgență, adăposturi, protecție, numerar și bonuri valorice.

UE continuă să joace un rol de prim-plan în reacția internațională la criza din Siria, prin prezența umanitară continuă la fața locului, prin acțiuni de coordonare la nivel internațional și prin eforturi de sensibilizare. UE a solicitat în mod repetat tuturor părților implicate în conflict să respecte dreptul internațional umanitar care vizează protejarea civililor și acordarea de acces neîngrădit și sigur echipelor de ajutorare, dincolo de frontiere și de liniile de conflict, pentru a garanta că persoanele afectate primesc ajutoare umanitare și servicii medicale.

13A J U T O R U M A N I T A R Ș I P R O T E C Ț I E C I V I L Ă

STUDIU DE CAZ

Inundațiile din Balcani: cooperare europeană într-o situație complexă

În mai 2014, Serbia și Bosnia și Herțegovina au fost lovite de inundații devastatoare, cele mai grave din ultimii 100 de ani. Sute de mii de oameni și-au pierdut mijloacele de subzistență și au fost evacuați din case.

Situația s-a dovedit complexă. Orașe întregi au rămas fără electricitate și apă curentă și cu rezerve limitate de apă îmbuteliată, alimente, medicamente și pături. În multe regiuni afectate au fost deteriorate infrastructuri importante – poduri, drumuri, spitale și școli. Potrivit estimărilor, peste 3 milioane de persoane din Bosnia și Herțegovina și Serbia au avut de suferit de pe urma inundațiilor și alunecărilor de teren.

A fost activat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii, 23 de state membre răspunzând la apel. Asistența a inclus elicoptere pentru salvare și evacuare,

bărci cu motor, generatoare, saci cu nisip, corturi, pături, materiale. În plus, au fost trimiși la fața locului, în cele două țări, peste 800 de lucrători umanitari. De asemenea, două echipe de protecție civilă ale UE au mers în zonă pentru a contribui la coordonarea operațiunilor de urgență și salvare. Doar în Bosnia și Herțegovina au fost salvate peste 1 700 de persoane. Comisia Europeană a cofinanțat și transportul materialelor și personalului. Au fost furnizate peste 80 de hărți prin satelit pentru a ajuta atât țările afectate, cât și pe cele care și-au oferit sprijinul.

Pe lângă ajutorul umanitar furnizat de statele membre prin intermediul Mecanismului de protecție civilă, UE a alocat și o sumă de 3 milioane de euro pentru a ajuta populațiile cele mai vulnerabile. În acest fel, au beneficiat de sprijin aproape o jumătate de milion de persoane. În ambele țări trebuie însă efectuate lucrări de reconstrucție.

Elicopter sloven trimis, în cadrul Mecanismului de protecție civilă, să distribuie materiale de urgență populației afectate de inundații în Bosnia și Herțegovina.©

Uni

unea

Eur

opea

nă

14S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

STUDIU DE CAZ

Ebola în vestul Africii: reacția UE la cea mai gravă epidemie înregistrată vreodată

Țările din vestul Africii sunt afectate de cea mai amplă și mai complexă epidemie de Ebola înregistrată vreodată. După detectarea primului caz în Guineea, în martie 2014, Ebola s-a extins în Liberia și în Sierra Leone, infectând și ucigând mii de persoane.

Încă de la început, Uniunea Europeană a jucat un rol activ. A mobilizat resurse politice, financiare și științifice pentru a contribui la limitarea, controlul, tratarea și, în ultimă instanță, contracararea bolii. Împreună cu statele membre, Comisia Europeană a acordat peste 1,8 miliarde de euro pentru ajutor umanitar, asistență pentru dezvoltare pe termen mai lung și investiții în cercetare.

Ca parte a intervenției sale coordonate, UE a trimis experți în țările afectate, a furnizat provizii de urgență, inclusiv pe calea aerului, și a pus în aplicare un sistem de evacuare de urgență pentru lucrătorii din domeniul ajutorului umanitar. Mecanismul de protecție civilă al UE

le-a permis statelor membre să furnizeze expertiză și materiale esențiale în regiune și a jucat un rol-cheie în coordonarea generală a luptei împotriva Ebola. Până în prezent, au existat două utilizări ale Capacității europene de răspuns în situații de urgență, ambele în contextul răspunsului european la criza cauzată de epidemia de Ebola. Pe baza învățămintelor trase din aceste experiențe, este în curs de constituire, cu sprijin din partea statelor membre, o rezervă de echipe medicale – așa-numitul „corp medical european”.

După mai mult de un an de la începutul epidemiei, eforturile depuse de comunitatea internațională, de autoritățile locale și de populație au început să dea roade, dar sunt necesare în continuare eforturi pentru eradicarea bolii, o dată pentru totdeauna.

Privind în perspectivă, Comisia Europeană își intensifică eforturile pentru a contribui la redresarea pe termen lung, prin programe de finanțare în mai multe domenii: sănătate, agricultură, infrastructură, educație, igienă publică, stabilitate macroeconomică și transport.

© U

niun

ea E

urop

eană

Pentru a contribui la ținerea sub control a celei mai grave și complexe epidemii de Ebola înregistrate vreodată în vestul Africii, UE a trimis în regiune experți și materiale.

15A J U T O R U M A N I T A R Ș I P R O T E C Ț I E C I V I L Ă

Acoperirea nevoilorUE a fost mereu în avangarda luptei împotriva crizelor umanitare, acționând ca donator major și definind standardele pentru respectarea dreptului și principiilor umanitare. Este important ca mecanismele create pentru a gestiona situațiile de urgență să fie adaptate pentru a face față provocărilor unei lumi aflate într-un echilibru tot mai fragil și unor nevoi din ce în ce mai variate. De aceea, UE încearcă permanent să adapteze și să îmbunătățească reacția în caz de dezastre.

Ea consideră că este important ca resursele necesare să fie disponibile la nivel local și se concentrează pe consolidarea rezistenței comunităților locale, pentru ca acestea să poată gestiona cât mai bine catastrofele viitoare.

UE va fi un participant activ la discuțiile din cadrul summitului internațional pe probleme umanitare al ONU, care se va desfășura în mai 2016 și va avea ca temă sporirea eficienței intervențiilor umanitare la nivel mondial.

Temeiul juridic pentru coordonarea protecției civile a făcut obiectul unei revizuiri ambițioase și inovatoare, ceea ce a dus la o extindere a competențelor și responsabilităților sale. Scopul principal este acela de a îmbunătăți prevenirea și pregătirea și de a spori eficiența, coerența și vizibilitatea răspunsului UE. Legislația introduce o serie de instrumente inovatoare, cum ar fi Capacitatea europeană de răspuns în situații de urgență, un ansamblu de capacități de reacție pe care statele membre s-au angajat să le pună în comun în cadrul operațiunilor UE de protecție civilă și care pot fi utilizate în orice moment. În plus, Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) a fost identificat drept punct operațional de acces și ar urma să coordoneze, împreună cu alte servicii și organisme europene, reacția Uniunii în cazul producerii unui atac terorist sau a unei catastrofe majore într-un stat membru.

EU Aid Volunteers

În 2012, UE a lansat inițiativa „EU Aid Volunteers” pentru a oferi cetățenilor posibilitatea de a lua parte la acțiuni umanitare, așa cum se prevede în Tratatul de la Lisabona. Se preconizează că, până în 2020, inițiativa va mobiliza 4 000 de voluntari care vor participa la proiecte

umanitare în întreaga lume. În plus, 4 400 de persoane din cadrul organizațiilor locale din țările terțe afectate de dezastre vor urma programe de formare în domeniul ajutorului umanitar și se vor oferi 10 000 de oportunități de voluntariat online.

Deschis europenilor în vârstă de peste 18 ani, programul urmărește să atragă o gamă largă de voluntari, de la tineri care doresc să urmeze o carieră în domeniul intervențiilor de urgență până la lucrători cu experiență în acordarea ajutorului umanitar.

Voluntarii sunt trimiși acolo unde este nevoie de competențele lor. Înainte de a merge pe teren, ei participă la acțiuni de formare. Securitatea voluntarilor este prioritară.

În cadrul unei serii de proiecte-pilot pregătitoare, desfășurate între 2011 și 2014, aproximativ 300 de voluntari din toată Europa au fost trimiși în zone de criză din Africa, Asia și America Latină, unde au participat la o serie de acțiuni umanitare, de la planificarea gestionării dezastrelor și cartografierea riscurilor de inundații până la evaluarea nevoilor și gestionarea informațiilor. Colaborând cu organizațiile și comunitățile locale, ei au contribuit la proiecte vizând pregătirea cât mai eficientă pentru situații de criză și îmbunătățirea capacității de reacție în cazul producerii unui dezastru.

Faza-pilot a programului este pe punctul de a se încheia, iar primul corp de voluntari va pleca în 2016.

Încotro ne îndreptăm

© U

niun

ea E

urop

eană

Diana Tonea, din România, a participat la acțiuni de voluntariat în Haiti și descrie experiența trăită ca fiind o provocare plină de satisfacții.

16S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

NA-01-15-819-RO

-N

Informații suplimentare

X UE – Ajutor umanitar și protecție civilă: http://ec.europa.eu/echo X EU Aid Volunteers: http://ec.europa.eu/echo/en/what/humanitarian-aid/eu-aid-volunteers X Inițiativa UE „Copiii păcii”: http://ec.europa.eu/echo/en/what/humanitarian-aid/children-of-peace X https://www.facebook.com/ec.humanitarian.aid X https://www.twitter.com/eu_echo X https://www.flickr.com/photos/69583224@N05 X http://www.youtube.com/user/HumanitarianAidECHO X Întrebări despre Uniunea Europeană? Europe Direct vă stă la dispoziție: 00 800 6 7 8 9 10 11:

http://europa�eu

„Copiii păcii”, o inițiativă lansată datorită Premiului Nobel pentru PaceÎn decembrie 2012, Uniunea Europeană a câștigat Premiul Nobel pentru Pace. Ea a decis să utilizeze suma alocată odată cu premiul pentru a lansa inițiativa „Copiii păcii”, în cadrul căreia sunt finanțate proiecte educaționale destinate copiilor afectați de conflicte. Din 2012 și până în prezent, Uniunea a continuat să mărească în mod constant finanțarea alocată inițiativei.

În zonele de conflict, copiii sunt cea mai vulnerabilă categorie a populației. 90 % din victimele conflictelor sunt civili, iar jumătate dintre aceștia copii. Numărul copiilor refugiați se ridică la 7 milioane, iar al celor strămutați în interiorul propriei țări din cauza conflictelor la 13 milioane. Peste 28 de milioane de copii nu au acces la educație. Acțiunile care își propun să îi ajute și să îi protejeze pe copiii afectați de conflicte prevăd în special realizarea de investiții în creșterea gradului de școlarizare, crearea unor medii sigure de învățare și oferirea sprijinului psihosocial necesar pentru depășirea traumelor provocate de război.

Prin proiecte finanțate de UE și puse în aplicare de organizațiile umanitare partenere, inițiativa „Copiii păcii” s-a adresat până acum unui număr de peste 270 000 de copii din 19 țări din lumea întreagă. Inițiativa a ajutat copii sirieni refugiați în Irak, dar și copii din Pakistan, Republica Democratică Congo, Etiopia, Sudanul de Sud, Ciad, Republica Centrafricană, Somalia, Afganistan, Myanmar/Birmania, Columbia, Mexic, Guatemala, Niger, Sudan, Tanzania, Turcia, Camerun și Ecuador.

Inițiativa UE „Copiii păcii”: http://ec�europa�eu/echo/en/what/humanitarian‑aid/children‑of‑peace

Datorită educației, copiii din zonele de conflict pot rămâne copii.

© U

niun

ea E

urop

eană