SSĂĂ NE DESCRE NE DESCREŢŢIM FRUNIM FRUNŢŢILE!ILE!► ►

► - M- MĂĂMICO, ZICE SMICO, ZICE SĂĂNDEL DUPNDEL DUPĂĂ PRIMA ZI DE PRIMA ZI DE ŞŞCOALCOALĂĂ, DOAMNA , DOAMNA ÎÎNVNVĂŢĂĂŢĂTOARE NU TOARE NU ŞŞTIE CUM SE NUMETIE CUM SE NUMEŞŞTE TE ŢŢARA NOASTRARA NOASTRĂĂ..

► - NU SE POATE!- NU SE POATE!► - DAC- DACĂĂ--ŢŢI SPUN! ASTI SPUN! ASTĂĂZI NE-A ZI NE-A

INTREBAT: “VOI INTREBAT: “VOI ŞŞTITIŢŢI CUM SE NUMEI CUM SE NUMEŞŞTE TE ŢŢARA ARA ÎÎN CARE LOCUIM?” N CARE LOCUIM?”

► - TAT- TATĂĂ, MI-AI F, MI-AI FĂĂCUT TEMA LA GEOGRAFIE?CUT TEMA LA GEOGRAFIE?► - DA, SANDELE!- DA, SANDELE!► - BINE- BINE!! ATUNCI D ATUNCI DĂĂ-MI-O S-MI-O SĂĂ O VERIFIC! O VERIFIC!

► INVINVĂŢĂĂŢĂTOAREA ARATTOAREA ARATĂĂ PE HART PE HARTĂĂ ŞŞI INTREABI INTREABĂĂ::► - RADULE, STII CE MUN- RADULE, STII CE MUNŢŢI SUNT ACEI SUNT ACEŞŞTIA?TIA?► - DA, - DA, ÎÎI CUNOSC.I CUNOSC.► - CUM SE NUMESC?- CUM SE NUMESC?

► - NU - NU ŞŞTIU. II CUNOSC DOAR DIN VEDERETIU. II CUNOSC DOAR DIN VEDERE!!

► - TAT- TATĂĂ, MI-AI F, MI-AI FĂĂCUT TEMA LA GEOGRAFIE?CUT TEMA LA GEOGRAFIE?► - DA, SANDELE!- DA, SANDELE!► - BINE- BINE!! ATUNCI D ATUNCI DĂĂ-MI-O S-MI-O SĂĂ O VERIFIC! O VERIFIC!

► INVINVĂŢĂĂŢĂTOAREA ARATTOAREA ARATĂĂ PE HART PE HARTĂĂ ŞŞI INTREABI INTREABĂĂ::► - RADULE, STII CE MUN- RADULE, STII CE MUNŢŢI SUNT ACEI SUNT ACEŞŞTIA?TIA?► - DA, - DA, ÎÎI CUNOSC.I CUNOSC.► - CUM SE NUMESC?- CUM SE NUMESC?

► - NU - NU ŞŞTIU. II CUNOSC DOAR DIN VEDERETIU. II CUNOSC DOAR DIN VEDERE!!

Recunoaşteţi formele de relief din imagini !

Este netedă si-ntinsă,

Cu brâu de aur încinsă.

…………………….

Cu -nălţime mijlocie, Între munte şi câmpie, Presărat cu pomi şi vie, Oare ce să fie ? ..................................

Inalt şi crestatDe toţi colindat;Iarna se albeşte,Vara se-nverzeşte. ( )

Aţi descoperit jumătate din titlul lecţiei de azi.-Pentru a decoperi şi cealaltă jumătate va trebui să dezlegaţi un rebus care se

află scris pe o coală de flipchart.-

În această oră vom face o călătorie prin munţii ţării noastre ,,Munţii Carpaţi’

Vom descoperi impreună:- care sunt grupele care alcătuiesc acest lanţ muntos;

-cum s-au format aceşti munţi;-bogăţiile solului şi ale subsolului;

-unde se află pe hartă.

Dar mai întâi să ne amintim câteva cunoştinţe!

Care este poziţia României în Europa?

Vecinul din partea de nord a ţării este....

Numiţi hotarele naturale care despart România de Bulgaria şi Republica Moldova.

Numiţi principalele forme de relief din ţara noastră!

RELIEFUL ESTE INFRELIEFUL ESTE INFĂŢĂŢIIŞŞAREA AREA SUPRAFESUPRAFEŢŢEI PEI PĂĂMMÂÂNTULUI.NTULUI.FORMELE DE RELIEF DE PE FORMELE DE RELIEF DE PE

TERITORIUL TERITORIUL ŢĂŢĂRII NOASTRE SUNT RII NOASTRE SUNT ALCALCĂĂTUITE DIN TUITE DIN .........., , ...... SI SI ........ ELE SUNT FORME MAJORE ELE SUNT FORME MAJORE

DEOARECE OCUPDEOARECE OCUPĂĂ INTINDERI MARI SI INTINDERI MARI SI DAU, IMPREUNA, CARACTERISTICILE DAU, IMPREUNA, CARACTERISTICILE

GENERALE ALE RELIEFULUI. GENERALE ALE RELIEFULUI. Relieful României este dispus în...Relieful României este dispus în...

RELIEFUL ESTE INFRELIEFUL ESTE INFĂŢĂŢIIŞŞAREA AREA SUPRAFESUPRAFEŢŢEI PEI PĂĂMMÂÂNTULUI.NTULUI.FORMELE DE RELIEF DE PE FORMELE DE RELIEF DE PE

TERITORIUL TERITORIUL ŢĂŢĂRII NOASTRE SUNT RII NOASTRE SUNT ALCALCĂĂTUITE DIN TUITE DIN .........., , ...... SI SI ........ ELE SUNT FORME MAJORE ELE SUNT FORME MAJORE

DEOARECE OCUPDEOARECE OCUPĂĂ INTINDERI MARI SI INTINDERI MARI SI DAU, IMPREUNA, CARACTERISTICILE DAU, IMPREUNA, CARACTERISTICILE

GENERALE ALE RELIEFULUI. GENERALE ALE RELIEFULUI. Relieful României este dispus în...Relieful României este dispus în...

►CARACTERISTICILE RELIEFULUI CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEIROMANIEI

► VariatVariat: : cuprinde o diversitate de forme de relief – munti, cuprinde o diversitate de forme de relief – munti, dealuri si podisuri, c dealuri si podisuri, cââmpii, lunci mpii, lunci şşi delta; i delta;

► OrdonatOrdonat: : formele de relief sunt repartizate armonios, in formele de relief sunt repartizate armonios, in trepte, de la mijloc spre marginitrepte, de la mijloc spre margini;;

► Mediu ca inaltimeMediu ca inaltime: : campiile ajung de la 0 la 200 m; campiile ajung de la 0 la 200 m; dealurile si podisurile – de la 200 la 800 m; muntii – de la dealurile si podisurile – de la 200 la 800 m; muntii – de la 8oo m pana la 25oo m (cea mai mare inaltime este de 2544m)8oo m pana la 25oo m (cea mai mare inaltime este de 2544m)

► Dispus aproape egalDispus aproape egal: : fiecare dintre cele trei forme de fiecare dintre cele trei forme de relief ocuprelief ocupăă circa circa ........ din suprafa din suprafaţţa totala totalăă a t a tăării.rii.

►CARACTERISTICILE RELIEFULUI CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEIROMANIEI

► VariatVariat: : cuprinde o diversitate de forme de relief – munti, cuprinde o diversitate de forme de relief – munti, dealuri si podisuri, c dealuri si podisuri, cââmpii, lunci mpii, lunci şşi delta; i delta;

► OrdonatOrdonat: : formele de relief sunt repartizate armonios, in formele de relief sunt repartizate armonios, in trepte, de la mijloc spre marginitrepte, de la mijloc spre margini;;

► Mediu ca inaltimeMediu ca inaltime: : campiile ajung de la 0 la 200 m; campiile ajung de la 0 la 200 m; dealurile si podisurile – de la 200 la 800 m; muntii – de la dealurile si podisurile – de la 200 la 800 m; muntii – de la 8oo m pana la 25oo m (cea mai mare inaltime este de 2544m)8oo m pana la 25oo m (cea mai mare inaltime este de 2544m)

► Dispus aproape egalDispus aproape egal: : fiecare dintre cele trei forme de fiecare dintre cele trei forme de relief ocuprelief ocupăă circa circa ........ din suprafa din suprafaţţa totala totalăă a t a tăării.rii.

Cliccate per sfogliare.LACUL GALEŞ

N

S

EV

Câm

pia

de V

est

Dea

luri

le d

e V

est

Depresiunea Transivaniei

C â m p i a R o m â n ă

Podişul Moldovei

Podişul Getic

Pod

işul

Dob

roge

i

Delta Dunării

Marea Neagră

Să identificăm împreună

unităţile majore de relief !

Munţii Carpaţi - lanţ muntos;- cuprins între bazinul Vienei şi

Au o lungime de circa 1 500 km, cel mai lung lanţ muntos din Europa. Sunt despărţiţi de Dunăre de Munţii Alpi(la Viena).

Străbat: - Austria; - Cehia;- Slovacia;- Polonia;

- Ungaria;- Ungaria;- Ucraina;Ucraina;- România;România;- Serbia.Serbia.

Valea Timocului;Valea Timocului;

- sunt munţi tineri;sunt munţi tineri;-s-au format acum 250 de milioane de ani;s-au format acum 250 de milioane de ani;

- sunt alcătuiţi din roci diferite:sunt alcătuiţi din roci diferite:

-şist cristalin;şist cristalin;-andezit;andezit;-granit;granit;-bazalt;bazalt;-calcar calcar -etc.etc.

S-au format prin:S-au format prin:

- încreţire;încreţire;

- erupţii vulcanice.- erupţii vulcanice.

ErupErupții vulcaniceții vulcanice

Lavă Lavă

Formarea munțilorFormarea munților vulcanicivulcanici

Numele lorNumele lorprovine provine de la tribul de la tribul dacicdacic

al al carpilorcarpilor, , care trăia care trăia în Moldova.în Moldova.

AŞEZARE: în centrul ţării ). Denumirea celor trei ramuri este dată de poziţia acestora faţă de Depresiunea Transilvaniei.

N

S

EV

Câm

pia

de V

est

Dea

luri

le d

e V

est

Depresiunea Transivaniei

C â m p i a R o m â n ă

Podişul Moldovei

Podişul Getic

Pod

işul

Dob

roge

i

Delta Dunării

Marea Neagră

Să identificăm împreună

unităţile majore de relief !

SSe împarte împart în trei mari în trei mari grupe:grupe:

Carpaţii Orientali

Carpaţii Meridionali

Carpaţii Occidentali

Carpaţii româneştiCarpaţii româneşti

LIMITELIMITE::

Carpaţii Orientali:- de la graniţa cu Ucraina,- până la Valea râului Prahova;

Carpaţii Meridionali:- de la Valea Prahovei,-până la Culoarul Timiş – Cerna – Bistra;

Carpaţii Occidentali:- de la Dunăre,până la Valea Barcăului;

Orientalii Orientalii Cel mai înalt vârfCel mai înalt vârf::vf. Pietrosul vf. Pietrosul

2.303m2.303m

Carpaţii MeridionaliCele mai înalte vârfuri: vf.Moldoveanu-2.544m

vf.Negoiu -2535m , vf.Omu-2.505m , vf. Retezat-2.482m

► Bucegi Bucegi Acele morarului Acele morarului

► Postavarul – Postavarul – santinela Vaii Verzi creasta vulturilor santinela Vaii Verzi creasta vulturilor

cheile Rasnoavei cheile Rasnoavei

► BabeleBabele rezervatia natural rezervatia naturală Sfinxulă Sfinxul

pestera-ch.ursuluipestera-ch.ursului

Cascade : BALEA Valcelul inspumatCascade : BALEA Valcelul inspumat

► M.Gilaului cheile Turzii M.Gilaului cheile Turzii V.Racataului cu V. V.Racataului cu V.SSomesuluiomesului

Carpaţii OccidentaliCel mai înalte vârfuri: vf. Vlădeasa-1836m

vf.Bihor -1849m

► Popa tiganilor intrare in pesteraPopa tiganilor intrare in pestera

PeşteriPeşteri

Doamne, ajuta ma sa spun adevarul in fata celor puternici si sa nu mint doar pentru a castiga aplauzelecelor slabi.

Doamne, ajuta ma sa spun adevarul in fata celor puternici si sa nu mint doar pentru a castiga aplauzelecelor slabi.

BOGĂŢII:BOGĂŢII:

- păduri;păduri;- păşuni;păşuni;- ape;ape;- ape minerale;ape minerale;- ape termale;ape termale;- piatră de construcţie;piatră de construcţie;- minereuri minereuri ( roci din care se extrag metale);( roci din care se extrag metale);- sare;sare;- cărbunicărbuni ( în depresiuni). ( în depresiuni).

Străbătuţi de ape:Străbătuţi de ape:- - Dunăre, Dunăre, - - Jiu, Jiu, - - Olt, Olt, - - Bistriţa, Bistriţa, - Mureş,Mureş,- Timiş,Timiş,- Cerna, Cerna, - Bistra,Bistra,- Barcău,Barcău,- - Crişul Alb, Negru, RepedeCrişul Alb, Negru, Repede etc.) etc.)

La poalele munLa poalele munţţilor ilor cresccresc p păăduri de duri de stejarstejar (cu fructul (cu fructul numit numit ghindghindăă), ), ppăăduri de duri de fagfag (cu (cu fructul numit fructul numit jirjir). ).

Întâlnim Întâlnim arbori ca: arbori ca: alunulalunulul şiul şi carpenulcarpenul

Dintre Dintre plante plantelele micimici amintim amintim: : ghiocelul, ghiocelul, vioreaua, vioreaua, toporatoporaşşul, ul, ferigile, ferigile, ciupercileciupercile..

La La îînnăăllţţimi mai imi mai mari mari îîntntââlnim lnim

ppăăduri deduri de::►brad brad ►pinpin►molidmolid

care au frunze care au frunze sub formsub formăă de de ace ace şşi florile i florile sub formsub formăă de de conuri dar conuri dar şşi i

arbuarbuşşti ca ti ca zmeurul zmeurul şşi i

afinulafinul..

Pe crestele cele Pe crestele cele mai mai îînalte, nalte,

plantele sunt plantele sunt foarte rarefoarte rare..

Aici cresc:Aici cresc: floarea de floarea de

colcolţţ brbrâândunduşşaa bujorul de bujorul de

muntemunte

care sunt care sunt ocrotite de ocrotite de lege.lege.

Muntele este o sursMuntele este o sursăă de bogde bogăţăţii naturaleii naturale::

► ppăădurile, durile, ► apele curgapele curgăătoare, toare, ► animaleleanimalele.. LemnulLemnul p păădurilor este durilor este

folosit pentru folosit pentru îîncalzitncalzit sau sau ca ca material de material de construcconstrucţiiţii..

La munte aproape La munte aproape toate casele sunt toate casele sunt ffăăcute din lemn. cute din lemn. Oamenii se ocupOamenii se ocupăă cu prelucrarea lui. cu prelucrarea lui. Din lemn se facDin lemn se fac:: mobilmobilăă, , instrumente instrumente muzicale, muzicale, hhâârtie, rtie, diferite obiecte diferite obiecte utile.utile.

ÎÎn apele curgn apele curgăătoare repezi toare repezi şşi cristaline i cristaline trtrăăiesc iesc pepeşştiti vioi (p vioi (păăstrstrăăvi). vi).

Apele de munte sunt folosite pentru a Apele de munte sunt folosite pentru a producproducee curentul electriccurentul electric..

În munţi sunt şi izvoare de În munţi sunt şi izvoare de ape mineraleape minerale..

MunMunţţii au ii au şşi alte i alte bogbogăţăţii cum ii cum ar fi: ar fi:

► aurulaurul► argintulargintul► fierulfierul► ccăărbuniirbunii► nisipulnisipul► piatra depiatra de

construcconstrucţţii, ii, etc.etc.

Muntele este un loc care ne oferMuntele este un loc care ne oferăă aer aer curat.curat.

Plantele verzi, Plantele verzi, îîn timpul prelucrn timpul prelucrăării rii hranei, eliminhranei, eliminăă oxigenuloxigenul folosit de folosit de oameni, animale oameni, animale şşi plante in respirai plante in respiraţţie. ie.

PPăădurile se numesc durile se numesc ““plplăămmâânii nii ppăămmâântuluintului” sau” sau

““aurul verdeaurul verde”.”.

Iarna oamenii se duc la munte pe Iarna oamenii se duc la munte pe ppâârtiile de schi sau srtiile de schi sau săăniuniuşş pentru a pentru a practica sporturile de iarnpractica sporturile de iarnăă. .

Vara facem drumeVara facem drumeţţii ii şşi admiri admirăăm m frumusefrumuseţţileile naturii naturii..

DacDacăă te duci la munte te duci la munte ssăă ai echipament ai echipament adecvat. Nu te duce adecvat. Nu te duce singur ci singur ci îînsonsoţţit de it de cel pucel puţţin douin douăă persoane, dintre care persoane, dintre care una suna săă cunoasc cunoascăă bine bine traseul.traseul.

RespectRespectăă traseul traseul marcat de cei care se marcat de cei care se ocupocupăă de turism! de turism!

UrcUrcăă îîncet, nu alerga, ncet, nu alerga, deoarece, dacdeoarece, dacăă te te grgrăăbebeşşti, oboseti, oboseşşti ti repede.repede.

Nu lNu lăăsa resturi sa resturi îîmprmprăşăştiate tiate îîn locul n locul unde ai funde ai făăcut popascut popas

Natura trebuie Natura trebuie protejatprotejatăă!!

““VedeVedeaam Ceahlm Ceahlăăul la Apusul la Apus

Departe-n zDeparte-n zăări albastrri albastree dus dus

Un uriaUn uriaşş cu fruntea-n soare cu fruntea-n soare

De pazDe pază ţăă ţării noastre pus”rii noastre pus”

George CoGeorge Coşşbucbuc

““VedeVedeaam Ceahlm Ceahlăăul la Apusul la Apus

Departe-n zDeparte-n zăări albastrri albastree dus dus

Un uriaUn uriaşş cu fruntea-n soare cu fruntea-n soare

De pazDe pază ţăă ţării noastre pus”rii noastre pus”

George CoGeorge Coşşbucbuc