rurale-curs

8/13/2019 rurale-curs

http://slidepdf.com/reader/full/rurale-curs 1/30

Ad•post pentru cca. 200 oi.

Dimensiunile interioare ale ad•postului

sunt: 15,6 m l•!ime "i 55,2 m lungime.

Ad•postul are dou• alei de furajare.

O zon• multifunc!ional• (pentru furaje,

!arc pentru miei, manipulare oi) este

amplasat• la un cap•t al ad•postului.

P•r!i ale zonei multifunc!ionale pot fi

utilizate pentru necesit•!ile personalului.

Plan

Sec•iunetransversal



49

Ad•postul cuprinde: M•rimea efectivului: 1.000 capete.

Pardoseal• plin• betonat• (atât în zona de odihn•

cât !i în cea de defecare)

Sistemul de furajare automat• cu hran• uscat•, la

alimentatoare cu acces liber

Sistemul de ventila"ie mecanic•

Sistemul de adapare

Suprafa"a de pardoseal•, total•: 839 m2

Suprafa"a de pardoseal•, per capita: 0,84 m2



Ad• post pentru 100 de gr •suni



Constructii pentu porcineConstructiile destinate cresterii si

intretinerii suinelor se realizeaza in

functie de destinatie si tehnologia

de intretinere.

Tinand seama de destinatie:

• constructii pentru gestatie

• constructii pentru maternitati

• constructii pentru crestere !i ingrasare

Microclimatul din adapost:

Temperatura

maternitate 18-22"C;

purcei fatare 32-24 "C;

purcei intarcati 19-26 "C; purcei in crestere 16-22 "C;

vieri + scroafe pentru monta 17-20"C;

scroafe gestante 15 -18"C;

porci la ingrasat 16 -20 "C.

Umiditatea

purcei pana la 20 kg 60-80%;

scroafe si vieri 50-80%;

crestere, ingrasare 50-80%.



Hala de gaini ouatoare cu intretinere la pardoseala

1 – paturi cu gratare

2 – asternut permanent

3 – alee de circulatie

4 – cuibare

5 – transportoare pentru furaje

6 – adapatoare

7 – camera tampon

8 –

buncar alimente9 – compartimentare

transversala879451

3

4

3

15 26



Hala avicola cu sistem de

intretinere in baterii

1. baterie dubla

2. baterie simpla

3. alee de serviciu

4. alimentare hrana

5. plasa din sarma

6. placa de sticla

7. canal colector dejectii

8. camera tampon (spa•iul de

serviciu)

a. sectiune transversala

b. plan

Camera tampon este

pozi•ionat! lâng!

frontonul halei de g!ini

ou!toare:

Zona de acces

Camera de control "i

pentru boiler

Camera de ambalare Camera de depozitare a

ou!lor



Temperatura si efectele ei

asupra productiei de ou•

Tempera

-tura

(ºC)

Efecte

11-26 producie buna

26-28 se reduce pofta de mâncare

28-32 - pofta de mancare redusa,

- creste consumul de apa,

- ouale sunt mai mici si au coaja

mai subtire

32-35 sc•deri î n greutate ale p•s•rilor35-40 trebuie luate m•suri pentru

sc•derea temperaturii

> 40 pot apare cazuri de mortalitate

datorit• c•ldurii prea mari

Productia de oua este stimulata de lumina

naturala. Astfel, cu cat ziua este mai lunga,

productia creste. In timpul noptii poate fiintrodusa o lumina artificiala timp de doua, trei

ore ceea ce poate duce la cresterea produc iei

de ou• cu 20 - 30 de procente.

Varsta in saptamani

Ore de lumin•

Influen a luminii asupra produc iei



Structuri de rezisten•

Structur în cadre din beton armat, metal, lemn sau mixte !i pere•i cortin

Construc•ii cu pere•i exteriori portan•i longitudinali !i grinzi cu zbrele,

metalice sau din lemn

31

Funda•ia: izolate sau

continue sub pere•i

Ø Dimensiunile (la•imea !i adâncimea)

• Pere•ii exteriori !i acoperi!uri

• Fr izola•ie

• Pere•i izola•i

• Ferestre, u!i, por•i

• Intensitatea luminii 1:15 …. 1:18

• Tâmplrie din material anticoroziv,

lcrimare, glafuri

• U!ile !i por•ile trebuie s fie etan!e,

dimensiunile lor trebuie s asigure

cerin ele tehnolo ice

Pardoseli

Ø S fie rezistente la ap

Ø S fie termoizolate

Ø Rezistente la uzura mecanic

în timpul opera•iilor de furajare

sau îndeprtare a a!ternutului

Ø Zona de odihn

Ø Zona de circula•ie !i zona de

odihn cu a!ternut adânc



Furajarea se face automat prin intermediul unor instala•ii diverse

care sunt dimensionate astfel încât s asigure frontul minim de

furajare

Hr •nitori

liniare care asigur• un front de furajare de cel pu!in 10cm/pas•re,

circulare care asigur• cel pu!in 4 cm/pas•re

Distribuitoare cu lan!, care transport• furajele concentrate din bunc•rele de la cap•tul halei pân• la

hr•nitoarele amplasate deasupra pardoselii, la în•l!imea stabilit•, în func!ie de vârsta p•s•rilor.

Spiral• montat• în conduct•;

Distribuitor cu zale speciale; hrana este desc•rcat• din bunc•re (din tabl• galvanizat•) cu ajutorul unor

gheaburi tot din tabl• din o!el galvanizat, sprijinite pe supor!i telescopici pentru a ajunge la în•l!imea

stabilit• în func!ie de talia p•s•rilor;

Instala!ia de pompare a nutre!urilor

pentru hr•nirea for!at• a p•s•rilor.



Ad•parea se face cu ad•p•tori care

permit un consum de ap• la discreie, f•r• a uda

aternutul:

- de tip clopot, automate; acestea se pot suspenda de tavancu lanuri sau cabluri i permit reglarea în•limii lor în

funcie de talia p•s•rilor (un ad•p•tor de tip clopot la

un grup de 75 - 90 g•ini)

- liniare, de tip jgheab, suspendate sau rezemate pe

pardoseal• cu nivel constant; lungimea i num•rul

ad•p•torilor se stabilesc în funcie de num•rul de p•s•ri

i de asigurarea frontului de ad•pare (2 - 2,5 cm/pas•re)

- picur•tor (o cup• la 10 – 12 g•ini)

Ad•parea p•s•rilor se face cu ap• potabil• caretrebuie s• satisfac• consumul de ap• în funcie de

num•rul p•s•rilor i de consumul specific:

• g•ini – 0,50 l/cap,zi;

• rae, gâte – 0,75÷1,50 l/cap,zi;

• curci – 1,50 ÷ 2,50 l/cap,zi.

Se recomand• montarea ad•p•torilor pe podina

din gr•tare (din mase plastice sau ipci de lemn) peste nivelul pardoselii pentru a se evita udarea

aternutului permanent.



Constructiile pentru realizarea productiei

vegetale pot fi:

•rasadnite si solarii

– Prelungirea perioadei de vegetatie sau obtinerea

unor culturi timpurii sau tarzii

•Sere

– Destinate productiei intensive tot timpul anului



R•sadnie - construc•ii simple pentru producerea rsadurilor

Clasific•ri:

•dup• nivelul temperaturii realizate: r•sadnie calde (20 °C – 25 °C),

semicalde (15 °C – 20 °C),

reci (8 °C – 12 °C);

• dup• poziia fa• de suprafaa solului: r•sadnie de suprafa•,

semi- îngropate !i

îngropate;

• dup• num•rul pantelor: r•sadnie cu o pant• !i cu dou• pante;

• dup• materialele de construcie folosite: r•sadnie de lemn,

prefabricate din beton;

• dup• materialele de acoperire: r•sadnie acoperite cu sticl•,

acoperite cu material plastic;

• dup• gradul de mobilitate: r•sadnie mobile, semimobile !i fixe.

• dup• sursa de înc•lzire: r•sadniele înc•lzite cu biocombustibil,

ap• cald• sau aburi sau curent electric



Solarii

Tipuri de solarii

– În func•ie de înl•ime

• joase

•

înalte – În functie de mrimea deschiderilor !i a modului de realizare a structurii de

rezisten•

• Solarii bloc – cu arce de form semieliptic, realizate din •evi de o•elgalvanizat, aluminiu sau materiale plastice

• Solarii cu schelet de rezisten• din arce de o•el !i stâlpi din beton armat.

• Solarii cu schelet de rezisten• din beton armat, corniere metalice !i rame

din lemn

• Solar individual de tip tunel, realizat din fier beton !i •evi

• Sunt construc•ii simple folosite pentru

cultivarea plantelor legumicole pentru

realizarea unei productii timpurii si

extratimpurii• alctuite dintr-un schelet de rezisten• !i o

învelitoare din sticl sau folii transparente



Solar blocAerisirea se realizeaz• prin ferestremontate în perei i acoperi

Solarii cu schelet de rezisten• dinarce de oel i stâlpi din b.a.

Aerisirea se realizeaz• prin perei i coam• Învelitoarea se aeaz• pe o reea din sârm•galvanizat•

Solarii cu schelet de rezisten• din

b.a., corniere metalice i rame dinlemn

Solar individual detip tunel, realizatdin fier beton i evi



Condi•ii de amplasare pentru rsadni•e i solare

Cldura i lumina

Relieful si orientarea Protec•ia împotriva vânturilor

Sursa de ap

Climatul interior în rsadni•e i solarii Cldura. La rsadni•ele i solariile care folosesc înclzire biologic, cldura se dirijeaz cu mai

mult siguran• deoarece aceasta este o surs permanent i oscila•iile datorate mediului sesimt mult mai pu•in.

Aerisirea se realizeaza prin ridicarea ferestrelor i sus•inerea pe supor•i cu mai multe trepte.Ferestrele se deschid astfel încât curen•ii de aer rece s nu ptrund direct pe cultur.

Lumina. Se urmrete intensitatea luminii deoarece aceste construc•ii se utilizeaz primvara

timpuriu când radia•ia luminoas este mai slab i cu o durat mai redus.

Apa. Se asigur permanent în func•ie de cultur la temperaturi adecvate; s nu con•in sruri

nocive.

Aerul. Compozi•ia aerului este un factor de mediu important, deoarece gunoiul de grajd aflat în

fermenta•ie degaj cldur i bioxid de carbon necesare plantelor dar i alte gaze nocive cum ar

fi amoniacul. Pentru eliminarea bioxidului de carbon în exces cât i a amoniacului se practic

aerisirea rsadni•elor i solariilor chiar i în zilele rcoroase.



Instala•ii electrice, alimentarea cu ap i

sistemul de canalizare, echipamente

instala•iile s fie executate din conductori izola•i cu înveli de protec•ie fa•

de murdrire, rezistent la umiditate,

prize de curent pentru radiatorul cu infrarou folosit la înclzirea spa•iilor

destinate mielior nou-nscu•i i pentru mainile de tuns.

instala•ia de baz de iluminat, suplimentar prize de 24V pentru lmpile

portabile utilizate la anumite opera•iuni de manipulare a animalelor.

un sistem de paratrznet

un tablou electric central localizat în afara adpostului

sisteme de alimentare cu ap rezistente la înghe• (izolarea conductelor i a

bazinelor).

sistem de canalizare pentru apele reziduale provenite de la chiuvet,

dezinfectarea încl•mintei, camera tancului de rcire a laptelui, sala de

muls i echipamentul de cur•are ( printr-un separator de grsimi i de acolo

sunt introduse în sistemul zonal de canalizare sau într -o sta•ie de epurare).33



SereleSerele sunt structuri folosite pentru produc•ia vegetala (creterea i dezvoltarea plantelor) în interiorul c!rora se creeaz! un climat artificial cu scopul de a oferi plantelor condi•ii

optime de cretere i dezvoltare pe tot timpul anului.

Temperatura si umiditatea pot fi controlate pentru realizarea microclimatului specificculturii plantelor.

Criterii de clasificareDup! tipul constructiv: individuale sau specializate numai pentru anumite culturi;

bloc sau universale; de tip industrial

Dup! materialele de construc•ie: cu schelet din lemn, din metal, beton sau mixt;

Dup! materialele din care sunt construi•i pere•ii i acoperiul: din sticla sau placi dinmateriale plastice;

Dup! gradul de mobilitate: sere fixe – cu scheletul de rezisten•! înglobat într-ofunda•ie de beton

sere mobile - cu schelet metalic, deplasabil

sere demontabile – construc•ii simple din panouri

Dup! forma acoperiului: cu o pant! sau cu dou! pante;

În func•ie de regimul de temperatur!: calde, semicalde sau reci;

Dup! sursa de înc!lzire: cu ap! cald!, cu aburi, aer cald sau electric;



Sere – Sectiuni transversale



Plan functional

pentru

cultivarea

plantelor



Echipamente si instalatii

specifice

nstalatii de incalzire; de racire, de umbrire, de insorire, irigare, fertilizare,

mese de lucru, benzi transportoare



n Microclimatul necesar a fi creat în depozite este deosebit de importantdeoarece acesta influen•eaz productia în mod direct.

n Temperatura ce trebuie asigurat este important deoarece la

temperaturi joasen se reduc procesele de metabolism;n se prelunge!te durata pân la apari•ia îmbtrânirii, n se reduc pierderile de ap (evitându-se astfel vestejirea), iarn deprecierile calitative datorate atacului ciupercilor !i bacteriilor

apar în propor•ie mai mica.

Natura produsului Temp°C Natura produsului Temp°C

Cartofi pentru îns•mân•ri 2,0... 4,0 Ceap• 0,0 ... 0,5

Cartofi pentru consum 3,0 ... 5,0 Varz• 0,0 ... 1,0

Cartofi pentru prelucrare 2,0 ... 6,0 Mere 0,0... 1,0

Cartofi pentru furajare 2,0... 6,0 Pere -0,5... 1.0

R•d•cinoase 0,0... 1,0 Struguri -1,0 ... 1,0



n Umiditatea relativ optima variaz între limite de 70 - 80%;

n umiditatea mai redus produce zbârcirea produselor ca urmare apierderilor de ap iar umiditatea ridicat favorizeaz dezvoltareaciupercilor (mucegai) !i bacteriilor.

n Pentru realizarea condi•iilor de microclimat optime, elementele de închidere a depozitelor de legume !i fructe se proiecteaz astfel încât s se asigure o izola•ie termic eficient.

n Lumina

n Depozitele se realizeaza fara ferestre sau cu ferestre amplasatespre nord, pentru ca lumina sa nu patrunda in interiorvariatii de temperatura in masa depozitat degradari aleproduselor.

n Se admite doar o lumina tehnologica



n Instalatii de selectare a semintelor sau cerealelor

n

Echipamente de aspirare a prafului



n Instalatii de sortare

n in functie de forma cerealelor, legumelor (separa semintele saulegumele cu forme rotunde de celelalte)

n In functie de culoarea materialelor depozitate (instalatii optice)



Recomand•ri generale

•

Ad•postul pentru ovine se poate amplasa lâng• p•!une, pentru a scurta sau chiar renun"ala drumul de acces de la ad•post la p•!une.

• Nu se accept• un amplasament în care drumul de acces se intersecteaz• cu un drum

public.

• Amplasarea se face pe un teren uscat, ferit de inunda"ii. Uneori, este necesar ca pe

terenul sistematizat s• se realizeze un sistem de drenare pentru excesul de ap• de

suprafa"•.

• La alegerea terenului se iau în calcul atât dimensiunile ad•postului, cât !i cele ale

ocolului pentru mi!care. Ocolul pentru mi!care trebuie s• aib• o suprafa"• cel pu"indubl• fa"• de cea a ad•postului. Acesta se poate amplasa la o distan"• de minim 70 m

fa"• de fântâni.

• Construc"ia trebuie dotat• cu ap• curent• !i electricitate !i amplasat• departe de surse de

zgomot - de exemplu c•i ferate, autostr•zi sau fabrici.

• Se recomand• ca animalele s• nu fie "inute într -un mediu poluat cu praf sau în locuri în

care vântul înregistreaz• o intensitate crescut•.

• Amplasamentul se stabile!te în func"ie de punctele cardinale, axa cl•dirii se suprapune

direc"iei N-S, cu o marj• de devia"ie de 30°.



Sectiuni transversale

Plan - depozit subteran

Sectiune longitudinala



Plan •i seciune transversal printr-un depozit de legumerealizat din elemente prefabricate de beton armat

1. celule de depozitare;2. hal sortare;3. panou prefabricate, de

perete;4. termoizolaie;

5. stâlpi prefabricai;6. panouri din bca amplasate

orizontal;7. canal de ventilaie vertical,

prefabricat;8. grind curb, de acoperi•;9. centur de monolitizare;10.fundaie pahar;11.canal de ventilaie din b. a.,

turnat monolit;12.pardoseal din beton 15 cm

grosime, pe strat de pietri•compactat.

1

2

1 1 13

3

5 6

3

94 8

11 12

3 4

7



Vant

dominant

Vant

dominant

1

22

1

3

Saivan deschis deforma liniara Saivan completat cumaternitate

1. Saivan comun- suprafata

pentru odihna

2. Padoc – furajare si

adapare

3. Maternitate

Saivanele traditionale sunt constructii simple cu trei pereti orientati spre

directia vanturilor dominante si o latura deschisa (in gen. spre sud) prin care

se face trecerea spre padoc.

Sunt constructii de tip sopron, fara tavan- au o forma in plan liniara, in L sau U



Adapost pentru suine – boxe asezate pe doua randuri

a. Cu boxe cuplate in zona de defecare si cu doua alei de circulatie

b. Cu boxe dispuse de o parte si de alta a unei alei centrale de circulatie



In functie de modul de compartimentare interioara:

• Adaposturi cu boxe dispuse pe un rand

• Adaposturi cu boxe dispuse pe doua randuri

• Adaposturi cu boxe dispuse pe patru randuri

• Adapost pentru suine – boxe asezate pe doua randuri

1. zona de odihna

2. zona de defecare

3. zona de furajare

4. zona de circulatie

5. adptoare

rurale-curs

Documents