Taxa poştală plătită icircn numerar conform aprobării Nr 955721948

Anul XXVI Cluj 15 Septemvrie 1948

trecut fo regisfrni specia tifela Triacircuoaftu Cluj Secţia 1 sub Nr 1 1945

Nr 18

ADAOS PENTRU POPOR LA FOAIA OFICIALA A EPISCOPIEI ORTODOXE ROMAcircNE A VADULUI FELEACULUI ŞI CLUJULUI

A P A R E LA 1 şi 15 A FIECĂREI LUNI

Redacţia şi Administraţia C l u j Piaţa Malinovski 18

(Consiliul Eparhial)

Redactor Preotul GH NOVEANU

Rugăciunea şi Munca Ne oprim cacircteva clipe asupra a-

cestor două lucruri din viaţa omului Prilejul ni l-a dat o tăbliţă dintro mare instituţie publică pe care era scris bdquoRugăciunea şi munca icircnalţă pe om Tăbliţa stă şi astăzi atacircrshynată pe pereţii instituţiei putacircnd fi citită de oricine

Nu-i vorbă sunt multe icircnvăţături frumoase cuprinse icircn formule simple şi scurte dar cele de mai sus se pare că le icircntrec pe toate Mici cum sunshytem faţă de lumea aceasta mare şi mai ales mici faţă de Dumnezeu care a făcut lumea şi ne-a făcut şi pe noi cele două cuvinte au darul să ne aducă aminte că suntem a lui Dumnezeu dar la El nu putem ajunge decacirct prin sforţare şi muncă

Rugăciunea şi munca sunt două trebuinţi ale omului Sunt legate stracircns una de alta şi icircntrelăsarea uneia nu se poate face fără să dăushyneze celeilalte Rugăciunea e nevoinţă sufletească E strădania pe care o face sufletul pentru a se pune icircn legăshytură cu Dumnezeu dela care ne vine toată darea şi toată binecuvacircntarea Prin rugăciune mărturisim obacircrşia cerească a sufletului recunoscacircndu-ne micimea faţă de Dumnezeu şi supushynerea icircntru toate Fie cacirc-l lăudăm pe Dumnezeu fie că-L mulţumim pentru o binefacere revărsată fie că i cerşim calda icircndurare peste o rană ce ne

sacircngerează icircn trup prin rugăciune icircl avem totdeauna icircnaintea ochilor cu nemărginita Lui putere şi bună-

Maica Domnului

tate ce ne face să ne umilim să ne potolim şi să ne icircnfrăţim că doară ale Lui făpturi suntem cu toţii

Pentru omul ce ştie că este şi trap şi suflet rugăciunea nu e nushymai trebuinţă ci şi hrană Dacă trushy

pului icirci trebue aer apă icircmbrăcăshyminte macircncare şi căldură ca să poată trăi sufletului icirci trebueşte icircn fiecare zi duh ceresc ca să nu uite că nu nushymai el e om ci şi semenul său şi la fel şi el are lipsă de aceleaşi daruri de care are el Şi aceasta icircnsemnează să fii cu bunătate şi icircnţelegere şi să-l ajuţi să se ridice dacă se poate la aceeaşi state ta care eşti tu Şi mai icircnsemnează ceva Să nu-l dis-preţueşti Mic şi slab pipernicit sau icircngărbovit să vezi icircn el un semen icircn care e icircntrupat Hristos şi prin care vei ajunge la Hristos Rugăshyciunea e puntea de legătură dintre pămacircnt şi cer Prin ea ca pe scara lui Iacob ne ridicăm de pe pămacircnt la cer pentruca med apoi să vieţuim icircn cer Cine se roagă nu poate să fie decacirct om bun Şi aceasta e mare lucru pentruca prin rugăciunea simshyţită şi trăită se aşează icircntre oameni o frăţie paşnică ce ajută la bunăshystarea şi icircnaintarea tuturor

Alăturea de rugăciune stă munca Macircnă icircn macircnă cu nevoinţă sufletushylui merge strădania minţii-şi a brashyţelor Dumnezeu e bun şi plin de icircndurare dar atunci cacircnd ne-a făcut nu ne-a făcut ca să ne icircncrucişăm braţele şi să rămacircnem icircntro simplă privire a cerului ci a zis bdquo^Creşshyteţi şi vă icircnmulţiţi şi stăpacircniţi păshymacircntul bdquoIntru sudoarea feţei tale vei macircnca pacircinea ta Intru strădashynia minţii şi a braţelor sănătoasă rămacircne toată taina vieţii icircndestulită

sau plină de lipsuri In lume sunt date toate condiţiunile unei bune şi icircndestulătoare vieţuiri rămacircne ca noi să ne punem la contribuţie toate pushyterile pentru a stoarce pămacircntului ceea dela icircnceput sa pus icircn el

Munca este o binecuvacircntare Fără de muncă nu poţi trăi După cum trupul are nevoie de apă şi de aer tot aşa are nevoie şi de mişcare pentru a nu cădea icircn tracircndăvie şi de aci icircn boală Mişcarea ordonată şi calshyculată sunt prietenii cei mai buni ai omului dacircndu-i putere să-şi ţină săshynătatea să-şi icircndestuleze casa şi să adune bani albi pentru zile negre Munca făcută cu socoteală nu răshymacircne fără de rod

Pe lacircngă icircndestulare aduce şi progres şi odată cu aceasta o mai bunăveţuire a tuturor celor ce trăiesc la un loc Şi dacă sdroaba omenească e făcută cu conştiinţa că bdquotoată darea

cea bună şi tot darul desăvacircrşit de sus este dela Tine Părintele lushyminilor fiecare din noi vom trăi icircmpăcaţi cu puţinul nostru ca şi cu icircndestularea cea mai mare

Rugăciunea şi munca sunt stacirclpii de temelie a vieţii Fără de rugăciune nu coboricircm cerul pe pămacircnt iar munca prin care ne icircndestuiim de pacircine ni se poate părea un blestem Prin rugăciune munca se uşurează ştiind că alăturea de noi mai lucrează Cineva care face ca bobul de gracircu să icircncolţească să crească şi să rodească De aceea părinţii noştri cacircnd pleacă la munca cacircmpului se roagă şi icircnainte de a arunca bobul icircn brazdă citesc din Acaftist rugăciunile pentru să-mănături Şi peste o asemenea muncă darul lui Dumnezeu niciodată nu a icircntacircrziat O asemenea muncă icircntra-devăr bdquoicircnalţă pe om

A FULEA

IN ŞCOALA PROROCILOR

icircnţelepciunea meştera tu turor Toamna ne cade la uşă şi

şcoalele icircşi vor deschide iarăşi porţile ca să primeascăn icircncăshyperile lor curate ţinerile odrasle ale neamului spre a le icircmpărshytăşi atacirct de preţioasa icircnvăţătură pentru viaţă

Din ce trece vremea tot mai mult se adevereşte vechea vorbă bdquoAi carte ai parte De aceea şi stăpacircnirea Ţării se sileşte să rostuiască lucrurile icircn aşa fel icircncacirct fiecare cetăţean să se poată icircmpărtăşi de icircnvăţătura ce se dobacircndeşte prin şcoală Cacircştigarea ştiinţei de carte este un drept şi o datorie a fieshycărui om Aşa ne spun icircntacirci-stătătorii noştri şi aşa este Că altfel nici nu-şi poate icircntocmi omul o viaţă mai a catarii pentru sine şi nici o viaţă obştească mai icircnălţată nu e cu putinţă

Dar oricacirct de preţioasă ar fi ştiinţa de carte adecă icircnvăshyţătura dobacircndită la şcoală ea singură nu e icircn stare să ne fericească fără virtutea icircnţelepshy

ciunii care ne povăţueşte cum să folosim cunoştinţele de tot felul dobacircndite icircn şcoală

icircnţelepciunea e darul vieţii Sămacircnţa ei o sădeşte Dumnezeu icircn sufletul nostru iar noi suntem datori so sporim prin ispitirea Cărţilor Sfinte cu graiul lor Dumnezeiesc şi prin pildele numeroase pe care ni le icircmbie viaţa de fie care zi Că şi viaţa e o şcoală mdash- şi icircncă cea mai

SFAcircNTA EVANGHELIE

icircnţeleaptă fiindcă ne icircnvaţă mai mult cu fapta decacirct cu vorba

Dar neicircntrecuta şcoală a icircnţeshylepciunii rămacircne cuvacircntul lui Dumnezeu aşezat icircn Sfacircnta Scriptură şi rostit către noi prin graiul prorocilor

Iată de-o pildă cuvintele de laudă pe care Regele Solomon le rosteşte despre icircnţelepciune

bdquoToate cele ascunse şi cele arătate le-am cunoscut că ma icircnvăţat icircnţelepciunea meştera tuturor Că este icircntracircnsa duh de icircnţelegere Sfacircnt curat de multe feluri subţire mişcător străshylucit nespurcat luminat fără de patimă iubitor de bine ascuţit neoprit binefăcător iubitor de oameni adevărat statornic fără frică atotputernic a toate văzător şi care răzbate prin toate duhurile cele icircnţeleshygătoare curate şi foarte supţirii Că decacirct toată mişcarea mai mişcătoare este icircnţelepciunea ea pătrunde şi icircncape icircn toate din pricina curăţiei sale Ea este aburul puterii lui Dumnezeu şi curgerea limpede a măririi celui Atotputernic deaceia nimic nu o icircntinează Ea este strălushycirea luminei celei veşnice şi oglinda curată a lucrări lui Dumnezeu şi chipul bunătăţii Lui (Cartea icircnţelepciunii lui Solomon 7 20-25)

D p

CRUCEA Ioan 3 13-17

icircnainte de răstignirea Macircntushyitorului Hristos pe lemnul osacircnshydei Crucea a fost preicircnchipuită ca semn de macircntuire ygtPrecum Moise a icircnălţat şarpele de aramă icircn pustie aşa trebuie să se icircnalţe şi Fiul Omuluilaquo zice Macircntuitorul

In drumul său prin pustie pacircnă la cucerirea Canaanului fostul popor ales a avut mult de sufeshyrit- De bună seamă că una din

cele mai chinuitoare griji era cea produsă de mulţimea şerpilor veninoşi Cei muşcaţi de asemenea lighioane erau condamnaţi peirei Atunci Dumnezeu a poruncit lui Moise să ridice un şarpe de aramă şi toţi aceia cari vor mai fi muş-şcaţi venind şi privindu-l vor scăpa cu viaţa

Şarpele de aramă deci a fost mijlocul prin care Dumnezeu reda

sănătatea celor icircnveninaţi de muşshycătura şerpilor Crucea Domnului pentru noi cei icircnveninaţi de muşcătura păcatului e mijlocul prin care Macircntuitorul Hristos ne-a icircmpăcat cu Dumnezeu

Unui creştin nimic nu-i neshylinişteşte conştiinţa nimic nu-i uracircţeşte aşa de tare icircnfăţişarea ca păcatul- Sub orice formă ar fi săvacircrşit el pune o stavilă icircntre om şi Dumnezeu Păcatul a arunshycat afară din Raiu pe strămoşii noştri şi păcatul ne zăgăzueşte şi nouă gacircndurile şi faptele bune icircn năzuinţa lor spre căile fericirii cereşti

Prin Crucea Macircntuitorului Hrishystos păcatul a fost nimicit Moarshytea Lui a icircmpăcat pentru totdeashyuna pe om cu Dumnezeu- Raiul sau icircmpărăţia lui Dumnezeu sa

NEGHINA CREDINŢEI

deschis şi de atuncea pacircnă astăzi şi pacircnă ta sfacircrşitul tuturor veashycurilor cei ce luptă raquolupta cea bunălaquo se pot face ortaci ai aceshystei icircmpărăţii

In sufletul neamului nostru dela naşterea Lui conştiinţa aceasta a pus stăpacircnire pe icircntreaga lui fiinţă O fi avacircnd el mulţi duşmani dar cel mai groaznic duşman de care se teme e păcatul- In taina sufletului lui se teme de el ca de raquoucigă-l toacalaquo Pentru prevenirea păcatului macircna lui ridică la fiecare răspacircntie de drum cacircte o troiţă In faţa ei se descopere şi se icircnshychină cu evlavie iar sufletul său se icircngrozeşte după faptele bune sau rele ce le are pe conştiinţă

Crucea e semnul macircntuirii noashystre a f

Judecata particulară In versetul patru din cap 20

din Apocalipsă sf loan ne spune că a bdquovăzut nişte scaune şi celor ce şedeau pe ele li sa dat putere să judece Cuvinshytele ce urmează lămuresc mai bine puterea de judecată a celor ce şedeau pe ele bdquoAm văzut mdash zice sf loan mdash sushyfletele celor tăiaţi pentru mărshyturia lui Iisus şi pentru cuvacircnshytul lui Dumnezeu şi cari nu sau icircnchinat hiarei nici chishypului ei şinau primit semnul pe fruntea lor şi pe macircna lor

Judecata celor ce stau pe scaune se face asupra sufleteshylor acelora care aici pe păshymacircnt au icircndurat chinurile cele mai grozave penirucă au dat mărturie bjnă despre Macircntuishytorii Hristos Convinşi de dumshynezeirea S i şi convinşi de pushyterea isbăvitoare a dreptei sale credinţe nu sau lăsat amăgiţi de nici o promisiune deşartă şi nici ni sai icircnfricat de chinushyrile grozave ce urmau să le icircnshydure din cauza statorniciei lor

icircn credinţă Ei au murit pen-trucă au propovăduit icircn lume cuvacircntul lui Dumnezeu dove-

Sf loan

dind prin faptă că viaţa alăshyturea di Hist35 e mii sigură şi mai pjteraicacirc decacirct moartea Ei sunt sfinţii şi martirii Bishyserici cari bdquonu sau icircnchinat

fiarei nici chipului ei nevoind să primească nici un semn dela ea

Ca şi icircn lămuririle de mai icircnainte bdquofiara amintită nu poate să fie decacirct aceiaşi fiară care sa ridicat din bdquoadacircnc şi care ducei război pe viaţă şi pe moarte icircmpotriva lui Dumshynezeu şi a sfintelor Sale oracircnshyduiri (Apocalipsă 117) Puterea fiarei e din cale afară de mare In lume ea se foloseşte de toate mijloacele spre a apleca pe oashymeni de zădărnicia credinţei icircn Dumnezeu dar aceea dintre mushyritori care se vor inpotrivi tuturor ~ ispitelor suportacircnd Ia caz de nevoie moartea pentru Hristos de icircndată ce vor ajunge lumea cealaltă vor fi fericiţi pentru că faptele lor cele bune şi mărturia cea dreaptă ce au dat-o icirci va urma şi acolo (1413) In urma judecăţi ce li se va face vor bdquoicircnvia şi vor domni cu Hristos mii de ani Aceasta icircmpreună vieţuire cu Macircntuitorul Hristos va dura bdquomii de ani bucu-racircndu-se din plin de toate roadele pe care icircmpărăţia cea adevărată a lui Dumnezeu le dă

Cei care sau icircnchinat chipului fiarei sau aceea care trăind pe pămacircnt sau lăsat amăgiţi de deşartă poftă omenească nesoshycotind pe Dumnezeu şi sfintele lui oracircndueri deşi au murit bdquonau icircnviat pacircnă vor petrece miile de ani pe care le-a hăshyrăzit Macircntuitorul Cu alte cushyvinte judecata ce sa făcut a-supra lor a avut un sfacircrşit rău fiind icircndepărtaţi din aproshypierea Macircntuitorului Hristos şi supuşi la muncă şi chinuri grele

Atacirct soarta fericită a celor dintacirci cacirct şi chinurile ce Ie icircnshydură cel din strana a doua

e s t e rezultatul unei judecăţi ce ~sa făcut de icircndată ce sufletele

lor sau despărţit de trup Ju-ffdecata a fost făcută de oamenii ce şedeau pe bdquoscaune (v 4)

La acest Ioc e bine să se precizeze Judecata aceasta nu

poate să fie una cu judecata cea mare care se va face la sfacircrşitul lumii şi se va icircntinde asupra icircntregii omeniri din urshymătoarele motive 1 Judecata de care e vorba aici se face numai asupra snfletelor celor morţi nu şi asupra trupurilor lor cum se va face la judeshycata cea de apoi 2 Sentinţa de judecată are putere numai pentru bdquomii de ani şi nu va fi veşnică 3 judecătorii ce stau bdquope scaune sunt oameni pe cacircnd judecata cea de apoi se va face sub conducerea Macircnshytuitorului Hristos şi va fi fără de sfacircrşit

Din cele pe scurt icircnfăţişate se desprinde adevărul că judecata de care se vorbeşte icircn versetul patru al cap 20 nu poate să fie alta decacirct judecata particushylară Ia care e obligat să se supună sufletul fiecărui murishytor icircn momentul icircn care sa despărţit de trup

Soarta fericită a celor drepţi Apostolul Ioan o numeşte bdquoicircnshyvierea cea dintacirci Asupra unor asemenea suflete bdquomoartea cea de a doua nare putere (v 6) icircnţelegacircnd prin această bdquomoarte judecata de apoi care se va face la sfacircrşitul lumii nu nushy

mai asupra sufletelor ci şi a trupurilor icircn care au trăit pacircnă au fost pe pămacircnt

Cei drepţi şi cei ce au sushyferit pentru cauza creştină bdquovor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hrstos şi vor domni cu el mii de ani Preoţia unor aseshymenea suflete alese va fi icircn aceea că ele alăturea de Macircnshytuitorul Arhiereul cel mare vor interveni pe lacircngă Părinshytele ceresc pentru iertarea păshycatelor celor ce icircncă icircn viaţă fiind au nevoie de iertarea ceshy

rească bdquoIar domnia lor icircmshypreună cu Hristos se va arăta prin diferite fapte minunate care se vor plini de acei sfinţi icircn numele Domnului lisus Hrisshytos)

Aflăm icircn felul acesta şi teshymeiul pentru care Biserica cere icircn rugăciuni şi ajutorul sfinţishylor Pentru unele ca acestea icirci cinsteşte atacirct pe ei cacirct şi moaştele şi icoanele lor

Pr AUG FAUR

) bdquoicircmpărăţia de mii de ani de Dr V Gheorgbiu

M i n c i u n a icirc m p ă r ă t e a s c ă SENTOARSE DELA V I E N A IF ERA SUraquo

FLETUIcirc PLIN NE M A I Icirc N C Ă P Acirc N D PARCĂ ALTE SIMŢĂMINTE P E LAcircNGĂ ACEL CEraquoI DOGOREA

V O R B I S E CU CEZARUL Ş I CEZARUL IL ASCULTASE ŞIraquoL PRICEPUSE - LAcircSAcircNDUlaquoL să=şi S P U N Ă FOCUI EEL MISTUIA B A in cele DIN U R M Ă ROSTISE VORBA CEA MARE

El PARCĂ visa un vis N E S P U S DE frumos DEraquoALUNGUL DRUMULUI II U M shyBLAU PRIN URECHI fel ŞI FEL D E VORBE iar icircn ochi i se OGLINDEAU CELE AEVEA

VĂZUTE

SOCOTEA ca O SĂraquoL ORBEASCĂ CU BOraquo GĂŢIILE CURŢII ŞI CU TRAIUL ACELA D E basme icircn CARE HĂIĂDNIA CRAIUL ŞI curtenii săi

Trecuse NEPĂSĂTOR PESTE TOT PRIraquo

vind şi nezărind pareă minunile Schonbrunraquoului Numai in creeri icircl sunau limpede icircnfipte ca de un glas al sorţii cuvintele cezarolaquocrăieştl

bdquoFii pe pace nazea nicio grijă bdquoDreptatea vi se face Duraquote potoraquo leştelaquoţl răsculaţii şi Icircndeamnăraquo să se icircntoarcă liniştiţi acasă

Pe el icircl podideau lacrimile - bdquoDoamne nu pot să mai grăiesc

ritmic Mi=e sulletul prea neicircncăraquo pător ca să cuprindă cele ce mUaţi spus

Dar icircncercarea cea grea delaquoabia atunci venea - bdquoŞi mam socotit-rosti pe gacircnduri icircmpăratul - că tu acel ee porţi atacircta de grijă la linişshytea icircmpărăţiei meie şi a popoarelor dragi mie tu vrednic eşti să te bulaquo

F O I Ş O A R Ă

Viaţa Sfacircntului mucenic Iulian Constantin cel mare şi sf Cruce

Aceasta a fost pe vremea lui Diociiţlan ndscacircnraquo duraquose şi crescacircnduse icircn cetatea Galaţia Deci fiind Domnitor cetăţei aceia oarecarele Antonie căruia făraquo cacircndulaquollaquose ştlce de Iulian cum că şeade cu alţi natru zeci icircn cutare peşteră a muntelui şi ţine creştineşte fu prins icircndată şi silindu=i ca să spuie şi pe ccalalţi nu vrea să=i spuie Deci văzacircnd că era a sta de faţă icircnaintea Domnului strigă cu glas mare spre cei dimraquo preiur pustnicii săi z icacircnd lată că m ă prinseră şi merg să mărturisesc şi n u vă vacirc nd iară voi sacircrguiţi de veniţi să m icirc aflaţi Daci stacircnd acesta de faţă ii zise Antonie Apropicte către Dumnezeu şi fă jertfă Iară fericitul luăiJu-1 icircnainte sc Tu te făcuşi nouă prea bun sfetnic de vreme ce alt lucru mai bun şi mai de oloi Ia n i l nu es te-J ic i l a ua ij p icirc i c i-uiu cu care nlaquoan caii Oul iquestfa7S1J i- iă i lu bc lw - j f icircntrebările porunci să sc arz-j cu fjbdquo m i r j ua put de

fier şi să să puie pe sfacircntul deraquoasupra patului cu faţa icircn sus Şt arzacircndulaquose patul traseră pe sfacircntul şl el insemnacircndulaquose peste tot trupul cu semnul cinstitei Cruci se sui pe acel pat ars Şi icircngerul Domnului rouricircnd văpaia llaquoa păzit nevătămat pe mucenicul acesta făcu pe Antonie de se icircngrozi foarte şi icircncepu a icircntreba pe sfacircntul Cine eşti tu de birueşti şi focul aşa lesne către carele zise mucenicnl Slujitor lui Dumnezeu-sunt şi Iulian mă cheamă iară Antonie zise Dară care icircţi sunt părinţii Şi sfacircntul zise O bătracircnă este maica mea iară tatăl meu sa mutat către Domnul şi porunci cum mai degrab să vie maicălaquosa icircnaintea lui carea şi viind de faţă căutacircnd asupra el cu sălbăticiune că răstit ii zise Pleacăţi femee născutul tău cel rău să tămacirceze la Dumnezei iară de nu te vor apuca oameni nearaquo stamparăţi deraquoţl vor ruşina trupul tău cu necinste Iară viteaza mumă zise Dară ce osacircndă volu avea deşi in silă mi se va ruşina trupul icircncă mal vacircrtos aceasta icircmi va ff mie răsplătire şi cunună De acestea miracircnraquo duraquosc tiranul porunci să se dea drumul mumei sfacircnraquo tuicircui Iară fericitului Iulian sălaquol tae capul Deci mergacircnd in munte sfacircntul cu muncitorii rugacircnduraquose sălaquol lase puţin cu su facă rugăciunea el zise Mulţumeseugtţi Dea 11 ie căci mal păzit neruşinat pacircnă la vărsarea sa icircjilui midţ şi di alo a VJ lua di j ţ-J-i n m j

sau plină de lipsuri In lume sunt date toate condiţiunile unei bune şi icircndestulătoare vieţuiri rămacircne ca noi să ne punem la contribuţie toate pushyterile pentru a stoarce pămacircntului ceea dela icircnceput sa pus icircn el

Munca este o binecuvacircntare Fără de muncă nu poţi trăi După cum trupul are nevoie de apă şi de aer tot aşa are nevoie şi de mişcare pentru a nu cădea icircn tracircndăvie şi de aci icircn boală Mişcarea ordonată şi calshyculată sunt prietenii cei mai buni ai omului dacircndu-i putere să-şi ţină săshynătatea să-şi icircndestuleze casa şi să adune bani albi pentru zile negre Munca făcută cu socoteală nu răshymacircne fără de rod

Pe lacircngă icircndestulare aduce şi progres şi odată cu aceasta o mai bunăveţuire a tuturor celor ce trăiesc la un loc Şi dacă sdroaba omenească e făcută cu conştiinţa că bdquotoată darea

cea bună şi tot darul desăvacircrşit de sus este dela Tine Părintele lushyminilor fiecare din noi vom trăi icircmpăcaţi cu puţinul nostru ca şi cu icircndestularea cea mai mare

Rugăciunea şi munca sunt stacirclpii de temelie a vieţii Fără de rugăciune nu coboricircm cerul pe pămacircnt iar munca prin care ne icircndestuiim de pacircine ni se poate părea un blestem Prin rugăciune munca se uşurează ştiind că alăturea de noi mai lucrează Cineva care face ca bobul de gracircu să icircncolţească să crească şi să rodească De aceea părinţii noştri cacircnd pleacă la munca cacircmpului se roagă şi icircnainte de a arunca bobul icircn brazdă citesc din Acaftist rugăciunile pentru să-mănături Şi peste o asemenea muncă darul lui Dumnezeu niciodată nu a icircntacircrziat O asemenea muncă icircntra-devăr bdquoicircnalţă pe om

A FULEA

IN ŞCOALA PROROCILOR

icircnţelepciunea meştera tu turor Toamna ne cade la uşă şi

şcoalele icircşi vor deschide iarăşi porţile ca să primeascăn icircncăshyperile lor curate ţinerile odrasle ale neamului spre a le icircmpărshytăşi atacirct de preţioasa icircnvăţătură pentru viaţă

Din ce trece vremea tot mai mult se adevereşte vechea vorbă bdquoAi carte ai parte De aceea şi stăpacircnirea Ţării se sileşte să rostuiască lucrurile icircn aşa fel icircncacirct fiecare cetăţean să se poată icircmpărtăşi de icircnvăţătura ce se dobacircndeşte prin şcoală Cacircştigarea ştiinţei de carte este un drept şi o datorie a fieshycărui om Aşa ne spun icircntacirci-stătătorii noştri şi aşa este Că altfel nici nu-şi poate icircntocmi omul o viaţă mai a catarii pentru sine şi nici o viaţă obştească mai icircnălţată nu e cu putinţă

Dar oricacirct de preţioasă ar fi ştiinţa de carte adecă icircnvăshyţătura dobacircndită la şcoală ea singură nu e icircn stare să ne fericească fără virtutea icircnţelepshy

ciunii care ne povăţueşte cum să folosim cunoştinţele de tot felul dobacircndite icircn şcoală

icircnţelepciunea e darul vieţii Sămacircnţa ei o sădeşte Dumnezeu icircn sufletul nostru iar noi suntem datori so sporim prin ispitirea Cărţilor Sfinte cu graiul lor Dumnezeiesc şi prin pildele numeroase pe care ni le icircmbie viaţa de fie care zi Că şi viaţa e o şcoală mdash- şi icircncă cea mai

SFAcircNTA EVANGHELIE

icircnţeleaptă fiindcă ne icircnvaţă mai mult cu fapta decacirct cu vorba

Dar neicircntrecuta şcoală a icircnţeshylepciunii rămacircne cuvacircntul lui Dumnezeu aşezat icircn Sfacircnta Scriptură şi rostit către noi prin graiul prorocilor

Iată de-o pildă cuvintele de laudă pe care Regele Solomon le rosteşte despre icircnţelepciune

bdquoToate cele ascunse şi cele arătate le-am cunoscut că ma icircnvăţat icircnţelepciunea meştera tuturor Că este icircntracircnsa duh de icircnţelegere Sfacircnt curat de multe feluri subţire mişcător străshylucit nespurcat luminat fără de patimă iubitor de bine ascuţit neoprit binefăcător iubitor de oameni adevărat statornic fără frică atotputernic a toate văzător şi care răzbate prin toate duhurile cele icircnţeleshygătoare curate şi foarte supţirii Că decacirct toată mişcarea mai mişcătoare este icircnţelepciunea ea pătrunde şi icircncape icircn toate din pricina curăţiei sale Ea este aburul puterii lui Dumnezeu şi curgerea limpede a măririi celui Atotputernic deaceia nimic nu o icircntinează Ea este strălushycirea luminei celei veşnice şi oglinda curată a lucrări lui Dumnezeu şi chipul bunătăţii Lui (Cartea icircnţelepciunii lui Solomon 7 20-25)

D p

CRUCEA Ioan 3 13-17

icircnainte de răstignirea Macircntushyitorului Hristos pe lemnul osacircnshydei Crucea a fost preicircnchipuită ca semn de macircntuire ygtPrecum Moise a icircnălţat şarpele de aramă icircn pustie aşa trebuie să se icircnalţe şi Fiul Omuluilaquo zice Macircntuitorul

In drumul său prin pustie pacircnă la cucerirea Canaanului fostul popor ales a avut mult de sufeshyrit- De bună seamă că una din

cele mai chinuitoare griji era cea produsă de mulţimea şerpilor veninoşi Cei muşcaţi de asemenea lighioane erau condamnaţi peirei Atunci Dumnezeu a poruncit lui Moise să ridice un şarpe de aramă şi toţi aceia cari vor mai fi muş-şcaţi venind şi privindu-l vor scăpa cu viaţa

Şarpele de aramă deci a fost mijlocul prin care Dumnezeu reda

sănătatea celor icircnveninaţi de muşshycătura şerpilor Crucea Domnului pentru noi cei icircnveninaţi de muşcătura păcatului e mijlocul prin care Macircntuitorul Hristos ne-a icircmpăcat cu Dumnezeu

Unui creştin nimic nu-i neshylinişteşte conştiinţa nimic nu-i uracircţeşte aşa de tare icircnfăţişarea ca păcatul- Sub orice formă ar fi săvacircrşit el pune o stavilă icircntre om şi Dumnezeu Păcatul a arunshycat afară din Raiu pe strămoşii noştri şi păcatul ne zăgăzueşte şi nouă gacircndurile şi faptele bune icircn năzuinţa lor spre căile fericirii cereşti

Prin Crucea Macircntuitorului Hrishystos păcatul a fost nimicit Moarshytea Lui a icircmpăcat pentru totdeashyuna pe om cu Dumnezeu- Raiul sau icircmpărăţia lui Dumnezeu sa

NEGHINA CREDINŢEI

deschis şi de atuncea pacircnă astăzi şi pacircnă ta sfacircrşitul tuturor veashycurilor cei ce luptă raquolupta cea bunălaquo se pot face ortaci ai aceshystei icircmpărăţii

In sufletul neamului nostru dela naşterea Lui conştiinţa aceasta a pus stăpacircnire pe icircntreaga lui fiinţă O fi avacircnd el mulţi duşmani dar cel mai groaznic duşman de care se teme e păcatul- In taina sufletului lui se teme de el ca de raquoucigă-l toacalaquo Pentru prevenirea păcatului macircna lui ridică la fiecare răspacircntie de drum cacircte o troiţă In faţa ei se descopere şi se icircnshychină cu evlavie iar sufletul său se icircngrozeşte după faptele bune sau rele ce le are pe conştiinţă

Crucea e semnul macircntuirii noashystre a f

Judecata particulară In versetul patru din cap 20

din Apocalipsă sf loan ne spune că a bdquovăzut nişte scaune şi celor ce şedeau pe ele li sa dat putere să judece Cuvinshytele ce urmează lămuresc mai bine puterea de judecată a celor ce şedeau pe ele bdquoAm văzut mdash zice sf loan mdash sushyfletele celor tăiaţi pentru mărshyturia lui Iisus şi pentru cuvacircnshytul lui Dumnezeu şi cari nu sau icircnchinat hiarei nici chishypului ei şinau primit semnul pe fruntea lor şi pe macircna lor

Judecata celor ce stau pe scaune se face asupra sufleteshylor acelora care aici pe păshymacircnt au icircndurat chinurile cele mai grozave penirucă au dat mărturie bjnă despre Macircntuishytorii Hristos Convinşi de dumshynezeirea S i şi convinşi de pushyterea isbăvitoare a dreptei sale credinţe nu sau lăsat amăgiţi de nici o promisiune deşartă şi nici ni sai icircnfricat de chinushyrile grozave ce urmau să le icircnshydure din cauza statorniciei lor

icircn credinţă Ei au murit pen-trucă au propovăduit icircn lume cuvacircntul lui Dumnezeu dove-

Sf loan

dind prin faptă că viaţa alăshyturea di Hist35 e mii sigură şi mai pjteraicacirc decacirct moartea Ei sunt sfinţii şi martirii Bishyserici cari bdquonu sau icircnchinat

fiarei nici chipului ei nevoind să primească nici un semn dela ea

Ca şi icircn lămuririle de mai icircnainte bdquofiara amintită nu poate să fie decacirct aceiaşi fiară care sa ridicat din bdquoadacircnc şi care ducei război pe viaţă şi pe moarte icircmpotriva lui Dumshynezeu şi a sfintelor Sale oracircnshyduiri (Apocalipsă 117) Puterea fiarei e din cale afară de mare In lume ea se foloseşte de toate mijloacele spre a apleca pe oashymeni de zădărnicia credinţei icircn Dumnezeu dar aceea dintre mushyritori care se vor inpotrivi tuturor ~ ispitelor suportacircnd Ia caz de nevoie moartea pentru Hristos de icircndată ce vor ajunge lumea cealaltă vor fi fericiţi pentru că faptele lor cele bune şi mărturia cea dreaptă ce au dat-o icirci va urma şi acolo (1413) In urma judecăţi ce li se va face vor bdquoicircnvia şi vor domni cu Hristos mii de ani Aceasta icircmpreună vieţuire cu Macircntuitorul Hristos va dura bdquomii de ani bucu-racircndu-se din plin de toate roadele pe care icircmpărăţia cea adevărată a lui Dumnezeu le dă

Cei care sau icircnchinat chipului fiarei sau aceea care trăind pe pămacircnt sau lăsat amăgiţi de deşartă poftă omenească nesoshycotind pe Dumnezeu şi sfintele lui oracircndueri deşi au murit bdquonau icircnviat pacircnă vor petrece miile de ani pe care le-a hăshyrăzit Macircntuitorul Cu alte cushyvinte judecata ce sa făcut a-supra lor a avut un sfacircrşit rău fiind icircndepărtaţi din aproshypierea Macircntuitorului Hristos şi supuşi la muncă şi chinuri grele

Atacirct soarta fericită a celor dintacirci cacirct şi chinurile ce Ie icircnshydură cel din strana a doua

e s t e rezultatul unei judecăţi ce ~sa făcut de icircndată ce sufletele

lor sau despărţit de trup Ju-ffdecata a fost făcută de oamenii ce şedeau pe bdquoscaune (v 4)

La acest Ioc e bine să se precizeze Judecata aceasta nu

poate să fie una cu judecata cea mare care se va face la sfacircrşitul lumii şi se va icircntinde asupra icircntregii omeniri din urshymătoarele motive 1 Judecata de care e vorba aici se face numai asupra snfletelor celor morţi nu şi asupra trupurilor lor cum se va face la judeshycata cea de apoi 2 Sentinţa de judecată are putere numai pentru bdquomii de ani şi nu va fi veşnică 3 judecătorii ce stau bdquope scaune sunt oameni pe cacircnd judecata cea de apoi se va face sub conducerea Macircnshytuitorului Hristos şi va fi fără de sfacircrşit

Din cele pe scurt icircnfăţişate se desprinde adevărul că judecata de care se vorbeşte icircn versetul patru al cap 20 nu poate să fie alta decacirct judecata particushylară Ia care e obligat să se supună sufletul fiecărui murishytor icircn momentul icircn care sa despărţit de trup

Soarta fericită a celor drepţi Apostolul Ioan o numeşte bdquoicircnshyvierea cea dintacirci Asupra unor asemenea suflete bdquomoartea cea de a doua nare putere (v 6) icircnţelegacircnd prin această bdquomoarte judecata de apoi care se va face la sfacircrşitul lumii nu nushy

mai asupra sufletelor ci şi a trupurilor icircn care au trăit pacircnă au fost pe pămacircnt

Cei drepţi şi cei ce au sushyferit pentru cauza creştină bdquovor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hrstos şi vor domni cu el mii de ani Preoţia unor aseshymenea suflete alese va fi icircn aceea că ele alăturea de Macircnshytuitorul Arhiereul cel mare vor interveni pe lacircngă Părinshytele ceresc pentru iertarea păshycatelor celor ce icircncă icircn viaţă fiind au nevoie de iertarea ceshy

rească bdquoIar domnia lor icircmshypreună cu Hristos se va arăta prin diferite fapte minunate care se vor plini de acei sfinţi icircn numele Domnului lisus Hrisshytos)

Aflăm icircn felul acesta şi teshymeiul pentru care Biserica cere icircn rugăciuni şi ajutorul sfinţishylor Pentru unele ca acestea icirci cinsteşte atacirct pe ei cacirct şi moaştele şi icoanele lor

Pr AUG FAUR

) bdquoicircmpărăţia de mii de ani de Dr V Gheorgbiu

M i n c i u n a icirc m p ă r ă t e a s c ă SENTOARSE DELA V I E N A IF ERA SUraquo

FLETUIcirc PLIN NE M A I Icirc N C Ă P Acirc N D PARCĂ ALTE SIMŢĂMINTE P E LAcircNGĂ ACEL CEraquoI DOGOREA

V O R B I S E CU CEZARUL Ş I CEZARUL IL ASCULTASE ŞIraquoL PRICEPUSE - LAcircSAcircNDUlaquoL să=şi S P U N Ă FOCUI EEL MISTUIA B A in cele DIN U R M Ă ROSTISE VORBA CEA MARE

El PARCĂ visa un vis N E S P U S DE frumos DEraquoALUNGUL DRUMULUI II U M shyBLAU PRIN URECHI fel ŞI FEL D E VORBE iar icircn ochi i se OGLINDEAU CELE AEVEA

VĂZUTE

SOCOTEA ca O SĂraquoL ORBEASCĂ CU BOraquo GĂŢIILE CURŢII ŞI CU TRAIUL ACELA D E basme icircn CARE HĂIĂDNIA CRAIUL ŞI curtenii săi

Trecuse NEPĂSĂTOR PESTE TOT PRIraquo

vind şi nezărind pareă minunile Schonbrunraquoului Numai in creeri icircl sunau limpede icircnfipte ca de un glas al sorţii cuvintele cezarolaquocrăieştl

bdquoFii pe pace nazea nicio grijă bdquoDreptatea vi se face Duraquote potoraquo leştelaquoţl răsculaţii şi Icircndeamnăraquo să se icircntoarcă liniştiţi acasă

Pe el icircl podideau lacrimile - bdquoDoamne nu pot să mai grăiesc

ritmic Mi=e sulletul prea neicircncăraquo pător ca să cuprindă cele ce mUaţi spus

Dar icircncercarea cea grea delaquoabia atunci venea - bdquoŞi mam socotit-rosti pe gacircnduri icircmpăratul - că tu acel ee porţi atacircta de grijă la linişshytea icircmpărăţiei meie şi a popoarelor dragi mie tu vrednic eşti să te bulaquo

F O I Ş O A R Ă

Viaţa Sfacircntului mucenic Iulian Constantin cel mare şi sf Cruce

Aceasta a fost pe vremea lui Diociiţlan ndscacircnraquo duraquose şi crescacircnduse icircn cetatea Galaţia Deci fiind Domnitor cetăţei aceia oarecarele Antonie căruia făraquo cacircndulaquollaquose ştlce de Iulian cum că şeade cu alţi natru zeci icircn cutare peşteră a muntelui şi ţine creştineşte fu prins icircndată şi silindu=i ca să spuie şi pe ccalalţi nu vrea să=i spuie Deci văzacircnd că era a sta de faţă icircnaintea Domnului strigă cu glas mare spre cei dimraquo preiur pustnicii săi z icacircnd lată că m ă prinseră şi merg să mărturisesc şi n u vă vacirc nd iară voi sacircrguiţi de veniţi să m icirc aflaţi Daci stacircnd acesta de faţă ii zise Antonie Apropicte către Dumnezeu şi fă jertfă Iară fericitul luăiJu-1 icircnainte sc Tu te făcuşi nouă prea bun sfetnic de vreme ce alt lucru mai bun şi mai de oloi Ia n i l nu es te-J ic i l a ua ij p icirc i c i-uiu cu care nlaquoan caii Oul iquestfa7S1J i- iă i lu bc lw - j f icircntrebările porunci să sc arz-j cu fjbdquo m i r j ua put de

fier şi să să puie pe sfacircntul deraquoasupra patului cu faţa icircn sus Şt arzacircndulaquose patul traseră pe sfacircntul şl el insemnacircndulaquose peste tot trupul cu semnul cinstitei Cruci se sui pe acel pat ars Şi icircngerul Domnului rouricircnd văpaia llaquoa păzit nevătămat pe mucenicul acesta făcu pe Antonie de se icircngrozi foarte şi icircncepu a icircntreba pe sfacircntul Cine eşti tu de birueşti şi focul aşa lesne către carele zise mucenicnl Slujitor lui Dumnezeu-sunt şi Iulian mă cheamă iară Antonie zise Dară care icircţi sunt părinţii Şi sfacircntul zise O bătracircnă este maica mea iară tatăl meu sa mutat către Domnul şi porunci cum mai degrab să vie maicălaquosa icircnaintea lui carea şi viind de faţă căutacircnd asupra el cu sălbăticiune că răstit ii zise Pleacăţi femee născutul tău cel rău să tămacirceze la Dumnezei iară de nu te vor apuca oameni nearaquo stamparăţi deraquoţl vor ruşina trupul tău cu necinste Iară viteaza mumă zise Dară ce osacircndă volu avea deşi in silă mi se va ruşina trupul icircncă mal vacircrtos aceasta icircmi va ff mie răsplătire şi cunună De acestea miracircnraquo duraquosc tiranul porunci să se dea drumul mumei sfacircnraquo tuicircui Iară fericitului Iulian sălaquol tae capul Deci mergacircnd in munte sfacircntul cu muncitorii rugacircnduraquose sălaquol lase puţin cu su facă rugăciunea el zise Mulţumeseugtţi Dea 11 ie căci mal păzit neruşinat pacircnă la vărsarea sa icircjilui midţ şi di alo a VJ lua di j ţ-J-i n m j

sănătatea celor icircnveninaţi de muşshycătura şerpilor Crucea Domnului pentru noi cei icircnveninaţi de muşcătura păcatului e mijlocul prin care Macircntuitorul Hristos ne-a icircmpăcat cu Dumnezeu

Unui creştin nimic nu-i neshylinişteşte conştiinţa nimic nu-i uracircţeşte aşa de tare icircnfăţişarea ca păcatul- Sub orice formă ar fi săvacircrşit el pune o stavilă icircntre om şi Dumnezeu Păcatul a arunshycat afară din Raiu pe strămoşii noştri şi păcatul ne zăgăzueşte şi nouă gacircndurile şi faptele bune icircn năzuinţa lor spre căile fericirii cereşti

Prin Crucea Macircntuitorului Hrishystos păcatul a fost nimicit Moarshytea Lui a icircmpăcat pentru totdeashyuna pe om cu Dumnezeu- Raiul sau icircmpărăţia lui Dumnezeu sa

NEGHINA CREDINŢEI

deschis şi de atuncea pacircnă astăzi şi pacircnă ta sfacircrşitul tuturor veashycurilor cei ce luptă raquolupta cea bunălaquo se pot face ortaci ai aceshystei icircmpărăţii

In sufletul neamului nostru dela naşterea Lui conştiinţa aceasta a pus stăpacircnire pe icircntreaga lui fiinţă O fi avacircnd el mulţi duşmani dar cel mai groaznic duşman de care se teme e păcatul- In taina sufletului lui se teme de el ca de raquoucigă-l toacalaquo Pentru prevenirea păcatului macircna lui ridică la fiecare răspacircntie de drum cacircte o troiţă In faţa ei se descopere şi se icircnshychină cu evlavie iar sufletul său se icircngrozeşte după faptele bune sau rele ce le are pe conştiinţă

Crucea e semnul macircntuirii noashystre a f

Judecata particulară In versetul patru din cap 20

din Apocalipsă sf loan ne spune că a bdquovăzut nişte scaune şi celor ce şedeau pe ele li sa dat putere să judece Cuvinshytele ce urmează lămuresc mai bine puterea de judecată a celor ce şedeau pe ele bdquoAm văzut mdash zice sf loan mdash sushyfletele celor tăiaţi pentru mărshyturia lui Iisus şi pentru cuvacircnshytul lui Dumnezeu şi cari nu sau icircnchinat hiarei nici chishypului ei şinau primit semnul pe fruntea lor şi pe macircna lor

Judecata celor ce stau pe scaune se face asupra sufleteshylor acelora care aici pe păshymacircnt au icircndurat chinurile cele mai grozave penirucă au dat mărturie bjnă despre Macircntuishytorii Hristos Convinşi de dumshynezeirea S i şi convinşi de pushyterea isbăvitoare a dreptei sale credinţe nu sau lăsat amăgiţi de nici o promisiune deşartă şi nici ni sai icircnfricat de chinushyrile grozave ce urmau să le icircnshydure din cauza statorniciei lor

icircn credinţă Ei au murit pen-trucă au propovăduit icircn lume cuvacircntul lui Dumnezeu dove-

Sf loan

dind prin faptă că viaţa alăshyturea di Hist35 e mii sigură şi mai pjteraicacirc decacirct moartea Ei sunt sfinţii şi martirii Bishyserici cari bdquonu sau icircnchinat

fiarei nici chipului ei nevoind să primească nici un semn dela ea

Ca şi icircn lămuririle de mai icircnainte bdquofiara amintită nu poate să fie decacirct aceiaşi fiară care sa ridicat din bdquoadacircnc şi care ducei război pe viaţă şi pe moarte icircmpotriva lui Dumshynezeu şi a sfintelor Sale oracircnshyduiri (Apocalipsă 117) Puterea fiarei e din cale afară de mare In lume ea se foloseşte de toate mijloacele spre a apleca pe oashymeni de zădărnicia credinţei icircn Dumnezeu dar aceea dintre mushyritori care se vor inpotrivi tuturor ~ ispitelor suportacircnd Ia caz de nevoie moartea pentru Hristos de icircndată ce vor ajunge lumea cealaltă vor fi fericiţi pentru că faptele lor cele bune şi mărturia cea dreaptă ce au dat-o icirci va urma şi acolo (1413) In urma judecăţi ce li se va face vor bdquoicircnvia şi vor domni cu Hristos mii de ani Aceasta icircmpreună vieţuire cu Macircntuitorul Hristos va dura bdquomii de ani bucu-racircndu-se din plin de toate roadele pe care icircmpărăţia cea adevărată a lui Dumnezeu le dă

Cei care sau icircnchinat chipului fiarei sau aceea care trăind pe pămacircnt sau lăsat amăgiţi de deşartă poftă omenească nesoshycotind pe Dumnezeu şi sfintele lui oracircndueri deşi au murit bdquonau icircnviat pacircnă vor petrece miile de ani pe care le-a hăshyrăzit Macircntuitorul Cu alte cushyvinte judecata ce sa făcut a-supra lor a avut un sfacircrşit rău fiind icircndepărtaţi din aproshypierea Macircntuitorului Hristos şi supuşi la muncă şi chinuri grele

Atacirct soarta fericită a celor dintacirci cacirct şi chinurile ce Ie icircnshydură cel din strana a doua

e s t e rezultatul unei judecăţi ce ~sa făcut de icircndată ce sufletele

lor sau despărţit de trup Ju-ffdecata a fost făcută de oamenii ce şedeau pe bdquoscaune (v 4)

La acest Ioc e bine să se precizeze Judecata aceasta nu

poate să fie una cu judecata cea mare care se va face la sfacircrşitul lumii şi se va icircntinde asupra icircntregii omeniri din urshymătoarele motive 1 Judecata de care e vorba aici se face numai asupra snfletelor celor morţi nu şi asupra trupurilor lor cum se va face la judeshycata cea de apoi 2 Sentinţa de judecată are putere numai pentru bdquomii de ani şi nu va fi veşnică 3 judecătorii ce stau bdquope scaune sunt oameni pe cacircnd judecata cea de apoi se va face sub conducerea Macircnshytuitorului Hristos şi va fi fără de sfacircrşit

Din cele pe scurt icircnfăţişate se desprinde adevărul că judecata de care se vorbeşte icircn versetul patru al cap 20 nu poate să fie alta decacirct judecata particushylară Ia care e obligat să se supună sufletul fiecărui murishytor icircn momentul icircn care sa despărţit de trup

Soarta fericită a celor drepţi Apostolul Ioan o numeşte bdquoicircnshyvierea cea dintacirci Asupra unor asemenea suflete bdquomoartea cea de a doua nare putere (v 6) icircnţelegacircnd prin această bdquomoarte judecata de apoi care se va face la sfacircrşitul lumii nu nushy

mai asupra sufletelor ci şi a trupurilor icircn care au trăit pacircnă au fost pe pămacircnt

Cei drepţi şi cei ce au sushyferit pentru cauza creştină bdquovor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hrstos şi vor domni cu el mii de ani Preoţia unor aseshymenea suflete alese va fi icircn aceea că ele alăturea de Macircnshytuitorul Arhiereul cel mare vor interveni pe lacircngă Părinshytele ceresc pentru iertarea păshycatelor celor ce icircncă icircn viaţă fiind au nevoie de iertarea ceshy

rească bdquoIar domnia lor icircmshypreună cu Hristos se va arăta prin diferite fapte minunate care se vor plini de acei sfinţi icircn numele Domnului lisus Hrisshytos)

Aflăm icircn felul acesta şi teshymeiul pentru care Biserica cere icircn rugăciuni şi ajutorul sfinţishylor Pentru unele ca acestea icirci cinsteşte atacirct pe ei cacirct şi moaştele şi icoanele lor

Pr AUG FAUR

) bdquoicircmpărăţia de mii de ani de Dr V Gheorgbiu

M i n c i u n a icirc m p ă r ă t e a s c ă SENTOARSE DELA V I E N A IF ERA SUraquo

FLETUIcirc PLIN NE M A I Icirc N C Ă P Acirc N D PARCĂ ALTE SIMŢĂMINTE P E LAcircNGĂ ACEL CEraquoI DOGOREA

V O R B I S E CU CEZARUL Ş I CEZARUL IL ASCULTASE ŞIraquoL PRICEPUSE - LAcircSAcircNDUlaquoL să=şi S P U N Ă FOCUI EEL MISTUIA B A in cele DIN U R M Ă ROSTISE VORBA CEA MARE

El PARCĂ visa un vis N E S P U S DE frumos DEraquoALUNGUL DRUMULUI II U M shyBLAU PRIN URECHI fel ŞI FEL D E VORBE iar icircn ochi i se OGLINDEAU CELE AEVEA

VĂZUTE

SOCOTEA ca O SĂraquoL ORBEASCĂ CU BOraquo GĂŢIILE CURŢII ŞI CU TRAIUL ACELA D E basme icircn CARE HĂIĂDNIA CRAIUL ŞI curtenii săi

Trecuse NEPĂSĂTOR PESTE TOT PRIraquo

vind şi nezărind pareă minunile Schonbrunraquoului Numai in creeri icircl sunau limpede icircnfipte ca de un glas al sorţii cuvintele cezarolaquocrăieştl

bdquoFii pe pace nazea nicio grijă bdquoDreptatea vi se face Duraquote potoraquo leştelaquoţl răsculaţii şi Icircndeamnăraquo să se icircntoarcă liniştiţi acasă

Pe el icircl podideau lacrimile - bdquoDoamne nu pot să mai grăiesc

ritmic Mi=e sulletul prea neicircncăraquo pător ca să cuprindă cele ce mUaţi spus

Dar icircncercarea cea grea delaquoabia atunci venea - bdquoŞi mam socotit-rosti pe gacircnduri icircmpăratul - că tu acel ee porţi atacircta de grijă la linişshytea icircmpărăţiei meie şi a popoarelor dragi mie tu vrednic eşti să te bulaquo

F O I Ş O A R Ă

Viaţa Sfacircntului mucenic Iulian Constantin cel mare şi sf Cruce

Aceasta a fost pe vremea lui Diociiţlan ndscacircnraquo duraquose şi crescacircnduse icircn cetatea Galaţia Deci fiind Domnitor cetăţei aceia oarecarele Antonie căruia făraquo cacircndulaquollaquose ştlce de Iulian cum că şeade cu alţi natru zeci icircn cutare peşteră a muntelui şi ţine creştineşte fu prins icircndată şi silindu=i ca să spuie şi pe ccalalţi nu vrea să=i spuie Deci văzacircnd că era a sta de faţă icircnaintea Domnului strigă cu glas mare spre cei dimraquo preiur pustnicii săi z icacircnd lată că m ă prinseră şi merg să mărturisesc şi n u vă vacirc nd iară voi sacircrguiţi de veniţi să m icirc aflaţi Daci stacircnd acesta de faţă ii zise Antonie Apropicte către Dumnezeu şi fă jertfă Iară fericitul luăiJu-1 icircnainte sc Tu te făcuşi nouă prea bun sfetnic de vreme ce alt lucru mai bun şi mai de oloi Ia n i l nu es te-J ic i l a ua ij p icirc i c i-uiu cu care nlaquoan caii Oul iquestfa7S1J i- iă i lu bc lw - j f icircntrebările porunci să sc arz-j cu fjbdquo m i r j ua put de

fier şi să să puie pe sfacircntul deraquoasupra patului cu faţa icircn sus Şt arzacircndulaquose patul traseră pe sfacircntul şl el insemnacircndulaquose peste tot trupul cu semnul cinstitei Cruci se sui pe acel pat ars Şi icircngerul Domnului rouricircnd văpaia llaquoa păzit nevătămat pe mucenicul acesta făcu pe Antonie de se icircngrozi foarte şi icircncepu a icircntreba pe sfacircntul Cine eşti tu de birueşti şi focul aşa lesne către carele zise mucenicnl Slujitor lui Dumnezeu-sunt şi Iulian mă cheamă iară Antonie zise Dară care icircţi sunt părinţii Şi sfacircntul zise O bătracircnă este maica mea iară tatăl meu sa mutat către Domnul şi porunci cum mai degrab să vie maicălaquosa icircnaintea lui carea şi viind de faţă căutacircnd asupra el cu sălbăticiune că răstit ii zise Pleacăţi femee născutul tău cel rău să tămacirceze la Dumnezei iară de nu te vor apuca oameni nearaquo stamparăţi deraquoţl vor ruşina trupul tău cu necinste Iară viteaza mumă zise Dară ce osacircndă volu avea deşi in silă mi se va ruşina trupul icircncă mal vacircrtos aceasta icircmi va ff mie răsplătire şi cunună De acestea miracircnraquo duraquosc tiranul porunci să se dea drumul mumei sfacircnraquo tuicircui Iară fericitului Iulian sălaquol tae capul Deci mergacircnd in munte sfacircntul cu muncitorii rugacircnduraquose sălaquol lase puţin cu su facă rugăciunea el zise Mulţumeseugtţi Dea 11 ie căci mal păzit neruşinat pacircnă la vărsarea sa icircjilui midţ şi di alo a VJ lua di j ţ-J-i n m j

poate să fie una cu judecata cea mare care se va face la sfacircrşitul lumii şi se va icircntinde asupra icircntregii omeniri din urshymătoarele motive 1 Judecata de care e vorba aici se face numai asupra snfletelor celor morţi nu şi asupra trupurilor lor cum se va face la judeshycata cea de apoi 2 Sentinţa de judecată are putere numai pentru bdquomii de ani şi nu va fi veşnică 3 judecătorii ce stau bdquope scaune sunt oameni pe cacircnd judecata cea de apoi se va face sub conducerea Macircnshytuitorului Hristos şi va fi fără de sfacircrşit

Din cele pe scurt icircnfăţişate se desprinde adevărul că judecata de care se vorbeşte icircn versetul patru al cap 20 nu poate să fie alta decacirct judecata particushylară Ia care e obligat să se supună sufletul fiecărui murishytor icircn momentul icircn care sa despărţit de trup

Soarta fericită a celor drepţi Apostolul Ioan o numeşte bdquoicircnshyvierea cea dintacirci Asupra unor asemenea suflete bdquomoartea cea de a doua nare putere (v 6) icircnţelegacircnd prin această bdquomoarte judecata de apoi care se va face la sfacircrşitul lumii nu nushy

mai asupra sufletelor ci şi a trupurilor icircn care au trăit pacircnă au fost pe pămacircnt

Cei drepţi şi cei ce au sushyferit pentru cauza creştină bdquovor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hrstos şi vor domni cu el mii de ani Preoţia unor aseshymenea suflete alese va fi icircn aceea că ele alăturea de Macircnshytuitorul Arhiereul cel mare vor interveni pe lacircngă Părinshytele ceresc pentru iertarea păshycatelor celor ce icircncă icircn viaţă fiind au nevoie de iertarea ceshy

rească bdquoIar domnia lor icircmshypreună cu Hristos se va arăta prin diferite fapte minunate care se vor plini de acei sfinţi icircn numele Domnului lisus Hrisshytos)

Aflăm icircn felul acesta şi teshymeiul pentru care Biserica cere icircn rugăciuni şi ajutorul sfinţishylor Pentru unele ca acestea icirci cinsteşte atacirct pe ei cacirct şi moaştele şi icoanele lor

Pr AUG FAUR

) bdquoicircmpărăţia de mii de ani de Dr V Gheorgbiu

M i n c i u n a icirc m p ă r ă t e a s c ă SENTOARSE DELA V I E N A IF ERA SUraquo

FLETUIcirc PLIN NE M A I Icirc N C Ă P Acirc N D PARCĂ ALTE SIMŢĂMINTE P E LAcircNGĂ ACEL CEraquoI DOGOREA

V O R B I S E CU CEZARUL Ş I CEZARUL IL ASCULTASE ŞIraquoL PRICEPUSE - LAcircSAcircNDUlaquoL să=şi S P U N Ă FOCUI EEL MISTUIA B A in cele DIN U R M Ă ROSTISE VORBA CEA MARE

El PARCĂ visa un vis N E S P U S DE frumos DEraquoALUNGUL DRUMULUI II U M shyBLAU PRIN URECHI fel ŞI FEL D E VORBE iar icircn ochi i se OGLINDEAU CELE AEVEA

VĂZUTE

SOCOTEA ca O SĂraquoL ORBEASCĂ CU BOraquo GĂŢIILE CURŢII ŞI CU TRAIUL ACELA D E basme icircn CARE HĂIĂDNIA CRAIUL ŞI curtenii săi

Trecuse NEPĂSĂTOR PESTE TOT PRIraquo

vind şi nezărind pareă minunile Schonbrunraquoului Numai in creeri icircl sunau limpede icircnfipte ca de un glas al sorţii cuvintele cezarolaquocrăieştl

bdquoFii pe pace nazea nicio grijă bdquoDreptatea vi se face Duraquote potoraquo leştelaquoţl răsculaţii şi Icircndeamnăraquo să se icircntoarcă liniştiţi acasă

Pe el icircl podideau lacrimile - bdquoDoamne nu pot să mai grăiesc

ritmic Mi=e sulletul prea neicircncăraquo pător ca să cuprindă cele ce mUaţi spus

Dar icircncercarea cea grea delaquoabia atunci venea - bdquoŞi mam socotit-rosti pe gacircnduri icircmpăratul - că tu acel ee porţi atacircta de grijă la linişshytea icircmpărăţiei meie şi a popoarelor dragi mie tu vrednic eşti să te bulaquo

F O I Ş O A R Ă

Viaţa Sfacircntului mucenic Iulian Constantin cel mare şi sf Cruce

Aceasta a fost pe vremea lui Diociiţlan ndscacircnraquo duraquose şi crescacircnduse icircn cetatea Galaţia Deci fiind Domnitor cetăţei aceia oarecarele Antonie căruia făraquo cacircndulaquollaquose ştlce de Iulian cum că şeade cu alţi natru zeci icircn cutare peşteră a muntelui şi ţine creştineşte fu prins icircndată şi silindu=i ca să spuie şi pe ccalalţi nu vrea să=i spuie Deci văzacircnd că era a sta de faţă icircnaintea Domnului strigă cu glas mare spre cei dimraquo preiur pustnicii săi z icacircnd lată că m ă prinseră şi merg să mărturisesc şi n u vă vacirc nd iară voi sacircrguiţi de veniţi să m icirc aflaţi Daci stacircnd acesta de faţă ii zise Antonie Apropicte către Dumnezeu şi fă jertfă Iară fericitul luăiJu-1 icircnainte sc Tu te făcuşi nouă prea bun sfetnic de vreme ce alt lucru mai bun şi mai de oloi Ia n i l nu es te-J ic i l a ua ij p icirc i c i-uiu cu care nlaquoan caii Oul iquestfa7S1J i- iă i lu bc lw - j f icircntrebările porunci să sc arz-j cu fjbdquo m i r j ua put de

fier şi să să puie pe sfacircntul deraquoasupra patului cu faţa icircn sus Şt arzacircndulaquose patul traseră pe sfacircntul şl el insemnacircndulaquose peste tot trupul cu semnul cinstitei Cruci se sui pe acel pat ars Şi icircngerul Domnului rouricircnd văpaia llaquoa păzit nevătămat pe mucenicul acesta făcu pe Antonie de se icircngrozi foarte şi icircncepu a icircntreba pe sfacircntul Cine eşti tu de birueşti şi focul aşa lesne către carele zise mucenicnl Slujitor lui Dumnezeu-sunt şi Iulian mă cheamă iară Antonie zise Dară care icircţi sunt părinţii Şi sfacircntul zise O bătracircnă este maica mea iară tatăl meu sa mutat către Domnul şi porunci cum mai degrab să vie maicălaquosa icircnaintea lui carea şi viind de faţă căutacircnd asupra el cu sălbăticiune că răstit ii zise Pleacăţi femee născutul tău cel rău să tămacirceze la Dumnezei iară de nu te vor apuca oameni nearaquo stamparăţi deraquoţl vor ruşina trupul tău cu necinste Iară viteaza mumă zise Dară ce osacircndă volu avea deşi in silă mi se va ruşina trupul icircncă mal vacircrtos aceasta icircmi va ff mie răsplătire şi cunună De acestea miracircnraquo duraquosc tiranul porunci să se dea drumul mumei sfacircnraquo tuicircui Iară fericitului Iulian sălaquol tae capul Deci mergacircnd in munte sfacircntul cu muncitorii rugacircnduraquose sălaquol lase puţin cu su facă rugăciunea el zise Mulţumeseugtţi Dea 11 ie căci mal păzit neruşinat pacircnă la vărsarea sa icircjilui midţ şi di alo a VJ lua di j ţ-J-i n m j

1 curi de cea mai mare cinste ca 1 răsplată a virtuţii tale

Şi desprlnzacircndulaquoşf dela piept cruraquo cea smălţată in nestemate a sf Ştefan

- bdquoŢine din partea mea acest semn ce nu se cuvine decacirct celor viteji şl celor mai vajnice scuturi

bull ale icircmpărăţiei El se posomori apoi cu un trist

] zacircmbet de reculegere - Eu nam venit pentru asta Mălaquo

r laTa bdquoDecoraţiile scumpe frumos lucesc pe piepturi de curteni şi de sigur icircmpodobesc pe cei ce ţin la ele Pentru neamul meu insă eu vreau şi cer dreptate

Şi dacircnd un pas icircndărăt se feri sălaquoi agate icircn piept podoaba după care oftau aţacircţi mari dregători ai

] icircmpărăţiei Cezarul icircnţelese şlraquoi zise fioros - bdquoTu eşti adevăratul meu prieraquo

ten acum telaquoam priceput Deaceea fac dreptate deplină cum o ceri şl deraquoaici icircncolo ţăranii tăi supusul meu norod sunt liberi şi stăpacircni pe ntreg cuprinsul Ardealului

~ bdquoO MărialaquoTa scrieţi porunca icircmpărătească Iar icircmpăratul după o clipă de gacircndire

- bdquoNu nu o scriu acum dar al chezaş cuvacircntul meu Tu vel primi acasă carte cu icircmpărătescul meu cuvacircnt şi atuncea vei vedea ce curaquo get eu de neamul tău de ţărani

El bietul sa icircncrezut in vorbele Cezarului şi se icircntoarse icircntre ai lui icircnsufleţit de gacircndul că de aici icircnainte lăranli iui vor icircnceta delaquoa fi un polaquo por de iobagi şiraquoşl vor cacircştiga liberraquo tatea şi dreptul la pămacircnt

Şefii răsculaţilor icircl ascultară ca n Biserică şl insuflaţi de vorba luf de apostol şi desrobitor al gliei se truraquo deau sălaquol silească pe iobagii răscuraquo laţi să se icircmprăştie care pe underaquoşi avea rostul

El din grămadă murmurau bdquoCc să mal fie şi asta frate De ce sa ne sgorneascacasă acuma ia toiul luptelor Să fie Marele nost Iancu aşă de slab de icircnger Iar vreunul mal dornic delaquoa ajunge degrab acasă căta săraquol domolească

bdquoEi noi nu ştim nimic el doar pătrunde tot că deaceearaquol Regele munţilor şl al nostru Şl cacircte un altui senverşuna bdquoNu mergem nu vrem să plecăm că Iancu nuraquoi cu noi şi vrem să ştim atacirct de=l ei acel celaquoa dat porunca Atunci din furnicarul taberei se ridică senin Axente Sever laquoFraţi buni Marele nostru Iancu a fost la icircmpăratul şl a stat icircn divan cu el aşa cum stăm noi acuma Şi icircmpăratul l=a icircntors acasă grăindui cum că toate drepraquo turlle ţăranilor delaquoacum sunt sfinţite şt nimeni nu mai poate nici să le ia deraquoa surda şi nici să le mai calraquo cen picioare Deaceea eu vă spun fraţilor gracircindiuvă aevea cuvintele marelui nost Iancu Duceţilaquovă acasă fiecare la vatra lui şl să fiţi liniştiţi şl icircncredinţaţi că dreptăţile toate a noastreraquos

Dar cartea mult dorită porunca icircmpărătească icircntacircrzia să vină Iar vremurile tulburi nu trecuseră Prin sate şl prin tacircrguri boierii icircşi icircnecraquo pură prigoanele

Zl de zl icircl soseau ştafete rele de peste tot

Grofii icircşi făceau de cap nu mal voiau să ştie de nimic Patrulele lor ca nişte fiare turbate se năpu steau hoţeşte asupra ţăranilor şl asmuţmduşl poftele barbare nlrnlraquo ceau p e foştii răsculaţi şl icirce pacircrjoraquo lecau avutul

El s e simţea perind nu delaquoo moarte ci de mii dc morţi răpus de fiecare ucigaş carelaquoşi icircmplacircnta jungherul in vre unul din neamul Iul de ţărani fără noroc

Şi luat de gacircnduri negre cu suraquo fletul trudit văzacircnd că nu mai vine cuvacircntul cei făgăduit şi cu atacircta dor aşteptat simţi că i se păinjeneraquo şte mintea şi i s e duce delaquoaraquobinelea

icircncet icircncet ca un copil ce prinde să s e joace el apucă la nimereală un fluer de pe un blidar şl icircngăiraquo macircnd un cacircntec trist o făracircmă de doină ieşită dintrun suflet ars de doruri o porni intro doară icircncotro icircl duceau paşii

Şl aşa bătacircnd satele şl tacircrgurile de prin praimacirc tot să vie şl nu mai ştia nici cl ce aştepta

Iar cacircnd şl cacircnd se oprea icircntreba la nimereală pe vrun drumeţ

- bdquoAu nu eşti tu Avram Iancu Şj acela dacircnd din cap cu ochii

icircnicircăcrămaţl - bdquoCum să fiu eu că el e numai

unu pe lume Iar el cu priviri duse n zări

necunoscute - bdquoEu sunt doar umbra lui

Pr Ilie Donisă Bruju

maitutul mM iertare da păcate şi ferlnţă dc patimi Şi să nu via asupra ţarinelor lor pagteri stricătoare sau lăcuste sau alte vietăţi pricinuitoare de stricăciune şllaquoml primeşte duhul cu pace Şi se făcu glas dela Cer zicacircnd Puitorul nevoinţel a deschis porţile şl Intră ca cel ce teraquoaP nevoit după lege Acest glas auzicircnduraquol şl ceilalţi patruzeci d i creştini ce erau ascunşi sosind la poalele muntelui au aflat săvacircrşit pe mucenicul Iul Hristos Deci şi aceştia mărturisirii pe Histos Icircnaintea muncitorilor sau prins de către dacircnşii şi sau legat Şi după porunca lui Antonie ilaquoau pus la pază pacircnă la a doua icircntrebare

Constantin cel mare şi Sf Cruce Constantin cel mare şi intacirciul icircmpărat ai creştiraquo

nilor avea războiu precum zic unii din istorici (a Roma icircmpotriva lui Maventie pacircnă a nu lua irnpacircraquo ri i i l iră alţii zic la apa Danicircrei asupra Sehţilor Deci v i i i i i mil ţ icnu protiateilor că era mal maltă dacirct oastea lai era caprin de nedunrlre şi frică şi a laquoa aflacircaiulaquose el i sa arătat icircntramiază zi chipul Cltueei eu stele pe cer şl litere romme icircmprejurul

i cracel ca-e şf acelea erau icircnchipuite cu stele şi ziraquo ceau Intra aceasta birueşte Deci făcacircnd numaidecacirct

o cruce de aur după chipul celei ce se arătase şl polaquo runclnd să meargă aceasta icircnaintea oştilor sale sa lovit cu vrăjmaşii de au dat războiu şl atacirct să sporiră cacirct cei mai mulţi dlntraceea au pierit şl alţii au fugit Dintru aceasta gacircndind intru sine de puterea Celui ce sa răstignit pe dacircnsa şi crezacircnd că acesta este singur adevăratul Dumnezeu şi intărlnduraquose intracircnsul cu boraquo teiul icircmpreună cu Malcăraquosa o trlnalse la Ierusalim ca sa găsească Crucea lui Hristos pe care au aflatlaquoo asraquo cuasacirc icircmpreună cu celelalte două cruci pe care sau răstignit tacirclharii ş nu numai crucile cl şl piroanele au aliat Deci neştiind icircmpărăteasa şi miracircnduraquose care să fi fost Crucea Domnului sa arătat prin minunea ce a facirccuWo la o femeie văduvă moartă de care atln gacircndulaquose crucea sa sculat nearătacircnd celelalte două cruci ale tacirclharilor nici un semn de minune la care cruce sa icircnchinat icircmpărăteasa şi a săruiatlaquoo icircmpreună cu toată suita Şi neputacircnd icircncăpea tot poporul să se icircnchine sa rugit ea măcar să o vază Atuncea sa suit fericitul Macarle Patriarhul Ierusalimului şi a icircnălţat deasupra Amvonului pe cinstita Cruce şl văzacircnduraquoo poporul a icircnceput a striga Djitnie mtueşte 1 Şi de atu acea a icircnceput a se ţinea sărbătoarea icircnălţărel cin stltei Cruci

DIN LUMEA LARGĂ Copilul icircnţelept

Un gospodar fiind cercat de nevoi fu silit să-şi mute fashymilia icircntro casă mai mică

Nevasta lui auzind vestea aceasta placircngea

Unul din copii o icircntrebă mdash bdquoDe ce placircngi mamă Ea se jălui zicacircnd mdash bdquoDe-acuma vom sta icircntro

casă mică şi uricirctă şi vom fi săraci

Copilul o icircntrebă din nou mdash bdquoMamă icircn casa aceea

mică şi uricirctă nare să mai fie Dumnezeu

Ruşinată de vorbele copilului mama icircşi şterse lacrimile şi nu se mai jălui

Pescuitul cu peşti Cacircnd pescueşti cu undiţa pui drept

bullnadă o bucăţică de mămăligă un viermişor Peştele vine caută să icircnshyghită şi vacircrful ascuţit al cacircrligului şe icircnfige icircn cerul gurii E prins

In China se pescueşte cu ajutorul cormoranului pasărea neagră uri-cioasă care trăieşte şi pe la noi prin deltă El face acelaş serviciu icircn apă ca şi şoimul vacircnătorului Că icircn loc de cormoran se poate icircntrebuinţa şi un peşte se povestea mai demult dar nu se credea numai cacircnd ştirea a fost controlată sa văzut că e adevărată

In ţinuturile tropicale trăieşte un peşte curios Are pe cap o placă ovală cu nişte vacircrci icircn curmeziş Cu ajutorul ei se poate ca şi cu o ventuză de pacircntecile unui rechin

ori de păretele unui vas plutitor şi e purtat fără osteneală icircn apele oceshyanului Numai deschide gura şi hrana icirci intră cu apa ca icircntrun cracircsnic Chinezii oameni practici ca şi alte popoare de pe insulele din Oc Pashycific sau gacircndit să se folosească de aceşti peşti spre a prinde alţii mai ales broaşte ţestoase mari care trăiesc icircn apele Oceanului Pentru aceasta trece peştelui uu inel la coadă de inel leagă o sfoară lungă şi se duce cu luntrea Ia pescuit Dă drushymul peştelui unde ştie că stau şi se odihnesc broaştele ţestoase Peştele se lipeşte de broasca ţestoasă iar pescarul trăgacircnd icircncet sfoara trage şi broasca

oso

O mamă şi opt copii O mamă avea opt copii Cineva o icircntrebă mdash bdquoCum faci de-i poţi hrăni

pe toţi Mama icirci răspunse mdash bdquoIi iubesc din tot sufletul Altul o icircntrebă mdash bdquoCacircţi copii icircmbraci şi

hrăneşti mdash bdquoDacă icirci iubesc nu-i mai

număr

Bunătatea Un sătean rău şi fără teamă

de Dumnezeu prinzacircnd icircn facirc-neaţa sa un bou al vecinului său icircl lovi şi-i rupse un picior

Vecinul care era un om bun şi credincios găsi icircn altă zi icircn ţarna sa oile celui care-i lovise boul

I le aduse icircn curte mdash şi-i zise mdash bdquoIată vecine am găsit oile

tale icircn ţarina mea şi ţi le-am adus

Săteanul cel rău se ruşina mdash şi-i zise

mdash bdquoTu vecine eşti mai bun ca mine

Biruind dragostea vecinii se făcură prieteni buni

Folosinţa fructelor căzute Fructele ce cad sub pom viermăshy

noase sau de secetă la noi mai ales rămacircn jos de putrezesc sau cel mult se dau la porci

Pe aiurea unde şi balega de vacă se stracircng i ca aurul căci se preţushyieşte nu se lasă nimic nefolosit Merele şi perele căzute se prefac icircn magiun

Se spală se taie fot icircn cacircte 4 scoţacircnd din miez ce e stricat şi apoi se pun cu puţină apă la foc slab După ce se icircnmoaie se trec prinlro sită şi la 1 kgr de miez ce iasă prin sită se pune s i kgr de zahăr Se fierbe totul 10mdash15 minute mereu mestecacircnd cu o lingură curată de lemn Se toarnă icircn vas de sticlă cacirct e cald se lasă apoi aă se răcească A doua zi se şterge faţa magiunushylui cu spirt ca să se ucidă seminshyţele de mucigai ce sar fi lăsat pe el Se toarnă apoi un strat ca de jumătate de deget de grăsime topită sau de untdelemn şi se leagă la gură cu hacircrtie pergament Se pune icircn cămară la loc rece şi uscat Ca să-i dai gust mai bun Ia fiert se pune puţină scorţişoară sau coajă de lămacircie rasă prin racirczătoare Se păstează peste iarnă şi prinde bine

Treburile din luna Septemvrie Gospodăria- Cine are copii de

şcoală icircncepe să se gacircndească Ia icircnshyzestrarea lor sau la pregătirea penshytru examenele ce au de dat Părinţii sunt datori să mai supravegheze munca copiilor şi să nu-i lase de capul lor

Gospodina icircncepe grijitul casei pentru iarnă In jurul casei prinde a se aduna rodul cacircmpului

Orice iroseală e un păcat De aceia trebuie chibzuială ca şi pentru lushycrurile din casă In pivniţe şi beciuri se aşează cu racircnduială icircn nisip zarzavaturi pentru iarnă se pun murăturile

In vie se pregătesc vasele pentru vin punacircnd să le repare De aseshymenea se pregăteşte şi pivniţa ori zemnicul pentru primirea zarzavashyturilor de toamnă Se icircnlătură mushycigaiul prin pucioasă

Grădina de zarzavaturi e icircn toiul belşugului ei Ceapa se icircntinde ca să fie bine uscată Pătlăgelile roşii se culeg pe vreme bună ca să nu prindă mucigai Se poate sămăna salata de iaină spanacul

In livadă icircncepe culesul merelor şi al perelor La cules trebue băgare de seamă

In Livadă e multă hărnicie Se culeg poamele toate Copacii se curăshyţă apoi demuchi cu o perie aspră

Pe cacircmp se continuă cu aratul de toamnă adacircnc Dacă a fost vreme potrivită se coseşte icircncă odată lu-ţerna Pază mare la girezi icircmposhytriva focului Intro clipă se face scrum munca de 0 vară Se pregăshyteşte din vreme sămacircnţa de gracircu trecacircndu-o prin trior

In vii e veselie şi mişcare Se culeg strugurii fierbe musiul

Vitele se aleg Cele de muncă de o parte cele de icircngrăşat de alta Acum au cu ce să fie hrănite bine

In grădina de zarzavat se culeg mai toate zarzavaturile Rămacircne doar Şarza şi acele verdeţuri cari pot fi

cHagăaane Şt O IOSIF

Doamne către tine ndrept Astăzi ruga mea umilă Eartă celuia nedrept Dela tronul tău aştept Cel din urmă semn de milă

Ca un demon cad icircnvins Fulgerat de suferinţă In genunchi cu graiul stins Şi cu sufletul cuprins De obidă şi căinţă

Dornic braţele-mi icircntind Către cerurile Tale

- Valurile mă cuprind Inima mi-o simt murind De neţărmurita jale

Şi pe Tine Te mai chem Doame tu eşti sfacircnt şi mare Macircntue-mă de blestem Către tine placircng şi gem

Indurare I

C U R I O Z I T Ă Ţ I

In ţara Japoniei icircn orce lună a anului sar naşte cineva se socoteşte că el sa născut la 1 Ianuarie Astfel toţi japonezii au aceiaşi zi de naştere

bdquoZEFIR S A INDUSTRIE CHIMICĂ DIN CLUJ Str Kossuth 7 mdashmdash Telefon 19-77

Inreg Cam Com Pr 341947 Fsoc

CUMPĂRĂ ORICE CANTITĂŢI

Răşină de Brad

Sfaturi practice la felurite trebuinţe Scroafele le icircmpiedecăm să-şi măshy

nacircnce purceii dacă icirci afumăm pe aceştia icircn fiecare zi cu oţet

Animalele de jug şi de ham sushy

fere mult din cauza muştelor Pe a-cestea le alungăm mai uşor dacă frecăm vita cu buruiana numită coada şorecelului care creşte pe lacircngă toate drumurile icircnainte de-a o icircnshytrebuinţa o strivim puţin

Dacă punem crenguţe de arini cu

frunzele pe ele icircn coteţele de găini a doua zi dimineaţa ele sunt de multe ori pHae de păduchi de găini Arzacircndu-le şi punacircnd altele proasshypete scăpăm bietele găini de chinul acestor paraziţi

Cacircnd se icircnmulţesc racircmele prea

tare icircn grădina de legumi navem decacirct să stropim straturile cu apă sărată puţin căci aceasta omoară rashymele Sarea gunoeşte şi pămacircntul

Dacă punem pe timp fără pic de

vacircnt un vas cu cărbuni aprinşi sub pom şi pe cărbuni presarăm răşină firimiţată şi praf de pucioasă cad cele mai multe omizi jos iar cele cari nu cad mor

Spălarea ciorapilor de lacircnă La

aceasta se foloseşte Ammoniac subshyţiat cu cantitatea icircnzecită de apă Ciorapii se icircnmoaie icircn această apă se freacă şi bat şi iarăşi se icircnmoaie repeţind procedura aceasta de cacircteva ori In fine se clătesc icircn apă rece şi se usucă Lacircna icircşi va căpăta elastishycitatea de mai icircnainte şi spacirclacircndu i astfel nu icircntră deloc nu se stricircmtează

acoperite cu frunzar spre a da repede primăvara (salată) varzavaturile şi legumele se păstrează pe iarnă şi uscate la soaie după ce se taie bushycăţele şi se opăresc icircn apă clocotită

Pe cacircmp e iarăşi hărnicie Se dă zor cu aratul şţ semăi atul

8 Pag R E N A Ş T E R E A

Curăţitul sticlelor se face foarte bine cu cartofi nefierţi tăiaţi foarte mărunt pe cari icirci vacircracircm icircn sticlă şi turnacircnd apă peste ei ii scuturăm bine Dacă e murdărie veche pe pă-reţii sticlei o umpiem cu cartofi astshyfel zdrobiţi şi cu apă şi o lăsăm timp de o zi aşa urmacircnd apoi tot icircn felul de mai nainte

Păstrarea legumelor Cartofii se păstrează icircn gropi sau

icircn pivniţă icircntrun colţ e bine să se pună printre ei bucăţi de var nestins care opreşte icircncolţirea lor

Ardeii graşi proaspeţi^evampihmaţi se păstrează toată iarna aşa pe funshydul unei lăzi de lemn punem nisip foarte mărunt curat şi uscat In nishysip icircmplacircntăm ardeii proaspeţi nevăshytămaţi cu vacircrfurile icircn jos t u coa-

IcircN ŢARĂ

Moţilor c a r e vacircnd p roduse casnice din judeţele Alba Arad Bihor Cluj Caras Hunedoara Seshyveri n şi Turda li se dă voe să-şi vacircndă marfa pe orice piaţă fără să fie obligaţi a plăti taxă după locul ce-1 ocupă la vacircnzarea marfei

Autorizaţia pentru comerţ o pot obţine deasemenea rară să mai plăshytească vre-o taxă

Gospodar i i cari nau predat pacircnă la data de 15 August a c cotele de lacircnă fixate de Minister mai pot preda aceste cote fără să fie pedepshysiţi pacircnă la 1 Oct a c dacă pacirc ă icircn momentul predării ru li sau făshycut acte de dare icircn judecată

Şcoli tehnice noi vor lua fiinţă icircn toată ţara In aceste şcoli vor fi primiţi fii de muncitori săraci şi vor avea toate icircnlesnirile pentru a ajunge cacirct mai departe icircn cunoaşterea meshyseriei

Ministerul Agriculturii a deschis pentru fete o şcoală de agricultură icircn comuna Borşa (jud Cluj) unde mdash după doi ani de şcolaritate mdash e-

dele icircn sus aşa ca să nu se atingă unul de altul apoi umplem cu nisip binişor golurile dintre ei pacircnă nu se mai văd nici cozile icircncepem alt racircnd pacircnă ce sa umplut lada Deasupra să vină totul bine acoperit cu risip Cacircnd voim să scoatem din ei umshyblăm cu multă grije ca să nu-i vă-tămăm Se păstrează la loc aieros feriţi de ger sau icircntro pivniţă curată uscată

Păstrarea cărnii pe timp cald Veshynind dela oraş pe timp călduros gospodina aduce uneori şi cacircte un kgr de carne ca să o gătească a doua zi In timp cald carnea icircncepe să se strice de pe o zi pe alta De aceasta o putem feri ţinacircndu-o cacircshyteva clipe icircn apă clocotindă apoi o scoatem o punem să se răcească şi o ţinem pacircnă a doua zi icircn pivniţa răcoroasă

o raquo

levele piimese o diplomă ce le dă drept să ocupe un serviciu plătit de Stat

icircnvăţămacircntul şi icircntreţinerea icircn şcoală sunt gratuite Se pot icircnscrie muncitoare absolvente a patru clase primare intre vacircrsta de 18mdash35 ani

Noua lege a cultelor care sta Sa temelia racircnduielii noastre biserishyceşti aşteaptă să capete pe curacircnd şi un regulament Cu acest prilej se va racircndul toate cultele din ţară şi toţi slujbaşii plătiţi de Stat

IcircN STRĂINĂTATE

Confer inţa de la P a r i s Miniştri celor patru state U R S S Ameshyrica Franţa şi Anglia sau icircntrunit la Paris ca să hotărască soarta fosshytelor colonii italiene

Rufia a cerut ca acestea să fie date icircnapoi italiei America şi Anshyglia sau opus

P lanu l de r e f a c e r e a Cehosloshyvaciei alcătuit pe cinci ani a fost aprobat de adunarea naţională a ţării şi prevede ca icircn curs de cinci ani ţara să-şi mărească puterea fashy

bricilor şi să refacă toate răr icircle răzshyboiului

Moa r t ea lui Eduard Beneş Eduard Beneş fostul preşedinte al Cehoslovaciei a icircncetat din viaţă icircn ziua de 4 Sept a c El a fost icircnshymormacircntat cu mare cinste şi a fost placircns de icircntreg popoiul cehoslovac

Greva muncitori lor din Ame-rice Muncitorii de pe coasta apushyseană a Americei cei din porturi şi dela vapoare au oprit lucru ceracircnd mărirea salariilor

Noul guveru f rancez de sub conducerea DIui Queuille a hotăricirct să mărească preţul lucrurilor icircntre altele şi a panii

A V I Z A d u c e m la cunoşt inţa stushy

denţ i lor de la A c a d e m i a Teolaquo l o g i c ă ort rom din Cluj că e x a m e n e l e din s e s i u n e a S e p shytemvrie s e vor f inea icircntre 20-30 Septemvrie Şi a n u m e e x a m e shyn e l e anua le de la 20mdash30 Sept examenul I gen era l icircn 27mdash28 Sept e x a m e n u l II g e n e r a l icircn 2 8 - 3 0 Spt

Dispozi ţ i i l e privitoare la icircnshyceputul noului an ş c o l a r s e vor anunţa imediat după reorshyganizarea icircnvăţămacircntului t eo-ieg ic

Rector Prot stv Dr L O MUNTEANU

Secretar Diacon LEON BAcircNDILĂ

bdquoZEFIR S A INDUSTRIE CHIMICĂ DIN CLUJ Str Kossuth 7 mdash - Telefon 19-77

lnreg Cam Corn Nr 341947 Fsoc

Nr de ordine 250 Serv Ecou Z6

V I N D E

Tămacircie şi L u m i n ă r i

Ce sa petrecut icircn ultimele două săptămacircni

DIN LUMEA LARGĂ Copilul icircnţelept

Un gospodar fiind cercat de nevoi fu silit să-şi mute fashymilia icircntro casă mai mică

Nevasta lui auzind vestea aceasta placircngea

Unul din copii o icircntrebă mdash bdquoDe ce placircngi mamă Ea se jălui zicacircnd mdash bdquoDe-acuma vom sta icircntro

casă mică şi uricirctă şi vom fi săraci

Copilul o icircntrebă din nou mdash bdquoMamă icircn casa aceea

mică şi uricirctă nare să mai fie Dumnezeu

Ruşinată de vorbele copilului mama icircşi şterse lacrimile şi nu se mai jălui

Pescuitul cu peşti Cacircnd pescueşti cu undiţa pui drept

bullnadă o bucăţică de mămăligă un viermişor Peştele vine caută să icircnshyghită şi vacircrful ascuţit al cacircrligului şe icircnfige icircn cerul gurii E prins

In China se pescueşte cu ajutorul cormoranului pasărea neagră uri-cioasă care trăieşte şi pe la noi prin deltă El face acelaş serviciu icircn apă ca şi şoimul vacircnătorului Că icircn loc de cormoran se poate icircntrebuinţa şi un peşte se povestea mai demult dar nu se credea numai cacircnd ştirea a fost controlată sa văzut că e adevărată

In ţinuturile tropicale trăieşte un peşte curios Are pe cap o placă ovală cu nişte vacircrci icircn curmeziş Cu ajutorul ei se poate ca şi cu o ventuză de pacircntecile unui rechin

ori de păretele unui vas plutitor şi e purtat fără osteneală icircn apele oceshyanului Numai deschide gura şi hrana icirci intră cu apa ca icircntrun cracircsnic Chinezii oameni practici ca şi alte popoare de pe insulele din Oc Pashycific sau gacircndit să se folosească de aceşti peşti spre a prinde alţii mai ales broaşte ţestoase mari care trăiesc icircn apele Oceanului Pentru aceasta trece peştelui uu inel la coadă de inel leagă o sfoară lungă şi se duce cu luntrea Ia pescuit Dă drushymul peştelui unde ştie că stau şi se odihnesc broaştele ţestoase Peştele se lipeşte de broasca ţestoasă iar pescarul trăgacircnd icircncet sfoara trage şi broasca

oso

O mamă şi opt copii O mamă avea opt copii Cineva o icircntrebă mdash bdquoCum faci de-i poţi hrăni

pe toţi Mama icirci răspunse mdash bdquoIi iubesc din tot sufletul Altul o icircntrebă mdash bdquoCacircţi copii icircmbraci şi

hrăneşti mdash bdquoDacă icirci iubesc nu-i mai

număr

Bunătatea Un sătean rău şi fără teamă

de Dumnezeu prinzacircnd icircn facirc-neaţa sa un bou al vecinului său icircl lovi şi-i rupse un picior

Vecinul care era un om bun şi credincios găsi icircn altă zi icircn ţarna sa oile celui care-i lovise boul

I le aduse icircn curte mdash şi-i zise mdash bdquoIată vecine am găsit oile

tale icircn ţarina mea şi ţi le-am adus

Săteanul cel rău se ruşina mdash şi-i zise

mdash bdquoTu vecine eşti mai bun ca mine

Biruind dragostea vecinii se făcură prieteni buni

Folosinţa fructelor căzute Fructele ce cad sub pom viermăshy

noase sau de secetă la noi mai ales rămacircn jos de putrezesc sau cel mult se dau la porci

Pe aiurea unde şi balega de vacă se stracircng i ca aurul căci se preţushyieşte nu se lasă nimic nefolosit Merele şi perele căzute se prefac icircn magiun

Se spală se taie fot icircn cacircte 4 scoţacircnd din miez ce e stricat şi apoi se pun cu puţină apă la foc slab După ce se icircnmoaie se trec prinlro sită şi la 1 kgr de miez ce iasă prin sită se pune s i kgr de zahăr Se fierbe totul 10mdash15 minute mereu mestecacircnd cu o lingură curată de lemn Se toarnă icircn vas de sticlă cacirct e cald se lasă apoi aă se răcească A doua zi se şterge faţa magiunushylui cu spirt ca să se ucidă seminshyţele de mucigai ce sar fi lăsat pe el Se toarnă apoi un strat ca de jumătate de deget de grăsime topită sau de untdelemn şi se leagă la gură cu hacircrtie pergament Se pune icircn cămară la loc rece şi uscat Ca să-i dai gust mai bun Ia fiert se pune puţină scorţişoară sau coajă de lămacircie rasă prin racirczătoare Se păstează peste iarnă şi prinde bine

Treburile din luna Septemvrie Gospodăria- Cine are copii de

şcoală icircncepe să se gacircndească Ia icircnshyzestrarea lor sau la pregătirea penshytru examenele ce au de dat Părinţii sunt datori să mai supravegheze munca copiilor şi să nu-i lase de capul lor

Gospodina icircncepe grijitul casei pentru iarnă In jurul casei prinde a se aduna rodul cacircmpului

Orice iroseală e un păcat De aceia trebuie chibzuială ca şi pentru lushycrurile din casă In pivniţe şi beciuri se aşează cu racircnduială icircn nisip zarzavaturi pentru iarnă se pun murăturile

In vie se pregătesc vasele pentru vin punacircnd să le repare De aseshymenea se pregăteşte şi pivniţa ori zemnicul pentru primirea zarzavashyturilor de toamnă Se icircnlătură mushycigaiul prin pucioasă

Grădina de zarzavaturi e icircn toiul belşugului ei Ceapa se icircntinde ca să fie bine uscată Pătlăgelile roşii se culeg pe vreme bună ca să nu prindă mucigai Se poate sămăna salata de iaină spanacul

In livadă icircncepe culesul merelor şi al perelor La cules trebue băgare de seamă

In Livadă e multă hărnicie Se culeg poamele toate Copacii se curăshyţă apoi demuchi cu o perie aspră

Pe cacircmp se continuă cu aratul de toamnă adacircnc Dacă a fost vreme potrivită se coseşte icircncă odată lu-ţerna Pază mare la girezi icircmposhytriva focului Intro clipă se face scrum munca de 0 vară Se pregăshyteşte din vreme sămacircnţa de gracircu trecacircndu-o prin trior

In vii e veselie şi mişcare Se culeg strugurii fierbe musiul

Vitele se aleg Cele de muncă de o parte cele de icircngrăşat de alta Acum au cu ce să fie hrănite bine

In grădina de zarzavat se culeg mai toate zarzavaturile Rămacircne doar Şarza şi acele verdeţuri cari pot fi

cHagăaane Şt O IOSIF

Doamne către tine ndrept Astăzi ruga mea umilă Eartă celuia nedrept Dela tronul tău aştept Cel din urmă semn de milă

Ca un demon cad icircnvins Fulgerat de suferinţă In genunchi cu graiul stins Şi cu sufletul cuprins De obidă şi căinţă

Dornic braţele-mi icircntind Către cerurile Tale

- Valurile mă cuprind Inima mi-o simt murind De neţărmurita jale

Şi pe Tine Te mai chem Doame tu eşti sfacircnt şi mare Macircntue-mă de blestem Către tine placircng şi gem

Indurare I

C U R I O Z I T Ă Ţ I

In ţara Japoniei icircn orce lună a anului sar naşte cineva se socoteşte că el sa născut la 1 Ianuarie Astfel toţi japonezii au aceiaşi zi de naştere

bdquoZEFIR S A INDUSTRIE CHIMICĂ DIN CLUJ Str Kossuth 7 mdashmdash Telefon 19-77

Inreg Cam Com Pr 341947 Fsoc

CUMPĂRĂ ORICE CANTITĂŢI

Răşină de Brad

Sfaturi practice la felurite trebuinţe Scroafele le icircmpiedecăm să-şi măshy

nacircnce purceii dacă icirci afumăm pe aceştia icircn fiecare zi cu oţet

Animalele de jug şi de ham sushy

fere mult din cauza muştelor Pe a-cestea le alungăm mai uşor dacă frecăm vita cu buruiana numită coada şorecelului care creşte pe lacircngă toate drumurile icircnainte de-a o icircnshytrebuinţa o strivim puţin

Dacă punem crenguţe de arini cu

frunzele pe ele icircn coteţele de găini a doua zi dimineaţa ele sunt de multe ori pHae de păduchi de găini Arzacircndu-le şi punacircnd altele proasshypete scăpăm bietele găini de chinul acestor paraziţi

Cacircnd se icircnmulţesc racircmele prea

tare icircn grădina de legumi navem decacirct să stropim straturile cu apă sărată puţin căci aceasta omoară rashymele Sarea gunoeşte şi pămacircntul

Dacă punem pe timp fără pic de

vacircnt un vas cu cărbuni aprinşi sub pom şi pe cărbuni presarăm răşină firimiţată şi praf de pucioasă cad cele mai multe omizi jos iar cele cari nu cad mor

Spălarea ciorapilor de lacircnă La

aceasta se foloseşte Ammoniac subshyţiat cu cantitatea icircnzecită de apă Ciorapii se icircnmoaie icircn această apă se freacă şi bat şi iarăşi se icircnmoaie repeţind procedura aceasta de cacircteva ori In fine se clătesc icircn apă rece şi se usucă Lacircna icircşi va căpăta elastishycitatea de mai icircnainte şi spacirclacircndu i astfel nu icircntră deloc nu se stricircmtează

acoperite cu frunzar spre a da repede primăvara (salată) varzavaturile şi legumele se păstrează pe iarnă şi uscate la soaie după ce se taie bushycăţele şi se opăresc icircn apă clocotită

Pe cacircmp e iarăşi hărnicie Se dă zor cu aratul şţ semăi atul

8 Pag R E N A Ş T E R E A

Curăţitul sticlelor se face foarte bine cu cartofi nefierţi tăiaţi foarte mărunt pe cari icirci vacircracircm icircn sticlă şi turnacircnd apă peste ei ii scuturăm bine Dacă e murdărie veche pe pă-reţii sticlei o umpiem cu cartofi astshyfel zdrobiţi şi cu apă şi o lăsăm timp de o zi aşa urmacircnd apoi tot icircn felul de mai nainte

Păstrarea legumelor Cartofii se păstrează icircn gropi sau

icircn pivniţă icircntrun colţ e bine să se pună printre ei bucăţi de var nestins care opreşte icircncolţirea lor

Ardeii graşi proaspeţi^evampihmaţi se păstrează toată iarna aşa pe funshydul unei lăzi de lemn punem nisip foarte mărunt curat şi uscat In nishysip icircmplacircntăm ardeii proaspeţi nevăshytămaţi cu vacircrfurile icircn jos t u coa-

IcircN ŢARĂ

Moţilor c a r e vacircnd p roduse casnice din judeţele Alba Arad Bihor Cluj Caras Hunedoara Seshyveri n şi Turda li se dă voe să-şi vacircndă marfa pe orice piaţă fără să fie obligaţi a plăti taxă după locul ce-1 ocupă la vacircnzarea marfei

Autorizaţia pentru comerţ o pot obţine deasemenea rară să mai plăshytească vre-o taxă

Gospodar i i cari nau predat pacircnă la data de 15 August a c cotele de lacircnă fixate de Minister mai pot preda aceste cote fără să fie pedepshysiţi pacircnă la 1 Oct a c dacă pacirc ă icircn momentul predării ru li sau făshycut acte de dare icircn judecată

Şcoli tehnice noi vor lua fiinţă icircn toată ţara In aceste şcoli vor fi primiţi fii de muncitori săraci şi vor avea toate icircnlesnirile pentru a ajunge cacirct mai departe icircn cunoaşterea meshyseriei

Ministerul Agriculturii a deschis pentru fete o şcoală de agricultură icircn comuna Borşa (jud Cluj) unde mdash după doi ani de şcolaritate mdash e-

dele icircn sus aşa ca să nu se atingă unul de altul apoi umplem cu nisip binişor golurile dintre ei pacircnă nu se mai văd nici cozile icircncepem alt racircnd pacircnă ce sa umplut lada Deasupra să vină totul bine acoperit cu risip Cacircnd voim să scoatem din ei umshyblăm cu multă grije ca să nu-i vă-tămăm Se păstrează la loc aieros feriţi de ger sau icircntro pivniţă curată uscată

Păstrarea cărnii pe timp cald Veshynind dela oraş pe timp călduros gospodina aduce uneori şi cacircte un kgr de carne ca să o gătească a doua zi In timp cald carnea icircncepe să se strice de pe o zi pe alta De aceasta o putem feri ţinacircndu-o cacircshyteva clipe icircn apă clocotindă apoi o scoatem o punem să se răcească şi o ţinem pacircnă a doua zi icircn pivniţa răcoroasă

o raquo

levele piimese o diplomă ce le dă drept să ocupe un serviciu plătit de Stat

icircnvăţămacircntul şi icircntreţinerea icircn şcoală sunt gratuite Se pot icircnscrie muncitoare absolvente a patru clase primare intre vacircrsta de 18mdash35 ani

Noua lege a cultelor care sta Sa temelia racircnduielii noastre biserishyceşti aşteaptă să capete pe curacircnd şi un regulament Cu acest prilej se va racircndul toate cultele din ţară şi toţi slujbaşii plătiţi de Stat

IcircN STRĂINĂTATE

Confer inţa de la P a r i s Miniştri celor patru state U R S S Ameshyrica Franţa şi Anglia sau icircntrunit la Paris ca să hotărască soarta fosshytelor colonii italiene

Rufia a cerut ca acestea să fie date icircnapoi italiei America şi Anshyglia sau opus

P lanu l de r e f a c e r e a Cehosloshyvaciei alcătuit pe cinci ani a fost aprobat de adunarea naţională a ţării şi prevede ca icircn curs de cinci ani ţara să-şi mărească puterea fashy

bricilor şi să refacă toate răr icircle răzshyboiului

Moa r t ea lui Eduard Beneş Eduard Beneş fostul preşedinte al Cehoslovaciei a icircncetat din viaţă icircn ziua de 4 Sept a c El a fost icircnshymormacircntat cu mare cinste şi a fost placircns de icircntreg popoiul cehoslovac

Greva muncitori lor din Ame-rice Muncitorii de pe coasta apushyseană a Americei cei din porturi şi dela vapoare au oprit lucru ceracircnd mărirea salariilor

Noul guveru f rancez de sub conducerea DIui Queuille a hotăricirct să mărească preţul lucrurilor icircntre altele şi a panii

A V I Z A d u c e m la cunoşt inţa stushy

denţ i lor de la A c a d e m i a Teolaquo l o g i c ă ort rom din Cluj că e x a m e n e l e din s e s i u n e a S e p shytemvrie s e vor f inea icircntre 20-30 Septemvrie Şi a n u m e e x a m e shyn e l e anua le de la 20mdash30 Sept examenul I gen era l icircn 27mdash28 Sept e x a m e n u l II g e n e r a l icircn 2 8 - 3 0 Spt

Dispozi ţ i i l e privitoare la icircnshyceputul noului an ş c o l a r s e vor anunţa imediat după reorshyganizarea icircnvăţămacircntului t eo-ieg ic

Rector Prot stv Dr L O MUNTEANU

Secretar Diacon LEON BAcircNDILĂ

bdquoZEFIR S A INDUSTRIE CHIMICĂ DIN CLUJ Str Kossuth 7 mdash - Telefon 19-77

lnreg Cam Corn Nr 341947 Fsoc

Nr de ordine 250 Serv Ecou Z6

V I N D E

Tămacircie şi L u m i n ă r i

Ce sa petrecut icircn ultimele două săptămacircni

Treburile din luna Septemvrie Gospodăria- Cine are copii de

şcoală icircncepe să se gacircndească Ia icircnshyzestrarea lor sau la pregătirea penshytru examenele ce au de dat Părinţii sunt datori să mai supravegheze munca copiilor şi să nu-i lase de capul lor

Gospodina icircncepe grijitul casei pentru iarnă In jurul casei prinde a se aduna rodul cacircmpului

Orice iroseală e un păcat De aceia trebuie chibzuială ca şi pentru lushycrurile din casă In pivniţe şi beciuri se aşează cu racircnduială icircn nisip zarzavaturi pentru iarnă se pun murăturile

In vie se pregătesc vasele pentru vin punacircnd să le repare De aseshymenea se pregăteşte şi pivniţa ori zemnicul pentru primirea zarzavashyturilor de toamnă Se icircnlătură mushycigaiul prin pucioasă

Grădina de zarzavaturi e icircn toiul belşugului ei Ceapa se icircntinde ca să fie bine uscată Pătlăgelile roşii se culeg pe vreme bună ca să nu prindă mucigai Se poate sămăna salata de iaină spanacul

In livadă icircncepe culesul merelor şi al perelor La cules trebue băgare de seamă

In Livadă e multă hărnicie Se culeg poamele toate Copacii se curăshyţă apoi demuchi cu o perie aspră

Pe cacircmp se continuă cu aratul de toamnă adacircnc Dacă a fost vreme potrivită se coseşte icircncă odată lu-ţerna Pază mare la girezi icircmposhytriva focului Intro clipă se face scrum munca de 0 vară Se pregăshyteşte din vreme sămacircnţa de gracircu trecacircndu-o prin trior

In vii e veselie şi mişcare Se culeg strugurii fierbe musiul

Vitele se aleg Cele de muncă de o parte cele de icircngrăşat de alta Acum au cu ce să fie hrănite bine

In grădina de zarzavat se culeg mai toate zarzavaturile Rămacircne doar Şarza şi acele verdeţuri cari pot fi

cHagăaane Şt O IOSIF

Doamne către tine ndrept Astăzi ruga mea umilă Eartă celuia nedrept Dela tronul tău aştept Cel din urmă semn de milă

Ca un demon cad icircnvins Fulgerat de suferinţă In genunchi cu graiul stins Şi cu sufletul cuprins De obidă şi căinţă

Dornic braţele-mi icircntind Către cerurile Tale

- Valurile mă cuprind Inima mi-o simt murind De neţărmurita jale

Şi pe Tine Te mai chem Doame tu eşti sfacircnt şi mare Macircntue-mă de blestem Către tine placircng şi gem

Indurare I

C U R I O Z I T Ă Ţ I

In ţara Japoniei icircn orce lună a anului sar naşte cineva se socoteşte că el sa născut la 1 Ianuarie Astfel toţi japonezii au aceiaşi zi de naştere

bdquoZEFIR S A INDUSTRIE CHIMICĂ DIN CLUJ Str Kossuth 7 mdashmdash Telefon 19-77

Inreg Cam Com Pr 341947 Fsoc

CUMPĂRĂ ORICE CANTITĂŢI

Răşină de Brad

Sfaturi practice la felurite trebuinţe Scroafele le icircmpiedecăm să-şi măshy

nacircnce purceii dacă icirci afumăm pe aceştia icircn fiecare zi cu oţet

Animalele de jug şi de ham sushy

fere mult din cauza muştelor Pe a-cestea le alungăm mai uşor dacă frecăm vita cu buruiana numită coada şorecelului care creşte pe lacircngă toate drumurile icircnainte de-a o icircnshytrebuinţa o strivim puţin

Dacă punem crenguţe de arini cu

frunzele pe ele icircn coteţele de găini a doua zi dimineaţa ele sunt de multe ori pHae de păduchi de găini Arzacircndu-le şi punacircnd altele proasshypete scăpăm bietele găini de chinul acestor paraziţi

Cacircnd se icircnmulţesc racircmele prea

tare icircn grădina de legumi navem decacirct să stropim straturile cu apă sărată puţin căci aceasta omoară rashymele Sarea gunoeşte şi pămacircntul

Dacă punem pe timp fără pic de

vacircnt un vas cu cărbuni aprinşi sub pom şi pe cărbuni presarăm răşină firimiţată şi praf de pucioasă cad cele mai multe omizi jos iar cele cari nu cad mor

Spălarea ciorapilor de lacircnă La

aceasta se foloseşte Ammoniac subshyţiat cu cantitatea icircnzecită de apă Ciorapii se icircnmoaie icircn această apă se freacă şi bat şi iarăşi se icircnmoaie repeţind procedura aceasta de cacircteva ori In fine se clătesc icircn apă rece şi se usucă Lacircna icircşi va căpăta elastishycitatea de mai icircnainte şi spacirclacircndu i astfel nu icircntră deloc nu se stricircmtează

acoperite cu frunzar spre a da repede primăvara (salată) varzavaturile şi legumele se păstrează pe iarnă şi uscate la soaie după ce se taie bushycăţele şi se opăresc icircn apă clocotită

Pe cacircmp e iarăşi hărnicie Se dă zor cu aratul şţ semăi atul

8 Pag R E N A Ş T E R E A

Curăţitul sticlelor se face foarte bine cu cartofi nefierţi tăiaţi foarte mărunt pe cari icirci vacircracircm icircn sticlă şi turnacircnd apă peste ei ii scuturăm bine Dacă e murdărie veche pe pă-reţii sticlei o umpiem cu cartofi astshyfel zdrobiţi şi cu apă şi o lăsăm timp de o zi aşa urmacircnd apoi tot icircn felul de mai nainte

Păstrarea legumelor Cartofii se păstrează icircn gropi sau

icircn pivniţă icircntrun colţ e bine să se pună printre ei bucăţi de var nestins care opreşte icircncolţirea lor

Ardeii graşi proaspeţi^evampihmaţi se păstrează toată iarna aşa pe funshydul unei lăzi de lemn punem nisip foarte mărunt curat şi uscat In nishysip icircmplacircntăm ardeii proaspeţi nevăshytămaţi cu vacircrfurile icircn jos t u coa-

IcircN ŢARĂ

Moţilor c a r e vacircnd p roduse casnice din judeţele Alba Arad Bihor Cluj Caras Hunedoara Seshyveri n şi Turda li se dă voe să-şi vacircndă marfa pe orice piaţă fără să fie obligaţi a plăti taxă după locul ce-1 ocupă la vacircnzarea marfei

Autorizaţia pentru comerţ o pot obţine deasemenea rară să mai plăshytească vre-o taxă

Gospodar i i cari nau predat pacircnă la data de 15 August a c cotele de lacircnă fixate de Minister mai pot preda aceste cote fără să fie pedepshysiţi pacircnă la 1 Oct a c dacă pacirc ă icircn momentul predării ru li sau făshycut acte de dare icircn judecată

Şcoli tehnice noi vor lua fiinţă icircn toată ţara In aceste şcoli vor fi primiţi fii de muncitori săraci şi vor avea toate icircnlesnirile pentru a ajunge cacirct mai departe icircn cunoaşterea meshyseriei

Ministerul Agriculturii a deschis pentru fete o şcoală de agricultură icircn comuna Borşa (jud Cluj) unde mdash după doi ani de şcolaritate mdash e-

dele icircn sus aşa ca să nu se atingă unul de altul apoi umplem cu nisip binişor golurile dintre ei pacircnă nu se mai văd nici cozile icircncepem alt racircnd pacircnă ce sa umplut lada Deasupra să vină totul bine acoperit cu risip Cacircnd voim să scoatem din ei umshyblăm cu multă grije ca să nu-i vă-tămăm Se păstrează la loc aieros feriţi de ger sau icircntro pivniţă curată uscată

Păstrarea cărnii pe timp cald Veshynind dela oraş pe timp călduros gospodina aduce uneori şi cacircte un kgr de carne ca să o gătească a doua zi In timp cald carnea icircncepe să se strice de pe o zi pe alta De aceasta o putem feri ţinacircndu-o cacircshyteva clipe icircn apă clocotindă apoi o scoatem o punem să se răcească şi o ţinem pacircnă a doua zi icircn pivniţa răcoroasă

o raquo

levele piimese o diplomă ce le dă drept să ocupe un serviciu plătit de Stat

icircnvăţămacircntul şi icircntreţinerea icircn şcoală sunt gratuite Se pot icircnscrie muncitoare absolvente a patru clase primare intre vacircrsta de 18mdash35 ani

Noua lege a cultelor care sta Sa temelia racircnduielii noastre biserishyceşti aşteaptă să capete pe curacircnd şi un regulament Cu acest prilej se va racircndul toate cultele din ţară şi toţi slujbaşii plătiţi de Stat

IcircN STRĂINĂTATE

Confer inţa de la P a r i s Miniştri celor patru state U R S S Ameshyrica Franţa şi Anglia sau icircntrunit la Paris ca să hotărască soarta fosshytelor colonii italiene

Rufia a cerut ca acestea să fie date icircnapoi italiei America şi Anshyglia sau opus

P lanu l de r e f a c e r e a Cehosloshyvaciei alcătuit pe cinci ani a fost aprobat de adunarea naţională a ţării şi prevede ca icircn curs de cinci ani ţara să-şi mărească puterea fashy

bricilor şi să refacă toate răr icircle răzshyboiului

Moa r t ea lui Eduard Beneş Eduard Beneş fostul preşedinte al Cehoslovaciei a icircncetat din viaţă icircn ziua de 4 Sept a c El a fost icircnshymormacircntat cu mare cinste şi a fost placircns de icircntreg popoiul cehoslovac

Greva muncitori lor din Ame-rice Muncitorii de pe coasta apushyseană a Americei cei din porturi şi dela vapoare au oprit lucru ceracircnd mărirea salariilor

Noul guveru f rancez de sub conducerea DIui Queuille a hotăricirct să mărească preţul lucrurilor icircntre altele şi a panii

A V I Z A d u c e m la cunoşt inţa stushy

denţ i lor de la A c a d e m i a Teolaquo l o g i c ă ort rom din Cluj că e x a m e n e l e din s e s i u n e a S e p shytemvrie s e vor f inea icircntre 20-30 Septemvrie Şi a n u m e e x a m e shyn e l e anua le de la 20mdash30 Sept examenul I gen era l icircn 27mdash28 Sept e x a m e n u l II g e n e r a l icircn 2 8 - 3 0 Spt

Dispozi ţ i i l e privitoare la icircnshyceputul noului an ş c o l a r s e vor anunţa imediat după reorshyganizarea icircnvăţămacircntului t eo-ieg ic

Rector Prot stv Dr L O MUNTEANU

Secretar Diacon LEON BAcircNDILĂ

bdquoZEFIR S A INDUSTRIE CHIMICĂ DIN CLUJ Str Kossuth 7 mdash - Telefon 19-77

lnreg Cam Corn Nr 341947 Fsoc

Nr de ordine 250 Serv Ecou Z6

V I N D E

Tămacircie şi L u m i n ă r i

Ce sa petrecut icircn ultimele două săptămacircni

8 Pag R E N A Ş T E R E A

Curăţitul sticlelor se face foarte bine cu cartofi nefierţi tăiaţi foarte mărunt pe cari icirci vacircracircm icircn sticlă şi turnacircnd apă peste ei ii scuturăm bine Dacă e murdărie veche pe pă-reţii sticlei o umpiem cu cartofi astshyfel zdrobiţi şi cu apă şi o lăsăm timp de o zi aşa urmacircnd apoi tot icircn felul de mai nainte

Păstrarea legumelor Cartofii se păstrează icircn gropi sau

icircn pivniţă icircntrun colţ e bine să se pună printre ei bucăţi de var nestins care opreşte icircncolţirea lor

Ardeii graşi proaspeţi^evampihmaţi se păstrează toată iarna aşa pe funshydul unei lăzi de lemn punem nisip foarte mărunt curat şi uscat In nishysip icircmplacircntăm ardeii proaspeţi nevăshytămaţi cu vacircrfurile icircn jos t u coa-

IcircN ŢARĂ

Moţilor c a r e vacircnd p roduse casnice din judeţele Alba Arad Bihor Cluj Caras Hunedoara Seshyveri n şi Turda li se dă voe să-şi vacircndă marfa pe orice piaţă fără să fie obligaţi a plăti taxă după locul ce-1 ocupă la vacircnzarea marfei

Autorizaţia pentru comerţ o pot obţine deasemenea rară să mai plăshytească vre-o taxă

Gospodar i i cari nau predat pacircnă la data de 15 August a c cotele de lacircnă fixate de Minister mai pot preda aceste cote fără să fie pedepshysiţi pacircnă la 1 Oct a c dacă pacirc ă icircn momentul predării ru li sau făshycut acte de dare icircn judecată

Şcoli tehnice noi vor lua fiinţă icircn toată ţara In aceste şcoli vor fi primiţi fii de muncitori săraci şi vor avea toate icircnlesnirile pentru a ajunge cacirct mai departe icircn cunoaşterea meshyseriei

Ministerul Agriculturii a deschis pentru fete o şcoală de agricultură icircn comuna Borşa (jud Cluj) unde mdash după doi ani de şcolaritate mdash e-

dele icircn sus aşa ca să nu se atingă unul de altul apoi umplem cu nisip binişor golurile dintre ei pacircnă nu se mai văd nici cozile icircncepem alt racircnd pacircnă ce sa umplut lada Deasupra să vină totul bine acoperit cu risip Cacircnd voim să scoatem din ei umshyblăm cu multă grije ca să nu-i vă-tămăm Se păstrează la loc aieros feriţi de ger sau icircntro pivniţă curată uscată

Păstrarea cărnii pe timp cald Veshynind dela oraş pe timp călduros gospodina aduce uneori şi cacircte un kgr de carne ca să o gătească a doua zi In timp cald carnea icircncepe să se strice de pe o zi pe alta De aceasta o putem feri ţinacircndu-o cacircshyteva clipe icircn apă clocotindă apoi o scoatem o punem să se răcească şi o ţinem pacircnă a doua zi icircn pivniţa răcoroasă

o raquo

levele piimese o diplomă ce le dă drept să ocupe un serviciu plătit de Stat

icircnvăţămacircntul şi icircntreţinerea icircn şcoală sunt gratuite Se pot icircnscrie muncitoare absolvente a patru clase primare intre vacircrsta de 18mdash35 ani

Noua lege a cultelor care sta Sa temelia racircnduielii noastre biserishyceşti aşteaptă să capete pe curacircnd şi un regulament Cu acest prilej se va racircndul toate cultele din ţară şi toţi slujbaşii plătiţi de Stat

IcircN STRĂINĂTATE

Confer inţa de la P a r i s Miniştri celor patru state U R S S Ameshyrica Franţa şi Anglia sau icircntrunit la Paris ca să hotărască soarta fosshytelor colonii italiene

Rufia a cerut ca acestea să fie date icircnapoi italiei America şi Anshyglia sau opus

P lanu l de r e f a c e r e a Cehosloshyvaciei alcătuit pe cinci ani a fost aprobat de adunarea naţională a ţării şi prevede ca icircn curs de cinci ani ţara să-şi mărească puterea fashy

bricilor şi să refacă toate răr icircle răzshyboiului

Moa r t ea lui Eduard Beneş Eduard Beneş fostul preşedinte al Cehoslovaciei a icircncetat din viaţă icircn ziua de 4 Sept a c El a fost icircnshymormacircntat cu mare cinste şi a fost placircns de icircntreg popoiul cehoslovac

Greva muncitori lor din Ame-rice Muncitorii de pe coasta apushyseană a Americei cei din porturi şi dela vapoare au oprit lucru ceracircnd mărirea salariilor

Noul guveru f rancez de sub conducerea DIui Queuille a hotăricirct să mărească preţul lucrurilor icircntre altele şi a panii

A V I Z A d u c e m la cunoşt inţa stushy

denţ i lor de la A c a d e m i a Teolaquo l o g i c ă ort rom din Cluj că e x a m e n e l e din s e s i u n e a S e p shytemvrie s e vor f inea icircntre 20-30 Septemvrie Şi a n u m e e x a m e shyn e l e anua le de la 20mdash30 Sept examenul I gen era l icircn 27mdash28 Sept e x a m e n u l II g e n e r a l icircn 2 8 - 3 0 Spt

Dispozi ţ i i l e privitoare la icircnshyceputul noului an ş c o l a r s e vor anunţa imediat după reorshyganizarea icircnvăţămacircntului t eo-ieg ic

Rector Prot stv Dr L O MUNTEANU

Secretar Diacon LEON BAcircNDILĂ

bdquoZEFIR S A INDUSTRIE CHIMICĂ DIN CLUJ Str Kossuth 7 mdash - Telefon 19-77

lnreg Cam Corn Nr 341947 Fsoc

Nr de ordine 250 Serv Ecou Z6

V I N D E

Tămacircie şi L u m i n ă r i

Ce sa petrecut icircn ultimele două săptămacircni