rudolf steiner - curs de medicina pastorala

63
Biblioteca antroposofică Căutare Index GA Lucrări Online Următoarea Corecturi Rudolf Steiner COLABORAREA DINTRE MEDICI ŞI PĂSTORII SUFLETEŞTI CURS DE MEDICINĂ PASTORALĂ GA 318 Unsprezece conferinţe pentru medici şi preoţi şi o alocuţiune pentru medici, prezentate la Dornach între 8 şi 18 septembrie 1924 Traducere după: Rudolf Steiner DAS ZUSAMMENWIRKEN VON ÄRZTEN UND SEELSORGERN. PASTORAL MEDIZINISCHER KURS Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1989 GA 318 Traducător: Diana Sălăjanu Lector: Dr. Corneliu Băbuţ ©2005 Editura TRIADE Cluj-Napoca ISBN 973-9196-19-5 EDITURA TRIADE Str. Cetăţii Nr. 9 400166 Cluj Napoca Tel/Fax: 021.240.13.17 Mobil: 0740.216.020; 0745.086.007 [email protected] Despre publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte în trei mari secţiuni: lucrări scrise – conferinţe – opere de artă (vezi privirea generală de la sfârşitul volumului). Între anii 1900 şi 1924, Rudolf Steiner a ţinut numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial, el nu voia ca aceste conferinţe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute “drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s a simţit răspunzător să pună în ordine aceste notiţe. I a încredinţat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, revizuirea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se ţină seama de rezerva sa faţă de toate conferinţele tipărite în acest fel: “Trebuie totuşi să se ţină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli”. În lucrarea sa autobiografică Cursul vieţii mele (cap. 35) el face referiri la raportul dintre conferinţele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, şi scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, şi pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale. După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform îndrumărilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie. Informaţii mai precise referitoare la documentele care stau la baza textului de faţă se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului “ Note ”. CUPRINS PRIMA CONFERINŢĂ Dornach, 8 septembrie 1924 Delimitare clară între profesia preotului şi cea a medicului. – Aspecte istorice. Activitatea pastorală: îngrijirea sufletească la omul sănătos şi la omul bolnav; importanţa igienică a măsurilor de natură religios cultică, post, asceză ş.a.m.d.; problema efectului vindecător al sacramentului. Atitudinea medicului şi atitudinea preotului faţă de bolnavul psihic. Tripla natură a acţiunilor

Upload: ionescu-marian

Post on 25-Nov-2015

68 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

  • Biblioteca antroposofic Cutare Index GA Lucrri Online Urmtoarea

    Corecturi

    Rudolf Steiner

    COLABORAREA DINTRE MEDICI I PSTORII SUFLETETI CURS DE MEDICIN PASTORAL

    GA 318

    Unsprezece conferine pentru medici i preoi i o alocuiune pentru medici,prezentate la Dornach ntre 8 i 18 septembrie 1924

    Traducere dup: Rudolf Steiner

    DAS ZUSAMMENWIRKEN VON RZTEN UND SEELSORGERN. PASTORAL MEDIZINISCHER KURSEditura Rudolf Steiner, Dornach/Elveia 1989

    GA 318

    Traductor: Diana SljanuLector: Dr. Corneliu Bbu

    2005 Editura TRIADE Cluj-NapocaISBN 973-9196-19-5

    EDITURA TRIADEStr. Cetii Nr. 9

    400166 Cluj Napoca

    Tel/Fax: 021.240.13.17 Mobil: 0740.216.020; 0745.086.007

    [email protected]

    Despre publicarea conferinelor lui Rudolf Steiner

    Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 1925) se mparte n trei mari seciuni: lucrri scrise conferine opere de art (vezi privireageneral de la sfritul volumului).

    ntre anii 1900 i 1924, Rudolf Steiner a inut numeroase conferine i cursuri, att publice ct i pentru membrii Societii Teosofice, maitrziu, ai Societii Antroposofice. Iniial, el nu voia ca aceste conferine, prezentate ntotdeauna liber, s fie fixate n scris, ele fiindconcepute drept comunicri orale, nedestinate tipririi. Dar cnd textele acestor conferine au nceput s fie rspndite sub diverse formeincomplete i cu greeli, fiind redactate de unii dintre auditorii si, el s a simit rspunztor s pun n ordine aceste notie. I a ncredinataceast sarcin Mariei Steiner von Sivers. Ei i revenea alegerea stenografilor, revizuirea textelor i corectarea lor n vederea editrii.Deoarece, din lips de timp, Rudolf Steiner nu a putut s corecteze el nsui textele dect ntr un numr foarte mic de cazuri, trebuie s sein seama de rezerva sa fa de toate conferinele tiprite n acest fel: Trebuie totui s se in seama de faptul c n stenogramelenerevizuite de mine exist greeli.

    n lucrarea sa autobiografic Cursul v ieii mele (cap. 35) el face referiri la raportul dintre conferinele pentru membri, care la nceput nu aufost accesibile dect sub form de manuscrise tiprite avnd un caracter particular, i scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv esteredat la sfritul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, i pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuricare se adresau unui numr mic de participani, familiarizai cu bazele tiinei spirituale.

    Dup moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a nceput, conform ndrumrilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner.Prezentul volum face parte din aceast ediie. Informaii mai precise referitoare la documentele care stau la baza textului de fa se gsesc,att ct este necesar, la nceputul capitolului Note.

    CUPRINS

    PRIMA CONFERIN Dornach, 8 septembrie 1924

    Delimitare clar ntre profesia preotului i cea a medicului. Aspecte istorice. Activitatea pastoral: ngrijirea sufleteasc la omulsntos i la omul bolnav; importana igienic a msurilor de natur religios cultic, post, ascez .a.m.d.; problema efectuluivindector al sacramentului. Atitudinea medicului i atitudinea preotului fa de bolnavul psihic. Tripla natur a aciunilor

  • vindector al sacramentului. Atitudinea medicului i atitudinea preotului fa de bolnavul psihic. Tripla natur a aciunilorterapeutice. Terapia acionnd dinspre via asupra contienei, sacramentul acionnd dinspre contien asupra vieii: despreposibila colaborare, rezultnd de aici, dintre preot i medic, fiecare conform misiunii sale.

    CONFERINA A DOUA Dornach, 9 septembrie 1924

    Modificrile patologice ale corpului fizic. nelegerea corpului uman printr o considerare plastic artistic, printr o consideraremuzical i prin nelegerea Logosului (corp eteric, corp astral i Eu). Modurile diferite de interaciune a prilor constitutive aleomului i strile provocate prin aceast interaciune. Mai multe stadii ale tririi spirituale, nelegere, pe baza acestora, a unorpersonaliti neobinuite, ca Sfnta Tereza. Corelarea acestor raporturi de via cu nite procese organice maladive.

    CONFERINA A TREIA Dornach, 10 septembrie 1924

    Descriere a tririlor potenate n cadrul celor patru stadii i cauzele lor spiritual tiinifice. Efectul unor asemenea procese npatologie: Sfnta Tereza. Prin studierea unor asemenea fenomene, medicul poate ajunge la aplicarea factorului terapeutic.Interferen cu karma. Cum trebuie conceput voina liber i responsabilitatea.

    CONFERINA A PATRA Dornach, 11 septembrie 1924

    Pentru judecarea responsabilitii i a voinei libere e necesar cunoaterea exact a evoluiei postnatale a omului. Descriereaacesteia innd seama de curentul ereditar i de prile constitutive. Copilul percepe spiritualul din ambiana sa natural i uman:entitile spirituale. Punerea n libertate a forelor plsmuitoare, facultatea memoriei. Dezvoltarea forelor inteligenei. Fore solaren primii apte ani: fore eterice care modeleaz corpul, fore lunare n a doua perioad de apte ani: fore astrale care modeleazcorpul capabil de reproducere. Fore solare active n elementul spiritual sufletesc. Fore planetare acionnd la plsmuirea corpuluin a treia perioad de apte ani. Transformarea din jurul vrstei de douzeci de ani. Aciunea stelelor fixe n a patra perioad deapte ani. Omul care a fost lsat de forele cosmice n seama lui nsui i n ceea ce privete meninerea corpului. Importanaacestui aspect: libertate i responsabilitate.

    CONFERINA A CINCEA Dornach, 12 septembrie 1924

    Particulariti ale contienei, memoriei, vorbirii i voinei i cauzele lor n interaciunea prilor constitutive. Evoluie patologic ntrei etape. Patologie: neadaptarea cu voina n lume. Debilitate mintal, memorie ilogic; demen, paranoia. Alt stadiu debilitatea mintal congenital. Integrarea pretimpurie a organizrii Eului precocitate, demen dobndit, pericolul unor msuripedagogice nejuste (Frbel). Apariia tendinei de a nu ine seama dect de tine nsui.

    CONFERINA A ASEA Dornach, 13 septembrie 1924

    Considerarea bolii din punctul de vedere al karmei. n trecut: boala este cauzat de pcat; n prezent: pcatul este consecinaunei organizri maladive. Discutarea cu ajutorul unui exemplu concret a efectelor comportamentului dintr o existen ulterioarasupra modelrii vieii i organismului. ncarnare anterioar modelarea capului. Viaa dintre moarte i o nou natere sistemulrespirator. Examinarea unor condiii generale cauzate de karma; cum ul n tratarea raporturilor psihopatologice. Dezvoltareavieii spirituale n contact cu realitile. Arta vindecrii ca serviciu divin.

    CONFERINA A APTEA Dornach, 14 septembrie 1924

    Distincie ntre procesul extrauman i procesul uman intern. Inspiraia construind entitatea uman. Activitate a corpului astral.Expiraia activitate a corpului eteric. Activitate a astralitii cosmice n timpul somnului. Procesul neuro senzorial ca respiraie maisubtil care se desfoar n elementul cldur, la care expiraia trece n mod normal n inspiraie. O dat cu elementul cldurinspirm lumin, chimism, vitalitate. Spre cellalt pol expiraie modificat activat, care furnizeaz fore metabolismului. Luminainspirat o dat cu elementul cldur devine activitate de gndire. Karma din trecut karma pentru viitor.

    CONFERINA A OPTA Dornach, 15 septembrie 1924

    Fore ale Universului: Aciune solar, aciune lunar asupra plantei i influene planetare. Cunoaterea vieii solare n raport cufiina uman, karma care se revars spre interior i karma care se revars spre exterior influene solare i lunare n interaciunealor. Activitile terapeutice pe baza acestei cunoateri.

    CONFERINA A NOUA Dornach, 16 septembrie 1924

    Apariia unor cauze patogene n timpul somnului cutarea remediilor. Somnabolismul ca exemplu al strilor maladive. Somnul dintemplu i cunoaterea procesului de vindecare. n locul acestora, o observare spiritualizat i o aciune spiritualizat asupra vieiidin partea medicului. Raporturi corespunztoare n activitatea preotului. Importana acestor cunotine pentru nelegereamaterialismului i a spiritismului; patologie a culturii i terapie a culturii. Boal i cauz de boal i viei pmnteti succesive.

    CONFERINA A ZECEA Dornach, 17 septembire 1924

    Biruirea pasivitii gndirii prin cunoaterea poziiei omului n Cosmos. Eul uman ntre respiraia zilnic i respiraia unui an cosmicplatonic. Anul cosmic n raportul su cu ritmul respirator al zilei, cu ritmul respirator al unei viei umane, cu ritmul veghe somn. Forehibernale i estivale n Macrocosmos drept fore creatoare ale organismului neuro senzorial, respectiv ale organismului metabolic.nelegerea lumii dup msur, numr i greutate, iraionalul i calea recunoaterii acestuia, de la Nomia la Sophia.

    CONFERINA A UNSPREZECEA Dornach, 18 septembrie 1924

    Vechea medicin misterial i nnoirea ei n prezent. Sinteza: subnatur = Tatl, supranatur = Spirit, mijloc = Christos. Patologiaomenirii pe calea evoluiei sale. Moartea pe Golgotha = procesul vindector. Calea medicului. Calea preotului.

    ALOCUIUNE Dornach, 18 septembrie 1924

    NOTERudolf Steiner despre stenogramele conferinelor sale

  • Ediia Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner

    DESENELE LA TABL

    Acas Index GA Lucrri Online Urmtoarea

  • Biblioteca antroposofic Cutare Lucrri Online Index GA318 Urmtoarea

    Corecturi

    Rudolf Steiner

    COLABORAREA DINTRE MEDICI I PSTORII SUFLETETI CURS DE MEDICIN PASTORAL

    GA 318

    PRIMA CONFERIN [ Not ]

    Dornach, 8 septembrie 1924

    Dragii mei prieteni! n cadrul acestui curs, noi am reunit pentru prima oar membrii a dou domenii de activitate spiritual i aceast reunirereprezint ceva cu totul deosebit. De aceea va fi necesar s ne nelegem nc de astzi asupra sensului acestei ntlniri, n primul rnd pebaza a ceea ce va trebui s constituie coninutul acestui curs. Pentru nceput, a vrea doar s atrag atenia asupra faptului c acest curs vafi, poate ca nici un altul, un exemplu pentru felul cum, prin modelarea deosebit a vieii spirituale din epoca noastr, nite vechi tradiii, nitevechi ornduieli, trebuie s fie rennoite, fiindc ceea ce a fost cultivat sub numele de medicin pastoral i-a pierdut, de fapt, coninutul.Vom vedea acest lucru n cursul expunerilor. n schimb, tocmai din substraturile epocii noastre va rezulta o misiune deosebit de important,care, la rndul ei, dac o sintetizm, va avea voie s poarte, ntr-o expunere, numele de medicin pastoral. Am avut grij cu strictee ca ncadrul acestui curs s fie reunii, n esen, teologi autentici, precum i personaliti care sunt sau vor deveni cu adevrat medici, medici nsensul c noi le putem garanta acest titlu conform misiunii Seciei de Medicin de la Goetheanum. Cum trebuie s ia form acest sens, toateacestea vor ajunge s fie discutate tocmai n cadrul acestui curs. Am admis, firete, cteva excepii, dar foarte puine, iar acestea sunt binentemeiate n cadrul a ceea ce este convingerea Seciei de Medicin de la Goetheanum. Esenialul va fi, nainte de toate, dragi prieteni, cadvs. s trii, att n domeniul teologiei, ct i n domeniul medicinei, n nite noiuni absolut clare tocmai n privina a ceea ce face posibil,n sensul unei noi medicini pastorale, colaborarea teologilor cu medicii. Despre o asemenea colaborare s-a vorbit adeseori i s-a constatatc tocmai micarea antroposofic trebuie s se bizuie pe o asemenea colaborare. Dar au aprut i nite aspecte pe care va trebui s lerectificm tocmai n cadrul acestui curs. Colaborarea la care m-am referit nu trebuie s fie conceput, n nici un caz, dragii mei prieteni, ca ointervenie diletant a unui domeniu n cellalt. Nu poate fi deloc vorba ca teologii s devin terapeui sau terapeuii s devin, ntr-un fel,teologi. Bineneles, n msura n care sunt terapeui sau teologi. E vorba de o colaborare, de a lucra mn n mn. n schimb, acest cursva trebui s acorde mare importan faptului c nu e voie ca totul s fie caricaturizat i haotizat, c nu e voie nici nu tiu la ce ar folosi ca teologul s ncerce s se amestece n mod diletant n tot felul de probleme medicale, care, oricum, nu pot face parte din misiunea lui. iinvers, medicul trebuie s devin contient, n sensul n care nelegem noi lucrurile, de poziia pe care trebuie s o ocupe fa de teolog. Denelegerea total, din ambele pri, a acestui lucru, va depinde extraordinar de mult. Ei bine, am avut prilejul s auzim, de exemplu, i aaceva: Da, teologul trebuie, desigur, s-i nsueasc nite cunotine de medicin. Bineneles, ne putem nsui oricnd cunotine dintr-un domeniu sau altul, va fi chiar foarte bine s ne nsuim mereu cunotine noi. Dar esenialul aici este s ne dm seama n mod cuadevrat clar i lmurit: medic, terapeut, este acela care n gndirea, simirea i voina sa uman are pregtirea specific medical, i nimeni,chiar teolog fiind, nu ar trebui s cread c poate interveni n lume cu nite cunotine medicale dac nu are aceast pregtire specificmedical. i invers, medicul va trebui s dezvolte o noiune absolut special despre profesia sa i el va trebui s nvee s neleag, prinmedicina pastoral, c s-a spus un lucru esenial cnd s-a spus: preotului i aparine flacra de jertf, medicului, caduceul lui Mercur. inumai prin cooperarea flcrii de jertf cu caduceul lui Mercur este posibil o activitate prosper. Nu trebuie s vrem s vindecm prinflacra de jertf i s celebrm cultul prin caduceul lui Mercur. Dar trebuie s nelegem c amndou sunt serviciu divin. i, cu ct nelegemmai mult c ambele sunt serviciu divin, cu att mai rodnic va fi colaborarea, dac medicul rmne medic, preotul rmne preot, intervenindvindector n lume n mod corespunztor. Micarea noastr antroposofic nu are voie s devin terenul pe care se arunc toate de-a valma,n mod haotic, fiindc prin aceasta ar avea de suferit seriozitatea, seriozitatea pe care tocmai c noi ar trebui s o cultivm att de intens ncadrul micrii antroposofice. Putem ti foarte bine, la modul general, ca s folosesc un exemplu radical, cam ce se ntmpl cnd se executo operaie la un picior; dar nu ar trebui s credem c am putea executa imediat o operaie la picior. Ar trebui s avem aceast atitudine fade tot ceea ce ine de medicin. nainte de toate, antroposofia nu are voie s devin n nici un fel o propagand pentru crpceal. Nu evoie ca ea s devin aa ceva nici prin faptul c, s zicem, unii teologi ar deveni nite crpaci. Acest lucru trebuie clarificat n modul cel mailimpede; i atunci, ceea ce va porni din direcia Seciei de Medicin de la Goetheanum va trata cu cea mai mare seriozitate ceea ce l poatesitua pe om n faa lumii, n sens antroposofic, ca vindector, dar va trebui s existe, de asemenea, o organizare real i va fi necesar capoziia acelui medic care vrea s acioneze n sensul Seciei de Medicin de la Goetheanum s fie decis n mod clar pentru aceast Secie.Acest lucru nu va fi posibil dect dac aceast organizare va deveni una absolut real, astfel nct s se poat ajunge n viitor ca, ntr-unanumit sens, s devin medic un om care e medic n sensul Seciei de Medicin de la Goetheanum. Ei bine, dragii mei prieteni, prin aceastava aprea justificat faptul c am evitat s admitem la acest curs terapeui care nu sunt medici. Astfel c cei care sunt prezeni astzi aici camedici au dreptul i n sensul lumii exterioare s-i declare calitatea de medic n esen, cu cteva mici excepii.

    Prin aceasta sper c am czut de acord asupra unui aspect, dragii mei prieteni. Dar acest aspect, prin faptul c l-am discutat, n priminstan, mai mult n mod aluziv, mai mult sub aspect organizatoric, va deveni ntru totul, conform ndreptirii sale, obiect al medicineipastorale nsei. Cnd, cu puin timp n urm, din direcia teologilor a pornit ideea de a li se oferi teologilor ceva din domeniul medical, eu nuam putut rspunde acestei iniiative altfel dect spunnd: Ei bine, voi ine un curs de medicin pastoral la care pot lua parte teologii. iastfel, a fost organizat acest curs de medicin pastoral de ctre Secia de Medicin de la Goetheanum, iar teologii pot lua parte la el.Trebuie s ne fie absolut clar ntreaga structur a ceea ce ntreprindem noi aici.

    Ei bine, dragii mei prieteni, medicina pastoral nu a fost, de fapt, la urma urmei, o materie n cadrul facultii de medicin, ci n cadrulfacultii de teologie; i aceast medicin pastoral care a fost cultivat n facultile de teologie nu coninea nimic care s in de medicinapropriu-zis. Sau a vrea s ntreb: Oare vreunul dintre medicii cu pregtire universitar aici prezeni a putut nva el nsui, n cadrulstudiilor sale de specialitate de la facultatea de medicin, puin medicin pastoral? l rog s ridice mna pe acela care a fcut acest lucru.n programa facultilor de medicin nu apare aa ceva, n schimb, joac un anumit rol n cadrul facultilor de teologie catolice. n cadrulfacultilor evanghelice nu mai joac aproape nici un rol, dar n cadrul facultii de teologie catolice, medicina pastoral joac un anumit rol,

  • i acest lucru i are bunul su temei. Doar c ea nu conine nimic de natur medical. Ea conine, n esen, urmtorul lucru: n primul rnd,ceea ce i este necesar pstorului sufletesc, n cadrul pstoririi sufleteti, pentru a putea aciona n sensul ngrijirii sufleteti nu numai ncazul celor care sunt ncredinai pstoririi sale sufleteti ca oameni sntoi, ci i n cazul celor care i sunt ncredinai ca oameni bolnavi.Dar misiunea lui este pstorirea sufleteasc; i aici apare deja o nuan diferit, dup cum el are n ngrijirea lui sufleteasc un om bolnav,mai ales unul grav bolnav, sau un om sntos. Atunci esenial este felul n care trebuie s concepem pstorirea sufleteasc la nite oamenibolnavi, eventual grav bolnavi, felul n care trebuie s ne comportm n aceste cazuri. n schimb, eu nu am cunoscut nc, de fapt, nici ocarte de medicin pastoral n care s nu se spun n mod expres i repetat c prima ndatorire a pstorului sufletesc este aceasta, de aacorda ajutor, n prim instan, prin sfat i fapt, pentru gsirea medicului potrivit, dar c el trebuie s se abin de la orice interveniemedical. V atrag atenia asupra acestui lucru.

    Un al doilea capitol important al medicinei pastorale este acesta, de a se rspunde ntrebrilor care se leag de igiena msurilor religios-cultice. De exemplu, trebuie s se discute cu profanii avantajele sau dezavantajele posturilor prescrise prin cult pentru sntate sau ce arede spus tiina medical n legtura cu datina circumciziei, i altele asemenea. n ceea ce-l privete pe preotul nsui noi avem de-a face,n principal, cu faculti de teologie catolice , s-a discutat ce trebuie s se tie sub aspect igienico-medical n legtur cu asceza. Suntmulte lucruri de spus despre acest subiect.

    Un alt capitol se refer la diferitele msuri care trebuie s fie luate, n ceea ce privete terapia i sacramentalismul, n cadrul unei comunitiunde exist preot i medic. Dac o comunitate religioas pornete de la realitatea aciunii sacramentului va trebui s vorbim ndatdespre acest lucru , aceasta reprezint, ntr-adevr, ceva care se ntlnete cu interveniile care se fac cu ajutorul remediilor, i noi avem,n cazul unor asemenea aciuni cum este, de exemplu, sfntul maslu, ceva pe care preotul i-l poate disputa, alturi de medic, la patulbolnavului. Pe acest trm trebuie s rspundem la ntrebarea, respectiv medicina pastoral de pn acum i d rspunsul, ce importanare primirea sacramentului mprtaniei dup ce boala a fost depit, i altele asemenea. Dac inem seama de aspectul spiritual, atunciintr neaprat n discuie interaciunea, la om, a sacramentului cu procesul terapeutic.

    Un alt capitol este acela i este un capitol foarte amnunit n cadrul medicinei pastorale care se ocup cu felul n care trebuie s secomporte pstorul sufletesc, n acord cu medicul, fa de bolnavul psihic, fa de persoanele cu o via sufleteasc diminuat sau anormal.Pentru asemenea psihopai, pstorirea sufleteasc se modific. Aceasta era, n esen, misiunea pe care i-a propus-o medicina pastoralde pn acum, i care a fost tratat n mod destul de amnunit, de-a lungul secolelor, prin permanenta invocare a pasajelor din PriniiBisericii.

    Acesta este un domeniu care nou, celor care suntem situai n snul unei nnoiri a vieii spirituale, nu ne poate aprea n aceeai lumin.De aici rezult, tocmai pe baza concepiei antroposofice fundamentale, nite misiuni importante, foarte importante, pentru o nou medicinpastoral. i, n msura n care rezult asemenea misiuni, noi putem studia acest lucru, dragii mei prieteni, dac examinm problema dindou direcii. S o examinm mai nti din direcia medicinei.

    Cu ce avem de-a face n cazul terapiei? Cnd aplicm unui bolnav medicamentul sau tratamentul, noi avem ntotdeauna de-a face cu faptulc, n efectul pe care intenionm s-l obinem printr-o substan sau printr-un proces, fizic sau spiritual sau sufletesc, depim peste totceea ce este interaciunea aa-zis normal a omului cu ambiana. Indiferent ce terapie aplicm, pretutindeni depim ceea ce face omul nviaa cotidian, fie la preluarea hranei, fie expunndu-se luminii sau aerului sau expunndu-se unor influene sufleteti, pretutindeni noidepim, prin terapie, aceste limite. Chiar atunci cnd prescriem dieta, noi facem un mic pas dincolo de aceste limite, dincolo de limitele aceea ce respect omul, n viaa cotidian, n relaiile cu ambiana. Noi facem ca remediile s acioneze asupra omului. Dac remediul folositeste o substan fizic, atunci va avea loc, drept consecin a remediului, un alt proces dect la simpla consumare a hranei. Dar aa staulucrurile i n cazul celorlalte influene terapeutice. Noi intervenim mereu asupra omului, printr-o msur terapeutic, n alt mod dect seintervine de obicei asupra lui n via. Cci cum se intervine n via asupra omului sau cum intervine el asupra lui nsui? Dragii mei prieteni,n privina a ceea ce intr sau poate intra n om, pe parcursul vieii, n cadrul diferitelor procese, trebuie s distingem trei lucruri: n primulrnd, ceea ce acioneaz n om aa cum acioneaz n natura exterioar procesele fizico-chimice, n al doilea rnd, ceea ce acioneaz n omnu n mod fizico-chimic, ci n sfera vital. Trebuie s vedem ce acioneaz n sfera vital, dar trebuie s vedem, n al treilea rnd, ce intervinen mod direct n sfera contienei.

    1. domeniu fizico-chimic2. via3. contien

    Plana 1

    Aici trebuie s stabilim o noiune important. n viaa obinuit, noi avem cele trei stri de contien: starea de veghe, starea de vis istarea de somn. n momentul n care ne apropiem cu o msur terapeutic adevrat, noi intervenim asupra contienei. Intervenim maimult sau mai puin, n funcie de msura terapeutic folosit. Dar aceast intervenie nu are loc niciodat, n cursul aa-numit normal alvieii, ntr-un mod att de direct. Dac omul mnnc, pur i simplu, dac el consum doar n mod obinuit alimente, atunci veghea, visul,somnul lui, se desfoar mai departe, dac e vorba de un consum obinuit de alimente, n mod normal, noi intervenim, cel mult, ntr-un fel,cu vreo diet dar aici grania este deja variabil asupra organismului, ca s provocm un somn mai sntos dect l avea pacientulnainte. Dar deja aici ncepe terapia.

    Cu totul altceva este dac omul, din cauza anumitor mprejurri, are febr, i dvs. acionai pe cale terapeutic. Dac ai interveni la omulsntos cu acelai mijloc, i-ai schimba starea de contien. Aadar, dvs., ca medic, trebuie s lucrai cu ceea ce are de-a face, propriu-zis,cu strile de contien. n timp ce altfel, n relaiile obinuite ale omului cu lumea nconjurtoare, avem de-a face cu viaa, n medicin avemde-a face cu intervenia asupra strilor de contien. Putei gsi aceasta pretutindeni, n cazul oricrei msuri terapeutice, i specificul uneimsuri terapeutice este faptul c ea intervine n ceea ce are de-a face, ntr-un fel, cu variabilitatea strilor de contien. i nici nu existvreun alt remediu eficient n afar de acela care intervine n entitatea uman att de profund, nct cuprinde entitatea uman pn la aceleizvoare din care rezult strile de contien. Dar prin aceasta, dvs., ca medic, ca terapeut, v situai n mod nemijlocit n ordinea spiritual

  • a lumii. Cci a schimba strile de contien nseamn c dvs. v situai n ordinea spiritual a lumii. i, dac avei o vindecare n mod realeficient, atunci, tocmai prin aceast ptrundere pn la strile de contien, dvs. atragei ntotdeauna elementul sufletesc n procesulterapeutic, chiar dac n subcontient. Nu rmnei n fizic. Consumarea obinuit a hranei, respiraia obinuit, celelalte procese, rmn nfizic, i componentele superioare ale fiinei umane acioneaz n mod indirect prin intermediul fizicului. i ele acioneaz, i acioneaz prinintermediul fizicului; n schimb, cnd acionai n mod terapeutic, dvs. atragei n mod nemijlocit sufletescul n aceast aciune. Astfel cputem spune: dac i nelege profesia n mod just, medicul se apropie n mod nemijlocit de spiritual. Doar n aparen msurile terapeuticesunt simple procese fizice sau biologice. Dac sunt msuri terapeutice adevrate de obicei, nu sunt niciodat aa , ele atrag ntotdeaunaelementul sufletesc, chiar dac pentru contiena obinuit acest lucru rmne, n prim instan, incontient. Dar ar trebui s urmriiodat, dragii mei prieteni, ce se petrece, propriu-zis, n om cnd coborm n mod direct febra printr-un adevrat proces terapeutic. Atunciacionm pn n adncul cel mai intim al fiinei sale, dup cum invers, procesul maladiv acioneaz pn n adncul cel mai intim al fiineisale, scoate la suprafa procesele din om dincolo de simplul aspect fizic i biologic. Aceasta, dintr-o direcie. Vedem cum, n mod absolutesenial, existena de medic, actul terapeutic, conduce, prin propria sa natur, din fizic n spiritual.

    S examinm acum tot att de serios profesia de preot. Dac profesia de preot nu este o simpl profesie de nvtor, ci dac preotultriete n actul cultic, atunci el este unit cu actul cultic, iar actul cultic conine n sine sacramentul. Dar sacramentul nu reprezint cevasimbolic. Sacramentul ce este el? El const n faptul c se desfoar nite procese exterioare. Aceste procese exterioare care sedesfoar aici conin n sine ceva care nu se epuizeaz o dat cu procesul chimic sau biologic care are loc aici, ci conin n sine niteorientri, nite direcii, care sunt integrate procesului fizic, procesului biologic, i care i au originea n spiritual. Se ndeplinesc nite procesesensibile n care, n cursul ndeplinirii lor, se revars spiritualitate. Fiinialitatea spiritual se manifest n actul cultic pe cale accesibilsimurilor. i ceea ce se petrece atunci n faa credincioilor se petrece, n prim instan, n faa contienei, i nu e voie s aib loc nimicaltceva dect ceea ce se petrece n faa contienei. Altfel nu e act cultic, sacrament, ci sugestie. Sacramentul, cultul, n sensul adevrat, nutrebuie s conin n sine niciodat ceva de natura sugestiei, dar el conine cu att mai mult n sine spiritualul. El se desfoar n faacontienei, dar acioneaz n snul vieii.

    La mprtanie, omul nu primete doar substana care i este oferit; atunci nu am avea de-a face cu un sacrament. Nu e vorba nici de unsimbol, ci e vorba de ceva care acioneaz n adncul vieii sale, pentru c sacramentul este svrit, celebrat, conform orientrii lumiispirituale, aa c putem spune: Terapia conduce viaa n sfera contienei. Cultul, cu sacramentul, conduce contiena n snul vieii.

    Plana 1

    Terapie:Cult (sacrament):

    via contiencontien via

    Prin aceasta, avei cele dou activiti polare, activitatea terapeutic i celebrarea cultului; amndou se comport, n realitate, n modpolar. n cadrul activitii terapeutice acionm, pornind de la via, asupra contienei i, n cazul procesului terapeutic, contiena devineun ajutor al nostru, firete, un ajutor care n contiena obinuit rmne incontient. n cazul celebrrii cultice, viaa devine un ajutorpentru ceea ce se svrete n faa contienei. Ambele activiti, dragii mei prieteni, dac nu doar sunt prezentate n mod schematic nfaa dvs., aa cum sunt prezentate ele aici, ci dac sunt primite n mod spiritual n interiorul sufletului, au nevoie, n general, de omul ntreg,dac devin profesie. i numai din cauz c n cadrul civilizaiei noastre noi am ieit n domeniul terapiei din spiritual, iar n domeniul teologieiam ieit din sfera vieii concrete, numai din cauz c n cadrul civilizaiei noastre ne-am rtcit n materialism n ceea ce privete terapeutica,i n abstractism n ceea ce privete teologia, numai din aceast cauz adevrata relaie este astzi cu totul acoperit. Dar aceast relaieadevrat trebuie s fie aprofundat din nou, trebuie s devin din nou activ. Trebuie s devin din nou clar faptul c medicul are nevoiedeja pentru diagnostic de o privire educat, care s-l fac s vad un proces biologic sau chiar fizic din organismul uman n lumina unorprocese spirituale cci toate procesele din organismul uman sunt spirituale , astfel c medicul are nevoie deja pentru diagnostic de oprivire educat, i nc i mai mult pentru terapie, pentru a vedea licrirea spiritualului n fizic.

    Preotul are nevoie de privirea educat pentru a vedea licrirea imaginii fizice corespunztoare unui proces spiritual. Din nou aspectul polar.Dar polaritile trebuie mereu s colaboreze n lume; i aceste dou polariti trebuie s colaboreze. i felul n care trebuie ele scolaboreze, tocmai aceasta va fi misiunea pe care vrem s o aprofundm n cadrul antroposofiei, dar care ajunge s se manifeste n modreal i n cadrul antroposofiei; astfel nct ne putem gndi, dragii mei prieteni, c prin aceast reuniune n cadrul cursului de medicinpastoral va putea fi format cu adevrat pentru viitor medicul antroposof, care, pe baza legturii sale cu lumea spiritual, s poat intra nrelaie just cu preotul, care, la rndul su, vine din snul micrii pentru nnoire religioas cretin. Va rezulta ceva absolut special pentrumedic i pentru preot, i atunci poate lua natere colaborarea just.

    Oare ce poate nsemna, n acest caz, a colabora, dragii mei prieteni? A colabora nu poate nsemna ca preotul s fac, n mod diletant, pemedicul, iar medicul s fac, tot aa, n mod diletant, pe preotul. Nu poate fi vorba de aa ceva. Cci, dac asta ar nsemna a colabora,adic preotul s tie puin medicin, medicul s participe ntru ctva la actul cultic al preoimii, a vrea s tiu de ce ar mai colabora ei. Cci,de ce ar trebui s se intereseze medicul, care are o pregtire de specialitate, de diletantismul preoesc-medical? Nu exist absolut nici unmotiv pentru aceasta. i de ce ar trebui s se intereseze preotul de un aspect pastoral din cadrul medicinei, dect dac medicul are nevoiede un pstor sufletesc? Dar dac medicul este un medic destoinic, cu o activitate medical serioas, dac preotul este un preot adevrat,atunci ei pot colabora. A colabora nseamn, fr ndoial, ca unul s-i ofere celuilalt ceva dintr-un domeniu n care este pregtit temeinic,nu s se amestece unul n sfera celuilalt.

    Dar, tocmai prin faptul c are loc o asemenea colaborare, tocmai prin aceasta va rezulta pentru cultur un lucru cum nu se poate maiimportant, va rezulta faptul c prin aceast relaie care a fost creat n acest fel ia natere adevrata nelegere a medicului pentru preot, apreotului pentru medic, astfel nct preotul va ti despre munca medicului atta ct i este necesar, medicul va ti despre profesia imisiunea preotului atta ct i este, la rndul su, necesar. Se va vedea apoi mai trziu n ce msur amndoi, medic i preot, colabornd,la rndul lor, cu pedagogul, vor putea aciona n mod benefic pentru omenire. Dar aceasta va fi, din nou, o tem special. i aici va exista ocolaborare, n modul cel mai variat, pentru c pedagogia este, n realitate, la rndul ei, un domeniu care trebuie examinat dintr-un alt punctde vedere. Preotul nu poate deveni medic, medicul nu poate deveni preot, n msura n care ei sunt medic sau preot. Dar amndoi pot fi,ntr-un anumit sens, pedagogi, ns trebuie s concepem toate aspectele acestei colaborri n mod absolut concret. De aceea a vrea s vrog, n primul rnd, pentru astzi, s considerai printre adevrurile pe care trebuie s le transmit medicina pastoral i acest adevr careconst n avertismentul referitor la amestecul haotic, n sublinierea insistent a necesitii de a se lucra pe baze cu adevrat obiective i despecialitate. Preotul va fi un ajutor adevrat pentru medicul autentic dac va aciona n sensul c va respinge diletantismul medical. Aceastava fi una dintre sarcinile sale. Iar medicul va putea face unele lucruri, tocmai la patul bolnavului, pentru a aprecia la adevrata ei valoareactivitatea preotului, acolo unde aceasta trebuie s intervin n via n modul cel mai real: la patul bolnavului.

    Vom continua mine aceste consideraii.

  • Acas Lucrri Online Index GA318 Urmtoarea

  • Biblioteca antroposofic Cutare Lucrri Online Index GA318 Precedenta Urmtoarea

    Corecturi

    Rudolf Steiner

    COLABORAREA DINTRE MEDICI I PSTORII SUFLETETI CURS DE MEDICIN PASTORAL

    GA 318

    CONFERINA A DOUA

    Dornach, 9 septembrie 1924

    Dragii mei prieteni! Dac vorbim despre problemele comune ale preotului i medicului, privirea trebuie s cad n primul rnd asupra unorfenomene din viaa uman care, de fapt, uor pot trece n patologie, avnd nevoie de acum nainte de nelegerea medicului, dar care, pede alt parte, afecteaz, la rndul lor, ntr-un mod extraordinar, smburele interior, a putea spune, nsui aspectul esoteric al vieiireligioase. Trebuie s ne fie absolut clar faptul c, propriu-zis, toate ramurile cunoaterii umane trebuie s depeasc din nou un aspectgrosier care a ptruns n ele n cursul epocii materialiste. Nu trebuie dect s ne amintim cum au nceput s fie tratate acum, cu o anumitgrosolnie a modului de a concepe lucrurile, acele fenomene care ntr-un timp au fost cuprinse mpreun sub numele de genialitate inebunie, ele au ajuns s fie tratate n mod grosolan de Lombroso [ Nota 1 ] i coala sa, dar i de alii. Putem la fel de bine atrage atenianu att asupra cercetrilor nsei acestea i au, desigur, meritele lor , ci asupra modului de gndire care a ieit, prin aceasta, la lumin,putem atrage atenia la fel de bine asupra a ceea ce a aprut ca antropologie criminalistic i studierea craniilor la criminali. Modalitile degndire care au aprut astfel nu erau numai grosolane, ci purtau i o anumit aparent a unui filistinism extraordinar de puternic. Putemspune, desigur i aici avem voie s ne slujim de asemenea categorii, cci e vorba de un domeniu de grani al medicinei pastorale ,putem spune c aici i-au dat mna, de fapt, ca cercettori i gnditori, filistinii, ei i-au format ideea tipului de om normal, care era un filistinct mai veritabil. Iar ceea ce se abtea de la acest tip era patologic. Geniul devia ntr-o direcie, nebunia n cealalt, astfel nct amndouerau, ntr-un fel, stri patologice. i, pentru c celui care ptrunde lucrurile i apare absolut firesc ca orice caracteristic patologic s semanifeste i sub aspect corporal, este absolut de la sine neles c n particularitile corporale pot fi gsite indicii ntr-o direcie sau alta.Esenialul este ca aceste indicii s fie nelese n mod just. Bineneles c lobul urechii poate fi, eventual, extraordinar de caracteristic pentruo particularitate psihologic, cci asemenea particulariti psihologice sunt legate de karma, care acioneaz ns din ncarnri anterioare.

    Forele constructive ale organismului fizic, i anume cele care acioneaz n primii apte ani de via, sunt aceleai fore care ies mai trziula lumina zilei. n primii apte ani de via noi cretem datorit forelor cu care mai trziu gndim; i astfel, este important i plin de sens sabordm, dar nu aa cum ne-am obinuit mai recent, ci ntr-un mod cu adevrat obiectiv, anumite fenomene. Mai puin pentru a le privi subaspect patologic la patologie vom ajunge oricum, tocmai pornind de la aceste fenomene , ci mai mult pentru ca, pornind de la acestefenomene, s nelegem viaa uman.

    S ne situm odat cu toat seriozitatea pe acel punct de vedere pe care ni-l prezint antroposofia cu privire la om. Omul ne ntmpin ncorpul su fizic, care are n trecutul su o lung evoluie, care a parcurs, n calitate de corp fizic, trei stri preliminare, aa cum am descris ncartea mea tiina ocult n rezumat [ Nota 2 ], nainte de a deveni corpul pmntesc, care are nevoie, n realitate, pentru a fi neles, demai mult dect ceea ce se prezint astzi n cadrul anatomiei i fiziologiei. Cci a vrea s atrag i aici atenia asupra faptului c acest corpfizic al omului, aa cum se prezint el astzi, este o copie fidel a corpului eteric, care se afl n cea de-a treia etap a sa, a corpului astral,care se afl n cea de-a doua etap a sa i, pn la un anumit punct, i a organizrii Eului, pe care omul a primit-o abia pe Pmnt, care seafl, aadar, n prima sa etap de dezvoltare. Toate acestea se ntipresc ca nite amprente n corpul fizic al omului. De aceea este corpulfizic att de extraordinar de complicat cum ne apare el n zilele noastre. Prin forele de cunoatere cu care l abordm noi astzi, el poate fineles numai n ceea ce privete construcia lui pur mineral-fizic. Ceea ce ntiprete n el corpul eteric nu poate fi neles deloc prin acestefore de cunoatere. El trebuie vzut cu ochii sculptorului. El trebuie vzut n aa fel nct s dobndim nite percepii, nite imaginaiuni,care pot fi percepute pe baza forelor Cosmosului i pe care le recunoatem n formele omului ntreg, le recunoatem n formele diverselororgane.

    Mai departe, acest om fizic este o copie a ceea ce acioneaz n sistemul circulator-respirator. Dar ntreaga dinamic care acioneaz ncirculaia sanguin i n circuitul respirator este orientat muzical, poate fi neleas numai dac gndim n forme muzicale. O putem nelegenumai dac gndim, de exemplu, astfel nct s vedem n sistemul osos, s zicem, ceva n care s-au revrsat forele plsmuitoare ceacioneaz apoi n mod mai subtil n respiraie i circulaie, dar conform unor fore plsmuitoare muzicale. Putem percepe, pur i simplu, cumoctava pornete de la omoplai i merge n lungul oaselor i cum braele nu pot fi nelese, n ceea ce privete conformaia lor osoas, pebaza unei dinamici mecanice, ci dac le ieim n ntmpinare cu o nelegere de natur muzical. Astfel, de la omoplai pn la nceputuloaselor braelor gsim prima, secunda o gsim n osul braului, tera, de la cot pn ncheietura minii. Gsim aici dou oase, cci existdou tere, una mare i una mic, i aa mai departe. ntr-un cuvnt, dac vrem s cutm, la rndul su, ceea ce este guvernat de corpulastral n respiraie i circulaie, drept copie a sa n corpul fizic, trebuie s ne apropiem de acest lucru cu o nelegere de natur muzical.

    nelegerea organizrii Eului este i mai complicat. Aici e necesar s nelegem la ce se face aluzie n primul verset al Evangheliei lui Ioan:La nceput a fost Cuvntul Dac nelegem n mod concret Cuvntul, nu n mod abstract, aa cum l neleg de obicei interpreiiEvangheliei, i dac aplicm aceast nelegere, la rndul su, n mod concret, la omul real, ajungem atunci la o nelegere a felului n careacioneaz organizarea Eului asupra corpului fizic uman.

    Dvs. v dai seama c ar fi necesar s mai introducem multe lucruri n studiile noastre, dac e ca aceste studii s duc, ntr-adevr, lanelegerea omului. Dar, deoarece convingerea mea este c ar putea fi lsate la o parte extraordinar de multe lucruri, att din studiulmedical, ct i din cel teologic, cred c dac am extrage tot ce este valoros, numrul anilor de care are nevoie, de exemplu, un student nmedicin nu ar spori, ci s-ar putea micora. Dar bineneles c astzi, cnd gndim n mod materialist, gndim aa: pentru a ne nsuicunotine noi, prelungim cu jumtate de an cursurile existente.

  • Dac ne situm cu seriozitate pe punctul de vedere pe care trebuie s-l adoptm n antroposofie, omul ni se nfieaz n corpul su fizic,eteric, astral i n organizarea Eului. n timpul strii de veghe, aceste patru pri constitutive ale organizrii umane se afl n strnslegtur. n timpul somnului se opun, pe de o parte, corpul fizic i corpul eteric, pe de alt parte, organizarea Eului i corpul astral. Dac nesitum cu seriozitate pe acest punct de vedere, ne vom putea spune, desigur, c pot aprea nite neregulariti, n cele mai diverse feluri,n ceea ce privete unirea organizrii Eului, a corpului astral, cu corpul eteric i cu corpul fizic, i aa mai departe. Vedei dvs., putemreprezenta, de exemplu, s spunem, lucrurile n acest fel: a desena aici bineneles, n mod schematic corpul fizic, corpul eteric, corpulastral, organizarea Eului (plana 2, stnga): astfel, n stare de veghe, poate exista mereu aa-numita relaie normal ntre aceste patrucomponente ale organizrii umane.

    Plana 2

    [mrete imaginea]

    Dar se poate ntmpla, de asemenea, ca la nceput corpul fizic i corpul eteric s se afle ntr-un fel de legtur normal, iar corpul astral sfie situat, de asemenea, relativ n interior, ns organizarea Eului s nu intre, ntr-un anumit fel, aa cum trebuie ea s intre n mod normaln corpul astral (plana 2, mijloc). Avem n acest caz o neregularitate care ne poate ntmpina, n prim instan, n organizarea omului aflatn stare de veghe. Omul respectiv nu intr bine cu organizarea Eului n corpul su astral. Prin aceasta, viaa lui senzorial este n maremsur perturbat. El poate forma gnduri chiar ntr-un mod foarte viu, cci gndurile depind, n general, de legtura normal a corpuluiastral cu celelalte corpuri. Dar sesizarea prin aceste gnduri, n mod corespunztor, a senzaiilor fizice, depinde de legtura normal aorganizrii Eului cu celelalte componente ale entitii umane. Dac nu aa stau lucrurile, dac organizarea Eului nu se afl ntr-o legturjust cu celelalte componente ale entitii umane, percepiile senzoriale se vor estompa. n msura n care percepiile senzoriale seestompeaz, gndurile devin mai intense. Ele apar n mod aproape fantomatic, nu sub forma pur n care le avem de obicei. Viaasufleteasc a unui asemenea om se desfoar n aa fel nct percepiile lui senzoriale au ceva ireal, nebulos, n schimb, gndurile au cevaviu, intensificat, colorat, dnd aproape impresia unor percepii senzoriale mai slabe.

    Cnd un asemenea om doarme, atunci i n timpul somnului organizarea Eului nu st n interiorul corpului astral aa cum trebuie. Consecinaeste c acum apar nite triri extraordinar de puternice n contact cu aspectele subtile ale lumii exterioare. Un asemenea om percepe nacea parte a lumii n care tocmai se afl, cu Eul su i cu corpul astral, cnd este n afara corpurilor sale fizic i eteric, aspectele subtile aleplantelor, ale livezii din jurul casei sale. Nu ceea ce se vede ziua, ci aspectele subtile legate de gustul merelor, i altele asemenea. Aa stau,ntr-adevr lucrurile, el percepe aceste aspecte subtile. i, alturi de aceasta, gnduri palide, reprezentnd ecoul unor fore care maiacioneaz nc n corpul astral, al unor fore care mai acioneaz din timpul strii de veghe.

    Vedei dvs., e greu cnd ai n fa un asemenea om, i l poi avea ntr-una din multiplele variante pe care le ofer viaa, l poi avea n faata ca medic sau ca preot, chiar ca Biseric n totalitatea ei. El te ntmpin sub o form oarecare, ntr-un sat, s zicem. Medicul spune astzi,mai ales dac l ntlnete ntr-un anumit stadiu timpuriu al vieii: insuficien psihopatologic. Preotul, mai ales dac e unul cu o formaieteologic de calitate, un bun benedictin, s zicem preoii laici din snul Bisericii catolice uneori nu sunt att de bine instruii , dar dac eun bun benedictin, iezuit sau barnabit .a.m.d., tie, pe cale esoteric, desigur, c din lucrurile relatate de un asemenea om pentrumedicul modern este vorba de o insuficien psihopatologic , c din lucrurile astfel relatate, dac le interpreteaz n mod just, dei are nfa un om care st chiar la limita dintre sntate i boal, un om al crui sistem nervos, de exemplu, poate fi privit absolut n senspatologic , dac are n faa sa un asemenea om cu un echilibru absolut labil n ceea ce privete forele sufleteti care ies la lumina zilei,care acioneaz cu totul altfel dect la omul aa-zis normal, tie c din aceste lucruri, dac le interpreteaz n mod just, pot veni adevraterevelaii din lumea spiritual, aa cum pot veni, la urma urmei, i de la alienatul mintal numai c alienatul mintal nu este capabil s leinterpreteze, ci numai acela care nelege ntreaga situaie. l poi avea, aadar, ca medic n faa ta, i noi vom vedea cum trebuie s-l privimca medic n sens antroposofic. l poi avea ca preot n faa ta, sau l poi avea n faa ta i ca Biseric.

    Ei bine, se poate ntmpla ca starea acestui om chiar s evolueze n continuare i atunci iese la lumin ceva cu totul special. S presupunemc starea acestui om evolueaz n continuare. La o anumit vrst, el este aa cum l-am caracterizat. S presupunem c starea luievolueaz, c ia natere o atracie mai puternic din partea Eului, care nu se afl ntr-un raport absolut normal cu celelalte priconstitutive, astfel nct mai trziu apare aceast stare (plana 2, dreapta). Din nou corpul fizic i corpul eteric se afl ntr-o relaie aa-zisnormal, dar organizarea Eului atrage la sine corpul astral, iar acesta nu mai vrea nici el s fie cu totul n interior. Acum organizarea Eului icorpul astral sunt legate mai mult unul de cellalt i amndou mpreun nu intr n mod normal n corpul fizic i n corpul eteric. La unasemenea om se poate ntmpla urmtorul lucru. Observm la el c nu este n stare s-i stpneasc n mod just, din corpul astral i dinEul su, corpurile fizic i eteric. El nu poate trimite n mod just corpul astral i organizarea Eului n organele de sim exterioare. Astfel nct nfiecare clip simurile l prsesc, percepiile senzoriale n general se estompeaz i el ajunge ntr-o stare de relativ buimceal i visare.Dar n acest caz se poate ntmpla ca tocmai impulsurile morale s se manifeste cu o deosebit putere, n modurile cele mai variate. Ele pots apar n mod confuz, dar se pot manifesta i ntr-un mod cazuistic extraordinar, grandios, dac organizarea este cea descris.

    i medicul gsete, la rndul su, n acest caz, c aici exist, de fapt, nite modificri organice eseniale n ceea ce privete consistenaorganelor de sim. Pe acestea le ia mai puin n seam; dar el va constata c exist nite anomalii puternice n glandele mai subtile i nformarea hormonilor n acele glande pe care le numim glande suprarenale i n micile glande care sunt ascunse aici, la gt, n corpul tiroidei.ntr-un asemenea caz, exist mai ales nite modificri ale hipofizei cerebrale i ale epifizei cerebrale. Acestui lucru i se acord mai multatenie dect modificrilor existente n sistemul nervos i n ntregul sistem senzorial.

    Preotul se apropie de un asemenea om; acest om i povestete despre tririle pe care le are ca urmare a unei asemenea constituii. Eltriete, de exemplu, ca urmare a unei asemenea constituii, un sentiment deosebit de puternic al pcatului, un sentiment al pcatului multmai puternic dect l au oamenii de obicei. Preotul poate nva diferite lucruri, i preoii catolici fac acest lucru. Ei nva tocmai de laasemenea oameni manifestarea extrem a acestui sentiment al pcatului, slab dezvoltat la ceilali. La un asemenea om, iubirea aproapeluipoate crete pn la o intensitate uria, astfel nct un asemenea om tocmai din cauza iubirii aproapelui ajunge n diverse impasuri, pe

  • care le confeseaz apoi preotului.

    Dar lucrurile pot merge i mai departe. Acum corpul fizic poate ajunge s rmn relativ singur, astfel nct, permanent sau temporar, corpuleteric s nu intre cu totul n corpul fizic, i atunci corpul astral, corpul eteric i organizarea Eului sunt strns legate ntre ele, iar organizareafizic rmne deoparte (plana 3). Dac ne slujim de expresiile materialiste actuale dar n cursul conferinei de astzi vom iei dintreaceste limite , pe un asemenea om l vom simi, n cazurile cele mai frecvente, drept un om slab de minte n cel mai nalt grad, care nu-ipoate stpni din spiritual-sufletesc organele fizice n nici o direcie, nici n direcia voinei. S-ar putea spune c un asemenea om i trtedup sine, ca pe ceva strin, organizarea fizic. Dac omul e de la bun nceput alctuit n acest fel, atunci l i simim cu adevrat ca slab deminte, pentru c n actualul stadiu al evoluiei pmnteti, dac toate acestea, organizarea Eului, organizarea astral i corpul eteric, suntatt de izolate i corpul fizic e trt n urm ca ceva strin, omul nu poate percepe, nu poate fi activ, nu se poate lumina din direciaorganizrii Eului, a corpului astral i a corpului eteric. i astfel, tririle lui rmn n ntuneric i el umbl prin lume ca buimac n corpul su fizic.Este vorba de o debilitate mintal foarte pronunat i trebuie s reflectm cum putem proceda, n acest stadiu, pentru a introduce norganizarea fizic celelalte corpuri. Aici poate fi vorba de nite msuri pedagogice, dar poate fi vorba foarte bine i de nite msuriterapeutice exterioare. Dar preotului i se poate ntmpla s fie absolut surprins de cele ce-i mrturisete tocmai un asemenea om. Preotulse poate simi foarte detept, dar preoii cu adevrat pregtire preoeasc exist cu adevrat astfel de preoi n snul catolicismului, nutrebuie s judecm n mod ngust catolicismul devin ateni cnd la ei vine un asemenea aa-numit bolnav i le spune: Ceea ce tu predicide pe amvon nu spune prea mult. Toate acestea nu sunt nimic, de fapt, nu ajung pn la Lcaul lui Dumnezeu, au doar valoare exterioar.Noi trebuie s ne odihnim n mod real n Dumnezeu cu ntreaga noastr fiin. Acest lucru l spun asemenea oameni. n tot restul vieii eise poart n aa fel nct i poi considera n cel mai nalt grad slabi de minte, dar n convorbirea cu preotul ei scot uneori la luminasemenea lucruri. Ei pretind a cunoate viaa religioas n mod mai intim dect cei care vorbesc despre ea prin profesia lor. Ei l dispreuiescpe acela care, prin natura profesiei sale, vorbete despre aceste lucruri, i numesc odihna n Dumnezeu ceea ce triesc ei. i, vedei dvs.,preotul, la rndul su, trebuie s gseasc mijloace i ci de acces pentru a nelege ce triete n interiorul su un asemenea pacient, amputea spune, dar putem spune i altfel, ceea ce triete n interiorul su un asemenea om.

    Plana 3

    [mrete imaginea]

    Aadar, trebuie s ai o nelegere subtil pentru felul n care intervine patologicul n tot felul de regiuni care, n prim instan, l fac pe omincapabil s gseasc n lumea fizic-sensibil cile potrivite, care l fac incapabil n sensul n care viaa exterioar ne cere s fim; i noi toisuntem, ntr-un anumit grad aa trebuie s fie , noi toi suntem, n ceea ce privete viaa exterioar, nite filistini. Dar asemenea oameninu sunt fcui s prospere pe ci filistine, ei merg mereu pe alte ci. Trebuie s tii, n calitate de preot, s gseti accesul, prin ceea ce tunsui ai de dat, la ceea ce triete cellalt; foarte frecvent, ei sunt ia. Acesta e deja un lucru care cere o nelegere pentru trecereasubtil de la patologic la spiritual.

    Dar toate acestea pot merge mult mai departe. S ne imaginm urmtorul lucru: un om parcurge acest ntreg drum evolutiv de-a lunguldiferitelor perioade de vrst. La o anumit vrst, el se afl n aceast stare (plana 2, mijloc), cnd numai organizarea Eului s-a desprinsde celelalte. La o alt vrst, omul ajunge n aceast stare (plana 2, dreapta), mai trziu, n aceast stare (plana 3). El parcurge acestestadii numai dac prima stare, care nc mai e normal, prezint poate deja n timpul copilriei nite predispoziii de a ajunge s aib, n locde un echilibru stabil al prilor constitutive, un echilibru labil. Dac medicul ntlnete un asemenea om, predispus s parcurg toate acestepatru stadii primul puin anormal, dar celelalte n sensul celor desenate aici n mod schematic , dac medicul ntlnete un asemenea om,el va spune: aici exist n echilibru extraordinar de labil, aici trebuie s consolidm ceva. De regul, nu poate fi consolidat nimic. Uneori,drumul e prefigurat ntr-un mod extraordinar de intens; nu poate fi consolidat nimic. Poate c medicul, dac se apropie iari mai trziu deacelai om, va vedea c starea labil de la nceput s-a transformat n cealalt, aa cum am descris-o, cu nebulozitatea percepiilorsenzoriale, cu gndurile puternic colorate. Mai trziu, el va gsi o contien a pcatului extraordinar de puternic, pe care medicul, firete,pentru c acum situaia a nceput s influeneze puternic asupra sufletului, nu o constat cu plcere, pe urm, de regul, viaa unuiasemenea om abia de acum nainte trece cu totul n stadiul al patrulea.

    Ei bine, asemenea oameni, care trec prin aceste stadii lucru care are legtur cu karma lor, cu vieile lor pmnteti succesive audezvoltat n mod pur intuitiv o terminologie minunat. Ei pot vorbi mai ales cnd parcurg aceste stadii unul dup cellalt, astfel nct primulstadiu s fi fost aproape normal , ei pot vorbi n mod minunat despre tririle lor. Ei spun, de exemplu, cnd sunt foarte tineri, cnd stadiullabil apare la aptesprezece sau la nousprezece ani: Omul trebuie s se cunoasc pe sine nsui. i ei pretind cu mare intensitate de laei nii, n toate privinele, cunoaterea de sine. Aici, unde organizarea Eului iese afar, ei ajung de la sine la viaa meditativ activ. Ei onumesc n mod frecvent rugciune activ, ceea ce este o meditaie activ i sunt foarte recunosctori dac vreun preot instruit le dprescripii n legtur cu rugciunea. n acest caz, ei se contopesc total cu rugciunea, dar ei triesc totodat n aceast rugciune ceea ceei ncep acum s desemneze printr-o terminologie minunat. Ei privesc napoi la primul lor stadiu i numesc ceea ce percep: primul Lca allui Dumnezeu, deoarece, prin faptul c nu se cufund total cu Eul lor n celelalte pri constitutive, ei se privesc oarecum i din interior, nunumai din exterior. Cnd te priveti din interior, totul se mrete, devine ca un spaiu vast: primul Lca al lui Dumnezeu.

    Ceea ce apare apoi, aspect pe care eu l-am descris dintr-un anumit punct de vedere, devine mai bogat, ordonat luntric; omul vede multmai mult din interiorul su: al doilea Lca al lui Dumnezeu. Cnd apare stadiul al treilea, viziunea interioar este de o extraordinarfrumusee i asemenea oameni i spun: Eu vd cel de-al treilea Lca al lui Dumnezeu cu imense splendori, cu entitile spirituale careumbl pe acolo. Este o viziune interioar, dar este o privelite puternic, grandioas, a unei lumi spirituale care urzete. Al treilea Lcasau Casa lui Dumnezeu. n limbaj, lucrurile difer. Cnd ajung n stadiul al patrulea, ei nu mai vor s primeasc sfaturi referitoare lameditaia activ, ci ajung de obicei la prerea c totul trebuie s li se dea prin nsui harul divin. Ei trebuie s atepte. Ei vorbesc despre

  • rugciunea pasiv, despre meditaia pasiv, pe care nu ai voie s o faci din proprie iniiativ, care trebuie s apar atunci cnd Dumnezeuvrea s i-o dea. i atunci preotul trebuie s aib un sim foarte fin pentru aceasta, s tie cnd un stadiu trece n cellalt. Atunci,asemenea oameni vorbesc de rugciunea-odihn, cnd omul nu face absolut nimic, lsndu-l pe Dumnezeu s guverneze n el. Aceasta etrirea pe care o are el n al patrulea Lca al lui Dumnezeu.

    Preotul poate nva, eventual, din descrierile care i se fac, din ceea ce relateaz un asemenea pacient, dac vrem s ne exprimm ntermeni medicali, el poate nva extraordinar de mult sub aspect esoteric-teologic. i, dac e un bun interpret, aspectul teologic devinepentru el extraordinar de concret, dac ascult cu atenie ce-i spun asemenea pacieni o spun ntre ghilimele -. Multe dintre lucrurilecare se nva mai ales n teologia catolic, n teologia pastoral, i au originea n contactul dintre nite duhovnici iluminai, instruii, i niteoameni care se dezvolt n aceast direcie i vin s se confeseze.

    Noiunile obinuite pe care le avem n legtur cu sntatea i boala nceteaz s-i pstreze valoarea, semnificaia. Dac o personalitatede acest fel lucreaz ntr-un birou sau dac o transformi ntr-o casnic obinuit, oblignd-o s supravegheze mncarea pe foc sau s facaltceva care ine de viaa obinuit, ea nnebunete de-a binelea i se poart din punct de vedere exterior exact aa nct nu o poi numialtfel dect nebun. Dac preotul observ la momentul potrivit ncotro merge tendina acestei persoane, o va ndruma spre mnstire; daco ajut s-i gseasc mediul potrivit de via, se vor dezvolta unul dup altul cele patru stadii, astfel c duhovnicul instruit poate privi, ntr-adevr, din convorbirile cu o asemenea pacient, ntr-un stil modern, n lumile spirituale, cam la fel cum fcea preotul grec prin Pythiile [ Nota3 ] care i vesteau din fumul, din aburii pmntului, tot felul de lucruri despre lumea spiritual. Ce folos dac cineva scrie astzi o disertaiedespre natura patologic a Pythiilor din Grecia antic! Sigur c putem face acest lucru, i va fi adevrat, va fi exact, dar, ntr-un sens mainalt, nu am realizat nimic cu aceasta. Cci, n fond, extraordinar de multe dintre lucrurile care s-au revrsat din teologia greac, n sensulcel mai nalt al cuvntului, n ntreaga cultur greac, au luat natere prin revelaiile Pythiilor. De regul, Pythiile erau personaliti careajunseser pn la acest al treilea sau chiar pn la al patrulea stadiu. Dar s ne imaginm c ntr-o epoc de mai trziu o personalitateparcurge, tocmai sub ndrumarea neleapt a unor duhovnici, aceste stadii, n aa fel nct ea s se poat drui nestnjenit viziunilor eiinterioare, atunci ele devin ceva minunat, dei rmn, pn la un anumit punct, ceva patologic. Atunci nu numai medicul, nu numai preotul,atunci ntreaga Biseric se va ocupa de aceast personalitate, i dup moarte asemenea personaliti vor fi considerate n rndul sfinilor;i Sfnta Tereza este o personalitate care a parcurs aproximativ acest drum.

    Vedei dvs., dragii mei prieteni, noi trebuie s nvm s ne apropiem de aceste lucruri, dac vrem s acionm n acel domeniu care, princolaborarea dintre medicin i teologie, duce la nelegerea entitii umane. Atunci trebuie s ajungem s depim categoriile noionaleobinuite, care aici i pierd sensul, fiindc altfel nu mai putem deosebi un sfnt de un nebun, un alienat de un geniu i nu mai putemdeosebi nimic altceva, dect c, printre toi ceilali, cineva este un cetean normal, obinuit.

    Aceasta este imaginea entitii umane, care trebuie urmrit, n prim instan, cu mult nelegere, care ne poate conduce, ntr-adevr, laaprofundarea unor aspecte esoterice, dar care ne clarific extraordinar de multe lucruri nu numai cu privire la anomaliile lor psihice, ci i laanomaliile fizice, la maladiile fizice. Cci, pentru ca s apar asemenea stadii, dragii mei prieteni, sunt necesare anumite premise, premisecare constau ntr-o anumit consisten a unui asemenea Eu, care nu intr total n om, i a unui asemenea corp astral. Dar dac aceastconsisten nu este fin, ca la Sfnta Tereza, ci grosolan, atunci se formeaz urmtorul lucru. La Sfnta Tereza s-au format n mod plastic,ca urmare a fineii organizrii Eului i a corpului ei astral, anumite organe fizice, i anume nite organe abdominale, foarte strns legate deorganizarea Eului i de corpul astral.

    Dar se poate ntmpla ca organizarea Eului i corpul astral s fie foarte grosolane i s aib, totui, acest caracter. Atunci, pentru corganizarea Eului i corpul astral sunt grosolane, apare posibilitatea ca o asemenea persoan s fie destul de normal. Dar atunci pot sapar nite manifestri fizice i n acest caz avem de-a face doar cu o boal fizic. S-ar putea spune: poi avea constituia Sfintei Tereza, cuntregul aspect poetic al revelaiilor ei, pe de o parte, i reversul fizic n organele abdominale bolnave, ale cror manifestri nu apar atunci norganizarea Eului i n organizarea astral.

    Toate aceste lucruri trebuie discutate. Toate aceste lucruri trebuie nelese, cci ele l ntmpin neaprat pe acela care are sarcina demedic, pe acela care are sarcina de preot, i el trebuie s le poat face fa. Elementul teologic-religios ncepe s devin eficient abia atuncicnd teologul poate s fac fa unor asemenea fenomene. Medicul devine un adevrat vindector al oamenilor, abia atunci cnd i elpoate face fa unor asemenea fenomene.

    Acas Lucrri Online Index GA318 Precedenta Urmtoarea

  • Biblioteca antroposofic Cutare Lucrri Online Index GA318 Precedenta Urmtoarea

    Corecturi

    Rudolf Steiner

    COLABORAREA DINTRE MEDICI I PSTORII SUFLETETI CURS DE MEDICIN PASTORAL

    GA 318

    CONFERINA A TREIA

    Dornach, 10 septembrie 1924

    Dragi mei prieteni! Ptrundem adnc cu privirea n ntreaga entitate a omului atunci cnd ducem puin mai departe nite consideraii de felulcelor ntreprinse aici. Vedem importana trecerii de la starea de sntate la boal n special dac studiem asemenea fenomene. De aceea,a dori s v mai prezint puin fenomenul care se afl la mijloc ntre anumite ci patologice pe care omul o ia n cadrul evoluiei sale icurentul iniierii, a vrea s v prezint un fel de iniiere natural drept curent evolutiv care st chiar la mijloc ntre curenii patologici ai naturiiumane i curentul iniierii, nrudit att cu unul, ct i cu cellalt, a dori s v mai prezint puin o asemenea evoluie a entitii umane.

    Tipice pentru asemenea evoluii sunt asemenea personaliti cum este cea a Sfintei Tereza, de care am amintit ieri. Mai putem observa ialte lucruri dect cele amintite ieri, dac examinm calea evolutiv a unor asemenea personaliti. La aceste personaliti are loc un fel deintrare a lumii spirituale n orizontul de percepie al omului. Bineneles c descrierea ar fi dificil, deoarece cuvintele pe care le folosim nvorbirea obinuit nu sunt capabile s descrie foarte exact aceste stri anormale. Vei putea nelege, totui, ceea ce am s v spun.

    Ceea ce apare la orizont n primul stadiu din evoluia unor asemenea personaliti este numit de acestea: intrarea n primul Lca al luiDumnezeu. n primul stadiu, ele percep ceva ca un fel de simpl prezen. Asemenea persoane gsesc c nu au o viziune precis asupraa ceea ce triesc ele ca prezen a unei entiti spirituale, ci au, mai ales dup ce viziunea a luat sfrit, sentimentul clar al faptului centitatea respectiv a fost acolo, mpreun cu ele. Acest a fi mpreun, la modul absolut general, este primul fenomen i, atta timp ctpersonalitile respective se afl n acest stadiu al evoluiei lor, ele devin chiar nerbdtoare cnd altcineva le povestete despre viziuni iapariii, pentru c ele sunt de aceast prere: trirea lor este una mult mai cald, mai intim i mai adevrat. Ele sunt situate n snulacestei triri n aa fel nct au sentimentul: Nu e voie ca suprasensibilul s devin viziune, ci el trebuie s fie doar o trire general a uneiprezene. Acesta este primul lucru care se ntmpl.

    Apoi, asemenea personaliti intr n al doilea stadiu. Atunci ele povestesc deja despre percepii cu adevrat imaginative ale entitilorspirituale prezente. La nceput relateaz mai ales senzaii tactile, faptul c au fost atinse n mod spiritual de o mn sau chiar c fruntea le-a fost atins, i altele, fr s fie, n prim instan, o viziune care s aminteasc de percepia vizual. Dar strile se intensific apoi pn laaceast viziune care amintete de percepia vizual. Ele se pot intensifica n asemenea msur, nct o asemenea personalitate l vede nfaa lui, de exemplu, pe Iisus ca persoan real. Acesta este, de regul, stadiul al doilea. Ciudat este c asemenea personaliti, cnd trecdin primul stadiu n stadiul al doilea, nu au un sentiment puternic al faptului c atunci cnd cineva le povestea despre acest stadiu eideveneau nainte nerbdtori. Aceast legtur clar, n amintire, dintre cele dou stadii, nu exist. Personalitile respective triesc foarteintens n fiecare dintre stadiile parcurse.

    Remarcabil e stadiul al treilea pe care l triesc apoi asemenea personaliti. Acest stadiu al treilea cunoate, ntr-adevr, n descrierea unorasemenea personaliti, ceva puternic colorat, n toate privinele. Aceste personaliti povestesc cum, atunci cnd vine trirea, ei trec printr-o durere teribil. O asemenea durere, nct, ntr-adevr, dac pot fi observate n timpul acestei triri, senzaia de durere se manifest nsuspine i gemete din adncul fiinei etc., ca i cum durerile, care i au cauzele n corpul fizic i n corpul eteric, ar fi adevrate. Dar lucrulciudat este c aceste personaliti ajung, ca s zicem aa, s-i doreasc aceast durere i s-o considere drept ceva prin care vor streac, deoarece consider firesc s dobndeasc trirea n modul just, trecnd prin durere.

    Apoi trirea se amplific, pn la transformarea interior a durerii. Acesta este stadiul deosebit de interesant: durerea, rmnnd, de fapt,aa cum este, se intensific pn la senzaia de plcere, de beatitudine. Aadar, trirea se desfoar n aa fel nct apare durerea,starea obiectiv rmne aceeai, dar acum lucrurile se continu n spiritual. Dac am scoate iari imediat aceast persoan din spiritual,ea ar simi durerea aa cum o simte un bolnav, i chiar aa se ntmpl, atunci cnd se ntoarce din faza suprem a tririi. Dar n stadiulsuprem al tririi, cnd nu mai are sentimentul: entitatea spiritual vine la mine, ci eu m-am nlat n lumea spiritual, n acest stadiudurerea se transform am spune: n mod subiectiv, dar expresiile nu se potrivesc ntocmai , durerea se transform pn la sentimentulbeatitudinii. Iar apoi apare obiectivarea, obiectivarea simbolic a durerii. Astfel c o asemenea personalitate, mai trziu, cnd se ntoarcedin trire i are amintirea i de cele mai multe ori tocmai la aceast trire suprem exist o amintire clar, nu este o absen a amintirii, ciexist, n general, o amintire foarte clar , astfel nct o asemenea personalitate descrie: Un Serafim sau un Heruvim sttea lng mine,avea o sabie pe care mi-a nfipt-o n mruntaie, acest lucru mi-a provocat o durere ngrozitoare; i cnd el a scos-o, mi-a scos cu ea imruntaiele i tocmai dup ce s-a ntmplat acest lucru, dup ce mi-a scos afar a mruntaielor, a avut loc trirea unei beatitudini supremen prezena lui Dumnezeu.

    Vedei dvs., acestea sunt, de regul, stadiile succesive. Ei bine, cu ajutorul a ceea ce este cunoaterea antroposofic, noi putem urmrifoarte exact aceste stadii succesive. Fiindc, vedei dvs., primul stadiu const n faptul c organizarea Eului, dup trecerea stadiuluipreliminar, pe care l-am descris ieri, dup ce, aadar, n succesiunea de ieri a caracterizrilor, a nceput stadiul al doilea, aadar,organizarea Eului atrage la sine corpul astral i are triri mpreun cu acesta, fr ca aceast uniune format din organizarea Eului i corpulastral s intervin n corpul fizic i cel eteric att de adnc ct este normal. Astfel c la asemenea persoane se prezint o trire care nupoate aprea niciodat n starea de contien obinuit, se prezint, de fapt, o trire ntr-o stare semitreaz sau pe un sfert sau pe treisferturi treaz, care exist ca ceva izolat i se desfoar n organizarea Eului i n corpul astral, pe cnd trirea corpului eteric i a corpuluifizic se desfoar n paralel, cu o anumit independen. Aadar, tririle merg n paralel: o trire spiritual, care are loc n organizareaEului i n corpul astral, i care doar e nsoit de trirea corpului astral i a corpului fizic. Aa ceva nu se ntmpl niciodat n contienanormal, pentru c n contiena normal toate cele patru componente ale entitii umane sunt foarte strns legat ntre ele, astfel c nu

  • normal, pentru c n contiena normal toate cele patru componente ale entitii umane sunt foarte strns legat ntre ele, astfel c nuexist asemenea triri care se desfoar n paralel. Aici toate sunt n legtur unele cu altele. n cazul acestei triri, modul de a simi,ntreaga modalitate a tririi, e n sensul cel mai eminent al cuvntului de-aa natur nct omul se tie una cu ceea ce triete. El se tie lanceput, ca trire principal, una cu toate, cci corpul astral, cnd e atras de organizarea Eului i percepe entiti spirituale, atunci lepercepe ca prezen, aici este prezent ceva. Este o trire asemntoare cu trirea propriului trup. Nu l difereniem n cadrul percepiei, nu lpercepem ca pe ceva din afara noastr, ne simim una cu el, acesta este primul lucru pe care l trim. Aceasta este trirea prezenei.

    Ei bine, s trecem acum la stadiul al doilea. Acesta devine interesant prin faptul c personalitatea respectiv are la nceput tot felul dereprezentri ale unor atingeri, care, bineneles, uor pot fi confundate de patologia obinuit cu ceea ce se cunoate i n psihiatrie, totui,nu este acelai lucru. Apoi acestea se intensific, devenind viziuni reale. E acel stadiu n care organizarea Eului i organizarea astral iau cuele i corpul eteric, astfel c are loc o trire n paralel, n sensul c organizarea Eului, organizarea astral i corpul eteric, ieite ntru ctvadin corpul fizic, au triri mpreun, iar n corpul fizic se desfoar, n paralel, procesele lui specifice. Prin aceasta se ntmpl ceva deosebit.Cnd, n viaa obinuit, privim cu ochii, procesul se desfoar n aa fel nct noi suntem excitai din exterior, de lumin, noi prelumexcitaia i o ducem mai departe, spre interior. Excitaia merge pn la corpul eteric i, pornind din corpul eteric, produce trirea contient.Aa se ntmpl, de exemplu, i cu ochiul. Cnd dvs. vedei, se exercit prima excitaie, excitaia exterioar, care se exercit mai nti n Eu,ea ptrunde n corpul astral, strbate pn la corpul eteric, i corpul eteric este apoi acela care i transmite omului ntreaga trirecontient, prin faptul c se izbete, ca s zicem aa, n toate prile, de organizarea fizic. n aceast izbire const trirea contient.Acesta este procesul exact. n cazul ochiului, procesul, schiat sumar, ar fi aproximativ acesta (vezi desenul i plana 4): se exercitexcitaia, aceasta acioneaz mai nti n Eu, trece n corpul astral, n corpul eteric, ceea ce acioneaz n corpul eteric se izbete n toatedireciile de corpul fizic, corpul fizic reacioneaz i aceast reacie din direcia corpului fizic constituie trirea vizual propriu-zis. E unpermanent joc ntre corpul eteric i coroid, i retin. Ceea ce face corpul eteric n coroid i n retin este ceea ce apare n contienaobinuit drept trire vizual. Lucrurile sunt asemntoare n cazul oricrei percepii senzoriale. Pentru cel care nelege lucrurile, oricedescriere care se face n cadrul psihologiei actuale sau chiar n cadrul teoriilor cunoaterii sunt de o naivitate ngrozitoare.

    Plana 4

    [mrete imaginea]

    Ei bine, vedei dvs., la asemenea personaliti cum sunt cele pe care vi le-am descris, corpul eteric este luat n stpnire n mod nemijlocitde trire. Trirea i are sediul n Eu, n corpul astral, n corpul eteric, acum nu se izbete de simuri, ci se izbete din interior de ceea ceconstituie sistemul neuro-senzorial, se izbete, propriu-zis, n primul rnd de sistemul endocrin, apoi de sistemul nervos i abia de aiciradiaz n simuri, astfel c simurile sunt luate n stpnire ntr-un mod absolut diametral opus fa de felul cum sunt luate n stpnire ncadrul vieii obinuite. n loc ca trirea contient s fie incitat prin simuri, trirea contient este colorat, este intensificat, transformatntr-o trire imaginativ, prin faptul c radiaz dinspre interior spre simuri. Prin aceasta, prin faptul c radiaz n acest fel, n nervii senzitiviiau natere nite reprezentri ale unor atingeri. Procesul se poteneaz pn la viziune. Vedei acum ntregul proces interior.

    Dac evoluia continu, atunci lucrurile merg mai departe, atunci organizarea Eului, corpul astral i corpul eteric vor s ia n stpnire corpulfizic dintr-o cu totul alt direcie dect se ntmpl n general, cci corpul fizic nu e obinuit s fie luat n stpnire din interior spre exterior,ci e obinuit s fie luat n stpnire din exterior. Acum el urmeaz s fie luat n stpnire din interior. Urmeaz s aib loc, n mijlocul vieii,acelai proces care se petrece, de fapt, numai cnd organizarea spiritual-sufleteasc a omului coboar din lumea spiritual-sufleteasc ncorpul fizic, la trei sptmni dup momentul concepiei. Acest proces nu se poate produce n viaa obinuit, deoarece corpul eteric esteunit cu corpul fizic. Acum corpul eteric, care a ieit n afar, e luat n stpnire de organizarea Eului i de corpul astral. Este ca la natere,cnd lum n posesie corpul fizic, i acum procesul se continu i vrem s lum n stpnire acest corp fizic dintr-o cu totul alt direcie. Acestlucru produce durere. Cci, propriu-zis, i n cazurile de boal durerea const n faptul c trupul este luat n stpnire altfel dect n modobinuit. Dar acest lucru se ntmpl n momentul n care atingem stadiul al treilea. Ei bine, nu trebuie s v surprind c acest stadiu altreilea se obiectiveaz, c ptrunde n corpul fizic, care i opune rezisten, care, dac nu au fost parcurse n mod reglementat trepteleiniierii, nu poate fi luat n stpnire n acest fel, care, dac acest lucru nu se petrece n cadrul unei iniieri reglementate, opune o marerezisten i produce, de aceea, durere. El respinge prin durere ceea ce triete. Aceasta este prima etap al tririi, care este prezent, larndul ei, n acest al treilea stadiu. Corpul fizic apune rezisten, rezistena se manifest prin durere. Ce ptrunde n om prin durere? Prindurere, n om ptrunde lumea spiritual real. Aceasta ptrunde prin durere. Lumea spiritual vine tocmai din cealalt direcie. Din direciapercepiei senzoriale obinuite, a gndirii obinuite, avem perceperea lumii fizice. Lumea spiritual este perceput n mod diametral opus.Drumul spre lumea spiritual trece prin durere. Dar, n momentul n care corpul fizic opune rezisten, este prezent, firete, o durereintens, dar n momentul cnd durerea este luat n stpnire de lumea spiritual, cnd n om ptrunde lumea spiritual, durerea seamplific transformndu-se n beatitudine. Aa stau lucrurile. La nceput, n organism este prezent durerea, dar prin durere n om intrlumea spiritual, ea i revars curenii ei n durere, inundnd-o: un Heruvim sau un Serafim i face apariia atunci rezult imaginaiunea, i nfige sabia n om, o scoate afar aceasta nseamn c omul devine independent de corpul fizic, aa cum l avem n mod obinuit ,trgnd afar i mruntaiele. Cel care are aceast trire nu triete ceea ce se petrece cu mruntaiele, ci a trecut la trirea spiritual.Durerea fizic se transform n beatitudine. Oamenii vorbesc de prezena lui Dumnezeu sau, cnd difereniaz, de prezena lumii spirituale.

    Prin acest ultim stadiu trec acele personaliti care sunt destul de puternice n corpul lor astral ca s poat suporta ntregul proces. Laaceste personaliti se ntmpl acest lucru pentru c are o cauz karmic. Luai, de exemplu, o personalitate cum este Sfnta Tereza. Eavine dintr-o ncarnare anterioar, n care sufletul ei a devenit foarte puternic. Ea se ntrupeaz ca Sfnta Tereza. nainte de a lua nstpnire, la ncarnare, corpul fizic, ea ia puternic n stpnire corpul eteric. Acesta devine mai puternic, devine mai puternic din punct devedere calitativ-interior dect la oamenii obinuii. Ea poart acest corp eteric fortificat interior, fortificat interior din punct de vederecalitativ. Acest corp eteric fortificat din punct de vedere calitativ iese n mod corespunztor afar din corpul fizic, se leag puternic de corpulastral i de Eu, pentru c i acestea, la rndul lor sunt puternice, dintr-o alt ncarnare. i acesta este motivul pentru care apar nite boli,cel puin o anumit categorie de boli, i n cazul acestor boli corpul eteric nu se menine pe lng organe, pe cnd forele vitalizante se afln corpul eteric. Dar asemenea oameni, dac i examinm sub aspect fizic, observm c n momentul cnd au asemenea triri, cnd trirea

  • intr n stadiul al treilea, se mbolnvesc cu adevrat. Dar, n acelai timp, corpul eteric este puternic i mai reuete s biruie iari boalanc n status nascendi, astfel c procesul care are loc aici e un proces n cadrul cruia boala apare n status nascendi, dar, totodat, sedeclaneaz n interior, pornind de la corpul astral puternic, autoterapia. ntregul proces este o mbolnvire latent i o vindecare latent.Este unul dintre lucrurile cele mai interesante din domeniul evoluiei omului.

    Tocmai la o personalitate ca Sfnta Tereza vedei, n stadiul final al evoluiei ei, o permanent stare de boal care apare n status nascendii o permanent vindecare. Aceast interaciune, aceast pendulare, aceast minunat pendulare ntre mbolnvire i vindecare,bineneles c nu are loc n lumea fizic, cci nu pentru aceasta s-a produs, ci are loc n lumea spiritual. Nu-i aa, atunci cnd este modelatcorpul eteric, nainte de ncarnarea pmnteasc, el i primete forma sa. O personalitate ca Sfnta Tereza este transpus n acestmoment n trecut. Dar, provocnd starea patologic n status nascendi, ea se nal n lumea n care se afla nainte de natere, aadar, nlumea spiritual. Pendularea nseamn cufundarea n corpul fizic, nlarea n lumea spiritual. Lume spiritual lume fizic, lume spiritual lume fizic, dar trind lumea fizic din direcia opus polar, aa cum o trim, n general, numai la intrarea n ncarnare. Acest proces interiorde nsntoire, acest proces terapeutic care are loc acionnd din Cosmos, este ceva att de intens, nct poate aciona, ntr-adevr,molipsitor asupra unor bolnavi din apropierea unor asemenea personaliti, dac boala lor este cam pe linia pe care se desfoar ntregulproces, astfel nct n apropierea unor asemenea personaliti se pot ntmpla vindecri dintre cele mai minunate.

    Ei bine, procesul poate s mearg mult mai departe i, n vremurile mai vechi, mai bune, ale Bisericii, aceste lucruri, care au degenerat maitrziu pn la nivelul superstiiei venerrii relicvelor, erau folosite ntr-un subtil mod esoteric. Fiindc, ntr-adevr, n vremurile mai bune aleevoluiei religioase au fost oferite biografii expresive, expresive pn n modul imaginativ al relatrii, ale unor asemenea personaliti, careerau date credincioilor, astfel nct acetia s se poat umple cu ntregul coninut imaginativ al unor asemenea personaliti. i atunci seputea ntmpla, nu vreau s spun c se ntmpla mereu, dar se putea ntmpla ca, dac exista un ndrumtor priceput ntr-o asemeneaproblem, s pun, pur i simplu, n mna unei persoane din viaa obinuit, a crei boal se dezvolta ntr-un anumit sens, aceastbiografie scris ntr-un stil intens imaginativ, poate contribuind i prin propriul lui cuvnt. i se putea ntmpla s aib loc i n acest fel niteprocese de vindecare, astfel c orientarea modului de a simi i de a gndi al unor asemenea persoane spre viaa unui asemenea sfnt are,fr ndoial, o importan terapeutic.

    Vedei dvs., consideraiile care ptrund att de adnc n entitatea uman conduc mereu de la starea de sntate la starea de boal, dar nstarea tririi suprasensibile. De aceea, dac dvs. sftuii, ntr-un fel, pe cineva s fac exerciii pentru a ajunge n lumea suprasensibil,atunci aceste exerciii trebuie s fie orientate n aa fel nct ele s fortifice organizarea Eului, corpul astral i corpul eteric, s le fac maiputernice, pentru ca un proces cum este cel pe care l-am descris ca rezultnd, pur i simplu, prin karma personalitii respective, s sepoat desfura, ntr-adevr, n mod just. Ceea ce se petrece, propriu-zis, n cadrul iniierii poate fi studiat foarte bine prin examinarea unorasemenea procese care se apropie foarte mult de patologic. De aceea, pentru medic nu este de mic importan studierea vieii unorasemenea personaliti, fiindc tocmai n viaa unor asemenea personaliti gsete ceea ce poate fi exprimat, propriu-zis, numai printr-unparadox. El gsete n viaa unor asemenea personaliti reversul sntos al unui complex de simptome patologice care apar ici i colo, ipentru medic acesta este lucrul cel mai rodnic dintre toate, s priveasc reversul sntos al unui proces patologic. Acesta este lucrul careduce, n majoritatea cazurilor, n mod interior-esoteric, la aplicarea practic a factorului terapeutic. Dac la acesta se adaug cunoatereaelementului material-substanial care poate aprea ca remediu, datorit nrudirii, datorit afinitii lui cu anumite fore ale corpului eteric,care, la asemenea personaliti anormale, devin active prin autoreglare, dac ajungem s tim n ce fel i-a dezvoltat nite fore corpuleteric al Sfintei Tereza, cnd boala apare n status nascendi, i dac nvm s cunoatem i forele de vindecare o dat cu forele dispusesub form de ace care acioneaz n antimoniu, atunci am citit din natura nsi procesul terapeutic.

    S-ar putea spune c, n studierea unor asemenea experiene, partea ciudat, paradoxal, const n faptul c nvm s privim boala dincealalt direcie, din direcia din care entitile spirituale dirijeaz bolile, nu omul. Cci una este ceea ce fac oamenii n raport cu boala,aceasta este una din aciuni. Ea se face din perspectiva domeniului pmntesc. Ea const n faptul c prin terapie noi stabilim iari acelraport care elimin boala. Entitile spirituale care se ocup de om dirijeaz altfel bolile. Ele integreaz boala n estura karmic. Aceastaeste preocuparea lor. Firete, felul n care procedeaz aceste entiti nu apropie lucrurile att de mult ntre ele cum se face aici, pe Pmnt,n cadrul patologiei. Aici noi nu putem vindeca la patruzeci i cinci de ani un om care s-a mbolnvit la aptesprezece ani. Dar, n ceea ceprivete plsmuirea karmei, lucrurile stau, desigur, n aa fel nct ceea are loc drept proces de boal ntr-o anumit ncarnare indiferentc va fi vindecat sau nu este ntreesut n karma, dar poate peste trei mii de ani, cci n cadrul lumii spirituale timpul are cu totul alteuniti de msur. Dar nvm foarte multe dac studiem acele procese n care intervine ceea ce poate interveni, din punct de vederespiritual, n lumea spiritual, dar care poate radia i n jos, n lumea fizic.

    Vedei dvs., examinai un proces de felul celui la care tocmai am fcut aluzie, dar care se realizeaz poate, n decursul obinuit al evoluiei,peste trei mii de ani. Vreau s v indic, prin aceast linie, c ceva care se petrece cu omul astzi este modelat de ctre fiinele spirituale naa fel nct cellalt aspect, care ine n mod complementar de primul, echilibrndu-l, apare peste trei mii de ani. Acesta este procesulnormal. Dar, vedei dvs., n viaa obinuit noi cunoatem timpul doar ntr-un mod foarte imprecis. Cum ne reprezentm noi timpul n viaaobinuit? Ca pe o linie care vine din trecutul infinit, trecnd prin prezent, spre viitor. Cam aa ne reprezentm noi timpul, firete, printr-olinie groas, nu o linie, ci o funie groas, fiindc ea conine tot ceea ce percepem, n general, n lume n fiecare clip a prezentului. Aa ni-lreprezentm, dac ne gndim, n general, la aa ceva. Majoritatea oamenilor nu i-l reprezint n nici un fel. Dac privim din punct de vederespiritual, lucrurile nu stau aa. i cu greu gsim nelegere pentru procesele spirituale, care sunt prezente, de fapt, n toate procesele fizice,dac nu ne putem reprezenta timpul dect n acest fel. Dar n realitate timpul nu este aa, ci ntreg firul pe care l-am desenat la tabl poatefi fcut ghem. n acest ghem este coninut ntreaga linie a timpului, care conine trei mii de ani ntr-un ghem. Timpul se poate face ghem i,dac pentru o evoluie sau alta, acest timp se face ghem, atunci ghemul poate tri, pur i simplu, ntr-un om. La Sfnta Tereza, n viaapmnteasc tria un timp fcut ghem. Acesta este, propriu-zis, misterul, faptul c nite lucruri care, de altfel, n cadrul karmei sunt foartedeparte unul de cellalt, sunt aduse mpreun. (Vezi desenul i plana 4).

    Plana 4

  • Aadar, dvs. vedei aici, cnd abordm un asemenea fenomen, cum observaia karmic interior-spiritual se leag de observaia exterioar,patologic-terapeutic. Dar aici vedei cum tratarea pastoral a omului, care trebuie s-i ndrepte privirea spre conexiunile karmice, poateintra n atingere cu ceea ce poate fi neles din aceste lucruri numai de pe poziia medicinei. Fiindc pentru nelegerea acestor lucruri nu esuficient o cunoatere teoretic, ci e necesar s trieti n interiorul lucrurilor. S triasc n interiorul acestor lucruri din pespectiva care sedeschide pe baza aspectului patologic-psihologic, aceasta este misiunea medicului. S triasc n interiorul acestor lucruri din direciapunctului de vedere teologic-karmic, aceasta este misiunea preotului. i atunci armonia va rezulta din colaborarea dintre ei trebuie s fimmereu ateni la acest lucru , nu dintr-o imixtiune diletant.

    Vedei dvs., de aceste lucruri se mai leag nc ceva, pentru epoca noastr. Dvs. tii, dragii mei prieteni, ce neplcut i este unui om sneleag o idee care, de fapt, pentru un om lipsit de prejudeci este de la sine neleas, i care este respins pentru c intelectulfilosofilor nu se poate apropia de ea: ideea de voin liber. Eu am spus despre percepiile senzoriale: lucrurile care stau scrise n crile defiziologie i de psihologie i par nite copilrii aceluia care nelege cu adevrat lucrurile. Dar cu att mai mult ceea ce se plvrgete nlegtur cu ideea de voin liber. Fiindc dvs. trebuie reflectai la faptul c decizia voinei libere este n fiecare clip un efect al ntregiientiti umane; al ntregii entiti umane, aa cum se manifest ea, sntoas sau bolnav sau semibolnav sau hipersntoas, nimpulsul liber al voinei. n impulsul liber al voinei este prezent ntregul om, dar cu tot ceea ce poate fi ntrevzut n omul ntreg, cu toatecomplicaiile sale. Noi nvm s cunoatem natura uman abia cnd nvm s o cunoatem n complexitatea ei. i, vedei dvs., ceea ce lapersonalitile anormale primete o nuan anormal ntr-o direcie sau alta, este anulat, este reunit ntr-o armonie, n orice om. Este oafirmaie banal, dar adevrat: tot aa cum omul e accesibil Heruvimului, el e accesibil i Diavolului. i noi vom studia i aceste procese ncadrul crora omul e accesibil Diavolului. Dar toate acestea exist i n omul obinuit, numai c tendinele contrarii se anuleaz reciproc,pentru c se dezvolt la fel de puternic n cele mai diferite direcii. Dac n fiecare exist un nger, n fiecare exist i un diavol. Dar cndngerul i diavolul sunt la fel de puternici ntr-o anumit privin, ei se anuleaz reciproc.

    Plana 4

    Observai aceast balan (vezi desenul). Exist un punct, acesta. Dvs. putei pune aici greuti, i totul va intra n micare. Acesta de aici,hypomochlionul, centrul de greutate, rmne imobil, nu va fi atins de ceea ce punei n stnga, de ceea ce punei n dreapta. Dar trebuie sfacem n aa fel nct s nu fie nevoie s-l atingem. Un centru de greutate, un hypomochlion asemntor, spiritual, este produs n om deforele opuse. Putei studia natura omului. Nicieri nu vei avea prilejul s-l declarai pe om drept fiin liber, cci n natura omului totuleste condiionat cauzal. ncercai s studiai natura omului pe baza unei concepii materialiste: Nu vei ajunge la ideea de libertate, veiajunge la condiionarea cauzal. Dar putei studia omul i sub aspect spiritual. Vei ajunge la determinarea voinei de ctre Divinitate saude ctre entitile spirituale, dar nu ajungei la libertatea voinei. Putei fi un materialist grosolan i s negai libertatea, putei studiacauzalitatea condiionat natural a voinei sau putei fi un cap luminat ca Leibnitz i s v orientai spre spiritual: vei ajunge ladeterminism. Firete, atta timp ct studiai talgerul balanei cu acest bra, de aici, ajungei numai la micare; ct timp studiai talgerulbalanei cu acest bra, de aici, ajungei tot numai la micare. Aa stau lucrurile dac studiai omul conform naturii, aa stau lucrurile dacstudiai omul conform spiritului. Nu ajungei la libertate. Aceasta se afl la mijloc, n centrul de echilibru dintre amndou.

    Aceasta e teoria. Dar n practic se ntmpl c dvs. trebuie s hotri, n cazul unui om din faa dvs., aflat ntr-o grea situaie de via,dac l putei face rspunztor pentru fapta lui. Atunci ntrebarea devine, practic, aceasta: oare i poate el conduce voina liber sau nu?Dup ce criteriu vei decide acest lucru? Prin faptul c suntei n stare s apreciai dac la acest om constituia spiritual i constituia fizicsunt n echilibru. Att medicul, ct i preotul, pot sta n faa unor asemenea cazuri. De aceea, att de instruirea medicului, ct i de aceea apreotului, trebuie s in o nelegere a acelei stri n care omul, fie c este n echilibru ntre spirit i natur, fie c la el echilibrul estedeplasat ntr-o direcie sau alta.

    Responsabilitatea unei persoane umane nu poate fi stabilit niciodat altfel dect potrivit cu o profund cunoatere a entitii umane.Problema libertii, privit n strns legtur cu problema responsabilitii, este o problem cum nu se poate mai profund.

    De aici vom continua mine. Vom vedea ce conduce, pe de o parte, spre sntate i, pe de alt parte, spre patologic.

    Acas Lucrri Online Index GA318 Precedenta Urmtoarea

  • Biblioteca antroposofic Cutare Lucrri Online Index GA318 Precedenta Urmtoarea

    Corecturi

    Rudolf Steiner

    COLABORAREA DINTRE MEDICI I PSTORII SUFLETETI CURS DE MEDICIN PASTORAL

    GA 318

    CONFERINA A PATRA

    Dornach, 11 septembrie 1924

    Dragii mei prieteni! Vom include astzi n expunerea noastr un capitol de antroposofie, care de obicei nu trebuie s fie tratat de ctreprofani ntr-un mod att de amnunit, dar pe care noi trebuie s-l tratm n acest fel, dac vrem s ne continum studiul n legtur curesponsabilitatea sntoas i iresponsabilitatea maladiv, patologic, aa cum este important, att pentru medic, ct i pentru preot, sle recunoasc.

    nainte de toate, este un fapt de o importan deosebit s putem privi n intimitatea acestei ntrebri: Ce anume din om este, propriu-zis,motenit, care sunt toate acele lucruri care provin din linia ereditar, i ce anume nu este motenit, ci trebuie s fie introdus n entitateauman pe alt cale? De faptul c putem sau nu distinge ntre aceste dou ingrediente, am putea spune, ale entitii umane, depindeextraordinar de mult atunci cnd trebuie s facem aprecieri cu privire la omul sntos sau bolnav. Cnd omul intr din lumile spiritual-suprasensibile n lumea sensibil, adic atunci cnd are loc unirea a ceea ce i este dat pe linie ereditar cu ceea ce i aduce el din vieipmnteti anterioare i din cele trite n perioada dintre moarte i o nou natere, noi vedem c omul, mai nti n perioada copilriei, sedezvolt de la o zi la alta, de la o sptmn la alta. Dar, atta timp ct nu ne ndreptm privirea asupra omului mptrit, format din corpfizic, corp eteric, corp astral i organizarea Eului, nu suntem n stare s nelegem aceast dezvoltare, pentru c nu putem ntrevedea n cemsur particip la aceast dezvoltare diferitele componente ale entitii umane, care au origini absolut diferite, care vin din lumi diferite.

    Omul i are, n primul rnd, organismul su fizic. Fenomenul cel mai izbitor la acest organism fizic este faptul c, n cadrul acestuia, lanceput, n prima perioad a vieii sale pn la schimbarea dinilor, el i are primii si dini, care, o dat cu apariia celei de-a doua serii dedini, sunt nlocuii. Dar schimbarea dinilor nu este dect, a zice, aspectul extrem a ceea ce este nlocuit acum n om. Fiindc, de fapt, omulpoart cu sine n mod material ceea ce primete drept corp fizic n copilrie, la natere, numai pn la schimbarea dinilor. Omul elimin npermanen din sine, din forma sa, materie fizic. Procesul este, firete, mai complicat dect ni l-am putea reprezenta, pur i simplu, dacam vrea s fim exaci, spunnd: Omul, n decurs de apte-opt ani, elimin ntreaga materie fizic i o nlocuiete cu alta nou. Este ntrutotul adevrat, dar nu avem dect s ne ndreptm atenia asupra schimbrii dinilor i vom constata atunci, desigur, c trebuie s nereprezentm acest lucru oarecum modificat. Cci, dac aa ar sta lucrurile la modul absolut, ar trebui s ne ias dini noi din apte n apteani. Dar nu aa stau lucrurile. Aceasta se ntmpl o singur dat. Ei bine, dar dinii fac parte tocmai dintre lucrurile care, odat schimbate,nu se mai nnoiesc. Ei fac parte, n sensul strict al cuvntului, dintre aceste lucruri care nu se mai nnoiesc. Dar mersul evoluiei omului pePmnt se petrece n aa fel nct, pe msur ce mbtrnete, el pstreaz, ca s zicem aa, din ce n ce mai mult, ceva din materia fizicveche. Desigur, are loc o nlocuire, n p