(N.-V^k^v) Lise in kscsre âuminecâ26 iunie st. v^______ :

8 iulie st. n. ^r«r/a ^7^ «.

kretul pe un su 10 ü.I ke '/» âe su 5 ü.

ke '/« ae sn 2 á. 70 cr. kentru KomLnis pe sn 28 lei.

XXX.ISS4.

^rriintini clsspi'S ^minsseu.^ram in Aimnasiu câncl am citit primele poesii ale !lui Lminescu si trista Iui nuvelâ «Sărmanul Oio-

âe un bor multe ori sm

^^nisie». Versurile Iui esercitsu ssuprs mes o inrîu- A^rirs estrsorâinsr âe puternicâ; sââncimea kssci- Ü nsntâ a ^ânâurilor lui me umplesu » mistic, âe^o sâmirstie eststicâ. Si âe

câutst sâ evoc in in- cbipuires mea âe co­pil bAura necunoscutá a acestui âeu, care mi se pârea câ trybue sâ trââscâ o viü^L cu to­tul â^osebitâ cle a nüsträ, intr'o lume su-

ksntssticâ. câte-oâstâ in unele

«Sârmanul

praumanâ, Lreâeam

câ-l mâresctablouri âinOionisie», o va^â si-luetâ oare se âepârtâ mereu, ;i par câ se topiá intr'o luminâ in- tensâ, ame^itüre.

Lânâ am terminat liceul, aveam in cap kAurs lui Lminescu, asâ cum mi-o kâcusem eu: un tinâr slab, inslt, paliâ si tras la tatâ, eu ocbii neAri, visâtori, pe umeri îi eaâ plete onâulate, o bainâ lunAâ si vecbe îi acopere trupul pânâ n câlcâs; el nu veâe pe unâe cslcâ, nu se uitâ Ia ni­meni, si mer^e ca un sonambul, par c'ar pluti.

Irei sni sm câutst pe uli^ile capitalei 6- §ura scests, si n'sm Aâsit-o. Intr'o âi, me întorceam cu mai multi prietini âela universi­tate. In âosul pasajului, OMLUL MOLSkált^irL.

auâ pe cineva âicânâ: «Uite Lminsscul» l'oti ne oprim sâ-l veâsm. kin om in vârstâ, bine kâcut, rotunâ la katâ, kârâ plete, imbrâcst cs to^i ümenii... îl vââ suin- âu-se 'n tranvsi, — me âespsrt âe prieteni, si me urc si eu. lVl'aseâ in fata poetului si-l privesc, cu sbülL. Ll tine pe brste un Akiorâsn ros pe Ia margini; âe^etele

âela mâna ärüptL îi sünt pline âe cernülL violetâ, ocbii lui mici, inkunâssi, cu Sens rari, su privirea vaAâ si os­tenită a omului âistras, âus pe Aânâuri.

LänßL el stâ o co- cünL slabâ ^i sulime- nitâ, care-I prive^ce bcs, âin cy in ce mai in- triAstâ. La-^i yterxe cu batista colburile Aurii, ?i-?i potrive^ce briâu- rile âela pâlârie, cu gesturile unei persüne csre ia o kotârîre.

— ^sâ-i câ nu me cunosceti, âomnule L- minovici?. . .

Lminescu se 'ntürce; un rîmbet blânâ îi lu- minüriä kata.

— Oümna ^.. . cu ce pricinâ pe-sici?

Si áümna îi spune câ ksts ei a psrâsit «trupa» si csutâ un Ioc âe prokesürá; îi aâuce-sminte âe cânâ kâces si el psrte âin trupâ, si oktürá .. .

— Dar âts, ce ksci sici in Lucuresci?

Süntem in strsâs Lu­meștilor. Lminescu se ri- âicâ 'ncet si ksce semn

conductorului sâoprsscâ26

302 L A N I O I A Anul XXX.

— Le, ps-sici stai?kostul respunäs s o mișcare plictisitâ üin cap,

care 'nsemná si «âa», si «bunâ üiua», si multe cle tüte.

Onci ani cjupâ A8t3. 8târn amândoi la o m^sâ in cakenüus âela «Imperial». In ka^a nüsträ, la o altâ mssâ e un bLtrân cbel, c'o 6§urâ kürte curiüsä, üs-o slăbi­ciune si üs-o pslürs bolnáviciüsá. Lminescu îl privssce lunß, milos, — nu-s püte luâ ocbii üela el. Se plücä incet la urecbia mea.

— Üre cine o 6 ? tu nu-l cunosci?— dlu... cla cle cs me 'ntrebi?— Lrorav sümLnL cu tata.întrebăm pe cbelner ?i abâm câ-i consulul clei a

Salonic.koetul me skâtuescs sâ tracluc in versuri «Lei

șapte clela leba» si lauclâ seninătatea si mârstia tra^e- üiilor clasice.

0 keti^â, c'un paneras cls bori, ss tot milo^esce pe lângâ noi, c'un ser üe skísietürs miserie. Aleg o ga- rükL si o üau poetului, care-mi spune câ-i plac boriié. Lminescu riclicâ garüka c'un gest üslicat, se uitâ gánüitor la petalele invülte, cls un ros incbis, si, ca si cum ar reluâ șirul unei biscutii întrerupte un moment, îmi spune:

— Os güba, ns trebue un post care s'o ia peste câmpi, nsbunesce... ne trebue ceva nou, cu totul nou ...un nebun, clar un nebun cle geniu, care sâ-si cro- iüscL el o kormâ a -lui s-un ürum neincsrcat cle ni­meni . . .

Lu îl privesc lung, neclumerit; aștept sâ vLü cu ce se lügä asta.

— Oițe, clintre tinerii cle acli, ^cii cine clâ semne c'srs sâ 6s un poet mare la noi?

— Line?— Nils. Oa, cla, nu te uitâ, Nils e post... In

«Laetul roșu» al lui am gâsit lucruri minunate, minu­natei . . .

Acum princl lsgâtura: rossta garükei a ckiâmat «Laetul ros».

L târâiu, sprüpe mieclul nopții, Akarâ plouâ, si cum n'avem umbrelâ, o ținem mai mult o kugâ pân la otel Nstropol.

— Lemâi la mine 'n nüptsa asta ...— blu pot, am cle kâcut ga^sta ps mâns... si

nu-mi vins inclâmânâ sâ scriu clscât acasâ la mine. Oa bai, câ me suiu si eu pentr'un skert üe cias, püte-a mai sta plüia.

Lminescu are cbsk üe vorbâ. îmi povestesc o clra- ^oste a lui, o intümplare curiüsä, care i-a inspirat poe- sia «Oucütürul», si care nu se püts spune aici ...

— Osr scii câ sünt üoue aprüps.îsi ia pâlâria si plecâ grâbit.— Ne culc. Ascult cum râpâs plüia ps coperis;

si me gândesc la Lminescu cât îi cls sârac si cle cki- nuit. Am un bilet cle loterie, si kac planuri generüse pe câștigul cel mare, üe 100.000 cle lei. Aucl pasi pripiți pe scarâ... o bâtae cliscretâ in usâ.

— Line-i?— Lu. .. Ni-am uitat garüka.Aprincl luminarea. Lminsscu, ucl leürcá, îsi ia bü-

rea cle pe müsä si sgrebulit, c'un rîs copilâresc, îmi clice «nüpte bunâ» si plecâ.

kentru prima ürä poetul îmi üa üe gánüit.A. Vi-LM'sL.

t)lN6 este Ä clormi!...

bine este a clormí si a âormi mereu â^Atunci cânâ ckinul nsgrâit apüsa simțul teu;/ Ls bine ests a âormi si tot sâ âormi ui vreu, i Lâncl anii corpul t-au truclit, câncl sorta este grea.

Hi-s Zrea povârâ ani sâu ckin, cânâ prea s'au aclunst, Oâiknâ cer si 'n somn o au s-o beau nesâturat, ^-atunci cânâ sârsle-auriu aclucs 'n lume kar, O clormi ââcâ nu poți sâ ^usti âin âulcele pskar !

Hi âormi âe veci, neîntrerupt cu visul teu krumos, Le l'ai âorit, ce t-a lucit, asâ âe raclios;Decât sâ mergi âin kop in kop,ps-un ârum perâut, strein, Nai bine 'n somnul ne 'ntrerupt skersesce al teu ckin.

Lr-LttL Vouo^icL.

Sârâcie lucie./0/0,-irLr c« a-7/.

(Ormare.)

Leenct VI.

/>cîr/cr vins cäntänü.Krunââ vsrâe âe copac, lo-s ^râilâ Liliac, Lâte kete, tâte-mi plac;Dar mai mult mi-i ârag âe una, Le-mi încerce ca ?i luna, Hi-mi ââ gurâ totâauna.

blu-i katâ ca Veselina. Lunâ — s'o pui la rsnâ si kru- müsá oki si uica îernilâ e vestit üe bogat. Nai cu semâ asta me aclemenescs, câ-mi trebue katâ cu Zestre si cât mai curenü, câ trâesc numai ca kruncla pe apâ. .. Omenii me creü s-acuma cu stare, cum am kost la mürtea tâ- tâne-msu, pentru câ nu lucrer nimica si me port han­tos .. . blumai eu sciu, câ nu msi am nimica si câ mi-s plin üe üatorii.. . 8s potrivsscs si Ia mine vorba lui Iota: «Sârâcie lucie» . . . Oar n'o sâ tinâ mult as», lau ps Veselina si uica Sivu îmi plâtesce tüte üatoribe. . . Am vinit sâ mai vorbesc cu ea oüatä.

(Lântâ.)

krunââ verâe âe sscarâ, Ian esi mânârâ pân' akarás Ian esi mânârâ pânâ 'n prag, Lâ t-am kost oâatâ ârag; Ieși akarâ pânâ 'n portâ, Os veâi âorul cum me porta.

(IL. Doâos : Op. citat pag. 34)

866DH VII.

VLSLLîblA (sse üin casâ si cântâ.)

Nei, neicutâ, âepârcior, Mi-mi trimits-atâta âor, ke pâreu si pe irvor, Oe gurile tuturor;

Anul XXX. O A N I O I A 303

Irimits-mi msi putinei, Vino âumnis-ts eu el!

- (C. Noâos: Op. citst psx. 43.)

IK^IOA (cântâ.)

Line n'sre niei un âor, IrLe^ce 'n lume ușor; Cu sm cloue cloruri xrcle, Dorul meu 8-sI msnclrei mele.

(Doină clin Dünst.)

VO3OOIXA (cântâ.)

Crunâs vercle cls pe luneL, Drsxostss clin ce-i Kcutü?

Nici clin mere, Nici clin pers,

Li clin bure 8ubtirels, Din clipitul ocbilor 8i clin 8trî»8ul mânilor.

(C. Doâos^ Op. citst psx. 33.)

1'OAIOA. Lână te-sucl cântânâ ssâ, îmi vine sâ te sorb cu ocbii.

(Lântâ impreunâ.)

Dorul meu 8-sl clumitsle, Cscâ-I Dumnecleu o klbrs, O tlore miro8itüre, Ls 8'o pun Is cincsstclre, tlncle inims me clore.

(C. Doclos: Op. citst psx. 34.)

Lésnél VIII.

OrZrF«.

VIOI6A (verîn6u-se intre ei.) Oe-6e-6e8!ull Xu veheti câ încâ-i cliuâ si u-u-umblâ ümeni?! Lscle-se sâ ve clrâxostiti in mi-mi-mi)Iocu uliței?

1OAIOA. Ou-ts 'n trâbâ-ti.VIOIQA. X'am vinit sâ me 6u-6u-6uc. Am vinit

sâ pu-pu-pup. ) 'lO^IOA. Xu msi spune.VlOILA. M-s 6rsxi ke-ke-ketele. vncle le vâcl, stsu

sâ me to-to-topesc.VO8OOIXA. O6râ ^i-i ârsx si cle mine?VIOILA. Ls lupului cle 6-6-6ie. Ni-sr plâcâ sâ te

mL-mL-nânc.VO3OOIXA. Vsi cle mine; cls nu me spâriâ!IK^IOA. Ossâ câ scot eu lupu âin stânâ. (Apucâ

un lemn cle )os si-I riclicâ spre Vilixs; scels kuxe, 1>â- ils clupâ el, in xiur pe scenâ.)

VIOI6A. Xu cls, prostule. Os nu vecli câ nu mi-s Iu-Iu-Iup. (Ouxe sksrâ.)

Leena IX.

VO8OOIXA. Lietu Viliig, isrâ-i cu t6ne.Hî^IOA. lüne bune. 3â-i vinâ 6oru sâ te sâ-

rute, pârlitu.VO8OOIXA. Oupâ t6te fetele slârxâ ssâ.1OAIOA. Oupâ tine sâ nu cutere nici el nici sltu,

câ-i krânx piciürele. Oști s mes si kârâ tine nu pot trâi. Os csnâ ținem 1oxo6ns, Oinâ ârsxâ?

VO3OOIXA. Ista vres cât msi curenci.I'OAIOA. Asâ vresu si eu, câ nu msi pot cle

cloru teu, sâ te vS6 nevâsts mes.

Lesna. X.

Zâ.

lO'I'A. kune-ti pokts 'n cuilI^AILA. ve' ce?lO'I'A. ?entru câ eu nu vreau.Ilî^IOA. Os cine te msi intrebâ?lO'I'A. Oss câ-i veclâ.VO3OOIXA. Os nu me spâriâ, bacr-lotollO^A. X'svâ nici o tâmâ, n'o sâ remâi kstâ bâ-

trânâ. 3?-sm xâsit slt mire, msi 6e-a bre 6ecât ests. On junelss colea. Lruce cle voinic.

VO3OOIXA. Xu-mi trebue sltu.lOAIOA. Lins sâ 6e vitádul acela?lO'I'A. Xepotu-meu Xiculi(â.VO3OOIXA. Hskska! Oar nu scii câ el umblâ

clupâ l'oclors?lO^A. !i scot io nâroclla aia clin cap.VO3OOIXA. On sârac-mârac.IR^IOA. X'are clupâ cs bâ apâ.VO8OOIXA. 3â nu mai be altu 'n lume, tot nu

mi-sr trebui.lO^A. X'aveti ce vs kucluli nici voi, câ ve sciu

ce plâtiti. ^u (aratâ pe Veselins) esti o sârâcie cu cer­cei; tu (srstâ pe Irâila) o sârâcie cu xsitsni, amândoi o sârâcie lucie.

1OAIOA. Obrs/nic.lO^A. încâ tu esti cls câtrâ pâclurs? Oar scii câ

n'si nimica, clecât clatorii. Xici tolsle cle pe tins nu-s plâtits. ' '

VO3OOIXA. Ars tata 6sstul.lO'I'A. Oânclesci, câ tstâ-teu îi boxst?l'KAlOA (tâinâu-i vorba.) ?6te câ nu-i?lO'I'A. Os-sr kacs astâcli socotâlâ 6s banii bise­

ricei, ar remânâ 6ripit pământului.IRAIOA. Oeu?lO'I'A. O sâ vecli. Am vorbit cu popa s'a6une

sinoclul, apoi xrixes mea!lOAIOA (la psrte.) Xu-i boxat? Atunci, spSIL-te,

neicâ, pân' ce nu-i târcliu. C^gre.) Am o trâbâ xrabnicâ. (Os psrte.) Ne 6uc ls pops. (Ose.)

lO'l'A Vscli-I, puicâ! Lum auclî câ tatâ-tsu nu-i boxat, ss sterss. Oucâ-ss! Xiculitâ te ia si kârâ avers.

VO3LOIXA. 'Oineti-I. (Inxâncluritâ intrâ in casâ.)

Lcsng. XI.

Zo/«

Ou c66a satului!... Oss câ te 'nvât eu omenie, 3ivule xrivule. . . Am kost Ia pops, clar el se vecie câ tine psrtes pitropului; sm vorbit apoi cu vrâptcîres 3ancla si 'n gA zm t6tâ nâ6e)6ea, câ mi-s pune bine la cale tütá tr^bs . .. I-sm clis sâ vinâ sici. . Iscât-ol

(Vs urmâ.)

losir Vuncsic.

304 VL I L I ^nul. XXX.

beriLÍr-sa muntsnâ.

^^n munți, clin sarbeclul vârtej cl'orass, â^s râtâci clecâtsori me 'mprssuri, ? O! lume prefăcuta 'n rele clrssuri,

Le percli puterea 'n uneltiri trufașe.

Nespus m'atraA acele mândre sesuri, ^colo s-omenirea e 'ncâ 'n sase, 8e lâ^ânâ cu visuri ârâgâlsse, ^tlâncl in tüte ^in^ase 'ntelesuri.

8pre fiii codrilor me clucs clorul, Ni-apsr ca umbre strâmosesci la jocuri, Lâ-s omeni vercli in viâta lor voinica,

Le clulce 'n bucium ei îsi torn amorul;La ru^L sufletul mi se riclicâ:«In munți, in munți, cleparte cinste locuri!»

I'. OocLi^eLL.

basmul.(Letit cle autorul in seclinta clela 9/21 sprile an. c. clin sesiunea

generalâ a Ucaâemiei Române.), (Urmare.)

2° formule.O. 6. D leoâorescu (koes. pop. 401—406) a

fost pânâ «oum sinLurul I» noi csre s'a ocupat cu for­mulele 6Ln6 câteva specimene 6e «începutulöa^E/o^», ^e aci interiore «ciin si apoi «sfârși­tul -atkE/o?'».

s) formula initialâ.Nai la tüte popürele ScrrE/^ se încep cu ceva in

felul Iui «ssâ s fost» sâu «s kost oclatâ», atirmánü sclecâ reslitstes celor povestite. Lâte-o6atâ inse formula e mai lun^â, sâu pentru s 6 si mai atirmativâ, sâu pen­tru cs povestitorul sâ arate intr'un moci acoperit câ clânsul nu e tocmsi si^ur cle cele spuse, cle si ascul-tâtorii trebue sâ tie siguri, sâu msi sles: pentru s sso-ciâ Is un loc msi multe imagini üisparate, s cârorscapriciüsá grupare se asâmânâ cu începutul sclormirii,atunci câncl omul nu visârâ încâ clar incepe cie)a s veclâ ceva conkus. Astfel o kormulâ initialâ celticâ clin Lretania clice: «l^u este nici o incloâlâ câ altâ clatâ cine avea üoi ocbi nu erâ orb, cine avea unul singur erâ cbior si trebuiâ sâ kacâ clrumul cle cloue ori ca sâ vâclâ si la clrâpta si ls stânca», si apoi urmâ^â H-rrMrc/ (Le- vue cebipue, IU, 337.) Ls Români începutul cel msi obiciniut este: «^ kost oclstâ cs nici oclatâ, câ cle n'sr ti, nu s'ar povesti»; aclesea inse formuls e mai com- plicatâ, cle esemplu: «^ kost oclatâ ca nici oclatâ.

pe câncl erâ lupul câte! Zi leul se lâcuse miel, Oe se jucau copiii cu el».

(O. 0. 1°., ?oes. pop. 401;)

sâu: «^ fost o6atâ ca nici oclstâ»,

câncl ss cvciau ouLIe in gbiatL si nüptea se Klcea cle «limin^L».

(kunclescu, pax. 97;)

isr une-ori începutul e 6e tot lunA, buná-ürá: «^ kost oclatâ cs nici oâatâ, câ cle n'sr ti, nu s'ar mai povesli; 6e cân6 kacsa plopsorul pere si râckits micsunele; 6e câncl se bâteau ursii in cüüá; 6e câncl se lusu cle ^Lt lupii cu mieii cle se sârutau inkrLtinüu-se; cle câncl se potcoviâ puricele ls un picior cu nouecleci si noue cle öcs cle kér si s'aruncâ în slava cerului cle ne aclucea povesti^

cle câncl se scrisa musca ps părete, mai mincinos cine nu crecle».

(Ispirescu, Le^encle p. 1.)j

Asupra caracterului acestor clin urmâ formule noi vom reveni msi jos cu ocssiunes formulelor celor tinale,

ö) formula meâialâ.formulele mediale sunt totdauna rimate, proclu-

câncl astkel o neasteptatâ plâcutâ diversiune in mijlocul prosei. O. 6. O. leoclorescu a reprodus asemenea for­mule clin öarE/e: «Lata clin clatin», «lu^unes ticiorul mâtusei», «Impâratul si crivLtul», «Lruce cruciulița mea», «koteca cu clorul», «kâpusica licârea», «l^âramra cea krumüsä», «Lapra cu trei iecli», «k^oue viteji», «femeia lenevüsL», «Lóiméi si o^ârei», «Doi impârsti» si «La- ralrÎ2 vitádul». Lele mai interesante sünt clin «3?uAunea» si anume:

«Dintre trei frați, cel mai mic, 'I'u^nnea, e olo^it cle muma s trei smei, ca sâ nu-î pütä omorî, klecâncl câte-si-trei, el se rü^á lui Dumnecleu

sâ-I facâ o albinâ sâ trscâ pe mare

ca printr'o ^râclinâ.

«lu^unea kurâ vinele clin casa smeilor sl plâcâ ca sâ-i intimpine. Liecare smeu, ajun^encl Ia pociul sub care erâ ascuns vitádul, veüe câ i se poticnesc« calul si clice:

— Oii, cal cle smeu, cle paraleu,

cs sai s! 'nclâret te clăi?

Oe cine tie ti-e fricâ?câ mie nu mi-e cle nimeni,

clecât numai cls Lu^unea, ficiorul móls-al mâtusii;

si nici cls el nu mi-e fricâ câ vinele-i sunt acasâ,

si clür nu i-o k aclus p'aicea sióra osciorul

si vântul perișorul!

«luAUnea (arâtânclu-se:)— La am venit eu,

ca un vitâr ce sünt. Lum vrei sâ no mesurâm ?

In sâbii sâ ne tâiâm, ori luptâ sâ ne luptâm?

«Lmeul:— Nie tot una-mi face!

«lu^unea:In luptâ,

LL v mai clrâptâ, Oela Oumnecjeu lisați.

306 ? M I O I ^nul XXX.

Le luptará, se luptará, c^i ás vürá pânâ 'n sürá.

«Zmeul (câtrâ un corb:)

Lvlkule, corbuls, aá>i nitel seu in ungbisürá

^i 'n cioc niticâ apsürL: cu scul sâ ungi si cu apa sâ udi

tlacâr' ssts rosiâ,

cs s'o imoi si s'o stingi, câ ti-oiu cls sâ mănânci

âous stîrvuri cle csi paralei si trei stîrvuri cle smei!

«femeia smeului msi in vârstâ se face:

o viâ mânbsâIs struguri frumüsä:

unii inlloresc, sitii roclesc,

sitii se psrguesc, sitors Ie cad dübele cle copte.

«Lea de mijlocie dintre femeile smeilor se face:

o »iivecle cle peri: perii inlloresc, unii roclesc,

perele se psrguiesc, multe se coc,

multe se rescoc.

«Lea mai micâ se face asemenea:

O lsntsnâ linâ

cu apâ putins, spâ limpegiors cs o ILcremiorâ.

«In câlLtoria ce fsce, ^griuea se inielnesce cu:

o clrüiä cle tîntsri, unii msi mici, sitii msi msri-

apoi cu un nârdrâvan cle om, csre

alerga pe câmp cu noue pietre cle mürä

si noue cle ríjniciürá, ^i tugis sss cle iute

c'a)ungea iepurele Is nücls si-I apuca cie cüclL...»

Lâte-odatâ aceeas formulă meclislâ se repetâ de M»i multe ori in cursul Ssââr, asa câ povestirea in- tr6^â se pare a ir impletitâ cu versuri, cie pilciâ in

ardelenesc «Oanul D^anul» (I^ete^anul, kovesti, I> 59—79,) uncie se tot repetâ formula:

Lcumpâ mâsâ Oe mâtssâ, Is aminte Oe te 'ntincle, Lu mâncâri Lu tîgâri,

Li cu vin Oe pelin,

când Oanul vrea sâ prândescâ; apoi dupâ prând:

Ian scluns, NüsL bunâ, Lucâturi Li skârmituri Os olsltâ, kân' cle cl'sltâ-clstâ!

Oe aci formula câtrâ miraculosul care face bani:

Lcump csi Óin ^rclül, OL-mi bani, Lologsni, taleri Iști, Lislbeni speisti -

iar când Oanul ia numai o parte clin bani, despre re- mâsita lor dice calului:

Lürbs bsnii, üologsnii Le-su remss, Isr ps nss!

Zi 'n tine formula câtrâ ciomagul fermecat, care batea pe ori-cine clupâ poruncâ:

siloveta,Oegatâ cu sta,Lâ te 'ntorci si sâ Ie suci, Li mintea la Ioc s'o cluci:

iar ca sâ se opräscL .

f^cum Issâ s-ocliknesce, , Lâci ssts mult solosesce. . .

Asemenea formule meclials ne intimpinâ clin câncl in câncl in tuturor poporelor; clar ele sünt pre­tutindeni fârâ alăturare mai rare clecât cele finale, nu se presintâ nicâiri ca ceva tipic, s-apoi une ori se atlâ in unele varianturi si lipsesc in altele clin acelas ,-crE, cle esemplu sünt multe in Z-arMcZ «'I'u^unea» din co- lectiunea cea inedita a dlui 6. O. leodorsscu si lip­sesc de tot in acelas «lu^ulea» din colectiunealui Ispirescu.

(Va urmâ.)6. k. blLsoicv.

OuKstâi-i.Lunul simt este portarul spiritului, rolul seu este

de a nu lâsâ nici sâ intre nici sâ iüsá idei suspecte.*

Amorul este un nu sciu ce, care vine nu sciu de unde, se kormü^á nu sciu cum, si ne incântâ nu sciu prin ce.

*Normentul prin tâcerea sa te pătrunde mai mult

decât sZomotul lumii.*

O casâ kârâ de femeie e ca un cos kârâ fum,

l^ösbunares cea mai nokilâ este iertarea.

änul XXX. -V LI 1 L I 307

6 a. 8 imiI" per-isi".— Hóul președinte al Lepublicsi francele. —

?^D^uccesorul Iui 3adí-Lsrnot in csa mai inaltá ms- a Lrantsi osto náscut in ?aris Is 8 no-

^t^>^Embrc 1847. 7^ fâcut serios studii literare si is- -î^torice, in urma cârora a obtinut licența in litere.

Lână cu resboiul franco-prusîsn, intra in rondurile r trupei mobile din T^ube, care fu cbcmstâ la Laris,

si Lssimir kurier, prin conduita sa ln timpul ssediului, meritâ onbrea cle a 6 citat intr'un orclin cle cli si de­corat cu Legiunea de onóre. Dela octombre 1871 până Ia februarie 1872 fu sef de cabinet al ministerului de interne, tinut de tatâl seu, care, pentru a-i descbide cariera politicâ, îsi dete demisia din demnitatea de consilier genersl al departamentului TVube, in aprilie 1874, si-l presintâ alegatorilor din blogent-sur-elne.

k*u ales, fârâ concurent, cu 1907 voturi din 2017 alegatori, ln acelas an, Lasimir kurier kâcu, in depar­tamentul seu, o viuâ campanie electoralâ in favorea candidaturei republicane a generalului Lausier, in con­tra deputatului bonapartist TVrgence. La alegerile gene­rale din 20 februarie 1876 îsi puse candidatura in aron- dismentul blogent-sur-8eine, cu o profesiune de credintâ botârît republicanâ, si fu ales, tot fârâ concurent, cu 6980 de voturi. 8e înscris« in cele doue reuniunii a centrului stâng si a stângei republicane.

Vota statornic cu majoritatea kormatâ de aceste grupuri si, dupâ actul din 16 maiu 1877, fu unul din­tre cei 363 cari retușară votul de încredere cerut ds ministerul Urnglie. La alegerile, care urme^a disolvarea Lamerei, fu reales cu 6515 voturi contra 3400 obținute de candidatul bonapartist Wallrenaer. Dupâ formarea cabinetului republican fu numit sub secretar de stat la departamentul instructiunei publice, al cultelor si al artelor frumbse, post pe care-I pástra pânâ la retrage­rea cabinetului Öufaure, in ianuarie 1879. Dupâ trei luni de dile Lasimir kerier trecu dela centrul stâng Ia grupul stângei republicane.

îpcâ dela acâstâ data, Lasimir ?erier s'a fâcut cunoscut printr'un adânc respect de prcscrîptîunilc con­stituționale, dar in acelas timp printr'o mare energie in spârarea intereselor societâtii.

Lectele blâstâmate, care imprâscie jalea si ruina pe ori unde trec, au avut in totdauna un neîmpăcat dușman in noul președinte sl kepublîcei francele.

Intransigenta Iui Lasimir kurier s'a dovedit in mod evident lunile trecute când a preferit sâ pârâs6scâ puterea — erâ președinte al consiliului — decât sâ facâ compromisuri pe care le socotiâ vâtSmâtdre mo­ravurilor publice.

Alegerea Iui Lasimir kurier ins^mnâ reintârirea principiului de autoritate si prin urmare un ragar de care ss vor isbi talazurile propagandei dîsolvsnte a so­cialiștilor, anarckistîlor si a tuturor sectelor reu-kscötdrc.

Asupra familiei noului președinte Lasimir Lerier diareic viene^e dau urmâtbrele amănunte:

familia Lasimir Lerier e orîginarâ din Oaupkind. krîmul strâbun cunoscut avea în secolul al XVIII-Iea o manufacturâ de pân^â Ia Loiron. In 1775 LIaude Lerier cumpârâ castelul dela Vîxille in care representantii din Laupbine au luat acele resolutiuni, care pot 6 conside­rate ca preludiul revolutiunii francele. T^cest LIaude ?erier avea 2 fete si 8 bâet:, cari, cu esceptiunea unuia, toti erau membri ai parlamentului. Lel mai însemnat

dintre ei erâ al treilea, Lasimir, renumitul ministru al Iui Ludovic lOlip. lOul Iui Lasimir a fost ministru de interne Ia sfsrsitul guvernului lui Ikiers si a murit Ia 1876 Ll a lässt doi copii: cel mai tiner a murit ina- inte cu doi ani ca atașat militar Ia Lkile, iar cel mai betran e noul președinte.

Lasimir kurier, adi primul magistrat al republice!, duce o fericltâ v!6tâ familiară. Ll e câsâtorit cu o ve- rîsorâ a sa, are doi copii: un bâiat, csre face studii gimnaziale, si o fatâ de 14 ani.

Averea Iui Lasimir kurier se evalu^â Ia 40 mi­lion«.

Lin familia sa fac parte mai multi knancisri feri­ciți si pair-i ai trântei. Ona din rudele sale posedâ un salon de mode pentru dame in place Vendome. O psrte din averea noului președinte e in mine de cârbuni.

Lasimir Ldrier e nepotul academicianului ducele ^udîffret-kas^uier.

possii poponals.— Lulese din comuna Naidan. —

Z/rEo/. .rr

KUlVMe 'nsurai îmi luai muere, . ...„ I^UÂI MUMĂ MUMII mele,

- - - , I^Leomu 81 eu 8UtL

8î n'o vedui deu câ-i slutâ, Lând o ved Ia foc sedând, kar câ ved ursul jucând, Lând o ved in usa surii, kar câ ved muma pădurii, Lând o ved sâra pe luna, kar câ ved un gbsm de lânâ, Lând o ved cu capu gol, Lug vacile de s'omor, Lâ gândesc câ-i kóla lor, LL-i urîtâ si Isnosâ, La o gâinâ sperlosâ, îmi dâ blidul nespslst ^i lingura ds sud pat 8i tot ddrme dusâ 'n pat.

IVlLriL pole ciurats, Iteu ts visai asta nöpte, Lâ cârpsora ta a nouâ li ss rupse tocma 'n douâ, Ilar cârpsdra ta a vecke, ^i fost pus-o Ia urscbe, Lu nu sciu ce pute ii, kdts noi nu ns-om rudi, t)s ne-om desparți 'ntr'o joi, dls-om întâlni amândoi, f>s ne-om despârti 'ntr'o sârâ, dle-om iubi pânA Ia vârâ, Oe ns-om lâsâ intr'o di, âmândoi nu om mai li.

Lrundâ verde-a spicului,H'ascultâ voinicului,Lâ voinicu-i mare câne, Nândrâ astâdi, mândrâ mâne, kân pune mâna pe tine, 8i ts 5âcs de rușine.

LlvSL-UuL.

^nul XXX.

8änb»ÄtuI pn6Ä bun.— In süevör — Ase âns Loürean, — creü câ-1

iubesc üestul üe mult.Ona Loürean erâ tocmai üe 19 ani, mâritatâ üe

6 luni si o brunetá kürte üráguft, cu niste ocki mari, negri, plini üe luminâ si üe viütä. Avea tot ce-i üoriá inima ^i clin pricina acesta pentru ea nici un lucru nu mai avea atragere si farmec.

Dna Loürean iubiá colüres tranüakrie, cle aceea ül Loürean îi impoclobise bucloarul numai cil tapete, fotolii ?i scaune cle colürea aceea ^i 6inü câ ei îi plâ- cesu korile, bârbatul seu a comsnüat la un grLüinar sâ-i trimitâ in'kecare üiminü^L cele mai frumüss ?i mai mirositürs kori, cs sâ Ie puie ps müsä; ei îi ersu üragi ?i pâsârile, üe scees sves atârnate cle pâreti 3—4 co­livii surite in csri se sklsu cansri si alte pásüri cari ci- ripiau üe üiminü^s pânâ süra cele mai frumüse cân­tece.

Lu un cuvânt: üna Loürean sves tot ce cloriâ si totus, cum am spus msi sus, nu erâ cle Ioc multumitâ.

— Lreü câ-I iubesc üestul. .. repetâ Ana Nirescu, o fstâ frumüsä, esitâ üe curänü üin pension, «Apoi o femeie csre s'a câsâtvrit üin üragoste, trebue sâ ke ne­spus üe kericitâ. O, Nino, cum pohi sâ vorbesc, tu asâ üe rece clespre bârbatul teu I. ..

— Li bine, clar nu sünt vinovatâ — clise tinera si nutitics femeie plecLnüu-si capul ei frumos inüüröt pe cstiküua trsnüakrie a scaunului pe csre seües: totus e plicticos lucru sâ 6i krânitâ mereu numai cu mâncâri alese, cu prăjituri si cu șampanie. Láte-oüatá me gân- üesc, câ ss 6 msi kericitâ üücá Alecu nu m'sr'süorá atât üe mult...

— Le spui, ürsgLI—' peu asâ câ me plictisesc —clise tinera femeie

cu increüere câtrâ prietena ei. klu-^i po^i inckipuk ce bine mi-ar face üücá s'ar purtá oüatL neürept katâ üe mine si m ar necâji. Aüevürul e câ el e prea buni Lite üe esemplu la 3oka Nuntescu; ea se teme üe bârbatul ei si scii ce bârbat voinic are: un om inait, robust, cu mustâ^i grüse si negre ca cărbunele. O trebuie sâ ke splenüiü ca sâ si mâcsr strop üe kricâ üe propriul teu bârbst.

— Iu esti nebunâ, Nino; strigâ mirstâ clsüra Ana; ce vorbesci tu?

— Asá ti se psre tie üragá copilâ, înțeleg — clise üns Nina Loclresn cu un ser üe protector, clar üücá te vei mâritâ ...

— Legresit me voi mâritâ, respunse krumüss /^ns, csre n'sves üe loc intenția sâ remânâ katâ bLtrânâ.

— Li bine, câncl va veni vremea sâ te gänüesci la mâritis, spoi bagL bine üe semâ si nu luâ pe un om prea bun üe kre, câci o sâ te plictisüscä ingroritor tütä viüjs.

— klegresit tu si sâ-mi recomsnüi unul superâ- cios si reu üe kr^, nu-i asá? intreba Ana ríüánü.

— Asta n'o" sâ ksc — clise üns Loclresn. Osr veüi, omul se ssturâ repeüe si üe vremea veșnic se­nină. In skârait sâ lâsâm ckestia asta. Ia spune-mi ceva üespre bslul Is csre si kost asürá...

. *

Salonul elefant sl Iui Loürsn erá üespártit üe buüosr prin niste portiere scumpe.

OI Loürean, care îsi citiâ in salon üiarele, kârâ voe sscultâ Ia convorbirea acüsta. Lata i se ros, cs fo­cul; îsi musca burele; sângele îi clocotiâ in vine; pâres câ-I intüpá cinevs cu niste ace roșite in koc. ^.sâââ... vres sâ clicâ el plictisiâ pe Nina?

— Oe, tot e mai bine, câncl scie omul tüte lu­crurile .. . Asááá . . . kürte krumos üragá Nina ... üe pârerea asta esti?

Oupâ ce rosti singur încet aceste cuvinte, ül Lo- üresn se riüicá, sruncâ clisrele la o parte si incepü sâ se plimbe üe-alungul oüLii.

— O sâ me ingrigesc cs sâ üelätur gre^üla a- cüsts, si-si clise el, -ilmbinü smârît si spoi porni ls afa­cerile sale fârâ sâ sâruts pe nevüstL-sa üe «aüio» cum fâcea üe obiceiu.

Oupâ amüc^i üna Loürean a plecat in oraș ca sâ cumpere mai multe lucruri, ke ürum cam intärüiase, üar nu se ingrigiâ üe Ioc üe acüsta.

Alecu n'o sâ-mi facâ nici o observație cbiar si üücä me üuc tLrüku — îsi clise ea — si mai stete in oraș o jumütate üe cias, câci nu se putü botâiî repeüe sâ ia mânuși cenușii süu roșcate si care pâlâriutâ îi saüe msi bine, scea cu kori süu una simplâ cu panglici.

— Ne tem câ sosesc prea târcliu — clise üensa intränü in sufragerie, m care ül Loürean se plimbá re­peüe incüce si incolo; par cá erá un leu incbis in co­livie.

— lârcliu, üümnál locmai acüsta voiam sâ clic — respunse bârbatul cu un ton, care speriâ pe üns Loürean. L aprüpre 7 si jumütate si tu crecli, câ pentru mine timpul n'are nici o valüre . ..

— Alecule . . .— Suter üe multâ vreme, üar scum — respunse

bârbatul supSrat — îti spui, câ nu mai pot suferi. Ns- rito — üise el intorcánüu-se spre servitüre — ia re­peüe mâncarea si üu-o in bucâtârie si grigesce ca mâne punct Is 6 ore sâ ke müsa gata, ori e cucüna acasâ ori ba.

— Am inteles, clise Narita esinü repeüe si rîm- binü semnikcstiv.

Ona Loürean se puse pe un scaun; rosise pânâ in vârkul ureckilor.

— Alecule, clise ^a abiâ stápáninüu-^i glasul, tre­buiâ sâ me okenseri in kata servit^rei?

— Oa, cánü o fernes nu-s cunüsce üatoria. Ire- bue sâ se üeslusüscá lucrul cum 86 ca cle. Acum kaiüe repeüe si kâ-mi un ceaiu.

Ona Loürean erá 8upüratS, 8periatâ si ingrositâ üe ckipul cum erá tratatâ si cu csre nu se obicînuise încâ. ln timpul cánü ei beau ceaiul Loürean a inceput sâ spue câ nu-i bine kâcut, câ si mâncârile sünt câte-o- üatL prüste si câ o kemee trebue sâ stea msi mult acasâ si sâ ingrigüscä üe gospoüärie üecLt sâ se plimbe prin oraș.

ln acel m'oment se auüí sunánü la usâ.— Auleo e mama si mâtusa Lucia... ele vin la

noi astâ sürá — clise Nina sávinü üe pe scaun.— Nii üe üraci l murmura Loürean üánü cu pum­

nul in müsá. Le? klu pot sâ am nici o sürá linistitâ?— Le-am spus, câ o sâ ne üuci üe sürá la tea­

tru, bolborosi Nina käcänü kete-kete.— Aüevürat? Oar te 'ntreb cine ti-a üat voe sä

le spui acüsta, clise bârbatul in cbip batjocoritor, lmi vine sâ creü, cL tu me socotesc! pe mine numai ca

änul XXX. L /V Ll I L I 309

pe-v pâpusâ kârâ vointâ si kârâ öorinte si sünt kâcut sâ-ti îndeplinesc töte plâcerile si capriciile tale.

— Oar o sâ mergi totus, ^lecule? gângâvl săr­mana Llins.

— Du, nu vreau sâ rne öuc — clise Loöreanu sculLnöu-se si cäutänöu-si pâlâria. O sâ petrec sörs acösta la club.

Dicenö acestea, el pârâsi sufrageria, apuca prin coriclor nainte, murmuránö singur:

— Drace, clrace, ööcL as mai 6 stat o minutâ macar, o pátiam cum se csöe.

Lâracs, mititica Llins! Ll s'a intors acasâ la mie- clul nopții. De cänö se cununaseră el nu venise pânâ atunci asâ cle târcliu acasâ.

— Le insemnö^L asta? încâ nu te-si culcat? kagâ cie sömá, câ ööcá te-oi msi princle altâ-clatâ sculatâ la vremea asta, o sâ iau mösuri msi seriöse.

— ^Vb, clömne, ösr îmi erâ kricâ sâ nu ti se 6 in- templst cevs, sâ te 6 imbolnâvit — se scusa cu jumL- tate cle glss Llins.

— LricL, repetâ el bstjocoritor. Du cumva crecli câ lVluntescu 6L voe nevestei sale sâ-l aștepte pânâ nüptea târcliu?

— ^lecule, apoi eu n'ss vrö pentru tötä lumea ca sâ ajungi ca lVluntescu! striga Nins pocliöincl-o Is- crâmile.

— D'ai vrö? clise el, pe câncl in colturile gurei i se ivl un ^îmbet — clar creöeam eâ ar 6 krumos lucru sâ te temi puțin cie bârbstul teu, câci scii bine câ: prâ- jituri clulci si vorbe plăcute plictisesc totösuns pe om.

Dna Lociresn se scula repeöe cle pe scaun si striga:

— Löte si suclit ce-sm clis eu aöi öiminötä?— IVm suclit, öömná, si vresu sâ me port clupâ

vorbele scelea.— flecule, nu kace ssts, clise es tremurând si

privinciu-l cu ocbi rugători; veci câ nu-i lucru plâcut, bs nici krumos cbiar sâ-ti 6e kricâ cle bârbstul teu.

— Lum vrei, — respunse el rlöünö; — sm voit inse, lVlino, sâ-ti împlinesc clorints.

— ^Vsta s kost o msre prostie clin partes mes; sstL sörá sm plâns ca o copilâ micâ si câutam sâ atlu care-i pricina scbimbârii tale, Du-i ssâ inse cs tu le-si kâcut töte numai clin glumâ?

— Dumái clin glumâ, respunse el.Li s'au sârutst, s'au impâcat, reincepenclu-si clilele

6e miere, întrerupte cu o jumtztste cle cli öe întristare, . iar lVlina nu s's msi plâns câ bârbstul eî e «prea bun.» "Ä. '

LoRL Du«.vL.

IIustnAtiunilS clin nr-. acesta.

6c?»/e«e In lunile trecute cloue ge­mene crescute cle-olaltâ au atras mîrares lumei. Aceste sünt cloue kete nâscute in ^lsstis öin pârintî sărăci. Dna se numesce Miette, ceslsltâ Anette. In 'ceea ce privesc« înciînatiunîle, ele se cleosebesc mult, juliette möre clupâ bijuterii, pe câncl -Vnette ar tot ceti.

/-///o«/ Sünt prietene intime, Du-sî ascunö nici un secret. latâ s-acuma uns cbiar soptesce celeia- lalte un secret. Irebue sâ 6e plâcut secretul, câci cea- laltâ suriöe. De bunâ semâ e vorbâ cle clrsgoste.

Sâ' /r'/LEs sr aâ/rce. /)/ ZL. S/oeEc:« a scos cle sub tipar Is Lucuresci un volum cle nuvele. — prokesor in Viens si membru al ^ca-clemiei Lomâne, s kost învitst cle comisiunea centralâ pentru arte si monumente istorice clin Viens, sâ-si öea pârerea asupra tecbnicei si restsurârii sntice a krescu- rilor clin Lürgg in Ltiris. — /)/ Z/rZ unul clin noii noștri colsborstori bucuresceni, s publicat acolo un vo­lum 6« versuri, intitulat «Melancolie». — LlSâL clin Lucuresci a clâruit Ligei Lulturale bustul poetului Lolintinesnu, lucrat in teracotâ, inâltime cle un metru.— Z)/ Zorr Z. Zlwescrr a clst Ia luminâ in Lucuresci «îngerii Iui Lsksel» ksntssie originsIL in versuri in trei scte.

Lo«ra««Z âr ^/«Lrr^a. /V spârut încâ sstâ iernâ, I sm snuntst si noi; cu töte sceste revinim cle nou, câci simțim o scleverstâ plâcere cl's putö recomsnclá cetitorilor si in cleosebi cetitörelor o lecturâ interessntâ si krumösá. Vorbim cle romanul «-Dan» cle cil H. Via- buta, clin csre, scums s's pus in vencizre a cincia mie cle esemplare. Doua scriere a poetului a kost intimpi- natL öin partea publicului cetitor cu bine meritatâ cLI- clurâ. «Dan» este un roman care kace onöre autorului si litersturei; «le s'sr 6 scris in limba krancerâ, cle atunci s'sr 6 trsclus in msi multe limbi. Ll ne presintâ societatea românâ întocmai cum este, cu töte insusirile ei bune si rele, sbiciuinö viciurile multe cari se pot vecie in töte clilele si punenö in kats acelora iöealul moralului. ^Vcest tablou coleiöoscopic ni se presintâ in o kormâ körte atrágötöre, cu o limbâ usörá si «lestul öe curatâ. De venclare in lîbrârii. Sunt 6oue feluri «le eöi- tiuni, r,na simplâ cu 3 Iei 50 bani si alta cle lux cu 10 lei.

Lsrv/ sr -r'c/o^r'r ^o»/cr»r Lspositîa ar­tiștilor români in viötá, srsngiatL Ia Útkénéül Lomân, sa inclus. Legeik Larol a cumpörat urmátörele opere: Narînâ (öela pescuit) cie L. Voinescu; LIori, (un cos cu glicînâ) cle ^Ipar; In cârcîumâ, cle Vermont; 8tuöiu cle femeie, cle Lrsn; Ltruguri, cie lacob Lonstantînescu si Lugetsres, Statuâ cle Lilip Narin.

Dc>crrr/rLrr/L rs/sr^ce. Din colectiunea Llurmu- 2acbi iarâs primirâm un volum msre si körte interessnt. Acesta cuprincle ciocumente söunste si coorclonste «le clnii D. ^V. Sturöra si L. Lolescu-Vsrtic. litiu! volumu­lui e: Documente privitöre Is Istoris Lomânilor. Dr- msre ls colectiunes Iui Lucioxiu cie Durmu^acbî. Suple- ment I. Volumul V. 1822—1838. Lublicste sub auspi- ciile ministeriului Lultelor si instrucțiunii publice si sle ^csclemiei Lomâne. Volumul e prececist cie un inciice cronologic al ciocumentelor cuprinse intr'acest volum. Documentele se raportâ la istoria maî nouâ a Lomâniei si sunt ma> cu sömä raporturi okîciale, cele mai multe cie ale lui Llicbail Lturra. I'îpsrul öin stabilimentul grabc I. V. Socec este körte krumos. Acesta publics- tiune este o aöevöratá poööbá istoricâ.

O rrorr« cr-o-rrca rrro/cforcerrescck. DI prokesor I. Logöan sa întors, scrie «timpul», öin cálötoria ce s kâcut impreunâ cu öl L. Lslu^niacbi, prokesor Is kacul- tstea öe litere öin Lernâuti, Ia mânâstirile öin noröul Llolöovei. Le cât atiâm, resultatul principal al cercetâ- rilor kâcute öe öomnia lor Ia mânâstirea Deamtului este câ öomnul Logöan a öescoperit între manuscrisele ace­lei mânâstiri o nouâ cronicâ molöovenescá în lîmbs slavâ, iar öl Lalu^niacl^i a gâsit cele msi bune copii sle scrierilor unui patriarb bulgsr öin secolul XIV.

26

310 k M 1 L I â num

?i IVlU8!6^d»cr>r ZenrZ^«Ze sr i»tts/c«Ze. 7f--ro--r/Z /s«-r ZZrMr-

a cântat cu mare succes iu mai multe orașe principale clin Lusia; i s'au si kâcut mai multe propu­neri cle angajamente, clar încâ n's primit nici unul. — Fa-r^r Zar Z)rH 6roZ«L üin Lucuresci cântâ Ia Vickzr in Lüen-'kbeatre cu msrre succes.

7eaZ--r«Z âZZsttaZ âr se reparera.«Lomânia Musicalâ» scrie, câ prin reparațiile ce se kac anul scests testrului, i se pare ca direcția vs ksce ul­tima skortare pentru un msi bun câștig. Lres s's üeo- ckist cu pornografiile üin stagiunea trecutâ. dkar msi merge. Le este cle fâcut? Apoi incbeie astfel" «koporul este inconscient cle rolul testrului, isr ssâ clisa «elita socialâ» sre predilecții msi mult pentru csncsn si üe- coltâturi, e curatul aüevör. Oar ce urmerâ üe aici? Ormâ^â câ teatrul sâ 6e tot astfel si mâne? Lotul unui teatru pretins national, bre nu trebue sâ 6« asâ, ca toc­mai sâ scotâ poporul clin acesta ignorantă? Oa, un tea­tru național trebue sâ caute sâ formen« gustul si sâ in- struescâ poporul. fin teatru național, trebue sâ 6e scüla poporului, fin teatru național körmünk si pe autori si pe actori; anuntâ concursuri üese si recompese pentru cele msi bune piese. Stârnesc« astfel si pokta cle muncâ printre scriitori; isr clin actori nu kacs comsüianti cls bâlciul fin teatru național nu câștigul trebue sâ urmâ- rüscs; iar ststul sâ kacâ tüte sacrificiile ca locurile sa 6e cât msi ekline astfel cs sâ potâ veni mai multâ lume.»

«orre. Zftlam cu plâcere clin «Lo- mânis Musicalâ», câ cll Leorge Steksnsseu, unul clin ce, mai üisririsi profesori la conservatorul clic Lucu­resci, s terminat o nouâ operetâ, «Scaiul Lârdatilor» pe un libret prea krumos cle cll Lengescu. Dl Stekanescu a msi compus încâ o operetâ «Mama Socra», libretul cle cll 'kb. D. Speranța si are in lucrare încâ o alta operetâ cu libretul tot cle cll Speranța. Astfel in sta­giunea viitüre Is leatrul dlational se vor putü representâ trei operete originale noue, clücä, clupâ cum se sperâ, clirectiunes va introcluce isrâs operets.

TecrZ^rcZ r» /Zrtcrc^escZ Lipsa unciiteatru pentru popor in Lucuresci se simte clin ce in ce msi mult. In privința asta gâsim in «Lomânia Musi- cals» urmätürele ränüuri: «fin teatru național, un tea­tru aclevârst moclern, moclel cbisr pentru intrega türä, se putea kacs cle sigur in altâ parte, cu o altâ clirec- tiune si sâ 6e teatrul poporului, fin teatru, care sâ-si 6 üesckis portile absolut numai artiștilor români si unüe operei si operetei române sâ i se ir kâcut loc, unüe in primul renü sâ se prskere piesele cele mai bune origi­nale vecki si noi, iar üintre trsüuceri numai ce püte 6 instructiv si moral, üar nu üe bâlciu si üe scanüal! Dn testru aüeverat poporal, cu loji puține cât se putea mai putiye, si cu staluri multe cât se putea msi multe si cu preturile scâclute, — ar süuce üe sigur si prokrt mai msre clecât scluce teatrul üe astâcli, câci locurile n'sr sta güle cum stau acuma, iar scopul ar 6 kost malt si skânt, trincl pentru culturs poporului, üsr nu pentru üeskätsrea boerüscä. Ln teatru, unüe nu luxul sâ tro­neze, ci arta sâ tre reginái»

('«»ccr'Z Zcr //rcZcr linerimea românâ stuüiüsL üe pe Vsles-AImssului vs cls Is 10/22 iulie concert si bsl in comuna Diüs. In concert se vs esecutâ următorul program: 1, «Iatâ cliua triumfală», cor bârbâtesc üe W. Dumpel. 2, «klorin si klorica», operetâ üe V. Alec- sanüri. klorin, tiner teran loan Lop; klorica tinerâ or­

fană üsüra Maria Dosa; Lolivescu, pslsmsriu, luliu Lbika. 3, «) «Lupta vieții», poesie üe 6. Losbuc, com- positie pentru cor bârbâtesc üe D. Luntanu: A) «Mo­mente üulci», cor bârbâtesc üe 14. L. 4, «Lias reu», poesie üe O. Losbuc, üeclamatL üe V. kergbet«. 5, «Dora plüis», cor bârbâtesc üe 6. Dima. 6, «dlsgutâ- torul si nároüul», üialog üe Anton kan, preüat üe Si- mion diósa si Vssiliu Sestrasiu. 7, «) «Lântec üe sürá», cor bârbâtesc üe I4ic. kopovici. Z>) «Asta-i mánüra», poesie poporalâ, intocmitâ pentru cor bLrbátüsc üe diic. kopovici. In pausâ se vor esecutâ jocurile nationale: «Lâluserul» si «Lâtuta».

Z7« -rorr ZecrZru Zcr ZZttcrcrcscr Dela 1/13 sep- tembre viitor un grup üe lsursati si absolventi ai con­servatorului, va începe a üa o serie üe representatiuni üe ürams si comeüü. Acâstâ societate îsi propune a üa concursul seu üe preferința autorilor români. Societatea üramaticä a rugat pe ül profesor St. Velescu sâ dins- vobscâ a tins un curs gratuit üe arta scenicâ, membri­lor acestei societâti, cu scop üe a-i inürumá pe calea seribsâ a incercârii lor. Membrii societâtii esprimâ iu­bitului profesor sentimentele Ibr üe gratituüine. Lsps- titiile vor inceps la 25 iunie v.

â-r »ran­ggá acolo üuminecL Ia 8 iulje n. concert urmat üe Ü3N8 in pavilonul üela ffermannsgarten. Iatâ programa concertului: 1, «Decâ te-ss veüe», romantâ üe Ocbi- albi, esecutatâ üe musicâ. 2, «Lântece üe primâvârâ», cor micst üe korumbescu. 3, «I4u me abanüoná», ro- mantâ üe Milescu, esecutatâ üe musicâ. 4, «Lu respect ve salutăm», si «La o ronüinelä», cor üe üame, üs k. Dulku. 5, «diunta terânâscâ», üe Wurst, esecutat üe mu­sicâ. 6, «Ventul sutlâ üela Ost-, cor cle bârbati üe Dkirner 7, «Visul meu», románná Lav^a^i.a, esecu- tatâ üe musicâ. 8, - lsaia üäntusscs», cor micst âe Mu- sicescu. 9, «Lântarea maicelor», üs Dinicu, esecutatâ üe musicâ. 10, «Sfânta üi üs libertate», cor üs bârbati, üe Llscktenmacker. 11, «Dsspârtirea lui Dorea al slovaci­lor üe mánüra sa», cântec poporal slovacssc, esecutat üe musicâ. 12, «dlsvüsta care iubesc«», cor micst üs Musicescu.

r,r Larn/rseSes. A üoua üi üe Lusalii Leuniunsa românâ üs cântâri üin La- ransebes a üat acolo o representatis teatralâ, jucánü piesa «Amorul face täte» comeül« germanâ in 4 acte, localisatâ üe ül Dimitrie 'koma. In pissä au jucat üsü- rele Msriti Stasici, Brettl Dunci, Maria Lorlovan si Maria Diregâtor si ünii Dimitrie 'koma, Iota Sscosan, D. Lbsrciu, Dic.' Dovacescu, Dic. si I. Dorsan, D>c. Sporea si M. LLias. La repressntatis a asistat si kr. SSa.pLrintele episcop Dicolae kopsa.

/ Z« Sâ'sZe. leologii români üin Sibuuvor arangia mercuri la II iulie n., üiua üs 8f kstru si ksvel, concert la Soliste lângâ Sibiiu, in sala cea mars a scülei. Dupâ concert va urmâ joc/

âEwesc«, care a jucat si prin Arüsal, ÜL acuma impreunâ cu ül I. D. lonsscu, representatiuni Ia Lucuresci in gráüina Stavri. ^rupa s bine compusâ, üar lume nu prea se aüuná multâ.

« ,» » ». ..-O- o, O' s» o- . e» >

VISLMeä, si 86d^.^cüZrr cr^rZü rr transilvane, in 3i-

bliu, a tinut esamenele la sfârșitul Iui iunie c. n sub con- üucerea arcbimanüritului si vicariului arcbispiscopesc ür. Ilarion kuscariu, ca üslegat al comitetului /fssocia-

^NUI n /x IVI I I^ I â ^îii

tiunii. Lsamenele su mulțumit lot publicul, csrs se compunea msi cu sümL din párintii elevelor. La skersit deleAstul-presedinte conducător sl esamenslor s ro8tit un discurs prin csrs s arLtst insemnátstea culturei na- tionale; in numele corpului didactic s respuns dl di­rector dr. Vas. LoIoAa. Lotodatâ primim si proArama scülei, clin csre vedem cä es s svut 5 profö8ori, 2 ca- ticketi si 7 in8tructori. Lleve 8'su in8cri8 in cls8s prims 15, in s doua 24, in s treis 17 si in s pstrs 20; in cursul 8uplenientsr 9, in internst 63.

Aäca/r« Fsr'cä « rir 7?s»r<îirr'«. Le-tim in «l'impu!»' Lentru educația 6sicá autoritatea nós- trâ scolarâ s luat in vremurile clin urmâ o 8sris de mösuri, menite 8â intárüscá nouile Aeneratiuni. 8 a in- trodus in tdte internatele 8tstului baie pentru elevi, kârâ cle csre nu e8te curâtenie si sânetate. 8's introdus in 8eminsrii si in in8titutels cle fete Aimnastica. Lesultatsls ls essmenele de 68timp su kost msi pre 8us de tdte spe- rantele. 8e introduc acum jocurile; astfel deja la scota normalâ de institutori din Lucuresci si la ssilul LIena Odmna jocuri de lavn-tennis si se ver introduce trep- tst si in celelalte scdle. 8e iau mösuri ca internii cari nu pot sâ merAâ sâ petrecâ vacantele °in familii, sâ 6e duși Ia munte ca sâ capete cu insânetosirea trupdscâ si acea seninâtsts de minte, pe care o dâ o vacsntâ petrecută vesel intr'un aer curat. Lentru fetele dela asii fosta mânâstire Lrebu din Valea Doktanei s'a reparat si s'a mârit. Lentru bâeti, pânâ Ia ridirea internatului de vdrâ dela Lusteni, se vor trimite câți mai multi vdra scssta pe Ia diferitele mânâstiri din tdrâ, situate la munte».

«sZ. Z)Z a fost promo­vat in 30 I. c. I» universitatea din Lius la Aradul de

L doctor in medicinal.—>^1Z ^5/Eo/r a fost pro­movat tot atunci acolo Ia gradul de doctor in drept.

^Lscttrstttne «Zs 8tudentii facultâtii de li­tere a universitâtii din Lucuresci, secțiunea istoricâ, au plecat joi, sub conducerea dlui Or. 6. 'Locilescu, Ia (Constanta, cs sâ facâ cercetâri istorice.

r-oe»<î»r Z«âZ â WrH su fost in anul școlar trecut 405 elevi;

dintre aceștia su fost 155 Ar. or. si 56 Ar. c. adeca ma- joritstea s fost românâ.

Adunarea Asneralâ a Leuniunii invöMorilor români Ar. or. din districtul 8>- Akisdrei se va tinö la 17/29 si 18/30 iulie in comuna

sub prezidiul protopopului O. Moldovait, notar Ll. 8toicovici. lnvötátorii O. Ltuckirean, 14. Lucsa si Lilon ZVlbu vor ceti lucrâri de ale lor; iar invstâtorii n. Lrânduse si L. Lostin vor ceti o temâ prscticâ.

e L L o u?/Tpttre». Z)Z inAiner silvic

si conducătorul okciului de economie al comunitâtii de avere din Lsransebes, s's loAodit cu dsüra Adriana Loickita, 6ics notarului comunal pensionat din jjebel, Msrcu Loickita, Ia 26 iunie, in Laranssbes.

^6^ss»«Ze> 73?/^« din8uciul-de-jos, maltratat Arorsv din partea Aendarmilor, a denunțat faptul la tribunalul din Des si la comanda din Llus s Aendarmeriei. DZ vioe-notar la tribunalul din Mba-lulia, a kâcut Ia tabla re- Adscâ din LârAul-Muresului, censurâ de advocat.

â /o-r-r /'s/, vicarul kora- neu Ar. c. din LlâseudL'dusiâ cum^se^epeselâ"« Oa^etei

Ir.», este pedepsit cu 8 dile de inckisüre seu 80 6. amendâ, pentru câ a întreprins o colectâ de contribuiri publice pentru nenorocitii prin foc din LlLsöud. — ^4Z

«Z a fost pertractat in 3 iulie laLlus. Musati au fost preoții Lutesn si Lrie din 8öcL- date pentru o aderentă publicatâ in l'ribuna. Lutean a fost condamnat la 300 6, redactorul Laltes Ia 200, ti- poArakul kopa la 100, iar din cautis «Lribunsi» se con- 6scâ> 300 6. Lrie s fost ackitat.

7r'»e^Z»rc« care studie^L la universiks-tile din Viena, Orar, Ludspesta si Ia Academia de drept din Oradea-mare, publicâ in diarele politice o declara- tiunes, câ Manifestul si Apelul sunt sie ei, câ densii ls-su fâcut in deplins consciintâ câ indeplinesc ó dato- rie nstionalâ si câ prin urmsre isu tdtâ respundsbilita- tes pentru compuneres, tipărirea si respândirea lor. Declarstiunea, la care tinerii din Llus nu sunt sub- scrisi din causs câ ei au kâcut asemenea akrmare cu ocasiunea interoAatorului lor, e semnatâ de urmâtoriii OeorAe Z^dam stud. jur. in Lpesta, drd OeorAe Iul. Z^nca medicinist in Viena, Z^xente Lanciu stud. tilos. inLuda- pesta, loan Laptist Loiu teol. abs. st. 61. in Lpesta, drd luliu Lkicin medicinist in Viena, Lemus Lkicin stud. iur. in Oradea-mare, ksul Lkirilovici stud. jur. in Ora- dea-msrs, Ionel 8ever de Lolbasi stud. in Lpesta, drd Victor Lolceriu medicinist in Viena, drd Llicolae Lomsa medicinist in Viena, ZVIes. Lrâciunescu stud. med in Viena, Lilie, Lristea teol. abs. st. 61. in Lpesta, Lilie Dâianu teoL abs. st. 61. in Lpesta, OeorAe David stud. jur. in Lpesta, 8imion David stud. med. in Lpesta, Z^n- dreiu Dobosi stud. jur. in O.-mare, OeorAe luliu Do- Aariu stud. jur. in O.-mare, Limiliu Liresan stud jur. in O.-mare, drd ^Ißsavdru Loclor medicinist in Viena, loan Ositifl sti cl. jur iL O.-mars, luliu. Ntâiiu stud. j'nr. in Lpesta, Vincenhiu Narcovici stud jur. in O.-mare, kompeiu Marcu jurist in Lpesta, L Nesarosiu stud. teckn. in Viena, Iustin Niron stud. jur. in O.-mare, drd Ldorian Muntean medicinist in Lpesta, drd loan Lleamtiu jurist in Lpesta, drd Lorneliu I4^es medicinist in Orar, Victor Onisor stud. jur. in Lpesta. ^ureliu Letrutiu stud. jur. in O.-mare, Z^ureliu Lop stud. 61os. in Lpesta, Vic­tor Lorutiu stud. jur. in Lpesta, Octavian krostsan stud. med. in Viena, loan Llatiu stud. jur in O.-mare, drd Victor Losca medic, in Viena, Lorneliu Losiescu stud. med. in Orar, 8teksn Lorvan stud jur. in O.-mare, drd Ilarion Lusan medic, in Orar, 'Lraian 8incsi stud. jur. in O.-mare, drd DuAeniu Lolomon medic in Viena, drd ^tkanasiu Lava medicinist in Lpesta, Lrocopiu Oivu- lescu stud. 6los. in Lpesta, Andreiu Dorvatk stud. jur. in O.-mare, IKe lancu stud. med. in Viena, Z^ndreiu lile stud. jur. in O.-mare, Valeriu lovanescu stud. med. in Viena, drd Z^ureliu Darar jurist in Lpesta, Dumitru Lupan stud. 61os. in Lpesta, ZIntoniu Mandea stud. comerc. in Orar, drd Mes. 8trâvoiu jurist in Lpesta, Valeriu ?. Luciu teol. abs. st. 6l. in Lpesta, drd Isro- nim I lâtsr medicinist in Viena, drd ZL lit Liviu 3766» medicinist in Viena, drd /V. Imcu de 3?inea me­dic. in Orar, ZVIes. Vsjda-Voevod stud. med. in Viena, Octavian Vassu stud. jur. in Lpesta, Z^ureliu O. Vlad stud. jur. in Lpesta, drd Llicolae Vraciu medicinist in Lpest».

/>L»rrri Psiârr r»r cosZriM «rrZZo/rrrZ Z^ssocia- tiunea transilvanâ va tinü in anul acesta adunarea ss Aeneralâ Ia 8as-8ebes. La balul care se va tine cu ocs- siunea aceea se va da un premiu de 40 cordne pentru acea damâ care vs avü cel mai frumos costum național din Mdeal. Lremiul si de astâ-datâ s'a p is Is disposi-

tia comitetului sranAistor de o persdnâ csre nu vrâ sâ se numâscâ.

^ssocr'«/r«»ea ^«-rsr/ria»«. 60-^a/M va tinâ sdunsrea ss Aenerslâ in comuna Lata Is 3/15 iulie, sub presidiul dlui I^icoiae O. Llircea, secre­tar 61 Ltroia. Lu asta ocasiune comitetul despârtâmân- tului se va constitui pe trei ani.

7?o-»ârr /«/ LarnoZ Asasinare» luiLadi-Larnot, fostul președinte al kepublicei francele, a stârnit o viuâ consternatiune in elementul românesc, komânia, prin rebele Larol, prin ministrul-presedinte, prin LiAS Lulturalâ si prin alte multe persdne si cor- porstiuni s-su esprimst doliul. Oincdci de Lsrpsti, ko- mânii condamnați in procesul Memorandului, su trimis krsntei prin intermediul diacului «Oebsts» espresiunes viuei lor dureri. Iar in numele presei române s espri­mst condolentâ clisrul «Iribuna». Lectiunes LiAei dela karis a presentst o sdresâ specisIL.

c/e Ls in ZVrdeal femeileromâne Ar. c. vor sranAiâ ls 3/15 iulie o petrecere âe vârâ in o Arâdinâ, in folosul infrumsetârii bisericei Ar. c. române âe scolo.

§cr>r scm-'/e s-s smânst seâintele pânâ la tdmnâ, sleAenâ intâiu pe membrii âeleAstiunii, csre s's convocst Is budapesta pe 15 septembre; intre âeleAsti este si un român, âl OeorAe Lrerb. Lssa msANstilor s sles in âeleâstiune ps âl âr. losif Osii. — sinistrul âe comunicatiune a oprit sâ msi trâcâ Aranits âisrele âin komânia: komanul, Universul, Nekedintul si Veselis. — in Ardeal se vs inbintâ o nouâbsncâ românâscâ. — â-rrâr// s oprit âin! toteșcolile 4ârii manualul «Lompendiu âe AeoArsba univer- ! salâ -, âs âl teodor Leontss profesor in Z^rsâ.

âc-'o/âFe. /o^r/ câpitan c. si r. âs arti­lerie, a murit ls Llus, in 27 iunie n. in etate âe 36sni. — proprietar in Lbiner, a reposst Ia26 iunie in etate âe 54 sni.

LVstt/ccî »rr'câ. s'a âus ia sfârșitullunei trecute la Lonstsntinopol, cs sâ kacâ visitâ sults- nului; a fost primit cu mari onoruri si sultanul i-s ofe­rit o decorație splenâiââ. — âEr a con­struit ls statia Lorlci, unâe inainte cu âoi s scâpst âe un atentat inkricosat, o capelâ; acesta s'a sbntit la 27 1. tr., bind âe fatâ si impârâtâsa. — Z-a-rc/r, âirectorul a âoue diare âin Livorno, s kost ucis cu o lovitură âe pumnal; ministrul Lrispi s declarat in Lsmerâ, câ Lanâi a fost asasinat âe un anarcbist, care s'a resbunst âin causa unui articol apârut in unul âin sceste diare. Asa­sinul a fost prins. — g acnnestiat âinincidentul inmormântârii lui Larnot, pe âoi oticeri fran­cezi, acusati âe spionsAiu. Z^mnestiarea acesta s proâus in kranta cea mai bunâ impresiune. —- 7^« cu ocasiunea bancbetului âiaristilor in 1 iulie, un stu- > âent Aerman a ridicat un pocal pentru poporul român, î ceea ce a atras supârarea consulului austro-unAsr. — l

cunoscutul scriitor italian, a trimis dlui V. â. Llrecbiâ o scrisore cu multâ simțire pentru români.

Z«r Lcr-'/m-Z s'a kâcut in dumi­neca trecutâ Ia karis, in mijlocul unei mulțimi urisse. LorteAinl a pornit la 10 7z din di dela palatul Kl^sâe,

in a cârui curte âe ondre a kost sseâat cstskalcul. Oards republicană câlare a âescbis marsul; apoi s urmst co- râna okeritâ âe Lasimir kârier, trâsurile clerului, care apus corpul in âric si in urmâ âricul tras âe 6 cai. LosciuAul era inkâsurat cu un stâA tricolor. biici o 66re. In urma âricului obcerii cu decorațiile Iui Larnot, apoi cei trei 6i si Iui si ceislslti membri si familiei, Lssimir kârier cu cspul Aol si cu marele corâon sl LeAiunii âe ondre; incunAiurst âe obcerii casei militare. Amba­sadorii, membrii Avvernuiui si ceialslti membri si cor­pului diplomatic, senstori, deputsti, Aenersli si demni­tari si țârii. LorteAiul s sosit Is biserics dlotre-Osme Ia 12. Lsrdinslul kickarâ, incunAiurst de intreAul cler, s primit corpul Is uss bisericei si s rostit o alocuțiune. LorteAiul s's dus spoi Is ksntbeon Is 3 LosciuAul fu dat ^os si s'su rostit msi multe discursuri. Intâiu s vor­bit Oupuv, președintele cabinetului, spoi LksIIemel Lscour, președintele senatului, Nak^ vicepreședintele csmerei si Aeneralul T^ndrâ. Lkârsindu-se deblsrea cor- teAiului sr sl trupelor, cvsciuAul fu coborît in criptâ.

O e/>rc/e/-rrs «buletinul medical» âinLcbvvaukeim, lânAâ krsnckort pe Main, erâ körte sperist. In becsre âiminetâ, fete tinere, loAoânice, femei âe cu- rânâ mâritste se âesteptsu cu pârul tâist. leiste miste­rioși rei-kâcâtori, âupâ cum se creâes, pâtrunâesu in case si tâisu cdâele de pâr sie secsului frumos. Osr cum scest fspt misterios incepuse Ia un birtss, sie câ­rui fete se pomeniserâ intr'o di kârâ pâr, se iusrâ mâ- suri si se instsls un fel de serviciu de suprsveAkere 8'a sbst dupâ un scurt timp câ cele doue fete, ele ânses se despârtiserâ de pocidba lor, cedând unei im- puisiuni bisterice. LontsAiunes fusese kdrte repede prin­tre kemeei si es in scurt timp a devenit o epidemie nevropatbicâ.

Dumineca a treia după kosaid, Lv. «iela Mateiu, c. 6, g>. 2, a înv. 3.

Oalinclanul sßptßmänsi.

Oiua sâpt. Lalindarul veckiu I Lâlind. nou 8<5releOuminecâ 26 Luv. David ! 8 Lkilisn 4 12,7 87I.UNÎ 27 Luv. Lamsvn ! 9 Lirilus 413 7 56Marti 28 88. Liril si Ivan 10 ^malia 414 7 55Mercuri 29 s/) r/ Z'sr-c/ 11 ^melkerA 415 7 54Ivi 30 î 8ob. 88. Apostoli 12 Henric 4 17 7 53Vineri ! r Losma si Dsmiari 13 Margareta 418 7 53Lsmbâtâ ; 2s Vest, krescurtei 14 Lonavcnt. 419 7 52

^vis ÄkonÄntilon no^tki.

Lu nr. scests se inckeie semestrul ianuarie— iunie si treiluniul april—iunie. kvAâm pe toti aceia, cari tin sâ ne spriAinâscâ si in viitor, sâ binevoâscâ s-si innoi abonamentele de timpuriu, câci numai astkel pu­tem susține kdis ndstrâ. Lei ce nu vor sâ msi be sbo- nati, sünt ruAati a ne avisa prin o cartâ postalâ sâ-i sterAem.

keclame nu ne vom kace, nici vom pune pe alții sâ ni Ie kacâ; promitem inse ca sâ ținem a ridicâ din ce in ce msi mult nivelul koii ndstre, prin lucrâri lite­rare scrise in o bunâ limbâ românâscâ si prin ilustrs- tiuni cât mai multe si krumdse, printre cari portretele bârbatiior noștri de pe terenul culturei nationale vor ocupâ un Ioc de krunte.

knOLOpi^ si Lvînmis'raL'fiL.

kroprietar, redactor respundâtor si editor: IO8Ii- Vbil-L^bl.

Lu ni>Laiui. uui iosm Lánc OnLvea-IVI^ar.