roxana pepelea- continut carte
TRANSCRIPT
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 1/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
5
Introducere
Disciplina Aranjamente corale, este o disciplină tehnologic-muzicală de
sinteză, întrucât presupune studii anterioare de armonie, contrapunct şi forme,
apropiindu-se sensibil de studiul compoziţiei muzicale. Puternic ancorată în practicamuzicală, disciplina poate surprinde arii stilistice diferenţiate. Obiectivul principal al
prezentului curs se va lega de prelucrarea cântecului popular românesc. În
consecinţă, corelarea sa cu anumite cunoştinţe din domeniul folclorului sau teoriei
muzicii este indispensabilă. Vor interesa acele aspecte teoretice şi analitice legate de
sistemul modal specific folclorului nostru. Modalităţile practice de scriitură muzicală
nu trebuie să devieze în afara fenomenului. În acest sens se reţin acele procedeearmonico-polifonice cu un caracter specific, pretabile melodiei populare. Se atrage în
permanenţă atenţia asupra adecvării „artei înveşmântării” la simplitatea unei monodii.
Profesionalism în acest tip de scriitură înseamnă simplitate (dar nu simplism!)
obţinută în urma unui proces de decantare până la esenţă.
Nu trebuie pierdut din vedere tipul de ansamblu pentru care se realizează un
anumit aranjament; în funcţie de cele câteva tipuri de ansamblu coral consfinţite în
muzica europeană – cor de copii, cor de f emei, cor de bărbaţi, cor mixt – scriitura se
poate complexifica. Eşalonarea gradată a procedeelor urmăreşte această
corespondenţă între tipul de ansam blu şi complexitatea scriiturii: aranjamentele la
două voci se aplică pe corul de copii, cele la trei voci pe corul de femei, cele la patru
voci pe corul bărbătesc şi, în final, pe corul mixt.
Problematica va fi tratată în două volume, acest prim volum restrângându -se la
ansamblurile de voci egale (corul de copii, de femei, de bărbaţi), urmând ca
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 2/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
6
ansamblul de voci mixte – corul mixt – să constituie obiectul de studiu al celui de-al
doilea volum.
Există, după cum se cunoaşte, o corelaţie între numărul de voci utilizat şitehnica scriiturii. Pentru un număr redus de voci este proprie tipologia polifonică, de
aceea, în acest volum, se insistă asupra acestei categorii sintactice. Volumul II va
aduce, odată cu creşterea numărului de voci, o implicare sporită a factorului armonic
în tehnica scriiturii.
În scopul sporirii relevanţei informaţiei, afirmaţiile sunt probate prin extrase
repertoriale consacrate, selectate cu atenţie sporită pentru claritatea exprimării
muzicale. O parte din ele conţin note explicative, altele constituie material de analiză.
Din raţiuni de ordin didactic şi pentru a evita în permanenţă echivocul, fiecare capitol
cuprinde recomandări sub formă de extensii bibliografice, uşurând, astfel, procesul
accesării altor surse.
Forma de prezentare a materialului încearcă o simbioză între rigorile
sistematicii şi dinamica determinantă pentru orice disciplină de tip creativ. Acest din
urmă aspect naşte dificultatea încorsetării parcursului într-un „set de reguli”, aici
aflându-se unul din motivele lipsei unor astfel de manuale. Lucrarea lui Valentin
Timaru, Ansamblul muzical şi arta scriiturii pentru diversele sale ipostaze
(Editura Institutului Biblic „Emanuel”, Oradea, 1999) este un caz singular. Golul
resimţit în această direcţie poate fi oarecum suplinit de existenţa unor capitole în alte
manual, – Tudor Jarda, Armonia modală cu aplicaţii la cântecul popular
românesc (Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2003), Alexandru Paşcanu, Armonia
(Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977) – sau de cărţi cu problematică
înrudită, cum ar fi armonia sau polifonia popular ă – Dan Buciu, Elemente de
scriitură modală (Editura muzicală, Bucureşti, 1981), Sabin Drăgoi, Armonizarea
cântecului popular românesc (rev. Muzica, nr.7, 10, 11, 12/1969 şi 1, 2, 3, 4/1970),
Max Eisikovits, Introducere în polifonia vocală a secolului XX (Editura muzicală,
Bucureşti, 1976).
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 3/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
7
Mai degrabă un ghid practic decât un tratat, această lucrare va constitui
suportul teoretic şi practic în abordarea problematicii legate de interacţiunea
ansamblurilor vocal-corale, la momentul când nevoile timbrale o reclamă. Sub formatranscripţiilor, ada ptărilor , prelucrărilor se vehiculează variante „la cerere” ale unor
partituri muzicale. Optimizarea se va realiza, însă, numai printr-un proces de
conlucrare a r igurozităţii cu inventivitatea şi libertatea bine înţeleasă a unui spirit
creativ.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 4/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
8
Aranjamente corale la două voci egale
CORUL DE COPII
Caracteristici:
Corul de copii este un ansamblu omogen. Ambitusul şi timbrul său sunt
nediferenţiate. Ansamblul caracteristic pentru vocile de copii este corul
pe voci egale.
Vocea de copil este o entitate timbrală, aflată într -un continuu proces de
evoluţie. Cea mai naturală formă de exprimare a sa este monodia1.
Pornind de la următoarele premise:
egalitate timbrală
exprimare monodică
trecerea spre discursul plurifonic nu va aparţine stadiului propriu-zis al armonizării
(sau polifonizării), ci aceluia al unei juste repartiţii a cântecului pe mai multe
planuri.
În aranjamentul pentru corul de copii, cântecul dat nu searmonizează ci se repartizează.
Repartizarea monodiei va uza de anumite artificii cu titlu de pseudo-procedee,
care întăresc următoarea regulă: g rupele de voci trebuie să participe în mod egal,
echitabil, la execuţia cântecului.
Aceste pseudo-procedee sunt:1. Unisonul
2. Dialogul antifonic
3. Canonul
1 În legătură cu acest aspect, V.Timaru afirmă următoarele: „Un cântec bun pentru copii trebuie săfie în primul rând o unitate monodică bine exprimată şi uşor de executat în perimetrul ambitusului
caracteristic fără a forţa extremităţile”. (V.Timaru, Ansamblul muzical şi arta scriiturii pentrudiversele sale ipostaze, Editura Intitutului Biblic Emanuel din Oradea, 1999, p.15).
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 5/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
9
1. Unisonul şi2. Dialogul antifonic
Aspect frust al unui cântec , unisonul se poate transforma, la nevoie, într-
un mijloc de sporire a penetraţiei monodiei la nivelul densităţilor sonore.
Jocul între unu şi multiplu mijloceşte apariţii când îngroşate, când
diluate ale monodiei.
Repartizarea acesteia pe grupe alternative, însoţită de efectul stereofonic
al schimbării planurilor sonore, alunecă înspre cel de-al doilea pseudo-
procedeu, dialogul. Modalitatea de realizare a acestuia constă în
repartizarea antifonică, fragmentată pe două planuri a cântecului dat.
Exemplele de mai jos ilustrează îmbinarea celor două procedee şi rolul lor în
contextul muzical (dialogul – mijloc de acumulare şi unisonul – moment culminant):
Ex.1 Barza – aranj. M.Eisikovits
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 6/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
10
Analiză: Tendinţa de creştere tensională a dialogului muzical-recitativic demai sus, construit exclusiv pe bitonia de terţă este rezultatul accelerăriiritmice (prin diminuarea valorilor) şi evoluţiei tot mai strânse (prin fracţionaremotivică), până la totala suprapunere a vocilor în unison, după schema
măsurilor: 2+1+1+1+1+1+1/2+1/2+1(unison).
Ex.2Sorcova – aranj. M.Eisikovits
Analiză: Dialogul muzical nu va altera cursivitatea textului poetic, punctuaţia, prozodia. Relaţia text –muzică este una de concordanţă. Aspecteleminimale ritmico-melodice, dualismul temporalizării valorilor lung-scurt şitritonia, exprimă, printr-o muzicalizare sporită, curbele accentual-intonaţionale ale recitării scandate.
***
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 7/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
11
3. Canonul
Este un procedeu care presupune măiestrie sporită atât din partea creatorului, cât şi a executanţilor.
Este prima fază de evadare a monodiei în multivocalitate, fără schimbări
intrinsece în alcătuirea melodiei.
Prin evoluţia sa în ipostaza de monodie unică, departajată în două (sau mai
multe) planuri absolut identice prin dislocare temporală, canonul totalizează
accidental efecte globale armonice
2
. Plasarea monodiei în canon trebuie să fie unfenomen firesc. Procedeu la fel de natural ca şi monodia, canonul depăşeşte, cel puţin
ca efect, limitele acesteia3.
Execuţia în canon se poate concepe pe melodii care satisfac
anumite exigenţe: discurs muzical deschis prin succesiunetreptată sau descompunere figurativă a unui acord (arpegiu).
Ex.3 melodii populare – aranj. M.Eisikovits
Ex.4
2 Vezi şi V.Timaru, op.cit., p.59.3 Fiind, de fapt, o tehnică polifonică tradiţională.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 8/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
12
Propunem mai jos, spre ilustrare, trei monodii în canon la diferite intervale:
unison, cvintă descendentă, cvintă ascendentă (ultimele două cu mutaţie a
cântecului): Ex.5
Huţulca – aranj. M.Eisikovits
Ex.6Cântec de leagăn – aranj. M.Eisikovits
Ex.7 Pe cerul cu flori frumoase – prelucrare de S.Toduţă4
4 S.Toduţă, 15 Coruri mixte , caietul III, Editura muzicală, Bucureşti, 1970.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 9/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
13
Ex.8(idem)
Analiză: Ultimele două exemple înfăţişează tipul canonului bimodal, în carecele două monodii decalate realizează două straturi modale prin
suprapunerea unui mod eolic cu forma sa transpusă: do/sol şi mi/la.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 10/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
14
Exemple de analizat:
Ex.95
5 Aranjament Ciprian Ţuţu.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 11/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
15
Ex.10
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 12/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
16
Ex.11
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 13/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
17
Unisonul, dialogul, canonul sunt ipostaze accidentale aleunei monodii; sunt distribuiri diversificate ale unui scenariude execuţie şi nu scriituri propriu-zise pe mai multe voci. Ele formează un corpus de tipologii discursive la nivelul unui
spaţiu muzical înţeles ca un ambient sonor.6
***
6 Vezi V.Timaru, op.cit., p.134.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 14/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
18
FIŞE BIBLIOGRAFICE
Alexandru Paşcanu Armonia, vol.IIEditura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977
„Unisonul (octava) /.../ constituie procedeul cel mai autentic. Păstrată pentru
anumite momente, cântarea la unison (la octavă) creează momente
impresionante, de o forţă inegalabilă, desfăşurând în toată puritatea esenţa
modalului.Unisonul constituie deseori o soluţie strictă în formula cadenţială modală de
încheiere (unison cadenţial).” (pp.301-302)
„Armonizările adresate copiilor trebuie să se integreze în lumea şi intonaţia
firească lor. /.../ Se pot găsi, dar nu uşor, soluţii ingenioase, care să îmbine,
captivant, formule familiare, proprii şi fireşti copilului.
Canonul – în înţeles contrapunctic – poate aduce reale servicii, în iniţierea spreo polifonie a copilăriei:” (p.162)
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 15/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
19
Din arsenalul mijloacelor de prelucrare corală aparţinând literaturii muzicale a
copiilor, face parte o suită de procedee cu caracter rudimentar, rezultate din mişcarea
naturală a vocilor , prin care, în limitele firescului şi a simplităţii muzicale, se potatinge dimensiunile multivocalităţii, chiar în lipsa unor tehnici omofone propriu -zise.
Aceste procedee rudimentare sunt:
1. Isonul (pedala)
2. Contrapunctările specifice
Chiar şi la acest nivel se poate decela aspectul unei partide prioritar monodice,
faţă de care cele două procedee au rolul de suport în sensul con-substanţializării
vocii firave a copilului.
1. Isonul
Devine o primă ipostază a cântării pe mai multe voci.
Naturaleţea sa îl impune ca prioritar la această vârstă.7
Isonul va selecta din spaţiul sonor al cântecului, fie sunetele
terminale ale frazei melodice, prelungindu-le ad libitum, fie sunetele-pilon ale melodiei, suprapunându-le ductului principal.
Ex.12 prelucrare de Sabin Drăgoi
7 Vezi V.Timaru, op.cit., p.16.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 16/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
20
Ex.13Colind – colecţia G.Breazul8
Notă: Sunetele - pedală re şi la sunt pilonii melodiei.
Ex.14 Mă ducei pe lângo-n râu – aranj. T.Jarda
Notă: Pedala poate începe odată cu melodia sau poate servi ca element de
introducere, sub forma unui sunet lung care nu are nevoie de text.
Într-un tempo giusto şi mai mişcat, pedala poate fi r epetată prin ritmizare în
sensul accentului metric. În acest caz va primi text luat din versurile cântecului. 9
8 Aranj. R.Pepelea.9 „La unele piese se pretează simple silabe fără legătură cu textul: la, la. Uneori imită basul: zum,
zum, alteori sunt interjecţii specifice la joc: hop, hop sau ţurai măi, sau silabe de completare larefren: tir-lir-lir-li măi etc.”. (T.Jarda, Armonia modală, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2003, p.80).
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 17/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
21
Deloc sărăcăcioasă, pedala poate oferi o bogăţie a expresivităţii verticale rezultate din
varietatea succesiunii intervalicii armonice (terţă mare, cvartă mărită, cvintă perfectă,
sextă mare, septimă mică, octavă). Ex.15
Cântec (Maramureş) – aranj. T.Jarda
Analiză: Pedala prelungeşte pe sol ca sunet fundamental al seriei dearmonice în care se încadrează materialul sonor al cântecului. Din punct devedere ritmic, pedala va completa accentele metrice evitate de ritmulpunctat (cum se practică în Maramureş).
Isonul se poate încadra în tiplogii diverse, care pornesc de la staticismul şi
imo bilitatea sunetului prelungit (exemplele de mai sus), până la forma dinamizată a
ostinato-ului ritmico-melodic (exemplificat, în continuare, la procedeul
contrapunctării). Aspectele intermediare sunt legate de
mişcarea uşoară, la sunetele alăturate,
Ex.16 Munţilor cu brazi înalţi – aranj. R.Pepelea
sau ţin de ritmizarea isonului:
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 18/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
22
Ex.17
(idem)
Analiză: Odată cu acest procedeu (al isonului ) se pr efigurează un elementmelodic nou, diferit de derularea monodiei în întregul ei, dar solidar cu ea, întrucât este desprins din însăşi structura sa. Momentele plurifonice carese creează accidental, valorifică structuri bivocale cu sensuri armonicelogice şi coerente (conturate în special în cadenţările izoritmice finale).
***
FIŞE BIBLIOGRAFICE
Tudor JardaArmonia modală – cu aplicaţii la cântecul popular românesc Editura Media Musica, Cluj-Napoca, 2003
Pedala:
„O găsim în sunetul continuu al cimpoiului, la fluierul dublu, în intenţia
fluieraşilor de a se acompania singuri cu acel «vojăit» continuu, straniu pentru
urechile neobişnuite /.../. O găsim în isonul cântecului de strană sau la
instrumentele ca ţitera ca şi în unele piese în care violoniştii se acompaniază
continuu cu o coardă liberă, piese pe care poporul le numeşte în general
«cimpoaiele» şi adăugându-le aşa de sugestivul «din bătrâni». /.../ Simplă sau
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 19/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
23
dublă, sub formă de «ţiitură» sau acord, reprezintă cea mai simplă modalitate
de amplificare a aparatului sonor (sic!). Cel mai simplu procedeu armonic. /.../
Cert este că s-a născut din dorinţa de amplificare a sonorităţii, tendinţa latentăspre polifonie, că în folclorul poporului nostru există şi deci poate constitui un
procedeu potrivit şi în prelucrarea corală a unei melodii populare.
Pedala înseamnă de fapt un T [Tonică, n.n.] continuu. Deci poate fi utilizată
mai cu seamă în fragmentele melodice care nu au deplasări funcţionale
evidente. Sunt melodii care în întregimea lor nu necesită nici o schimbare
armonică.
/.../ chiar când oprirea pe unele sunete poate accepta schimbarea armoniei,
pedala poate fi o soluţie de rară frumuseţe, tocmai în simplitatea ei”. (pp.77-79)
Alexandru Paşcanu Armonia, vol.IIEditura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977
„Din cele mai vechi timpuri şi unanim răspândit, isonul constituie unul din cele
mai frecvente procedee de acompaniere a melosului popular.
Chiar în eterofonie, în cântarea antifonică, executantul sau grupul care şi-a
încheiat partea rămâne pe nota finală îndelung prelungit, aceasta constituind o
pedală pentru melodia preluată de celălalt executant.
Dar, frecvent, isonul apare ca o practică în sine, atât vocală cât şi
instrumentală.” (pp.305-306)
„Se creează astfel un impresionant contrast între mişcătorul contur al liniei
melodice şi statornicia pedalei, asemenea conturului reliefului faţă de linia de
orizont.
/.../ În acelaşi timp, pe plan muzical diferitele intervale sau raporturi dintre
melodie şi ison creează diferite consonanţe şi disonanţe, tensiuni şi destinderi,
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 20/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
24
pentru a se contopi în sfârşit în finala modului respectiv, stingându-se ca orice
acţiune.
În felul acesta isonul devine şi un element de bază în intima construcţie saudramaturgie muzicală.
Fixat în primul rând pe nota finală a modului, isonul poate fi continuu,
întrerupt sau figurat şi dublu sau triplu când i se alătură şi alte sunete (la cvintă
sau la alte intervale).
/.../ eventualitatea utilizării ei [a pedalei, n.n.] nu trebuie respinsă, în cazul în
care se urmăreşte sugerarea atmosferei şi decorului respectiv, al unui caracter
primar, rudimentar.” (p.310)
***
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 21/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
25
2. Contrapunctarea
Se referă la crearea unei contramelodii cu rol subordonat. Constă în introducerea unui plan melodic străin (contrastant) faţă de
melodia dată (cantus firmus – cântecul popular).
Reprezintă elementul muzical creat faţă de cel dat .
În măsura în care jocul isonului (prin ritmizare şi mişcare melodică din ce în ce
mai pronunţată) se emancipează, el tinde să se transforme în contrapunctare.
Exemplul de mai jos sporeşte în dinamism, trecând de la faza statică a pedalei(isonului), prin etape intermediare, la stadiul unei contrapunctări ostinate.10
Ex.18Colind – colecţia G.Breazul11
Ex.19(idem)
10 Trecerea de la ison la contrapunctare este, aşadar, o problemă ce vizează stadiile mişcării; cum nuexistă o graniţă clară, în muzică, între static şi dinamic (între stază şi mişcare), nu se poate spune cu
precizie unde sfârşeşte isonul şi unde începe contrapunctarea. De aceea, contrapunctarea melodieifolclorice trebuie înţeleasă ca devenire a isonului emancipat .11 Aranj. R.Pepelea.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 22/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
26
Ex.20(idem)
Ex.21(idem)
***
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 23/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
27
După consecvenţa cu care se menţine, contrapunctarea poate fi constantă sau
fragmentară:
Ex.22 Colo sus la Răsărit – prelucrare de V.Spătărelu
Notă: Scopul apariţiei contrapunctării numai la refren este acela desubliniere (prin conţinut muzical) a intenţiilor dinamice (contrastul mp – mf ).
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 24/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
28
Ex.23Colindiţă cu codiţă – prelucrare de V. Spătărelu
(bătăi cu piciorul în podea) Analiză: Aducerea contr apunctării în fraza consecventă a melodiei, dupăun antecedent în unison, confirmă legea acumulării gradate a procedeelor. În ambele exemple se remarcă aportul elementelor coloristice.
Execuţia monodiei este investită cu atributele unui joc muzical, ca într-un
scenariu în care îşi fac loc intervenţii extramuzicale cu sunete ambientale, zgomote
integrate cântării – bătăi din palme, bătăi din picior, jucării zgomotoase -,
pseudoinstrumente – clopoţei, bici, buhai, lemne lovite, tobiţe, trianglu, tamburină,
incizii recitativice pe sunete nedeterminate ş.a. Generalizate, acestea pot deveni
elemente de fundal coloristic, sau pot particulariza scurte interludii dinamizatoare ale
contextului muzical-poetic.
***
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 25/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
29
După caracter, se constată posibilitatea grupării tipologiei contrapunctării pe
categorii specifice melodiei populare, sau nespecifice acesteia, cu caracter muzical
general-valabil.
2.1. Contrapunctări specifice
În muzica modală de inspiraţie folclorică se folosesc anumite tipuri de
contrapunctare cu caracter rudimentar, în scopul menţinerii aranjamentului în limitele
autenticităţii (de nealterare a caracterului iniţial al cântecului dat). Acestea sunt
procedee care nu au un înţeles de sine stătător, evoluând în strânsă legătură cu
melodia principală, ca variante ale acesteia, sau ca elemente de fundal ritmic sau
melodic – provenite din emanciparea isonului. Aceste tipuri sunt:
2.1.1 Contrapunctarea ostinată, care se referă la
ostinato ritmic:
Ex.24Colindişu – aranj. C.Misievici
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 26/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
30
ostinato melodic:
Ex.25 Pogorât-a pogorât... – prelucrare de S.Toduţă
Ex.26(idem)
Analiză: Provenit din isonul uşor mişcat, contrapunctul alunecă pe formulamelodică passus duriusculus, frecvent utilizată în contrapunctarea melodieipopulare (la Bartók, Drăgoi, Toduţă).
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 27/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
31
2.1.2 Contrapunctarea în mixturi:
Este o tehnică ce constă în dublarea consecventă a melodiei într -un
interval paralel (ter ţă, cvartă, cvintă, sextă, octavă). Ea crează aşa-numita voce umbră (S.Drăgoi12).
Ex.27 Frunză verde, galbănă – prelucrare de V.Spătărelu
după B.Bartók
Notă: Exemplul reliefează o mixtură preponderentă de terţă.
În exemplul de mai jos, alături de mixtură, se îmbină mai multe procedee
ordonate după principiul gradaţiei, cu acumulare spre un punct culminant:
Ex.28
12 Vezi Sabin Drăgoi, Armonizarea cântecului popular românesc, în rev. Muzica, nr.7,10,11,12/1969 şi 1, 2, 3, 4/1970.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 28/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
32
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 29/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
33
Analiză: Această miniatură bistrofică realizează o acumulare de elemente în prima stofă, prin alternanţa între o voce (monodie) şi două voci(contrapunctare în mixturi de terţe), urmând ca cea de-a doua strofă sărealizeze culminanţia în două trepte: prima, în canon la primă, a doua, în
unison, înţeles, aici, ca moment de tutti , la care se ajunge prin reducereadecalajului imitativ până la suprapunerea vocilor.
2.1.3 Contrapunctarea heterofonică:
R eliefează o subtilă ţesătură contrapunctică la ambele voci (melodia
se contrapunctează cu ea însăşi, neştiindu-se cu exactitate care voce
deţine primatul). Au loc microprocese imitative libere, sub aparenţa
unei scriituri în care cele două voci se îngână una pe alta. Din
uşoarele decalări care se creează între voci, ia naştere dimensiunea
oblică a discursului muzical (alături de tradiţionalele dimensiuni –
orizontală şi verticală – materializate în scriitura monodică şi
polifonică sau armonică).
Ex.29
Aidi, nani – aranj. R.Pepelea
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 30/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
34
Ex.30 Munţilor cu brazi înalţi – aranj. R.Pepelea
Ultimul exemplu ilustrativ al grupajului de contrapunctări specific-
rudimentare, este o sinteză:
Ex.31Colind – prelucrare de C.Ţuţu
după G.Breazul
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 31/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
35
Analiză: Procedeele utilizate sunt următoarele: primul rând melodic – dialog, al doilea rând melodic – contrapunctare ostinată pe passusduriusculus, al treilea rând melodic – canon, al patrulea rând melodic – contrapunctare ostinată pe passus duriusculus; ultimele trei măsuri fac
aluzie la maniera heterofonică. Ordonarea procedeelor înscrie o curbă, cucreştere tensională spre punctul culminant, în strofa a treia, urmată derezolvarea tensiunii în ultima strofă (prin revenirea variată la procedeulstrofei a doua).
FIŞE BIBLIOGRAFICE
Alexandru Paşcanu Armonia, vol.IIEditura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977
Formula ostinată:
„Este vorba aici de un procedeu de acompaniament care constă din repetarea
simplă sau alternată a unui desen liniar sau armonic, care însoţeşte melodia. Această formulă ostinată, care-şi are originea în pedala întreruptă, figurată,
poate fi realizată pe două căi:
A – în factura modală;
B – cu note străine de modul respectiv.
La cea de-a doua factură (B), putem distinge două variante:
1. Notele din ostinato pot crea cu cele din melodie acorduri sau situaţii
tonale;
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 32/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
36
2. Notele din ostinato nu se cotopesc cu cele din melodie.
Deseori, formulei ostinate i se încredinţează şi rolul de a crea atmosfera
adecvată, sugerând decorul, acţiunea sau plasarea într -un anumit mediu. Înacest scop, se folosesc analogiile: acompaniamentul de tip instrumental
popular, hăulituri, buciumări, legănatul, ritmica dansului etc.” (p.313)
Eterofonia:
„După cum se ştie, eterofonia este un fenomen specific muzicii populare,
constând dintr-o cântare la două sau mai multe voci, intenţionată la unison,
care însă în anumite momente, se diferenţiază pe voci, într -o imprevizibilă
neconcordanţă a liniei melodice (executanţii cunosc versiuni uşor modificate,
greşesc sau improvizează înflorituri sau simplificări, stimulaţi şi de
posibilităţile diferenţiate de care dispun, cum ar fi în combinaţia: voce +
instrument).
«Eterofonia este deci un fel de tulburare improvizatorică a cursivităţii
unimelodice, plasată între etape de unison (octavă). Astfel, fenomenul cel mai
general al eterofoniei, rezultat din observarea unui arhetip autentic, este
pendularea unui ansamblu de timbruri între două stări distincte: a) starea
contopirii timbrurilor într-o desfăşurare mono-melodică (la unison sau octavă)
şi b) starea ramificării timbrelor într-o desfăşurare plurimelodică – eterofonia
propriu-zisă – caracterizată prin distribuţia simultană, la diferite voci
suprapuse, a unui acelaşi material muzical, prezentat în diverse variante pentru
fiecare voce în parte şi depinzând de dispoziţia improvizatorică a
executanţilor.» (Şt.Niculescu, Analiza fenomenologică a tipurilor fundamentale
de fenomene sonore şi raporturile lor cu eterofonia , în Studii de muzicologie,
vol.VIII).
Oferind simultan două sau mai multe sunete sau linii melodice, eterofonia
constituie un început de polifonie, în care putem întâlni uneori, în embrion,
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 33/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
37
spontane procedee imitative, provenite din întârzierea cu care una din voci
atacă melodia.
În muzica cultă, tratarea modalului prin eterofonie va fi utilizată în primul rândîn situaţiile în care se urmăreşte tocmai redarea unor momente improvizatorice,
spontane, autentice populare, a unui decor sau climat pastoral, sătesc.
Ea nu lipseşte însă, la un nivel mai înalt în lucrările lui Stravinski, Bartók,
Messiaen, Enescu şi alţii, generând uneori, după anumite teorii, structurile
pieselor respective.” (pp.302-304)
***
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 34/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
38
2.2. Contrapunctări nespecifice (tradiţionale culte)
În această categorie se încadrează tipurile de contrapunctare propriu- zisă,
transplantate pe terenul modal-folcloric ca reevaluări ale tradiţiei culte: 2.2.1 Contrapunctarea izoritmică:
Uniformitatea ritmică va fi compensată de relieful melodic variat al
contrapunctului (contrastant melodic), cu asincronizarea punctelor
culminante între cele două voci. Fără a ocupa un loc exclusivist,
predomină mersul treptat, salturile fiind recomandabile pe timpi
accentuaţi şi, eventual, rezolvate în sens contrar (în sens muzical
firesc). Această tehnică poate fi asociată contrapunctării de coral în
maniera bachiană (aparţinând prodedeelor neoclasice). Faţă de
contrapunctarea în mixturi, se vehiculează toate tipurile de mişcări
ale vocilor (excluzând-o pe cea oblică): directă, contrară, chiar
paralelă.
Ex.32
Joc – prelucrare de V.Spătăreludupă B.Bartók
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 35/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
39
Ex.33 Hei, tu, mândriorule – prelucrare de V.Spătărelu
după B.Bartók
Ex.34
Du-te, mândruţ – prelucrare de V.Spătăreludupă B.Bartók
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 36/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
40
Ex.35 Du-te dor şi iară vină – prelucrare de V.Spătărelu
după B.Bartók
2.2.2 Contrapunctarea contrastantă, care se referă la
contrapunctări uniforme (egale, izocrone):
Acestea creează continuum ritmic, permiţând o mai mare individualizare
a vocilor atât din punct de vedere ritmic, cât şi al direcţiei melodice. Se
urmăreşte şi în acest caz asincronizarea curbelor melodice şi a punctelor
culminante. Melodia folclorică devine, acum, un veritabil cantus firmus.
Ex.36 Iedera – prelucrare de Max Eisikovits
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 37/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
41
contrapunctări neuniforme (neegale, în ritm combinat):
În acest tip de contrapunctare vocile se individualizează cel mai mult,
desfăşurând un contrast la nivelul tuturor parametrilor scriituriimuzicale. Îi corespunde tipul ritmic complementar . Poate fi diatonică,
cromatică, polimodală.
Ex.37Dan Voiculescu – „Moment”
Notă: Şi această contrapunctare este strâns legată de procedeelespecifice; se constată repetarea formulei iniţiale (de 2 măsuri) – sub forma ostinato-ului ritmico-melodic .
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 38/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
42
2.2.3 Contrapunctarea imitativă:
Relevă suprafaţe de contact cu procedeele imitaţia, canonul:
Ex.38Vino, ploaie – aranj. M.Eisikovits
Notă: Vocea de contrapunct realizează o imitaţie în augmentare a cânteculuipopular.
Ex.39 Trezire, gazdelor – aranj. R.Pepelea
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 39/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
43
Notă: Din contrapunctarea reciprocă a celor două voci (în canon) reiesingenioase ţesături heterofonice.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 40/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
44
Exemple de analizat:
Ex.40
etc.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 41/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
45
Ex.41
etc.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 42/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
46
Ex.42
Ex.43
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 43/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
47
Concluzii
Procedeele expuse la acest capitol – ce ţin de plurifonia modală – se constituie
în tehnici (mijloace) de lucru în prelucrarea de folclor (ca specie aparte dearanjament coral).
După materialul melodic pe care îl vehiculează (exclusiv tematic sau cu
mijloace adiacente), acestea se împart în două categorii (vezi Tabelul 1).
Tabel 1
Mijloace de repartizare a temei Mijloace de comentare a temei
Unison, Dialog, Canon Ison, ContrapunctareDin punct de vedere al caracterului cu care investesc prelucrarea tematică,
aceste procedee dobândesc o funcţie în arhitectonica muzicală: procedeele cu caracter
static – funcţie expozitivă sau concluzivă, procedeele dinamizatoare – funcţie mediană
de acumulare, de gradaţie, iar procedeele culminative reliefează punctul tensional al
încordării maxime – punctul culminant (vezi Tabelul 2 ).
Tabel 2
Procedee statice Procedeedinamizatoare
Procedee culminative
Ison simplu Ison dinamizat
Contrapunctare
Dialog Canon Stretto Unison
O bună prelucrare de folclor va ţine cont ca, la reluările strofice, să uzeze de aceste procedee într -o succesiunevariată, ce evită monotonia prin respectarea relaţiei dintre
contrast şi gradaţie13 în realizarea curbelor tensiune-relaxare.
13 „/…/ de-a lungul istoriei muzicii, tot ceea ce a fost creat, mai ales ca valoare autentică, s-a bazat pe respectarea acestor doi termeni. Trebuie arătat că gradaţia şi contrastul au fost, sunt şi vor rămâneîn continuare elemente de primordială importanţă în muzică. Ele ţin de realitatea psihologică a
operei de artă muzicală, izvorând din calitatea esenţială a acesteia de a se desfăşura în timp. Nerespectarea sau încercarea de escaladare a lor duce la creaţii plate, deformate.”(V.Herman,Formă şi stil în noua creaţie muzicală românească, Editura muzicală, Bucureşti, 1977, p.22).
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 44/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
48
FIŞE BIBLIOGRAFICE
Tudor Jarda
Armonia modală – cu aplicaţii la cântecul popular românesc Editura Media Musica, Cluj-Napoca, 2003
„/…/ Unele modalităţi de armonizare şi prelucrare corală [sunt, n.n.] desprinse
din însăşi (sic!) materialul oferit de cântecul popular dat. Nu putem generaliza
practicitatea aplicării vreunui procedeu. Fiecare cântec îşi oferă singur soluţia,
sau soluţiile posibile de armonizare şi prelucrare. /.../ e bine să avem în vedere
zona folclorică de unde provine, care îşi impune uneori anumite caractere ce
vor lărgi capacitatea de înţelegere a ceea ce materialul dat vrea şi poate să
exprime. Studiul variantelor, sau măcar a unor aspecte înrudite ne va ajuta mult
/.../”. (p.77)
Valentin Timaru
Ansamblul muzical şi arta scriiturii pentru diversele sale ipostazeEditura Institutului Biblic „Emanuel” din Oradea, 1999
„În cazul corului de copii /.../ dimensiunea multivocalităţii trebuie atinsă prin
mişcarea naturală a vocilor şi nu prin căutarea unor suprapuneri obligatorii de
sorginte rigid omofone. Cântatul armonic este impropriu pentru vârsta primei
copilării. Alteritatea jocului, voioşia tematicei, mişcarea pepetuă, iată zona în
care se proiectează firesc cântecul de copil. Împărţirea în vocea I -a (cea
purtătoare de melodie) şi vocile celelalte (de acom paniament armonic) este
soluţia cea mai puţin iubită de tinerii noştri interpreţi. Nici chiar din punct de
vedere fiziologic nu se justifică atâta timp cât la vârsta primei copilării vocile
nu se diferenţiază timbral. Ori forţarea ambitusului într -un anumit registru (mai
ales al celui grav) va aduce mari perturbări în evoluţia ulterioară a copilului.
/.../ Spaţiul trebuie creat prin ambientul muzical conturat de diversele maniere
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 45/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
49
discursive (/.../ înţelegem prin manieră discursivă anumite tipologii ale
derulării discursului muzical. Imitaţia, alternanţa antifonică (cu sau fără ison),
incizii muzicale dialogate ş.a.) şi nu prin complexitatea scriiturii. Iată de ce amoptat pentru bătăi de picior, bătăi în palme, jucării muzicale, onomatopee,
instrumente idiof one primare etc.”. (p.134)
Alexandru Paşcanu Armonia, vol.IIEditura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977
„Ceea ce constituie procesul esenţial al armonizării la două voci este selecţia,
care trebuie operată continuu, pentru a renunţa la o notă a acordului şi, mai
ales, pentru a o găsi pe cea mai potrivită, care să însoţească melodia dată, atât
din punct de vedere vertical cât şi orizontal ”. (p.156)
„Dată fiind lipsa de experienţă şi de posibilităţi temeinice, armonizările
adresate corurilor de copii şcolari şi, în general, de amatori, trebuie sămenajeze desfăşurarea vocilor, ca ambitus sau dificultăţi de intonaţie.” (p.163)
***
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 46/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
50
Exemple de analizat:
Ex.4414
14 Aranj. R.Pepelea
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 47/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
51
Ex.45 Melc-melc – prelucrare de V.Timaru
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 48/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
52
Ex.46Colind – prelucrare de R.Pepelea
după G.Breazul
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 49/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
53
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 50/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
54
Aranjamente corale la trei voci egale
CORUL DE COPII
Corul de copii poate fi subdivizat, la rândul său, în două tipuri de formaţii:
1. Corul de copii mici, care foloseşte un ambitus restrâns ce nu trebuie să
depăşească decima (cuprins între următoarele limite: do1 – mi2); acest tip
de ansamblu va fi rareori încărcat la trei voci.
2. Corul de copii şcolari, care se extinde pe un ambitus ceva mai larg
(cuprins între sol – fa2) şi care, în funcţie de pregătirea muzicală a
elevilor, poate fi amplificat la trei voci).
Vocile rămân la stadiul de voci egale (lucru observabil în exemplele muzicale
de mai jos) prin faptul că îşi pot împrumuta materialul una alteia, se pot uşor
substitui între ele. Se permit încrucişări sub forma împletirilor de voci. Totuşi, există
tendinţa etajării ambitusului ansamblului pe trei niveluri: vocea III – sol-la1; vocea II – do1-do2; vocea I – do1-fa2.
***
Deseori cor urile şcolare sau de amatori pun problema adaptării/transcrierii
(transcripţiei) unei piese scrise iniţial pentru altă formaţie. În acest sens pot fiaplicate două operaţii inverse:
amplificări ale materialului, de la puţine voci la mai multe voci;
reducţii ale materialului, de la multe voci la mai puţine voci.
Dacă schimbarea numărului de voci atrage după sine şi transformarea tipului
de ansamblu coral, atunci lucrurile se complexifică: va fi necesară o transcriere de la
cor mixt la cor de voci egale sau viceversa.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 51/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
55
Pentru r espectarea specificului piesei supuse adaptării, recomandăm
următoarele:
1. În situaţia amplificării materialului: a. Crearea de noi situaţii dialogate, prin fragmentarea materialului şi
repartizarea sa pe mai multe voci (eventual în contrapunct
răsturnabil);
b. Dublarea/triplarea isonului prin implicarea, pe considerente
acustice, a intervalelor primare – piloni modali: cvartă/cvintă,
octavă;
c. Îngroşarea (pr in amplificarea tentei) tematică sau contrapunctică
de tip mixturat, eterofonic, ostinat etc.
d. Multiplicarea planurilor imitative (stretto, canon), ilustrând
mobilitate sporită pe orizontală.
2. În situaţia reducerii materialului:
a. Extragerea elementelor mai puţin importante;
b. Păstrarea nealterată a elementelor caracteristice, cu rol prioritar
(imitaţii, ritmuri specifice, disonanţe caracteristice etc.);
c. Sugerarea armoniei cu păstrarea elementelor mai importante din
acord, în cazul unui discurs predominant armonic;
d. Creşterea libertăţii de mişcare a vocilor pe verticală, prin
posibilitatea schimbării stării acordurilor, atunci când armonia o
permite şi ambitusul o reclamă;
e. Transpoziţia (mutarea) integrală a melodiei (mai sus sau mai jos),
în limitele ambitusurilor vocilor noului ansamblu.
În nici un caz adaptarea pentru un nou ansamblu nu se facetran scriind automat (şi integral de la un capăt la altul)
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 52/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
56
două/trei voci din ansamblul dat. O astfel de soluţie va
a părea ca o „amputare sonoră”15.
Notă: Unele din exemplele următoare constituie transcripţii la 3 voci ale unor
piese prezentate anterior la 2 voci. Recomandăm, pentru început, aplicarea acestui
procedeu.
FIŞE BIBLIOGRAFICE
Alexandru Paşcanu Armonia, vol.IIEditura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977
„/.../Adaptarea la trei voci prezintă mai puţine dificultăţi decât la două. Pentru
trei voci, o linie va reproduce melodia, o alta, aproximativ, basul şi a treia,
intermediară, va căuta să redea elementele cele mai necesare (sic!) ale
acordurilor.
Dar, atât vocea intermediară cât şi noul bas, ţinând seama de armonia iniţială,
va trebui să se desfăşoare cât mai melodic, cvasi-contrapunctic, ştiind că
orizontalul salvează verticalul. În acest sens, vorbeam de retopirea şi
regândirea piesei pentru noul dispozitiv, cu respectarea specificului original”.
(p.164)
„Adaptarea la două voci /.../ Aici, obligativitatea renunţării la două din vocicreează mai multe dificultăţi în realizarea noii versiuni. /.../ Acordul poate f i
sugerat, dar starea sa nu va mai putea fi menţinută consecvent, ca în original.
În armonia la patru voci, datorită dublării obligatorii a unui element al
trisonului, vom întâlni, deseori, în starea directă, acelaşi element şi la sopran şi
la bas. A reproduce aceasta în adaptarea la două voci, înseamnă a sărăci
15 Vezi Al. Paşcanu, op. cit., p.164.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 53/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
57
sonoritatea la maximum. /.../ În acest caz vom plasa la bas alt element al
acordului, ceea ce va modifica starea acordului dar, în schimb, va sugera mai
plin armonia intenţionată:” (pp.164-165)
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 54/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
58
Exemple de analizat:
Ex.47
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 55/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
59
Ex.48
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 56/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
60
Ex.49
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 57/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
61
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 58/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
62
Ex.50Colind – prelucrare de R.Pepelea
după G.Breazul
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 59/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
63
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 60/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
64
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 61/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
65
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 62/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
66
Ex.51Colind – prelucrare R.Pepelea
după G.Breazul
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 63/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
67
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 64/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
68
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 65/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
69
CORUL DE FEMEI
Corul de femei este un ansamblu de voci egale (alăturate) care aduce o notă
timbrală omogenă, dar la care se simte lipsa unui fundament sonor mai consistent,
limita inferioară fiind sol sau fa (din octava mică). Formulele utilizabile sunt:
sopran1 , sopran2 , alto; sopran, mezzosopran, alto; sopran, alto1 , alto2. Odată cu acest
ansamblu se poate vorbi şi de posibilitatea inserării unor momente armonice în
discursul plurivocal.
FIŞE BIBLIOGRAFICE
Valentin TimaruAnsamblul muzical şi arta scriiturii pentru diversele sale ipostaze
Editura Institutului Biblic „Emanuel” din Oradea, 1999
„Corul de femei este foarte clar diferenţiat pe cele două gr upe fundamentale:
Sopran şi Alt. Din această cauză o scriitură eficientă pentru cor de femei (la
nivel neprofesionist) rămâne cea pe două voci. În contextul unor voci
needucate marea majoritate a persoanelor cu disponibilitate spre cânt sunt între
sopran şi alt, deci un fel de Mezzosopran palid. Densitatea armonică însă
suferă simţindu-se mereu lipsa vocii mediene, voce care defineşte miezul
armonic al discursului. Din punct de vedere muzical corul de femei relevator
este cel pe trei voci (Sopran-Mezzosopran-Alt). Revenind la situaţia obiectivă a
unui cor de amatori ne vedem în faţa dilemei câte soprane adevărate şi mai ales
câte altiste avem? De aici mai departe se poate construi un ansamblu şi în
imediata sa apropiere se va crea şi repertoriul adecvat”. (p.153)
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 66/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
70
Alexandru Paşcanu Armonia, vol.IIEditura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977
„Se cuvine să precizăm că /.../ rigoarea sau specificul armonic, acordic, trebuie
să încline spre contrapunct, pentru a realiza o ambianţă sau o sinteză”. (p.156)
„Procedeele cele mai frecvente şi mai specifice (sic!) tratării modale a
cântecului popular vor ţine mai întâi de contrapunct şi, în al doilea rând, de
armonie”. (p.300)
„Faţă de precedenta [armonizarea la două voci], armonizarea la trei voci estemai degajată, punând mai puţine probleme, datorită, bineînţeles, faptului că
dispunem acum de cele trei voci necesare unui trison. În felul acesta dispare
obligaţia renunţării la unul din elementele acordului. /.../ Dacă un acord a fost
adus incomplet şi dacă circumstanţele ne permit, putem aduce elemente
absente, pe ceilalţi timpi sau fracţiuni de timp /.../”. (p.159)
„Intervenţia salutară a notelor melodice poate crea aici agregate sonore mainumeroase, mai complexe şi mai interesante decât în armonizarea la două
voci”. (p.160)
***
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 67/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
71
Exemple de analizat:
Ex.52
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 68/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
72
Ex.53
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 69/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
73
Ex.54
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 70/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
74
Ex.55
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 71/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
75
FIŞE BIBLIOGRAFICE
Max EisikovitsIntroducere în polifonia vocală a secolului XX Editura muzicală, Bucureşti, 1976
„Expunerea cântecului [de mai jos, n.n.] este anticipată de o formulă melodică
de legănat, în mişcare continuă egală de optimi, a celor două voci de alto,
concepute într-un raport simultan de «oglindă reciprocă», una faţă de cealaltă,
constituind în acelaşi timp, ca procedeu polifonic, o categorie limitrofă, situată
la răspântia liniilor melodice de «întregire» sau de «acompaniament», cu
ostinato-ul, care va însoţi şi în continuare cântecul, reprodus nealterat la
sopran. A doua oară, melodia se mută, păstrându-şi tonalitatea – modificându-şi
doar uşor ultima linie melodică – la vocea medie, susţinută de mişcarea de
optimi, deasemenea nuanţată şi diluată apoi, la alto. So pranul, debutând de
asemenea cu versiunea simultană în oglindă a temei, contrapunctează apoi
liber, schiţând o vagă intenţie de mişcare alternativă imitativă a două desene
diferite, cu alto. Urmează a treia strofă a cântecului, tratată în imitaţie severă,
succesivă, a vocilor, în stretto, după câte un interval de o optime. La sopran se
obţine un canon, realizat la cvarta superioară – în la, deci în bitonalism primar
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 72/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
76
– iar la alto, tot o imitaţie severă, la cvarta inferioară, cu insignifiante
modificări ale liniei melodice. În codă revine formula introducerii celor 2 voci
inferioare, punctată de reminiscenţe ale cântecului (sopran II), amplificată demersul liniştit, treptat ascendent al sopranului I”. (p.266)
Ex.56
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 73/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
77
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 74/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
78
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 75/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
79
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 76/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
80
CORUL DE BĂRBAŢI
Corul de bărbaţi este mai echilibrat, întrucât aici există basul care acoperăregistrul grav, oferind un fundament consistent, iar tenorul poate suplini sonoritatea
înaltă a sopranului. Formulele utilizabile sunt:
La trei voci egale – tenor 1 , tenor 2 , bas; tenor, bariton, bas;
La patru voci egale16 - tenor 1 , tenor 2 , bariton, bas.
FIŞE BIBLIOGRAFICE
Alexandru PaşcanuArmonia, vol.IIEditura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977
„Formaţie mai rar întâlnită, corul bărbătesc posedă un colorit mai puţin variatdecât cel mixt, în schimb obţine o pregnanţă specifică de neînlocuit, de un
puternic efect şi, totodată, un repertoriu propriu.
Se permit încrucişările vocilor, pentru a crea o cât mai liberă melodicitate.
O recomandare specială, pentru a se obţine sonorităţi curate, clare, constă în a
se evita intervalele apropiate (secunda, terţa) în registrele grave, unde se
preferă spaţierea (octave, cvinte, cvarte)”. (p.161)
***
16 Cea mai utilizată la patru voci rămâne, însă, formula corului mixt , care oferă sonoritateacea mai echilibrată, întrucât acoperă deopotrivă registrul grav şi acut. El presupune o maleabilitatetimbrală sporită, datorită posibilităţii de a alterna tutti cu soli, partidele sau perechile de partide întreele.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 77/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
81
Exemple de analizat:
Ex.57
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 78/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
82
Ex.58
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 79/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
83
Ex.59
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 80/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
84
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 81/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
85
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 82/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
86
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 83/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
87
Ex.60
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 84/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
88
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 85/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
89
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 86/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
90
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 87/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
91
ANEXA
ASPECTE ALE PRELUCR ĂRII FOLCLORULUI ÎN CICLURILE
MINIATURALE ALE COMPOZITORULUI SABIN V. DRĂGOI
În prelucrarea modelelor folclorice se remarcă activitatea folcloristului Sabin
Drăgoi, canalizată în acţiunea de culegere a unor specii melodice, care, respectând
grupajul pe categorii sistematizat de Bartók, pot fi enumerate în următoarea ordine: 1)melodii de colindă; b) melodii de nuntă; c) cântece după morţi (bocete); d) melodii de
dans; e) doine.17 Din acest grupaj, tematica lui Drăgoi se subordonează, predilect,
zonei de influenţă a colindului. Următoarele cicluri miniaturale – 24 Cântece
populare şi doine pentru pian (1923), Suita de dansuri populare pentru pian (1923) ,
Miniaturile pentru pian (1923) , 21 Cântece pentru voce şi pian (1924) , 30 Coruri din
comuna Belinţ (1935) , 30 Colinde alese pentru pian (1957) – se dezvoltă din colind,
adaptându-l la rigorile unei scriituri armonico- polifonice, nu numai de tip vocal ci şi
instrumental. Mai mult, particularităţile ritmico-melodice ale acestui gen popular vor
determina - după părerea lui Nicolae Rădulescu – crearea unui tip de recitativ
specific, caracterizat printr-o cantabilitate sporită, ilustrat în opera Năpasta. Supleţea
acestui tip de recitativ constă – după observaţia aceluiaşi N. Rădulescu – în
capacitatea sa de a „se preface în cântec, în numeroasele pasaje de arioso care dau
operei o fizionomie atât de românească”.18 Spre exemplu, cele trei variante de colind
care zugrăvesc portretul lui Ion oglindesc baza de inspiraţie comună şi conferă unitate
intonaţională întregii opere:
17
Vezi Bela Bartók,Dialectul muzical al românilor din Hunedoara,
(1920), în Scrieri măruntedespre muzica populară românească, adunate şi traduse de Constantin Brăiloiu, 1937, p.5.
18 Nicolae Rădulescu, Sabin Drăgoi, Editura muzicală, Bucureşti, 1971, p.122.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 88/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
92
Ex.1
- a) Monologul lui Ion = Colind 285 (303 Colinde19 )- b) Arioso-ul lui Ion = Colind 296 (303 Colinde)
- c) Leitmotivul ocnei = Colind 181 (303 Colinde)
Valorificarea colindului, ca factor unificator al întregii creaţii a lui Drăgoi,
acţionează cu aceeaşi consecvenţă cu care coralul protestant domină creaţia bachiană,
determinându-i parametrii stilistici:
Ex.2
- a) Colindă culeasă din Petreni - b) Leitmotivul lui Ion din Năpasta - c) Tema III din Sonata pentru vioară şi pian
19 Sabin Drăgoi, 303 Colinde, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1931.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 89/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
93
Însă - după cum remarcă şi Zeno Vancea - „cu toată valoarea incontestabilă a
lucrărilor sale instrumentale de proporţii mai ample, Drăgoi excelează totuşi, înainte
de toate, în formele miniaturale, a căror realizare nu necesită o dezvoltare«simfonică» a temelor”.20
Aplecarea predilectă a lui Drăgoi asupra genului colindei a fost animată de
raţiuni ca:
- arhaismul genului, garanţie a autenticităţii şi vechimii sursei folclorice;
- echilibrul formal al genului, şlefuit de impurităţi până la expresia ultimă,
esenţializată.
Aceste două aspecte devin decisive în determinarea principalei sale orientări
stilistice – tendinţa spre economia mijloacelor artistice, considerată de compozitor
drept „un principiu de nestrămutat în estetica generală”.21 Această trăsătură
primordială manifestată în stilul compozitorului ilustrează ataşamentul său faţă de
tendinţa clasică, fapt care se reflectă - după constatarea Clemansei Liliana Firca – în
acea „atitudine de fidelitate” faţă de sursa folclorică şi păstrarea în stare cât mai puţin
alterată a valenţelor obiective „clasice” ale folclor ului românesc.22 Clasicul se
materializează prin echilibrul tuturor mijloacelor de exprimare, cu respectarea
integrităţii formale a melodiei populare ca şi cadru în care interacţionează organic
aspectele modale melodice şi armonico-polifonice, mulate pe o structură ritmică
adecvată. Atitudinea clasică se întrevede, aşadar, în următoarele intenţii ale
compozitorului:
- predilecţia spre valorificarea formelor miniaturale;
- predominanţa caracterului expozitiv al tematicii populare;
- opţiunea pentru procedeul evoluţiei prin repetare a discursului muzical.
20 Zeno Vancea, Creaţia muzicală românească, sec.XIX-XX, vol.I, Editura muzicală, Bucureşti,1968, p.378.21 Sabin Drăgoi, Armonizarea cântecului popular românesc, (VII), în rev. Muzica, nr.2/1970,
p.2.22 Vezi Clemansa Liliana Firca, Direcţii în muzica românească, 1900-1930, Editura Academiei,Bucureşti, 1974, p.108.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 90/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
94
Această atitudine este motivată de Zeno Vancea astfel: „Pentru a evita riscul ca
temele populare, supuse unui travaliu de tip clasic, să-şi piardă specificul lor, Drăgoi
le înlocuieşte cu procedee de dezvoltare bazate pe repetarea ideilor muzicale îndiferite tonalităţi, schimbând doar înveşmântarea lor armonico-contrapunctică”.23
Menţinerea unor astfel de procedee de dezvoltare, fapt ce denotă perpetuarea unui
anumit caracter static al creaţiei, este împinsă, uneori, la stadiul de manierism (în
lucrările mai ample - Concert pentru pian, 1956, Sonata pentru vioară şi pian, 1953 -
se încearcă o atenuare a acestui caracter prin multitudinea ideilor muzicale
contrastante):
Ex.3
a) 24 Cântece populare şi doine, nr.1
b) Miniaturi pentru pian
Specificitatea tehnicii de prelucrare a colindului reliefează alte două faţete
stilistice ale creaţiei compozitorului: vocalitatea, rezultat al originii vocale a
modelului, cu extensie asupra lucrărilor instrumentale, aspect manifestat la nivelul
scriiturii cvadrivocale de tipul coralului, aplicat prin menţinerea aproape constantă a
patru voci reale, chiar şi în creaţia orchestrală,
23 Zeno Vancea, op. cit., p.379.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 91/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
95
Ex.4 Divertisment rustic
etc.
şi diatonia, uneori colorată cu trepte mobile. Scările diatonice sau acustice transpar,
de pildă, din întreg ciclul de Colinde alese pentru pian, unde citatul (colinda
originară) apare enunţat la debutul fiecărei piese. În acest context modal se impune
precizarea soluţiilor armonico-polifonice prin care compozitorul valorif ică elementul
folcloric. Astfel, deşi adeseori se păstrează elemente ale armoniei tradiţionale,
materializate prin persistenţa structurilor trisonice (posibil a fi raportate vertical la
basul cifrat) şi a relaţiei autentice (V-I) în punctele cadenţiale, se remarcă egalitatea
treptelor şi preferinţa pentru mişcarea treptată (chiar în mersul basului):
Ex.5 Colinde pentru pian, II/1
În anumite cazuri se poate recunoaşte polivalenţa tonal -modală, care dă naştere
mai multor posibilităţi de interpretare armonică a uneia şi aceleiaşi melodii, după cum
evidenţiază cifrajul:
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 92/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
96
Ex.6 30 Colinde pentru pian, I/8
Este ceea ce Gh. Firca denumeşte „concomitenţa funcţiilor paralele”,
considerând că acest „paralelism [este] pus în evidenţă de cele mai multe ori desistemul rotativ al unei imaginare scări a cvintelor [...]”.24
Ca şi „concentrate armonice” cadenţele interioare sau finale vădesc o mare
varietate ce decurge tot din caracterul polivalent al melodiei modale. Adesea, opririle
se fac pe trepte armonice diferite de finala modală. În exemplul următor, hexacordia
majoră aşezată pe finala do, reprezintă scara modală a melodiei înveşmântate cu
potenţialul modal armonic al doricului centrat pe re, Ex.7 30 Colinde pentru pian, I/1
sunet ce coincide cu finala melodiei, care realizează o cadenţă dorică pe treapta II a
modului. Iată şi scara melodiei:
Ex.8
24 Gheorghe Firca, Structuri şi funcţii în armonia modală, Editura muzicală, Bucureşti, 1988, p.260.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 93/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
97
Alături de cadenţa autentică (V-I) sau plagală (IV-I), se întâlnesc şi cadenţe
specific modale: dorico-mixolidică (VII-I), sau frigică (II-I) în care sunt angrenate
sensibile multiple:
Ex.9 30 Colinde pentru pian
Utilizarea acordurilor de cvartă este argumentată de compozitor ca procedeu
dedus din practica instrumentală populară: „provenienţa lor se explică prin acordajul
violoncelului cu trei corzi în cvarte perfecte. Una din cele două cvarte sunate deodată
au dat baza, ideea acestei armonii, iar cvarta superioară – eventual cu terţa maresuprapusă – provine din armonizarea empirică prin completarea cu vioara secundă
sau cu viola”.25 Uneori acordurile de cvartă evoluează sub forma mixturilor –
alunecări de pedale acordice,
Ex.10 24 Cântece populare şi doine, nr.8
alteori acestea sunt rezolvate sub forma întârzierii pregătite:
25 Sabin Drăgoi, op. cit. p.2.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 94/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
98
Ex.11 24 Cântece populare şi doine, nr.1
La Drăgoi elementul cromatic apare ca o modalitate specifică de vehiculare a
armoniei diatonice prin tehnica mixturilor - îmbrăcând uneori aspectul unui passus
duriusculus,
Ex.12 Miniaturi pentru pian, III/8
sau prin intermediul scordaturii armonice,
Ex.13 Miniaturi, I/2
sau prin aşa-numita relatio non harmonica, după preceptele vechi, din care reiese
falsa relaţie sau cromatismul încrucişat:
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 95/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
99
Ex.14 Miniaturi, III/1
O încercare de stratificare modală rezidă din suprapunerea modurilor pe
aceeaşi finală. În exemplul de mai jos, melodia aflată într -un lidic pe re este
armonizată cu elementele modale ale mixolidicului de pe aceeaşi finală; astfel se
creează opoziţia între do diez - ca sensibilă modală – şi do becar – ca subton modal,
ca şi între cvarta perfectă şi cvarta lidică:
Ex.15 Miniaturi pentru pian, III/1
Deduse din verticalizarea orizontalului, elementele ajoutées presărate în
limbajul armonic al compozitorului derivă din tendinţele de ornamentare (apogiaturi)
sau sunt tratate în sensul unor rezolvări treptat descendente pe acorduri consonante:
Ex.16 24 Cântece populare şi doine
Ciclurile miniaturale din creaţia lui Sabin Drăgoi sunt ilustrative şi în privinţa
tratării polifonice a citatului folcloric. Procedeele polifonice se axează predilect pe
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 96/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
100
tehnici de factură folclorică, între care se înscriu isonul şi mixtura. Isoanele subscriu
la o tipologie extrem de variată. Parcurgerea celor 30 Coruri din comuna Belinţ
ilustrează frecvenţa isonului simplu pe finala modului sau pe cvinta acestuia (pieselenr. 1 şi 23), isonul dublu (intervalic) în octavă (piesele nr. 16, 17, 23) sau cvintă (nr.
21, 25), pedale în diferite ritmizări:
Ex.17 Miniaturi, III/1
O ipostază specifică pe care o înfăţişează mixtura la Drăgoi, care trimite cu
gândul la caracterul rudimentar al diafoniei, constă în îngroşarea unei linii melodice
principale prin rostiri bivocale la diferite intervale paralele (în special terţe sau sexte).
Autorul denumeşte vocea secundară voce umbră, specificându-i funcţia de „paralelă
fidelă” a melodiei date. „De observat că vocea umbră (paralelă) în terţă sau sextă îşi
schimbă modul: din major devine minor şi invers”.26
Ex.18 30 Coruri din Belinţ, nr.4
Mai apropiată de tendinţa neoclasică apare utilizarea unor procedee polifonice
ca imitaţia şi contrapunctarea, procedee cu pondere însemnată în arsenalul polifonic
al compozitorului. Imitaţia este văzută de Drăgoi tot ca rudiment de polifonie
populară, rezultată „din intonarea colindei şi a cântecului de nuntă de un grup, în timp
26 Sabin Drăgoi, op. cit., p.2.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 97/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
101
ce celălalt nu a terminat încă cântecul (stretto primitiv)”.27 Este interesantă aplicarea
bimodală a tehnicii canonului la cvintă ascendentă:
Ex.19 Miniaturi, I/3
Dintre diferitele tipuri de contrapunctare ni se par ilustrative cele care prin
profilul ritmico-melodic se apropie de aspectul:
contrapunctării izocrone, în care cele două contrapuncte (cp1 şi cp2)
sunt contrastante în raport constant (2:1 şi, respectiv, 4:1) cu melodia-
temă (notată cu T), care este vehiculată ca un cantus firmus;
Ex.20 30 Colinde alese, I/9
contrapunctării ostinate, fază de tranziţie între contrapunctarea de tip
cult şi cea folclorică:
27 Idem, ibidem.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 98/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
102
Ex.21 Miniaturi, III/4
Provenite din specificul sursei de inspiraţie, aspectele pe care le înfăţişează
prelucrarea folclorului în ciclurile miniaturale ale lui Sabin V. Drăgoi conduc spre
tendinţa clasică a stilului compozitorului. Plecând, aşadar, de la materializarea sursei
– colindul – trecând prin transplantarea cultă a specificului său vocal şi diatonic,
Drăgoi ajunge la expresia de tip clasic cu tot ceea ce implică aceasta: forme simetr ice
miniaturale, caracter expozitiv al tematicii, dezvoltare prin repetare variată. Toate
aceste particularităţi se traduc în spiritul de echilibru şi economie a mijloacelor
componistice.
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 99/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
103
Bibliografie:
1. Alexandru, Tiberiu: Armonie şi polif onie în cântecul popular românesc, înrev. Muzica, nr.3, 10, 12/1959 şi 3, 9, 10/1960 2. Bartók, Bela: Însemnări asupra cântecului popular, E.S.P.L.A., Bucureşti,
1956 3. Bentoiu, Pascal: Câteva aspecte ale armoniei în muzica populară, în rev.
Muzica, nr.8/1962 şi 5/1963 4. Berger, Wilhelm: Despre premizele modalismului contemporan, în rev.
Muzica , nr.2/19665. Berger, Wilhelm: Dimensiuni modale, Editura muzicală, Bucureşti, 1981
6.
Bica, Nicolae: Culegere de lucrări corale S.Pautza – V.Timaru, EdituraUniversităţii Transilvania, Braşov, 1999 7. Brăiloiu, Constantin: Opere, vol.I, Editura muzicală, Bucureşti, 1967 8. Breazul, George: Colinde, Editura Fundaţiei culturale române, Bucureşti, 1993 9. Breazul, George: Moduri pentatonice şi prepentatonice, în Pagini din istoria
muzicii româneşti, vol.I, Editura muzicală, Bucureşti, 1981 10. Breazul, George: Muzica bizantină, în Pagini din istoria muzicii româneşti ,
vol.IV, Editura muzicală, Bucureşti, 197711. Buciu, Dan: Elemente de scriitură modală, Editura muzicală, Bucureşti, 1981 12. Chailley, Jacques: L’Imbroglio des modes, Editiones musicales „Alphonse
Leduc” , Paris, 1960 13. Chailley, Jacques: Mode, Larousse, vol.II, 1957 14. Chiriac, Mircea: Cântecul popular în opera lui Paul Constantinescu, în rev.
Muzica , nr.12/1973
15. Ciobanu, Gheorghe: Modurile cromatice în muzica populară românească, înStudii de etnomuzicologie şi bizantinologie , vol.I, Editura muzicală, Bucureşti,1974
16. Comişel, Emilia: Folclor muzical, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti,1967
17. Constantinescu, Paul: Coruri mixte, Editura muzicală, Bucureşti 18. Cuclin, Dimitrie: Despre armonizarea modală, în rev. Muzica, nr.4/195719. Cuclin, Dimitrie: Monografii. Sistemul diatonic, Bucureşti, 1934 20. De la Motte, Diether: Harmonielehre, Bärenreiter-Verlag, Kassel, 199521. Drăgoi, Sabin: Armonizarea cântecului popular românesc, în rev. Muzica,
nr.7, 10, 11, 12/1969 şi nr.1, 2, 3, 4/197022. Drăgoi, Sabin: 303 Colinde, Editura „Scrisul românesc” , Craiova, 193123. Drăgoi, Sabin: Cum am învăţat şi folosit limba muzicală românească, în
Revista de folclor, nr.3-4/1959
24. Drăgoi, Sabin : XXX Coruri, aranjate şi armonizate după melodiile poporaleculese, notate şi alese din comuna Belinţ, Lito Pregler, Timişoara, 1935
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 100/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
104
25. Dumitrescu, Ion: Contribuţii la problema armonizării cântecului popular românesc, în rev. Muzica, nr.2/1954
26. Duţică, Gheorghe: Universul polimodal, Editura Junimea, Iaşi, 2004
27. Eisikovits, Max: Introducere în polifonia vocală a secolului XX, Edituramuzicală, Bucureşti, 1976 28. Firca, Gheorghe: Bazele modale ale cromatismului diatonic, Editura muzicală,
Bucureşti, 196629. Firca, Gheorghe: O ordine formal-geometrică a sistemului modal diatonic, în
rev. Muzica , nr.8/197730. Firca, Gheorghe: Structuri şi funcţii în armonia modală, Editura muzicală,
Bucureşti, 1988 31. Giuleanu, Victor: Melodica bizantină, Editura muzicală, Bucureşti, 1982 32. Giuleanu, Victor: Tratat de teoria muzicii, Editura muzicală, Bucureşti, 1986 33. Herman, Vasile: Aspecte modale în creaţia românească contemporană, în
Studii de muzicologie , vol.II, Bucureşti, 1966 34. Jarda, Tudor: Coruri, Editura muzicală, Bucureşti, 198135. Jarda, Tudor: Armonia modală cu aplicaţii la cântecul popular românesc,
Cluj-Napoca, Editura MediaMusica, 200336. Mîrza, Traian: Cadenţe modale finale în cântecul popular românesc, în Studii
de muzicologie, vol.II, Bucureşti, 1966 37. Mîrza, Traian: Caracterul unitar al sistemului de structuri tonal-modal în
cântecul popular, în rev. Muzica , nr.7/1966
38. Negrea, Marţian: Tratat de armonie, Bucureşti, 1957 39. Nicola I., Szenik I., Mîrza, T.: Curs de folclor muzical, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1963 40. Niculescu, Ştefan: Reflecţii despre muzică, Editura muzicală, Bucureşti, 198041. Paşcanu, Alexandru: Armonia, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977 42. Pepelea Roxana: Criterii de clasificare în tipologia acordurilor armoniei
secolului XX, în Eseuri de muzicologie, vol. III, Editura Universităţii„Transilvania”, Braşov, 2006
43. Pepelea Roxana: Preliminarii la o metodă de analiză a sistemului modal
diatonic , în Sesiunea de comunicări ştiinţifice – 2004, vol.I, EdituraUniversităţii Transilvania, Braşov, 200544. Persichetti, Vincent: Twentieth-Century Harmony, Creative Aspectes and
Practice, WWW Norton&Company, New York, 196145. Petrescu, Gheorghe: Geografia sistemelor modale în folclorul românesc.
Bihorul, despre cântecul propriu-zis şi bocet, în Studii de muzicologie , vol.XV, Bucureşti, 1980
46. Popovici, Doru: Muzica corală românească, Editura muzicală, Bucureşti, 1966 47. Rădulescu, Nicolae: Sabin Drăgoi, Editura muzicală, Bucureşti, 1971
48. Riemann, Hugo: Pentatonische Tonleitern, Musiklexikon, Berlin, 1921
7/25/2019 Roxana Pepelea- Continut Carte
http://slidepdf.com/reader/full/roxana-pepelea-continut-carte 101/101
Aranjamente corale (Prelucrări pentru voci egale)
49. Rîpă, Constantin: Teoria superioară a muzicii, vol.I, Sisteme tonale , EdituraMediaMusica, Cluj, 2001
50. Schönberg, Anold: Harmonielehre, Viena, 1949
51. Terényi, Ede: Armonia muzicii moderne (1900-1950), Editura Conservatorului„G.Dima” , Cluj, 198352. Timaru, Valentin: O evoluţie a organizărilor sonore din prima jumătate a
secolului XX, în Lucrări de muzicologie , vol.10-11, Cluj, 197953. Timaru, Valentin: Schiţă de sistematică a modurilor, în Lucrări de
muzicologie , vol.6, Cluj, 197054. Timaru, Valentin: Ansamblul muzical şi arta scriiturii pentru diversele sale
ipostaze, Editura Institutului biblic Emanuel , Oradea, 199955. Timaru, Valentin: Observaţii asupra plurifoniei modale, în Curs de forme şi
analize muzicale, vol.II, Editura Academiei “G.Dima” , Cluj, 198456. Toduţă, Sigismund: 15 coruri mixte, Caietul III, Editura muzicală, Bucureşti,
1970 57. Ţăranu, Cornel: Elemente de stilistică muzicală (Secolul XX), vol.I, Editura
Conservatorului „G.Dima”, Cluj-Napoca, 198158. Ulehla, Ludmila: Contemporary Harmony, Advance Music, 199459. Vieru, Anatol: Cartea modurilor, Editura muzicală, Bucureşti, 1980 60. Vieru, Anatol: Cuvinte despre sunete, Editura Cartea Românească, Bucureşti,
1994 61. Voiculescu, Dan: Aspecte ale polifoniei în muzica românească
contemporană, în rev. Muzica , nr.6/197462. Voiculescu, Dan: Aspecte ale polifoniei secolului XX, teză de doctorat, Editura
Conservatorului „G.Dima” , Cluj, 198363. Voiculescu, Dan: Polifonia în creaţia corală a lui Sigismund Toduţă, în
Lucrări de muzicologie, vol.14, Cluj-Napoca, 197964. Voiculescu, Dan: Fuga, Editura Conservatorului „G.Dima” , Cluj-Napoca, 198665. Voiculescu, Dan: Ecouri, Coruri pentru copii, vol.II, Editura muzicală,
Bucureşti, 1992 66.***: Dicţionar de termeni muzicali, Editura ştiinţifică şi enciclopedică,