Rothstein

Institutii Politice

Introducere :

TEORIA ALEGERII RATIONALE :Ofera un set distinct de abordari in studiul instititiilor si a durabilitatii pe termen lung a acestora.Avandu-si sursele in teoria economica a firmei dar si istoria economica si Teoria Politica Pozitiva,aceasta va trata sistematic institutiile.

Din perspectiva acestei teorii putem distinge doua niveluri de analiza:

1.In primul nivel; analistii studiaza efectele institutiilor acestea fiind considerate exogene si fixe.

2. In cel de-al doilea nivel ; analistii studiaza de ce institutiile iau animite forme devenind astfel institutii endogene.

In combinatie,aceste 2 niveluri de analiza ne vor ajuta sa intelegem cum sunt vazute efectele institutiilor dar si a interactiunile sociale si politice.

O trasatura a acestei teorii este aceea ca ea ofera o metodologie explicita si sistematica pt studierea efectelor institutiilor,acestea fiind privite ca niste constrangeri asupra actiunii institutiilor care vor afecta succesiunea interactiunilor intre institutii. Aceasta metoda este strict comparativa si permite realizarea de predictii.

I. Introducere.

Politologii vad originile oricarui tip formalizat de putere politica in 2 moduri diferite :

1.Modul „ democratic ’’ sau „ centrat pe comunitate’’.Presupune un grup de oameni care impartasesc caracteristici comune ( acelas loc de munca,locuiesc in aceeasi zona) si care,facand parte dintr-o zona geografica comuna au nevoie de stabilirea unor legi care sa reglementeze conflictele asupra proprietatii sau a altor tipuri de drepturi

individuale.Astfel ei se vor aduna si vor forma o organizatie cu scopul indeplinirii nevoilor lor.

Pentru a indeplini aceste scopuri acestia descopera ca au nevoie de 4 tipuri fundamentale de institutii politice :

1. Tipul necesar pentru a lua decizii obligatorii pt toti membrii colectivitatii ( institutia care formeaza reguli )

2. Tipul necesar pentru implementarea acestor decizii ( institutia care aplica reguli)

3. Tipul care se va ocupa de disputele individuale asupra interpretarii regulilor generale ( institutia de adjudecare a regulilor)

4. Tipul care este necesar pentru a se ocupa si pedepsi pe cei care incalca regulile ( institutia de mentinere a regulilor)

Fiecare institutie detine un numar de departamente,fiecare avand reguli precise.

2.Modul „ dictatorial ’’ sau „ adversativ’’ : Comunitatea reprezentata mai sus cu aria sa geografica specifica este istoric controlata de catre un conducator individual sau de catre un grup conducator unit,care exercita o forta suprema asupra grupului de indivizi.

In aceasta situatie,clanul,conducatorul,elita politica vrea sa extraga cat mai eficient resursele de la grupul condus.

Pentru a-si impune vointa,in aceasta situatie,conducatorul are si el nevoie de cateva tipuri fundamentale de institutii :

1. Institutia care va crea legitimitate printre subordonati2. Institutia cu ajutorul careia se va implementa vointa conducatorului3. Institutia care se va ocupa cu disputele dintre supusii si subordonatii

conducatorului4. Institutia care va sanctiona pe cei care contesta puterea conducatorului

II. Institutiile in teoria politica

Teoria politica a facut marii ganditori precum Platon,Aristotel,Machiavelli,Locke si Rousseau sa-si puna intrebari cu

privire la descoperirea unei institutii politice care sa poroduca cel mai bun tip de societate dar si de individ.

III. Uitarea si redescoperirea institutiilor politice

In traditia clasica,constructia si functionarea unor institutii politice era un lucru extrem de important insa in perioada postbelica ele s-au evaporat.

In analiza politica traditionala marxista institutiile puteau avea o functie cauzala independenta pentru ca ele erau considerate oglindirea structurii economice primare a societatii.

Dupa anii ’90 apare un fenomen de neglijare a analizei institutiilor politice care poate fi inteleasa ca o reactie la lipsa cercetarilor politice in realizarea si formularea unei politici pozitive.

Neomarxistii au fost primii care au acordat atentie formelor organizationale ale statului si au sustinut nevoia de „ a aduce statul inapoi’’.In anii ’50-’60 cea mai mare parte a tarilor din Lumea a Treia vor urma calea de modernizare a democratiei capitaliste.

Institutionalismul istoric : In cadrul acestei abordari se studia modul in care puterea exercitata asupra procesului politic era structurata de stat.Aici institutiile influenteaza felul in care diferite grupuri ajung sa-si defineasca interesle politice.

IV. Probleme in analiza institutionala contemporana

Chiar daca institutiile vietii politice si-au recastigat rolul principal in analiza politica acestea intampina in continuare dezacorduri fundamentale din interiorul disciplinei.

Exemplu: Controversele traditionale dintre formrlr de analiza holiste vs. Cele atomiste.

V. Ce sunt institutiile politice ?

Institutiile politice sunt „ regulile jocului ’’ care pot fi reguli formale sau informale.

Intr-un sens restrans ele pot fi definite ca fiind : ’’ aranjamente formale pentru agregarea indivizilor si reglementarea comportamentului acestora, prin utilizarea unor reguli si procese de decizie explicite,sustinute de un actor sau un set de actori,recunoscut formal ca detinand o asemenea putere.’’ ( Levi,1990. P.405)

VI. Ce fac institutiile politice ?

Cele mai multe abordari sunt de parere ca institutiile influenteaza strategiile actorilor,mai precis felul in care acestia lucreaza sa-si atinga scopurile.

Institutiile determina cine sunt actorii legitimi,numarul de actori,ordonarea actiunii,si ce informatii vor avea actorii despre intentiile fiecaruia dintre ei.

Institutiile politice creeaza sau construiesc social identitatile,apartenentele,definitiile realitatii si sensurile impartasite de catre actori.

VII. Stabilitatea institutionala

O idee centrala in toate relatarile despre institutii este ca ele sunt entitati rezistente,adica nu pot fi schimbate la dorinta agentilor.

Abordarea economica priveste institutiile ca pe un punct de echilibru care rezista,pentru ca nimeni nu are interesul sa le schimbe.Acestea sunt institutiile care se sustin singure.

Abordarea culturala: Sustine ca institutiile nu sunt alese,acestea sunt organizate ierarhic iar actorii nu au decis cum sa organizeze structura lor.

VIII. Analiza institutionala si viitorul stiintei politice

Teoria alegerii rationale :Nu este intarita de pretentia ca actiunea de cooperare poate fi explicata prin existenta unor legaturi culturale,sociale sau politice.Se crede ca asemenea legaturi ar creste increderea fiecarui actor ca ceilalti vor coopera si ca situatia se va stabiliza.

Marea contributie a Teoriei Alegerii Rationale a fost furnizarea ideii ca institutiile importante sunt acelea care sunt capabile sa rezolve problemele de activitate colectiva,adica cele care fac posibila cooperearea rationala intre agentii implicati.