Liceul Tehnologic Bratianu Dragasani PROIECT

OBTINERE COMPETENTE PROFESIONALE

NIVEL 4 CALIFICARE=TEHNICIAN MECANIC PENTRU INTRETINERE SI REPARATII=

INDRUMATOR:

Prof: Erciulescu Marinela ABSOLVENT: Rosu Adrian Madalin Clasa a XII-a Mecanic B

PROMOTIA 2015

TEMA PROIECTULUI

REPARAREA GHIDAJELOR CUPRINS 1.Argument...42.Ghidajele masinilor-unelte.63.1 Clasificarea ghidajelor.84.Tipuri caracteristice de ghidaje..145.Incarcarea pieselor prin sudare cu plasma ....186.Norme de tehnica securitati munci la intretinere si reparare.21

Argument Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cootine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul deasprijiniprocesulde nvare continu,prinposibilitateauneireconversii profesionale flexibile catre meserii inrudite. Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti decompeten cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionalesunt grupate n uniti decompeten generale i specializate.Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european aureprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa munci. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificareau fost concepute astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc demunc, pentru asumarea rolului n societate capersoane responsabile, care seinstruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate laexigenele societii contemporane, au fost ncorporate nabilitile cheie Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie sse angajeze, fie s i continue pregtirea la un nivel superior.Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standarde europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev.- Noii angajai vor putea desfura sarcini non- rutiniere care implic colaborarea n cadrul unei echipe.Prin unitile de competene specializate din cadrul, elevulestesolicitatn multeactivitipracticecare istimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ ae x- perienei i la aplicarea contient acunotinelor dobndite.REPARAREA I NTREINEREAGHIDAJELORImplica elevul in atingerea Standardelor dePregatire Profesionala specifice pregatirii salein domeniul tehnic.In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc ouzare ntrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. Lao anumita valoare aacestor modificariapare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau aleintregii masini-unelte, fapt caredetermina necesitatea raparatiei.Repararea si intretinerea intre reparatii amasinilor, uitlajelor si instalatiilornecesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numerospersonal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp sieliminarea cauzelor careprovoaca iesirea prematura din uzarea organelor de masini au rezultate economice importante:-micsoreaza opririle neproductive ;-maresc perioada dintre reparatii ;reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand inacelasi timp, pen-tru alte lucrari, un mare numarde muncitori calificati.Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor siinstalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea detimp si caracterul acesteiadepind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-va de deplasare asuprafetelorGHIDAJELE MASINILOR-UNELTE

acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum side unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitateaprelucrarii

suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, carese produceatit in procesul de frecare citsi in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale alemetalului, din cauza coroziunii saudin alte cauze.In cazul interactiunii suprafetelor in contact faradeplasare relative, suprafetelese distrug de obicei ca urmarea strivirii.Acest fapt este caracteristic pentruimbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.Incazul miscarii de rotatie , saurectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are locmai ales datorita uzarii si strivirii.In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje siinstalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor defrictiune si ale franelor,suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse siscoase din uz atitdatorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecteconstructive sau arepararii defectuoase.Asemenea defecte sunt:-alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespundconditiilor de exploatare a pieselor;-alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;-utilizarea unei metode nerationale de imbinare apieselor;-datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare; 6 -alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere auleiului de ungere pesuprafete de frecare.- rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor simontarea sau reglarea inco-recta amasinii,utilajului sau instalatiei.Exploatarea corecta a masinilorUtilajelor si instalatiilor in bune conditii marescconsiderabil durata de serviciu.Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, destarea sistemelor desiguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu apieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor dereparare, marirea rezistentei lauzarea pieselor, controlul uzariiprincipalelorimbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..Obtinerea unei productii de buna calitate esteconditia obligatorie pentru stabi-lirea marimii uzarii limita aorganelor componente, ale masinilor ,utilajelor siinstalatiilor.Aceasta se referain primul rind lapiesele principaleca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de caredepind precizia si calitatea executiei.In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei sidirectiei deplasarii pieselor si asubansamblurilor in raport cughidajele batiuri-lor.Reducerea preciziei geometrice abatiurilor, ca urmare auzarii, inrautateste brusccaracteristicile de exploatare alemasinilor-unelte.Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitatide competenta:1.-Comunicare si iteratie.2.-Asigurarea calitatii.3.-Igiena si securitatea muncii.4.-Lucrul in echipa.5.-Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei 7CLASIFICAREA GHIDAJELORGhidajele mainilor- unelte au rolul de a conduce n timpul funcionrii orga-nele mo- bile, cum sunt: sniile, mesele, suporturile etc. i dea susine aceste organe.In funcie de traiectoria dup care se de- plaseaz organul mobil, se disting treitipuri de ghidaje, i anume :-ghidaje rectilinii (plane);-ghidaje cilindrice ; ghidaje circulare.-Ghidajele mainilorunelte se realizeaz prin combinarea a cel puin douprofile,care pot fi :de acelai fel numite ghidaje cu acelai profil;combinaii de profile numite ghidaje combinate.Un cuplu de ghidareeste format din mai multesuprafee active carein- deplinesc diferite funcii. Astfel se disting suprafeele de conducere, care determintraiectoria organului mobil, suprafeele de susinere, ce suport greutatea organului mobil i suprafeele de nchidere care asigur poziia nplan a acestuia 8In majoritatea cazurilor, suprafeele de nchidere serealizeaz priu intermediulriglelor de nchidere.Ghidajele rectilinii (plane).Aceste ghidaje asigur deplasarea n ambele se n-suri a organului mobil dup o traiectorie rectilinie.Fig.4.1.1.Ghidaje cuprofil planIn figura 4.1.1.sunt reprezentate dou ghidaje cu profile planefolosite lamainile de frezat longitudinale (fig. 4.1.1). a) i la mainile de rectificat grele (fig. 4.1.1.). b). La aceste ghidaje, suprafeele de conducere1.Sunt aezate n plan vertical, iar cele de susinere. 2. i de nchidere. 4. n plan orizontal. Pentru reglarea jocului n planorizontal se folosesc penele de reglare 3.. 9

Ghidajul din figura 4.1.1.,b nu are suprafa de nchidere. Deoarece acesteghidaje nu sunt autoreglabile, precizia mainii-unelte este afectat de uzura lor, pro-dusa in timp.Susinerea i conducerea organului mobil se realizeaz, n acestcaz, de ctrecele dou suprafee 1 i 2 ale profilelor. Aceste ghidaje prezint avantajul auto- reglrii. In schimb, folosirea combinaiei de profile (A i V)duce la complicaii tehno- logice deosebite- Acestea deoarece ajustarea prin rzuire asuprafeelor de ghidareuzate, pentru a se obine contactul pe ambele profile, reprezint o operaie extrem de grea.Ghidajele rectilinii, reprezentate nfigura 4.1.2. ,sunt formate din dou profilen coad de rndunic, fiindfolosite n cazul mainilor de frezat, a ghidajele supor- tului portcuit de la strunguri. 10

In cazul acestui tip deghidaj, suprafeele 1 i3 ndeplinesc funcile de con- ducere i nchidere, iar suprafeele 2, funcia de susinere. Pentru reglarea jocului nplan orizontal se folosete pana de reglare 4.Ghidajele cilindrice.Aceste ghidaje asigur deplasarea organuluimobil totdup o traiectorie rectilinie, dar, nunele cazuri, permit i realizarea unei micri o s-cilatorii, n jurul axei profilului cilindric.In mod frecvent, aceste ghidajese ntlnesc la mainile-unelte de gurit radiale, pentru realizarea ghidrii brauluipe coloana.Construcia coloanei este astfel con- ceput net permite i rotirea braului n jurul axei geometrice a acesteia. 12

Fig.4.1.3.Masina de gaurit radabila.Ghidajele circulare.Ele asigur realizarea traiectoriei circulare dup care sedeplaseaz organul mobil, i snt utilizate ncazul mainilor-unelte lacareorganele mobile efectueaz o micare de rotaie njurul unei axe verticale, cum snt platourile strungurilor- carusel, capetele-revolver etc. La proiectarea i asamblarea acestor ghidaje trebuie sse in seama defaptulc este necesar s se asigure o micare circular precis, fr joc axial. 13Pentru aceasta se prevedeposibilitatea de compensare a jocurilor rezultate din uz-ura.

Fig..Ghidaje circulareProfilele ghidajelor circulare (fig. 4.1.4) pot.fi :plane, plan-nclinate (numite iunghiulare) i biunghiulare (n V).Profilul plan (fig. 4.1.4, a) se utilizeaz la ghidajele circulare cu diametre mari(platourile strungurilor- carusel cu diametrul peste 2 000mm). Ele nu asigur dectsusinerea organului mobil. Pentru conducere (ghidarearadial a organului mobil)trebuie prevzut un ghidaj radial.Profilul unghiular (fig. 4.1.4, b) i cel biunghiular(4.1.4, c) ndeplinesc ambelefuncii (susinere i conducere), fiind utilizate la strungurile carusel i la mesele circulare ale mainilor de frezat, alemainilor de rectificat plan cu mas rotativ i alemainilor de morteza

14In ceea ce privete execuia, ghidajele circulare snt mai simple dect celelaltetipuri de ghidaje i deci maiuor de prelucrat i ntreinut.

Fig.4.1.5.Strungul carusel.TIPURI CONSTRUCTIVE DE GHIDAJENatura frecrii dintre suprafeele n contact aleorganelor cuplului de ghidare(mobil i fix) depinde demodul n caic se realizeaz acestcontact.Dac contactul este direct, frecarea este cualunecare, iar ghidajele se numescghidaje fr elemente intermediare (de alunecare).

Ghidajele de alunecare.Aceste ghidaje snt foarte multutilizate n constru 15ciade maini-unelte. Ele pot fi de dou feluri: ghidaje dintr- o bucat (cu organul fix saumobil) i ghidaje aplicate (pe organul fix sau mobil). Ghidajele dintr- o bucat(fig. 5.1) fac corp comun cu batiul mainii- unelte saucu organul mobil, ceea ce presupune utilizarea unui singur material, comun, pentru confecionarea acestora.

Fig.5.1. Ghidaj dintr-o bucata.

Ghidajele aplicate (pe organul fix sau mobil) se confecioneaz obinuit dinoelsau font de calitate superioar.Fa de ghidajele dintr- o bucat, ghidajele aplicate prezint urmtoarele avantaje :durabilitate ridicat, ca urmare a folosirii materialelor cu caliti superioare ;posibilitate de prelucrare i nlocuire mai uoar n cazde uzur.Ca dezavantaj sesubliniaz necesitatea efecturii unor prelucrri suplimentarepentru fixarea acestora, scumpind n acest felconstrucia.Ghidajele aplic 16 ate pe batiu se fixeaz cu uruburi. Pentru a asigura centrarea, cit idescrcarea uruburilor de eforturile transversale, mbinarea se face, de obicei, cucanal i pan (fig.5.2). Tehnologia rodrii.

Dac rodarea se execut dup o prelucrare ngrijit nurma creia adaosul de prelucrare nu este mai mare de 0,02 mm, ea se poate efectua ntr-

o singur faz.n caz contrar, ea trebuie executat n dou faze i anume : o rodare prealabili o rodare definitiv. La rodarea prealabil, se folosesc pulberi abrazive cu granulaiemai mare sau paste grosolane care au drept scop ndeprtarea celei mai mari pridin adaosul de prelucrare. La rodarea definitiv, se folosesc pulberi mai fine (micr

o-pulberi) sau paste fine, aceast faz avnd drept scop ndeprtarea re

stului adaosului

de prelucrare i obinerea unor suprafee cu caliti corespunz

toare.

n vederea rodrii, abrazivul se amestec cu lubrifiant corespunztor i se de-pune ntr- un strat subire pe una

din piese.

n cazul rodrii cu paste, acestea se dilueaz c

u un solvent ntr-un vas de sti

clsau porelan i se amestec bine pn ce se obine un fluid consistent. Pasta sau pu

l- berea pregtit se depune pe pies dup ce aceasta a fost umezit cu petrol

pentru a

avea o bun aderen.Astfel pregtit, piesa se suprapune cu perechea ei care este fix i se mic ntr-un anumit mod, exercitndu-

se totodat asupra ei o uoar presiune.n general, se execut micri de rotaie combinate cu translaie, astfel c tra

- iectoria fiecrei granule abrazive la micarea urmtoare s nu coincid cu cea an

- terioar.Abrazivul care dup un numr de micri i pierde calitile achietoare se nde prteaz cu o crp curat i se depune un strat nou de abraziv.

Operatia se repet pn ce se obin rezultatele preCalitatea se apreciaz dup mrimea poriunilor de linie care au disprut n urmafrecrii pieselor. O suprafa corect rodat nu trebuie s prezinte zgrieturi sau pete

lucioase.

Operaia de rodare se termin atunci cnd, pe o suprafa de 25x25 mm

scrise. Verificarea se facetrnd cu creta sau cu creionul linii longitudinale pe suprafaa 2

se obin 4-5 pete mare.Anterior, suprafaa se

uneia din piese i de plasarea reciproc de 2-3 ori a pieselor ntre ele.

poate prelucra prin rzuire.Dup fiecare succesiune de micri, se demonteaz suprafeele, se spal cu petrol, seterg i se continu operaia de rodare cu past proaspt.La terminarea operaiei de rodare,suprafeele se spal cu petrol pentru a eli

m-ina orice urma de impuritate.

10.2.INCARCAREA PRIN SUDARE ELECTRICA

Recondiionarea pieselor uzate prin sudare electric este un procedeu aplicat larg i pe scar industrial in intreprinderile, seciile i atelierele de reparaii. Acest

procedeu de recondiionare are o mare productivitate, iar zona de influen termiceste mult mai mic (cu grosimea de numai 2-6 mm), ceea ce face ca atat materialul de adaos, cat i piesa s aib proprieti mecanice superioare.

Inainte de recondiionare, piesa se cur prin splare -degresare, i se

indeprteaz oxizii sau vopseaua de pe suprafaa care urmeaz a fi incrcat.

Sudarea electric se poate efectua la rece sau la cald. Dac sudarea se face la

cald atunci piesa se preinclzete la temperaturi diferite, in funcie de materialul din

care a fost fabricat (tabelul 2.1).

La executarea acestei operaii se folosesc electrozi care au un inveli special de

flux, pentru a putea proteja metalul topit impotriva aciunii oxigenului i a azotului

din aer.Electrozii cu inveli subire (0,15-

0,55 mm) se utilizeaz pentru sudarea pies

e-lor mai puin solicitate, supuse la sarcini statice. Cel cu inveli gros (care reprezint

25-30% din diametrul total al electrodului) se intrebuineaz la sudarea pieselor

importante din o el carbon i oeluri aliate care sunt supuse unor regimuri grele de lucru, la sarcini dinamice, la frecri intense etc. Inveliul conine substane care formeaza gaze (amidon, fin comestibil, rumegu de lemn, celuloz etc.), zgur (fel d-spat, nisip cuar os, marmur etc.) cu proprieti

dezoxidante (feromangan, ferosiliciuetc.), toate legate printr-

un liant (sticl solubil, clei organic, dextrin etc.).Substanele din prima categorie realizeaz un strat gazos care protejeaz met a-

lul topit contra aciunii aerului, iar stratul de zgur incetinete rcirea i

permite compactizarea sudurii. Pentru sudarea oelurilor aliate, in stratul de flux se introduc elemente de aliere (crom, molibden, mangan etc. ).

10.3.INCARCAREA PIESELOR PRIN SUDARE CU PLASMA

Sub form de plasm, materia se caracterizeaz nu numai prin temperaturile inalte dar i printr- mare densitate de energie, putand fi folosit, cu succes, in procgre-sul de prelucrare a si o.

La executarea acestei operaii se folosesc electrozi care au un inveli special de

flux, pentru a putea proteja metalul topit impotriva aciunii oxigenului i a azotului

din aer.Electrozii cu inveli subire (0,15-0,55 mm) se utilizeaz pentru sudarea pies

importante din o-lor mai puin solicitate, supuse la sarcini statice. Cel cu inveli gros (cru, la sarcini dinamice, la frecri intense etc. Inveliul conine substane care fo care reprezint el carbon i oeluri aliate care sunt supuse unor regimuri grele de lucreaza meaz gaze (amidon, fin comestibil, e25-30% din diametrul total al electrodului) se intrebuineaz la sudarea pieselor rumegu de lemn, celuloz etc.), zgur (fel-spat, nisip cuard os, marmur etc.) cu proprieti dezoxidante (feromangan, ferosiliciuetc.), toate legate printr- un liant (sticl solubil, clei organic, dextrin etc.).Substanele din prima categorie realizeaz un strat gazos care protejeaz met a- lul topit contra aciunii aerului, iar stratul de zgur incetinete rcirea i

permite compactizarea sudurii. Pentru sudarea oelurilor aliate, in stratul de flux se introduc elemente de aliere (crom, molibden, mangan etc.).

11.CONTROLUL GHIDAJELOR

Suprafeele ghidajelor batiului trebuie s ndeplineasc condi

ii severe n ceea ce privete formelor geometri ce care formeaz bazele principale ale batiului . calitatea suprafeelor. Verificarea rectilinitii. Se execut cu ajutorul nivelei cu bul de aer. Nivela sedepla seaz suc cesiv de- a lungul suprafeei de ghidare, nregistrnd pentru fiec are poriune aba terea de la rectilinitate.

Pentru verificarea rectilinitii ghidajelor cu lungimi mai mari de 1 600 mm, se recomand utilizarea aparatelor optice. Metodele optice de verificare a rectilinitii snt

numeroase, cele mai rs pndite fi- ind metoda vizrii directe i metoda autocolimaiei.

Verificarea prin metoda vizrii directe (colimatiei ) se face aeznd pe ghidajul1,

luneta

2 i colimatorul3 (fig. 11.1). Fig.11.1.Colimatorul este format din obiectivul4, n focarul cruia se afl dou fire retic u-lare luminate de sursa5. Fasciculul de raze de lumin paralele care ies din colimator,intrnd n lunet, proiecteaz n planul ei focal imaginea firelor reticulare. Aceastimagine, mpreun cu imaginea celor dou fire reticulare ale lunetei, se examineaz

prin ocularul6. Abaterile de la rectilinitate se msoar n felul urmtor : luneta i colimatorul seaaz la capetele ghidajului, astfel nct imaginea ambelor perechi de fire reticulare, care se vd n ocular, s coincid; apoi se deplaseaz colimatorul de

-a lungul ghida-jelor, citindu- se abaterile unghiulare, care se exprim prin deplasarea perechilor defire reticulare ale colimatorului i lunetei. Procedsul permite verificarea rectilinitii att n plai: orizontal ct i n plan vertical.

Verificarea prin metoda autocolimaiei

(fig. 11.2. 4, ). Pe ghidajul mainii- unelte1 se aaz luneta autocolimatoare 2 i oglinda plan3. Luneta autocolimatoare2 este prevzut cu o surs de lumin

care lumineaz placa de sticl cu fire reticulare 5,aezat nclinat fa de axa optic a lunetei.

Fig.11.2.Obiectivul lunetei6 proiecteaz, pe oglinda3, firele reticulare ale plcii5, iar aceasta le reflect napoi n lunet, vizarea lor fcndu

-se cu ajutorul micrometrului

ocular 7. Dac poziia oglinzii3 este strict perpendicular pe axa optic a lunetei2,firele reticulare ale plcii 5 coincid cu cele reflectate, ceea ce indic absena abateriide la rectilinitate. Orice abatere de la aceast poziie determin deplasarea firelor r

e-ticulare reflectate. Dup ndeprtarea plcii de pe suprafaa de ghidare, se examineaz repartiia p

e-telor rezultate n urma contactului, pe unitatea de s

uprafa, repartiie care trebuie sfie uniform i de o anumit valoare dat.Verificarea poziiei reciproce a suprafeelor de ghidare. Aceast verificare se re zum, de obicei, la controlul paralelismului sau al perpendicularitii suprafeelor.

Cea ma-i simpl metod pentru verificarea paralelismului suprafeelor de ghidareconst n deplasarea pe cele dou suprafee ale ghidajelor a unei pl

ci de control.

Paralelismul se apreciaz prin observarea petelor de vopsea rezultate n urma de-

plasrii plcii de control.In figura 11.3 snt reprezentate dispozitivele folosite pentru verificarea parale-

lismului i a perpendicularitii suprafeelor de ghidare.

Fig.11.3.Pentru controlul ghidajelor se folosesc, destul de des, metode combinate, prin care

se verific concomitent, cu aceleai mijloace de verificare, mai muli parametri, cumar fi : precizia formelor geometrice, poziia lor reciproc i chiar precizia dimension-i

lor, care poziioneaz diferitele suprafee.

.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA IN-TRETINERE SI REPARARE In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datori-ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locur-ile de munca .

Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de preveniresi stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor larece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum siurmatoarele norme specifice reparatiilor: la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduc-erea unui maistru sau sef de echipa; uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulanteetc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;

inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrulsau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci-dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric prin-

cipal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA

la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verti-cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;

dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inaintede inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatieau fost inlaturate de pe masina; montarea tuturor dispozitivelor de protectie; darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei; in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile esteinterzis fumatul sau accesul cu foc deschis; la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vorfolosi bai cu soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita; piesele se vor introduce si scoate in baile de la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protec-toare cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedicaevaporarea electrolitului; capace de inchidere si se vor lua masuri deprevenire si stingere a incendiilor ;in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introducerea si consumarea al-imentelor precum si fumatului; 22 firele reticulare ale plcii 5 coincid cu cele reflectate, ceea ce indic absena abateriide la rectilinitate. Orice abatere dela aceast poziie determin deplasarea firelor re-ticulare reflectate.Dup ndeprtarea plcii de pesuprafaa de ghidare, se examineaz repartiia pe-telor rezultate n urma contactului, pe unitatea de suprafa, repartiie care trebuie sfie uniform i de oanumit valoare dat.Verificarea poziiei reciproce a suprafeelor de ghidare. Aceast verificare se re- zum, de obicei,la controlul paralelismului sau alperpendicularitii suprafeelor.Cea ma i simpl metod pentru verificarea paralelismului suprafeelor de ghidareconst n deplasarea pe cele dou suprafee ale ghidajelor a unei plci de control.Paralelismul se apreciaz prin observarea petelor devopsea rezultate n urma de plasrii plcii de control.In figura 11.3snt reprezentate dispozitivele folosite pentru verificarea parale-lismului i aperpendicularitii suprafeelor de ghidare.Fig.11.3.Pentru controlul ghidajelor se folosesc, destul dedes, metode combinate, prin care se verific concomitent, cu aceleai mijloace de verificare, mai muli parametri, cumar fi :precizia formelor geometrice, poziia lor reciproc i chiarprecizia dimensiuni- lor, care poziioneaz diferitele suprafee.12.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCIILA INTRETINEREA SI REPARAREA GHIDAJELOR

12.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA IN-TRETINERE SI REPARAREIn atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara oactivitate complexa datori-ta carui fapt si normele detehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locur-ile de munca Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de preveniresi stingere aincendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor larece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arcelectric precum siurmatoarele norme specificereparatiilor:la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduc-erea unui maistru sau sef deechipa; uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale,poduri rulanteetc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare; inainte de inceperea lucrarilor de intretinere saureparatii la un utilaj,maistrulsau seful de echipa seva asigura ca masina respectiva sa nu poata fipusa acci-dental in miscare, iarpentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric prin-cipal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA 23La masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verti-cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora; dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fipusa in stare de functiune inaintede montarea tuturor dispozitivelor de protectie;inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite lareparatieau fost inlaturate de pemasina;darea masinii in functiune nu se va face decatdupa executarea receptiei;in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile esteinterzis fumatul sau accesul cu foc deschis;la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vorfolosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere aincendiilor;soda caustica se va introduce in baile de degresare cucosuri de sita;piesele se vor introduce si scoate in baile dedegresare electronica numai dupaintreruperea curentului electric carealimenteaza baia;la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protec-toare pentru aprevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusichimici si vor purta totechipamentul prevazut denormele de protectia muncii;nu este permis lucrulin pozitie aplecata deasupra baiicand nu se lucreaza , baile vorfi acoperite cu un capac , pentru aimpiedicaevaporarea electrolitului;in incinta atelierelor de galvanizare seinterzice introducerea si consumarea al-imentelor precum si fumatului;

24