rosia montana esm răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate...

44
2009 Gabriel Resources Gabriel Resources [June 2009] Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din Ungaria

Upload: others

Post on 29-Oct-2019

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2009 

Gabriel Resources

Gabriel Resources 

[June 2009] 

Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din Ungaria 

Page 2: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 2  

 

Cuprins

INTRODUCERE  LA RĂSPUNSURILE ÎNTREBĂRILOR,  OBSERVATIILOR SI COMENTARIILOR DIN PARTEA MINISTERULUI MEDIULUI SI APELOR AL UNGARIEI LEGATE DE  MODIFICARE PLAN URBANISTIC ZONALPENTRU ZONA DE DEZVOLTARE INDUSTRIALA A ROSIEI MONTANE ŞI RAPORTUL DE MEDIU PENTRU PLANUL MODIFICAT.................................................................................................................... 4

Comentarii din partea Ministerului Mediului si Apelor al Ungariei legate de  Modificare Plan Urbanistic Zonal pentru Zona de dezvoltare industriala a Rosiei Montane şi Raportul de Mediu pentru planul modificat....................................................................................................................................................... 10

Declarații pe scurt ................................................................................................................................... 10

Detailed remarks .......................................................................................................................................... 11

I. Tehnologia propusă, managementul deşeurilor şi protecția resursei de apă ............................. 11

Răspuns la întrebarea 1...................................................................................................................... 12

Răspuns la întrebările 2 şi 3 ............................................................................................................... 14

Măsuri operaționale pentru reducerea generării de ape acide (ARD) în cariere ............................. 16

Măsuri pentru reducerea generării de ape acide, în etapa de închidere ......................................... 17

Stația de tratare a apelor acide ......................................................................................................... 17

Răspuns la întrebarea 4...................................................................................................................... 18

Răspuns la întrebarea 5...................................................................................................................... 18

Rambleerea carierelor........................................................................................................................ 20

Strategia de selecție a deşeurilor ...................................................................................................... 20

Epurarea apei ..................................................................................................................................... 21

Montarea stratului de acoperire ....................................................................................................... 21

II.  Managementul riscului şi calculul riscului .................................................................................... 23

Răspuns la întrebarea 6...................................................................................................................... 24

Răspuns la întrebarea 7...................................................................................................................... 24

Răspuns la întrebarea 8...................................................................................................................... 25

Page 3: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 3  

 

Răspuns la întrebarea 9...................................................................................................................... 27

Răspuns la întrebarea 10.................................................................................................................... 28

Răspuns la întrebarea 11.................................................................................................................... 29

Răspuns la întrebarea 12.................................................................................................................... 29

Răspuns la întrebările 13 şi 14 ........................................................................................................... 35

Răspuns la întrebarea 15.................................................................................................................... 36

Răspuns la întrebarea 16.................................................................................................................... 37

Răspuns la întrebarea 17.................................................................................................................... 38

Răspuns la întrebarea 18.................................................................................................................... 39

III.  Modelarea calității apei............................................................................................................ 39

Răspuns la întrebarea 19.................................................................................................................... 40

Răspuns la întrebarea 20.................................................................................................................... 41

Răspuns la îngrijorarea Ungariei legată de modelul de dispersii: .................................................... 42

Page 4: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

INTRODUCERE   LA  RĂSPUNSURILE ÎNTREBĂRILOR,   OBSERVATIILOR  SI COMENTARIILOR  DIN PARTEA  MINISTERULUI MEDIULUI SI APELOR  AL  UNGARIEI  LEGATE  DE    MODIFICARE  PLAN  URBANISTIC  ZONALPENTRU ZONA DE  DEZVOLTARE INDUSTRIALA  A  ROSIEI MONTANE  ŞI RAPORTUL DE  MEDIU PENTRU  PLANUL  MODIFICAT 

 

Compania  Roşia Montana Gold Corporation (RMGC) are plăcerea de a răspunde întrebărilor adresate de Guvernul Ungariei în timpul consultațiilor transfrontaliere, cu privire la proiectul minei de la Roşia Montana, România.  

 

Ungaria a abordat două chestiuni fundamentale şi pertinente legate de eventualele riscuri care ar putea afecta populația şi teritoriul său, prin poluarea râurilor care străbat România şi ajung în Ungaria. Guvernul a cerut:  

‐ o schemă de analiză a riscurilor care să examineze eventualele accidente care ar putea provoca deversarea de substanțe poluate în apă; şi  

‐ un sistem de modelare (simulare) a dispersării în apă care să examineze impactul unei deversări toxice accidentale de la deşeurile construcției către locul minei, 595 km în amonte de granița româno‐ungară de la Nădlac.  

 

Aceste studii au fost finalizate de către experți competenți şi revizuite de alte autorități de renume mondial. Ataşăm două documente:  

• Un raport comun întocmit de experții în probleme de apă, siguranță a digurilor şi riscuri, susținut de experți în domeniul cianurilor; şi  

• Raportul  Institutului Norvegian  de Geotehnică  care  adresează  studiile  legate  de  riscuri,  într‐o schemă de analiză a riscurilor.  

 

Concluziile relevante sunt că, dată fiind puterea considerabilă şi capacitățile incluse în proiect, standardele înalte folosite în planurile de funcționare şi conservatorismul în nivelul de toxicitate al deşeurilor depozitate:  

• îmbunătățire semnificativă a calității apei se va produce prin curățarea locului minei, momentan abandonată şi poluantă.  

• există un risc minim de producere a unui accident la Roşia Montana care să ajungă până la râu;   

Page 5: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 5  

 

 

• va fi un impact temporar şi foarte limitat asupra râului în urma oricărui posibil accident; şi impactul se va produce doar în imediata apropiere a locului – în nici un caz nu va afecta Ungaria pe cei 595 de km în aval; şi  

• chiar şi în imediata apropiere a locului, sunt condiții limitate care permit neîndeplinirea standardelor ungare, române şi UE privind calitatea apei – şi aceasta doar într‐o manieră limitată şi temporară care să nu pericliteze viața umană, cea a animalelor, a păsărilor şi a plantelor. În condiții extreme, poate fi afectat un anumit număr de peşti  din imediata apropiere a minei, dar nu va fi pusă în pericol specia (de peşte) din acel râu, cu precădere într‐o zonă în care viața acvatică este inexistentă, din cauza poluării continue de la mina abandonată – deşi procesul de curățare are ca scop tocmai evitarea acestui fenomen.  Din nou, acest lucru s‐ar întâmpla numai pentru scenarii cu o probabilitate foarte mică de apariție (una la patru milioane de ani).  

 

În cele ce urmează, vom cita concluzia raportului comun al experților:  

„Indiferent de situația existentă, riscul producerii unui accident este extrem de redus.  În eventualitatea producerii unui accident, deversarea contaminată este limitată atât din punct de vedere cantitativ cât şi din punct de vedere a duratei sale în timp. În majoritatea situațiilor, chiar şi în cazul producerii unui astfel de accident, calitatea apei râului se menține la un nivel superior atât în ceea ce priveşte standardele de calitate aferente apelor de suprafață cât şi cele aferente apei potabile, chiar şi la punctul de deversare în râu. În toate aceste situații, aceste condiții de siguranță sunt restabilite cu sute de kilometri înainte ca apa deversată să ajungă la granița cu Ungaria. Analiza de risc stabileşte faptul că este nerealistă situația în care ar avea loc un accident mai grav.  Atât riscul foarte redus de producere a accidentelor precum şi beneficiile clare ale operațiunii de ecologizare a mediului indică faptul că implementarea proiectului are un efect benefic asupra factorilor de mediu.”  

 

De asemenea, Compania a luat la cunoştință şi alte chestiuni prezentate de reprezentanții maghiari.  

 

Experiența anterioară şi‐a concentrat atenția pe monitorizarea şi anunțarea din timp a autorităților guvernamentale cu privire la condițiile care ar putea pune în pericol locuitorii sau viața acvatică din râu. În proiect şi planurile de funcționare, Compania a inclus: 

• Numeroase  dispozitive  de  monitorizat  pentru  detectarea  calității  apei,  centru  de  prelucrare (chimică) a deşeurilor, nivelurile apei care creează presiuni hidrostatice, precum şi altă deformare structurală sau mişcare a digului; 

• Rapoarte  regulate  ale  rezultatelor,  aducerea  la  cunoştință  a  situațiilor  excepționale  sau neobişnuite, inclusiv alertarea tuturor autorităților competente şi organizațiilor cu capacitate de acționare. Acest lucru va permite detectarea timpurie a multora dintre condițiile puțin probabile 

Page 6: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 6  

 

dar posibile care ar putea să preceadă un accident. Va permite modificarea operațiunilor sau, în caz  extrem,  oprirea  acestora,  timp  în  care  vor  fi  întreprinse  acțiunile  corespunzătoare  de corectare;  

• Procedurile  de  acționare  de  urgență  fac  de  asemenea  parte  din  planurile  de  funcționare,  şi presupun  folosirea  procedurilor  ARPELL  generate  de  UNEP,  pentru  a  se  asigura  condițiile favorabile,  capacitățile  şi  procedurile  de  alertare  a  tuturor  părților  necesare,  a  autorităților  şi organizațiilor,  şi  pentru  implementarea măsurilor  pre‐planificate  corespunzătoare  în  vederea diminuării impactului şi corectării oricărui accident, în cazul apariției vreunuia din aceste cazuri;  

• Pentru a  se asigura  că orice parte afectată prin  lezarea unei persoane, proprietăți  sau  interes economic are un  recurs care nu depinde de Companie sau de altă autoritate, Compania a  luat măsuri  în  vederea unei asigurări  corespunzătoare  şi  contractării unei  echipe  internaționale de arbitrare a pagubelor;   

• Pentru  a  se  asigura  că  toate  acțiunile  Companiei  vor  fi  implementate,  Compania  a  propus monitorizare  independentă a activităților  şi  realizărilor  sale  şi ale proiectului. Până  în prezent, Compania  a  angajat  experți  independenți  renumiți,  pentru  a  revizui  şi  îmbunătăți  proiectul  şi procedurile planificate ale acestuia. De exemplu, rapoartele menționate mai sus au fost supuse separat unor expertize  tehnice efectuate de experți recunoscuți pe plan mondial specializați  în proiectarea  şi exploatarea  iazurilor de decantare, dispersia poluanților  în bazinele hidrografice, analize de risc pentru a se asigura că informațiile, metodele şi concluziile acestor studii sunt la cel mai înalt nivel profesional. 

 

NGI      Dr. Suyanne Lacasse    analiză de risc 

      Dr. Kaare Hoeg      analiză de risc 

 

MWH      Patrick Corser      proiectarea şi exploatarea iazurilor 

 

Universitatea 

Reading, UK    Prof. Paul Whitehead    model de dispersie 

 

Universitatea Tuffs, 

Boston, SUA    Prof. Steve Chapra    model de dispersie 

 

UTCB      Prof. Dan Stematiu    proiectarea şi exploatarea iazurilor 

Page 7: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 7  

 

 

UBB, Stiintele Mediului  Prof. Alexandru Ozunu    analiză de risc 

 

Aurifex      Stuart Smith      gestionarea cianurilor, tehnologii de                procesare a minereurilor 

 

Tetra Tech    Mike Henderson      iazuri şi baraje de decantare 

 

Universitatea Alberta  Prof. Norbert Morgestern    iazuri şi baraje de decantare 

 

• Codul  Internațional  de Management  al  Cianurilor  a  fost  dezvoltat  după  accidentul  de  la  Baia Mare, pentru a se preveni repetarea unor accidente de acest fel. Compania este parte semnatară şi  şi‐a  luat  angajamentul  de  a  respecta    cele mai  înalte  standarde  recunoscute  ale  acestuia (pentru  toate aspectele privind gestionarea  cianurilor din  faza de producție până  la  transport, utilizare, detoxificare şi administrarea deşeurilor). Acest cod necesită inspecție în mod regulat şi verificare din partea experților independenți desemnați de această organizație de monitorizare a cianurilor.  

• Compania îşi propune să construiască pe această idee (şi conform unui grup de expertizare  specializat în baraje şi iazuri de decantare a sterilului compus din Mike Henderson şi prof. Norbert Morgestern, de asemenea menționați mai sus) pentru a asigura o monitorizare independentă şi acces de specialitate la toate informațiile, locurile, personalul şi documentele corespunzătoare, în vederea transparenței, către autoritățile publice şi acționari; responsabilitate cu privire la standardele înalte de performanță, conducere şi conformitate cu promisiunile făcute de Companie în legătură cu proiectul, construcția, operarea şi activitățile de închidere, precum şi în legătură cu aspectele social, comunitar, patrimonial şi măsurile economice; şi 

• este  important  de  precizat  că  mina  a  fost  deja  propusă  pentru  închidere  şi  terenul  pentru reabilitare  şi  încredințare.  Costurile  acestor  lucrări  nu  sunt  lăsate  la  întâmplare;  autoritățile publice nu riscă să fie împovărate cu aceste costuri, în cazul în care corporația intră în insolvență, din  vreun motiv  se  sustrage  de  la  îndatoriri  sau  planul  său  eşuează,  după  cum  s‐a  întâmplat frecvent  în  trecut.  În acest caz, vor  fi asigurate  fondurile pentru aceste  lucrări de  reabilitare  şi resursele vor fi puse la dispoziție pentru fiecare zonă care necesită reabilitare. Aceste resurse vor fi înapoiate Companiei doar după confirmarea finalizării, în mod corespunzător, a lucrărilor. Mai mult,  în acest caz,  locul este  în prezent puț abandonat de exploatare minieră şi aceste condiții generează o scurgere semnificativă de acid din metale grele şi poluare cu acid a râului. Poluarea ajunge în Ungaria şi face viața acvatică imposibilă şi inexistentă în apropierea locului. Dezvoltarea minei va  îndepărta efectiv toți aceşti agenți de contaminare (conform studiilor menționate mai 

Page 8: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 8  

 

sus), în beneficiul tuturor celor situați pe râu – şi va asigura un echilibru ecologic pozitiv.   

 

Acest proiect este creat de Companie şi va deveni un model de protejare a interesului public şi metode transfrontaliere pentru alte proiecte şi activități care presupun expuneri şi riscuri transfrontaliere de mediu. Va constitui un precedent pentru autorități, care vor face referire la acest proiect ca fiind standardul prin care un proiect va proteja interesul național şi cel public al unei țări vecine (în acest caz Ungaria).  

 

În acest caz, standardele respectate asigură următoarele:  

  

• Ungaria nu va fi expusă riscurilor de mediu din proiect şi funcționarea sa; şi,  

• Conformitatea va fi monitorizată în mod transparent şi pusă în vigoare,  

 

Este adevărat că, Compania a fost chemată să prezinte explicații cu privire la planurile sale, măsurile întreprinse şi ajutorul adus interesului public cu privire la:   

• Mediul înconjurător; 

• Cultura  şi  patrimoniul  (în  acest  caz,  inclusiv  arhitectura  din  perioada  austro‐ungară  împreună  cu comunitatea locală din zona în care se află mina); 

• Sprijinul  oferit  comunității  şi  durabilitatea,  post‐exploatarea    (cu  privire  la  mediu,  economie  şi comunitate), inclusiv, în acest caz, prin intermediul:  

o Curățării mediului de o problemă deja existentă, foarte serioasă  

o Îmbunătățirea infrastructurii  

o Îmbunătățiri  în domeniul sănătății, calificării muncitorilor, educației, culturii,  îmbunătățirea condițiilor de viață, şi  

• Dezvoltare economică, beneficii şi corectitudine în ceea ce priveşte dobânzile din venitul public.  

 

Având în vedere că am făcut aceste lucruri şi am propus un sistem de monitorizare care să asigure conformarea, susținem cu respect că devine nenecesar şi neoportun ca o țară vecină să sugereze că se opune dorinței comunității locale de a valorifica o oportunitate care îi sporeşte standardele de viață şi nivelurile veniturilor. Dacă interesele maghiare nu sunt prejudiciate, va depinde de comunitatea locală şi 

Page 9: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 9  

 

autoritățile publice române, fără opunere din partea Ungariei, să hotărască construirea unui proiect ca acesta.    

 

În acest caz, achiziționarea bunurilor pentru construirea proiectului şi stimularea economiei locale şi a activității industriale care va furniza aceste bunuri, precum şi activitățile adiacente, vor fi în beneficiul regiunii. Acest lucru ar putea include oportunități de afaceri pentru companiile maghiare.  Preferințele locale şi regionale în ceea ce priveşte achiziționarea reprezintă o parte deliberată a planului proiectului.   

 

Beneficiile economice în urma acestui proiect sunt uriaşe:  

 

  ‐ venituri anuale în urma schimbului valutar    $7.5 miliarde dolari   

  ‐ cheltuieli          $6.2 miliarde dolari   

  ‐ cheltuieli în România        $4.0 miliarde dolari   

 

Nu există proiect industrial – mai ales în domeniul exploatării resurselor naturale – care să evite orice impact de mediu şi eventuale strămutări. Dar, dezvoltarea economică este de asemenea un obiectiv legitim la nivelul comunității. Şi, cu precădere în cazul unui proiect care abordează siguranța, cultura, comunitatea, corectitudinea economică şi reabilitarea post‐închidere pare inoportun ca cei care nu suferă prejudicii de vreun fel să se folosească de influența lor guvernamentală peste hotare pentru a se opune şansei unei comunități de a deveni mai prosperă şi de a contribui la economia țării; şi să exploateze probabil singura oportunitate (sau cel puțin cea care pare cea mai promițătoare) de întrajutorare, creştere economică şi chiar supraviețuire la nivel de comunitate. În acest caz, activitatea răspunde de asemenea obiectivelor clare ale UE cu privire la sectorul resurselor şi la toate standardele obligatorii ale acestuia.  

 

Întrebările şi temerile Ungariei, precum şi riscurile vor fi luate în considerare şi adresate în detaliu în materialele viitoare. Compania este gata să discute şi să aducă experți competenți pentru a purta un dialog cu autoritățile maghiare pe tema tuturor acestor chestiuni.  

Page 10: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 10  

 

 

COMENTARII  DIN PARTEA  MINISTERULUI MEDIULUI SI  APELOR  AL  UNGARIEI  LEGATE  DE   MODIFICARE  PLAN URBANISTIC  ZONAL  PENTRU  ZONA DE  DEZVOLTARE INDUSTRIALA A  ROSIEI  MONTANE ŞI  RAPORTUL  DE  MEDIU PENTRU PLANUL MODIFICAT   

 

In septembrie 2007, Ministerul mediului şi apelor al Ungariei (MMAU) a informat Ministerul de mediu şi dezvoltare durabilă a României că aprobarea Planului Urbanistic Zonal Modificat pentru Zona de dezvoltare industrială a Roşiei Montane, poate avea efecte semnificative asupra mediului din Ungaria. Prin urmare, MMAU a cerut notificarea şi documentele legate de procedură, planul şi Raportul de mediu aferent, conform directivei 2001/42/EC, pentru evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului.  

 

In conformitate cu cerința părții ungare, Ministerul mediului şi dezvoltării durabile a României, a înaintat notificarea procedurii, cât şi cererea de documente, atât în engleză, cât şi în română, în mai 2008, la momentul când procedura română a intrat în etapa corespunzătoare. Documentele înaintate au fost disponibile pe pagina de internet a MMAU şi a Inspectoratului Național de mediu, natură şi apă, din iulie până în 6 august 2008. Datorită modificării datelor pentru şedințele publice din România, aceste documente au fost puse la dispoziție din nou din 3 noiembrie. 

 

DECLARAȚII  PE  SCURT  

Evaluarea de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Modificat a fost realizată în timp ce Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele de exploatare minereu aurifer a fost făcută demult. Ungaria a luat parte la această procedură încă de la început, respectând Convenția Espoo pentru Evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră. Pe parcursul acestui proces, Ungaria a înaintat comentarii foarte detaliate asupra documentației Evaluării impactului şi analizei şi estimării potențialului impact transfrontieră. Evaluarea de mediu realizată pentru Planul Urbanistic Zonal modificat are la bază, în majoritate, vechea documentație de Evaluare a impactului asupra mediului. Prin urmare, comentariile părții maghiare elaborate în timpul Evaluării impactului asupra mediului au fost determinante în formarea punctului de vedere actual al Ungariei.  

 

Pe scurt, se poate spune că încă nu există un răspuns acceptabil la întrebările principale adresate înainte. În problemele care determină estimarea extremă a impactului transfrontieră asupra mediului, cum ar fi: 

‐ cele legate de tehnologiile ce vor fi aplicate  

Page 11: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 11  

 

‐ cele legate de evaluarea şi managementul riscurilor accidentale  

‐ cele legate de modelarea calității apei şi evaluarea rezultatelor acesteia  

există, în continuare, îngrijorări serioase, motiv pentru care nu privim modificarea planului şi raportul de mediu ca find acceptabile, şi sugerăm autoritărilor române să‐l respingă.Observații detaliate 

 

DETAILED  REMARKS  

 

I.   TEHNOLOGIA  PROPUSĂ,  MANAGEMENTUL  DEŞEURILOR  ŞI  PROTECȚIA  RESURSEI DE  APĂ  

 

1. Tehnologia  de  exploatare  şi  prelucrare  a  minereului  a  fost  selectată  pe  baza  evaluării alternativelor posibile. Volumul şi compoziția deşeurilor generate sunt determinate de către tehnologia de leşiere cu cianură, propusă.  

Procesele de management a deşeurilor şi selecția amplasamentelor pentru instalațiile de deşeuri au fost luate în considerare ca parte integrantă a tehnoologiilor propuse, şi au fost monitorizate de la începutul activității miniere până în etapa de închidere şi post‐închidere/ecologizare.  

Concentrația cianurii slab disociabile în mediu acid (WAS) în punctul de descărcare a sterilului din uzina de procesare în iaz, nu depăşeşte 10 ppm; această valoare reprezintă valoarea maximă stipulată de Directiva 2006/21/EC a Parlamentului şi Consiliului Europei (15 martie 2006) pentru managementul deşeurilor din industriile extractive şi amendarea Directivei 2004/35/EC. Totuşi, se pot obține valori ale concentrației mai scăzute decât această valoare.  

 

Documentul de Referință pentru Cele mai bune tehnici disponibile pentru managementul sterilelor şi rocii sterile rezultate din activitatea minieră descrie trei mine europene, care funcționează folosind tehnologia de leşiere cu cianură. Două din aceste mine pot obține concentrația CNWAD sub 2 ppm în iazul de sterile, aceasta putând fi considerată ca fiind Cea mai bună tehnologie disponibilă (BAT) din Europa. Conform documentelor înaintate, aceştia au luat în considerare “respectarea standardelor europene”, de vreme ce planul este obținerea unei concentrații CNWAD sub 10 ppm în iaz, deşi nu este o instalație existență, ci un proiect nou.  Totuşi, din octombrie 2007, proiectul propus are voie să funcționeze numai cu adoptarea Celor mai bune tehnici disponibile în conformitate cu Directiva 96/61/EC pentru prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC). Prin urmare, valoarea sub 10 ppm trebuie să fie exactă, care, în conformitate cu BAT‐ul actual, este sub 2 ppm. Dacă obiectivul operatorului este atingerea BAT, atunci trebuie urmată cea mai bună practică actuală disponibilă. 

  

Page 12: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 12  

 

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 1:

 

Concentrația maximă de cianură uşor eliberabilă (WAD) din deşeurile generate de exploatarea minieră, aşa cum este impusă prin Directiva  2006/26/EC, arată clar un prag maxim de 10ppm. Acest nivel a fost stabilit după dezbateri şi cercertări detaliate. IPPC/Cele mai bune tehnici disponibile au luat în considerare faptul că două mine din Europa au reuşit să ajungă la 2ppm sau mai puțin, chiar în perioada în care se făceau evaluările care au condus la elaborarea acestei Directive, dar cu toate acestea, UE a stabilit limita la 10ppm. 

 

Prin testele pilot de neutralizare realizate pentru Roşia Montană (RM), în care s‐au utilizat minereuri din cadrul perimetrului acestei investiții, asupra cărora s‐au aplicat cele mai bune tehnici disponibile,  s‐au obținut nivele de cianură WAD mai mici decât 2ppm. (Nivelele obținute în urma testelor sunt la fel de mici precum cele identificate de către echipa tehnică a RMGC în timpul mai multor programe de testare efectuate pe mai multe tipuri de minereu din întreaga lume, fapt care arată că minereul de la Roşia Montană poate fi supus procesului de detoxificare – dar există limite practice. Fiecare tip de minereu este diferit şi nimeni nu poate pretinde ca concentrațiile sterilelor neutralizate dintr‐o operațiune minieră să fie identică cu ale alteia). Pentru Roşia Montană, chiar dacă proiectarea operațiunilor pentru aplicarea timpilor de retenție necesari neutralizării dublează timpii utilizați în teste, cât şi sistemele de dozare a reactivilor de neutralizare care pot furniza cu 50% mai mult decât cantitatea folosită în timpul testelor, designul proiectului şi analiza de risc a acestuia consideră, în mod conservator, că – în condiții de operare la întreaga capacitate – deşeurile vor ieşi din uzina de procesare şi vor intra în instalația de reținere a acestora (iazul de decantare, sau TMF), la nivele de maxim 5‐7 ppm. RM poate atinge nivele mai bune decât acesta. Cu toate acestea, asigurând nivele mai reduse ale concentrației la volume şi condiții de operare, are anumite limite practice determinate de caracteristicile materialelor de pe amplasament.  

 

Autoritățile de reglementare ale UE care au stabilit limita de 10ppm cianură WAD nu acționează iresponsabil în ceea ce priveşte siguranța publică. În fapt, sute de exploatări miniere gestionează, în siguranță, materiale a căror concentrație de cianură este mai mare. (În realitate, o persoană obişnuită ar trebui să consume peste 20 de litri de apă conținând un nivelul de cianură WAD de 5‐7ppm al iazului de decantare, într‐un timp scurt – imposibil – pentru a‐i fi amenințată viața). În prezent, minele care sunt deja autorizate trebuie să atingă un nivel al cianurii WAD de 50ppm, conform Directivei europene. Acest nivel, de 5 ori mai mare decât nivelul impus pentru proiectul Roşia Montană (şi în baza căruia se îmbunătățeşte), este considerat a avea un efect minim asupra mediului. Siguranța angajaților din zona uzinei de procesare este o chestiune separată care, de asemenea, este analizată cu mare atenție. (Problema unui accident prin care se deversează o parte din acest deşeu în mediu şi consecințele asupra tuturor formelor de viață asociate unor astfel de accidente sunt tratate în detaliu în răspunsul la întrebarea   20 de mai jos şi în studiile anexate (anexa 1) la prezentul document).  

Page 13: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 13  

 

 

Teama de o concentrație mai mare decât 5‐7 ppm în iazul de decantare, în cazul defectării stației de neutralizare, este nefondată, deoarece efluentul va fi monitorizat în permanență. În cazul unei avarii sau defect de proiectare la stația de detoxificare, exploatarea va fi oprită. În plus, având în vedere volumul mare de apă înmagazinat în iaz, există un potențial ridicat de diluție, astfel încât stația va trebuie să funcționeze la concentrații mai mari pentru o perioadă lungă de timp pentru a ridica substanțial concentrația de cianură din iaz. Efluentul care intră în iaz va fi monitorizat pentru depistarea unor astfel de abateri. Aceasta va sigura faptul că orice modificare a parametrilor de exploatare va fi observată înainte ca valorile concentrațiilor din iaz să crească substanțial. Mai mult decât atât, este planificat un program de monitorizare a apelor de suprafață şi subterane, şi raportare periodică, cu ajutorul căruia se vor detecta orice abateri care ar putea apărea în aceste zone. Se vor informa autoritățile de orice abatere de la condițiile de siguranță (aceasta va fi o cerință a Ministerului Mediului ce urmează a fi inclusă în condițiile pentru obținerea autorizației de mediu). Legislația de mediu a României stipulează că, în caz de neconformare, soluțiile pot varia de la amenzi la suspendarea şi anularea autorizației de mediu. Nimeni nu‐şi poate permite să ignore astfel de probleme. 

 

2. În cazul unui accident grav de funcționare sau în cazul unui dezastru natural, este probabil un impact semnificativ transfrontieră asupra mediului cauzat de managementul deşeurilor, atât în timpul etapei  de  operare,  cât  şi  în  timpul  etapei  de  post‐închidere,  atâta  timp  cât  componenta  lichidă  a sterilelor nu este îndepărtată din iaz. 

Cu toate acestea, riscul acestui impact poate fi redusă semnificativ prin soluțiile tehnice propuse spre aplicare. Şi, pe de altă parte, componentele poluatoare a apelor de suprafață pot fi diluate considerabil până la granița țării, datorită distanței mari. În ciuda acestor fapte, pot fi aplicate doar soluțiile tehnice care mențin riscul la un nivel cât mai mic posibil în timpul întregii vieți a proiectului. Se referă, în special, la etapa de post‐închidere a proiectului, când managementul deşeurilor trebuie rezolvat la acelaşi nivel cu etapa operațională. Comentariile detaliate despre riscuri arată că Raportul de mediu nu oferă o soluție satisfăcătoare.  

 

3.  Scurgerile de ape acide generate de deşeurile cu conținut de metale grele, pot cauza în continuare un impact transfrontieră. Documentele abordează prevenirea scurgerilor prin refolosirea şi acoperirea deşeurilor cu sol vegetal, cât şi managementul scurgerilor cu conținut de metale grele. Totuşi, descrierea detaliată a proceselor şi soluțiilor până la iazul de sterile, inclusiv, mai ales pentru etapa de post‐închidere, lipseşte. Aceasta poate demonstra că, după etapa de funcționare, nu se preconizează nici un impact transfrontieră semnificativ. 

Page 14: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 14  

 

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBĂRILE 2 ŞI 3:

 

În întrebările 2 şi 3 se admite că riscul unui impact transfrontalier poate fi redus semnificativ cu ajutorul soluțiilor tehnice propuse. De asemenea, se recunoaşte efectul diluției ca având loc înainte de graniță. Întrebările adresate spun că acest lucru va fi posibil în timpul funcționării, dar nu în timpul etapei de post‐închidere în cazul în care are loc un accident grav sau un dezastru natural. Îngrijorarea este pentru cazul în care componenta lichidă ale sterilelor din iaz nu este drenată. Similar, îngrijorarea este şi în ceea ce priveşte infiltrațiile de apă acidă, generate de haldele de steril care conțin metale grele, şi care pot cauza un impact transfrontalier, mai ales în etapa de post‐închidere. 

 

Analizele de risc cu privire la comportamentul iazului (care vor fi descrie mai în detaliu în răspunsurile la întrebările 13 şi 14) au indicat că, dintre toate scenariile plauzibile care ar putea cauza o cedare a barajului  sau o deversare de ape peste acesta, scenariul cu cea mai mare probabilitate ar avea loc odată la un milion de ani, iar acest eveniment nu ar avea nici un fel de efecte transfrontaliere. Probabilitatea de ape toxice care să depăşească standardele pentru apă potabilă, chiar şi în imediata vecinătate a amplasamentului, este de una la patru milioane de ani. Efectele transfrontaliere prezintă o probabilitate mult prea mică pentru a fi considerată realistă.  

 

După etapa operațională a proiectului, iazul de decantare şi haldele de sterile vor fi închise într‐un mod similar. Componentele principale ale planului de închidere care vor reduce impactul transfrontalier includ următoarele:  

• Apa  decantată  va  fi  evacuată  din  iazul  de  decantare. După  cum  se menționează  în  întrebare, evacuarea întregului volum de apă din iaz elimină practic riscul unei deversări.  

• În  jurul bazinului  iazului de decantare şi al haldelor de sterile se vor construi canale de deviere care  vor  direcționa  apa  curată  din  scurgeri  de  suprafata,  direct  către  râul Abrud,  fără  risc  de contact cu materialul steril.  

• Suprafața iazului de decantare şi a haldelor de steril va fi conturată pentru favorizarea drenajului de pe suprafața superioară şi minimizarea infiltrației apei. 

• Haldele de steril de mină şi  iazul de steril vor fi acoperite cu sol şi pietriş, după caz, astfel  încât apele pluviale care se scurg pe amplasament să nu intre în contact cu materialul steril din halde sau din iaz.   

• Suprafața  iazului de decantare  şi a haldelor de  steril  va  fi acoperită  cu un  strat de  sol  şi apoi revegetată.  Astfel,  infiltrația  apei  pluviale  va  fi  redusă,  iar  evaporarea‐transpirația  apei  prin vegetație  va  fi  sprijinită.  Suprafața  revegetată  va  proteja  suprafața  stratului  de  acoperire 

Page 15: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 15  

 

împotriva eroziunii, care ar putea expune sterilele sau materialele reziduale.  

• Exfiltrațiile  care provin din  piciorul  aval  al  taluzului barajului  vor  fi  colectate  în bazinul  iazului secundar de retenție,  iar apoi vor fi pompate către stația de epurare. Exfiltrațiile din haldele de steril vor fi colectate  în  iazul de captare a apelor acide Cetate,  iar apoi pompate către stația de epurare. Această stație va fi formată fie dintr‐o stație activă de epurare a apei sau un sistem de lagune  semi‐pasive  de  tratare  a  apei.  Aceste  instalații  de  epurare  vor  putea  trata  apa  de aciditate, metale,  cât  şi  cianură. Toată cantitatea de apă va  fi  testată cu  scopul de a confirma conformarea cu cerințele de descărcare, înainte de a fi descărcată în râul Abrud.  

• Programul  de monitorizare  şi  întreținere  va  fi menținut  în  timpul  etapei  de  închidere  şi post‐închidere; scopul acestuia este  identificarea  şi  rezolvarea oricăror caracteristici din  sistemul de închidere care nu funcționează în conformitate cu planul de închidere. 

• Se vor asigura fonduri de garanție care să asigure faptul că aceste lucrări vor fi executate chiar în cazul în care RMGC sistează activitatea.  

Aceste componente din etapa de închidere vor rezolva orice posibilitate de impact transfrontalier care ar putea fi generat de iazul de decantare şi haldele de steril, prin controlul apei care ajunge la aceste obiective, precum şi colectarea şi tratarea apei poluate care se scurge din aceste obiective. Trebuie, de asemenea, menționat faptul că orice posibilitate de deversare substanțială, pe termen scurt, de ape poluate din iazul de steril va fi eliminată la faza de închidere atunci când nu va mai exista apă în iazul de decantare.  

 

În ceea ce priveşte închiderea şi reabilitarea minei, se recunoaşte importanța gestionării corespunzătoare a deşeurilor din exploatare şi asigurarea faptului că impactul negativ pe termen lung asupra mediului este evitat.   

 

Activitățile miniere de la Roşia Montană vor expune rocă cu conținut de sulf care are potențialul de a genera ape acide. Roca sterilă va fi despărțită în: rocă fără potențial de generare ape acide  şi rocă cu potențial de generare ape acide. Separarea şi amestecarea materialului rezidual în funcție de potențialul de generare ape acide este BATi, este o procedură benefică în ceea ce priveşte mediul şi reduce eforturile necesare activităților din perioada de închiderea minei în ceea ce priveşte managementul apelor acide. Procedurile operaționale standard (SOP) vor fi întocmite în aşa fel încât generarea de ape acide să fie minimă prin separarea materialului cu potențial şi fără potențial de generare ape acide.  

Page 16: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 16  

 

 

MĂSURI OPERAŢIONALE PENTRU REDUCEREA GENERĂRII DE APE ACIDE (ARD) ÎN CARIERE

 

În general, dezvoltarea şi persistența acidității în lacurile de carieră sunt influențate de măsurile implementate în timpul exploatării. Una din cele mai importante măsuri este devierea scurgerilor de ape acide din deşeurile miniere, departe de cariere. Haldele de rocă sterilă vor fi poziționate în zone care nu sunt direct adiacente carierelor de la Roşia Montană, astfel încât aceste scurgeri din haldele de steril nu afectează carierele. Având strategia de separare a rocii sterile descrisă în Secțiunea anterioară şi sistemele de acoperire care reduc infiltrațiile, este foarte puțin probabil ca scurgerile să aibă nevoie de tratare după închidere. 

 

Dacă zonele afectate ale bazinului hidrografic contribuie cu apă la carierele de exploatare, aceste zone vor fi reabilitate cât mai repede posibil. Se va adăuga substanță alcalină (var) în aceste zone din cadrul bazinului hidrografic al carierelor va fi pentru a ajuta la remedierea lacurilor acide din lacul format în cariera Cetate. Devierea apei în etapa de închidere din bazinul hidrografic reabilitat în cariere poate fi o soluție dacă adaosul de soluție alcalină a dus la un nivel ridicat al alcalinității apei din cariere. Aceasta va fi evaluată în funcție de zonă, în perioada de închidere. 

 

O altă metodă importantă pentru reducerea generării de ape acide care se pot acumula ca parte din volumul apei din lacul carierei este limitarea scurgerilor apelor acide din lucrările subterane.  Măsurile pentru reducerea scurgerilor de ape acide din lucrările subterane includ următoarele: 

 

Instalarea de pereți etanşi de compartimentare  în  lucrările miniere expuse  în timpul exploatării carierelor; 

Instalarea  de  pereți  etanşi  de  compartimentare  şi  uşi  la  gurile  de  tunel  şi  puțurile  lucrărilor subterane unde nu este nevoie de acces; şi   

Identificarea  zonelor prin  care  curg ape  în  lucrările  subterane  (cum ar  fi: excavări  în  formă de pâlnie sau spații deschise din abataj) şi acoperirea şi/sau cimentarea acestora. 

 

Astfel de măsuri vor fi aplicate în funcție de caz în timpul operațiunilor, pe măsură ce planul de închidere se finalizează.   

 

Page 17: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 17  

 

MĂSURI PENTRU REDUCEREA GENERĂRII DE APE ACIDE, ÎN ETAPA DE ÎNCHIDERE

 

În general, o metodă eficientă pentru reducerea generării de ape acide în carierele de exploatare este inundarea carierei cu apă cât de repede posibil. De îndată ce sulfurile din pereții cariei sunt scufundate, disponibilitatea oxigenului este limitată, iar oxidarea şi generarea de ape acide este foarte lentă. Devierea apelor de pe terenurile neafectate, apa din iazul de decantare (după îndepărtarea cianurii reziduale) şi exfiltrațiile din barajul iazului de decantare în lacul format la cariera Cetate, va accelera inundarea. Această metodă a fost demonstrată ca fiind eficace în cazul altor cariere de exploatare (cum ar fi, la cariera de cupru Island Copper Mine din British Columbia, Canada). 

 

Inundarea carierei de exploatare se va face prin instalarea unui compartiment de separare în galeria 714. Sursa de apă disponibilă care are un volum considerabil, pe lângă precipitațiile naturale din cariere, este apa recuperată din iazul de decantare. Apa din iazul de decantare va fi pompată în cariera Cetate pentru reducerea timpului de inundare a acesteia şi pentru asigurarea unei surse de substanțe alcaline în lacul carierei, cu rolul de protejare împotriva scăderii pH‐ului cauzat de scurgerile de pe pereții carierei. 

 

Altă sursă de apă care poate fi direcționată în lacul carierei pentru accelerarea inundării şi reducerea generării de ape acide include apa pluvială neafectată de apele acide şi apa rezultată din stația de tratare a apelor acide. Apa cu concentrație acidică moderată poate fi neutralizată cu ajutorul unui sistem în flux proiectat pentru un astfel de scop şi descărcată în lacul carierei. Aceste opțiuni vor fi avute în vedere de îndată ce exploatarea este finalizată.  

 

STAŢIA DE TRATARE A APELOR ACIDE

 

Stația de tratare a apelor acide va rămâne în funcțiune pentru tratarea oricăror ape acide, după cum va fi necesar în timpul activităților etapei de închidere. Va continua să funcționeze după cum va fi nevoie, până când criteriile de calitate pentru descărcarea apelor pentru amplasament sunt întrunite prin mijloace pasive sau de altă natură. Deoarece carierele vor fi punctul central în ceea ce priveşte gospodărirea apelor în timpul şi după activitățile active de închidere, este probabil ca stația de tratare a apelor acide să fie relocată lângă cariera Cetate. Este, de asemenea, posibil, ca pomparea către Stația de Tratare a Apelor Uzate existentă să continue să fie o alternativă. Se va realiza o evaluare tehnică pentru analizarea locației optime a stației de tratare a apelor acide.  

 

4.  Raportul de mediu nu conține nicio evaluare calitativă, nici cantitativă a rezidurilor lichide cu conținut de cianură şi/sau metale grele generate de peste un deceniu şi jumătate, tratarea planificată 

Page 18: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 18  

 

pe termen lung a scurgerilor de ape acide cu conținut de metale grele care rezultă din iazul Corna şi din zonele proiectului de exploatare, nici alternativele de depozitare a acestor reziduuri lichide. 

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 4:

 

Este recunoscut faptul că instalațiile de tratare a apei (fie active sau semi‐pasive) vor genera nămoluri care vor trebuie gestionate. Pe parcursul operațiunilor, aceste nămoluri vor fi depozitate în iazul de decantare. În etapa de post‐închidere, conceptul de gestionare a acestor materiale constă în montarea stației de tratare activă a apei aproape de marginea carierei Cetate inundate. Depozitarea nămolurilor poate fi, în acest caz, direcționată către lacul carierei. Avantajul acestui concept constă în faptul că materialele vor fi scufundate şi nu vor avea potențialul de a genera acizi şi de spălare a metalelor. De asemenea, cariera Cetate vor avea o capacitate considerabilă de înmagazinare a nămolurilor şi va fi gestionată precum o scufundare hidraulică (apa freatică va curge în carieră, nu în afara acesteia). În plus, acest lucru va permite apei din lacul carierei să fie tratată în aceeaşi stație de tratare. Acest sistem de tratare poate fi utilizat dacă viteza exfiltrațiilor din iazul de decantare este suficient de mică, iar calitatea apei este corespunzătoare tratării în lagune semi‐pasive. şi aceste sisteme vor necesita servicii de întreținere periodică (curățarea nămolurilor). Ca în planul prezentat mai sus, nămolurile va fi depozitat în lacul carierei.    

 

5.  Adoptarea  Celor  mai  bune  tehnici  disponibile  trebuie  explicate  pentru  prevenirea  generării  de scurgeri de ape acide şi, de asemenea, pentru managementul acestora. 

 

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 5:

 

În ceea ce priveşte închiderea şi reabilitarea minei, o importanța deosebită este dată de managementul corespunzător al deşeurilor din exploatare şi asigurarea faptului că impactul negativ pe termen lung asupra mediului este minim.  

 

Activitățile miniere de la Roşia Montană vor expune roca cu conținut de sulfuri ce poate reprezenta un potențial de generare a apelor acide. Roca sterilă va fi împărțită în rocă fără potențial de generare ape acide şi rocă cu potențial de generare ape acide. Separarea şi amestecarea materialului rezidual în funcție de potențialul de generare de acizi este BATii, este o procedură benefică în ceea ce priveşte mediul şi economiseşte eforturi în momentul închiderii minei în ceea ce priveşte managementul apelor acide. 

Page 19: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 19  

 

Procedurile operaționale standard (SOP) vor fi întocmite în aşa fel încât generarea de ape acide să fie minimă prin separarea materialului cu potențial şi fără potențial de generare ape acide. Liniile directoare generale pentru întocmirea acestor proceduri sunt prezentate mai josiii: 

 

Înainte  de  încărcarea  găurilor  de  foraj  cu  explozivi  şi  agenți de puşcare  se  va  colecta  câte un eşantion, care va fi trimis la laborator pentru analiza metalelor şi elementelor relevante. 

De  asemenea,  probele  vor  fi  analizate  şi  în  ceea  ce  priveşte  conținutul  de  sulfuri,  pentru  a determina potențialul de generare ape acide. 

Clasificarea minereului şi a materialului rezidual cu sau fără potențial de generare ape acide se va face  prin  montarea/ataşarea  unor  marcaje  de  identificare  clare,  cum  ar  fi  stegulețe,  bandă colorată,  pancarte  sau  indicatoare,  de‐a  lungul  liniilor de  săpare.  şi  caracteristicile  vizuale  vor asista la marcarea corespunzătoare a materialului. 

Toate cantitățile de minereu şi rocă sterilă vor fi înregistrate în baza de date a proiectului.  Prin aplicația soft de Coordonare a exploatării se va urmări locația exactă a fiecărui camion care 

transportă materialele descrise mai  sus. Punctele de destinație clar marcate vor primi  tipul de material expediat corect. 

Pentru  ca  toate procedurile de  identificare a  rocilor  cu potențial de  generare ape acide  să  fie respectate, se va stabili un lanț de conducere ierarhic şi se vor urma procedurile documentate de asigurare a calității. 

Haldele de steril vor fi proiectate în aşa fel încât să fie disponibile mai multe fronturi de basculare în  acelaşi  timp.  Materialul  fără  potențial  de  generare  ape  acide  va  fi  depozitat  în  partea exterioară a haldei de sterile, ca strat de contact al haldei cu pământul. Materialul cu   potențial de generare ape acide va fi depozitat în celule desemnate în partea interioară a haldei de sterile. 

În  timpul operațiunilor,  toate  treptele din halde sunt păstrate cu pante care direcționează apa din precipitații dinspre centrul haldei către margini, unde este descărcat materialul fără potențial de generare ape acide.   

În măsura  în care este  tehnologic  fezabil, materialul cu potențialul de generare ape acide va  fi acoperit şi încapsulat în material fără potențial de generare ape acide. 

Barajul  inițial al  iazului de decantare va  fi construit din material “de  împrumut” din cariera de andezite Şulei sau dintr‐o altă sursă similară, astfel  încât potențialul de generare ape acide este minimizat. 

Materialul care va  fi  folosit pentru  reumplerea carierelor, va  fi sortat astfel  încât materialul cu potențial  de  generare  ape  acide  va  fi  aşezat,  cu  preponderență,  la  baza  carierei, minimizând contactul acestui material cu oxigenul. 

Roca sterilă cu potențial de generare ape acide, depozitată în cariere, va fi acoperită cu un strat de cel puțin 10 metri de material fără potențial de generare ape acide. 

 

Sistemul de acoperire ce va fi montat pe iazul de decantare în timpul etapei de închidere: Prevenirea acidificării sterilelor la început şi apoi gospodărirea (tratarea) apelor acideiv dacă este nevoie, este o tehnică BAT. În timpul operațiunilor care implică sterile saturate, acidificarea nu va fi o problemă, dar de îndată ce nivelul apei interstițiale din sterile scade, acidificarea poate deveni o problemă, după cum arată analizele geochimice ale materialului sterilv. De îndată ce a început acidificarea, este mai greu de oprit şi minimizat decât dacă ar fi prevenită prin măsuri corespunzătoare de la bun început. Dacă difuzia oxigenului este suprimată, acidificarea poate fi prevenită. Prin urmare, se aplică aceleaşi principii de 

Page 20: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 20  

 

proiectare precum cele pentru porțiunile cu potențial de generare ape acide din haldele de steril, cum ar fi: 

10  cm  strat  vegetal;  plante  cu  rădăcină  scurtă,  cum  este  iarba, pentru prevenirea  eroziunii  şi sprijinirea evapo‐transpirației 

80‐140 cm subsol de nisip argilos;  30‐40 cm subsol de nisip argilos compactat cu rol de barieră împotriva pătrunderii oxigenului. 

 

Proprietățile hidraulice şi viteza infiltrațiilor pot fi considerate ca fiind la fel cu cele din porțiunile cu potențial de generare ape acide ale haldelor de sterile, adică de 5‐20% din precipitațiile anuale.  Combinația dintre rezistența intrinsecă a sterilelor de a deveni acide, în ciuda faptului că prezintă acest potențial (conform celor demonstrate prin teste), şi o barieră de oxigen cu permeabilitate mică şi infiltrații reduse vor reduce semnificativ posibilitatea ca sterilele să devină acide.  

 

 

RAMBLEEREA CARIERELOR

Umplerea carierelor cu rocă sterilă este o tehnică BAT dacă se poate utiliza metoda de transfer minier, respectiv transferul rocii sterile în timpul procesului de exploatare dintr‐o carieră activă într‐o altă carieră în care exploatarea a luat sfârşit. 

 

Pentru Proiectul Roşia Montană, conform bilanțului de rocă sterilă din planul de exploatare, s‐a adoptat următoarea schemă: 

Cariera Jig va fi umplută în totalitate prin transfer de material  Carierele Orlea  şi  Cârnic  vor  fi  umplute  parțial  prin  transfer  de material  astfel  că  o  parte  din 

pereții carierei nu va fi acoperită cu material steril de rambleiere  Procedeul de  transfer al materialului nu se aplică  în cazul carierei Cetate, care va  fi exploatată 

ultima, şi care va fi inundată (doar o cantitate mică de rocă sterilă va fi folosită pentru umplerea zonei sudice a carierei). 

 

STRATEGIA DE SELECŢIE A DEŞEURILOR

Pentru minimizarea formării de ape acide, RMGC va adopta o strategie de separare a deşeurilor şi de încapsulare a acestora, descrisă în cele ce urmează: 

 

Depozitele de rocă sterilă vor fi umplute printr‐o metodă mixtă de depunere la capete şi în etaje.  

Page 21: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 21  

 

Metoda de depunere la capete va fi folosită pentru baza depozitelor şi pentru zona exterioară a depozitului,  unde  se  va  folosi material  fără  potențial  de  generare  ape  acide,  iar metoda  de depunere  în  etaje,  prin  care  se  ajunge  la  o  compactare mai  bună,  va  fi  folosită  pentru  zona interioară  a  depozitului,  în  care  se  va  depozita material  cu  potențial  de  generare  ape  acide. Compactarea, asociată cu depunerea  în etaje, minimizează expunerea  la oxigen şi apă din  jurul materialului  compactat  cu  potențial  de  generare  ape  acide.    Depunerea  în  etaje  permite utilizarea  unui  strat  de  acoperire  relativ  subțire,  fără  cerințe  restrictive  în  ceea  ce  priveşte depozitul de deşeuri de carieră. 

Materialul cu potențial de generare ape acide descărcat prin metoda de depunere la capete va fi depozitat pe o porțiune mică de‐a lungul zonei exterioare a depozitelor de material steril şi va fi acoperit cu un strat mai puțin permeabil decât zona  (mai mare) cu materiale  fără potențial de generare ape  acide unde bilanțul de apă  şi penetrația oxigenului nu  sunt  atât de  importante. Oriunde  este  tehnologic  fezabil,  materialul  cu  potențial  de  generare  ape  acide  care  este depozitat  la capete conform planului de exploatare, va fi acoperit şi  încapsulat cu material fără potențial de generare ape acide,  care  va  fi mutat din nou după  finalizarea etapei de operare, pentru a minimiza cantitatea de subsol şi sol vegetal necesar stratului de acoperire.  

Materialul care va fi folosit pentru rambleierea carierelor va fi sortat în aşa fel încât materialul cu potențial de generare ape acide va fi aşezat cu preponderență la baza carierei sau va fi acoperit cu  cel  puțin  10  m  de  material  fără  potențial  de  generare  ape  acide.  Aceasta  va  reduce semnificativ contactul dintre materialul cu potențial de generare ape acide şi oxigen. 

Mai multe detalii despre strategia de separare a deşeurilor de carieră se pot găsi în Planul de reabilitarea şi închiderea exploatării. 

 

EPURAREA APEI

În timpul etapei de operare (acolo unde depunerea în etaje a materialului care generează ape acide nu este finalizată şi materialul cu potențial de generare ape acide depus la capete nu este încă acoperit), este posibilă apariția apelor acide care vor necesita epurare. În acest caz, apa capturată în canalele de drenare din jurul haldelor de steril, va fi direcționată către stația de tratarea a apelor acide înainte de a fi descărcată în mediu. 

 

Apa din infiltrații care curge prin materialul rezidual rambleiat în carieră şi care este generată din lucrările miniere subterane, va fi captată în spatele barajului Cetate. De aici, este apoi direcționată către stația de tratare a apelor acide. 

 

MONTAREA STRATULUI DE ACOPERIRE

 

La închidere, peste haldele de rocă sterilă şi carierele rambleiate se va pune un strat de acoperire.   

Page 22: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 22  

 

Pentru materialul fără potențial de generare ape acide şi porțiuni din depozitele de rocă sterilă, unde materialul cu potențial de generare ape acide este depus în etaje şi "încapsulat" în material fără potențial de generare ape acide, criteriile de proiectare pentru sistemele de acoperire sunt următoarele: 

Prevenirea accesului neprevăzut la sterilele de carieră;   Sprijinirea vegetației;  Îmbunătățirea aspectului vizual;  Prevenirea antrenării prafului de pe sterile;   Controlul eroziunii. 

Grosimea minimă pentru respectarea criteriilor de proiectare pentru materialul fără potențial de generare ape acide este 30 cm. Acest strat este format din următoarele: 

10 cm strat vegetal; acoperit cu vegetație  20 cm subsol format din nisip argilos.  

 Pentru a realiza aceste criterii suplimentare de proiectare, stratul de acoperire trebuie să aibă o grosime mult mai mare şi să prezinte stabilitate adecvată şi îndelungată a proprietăților sale hidraulice şi de difuziune a gazelor.   

În plus, pentru materialul cu potențial de generare ape acide care este depus la capete separat, fără încapsulare în material fără potențial de generare ape acide, criteriile suplimentare de proiectare includ următoarele: 

Minimizarea infiltrațiilor de apă în sterilele de carieră;  Minimizarea contactului dintre sterilele de carieră şi oxigen. 

 

Pentru a îndeplini aceste criterii suplimentare de proiectare, stratul de acoperire trebuie să fie mult mai gros, şi să ofere o stabilitate pe termen lung suficientă în ceea ce priveşte proprietățile de transport hidraulic şi gazos. Pe baza experienței la nivel internațional, adaptată condițiilor climatice, se propune un Strat de acoperire (de înmagazinare şi eliberare), completat cu un strat care oferă o difuzie redusă a oxigenului (acesta e comparabil cu sisteme similare de acoperire din UEvi, vii):  

10 cm  strat vegetal; cu plante a căror  rădăcină este  scurtă, cum ar  fi  iarba, pentru prevenirea eroziunii şi sprijin al fenomenului de evapo‐transpirație 

80‐140 cm subsol de nisip argilos;  30‐40 cm subsol de nisip argilos compactat cu rol de barieră împotriva oxigenului. 

 

Datorită compactării, bariera împotriva oxigenului menține o saturație a porilor ridicată şi, astfel, inhibă efectiv difuzia oxigenului (difuzia oxigenului depinde, în mare măsură, de saturația cu apă a porilor solului). Utilizarea barierelor împotriva oxigenului prin metoda saturării cu apă ca parte din stratul de acoperire este BATviii. Stabilitatea, pe termen lung, a barierei împotriva oxigenului, este garantată pentru situațiile în care efectele rezultate din crăparea solului datorită înghețului, penetrarea rădăcinilor şi alte efecte perturbatoare pe termen lung sunt preîntâmpinate în siguranță. Standardul românesc pentru 

Page 23: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 23  

 

protecția construcțiilor împotriva înghețului impune 90 cm. Perimetrele de testare descrise în Planul de reabilitare şi închidere a exploatării demonstrează că, în condițiile caracteristice amplasamentului, penetrarea rădăcinilor speciilor de plante indigene nu va afecta bariera împotriva oxigenului iar dacă, la un moment dat, se ajunge a fi considerată o potențială problemă, atunci configurația stratului de acoperire va fi modificată. 

 

Pe lângă reducerea semnificativă a difuziei oxigenului, stratul de acoperire al materialului cu potențial de generare ape acide va reduce şi infiltrațiile. Pe baza unor experiențe la nivel internațional cu sisteme de acoperire similare, rata infiltrațiilor pentru sisteme de acoperire comparabile, în condiții climatice similare celor de la Roşia Montană, este în intervalul 10 până la 25% din cantitatea anuală de precipitații. Deoarece datele de detaliu pentru zona Proiectului nu sunt încă disponibile, această concluzie a fost declarată pe baza unor studii de caz relevante şi comparabile. Unul din cele mai mare proiecte de închidere de mină din Europa, dar şi din lume, este proiectul de remediere realizat de firma Wismut (Germania)ix. În cadrul acestui program de închidere de mină, se construiesc straturi de acoperire din sol de diferite tipuri pentru 30 de depozite de rocă sterilă, cariere reumplute, şi iazuri de sterile pe aproximativ 10 amplasamente de exploatare şi măcinare, cu o suprafață totală de aproximativ 1000 hectare.  Tipurile de strat de acoperire proiectate de Wismut conform BAT include tipurile preconizate pentru Roşia Montană, cum ar fi straturi de acoperire simple din straturi subțiri, care trebuie să respecte cerințele minime (controlul eroziuni, re‐vegetarea, prevenirea accesului la haldele de rocă sterilă sau sterile de procesare), cât şi straturi de acoperire mai sofisticate de înmagazinare‐şi‐descărcare (SRC), descrise mai sus. S‐a obținut multă experiență în ceea ce priveşte randamentul acestor sisteme SRC, deoarece sunt tipul de strat de acoperire cel mai mult folosit pe amplasamentele Wismut şi ale altor companii. 

 

Mai multe informații legate de sistemul de acoperire se găsesc în Planul de reabilitare şi închidere a exploatării. 

 

 

II.    MANAGEMENTUL RISCULUI  ŞI  CALCULUL RISCULUI  

 

6.  Raportul de mediu nu conține nicio soluție tehnică pentru barajul de retenție secundar (cum ar fi rezervoare pentru situații de urgență) al deversării apelor acide contaminate datorate unei ruperi a iazului de decantare situat în Valea Corna şi a iazului de apă acidă situat în Valea Roşia. Prin urmare, în cazul ruperii iazului, nimic nu poate abate traseul scurgerilor de ape acide, contaminate cu cianură şi / sau metale grele, de la descărcarea directă în apele de suprafață.  

 

 

Page 24: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 24  

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 6:

 

Deşi sunt mii de iazuri de sterile construite în lume, nu cunoaştem exemple de baraje secundare de urgență construite în aşa fel încât să poată înmagazina 100% din volumul de sterile din barajul de sterile principal în cazul în care ar exista scurgeri din acesta.  Barajul secundar de retenție (SCD) este proiectat în aşa fel încât să capteze infiltrațiile din barajul principal şi scurgerile de pe peretele barajului, şi să le pompeze înapoi în iazul de decantare. Va avea surplusul de capacitate pentru a reține un anumit volum suplimentar de material, iar având în vedere analiza de risc specializată şi dimensiunea cedării considerate plauzibile, SCD poate foarte bine să diminueze volumul evacuat prevăzut în baza unor parametrii plauzibili. În cazul proiectului de la Roşia Montană, barajul principal este construit după cele mai stringente criterii şi metode, utilizând anrocamente pentru stabilitate. Această abordare de proiectare rezultă într‐o probabilitate extrem de redusă de cedare a barajului, aşa cum este declarat de experți independenți în analiza riscului. Rezultatele muncii lor sunt prezentate în răspunsurile la întrebările următoare. 

 

7.  Cerem atenție pentru cazul alternativei “zero” (care este, nicio acțiune), zona minei abandonate, ca sursă de contaminare cu metale grele de lungă durată, continuă să fie sursa de încărcare transfrontieră a Râului Mureş. Pe de altă parte, având în vedere implementarea proiectului, se declară că în cazul unui accident, cum ar fi ruperea barajului, poluarea apei – cauzată de peste zece milioane de metri cubi de sterile şi ape acide contaminate cu cianură şi / sau metale grele, descărcându‐se în apele de suprafață – poate duce la (exp. metale grele) o concentrație sub pragul stipulat ca valoare limită în sectorul de graniță a Râului Mureş. Aceste declarații sunt contradictorii; mai mult decât atât, independent de proiectul RMGC există alte planuri pentru eliminarea poluării existente.  

 

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 7:

 

Sunt în curs de realizare analize de risc privind comportamentul barajului pe întreaga perioadă de existență a acestuia de către Institutul Geotehnic Norvegian (NGI), un consultant independent angajat de RMGC.  Analizele arată că probabilitatea unei cedări a barajului sau a deversării peste acesta în timpul perioadei de construcție şi exploatare, precum şi după închiderea iazului de decantare este mai mică sau egală cu una la un milion de ani, ceea ce este mult sub probabilitatea de cedare acceptată pe plan internațional pentru alte baraje şi instalații tehnologice.  Pentru mai multe detalii, vedeți Anexa 2 “Evaluarea de risc la barajul Corna din cadrul iazului de  decantare a sterilului", mai 2008, întocmită de NGI.    

 

Page 25: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 25  

 

Sintetic, având în vedere caracteristicile de proiectare ale iazului Roşia Montană şi criteriile de proiectare şi exploatare stabilite pentru această amenajare, scenariile plauzibile de cedare a barajului sau de deversare peste acesta nu au avut ca rezultat nici un impact asupra calității apelor de la granița cu Ungaria, şi au condus la un impact limitat direct în aval de barajul secundar de retenție din valea Corna numai în ipoteza unor celor mai extreme condiții de debit. Consecințele negative asupra mediului cauzate de un astfel de impact ar fi minore. Acest lucru confirmă caracterul robust al proiectării iazului de decantare a sterilului de la Roşia Montană.  

 

Riscurile cu probabilitate mică trebuie considerate, de asemenea, în lumina unor beneficii imediate şi definitive ale ecologizării râului care duce la eliminarea poluării actuale de pe amplasamentul propus pentru noua exploatare minieră.  

 

Cele două condiții (poluarea actuală şi un accident nefericit) nu sunt comparabile direct. Un caz se referă la încărcarea cronică prezentă şi continuă cu metale grele care are efecte observabile asupra biologiei acvatice a cursurilor de apă receptoare. Impactul acestei încărcări poate nu este observabil în sens transfrontalier, însă acesta este prezent. Al doilea caz se referă la un eveniment acut singular care are o probabilitate foarte redusă de apariție şi un impact foarte limitat care nu ajunge în Ungaria.  

 

Nu avem cunoştință de existența nici unor fonduri care să fi fost puse la dispoziție în mod oficial pentru a acoperi costul de remediere al amplasamentului exploatării miniere Roşia Montană şi a zonelor afectate din aval. În plus, fără o modalitate de control a sursei, pe care proiectul RM o va asigura prin eliminarea celei mai mari părți din roca sulfurică expusă din lucrările miniere subterane, va trebui să se finanțeze un sistem costisitor şi pe termen lung de epurare a apelor pentru evacuările de ape din galeriile subterane. 

 

8.  În analiza traseelor de transport către amplasamentul industrial al Roşiei Montane, s‐a luat în considerare doar modernizarea drumurilor naționale existente, de la terminalele de cale ferată din Cluj Napoca şi Deva. Nu au existat studii pentru dezvoltarea posibilităților liniei ferate existente, care este mai sigură decât transportul pe şosea, în ceea ce priveşte transportul cianurii, combustibilului şi a altor substanțe chimice lichide pe timp de 15 ani, care prezintă un risc semnificativ pentru mediu.  

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 8:

 

Riscurile de accidente în timpul transportului cianurii sunt abordate prin aplicarea celor mai bune practice, a reglementărilor UE şi a Codului Internațional de Management a Cianurii – toate acestea fiind respectate în cazul proiectului Roşia Montană.  

Page 26: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 26  

 

 

• Roşia Montană  Gold Corporation (RMGC) şi furnizorii acesteia vor adera la prevederile Grupului Sectorului Cianurii al UE (CEFIC) pentru depozitarea, manipularea şi distribuirea cianurilor alcaline.  CEFIC stabileşte standardele şi impune respectarea directivelor UE care reglementează transportul a mii de substanțe periculoase care sunt transportate zilnic în toată Uniunea Europeană. RMGC are obligația şi va respecta legislația în vigoare din România şi UE şi va cere respectară acesteia şi de către furnizorii săi, pentru a asigura respectarea tuturor cerințelor privind transportul în condiții de siguranță a materialelor periculoase. Codul Internațional de Management al Cianurii cuprinde prevederi nu numai pentru transportul cianurii la companii semnatare (din care face parte şi RMGC), dar şi pentru verificarea independentă periodică şi certificarea respectării standardelor înalte ale acestui cod de către experți aleşi de această organizație.  

• Având în vedere riscurile de transport ca urmare a stării actuale a infrastructurii rutiere, RM intenționează să transporte aceste materiale sub forma mai sigură de brichete uscate (în stare solidă); să utilizeze recipienți proiectați pentru rezistență la impact – şi s‐a angajat să urmărească recomandările comentariilor pentru a maximiza utilizarea transportului pe cale ferată în scopul creşterii siguranței.   

• Raportul  la  studiul de evaluare a  impactului asupra mediului prevede  alternative de  transport pentru  aprovizionare,  cu maximizarea  utilizării  transportului  feroviar  până  la  un  depozit  din Zlatna  şi  în  continuare  transport  rutier  până  la  amplasamentul  proiectului.    Comunitatea respectivă a fost consultată neoficial (urmând să fie consultată şi oficial) privind aceste probleme. Studiul de evaluare a  impactului asupra mediului  (EIM) prevede  faptul că RMGC va efectua un studiu pentru a obține noi informații.  Toate strategiile de atenuare disponibile vor fi studiate în detaliu. Noul studiu propus va furniza informații privind situația de la Zlatna, iar comunitatea va fi consultată cu privire la problemele care  îi preocupă.     Evaluarea  impactului produs de transport va identifica clasele de impact, inclusiv creşterea volumelor de trafic greu, a nivelului de zgomot şi vibrații, precum şi posibilitatea de accidente şi scurgeri de substanțe periculoase.  

• Traseele de transport vor fi selectate, prin consultate cu autoritățile de administrație şi trafic rutier pentru a evita riscurile, iar comunicarea permanentă din timpul procesului de tranzit va ajuta livrarea în condiții de siguranță până la amplasament. Va exista o capacitate de depozitare suficientă pe amplasament, care va asigura funcționarea continuă şi va permite totodată flexibilitatea livrărilor în vederea evitării unor riscuri neobişnuite, cum ar fi starea proastă a drumurilor sau condiții meteorologice nefavorabile.  

 

Pentru  porțiunea  de  traseu  în  care  se  vor  folosi  camioane,  procedura  operațională  va  impune,  cu siguranță,  transportul  în  convoi  de  câte  12  camioane, o dată pe  săptămână, pentru  reducerea  riscului posibil de accident. Livrarea va avea loc numai după evaluarea condițiilor prezente şi confirmarea abilității de a recepționa transportul pe amplasament. RMGC şi furnizorii acestei Societăți vor respecta pe deplin ADR  (Acordul  european  pentru  transportul  internațional  al  bunurilor  periculoase  pe  şosele)  şi  RID 

Page 27: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 27  

 

(Reglementările  europene  pentru  transportul  internațional  de  bunuri  periculoase  pe  şosele  sau  căi ferate).  

 

9.  Anexa 4 a Raportului de mediu conține evaluările de risc. Din aceasta, se poate înțelege că, având în vedere elementele substanțiale, nu există nicio schimbare față de studiul EIM. Deficiențele deja stabilite în studiul EIM persistă. Astfel, de exemplu, lanțurile de evenimente accidentale grave identificate pentru o analiză a riscului mai detaliată nu provin şi nu rezultă sistematic în analiza calitativă executată.  În Capitolul 6.4.3 este inclus şi demonstrat lanțul de evenimente analizate metodic ale iazului, şi anume supraîncărcarea (2 cazuri) şi ruperea barajului (3 cazuri care au în vedere condițiile iazului inițial şi 3 cazuri care au în vedere condițiile iazului final). Totuşi, nu este clar din acest material, cum şi de ce s‐au ales numai aceste lanțuri de evenimente ca fiind lanțuri de evenimente accidentale grave.  

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 9:

 

Pentru a răspunde acestor preocupări, RMGC a hotărât să realizeze o analiză de risc mai completă  pentru iazul de decantare (cum ar fi: estimarea probabilității anuale de comportament nesatisfăcător al iazului de decantare). Pentru realizarea acestei analize, RMGC a contractat o organizație independentă. Analizele de impact au utilizat o abordare de tipul analizei arborelui de evenimente. Analiza detaliată cantitativă a arborelui de evenimente înlocuieşte scenariile extreme anterioare de cedare a barajului din raportul EIM (Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, capitolul 7 „Riscuri”, mai 2006). Probabilitatea de apariție a scenariilor extreme de cedare a barajului prezentate anterior a fost considerată prea mică pentru a fi realistă. În analiza arborelui de evenimente s‐au luat în considerare alte scenarii cu probabilitate mai mare de apariție.  

 

Analizele arborelui de evenimente au fost realizate de către Institutul Geotehnic din Norvegia (NGI), organizație recunoscută la nivel internațional pentru activitatea desfăşurată în domeniul siguranței barajelor şi evaluării de risc. NGI, cu ajutorul experților proprii şi externi, a evaluat riscurile şi consecințele posibile legate de comportamentul necorespunzător al iazului de decantare. Raportul cu toate scenariile analizate pentru iazul de decantare a sterilelor este disponibil. RMGC intenționează să organizeze o întâlnire cu părțile interesate în vederea studierii rezultatelor analizelor de risc. Vedeți raportul integral în anexa 2 „Analiza de risc a barajului Corna al iazului de decantare a sterilelor”, mai 2008, întocmit de NGI.     

 

10.  Este discutabil şi fals că, rezultatul analizei calitative a riscului arată că valoarea frecvenței de apariție a evenimentului notat cu e.1 “întinderea fisurii şi ruperii barajului” a fost identificată la punctul “1”, adică: evenimente cu frecvență de apariție rară (frecvența de apariție mai mică de 10‐12). Pe baza 

Page 28: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 28  

 

statisticilor din tabelele 1‐4, a cazurilor de apariție, între anii 1975 şi 2005, au avut loc 4 accidente grave cauzate de deversarea şi supraîncărcarea iazului. 

Această contradicție discreditează rezultatele analizei calitative a riscului efecutat şi concluziile trase din acestea pentru analiza detaliată a riscului. Pe baza a ceea ce s‐a scris în Capitolul 2.1.2.1, “a fost întocmită o analiză mult mai detaliată pentru acele lanțuri de accidente pe baza analizei calitative, care au fost definite ca potențial grave, iar indexul de probabilitate a acesteia este mai mare de 10, adică apar mai frecvent decât o dată la 10.000 de ani, şi au consecințe grave, prin urmare, nivelul de risc al acestora este mai mare de 15”. 

Prin urmare, observația publicată la pagina 97 se dovedeşte a fi nefondată, aceea că “rezultatele analizei calitative a riscului arată că fiecare lanț de evenimente accidentale, care a fost analizat, este de risc foarte scăzut”. 

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 10:

 

În primul rând, ne cerem scuze pentru confuzia ce am cauzat‐o prin Figura 7.1 din Capitolul 7 “Riscuri” din raportul EIM. Figura prezintă o abordare calitativă pentru stabilirea nivelului de risc, iar coloana cu numerele de la  10‐4 la 10‐12 n‐ar fi trebuit să apară în această Figură. De fapt, figura aparține paragrafului precedent legat de evaluarea calitativă a riscului. Probabilitățile riscului din Tabelul 7‐3, pagina 16 sunt şi acestea greşite, şi vă cerem să ignorați acest tabel. Pentru deplinătate, Tabelul 7‐2, pagina 16 ar trebui intitulat “Niveluri ale consecințelor”.  

 

După cum s‐a menționat la răspunsul la întrebarea 9, RMGC a contractat o organizație independentă (NGI) pentru a realiza o analiză de risc cantitativă pentru iazul de decantare.  Analizele de risc folosesc analizele de tipul arborelui de evenimente şi înlocuiesc exemplele anterioare prezentate în Capitolul 6.4.3. Analizele mai noi sunt caracteristice proiectului propus pentru iazul de decantare, reprezentând analize realistice şi de încredere privind riscurile asociate iazului de decantare. Cu rezultatele din analizele de risc, RMGC poate actualiza concluziile din Capitolul 2.1.2.1 cu următorul text: “a fost întocmită o analiză detaliată pentru acele evenimente consecutive accidentale, folosind metoda arborelui de evenimente. Au fost luate în considerare toate cazurile plauzibile considerate ca fiind potențial grave şi care afectează probabilitatea de funcționare necorespunzătoare a iazului de decantare”. Se poate vedea o concluzie mai detaliată în anexa 2 „Analiza de risc a barajului Corna al iazului de decantare a sterilelor”, mai 2008, întocmit de NGI. 

 

11.  Rezultatele analizei calitative a riscului ar trebui să fie în conformitate cu rezultatele obținute şi demonstrate, şi cu clasificarea evaluării risculului asupra mediului şi sănătății la amplasamentul proiectului (Capitolul 6.7.5). Indicii de risc definiți şi calculați pentru ruperea barajului au o valoare 

Page 29: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 29  

 

determinantă în comparație cu alte evenimente identificate. Acest rezultat este în contradictoriu cu rezultatul evaluării cantitative a riscului realizată pentru iazul de decantare. 

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 11:

 

Analiza arborelui de evenimente cu privire la funcționarea iazului de decantare ia în considerare toate aspectele din teren, construirea, exploatarea şi post‐construirea iazului, aspecte care au relevanță pentru buna funcționare a iazului de decantare. Au fost evaluați factorii declanşatori potențiali şi modurile de cedare cât şi combinațiile în care au fost incluse (vezi, de asemenea, răspunsul la întrebarea 9). Prin urmare, credem că toți parametrii principali au fost incluşi, astfel conformându‐ne filozofiei descrise în Capitolul 6.7.5 ‐ Riscurile relevante sănătății şi mediului de pe amplasament.   

 

Analizele cantitative ale arborelui de evenimente (menționate în răspunsurile la întrebările 9 şi 10) sunt realizate pentru caracteristicile specifice amplasamentului şi proiectului pentru iazul de decantare, şi sunt mai concrete decât orice analiză calitativă.  Aceste analize vor înlocui exemplele anterioare şi indicii de risc definiți pentru iazul de decantare în rapoartele anterioare. 

 

12.  În Raportul de mediu, modelarea dispersiei, ar fi necesar şi se cere să se definească, exact şi simplu, lanțul de evenimente accidentale grave, şi anume condițiile inițiale şi parametri. Aici, ar fi importantă prezentarea condițiilor modelării dispersiei, cantitatea şi modul deversării. Într‐o situație accidentală gravă, descărcarea poate fi momentană şi continuă. Ambele pot conduce la situații accidentale grave. Ar fi necesară şi se cere definirea şi modelarea acestor posibile cazuri, şi apoi, pe baza rezultatelor, să se determine consecințele. 

 

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 12:

 

Impactul realizării unei exploatări aurifere la Roşia Montană, România, astfel cum a fost propusă de Gabriel Resources, a fost re‐examinat cu atenție în vederea: 

• cuantificării efectului benefic al ecologizării propuse pentru actuala poluarea continuă de pe amplasament produsă de fosta exploatare minieră, în prezent abandonată; şi  

Page 30: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 30  

 

• evaluarea riscurilor unui accident şi a consecințelor acestuia asupra rețelei hidrografic de pe amplasamentul minei până la granița cu Ungaria, situată la 595 km în aval.  

 

Pentru a realiza aceste evaluări, RMGC a solicitat profesorului Paul Whitehead de la Universitatea Reading din Marea Britanie şi profesorului Steven Chapra de la Universitatea Tufts din Boston, USA să efectueze studii de modelare a debitelor râurilor şi a calității apelor, iar Institutului Geotehnic Norvegian (NGI) să efectueze o analiză de risc de tip arbore de evenimente pentru iazul de decantare a sterilelor. Dl. Patrick Corser, şef sector minier la firma MWH a contribuit cu experiența sa la ambele aspecte ale acestei lucrări, împreună cu recomandări din partea specialiştilor în cianuri.  Concluziile acestei lucrări sunt: 

• ecologizarea propusă ar realiza o eliminare aproape completă a poluării prezente şi constante provenite de pe amplasament, un beneficiu ecologic clar al proiectului;  

• probabilitatea unui accident care să producă o deversare de ape toxice este foarte mică (una la un milion de ani).   Dimensiunea deversării produse de un accident, nu ar avea duce la o situație în care apele, chiar şi în imediata vecinătate a amplasamentului, să depăşească limitele admisibile stabilite pentru calitatea apei de suprafață şi potabile – cu excepția cazului în care apare un regim de debite foarte scăzute în rețeaua hidrografică.  S‐a determinat că un astfel de set combinat de condiții prezintă o probabilitate mult mai mică (una la 4 milioane de ani).  În acest caz, apele ar avea, în mod temporar şi în măsură limitată, valori ale concentrațiilor de cianură peste limitele admisibile pentru ape pe o distanță de aproximativ 80 km în aval.  

 

Concentrația de cianură în aceste circumstanțe nu este periculoasă pentru oameni, animale, păsări şi pentru majoritatea speciilor acvatice.  Numai speciile cele mai vulnerabile de peşte (păstrăvul de râu) – şi numai specimenele individuale cele mai vulnerabile, nu întreaga specie din râu sau din zonă – ar putea fi eventual afectate.  Aceasta datorită nivelului limitat de materiale toxice care s‐ar deversa ca urmare a unui accident şi a duratei limitate de expunere în timpul tranzitării valului de ape contaminate. Având în vedere că cianurile nu sunt bio‐acumulate, odată ce valul de ape contaminate a trecut, orice toxine absorbite vor fi rapid eliminate sau oxidate de către organismele parțial afectate astfel încât acestea se vor recupera rapid şi integral în scurt timp.  

 

În majoritatea regimurilor de debite de apă, diluția şi dispersia din râu reduc imediat concentrația toxică la punctul de deversare în râu până la un nivel care respectă limitele admisibile.  

 

• aceste impacturi izolate şi limitate produse de un accident se bazează pe ipoteza cea mai negativă care presupune că deversarea nu este nici reținută în perimetrul zonei industriale şi nici diluată prin procedurile de urgență, ambele reprezentând posibile măsuri de atenuare; şi  

Page 31: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 31  

 

• având în vedere proiectul foarte robust, capacitatea mare şi criteriile de exploatare conservative ale iazurilor, orice deversare mai gravă este nerealistă.  Analizele arborelui de evenimente arată că probabilitatea de avariere a iazului de decantare a sterilului este de aproximativ 100 de ori mai mică decât probabilitatea de cedare pentru baraje de retenție, pe baza comportamentului observat pentru baraje din întreaga lume.   

 

Tabelul de mai jos centralizează principalele concluzii: 

 

Eveniment  Regim de debit mare în râu  Regim de debit mic în râu 

Deversarea peste baraj datorită unor ploi extreme sau topirii zăpezilor – precipitații de 1 la 10000 ani în 24 ore urmate de viituri de 1 la 10 ani (probabilitate de apariție mai mică de 1 la 100 de milioane de ani) 

Nu se depăşesc limitele admisibile  

Nu se aplică. Precipitații extreme şi regim de debite mici în râu nu apar în acelaşi timp.  

Cedarea barajului cauzată de un cutremur cu magnitudine mare sau de alți factori declanşatori (probabilitate de apariție de 1 la un milion de ani) 

 

Nu se depăşesc limitele admisibile  

Limitele admise depăşite pe o lungime de 80 km în aval, numai pentru fenomene extreme (probabilitate de apariție de 1 la 4 milioane de ani). 

Consecințe temporare şi limitate 

potențial atenuate 

Cazuri ipotetice de cedare a barajului conform evaluării  impactului asupra mediului (EIM) ‐ nerealist 

(probabilitate de apariție de 1 la un milion de ani sau mai mică) 

Nu este realist 

Teoretic se depăşesc limitele admise 

Nu este realist 

Teoretic se depăşesc limitele admise 

Page 32: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 32  

 

Pentru mai multe detalii, vedeți Strategia de ecologizare, Evaluarea de risc şi analiza poluării accidentale la Roşia Montană şi Anexa 2 „Evaluarea de risc la barajul Corna din cadrul iazului de decantare a sterilului”, mai 2008, întocmită de NGI.  

La evaluarea riscurilor de accidente, este relevant să se ia în considerare informațiile / monitorizarea de avertizare preventivă pentru a detecta orice condiții care ar putea arăta un risc crescut, în vederea modificării operațiunile standard relevante în scopul corectării acestor condiții de urgență şi asigurării măsurilor de atenuare şi intervenție în cazul în care apare vreodată un accident.   Este important de adăugat în orice evaluare a riscurilor de mediu ale proiectului faptul că toate aspectele relevante ale riscurilor de mediu sunt monitorizate regulat, iar rezultatele care sunt în contradicție cu specificațiile stabilite sunt detectate, respectiv:  

 

• concentrația de cianuri a efluentului care intră în iazul de decantare – precum şi în cuveta acestuia – se vor verifica săptămânal astfel încât orice avarie la sistemul de detoxificare care ar modifica valorile concentrațiilor din sterile ar fi detectate cu mult înainte ca acestea să aibă vreun efect.  O astfel de avarie ar fi corectată – sau funcționarea ar fi sistată – înainte de a avea loc orice impact.  

• Volumul exfiltrațiilor şi chimia apelor care ajung din iazul de decantare în zona de retenție din spatele barajului secundar de retenție vor fi, de asemenea, testate săptămânal.  Apele vor fi pompate continuu înapoi în iazul de decantare în scopul menținerii apelor contaminate în interiorul zonei industriale închise.  Barajul principal este proiectat să aibă exfiltrații în scopul uscării sterilelor.  

• Nivelul şi calitatea apelor subterane vor fi testate săptămânal prin prelevarea de probe din puțurile de monitorizare situate în aval de barajul secundar de retenție.  În cazul în care s‐ar constata existența unei poluări, aceste puțuri ar deveni puțuri productive, iar apa extrasă s‐ar pompa înapoi în iazul de decantare.  Hidrologi specializați ne asigură că volumele limitate şi debitele de apă din zonă ar transforma această procedură într‐o perdea completă împotriva apelor contaminate care ajung în pânza freatică din zona industrială.  

• Volumul şi chimia apelor din spatele unui baraj diferit, care este proiectat să capteze aceste scurgeri poluante de ape acide sunt, de asemenea, monitorizate în scopul identificării calității apelor şi asigurării unui proces de tratare adecvat pentru detoxificare.  

• Efluentul de la stația de tratare a apelor acide va fi, de asemenea, monitorizat săptămânal la punctul de evacuare astfel încât apa tratată va ajunge în emisar la valori de puritate perfect acceptabile – cu mult peste valorile înregistrate în situația actuală.  Acest impact pozitiv este, de asemenea, discutat în mai mult detaliu în una dintre anexe.  

• În perioada de post‐închidere, apa din cariera umplută parțial cu apă (cariera Cetate) va fi, de asemenea, monitorizată periodic pentru a asigura un echilibru acid corespunzător.  În mod similar, lagunele de tratare pasivă operaționale în perioada de post‐închidere vor fi, de asemenea, testate săptămânal.  Aceste ape nu vor reintra în bazinul hidrografic decât dacă 

Page 33: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 33  

 

prezintă valori conforme cu limitele admisibile ‐ apele putând fi tratate în stația de tratare, dacă este necesar şi dacă se intenționează evacuarea acestora.  În timpul perioadei de exploatare, se vor face experimente pentru a determina dacă lagunele de tratare pasivă sunt eficiente şi corespund noilor metode de degradare a cianurilor.  

 

Proiectul Tehnic pentru IDS şi amenajările conexe trebuie să cuprindă proceduri specifice de execuție, verificare şi recepție a tuturor lucrărilor executate.   Încă din perioada de execuție, trebuie monitorizate efectele asupra factorilor de mediu dar şi calitatea lucrărilor executate. În perioada de operare şi în perioada de închidere va continua monitorizarea factorilor de mediu, a calității lucrărilor şi a stării echipamentelor. Întreaga activitate de monitorizare, inspecție şi raportare/înregistrare se va desfăşura pe baza procedurilor specifice care urmează a fi elaborate. Barajul iazului de decantare este prevăzut cu instrumente de măsură şi control după cum urmează: 

 

• Se vor instala celule piezometrice cu coardă vibrantă (puțuri care măsoară nivelul apelor şi presiunea hidrostatică) în nucleul barajului de amorsare, la diferite cote în aval de voalul de injecții şi în prismul aval al barajului pentru a determina dacă există o creştere bruscă a valorilor saturației şi presiunii apei.  

• Pe plaja amonte de sterile a iazului de decantare vor fi instalate mai multe piezometre hidraulice. Scopul acestor piezometre este de a determina linia de saturație în corpul sterilelor de procesare şi rata de scădere a nivelului apei după mutarea conductelor de descărcare a sterilelor în alte zone ale iazului. 

• Stabilitatea structurală a barajului va fi monitorizată pentru a detecta mişcările fizice care ar putea semnala slăbiri ale fundației sau instabilitatea taluzurilor.   

• Se prevede instalarea de inclinometre pe taluzul aval al barajului de amorsare şi pe berma inferioară a barajului final. Scopul acestor inclinometre este de a verifica o posibilă deformare datorată forfecării în straturile superficiale ale rocii de bază. 

• Pe culmea fiecărui versant al văii Corna, în amonte de baraj, vor fi amplasate piezometre permanente pentru monitorizarea nivelului şi calității apei subterane. Una dintre aceste stații este deja amplasată pe versantul stâng, o alta urmând a fi amplasată pe versantul drept. 

• În barajul de infiltrații al sistemului secundar de retenție vor fi amplasate două seturi de piezometre cu fir, atât în amonte, cât şi în aval de voalul de etanşare. Aceste piezometre vor evalua capacitatea hidraulică de retenție a barajului secundar. Pe baraj, vor fi instalate de asemenea, stații de control al deformării care vor monitoriza orice mişcare potențială a structurii. 

 

Orice probleme care ar putea duce la un accident vor fi detectate din timp, înainte de apariția unui fenomen care are putea declanşa un accident.  

Page 34: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 34  

 

 

În rezumat, proiectele tehnice prevăd un sistem riguros de monitorizare pentru proiectul Roşia Montană, care este prezentat în planurile de management din cadrul SIM.   În plus, s‐au elaborat planuri specifice de monitorizare a parametrilor iazului de decantare care vor indica comportamentul acestuia în ceea ce priveşte stabilitatea şi capacitatea de retenție şi vor permite intervenții preventive înainte de avarie, în cazul în care aceasta devine o problemă serioasă.   Proiectul tehnic al iazului de decantare împreună cu procedurile operaționale propuse garantează o probabilitate foarte redusă de cedare a iazului de decantare.   Cu toate acestea, în cazul puțin probabil că se va întâmpla ceva, s‐au elaborat atât proceduri de avertizare preventivă cât şi un plan de intervenție în situații de urgență.   Planul cuprinde o descriere detaliată a rolului şi a responsabilităților personalului companiei RMGC în ceea ce priveşte intervenția în cazul unui fenomen neaşteptat.   Mai mult, planul identifică persoanele / autoritățile din comunitățile din aval care trebuie contactate imediat ce s‐a raportat apariția unui eveniment.    

 

Planul de pregătire pentru situații de urgență şi poluări accidentale (v. Planuri ESMS, Anexa I) este un ghid comprehensiv care conține primele formulări ale măsurilor pe care la va utiliza RMGC în prevenirea, pregătirea şi implementarea ca răspuns la situațiile de criză ce pot apărea pe parcursul activităților extractive sau asociate acestora.  Prevenirea şi pregătirea au un rol critic pentru abilitatea RMGC de a minimiza întinderea şi impactul situațiilor de criză ce pot apărea. Planul de pregătire pentru situații de urgență şi poluări accidentale este destinat funcționării în completarea planurilor de intervenție în situații de urgență din comunitățile locale şi cu Planul de sănătate profesională şi protecția muncii din RMGC. Acesta este conform ghidului UNEP APELL pentru minerit: Guidance of the Mining Industry in Raising Awareness şi Preparedness for Emergencies at Local Level, [Ghid pentru industria minieră privind conştientizarea şi gradul de pregătire pentru situații de urgență la nivel local] directivelor actuale ale Consiliului Uniunii Europene privind controlul pericolelor de accident major, precum şi celor mai bune practici de management (BMP) implementate de obicei de exploatările miniere majore la nivel internațional. Elementul fundamental al planului de pregătire pentru situații de urgență şi poluări accidentale este “Politica de prevenire a accidentelor majore” întocmit de RMGC. Planul de pregătire pentru situații de urgență şi poluări accidentale tratează, de asemenea, elementele de intervenție în situații de urgență precum identificarea scenariilor de criză, organizarea şi răspunderile pentru situații de urgență, coordonarea cu organizațiile externe/guvernamentale de intervenție în situații de urgență, alarme şi comunicare în situații de urgență, proceduri de intervenție în situații de urgență (inclusiv proceduri de evacuare a populației), echipamente de intervenție în situații de urgență, remediere post‐criză, prevenirea poluărilor accidentale, inspecții, instruire şi exerciții de operare a tuturor instalațiilor proiectului Roşia Montană. Capacitățile necesare pentru organizațiile de intervenție ‐ inspectorate pentru situații de urgență, spitale, etc. ‐ vor fi stabilite în colaborare cu autoritățile publice, instituțiile comunitare şi sanitare şi compania. 

 

 

13.  Ar fi fost necesară prezentarea sistematică a procedurii de identificare a aşa‐numitului “cel mai nefavorabil eveniment” (situația accidentală cea mai nefavorabilă posibilă), care poate cauza impact şi 

Page 35: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 35  

 

daune transfrontieră. În scopul definirii acestor “cele mai nefavorabile” scenarii, se recomandă utilizarea unei metode de analiză a riscului. Rezultatele documentate a metodei aplicate trebuie să fie aplicabile interpretării procesului de identificare şi controlarea sistematică a acestuia. Scenariile “cele mai nefavorabile” identificate trebuie să fie corelate cu rezultatele analizei de risc. 

Ar fi necesară elaborarea unei descrieri detaliate a scenariilor pentru cazurile cele mai nefavorabile, identificate, dată fiind limita aderentă şi condițiile de bază împreună cu datele de intrare şi parametrii aferenți. Aceste date sunt necesare pentru realizarea modelării deversărilor accidentale şi a dispersiei. Pentru demonstrarea şi rezumarea informațiilor şi rezultatelor necesare, ar fi de preferat să folosiți un tabel. 

 

14.  În Raportul de mediu se menționează, de mai multe ori, că evenimentele de rupere a barajului sau supraîncărcarea acestuia sunt formate prin contribuția mai multor evenimente (evenimente naturale etc). Este necesar să prezentați bazele de date generale şi referințele lor legate de evenimentele “cazurilor celor mai nefavorabile” şi/sau evenimentele contributive ale acestora. Înseamnă că frecvența “cazului celui mai nefavorabil” (1/an) poate fi determinat ca eveniment inițial (din baza de date generală) sau poate deriva dintr‐o combinație de mai multe evenimente (cum ar fi, de exemplu, eveniment de rupere a structurii, planificare defectuoasă, cutremur, etc). De obicei, metoda arborele de eşec / arborele‐eveniment, se aplică pentru producerea acestor frecvențe finale, dacă este necesar. În acest fel, frecvența în sine aderentă evenimentului inițial propriu, ar fi clară. 

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBĂRILE 13 ŞI 14:

 

Întrebările 13 şi 14 se referă la necesitatea unei metode de tipul arbore de evenimente care să analizeze toate cazurile posibile.  

 

Riscul asociat cedării barajului şi supra‐umplerii acestuia, împreună cu o descărcare de sterile şi apă, a fost supus unui studiu foarte amănunțit de analiză de către NGI, iar rezultatele au reconfirmate de către proiectanții barajului, experți în procesul cianurii şi experți în studiul apei. Au fost identificate toate riscurile asociate tuturor aspectelor amplasamentului, construirii, operării şi post‐închiderii pentru buna funcționare a iazului de decantare. Au fost evaluate condițiile potențiale şi declanşatorii accidentelor şi modurilor de cedare a barajului. Combinațiile acestor evenimente au fost, de asemenea, evaluate cumulativ. 

 

Analizele de risc de tipul arborelui de evenimente au luat în considerare barajul la diferite etape de exploatare a acestuia şi au calculat probabilitatea de cedare. S‐a definit un comportament nesatisfăcător al barajul ca o scurgere necontrolată de sterile şi apă din baraj pe o anumită perioadă 

Page 36: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 36  

 

de timp.  Scurgerea s‐ar putea datora unei cedări a coronamentului barajului sau deversării peste baraj fără cedarea barajului.  Factorii cheie luați în considerare cuprind:  (1) configurația barajului (barajul de amorsare, barajul în timpul construcției (9‐12 ani) şi barajul la final (16 ani); (2) factori declanşatori, inclusiv mişcări seismice, precipitații extreme şi/sau topirea zăpezilor, alunecări de teren naturale în vale şi cedarea haldei de steril Cârnic în iazul de steril; (3) moduri de "cedare”, inclusiv cedarea fundației, instabilitatea taluzurilor în aval sau amonte, avarierea piciorului şi taluzului aval, eroziune internă, cedarea versantului barajului urmată de rupere, lichefierea sterilelor, revărsarea peste baraj sau scurgeri excesive sub iaz şi tasarea sau prăbuşirea coronamentului; (4) şi condiții precum deficiențe constructive, intervenție necorespunzătoare a echipei de control din teren şi modificări ale graficului de construcție.   Toate aceste evenimente au fost integrate în analizele arborelui de evenimente.   

 

Analizele arborelui de evenimente au arătat următoarele:  

• Nici  o  succesiune  de  evenimente  accidentale  plauzibile  nu  rezultă  într‐o  probabilitate  de avariere a barajului mai mare de 10‐6 pe an (una la milion de an).   

• Probabilitățile  estimate de  avariere  sunt mai mici decât  ceea  ce  se utilizează  ca  şi  criterii pentru baraje  şi alte  structuri de  retenție din  lume,  fiind mai mici decât probabilitățile de avariere pentru cele mai multe alte structuri tehnologice.  

• Nici una dintre analizele probabilistice de tip arbore de evenimente nu sugerează consecințe mai grave decât daune materiale şi contaminare limitată, ambele în vecinătatea din aval de baraj.  Nu vor exista efecte transfrontaliere, iar depăşiri ale limitelor admise pentru calitatea apei din vecinătatea  imediată vor apărea numai cu probabilitatea de una  la patru milioane de  ani.    Pentru mai multe  detalii,  vedeți Anexa  1  ‐  Strategia  de  ecologizare,  Evaluarea  şi analiza de risc pentru poluările accidentale de la Roşia Montană.  

 

 

15.  Figura 7.24 nu poate fi interpretată; impactul social şi individual nu pot fi reprezentate grafic în aceeaşi diagramă. În general, graficele pentru impactul individual sunt realizate pe o hartă de referință geografică, ca şi contururi de risc iso. Valorile lor trebuie să fie funcția distanței lor şi impactul efectelor. 

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 15:

 

Figura 7.24 este un exemplu al curbei F‐N, unde sunt reprezentate riscurile individuale şi societale şi fiecare comparate cu o limită generală de acceptabilitate. Hărțile de referință geografică ale contururilor de iso‐risc nu sunt necesare în cazul barajului de la Roşia Montană. RMGC intenționează să compare nivelul de hazard şi consecințele cu nivelul de hazard general tolerat şi/sau acceptat pentru structuri 

Page 37: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 37  

 

similare. Conform rezultatelor preliminare deja disponibile, riscurile asociate cedării barajului sunt foarte mici (unu la un milion de ani), iar nivelurile de pericol şi risc vor descreşte în continuare pe măsură ce creşte distanța de la iazul de decantare şi în timp după finalizarea iazului de decantare. 

 

În plus, după cum se precizează în introducere, în cazul puțin probabil al unui accident, pentru a garanta că orice parte afectată de daune la persoană, proprietate sau interese economice are o alternativă care nu depinde de buna credință a companiei sau de orice autoritate, compania s‐a angajat să contracteze o asigurare corespunzătoare şi arbitraj internațional pentru daune.  

 

 

16.  Comentarii legate de pericolul de cutremur ca factor de risc:  

• În  timpul  analizei pericolului de  cutremur, determinarea  accelerației probabile a  terenului a fost realizată doar pentru roca de bază. Ar fi necesară realizarea unei astfel de analize dar care să ia în considerare efectul modificator al aluviunilor de fund în valorile de accelerație maximă (PGA). 

• În  ciuda modificării  intervalului  de  timp  a  bazei  de  date  pentru  cutremure  din  Raportul  de mediu,  această  schimbare  nu  poate  fi  vazută  în  rezultatele  finale  ale  Evaluării  pericolelor seismice  probabilistice  (PSHA),  şi  anume  în  valorile  PAG  (aceste  valori  sunt  egale  cu  cele anterioare: 0,14 g şi 0,08 g) 

• Frecvența  impactului cutremurului  inclusă  în scenariul “cazului celui mai nefavorabil” trebuie determinată  luând  în considerare vulnerabilitatea  seismică a TMF‐ului.   Prin urmare,  trebuie realizată  o  evaluare  a  vulnerabilității,  care  să  determine  probabilitatea  vulnerabilității  TMF‐ului. Prin utilizarea vulnerabilității rezultate şi a graficelor de pericol de cutremur, se obține un proces de circumvoluțiune care arată frecvența scenariilor “cazurilor celor mai nefavorabile” în cazul evenimentelor OBE şi MCE/MDE. Acest proces poate rezulta  în determinarea frecvenței lanțului de evenimente necesar, luând în considerare şi impactul seismic.  

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 16

 

• La Roşia Montană, materialul aluvionar de grosime foarte mică (1‐20 m) acoperă roca de bază, iar sedimentele sunt destul de rigide. Caracteristica dinamică a sedimentelor de grosime foarte mică pot amplifica mişcarea plăcilor de suprafață,  într‐un  interval de  frecvență de 10‐20Hz  şi pot să mărească  puțin  accelerația  rocii  de  bază.  Totuşi  iazul  de  decantare  este  o  structură  de  lungă durată de  timp,  cu o  frecvență naturală  foarte probabilă  sub 1 Hz,  iar amplificarea mişcării  în intervalul de frecvență 10‐20 Hz nu are un impact semnificativ asupra răspunsului. 

Page 38: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 38  

 

• RMGC  a  actualizat  studiul  asupra  condițiilor  seismice  din  zona  Roşia  Montană  (mai  2007). Analizele arborelui de risc în desfăşurare includ mişcarea plăcilor de suprafață cu o accelerație de 0,16g drept declanşator. Conform discuției  cu Prof. Stematiu de  la Universitatea Bucureşti din România, accelerația rocii de bază de 0,16g reprezintă un cutremur cu o probabilitate anuală de apariție de 0,0001. Se ia în considerare cel mai grav caz posibil. În plus, în timpul etapei finale de proiectare, se vor realiza analize ale caracteristicilor de răspuns  în cazul unui cutremur,  inclusiv analize în dinamică.  

• În analizele de  tipul arborelui de evenimente, acestea  sunt  luate  în considerare. Sunt avute  în vedere  şi  contribuțiile  evenimentele  de  cutremur  mai  puțin  severe  decât  MCE/MCD  la probabilitatea  de  randament  nesatisfăcător  al  iazului  de  decantare.  În  timpul  etapei  de proiectare finală se vor realiza analize mai detaliate ale caracteristicilor seismice. Rolul unei astfel de analize este de a confirma că, controlul calității respectă specificațiile din proiect.  

 

17.  În cazul unei evaluări în caz de cutremur, valorile de accelerație care aparțin împărțirilor scării modificate Mercally susțin roca de bază. Pentru uni‐diviziunea solului şi bi‐diviziunea solului saturat, ar trebui folosite valori mai mari ale accelerației (VII‐0,07g; VIII‐0,15g; IX‐0,32g). Eurocod calculează accelerația verticală cu jumătate de valoare, având şi direcție inversă. 

 

Pentru comparație: 

• 1985, Mexico  City,  epicentrul  a  fost  la  350km  depărtare, magnitudine  de  8.1. Oraşul  a  fost contruit  pe  un  basin  subteran  umplut  cu  apă.  Cutremurul  a  cauzat  pagube  semnificative. Efectele oscilațiilor au ricoşat de la fundul bazinul spre partea de sus, amplificat. 

• 1977, Bucureşti, epicentrul a fost la 74 km depărtare (Vrancea), magnitudinea de 7.4. 

Distanța dintre Vrancea şi Rosia Montana este de 250 km, situația geologică şi impactul asupra sterilelor colectate în spatele iazului pot fi similare experienței din Mexico City. 

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 17

 

Analizele de tip arbore de evenimente realizate de NGI utilizează recomandările Eurocode. Comparația cu cutremurul din Mexico City şi daunele următoare acestuia nu este pertinentă pentru locația de la Roşia Montană, deoarece solul fundației din Mexico City este compus dintr‐un strat foarte gros (rezervor) din argilă moale (până la 100 m grosime) care a format baza lacului (acum asanat).  Argila moale şi geometria tridimensională a bazei lacului au condus la un răspuns complet diferit al solului (aşa numitul efect bol de gelatină), în comparație cu Roşia Montană, unde stratul de bază este acoperit din material aluvionar de grosime foarte mică (1‐20 m).   

Page 39: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 39  

 

 

18.  Prin evaluarea cutremurelor, este convențional să facem calculele cu 80% din rezistența de rupere la forfecare. În opinia noastră, este necesară luarea în considerare a faptelor prezentate mai sus, care au o influență semnificativă asupra dimensiunii şi locației optime a iazului. Lăsând totul aşa cum e, înseamnă o supra‐estimare a siguranței.  

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 18

 

Folosirea a 80% din rezistența de rupere la forfecare a fost recomandarea făcută de Profesorul Harry Seed de la Universitatea Berkeley din California pentru analize cvasi‐statice legate de cutremure. Rezistența de rupere la forfecare a solului poate fi afectată de încărcarea ciclică şi presiunea excesivă a porilor, induse de un cutremur. Factorul de 0,8 aplicat asupra rezistenței de rupere a solului încearcă să ia în considerare acest efect. Acest lucru este realizat în cadrul analizei stabilității iazului de decantare. Pentru lichefierea sterilelor, se vor realiza analize separate de stabilitate. 

 

În timpul etapei de proiectare de detaliu, se va realiza o analiză detaliată a efectelor induse de un cutremur asupra rezistenței de rupere la forfecare a sedimentelor. Analiza va lua în considerare şi rata de încărcare rapidă, care ar putea conduce la o creştere semnificativă  a rezistenței acestora. 

 

III.    MODELAREA  CALITĂȚII  APEI  

 

19.  Există un studiu în Anexa 3 din Raportul de mediu care abordează modelarea dispersiei poluanților din bazinul râurilor Arieş şi Mureş (Studiul de modelare a dispersiilor din bazinul râurilor Arieş şi Mureş). Studiul, ca abordare generală de modelare, este întocmit într‐o manieră profesionistă şi cuprinzătoare, dar nu este potrivit pentru a trage concluzii substanțiale pentru un caz particular. Obținerea unei declarații valabile într‐un astfel de studiu care abordează evenimente care pot genera dezastre ecologice într‐un basin uriaş (doar partea românească a acestuia are 595 km lungime) este posibilă numai pe baza unui astfel de model, care este calibrat prin serii de măsurători în teren, hidraulice şi calitatea apei, şi apoi validate printr‐o altă serie de măsurători în teren.  

Derivațiile parametrilor modelului teoretic şi coeficienților modelului, deşi spectaculoase şi profesioniste (ştiințifice) bine fundamentate, nu sunt suficiente pentru analiza potențialelor dezastre. Aceste modele rezultă întotdeauna în simplificații brute.  

 

Page 40: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 40  

 

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 19

 

Anexa la raportul principal asupra modelării calității apei realizat de Whitehead & Chapra (2007) a fost scris ca răspuns la întrebările adresate de echipa maghiară în cadrul şedinței bilaterale româno‐ungare din iulie 2007. În cadrul acestei întâlniri, au fost ridicate o serie de probleme legate de modelarea calității apei, iar echipa maghiară a arătat unele rezultate ale unei modelări în care s‐a folosit propriul lor model de dispersii. În acest raport, s‐a răspuns setului de întrebări adresate, ilustrând rezultatele primului studiu de modelare INCA. De asemenea, unele analize au fost realizate pe baza unor concentrații ridicate preconizate în studiul de modelare maghiar, care au reprezentat o îngrijorare pentru echipa română. Echipa maghiară a cerut şi un nou studiu asupra calității apei, care să utilizeze abordarea modelului dispersiilor. Acesta a fost realizat utilizând modelul dezvoltat de către Profesorul Steve Chapra. Acest model rezolvă ecuațiile convenționale de dispersie folosind proceduri de integrare numerică, dar include şi efectele diluției datorate afluenților care se varsă în râu şi efectelor de degradare a poluanților. De asemenea, echipa maghiară a dorit investigarea condițiilor de debit mic şi ale efectelor duratei deversării asupra poluării râului, pentru a putea înțelege pe deplin şi evalua cele mai nefavorabile condiții. 

 

Modelul INCA a fost calibrat în funcție de debitele şi datele asupra calității apei pentru captările superioare şi râul principal. Datele asupra calității apei care s‐au avut în vedere au fost obținute din programul de eşantionare realizat de RMGC pe o lungă perioadă de timp şi de la autoritățile locale în gospodărirea apelor. Raportul prezintă rezultatele modelului aranjate în tabele şi comparate cu datele furnizate, cât şi grafice care detaliază seriile dinamice hidrologice. 

 

Desigur, în ceea ce priveşte cianura, nu există date pentru a fi comparate pentru râul Mureş, deoarece nu există descărcări de cianură de lungimea acestuia. Cu toate acestea, modelul a fost realizat pentru evenimentul de la Baia Mare şi se arată că modelul poate reproduce concentrațiile de cianură care au apărut în timpul acestei poluări. Acest lucru demonstrează că modelul poate reproduce procesele de amestecare, diluție şi descompunere din râu. 

 

20.  Dincolo de aceasta, toate rezultatele acestui studiu se bazează pe abordarea că ruperea barajului iazului de decantare produce mai puțin de 4‐5 mg/l cianuri în aval de baraj; şi, pe lângă aceasta, apare o descreştere rapidă a concentrației de‐a lungul râului, în special ca o consecință a efectului de diluție. Pe baza acestora, concluzia studiului este că, odată ajuns la porțiunea de graniță cu Ungaria, la Nădlag, concentrația cianurii este neglijabilă, chiar şi în cazul scenariului cel mai nefavorabil de rupere a barajului.  

Page 41: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 41  

 

  

RĂSPUNS LA ÎNTREBAREA 20

 

Răspuns la preocuparea legată de nivelul scăzut al concentrației CN:  

 

Este foarte important să incorporăm toți factorii care afectează calitatea apei râurilor. Aceştia includ procesele de amestecare sau dispersie, efectele diluției datorate apei afluenților, cât şi efectele descompunerii chimice. Combinația acestora este cea care determină concentrațiile din aval. 

 

Raportul prezintă o listă de debite descărcate în cazul fiecărui scenariu; aceasta, împreună cu concentrațiile din baraj, definesc datele introduse în modele. În vreme ce volumele pot fi mari, concentrațiile de cianură din Iaz sunt destul de mici (vezi Tabelele din raportul principal).  Aceste concentrații scăzute de cianură din iaz sunt extrem de importante pentru înțelegerea concentrațiilor mai scăzute din aval, deoarece concentrațiile din iaz sunt supuse unui amestec al proceselor de dispersie din avalul râului, apoi diluției datorată afluenților care se varsă în râu şi, în plus, descompunerii chimice. 

 

Cu toate acestea, cu alte ipoteze prin utilizarea aceluiaşi model şi bază de date se pot obține rezultate semnificativ diferite.  Evaluarea realizată de experții maghiari porneşte de la ipoteza că există o concentrație mult mai mare de cianuri în iazul de decantare în cazul unui accident decât concentrația care caracterizează exploatarea normală, iar în cazul unei avarii la baraj au loc scurgeri cu volume uriaşe simultan sau aproape simultan (scurgere imediată).  

 

Rezultatele simulării bazate pe abordarea de mai sus au fost deja prezentate părții române în timpul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului conform Convenției Espoo.  În conformitate cu rezultatele simulării, astfel de condiții pot apărea, iar ca urmare a unui volum atât de mare de cianuri deversate în rețeaua hidrografică se pot produce concentrații peste valorile limită la granița cu Ungaria.   

 

Autorii studiului din Anexa 3 din Raportul de mediu dezbat corectitudinea abordării de „scurgere imediată”a simulării maghiare.  Corectitudinea acestei abordări este dovedită de simularea exactă a dispersiei valului de poluare de la accidentul care a avut loc la Baia Mare şi prin aplicarea cu succes a unui astfel de model în cazul modelării mai multor evenimente accidentale. 

 

Page 42: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 42  

 

RĂSPUNS LA ÎNGRIJORAREA UNGARIEI LEGATĂ DE MODELUL DE DISPERSII:

 

În urma şedinței avute cu delegația maghiară la Bucureşti în iulie, 2007, s‐a agreat adresarea principalelor aspecte de îngrijorare ale acesteia. Acestea au fost un set de întrebări ale echipei maghiare din timpul şedinței, la care se răspunde în secțiunea a doua, de mai jos. Un al doilea aspect de îngrijorare a constat în valorile foarte ridicate obținute prin modelul de dispersii realizat de partea maghiară – acest aspect este adresat în secțiunea a treia. În cele din urmă, într‐un nou set de cereri primite după şedință, echipa maghiară a cerut un exercițiu de modelare în care să fie utilizat modelul ecuației dispersiilor. Astfel, Profesorul Steve Chapra a realizat o nouă versiune a modelului ecuației dispersiilor care încorporează comportamentul dispersiilor, efectele diluției datorate afluenților care se varsă în râu, cât şi procesele de descompunere chimică. Acest model al ecuației dispersiilor se rezolvă numeric şi ia în considerare un set de scenarii pentru adresarea problemelor de poluare. 

 

La şedința din iulie 2007, echipa maghiară a prezentat modelarea dispersiilor. Această modelare a indicat concentrații foarte ridicate în râu, chiar în aval de iaz, de ordinul a 27mg/l şi peste (Jolánkai, 2007). Aceste niveluri sunt mult prea ridicate, deoarece concentrațiile din iaz, după cum se spune şi în raportul EIM şi Raportul de modelare a calității apei scris de Whitehead (2007) sunt de ordinul 4 mg/l. Este pur şi simplu imposibilă creşterea concentrațiilor în aval de iaz, conform legilor de bază ale chimiei.  Cu toate acestea, modelul de dispersii poate genera concentrații ridicate incorecte, dacă se presupune că întreaga masă ajunge în râu, instant sau într‐o perioadă foarte scurtă de timp. Acest efect poate fi demonstrat utilizând modelul de dispersii primar, după cum se menționează în raportul de modelare a calității apei, şi utilizat de către Profesorul Jolánkai. Figura de mai jos arată concentrațiile cianurii în lungul râului, dată fiind o descărcare de 29,4 tone de cianură din iaz. Acesta este echivalent cu scenariul 2b din SIM, în care avem 5.880.800 metri cubi de apă în care concentrația cianurii este de 5 mg/l. Viteza şi coeficientul de dispersie sunt 1 m/sec şi, respectiv, 82 m2/sec, pentru simulări, iar în Figura de mai jos se prezintă trei rezultate pentru ratele de descompunere de 0, 0,1 şi 0,3 zile‐1 . Simulările indică concentrații ridicate, mai ridicate decât în iaz, iar acesta dovedeşte că este un simplu artefact al modelului de dispersie, datorită ipotezei de descărcare instantanee. Conform celor menționat mai sus, având în vedere legile fundamentale ale chimiei, este imposibil ca, concentrațiile să crească de la 4 mg/l la 27 mg/l. În plus, studiile ulterioare care sunt prezentate în Anexa 1 „Strategia de ecologizare, Evaluarea şi analiza de risc pentru poluare accidentală de la Roşia Montană" au demonstrat că astfel de volume mari de deversări de ape ca cele descrise în SIM nu sunt plauzibile.  

 

Page 43: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 43  

 

Dispersion Model Results

0

50

100

150

200

3 11 14.8 95 121 218 251 338 516 576

Distance kms

CN c

once

ntra

tions

mg/

l

k=0.0k=0.1k=0.3

 

 

 

Page 44: Rosia Montana ESM Răspunsuri pentru părțile interesate din ... transmise de partile interesate din... · • Cultura şi patrimoniul (în acest caz, inclusiv arhitectura din perioada

Page | 44  

 

 

                                                                 

i Cele mai bune tehncici disponibile pentru managementul sterilelor ºi a rocii sterile rezultate din activitățile de exploatare. COMISIA EUROPEANĂ, DIRECTORATUL GENERAL JRC JOINT RESEARCH CENTRE, Institutul pentru studii tehnologice prospective, Tehnologii pentru dezvoltare durabilă, Biroul european IPPC, Raportul final, iulie 2004 (http://eippcb.jrc.es/pages/FActivities.htm), Secþiunea 4.3.1.2.8 

ii Cele mai bune tehnici disponibile pentru managementul sterilelor ºi a rocii sterile rezultate din activitățile de  exploatare. COMISIA EUROPEANÃ, DIRECTORATUL GENERAL JRC JOINT RESEARCH CENTRE, Institutul pentru studii tehnologice prospective, Tehnologii pentru dezvoltare durabilã, Biroul european IPPC, Raportul final, iulie 2004 (http://eippcb.jrc.es/pages/FActivities.htm), Secþiunea 4.3.1.2.8 

iii MWH, 2006; Memoriul Tehnic "PROCEDURA PENTRU IDENTIFICAREA MATERIALELOR CU POTENȚIAL DE GENERARE APE ACIDE, PENTRU SEGREGAREA ROCII STERILE". 10 februarie 2006  

iv Cele mai bune tehnici disponibile pentru managementul sterilelor ºi a rocii sterile rezultate din activitãþile de  exploatare. COMISIA EUROPEANÃ, DIRECTORATUL GENERAL JRC JOINT RESEARCH CENTRE (Institutul pentru studii tehnologice prospective, Tehnologii pentru dezvoltare durabilã, Biroul european IPPC, Raportul final, iulie 2004 (http://eippcb.jrc.es/pages/FActivities.htm), Secþiunea 5 

v MWH, 2005; Engineering Review Report, Anexa F– Iazul de decantare, Raport asupra geochimiei ºi calitãþii apei, Secþiunea 3  

vi Cele mai bune tehnici disponibile pentru managementul sterilelor ºi a rocii sterile rezultate din activitãþile de  exploatare. COMISIA EUROPEANÃ, DIRECTORATUL GENERAL JRC JOINT RESEARCH CENTRE), Institutul pentru studii tehnologice prospective, Tehnologii pentru dezvoltare durabilã, Biroul european IPPC, Raportul final, iulie 2004 (http://eippcb.jrc.es/pages/FActivities.htm), Secþiunea 4.3.1.2.2 

vii PIRAMID Consortium, 2003.  Linii directoare tehnice pentru remedierea pasivã a drenajelor din exploatãrile miniere metalifere ºi ape uzate similare. Al cincilea Program cadru al Comisiei europene, pagina 151, Secþiunea 6 

viii Cele mai bune tehnici disponibile pentru managementul sterilelor ºi a rocii sterile rezultate din activitãþile de  exploatare. COMISIA EUROPEANÃ, DIRECTORATUL GENERAL JRC JOINT RESEARCH CENTRE, Institutul pentru studii tehnologice prospective, Tehnologii pentru dezvoltare durabilã, Biroul european IPPC, Raportul final, iulie 2004 (http://eippcb.jrc.es/pages/FActivities.htm), Tabelul 4.7 

ix www.wismut.de