ancs rom.doc · web viewrolul ecoendoscopiei si ecobronhoscopiei, comparativ cu tehnicile...

ANCSAutoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica

FORMULARUL CERERII DE FINANŢARE

««««««««««««

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE

AXA PRIORITARA 2 – CDI: Operatiunea 2.2.1

PROGRAMUL NAŢIONAL CAPACITĂŢIMODULUL I: Proiecte mari de investiţii

CENTRU DE CERCETARE SI FORMARE PRIN METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE IN GASTROENTEROLOGIE

- TARGET -

ÎNREGISTRAREA CERERII DE FINANŢARE

(Se completează de către ANCS-OI cercetare)

Instituţia: UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE CRAIOVA

Număr de înregistrare electronică: Data înregistrării : zi......../luna........./an.............

Număr de înregistrare ANCS: Numele şi prenumele persoanei care înregistrează:

Număr sesiune de cereri de proiecte (cod competiţie):

Semnătura:

ELEMENTE COMPONENTE ALE FORMULARULUI COMPLET AL CERERII DE FINANŢARE

1. Informaţii privind solicitantul

2. Date despre proiect

3. Concordanţa cu politicile UE şi legislaţia naţională

4. Pachetul de finanţare a proiectului

5. Anexe şi certificarea aplicaţiei

TITLUL PROIECTULUI

CENTRU DE CERCETARE SI FORMARE PRIN METODE IMAGISTICE SI STUDII

MOLECULARE IN GASTROENTEROLOGIE

Acronim TARGET

0. INFORMAŢII PRIVIND TIPUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE

Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (numai pentru ariile tematice 1-5 ale competiţiei)

Bugetul de stat

1. INFORMAŢII PRIVIND SOLICITANTUL

1.1 SOLICITANT

Numele organizaţiei UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

Cod unic de înregistrare 10815397 Numar de înregistrare la Registrul Comerţului P1577/20.07.1998

Nr. de la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor NU SE COMPLETEAZA Cod CAEN principal 8030

Telefon 0251 534596 Fax 0251 534596

Adresa poştală sediu principal

Bvd. 1 MAI/66, Craiova, Dolj

Adresa poştă electronică

[email protected]@umfcv.ro

Înregistrare în Registrul Potenţialilor Contractori DA NU

1.2 TIPUL SOLICITANTULUI:

Forma de organizare a solicitantului UNIS

Anul înfiinţării 1998

Date despre solicitant 2004 2005 2006

Număr de angajaţi xx

Cifra de afaceri (lei) xx

Venituri realizate din cercetare-dezvoltare (lei) xx

mailto:[email protected]


1.3 REPREZENTANTUL LEGAL

Nume Proff. Univ. Dr. TUDOREL CIUREA Funcţie RECTOR

Număr de telefon 0251 534596 Număr de fax 0251 534596

Adresă poştala Bvd. 1 Mai / 66, Craiova, Dolj

Adresă poşta electronica


1.4 DIRECTOR DE PROIECT

Nume Prof. Univ. Dr CIUREA TUDOREL Funcţie

DECAN FACULTATEA DE MEDICNIA

Număr de telefon 0251 534596 Număr de fax 0251 534596

Adresă poştala Bvd. 1 Mai / 66, Craiova, Dolj

Adresă poşta electronica


1.5 BANCA

Banca/ Sucursală TREZORERIA CRAIOVA

Adresa STR. MITROPOLITUL FIRMILIAN 2, CRAIOVA, 20761, JUD. DOLJ

Nr. de cont în format IBAN RO66 TREZ 2915 0031 3X00 5728

1.6 FINANŢĂRI NERAMBURSABILE PRIMITE ANTERIOR SAU ÎN PREZENT DIN FONDURI PUBLICE

Solicitantul a mai beneficiat de asistenţă nerambursabilă din fonduri publice sau de împrumut din partea IFI în ultimii 5 ani?

DA NU

În caz afirmativ, vă rugăm specificaţi următoarele informaţii pentru maxim 5 proiecte (prezentate în ordinea descrescătoare a anului calendaristic în care s-a semnat contractul de finantare):

Titlul proiectului şi nr. de referinţă

Extindere spaţii de învăţământ, cercetare dezvoltare la UMF Craiova; Aprob. MFP1635/1999, Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr.5168/1999

Valoarea proiectului şi, în caz de parteneriat, suma alocată solicitantului

24.500.000 RON; cofinantare 348.900 RON

Sursa de finantare Ministerul Educatiei si Cercetarii

Anul semnarii contractului de finantare 2006 Anul finalizarii 2008


Platforma Interdisciplinara de Cercetare pentru Tehnologii Imagistice Microendoscopice Avansate.Director: Conf. Univ. Dr. Adrian Săftoiu (Nr 99/cp/I/2007)


2.000.000 RON Sursa de finantareMinisterul Educatiei si Cercetarii prin PNCDI II







Rolul ecoendoscopiei si ecobronhoscopiei, comparativ cu tehnicile moleculare, in diagnosticul si stadializarea afectiunilor maligne mediastinale (Nr 41 - 079/2007).


2.000.000 RON Sursa de finantareMinisterul Educatiei si Cercetarii prin PNCDI II

Suma alocată solicitantului 2.000.000 RON



Rolul elastografiei ecoendoscopice comparativ cu tehnicile moleculare pentru evaluarea pacientilor cu cancer pancreatic (Elasto-Pac); CEEX 159 / 2006


1.400.000 RON Sursa de finantare

Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Programul de Cercetare de Excelenţă.



Bazele moleculare ale cancerului colorectal: de la preventie la tratament (Bm-Col); Contract CEEX nr. 1/2005


1.206.000 RON Sursa de finantare

Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Programul de Cercetare de Excelenţă.


Pentru proiectul ce constituie obiectul prezentei cereri de finanţare sau componente ale sale a mai fost solicitat sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE?

DA NU

În caz afirmativ, pentru fiecare solicitare vă rugăm specificaţi următoarele informaţii:

Denumirea programului Nr. de înregistrare a proiectului

Valoarea proiectului Sursa de finanţare

Descriere pe scurt a componentelor pentru care s-a solicitat finanţarea

Stadiul propunerii În curs de evaluare Selectat Respins

Daca a fost respins, precizaţi motivul:

Proiectul ce constituie obiectul prezentei cereri de finanţare sau componente ale sale a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, în ultimii 5 ani?

DA NU

În caz afirmativ, pentru fiecare finanţare obţinuta vă rugăm specificaţi următoarele informaţii:

Denumirea programului Nr. de înregistrare a proiectului

Valoarea proiectului Sursa de finanţare

Descriere pe scurt a componentelor pentru care s-a obtinut finanţarea

Am zis ca trecem aici acea parte din proiect (endoscopia), dar spunem k este acum o componenta a proiectului de fata

Stadiul implementării În curs de implementare Finalizat Întrerupt

Daca implementarea a fost întreruptă, precizaţi motivul:

2. DATE DESPRE PROIECT

2.1 ARIA TEMATICĂ A PROIECTULUI

Aria tematica a proiectului MEDIU

Codul UNESCO al proiectului 32

Proiectul implica activităţi de construcţie/extindere clădiri

DA NU

Programul Operational POS CCE (numai pentru ariile tematice 1-5 ale competiţiei)

Axa Prioritara AP2: CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE PRIN CERCETARE - DEZVOLTARE ŞI INOVARE

Domeniul de interventie D2.2: Investiţii în infrastructura de CDI şi dezvoltarea capacităţii administrative

Operatiunea O2.2.1: Dezvoltarea infrastructurii C-D existente şi crearea de noi infrastructuri C-D (laboratoare, centre de cercetare)

Programul Naţional Capacităţi – modulul I – proiecte mari de investiţii

Schema de ajutor de stat Nu se aplica.

Nr. de înregistrare IMPACT 243

2.2 LOCAŢIA PROIECTULUI

Se vor specifica urmatoarele informaţii pentru fiecare dintre locaţiile propuse pentru implementarea proiectului:

Ţara ROMANIA Regiunea OLTENIA

Judeţul DOLJ Localitatea CRAIOVA

Adresa

Locatia A - Cladirea Veche a UMF Craiova, Str Petru Rares, Nr 2, Craiova – 200349LOCATIA B- Cladirea Noua a UMF Craiova, B-dul 1 Mai, Nr 66, Craiova – 200638

2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI

Obiectivul proiectului(se vor enunţa obiectivele proiectului şi se va explica cum contribuie proiectul la realizarea obiectivelor competiţiei)Prin scopul sau, proiectul TARGET isi propune sa creeze un centru de referinta regional in domeniul patologiei digestive maligne. Pentru atingerea scopului se va crea un Centru de Cercetare de Excelenta alcatuit din patru module care vor favoriza elucidarea mecanismelor de control molecular al cresterii si diferentierii celulare la nivelul organelor digestive, prin integrarea diagnosticului imagistic precoce (Modul de imagistica digestiva), tehnicilor complexe de patologie si imunologie (Modul de patologie si imunologie), respectiv

mecanismelor genomice si proteomice (Modul de biologie moleculara si biochimie). Toate aceste module individuale vor fi interconectate printr-un Modul de Telemedicina si Inteligenta Artificiala, care va asigura stocarea si diseminarea manipularea informatiilor obtinute. Prezentarea si organizarea centrului de cercetare sunt descrise la adresa: http://target.umfcv.ro/Implementarea acestui proiect va permite dezvoltarea infrastructurii unui Centru de Excelenţă de referinţă în zona Oltenia, avind drept consecinta cresterea calitatii si eficientei activitatii de cercetare-dezvoltare, care va asigura standarde educaţionale ridicate şi servicii performante prin dotarea cu cele mai moderne echipamente. in UMF Craiova. Dotarea acestui centru la standarde europene va genera o reducere a decalajelor dintre regiunea de sud-vest a României, prin dezvoltarea UMF Craiova conform cu ariile tematice ale celui de-al 7-lea Program Cadru (FP7), şi va creste capacitatea de oferi cercurilor medicale infrastructura pentru educatie şi cercetare, inclusiv în domeniul asistentei medicale comunitare, care va fi, pentru perioada de dupa aderare, prioritara pentru sectorul medico–social.Obiectivul general al proiectului TARGET este sa creasca capacitatea de Cercetare-Dezvoltare a UMF Craiova in domeniul diagnosticarii precoce in patologia digestiva maligna. Acest obiectiv va putea fi atins atat prin cresterea capacitatii de cercetare / dezvoltare a institutiei cat si prin implicarea activa acesteia in proiecte impreuna cu alti actori din acest sector, atat pe plan national cat si international.In vederea atingerii obiectivului general al proiectui TARGET, este necesar sa se indeplineasca urmatoarele obiective sepecifice:OS1. Dezvolarea infrastructurii de Cercetare-Dezvoltare a UMF Craiova prin: M1. Construirea unei cladiri in Locatia B destinate realizarii de cercetari in domeniul patologiei digestive maligne;M2. Realizarea de amenajari pentru Locatiile A si B in vederea asigurarii unui mediu de cercetare optim, amenajari necesare atat pentru folosirea buna functionare a echipamentelor cat si pentru dezvoltarea optima a cercetarilor.M3. Achizitia de echipamente de Cercetare-Dezvoltare si ITM4. Dotarea cu mobilier de specialitate atat a spatiilor nou-create (cladirea Locatia B) cat si a spatiilor existente (Cladirile UMF Craiova din Locatiile A si B)OS2. Dezvoltarea capacitatii administrative a UMF Craiova prin:M1. Achizitia de echipamente IT in vederea asigurarii un management integrat eficient al resurselor UMF Craiova;M2. Promovarea institutiei si infrastructurii nou-create

Acest proiect este in concordanta cu una din cele cinci arii tematice ale POS-CCE, Axa 2, D2, O2.1 si anume: medicinaMEDICINA, dar si cu S&T 1 a programului FP7. Folosirea tehnicilor imagistice de ultima generatie va permite crearea unui curent unificator, cu integrarea cercetatorilor tineri in obiectivele si aria tematica a FP7. Este de asteptat ca prin implementarea acestui proiect sa se dezvolte teme de cercetare ale caror rezultate sa conduca in primul rand la obtinerea unui diagnostic precoce in patologia maligna ceea ce ar avea influenta directa asupra sanatatii populatiei Regiunii Oltenia, in special, si a populatiei Romaniei, in general. O crestere a calitatii vietii (sanatatii populatiei) va avea implicatii si asupra mediului economic din Romania. Aceste rezultate preconizate se inscriu in obiectivele nationale stabilite prin POS-CCE, Axa prioritara 2.Proiectul este relevant deoarece genereaza crearea unui Centru de Excelenta in Gastroenterologie ca suport pentru dezvoltarea infrastructurii de CD a UMF Craiova prin dotarea cu cele mai moderne echipamente, instrumente, software, care sa contribuie la dezvoltarea infrastructurii C-D existente. Prin dezvoltarea infrastructurii unui centru de excelenţă va exista posibilitatea de dezvoltare a parteneriatului international in C-D (in special in plan european) si dezvoltarea de domenii tehnologice cu potential economic de interes pentru Romania prin dotarea / modernizarea laboratoarelor existente. Crearea unei noi infrastructuri de cercetare care sa integreze cele patru module fundamentale descrise (Modul de Imagistica Digestiva, Modul de Patologie si Imunologie, Modul de Biologie Moleculara si Biochimie, Modul Telemedicina si Inteligenta Artificiala) se incadreaza in domeniul major de interventie D2 (Investiţii în infrastructura de CDI), deoarece va permite cresterea capacitatii si a eficientei activitatii de C-D a UMF Craiova, conform operatiunii indicative O2.1. (Dezvoltarea infrastructurii CD existente si

http://target.umfcv.ro/

crearea de noi infrastructuri CD -laboratoare, centre de excelenţă).

Justificarea necesitatii implementarii proiectului(se va preciza de ce este necesar acest proiect pentru atingerea obiectivelor şi care este valoarea sa adăugată din punct de vedere ştiintific şi economic; se vor prezenta laboratoarele noi/modernizate şi tipurile de cercetări avute în vedere; se va preciza contribuţia acestei infrastructuri pentru creşterea performanţei în cercetare şi pentru intensificarea colaborărilor internaţionale.)

I. Necesitatea proiectului pentru atingerea obiectivelor

Asta a fost inserat.....Obiectivele propuse in cadrul Centrului de Cercetare si Tratament sunt in conformitate cu obiectivele generale ale programelor de cercetare din Romania pentru ca ele permit dezvoltarea cercetarilor fundamentale aplicate pentru prevenirea unui grup de boli cu impact major, dezvoltarea cunostintelor in domeniul stiintelor medicale fundamentale, folosirea retelei de informatica medicala cu administrarea optima a informatiilor incluse intr-o retea academica si implementarea tehnicilor moderne de telemedicina care sa permita eradicarea diferentelor fata de nivelul serviciilor medicale europene.Este de asteptat ca prin implementarea acestui proiect sa se dezvolte teme de cercetare ale caror rezultate sa conduca in primul rand la obtinerea unui diagnostic precoce in patologia maligna ceea ce ar avea influenta directa asupra sanatatii populatiei Regiunii Oltenia, in special, si a populatiei Romaniei, in general. O crestere a calitatii vietii (sanatatii populatiei) va avea implicatii si asupra mediului economic din Romania. Proiectul este relevant deoarece pune bazele si pentru crearea unui centru de excelenta in gastroenterologie ca suport pentru dezvoltarea infrastructurii de CD a UMF Craiova prin dotarea cu cele mai moderne echipamente, instrumente, software, care sa contribuie la dezvoltarea infrastructurii C-D existente. Prin dezvoltarea infrastructurii unui centru de excelenţă va exista posibilitatea de dezvoltare a parteneriatului international in C-D (in special in plan european) si dezvoltarea de domenii tehnologice cu potential economic de interes pentru Romania prin dotarea si modernizarea laboratoarelor existente. Crearea unei noi infrastructuri de cercetare care sa integreze cele patru module fundamentale descrise (Modul de Imagistica, Modul de Patologie si Imunologie, Modul de Biologie Moleculara si Biochimie, Modul Telemedicina si Inteligenta Artificiala) se incadreaza in domeniul major de interventie va permite cresterea capacitatii si a eficientei activitatii de C-D a UMF Craiova.Fara implementarea acestui proiect, infrastructura de CD a Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova ar suferi in continuare. Astfel, teme de cercetare precum cele propuse prin proiectul de fata nu ar putea sa mai fie abordate si dezvoltate. In trecut au existat proiecte de cerceare internationale la care, datorita infrastructurii insuficiente, cercetatorii din Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova, nu au putut participa datorita lipsei infrastructurii sau datorita infrastructurii insuficiete. In aceste conditii este clar ca cei perdanti au fost atat cerceatatorii din UMF Craiova, cat si sistemul de Cercetare din Romania, dar mai ales populatia, care ar putea beneficia de un diagnostic precoce, deci de o scadere a incidentei neoplasmului digestiv, rasfranta direct asupra cresterii sanatatii populatiei. Prezentam in continuare exemple de proiecte la care cercetatorii din Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova ar fi putut participa, dar, datorita infrastructurii inexistente sau insuficiente, nu au participat:

Proiectul “Evaluarea Mini-invaziva a Angiogenezei Tumorale” a fost evaluat in cadrul Programului Cadru 7- Idei, Call ERC-2007- StG, obtinand un punctaj de 6.5 dintr-un total de 10. Principalul motiv pentru care nu s-a obtinut finantarea a fost acela al insuficientei resurselor (resursa infrastructura si umana). Desi, proiectul a fost considerat foarte interesant de catre evaluatori, cu un impact practic important, nu a fost finantat.

Cercetatorii Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie ai UMF Craiova, au incercat sa aplice, intr-un consortiu, pentru Programul Cadru 7 - Parteneriate, cu proiectul ”EUROPHYSIOME- EU_GIOME”. Cu toate acestea, consortiul nu a putut fi realizat datorita insuficientei resurselor si echipamentelor (in special datorita lipsei unor dotari cum ar fi endomicroscopia confocala laser si autofluorescenta endoscopica)

Parca mai trebuie ceva

II. Valoarea adaugata a proiectului din punct de vedere stiintific si economic

Valoarea adaugata din punct de vedere economicCentrul de cercetare, preventie si diagnostic precoce TARGET va fi alcatuit din multiple module care vor permite ameliorarea strategiilor actuale de detectie precoce si screening al cancerului implementate incomplet si doar partial prin Programul National 2.2 (cancer de san, cancer colorectal, cancer de prostata, cancer cervical, cancer de corp uterin etc.). Modulele individuale ale centrului TARGET vor fi interconectate printr-un modul de comunicatii si baze de date, care va asigura prelucrarea, stocarea si diseminarea informatiilor obtinute. Informatiile obtinute vor fio astfel extreme de relevante pentru alte strategii nationale de preventie a cancerelor, cu accent evident in cancerele digestive. Implementarea acestui proiect va permite astfel dezvoltarea infrastructurii unui centru regional de detectie precoce si screening de referinta in zona Oltenia, avand drept consecinta cresterea calitatii si eficientei activitatii de cercetare-dezvoltare, dar si de sanatate publica, in regiunea de dezvoltare sud-vest, in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul precoce al cancerelor digestive. Va fi astfel posibila implementarea de noi strategii de screening prin analiza variatelor modele de cost-eficienta si ameliorarea strategiilor actuale prin selectia celei mai bune metodologii de screening in conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi. Dotarea centrului TARGET la standarde europene va genera o reducere a decalajelor dintre regiunea de sud-vest a Romaniei, prin dezvoltarea infrastructurii Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie si a Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova conform cu ariile tematice ale celui de-al 7-lea Program Cadru (FP7). Va fi astfel posibila ameliorarea neta a programelor de screening al cancerului, cu implicatii directe in domeniul asistentei medicale comunitare care va fi prioritara pentru sectorul medico–social, pentru perioada de dupa aderare. Activitatile din cadrul centrului de cercetare vor permite si efectuarea de servicii medicale de inalta performanta, cu eradicarea diferentelor dintre serviciile medicale de calitate scazuta dintr-o regiune defavorizata si elaborarea de programe cu acces larg pentru categorii defavorizate ale populatiei: batrini, someri, persoane defavorizate, tineri; prin explorarea unor posibile contrate cu casele de asigurari. Activitatile din cadrul centrului de cercetare, granturile si contractele de cercetare castigate, respectiv prestarea de servicii catre populatia generala vor asigura sustenabilitatea proiectului, dupa incheierea perioadei de finantare. Crearea unui suport de telemedicina, necesar pentru stocarea informatiilor si dezvoltarea unor programe de invatamint la distanta, va fi structurata pe baza informatiillor obtinute in celelate module. În CENTRU DE CERCETARE SI FORMARE PRIN METODE IMAGISTICE SI STUDII MOLECULARE IN GASTROENTEROLOGIE dorim sa avem un colectiv format din personal dedicat, expert în domeniu care sa ofere servicii de cercetare fundamentala si clinica-aplicativa, asistenta educationala avansata şi adaptata atat specificului asistentei comunitare cat şi specificului regional. Dorim sa implicam în aceasta activitate şi cadre tinere, care sa faca fata noilor provocari aparute în plan social şi stiintific. In etapa imediat urmatoare este nevoie de realizarea unei retele nationale de gastroenterologie care sa utilizeze aceleasi principii educationale moderne şi sa asigure atat educatia pentru noul domeniu, cat şi cercetarea ca metoda de adaptare la realitaile existente.Proritati regionale: Sursa - ADR SV Oltenia. Cresterea capitalului privat, sprijinirea cercetarii, a inovarii şi a tehnologiei informatiei. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi protectia mediului. Dezvolatrea zonelor rurale şi montane. Dezvoltarea resurselor umane. Dezvoltarea serviciilor sociale prin sprijinirea institutiilor implicate (si crearea unor noi institutii) în asistarea copiilor abandonati, a persoanelor în varsta şi a a celor cu nevoi speciale. Primele doua prioritati sunt in conformitate cu obictivele si activitatile pe care şi le propune Centrul de Cercetare TARGET. Constrangeri. Din datele ADR SV Oltenia (sursa: ADR Oltenia.ro), regiunea noastra este, dupa regiunea de sud cea mai saraca din ţara, cu decalaje evidente în planul venitului pe cap de locuitor (PIB cu 9% mai mic fata de media nationala), al infrastructurii, al serviciilor sociale, al gradului de instruire, al duratei de viata şi cu un numar mare de someri în randul tinerilor şi adultilor de varsta medie (locul 2 ca numar de someri). Procentul din bugetul regiunii alocat cercetarii este foarte mic, existand un numar mare de activitati şi

specializari care nu sunt sustinute de cercetare. Se remarca în judetul nostru DOLJ şi în judetele limitrofe un numar mare de tineri absolventi ai UMF Craiova, care sunt de fapt someri, în conditiile în care cercetarea fundamentala si clinica aplicativa poate ingloba un numar mare de absolventi în structurile sale, economisind în acelasi timp bani de la buget şi asigurarile de sanatate. Structurile comunitare şi Agentia de ocupare a fortei de munca nu solicita profesionisti în acest domeniu, rolul proiectului fiind şi acela de a informa aceste structuri asupra necesitatii de formare a acestor cadre, astfel incat sa se previna ocuparea locurilor de munca nou create în viitorul apropiat cu personal inadecvat instruit.Dezvoltarea recentă de noi sisteme endoscopice tinde să crească acceptabilitatea şi eficienţa procedurilor endoscopice. Volumul şi tipul de servicii oferite populaţiei de către sistemul medical depinde de sistemul de rambursare al banilor, ambele fiind evident deficitare în Romania comparativ cu Uniunea Europeană. Mai mult, acest decalaj este şi mai accentuat în regiunea Oltenia care este o regiune defavorizată, cu resurse diminuate comparativ cu alte regiuni din ţară. Din acest motiv, o serie de tehnici recent introduse nu au pătruns încă în România şi în regiunea Oltenia, ele fiind strict necesare pentru ameliorarea stării de sănătate a populaţiei.

Valoarea adaugata din punct de vedere stiintific

. acesta parte este luata din SF: 2.a”situatia cercetarii si a infrastructurii de cercetare la nivel international, national si la nivel de institutie”Tehnicile imagistice folosite pentru evaluarea afectiunilor digestive, aflate in uz curent pe plan international, includ sisteme PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) si MRI (imagistica prin rezonanta magnetica), respectiv metode endoscopice precum autofluorescenta endoscopica (AFI), spectroscopia cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendoscopia cu magnificatie (MCE), tomografia cu coerenta optica (OCT) si endomicroscopia confocala laser (CLE). Diagnosticul modern care beneficiaza de metode noi adaptate din biologia celulara si biochimie, este canalizat pe elucidarea mecanismelor moleculare ale patologiei clinice si are ca scop identificarea de tinte moleculare in vederea testarii de noi medicamente. Dintre noile tehnologicii imagistice foloste in acest scop si devenite standard in dotarea laboratoarelor de investigatie enumeram microdisectia laser si microscopia confocala laser. In domeniul analitic, tehnologii de identificarea a markerilor tumorali prin spectrometria de masa de inalta rezolutie Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS) si Microscopia de Forta Atomica (AFM) precum si tehnologii de identificare de grupuri de gene care colectiv caracterizeaza un tip de cancer (DNA microarrays, Genomics), au devenit rutina in laboratorul de investigatii moleculare modern. La nivel de cercetare ne aflam in domeniul utilizarii tehnologiilor informatice in crearea de interfete om-masina. Cel mai bun exemplu este crearea recenta de retele neuronale artificiale care sa fie controlate de biocurenti derivati din creierul uman.Astazi, patologia digestiva, si in special cancerele digestive, reprezinta o problema majora de sanatate in lume, pe locul 1 in patologia tumorala, cu peste 3 milioane de cancere noi anual depistate si respectiv peste 2.2 milioane decese anual. Cancerele tractului digestiv reprezinta astfel o cauza majora de morbiditate si mortalitate, cu raspuns incomplet la tratamentul chimioterapic in stadiile avansate si cu prognostic extrem de rezervat.Localizarile predominante in ordinea incidentei in Romania sunt reprezentate de cancerul colorectal, gastric, esofagian, hepatic si pancreatic, majoritatea fiind curabile intr-un stadiu precoce. Aceste cancere beneficiaza in prezent de tratament multimodal chirurgical, radio- si chimioterapic, noi strategii terapeutice fiind in curs de evaluare. Descoperirile recente legate de biologia tumorala au dus la identificarea unor tinte terapeutice vulnerabile si la crearea unor noi agenti terapeutici. Strategiile de tratament actual la pacientii cu cancere digestive avansate includ combinatii de terapie cu agenti citotoxici si anti-angiogenetici, ca o tinta noua si atractiva de terapie tumorala, care ofera speranta unui control pe termen lung al progresiei tumorale.Folosirea tehnicilor imagistice moderne in domeniul gastroenterologiei a revolutionat managementul pacientilor cu afectiuni digestive, precum si detectia precoce a cancerelor digestive prin programe de screening ale grupurilor de pacienti cu risc. Astfel, dezvoltarea sistemelor imagistice (PET-CT si MRI) a crescut acuratetea diagnostica, respectiv stadializarea precisa a cancerelor digestive in vederea optimizarii

protocoalelor terapeutice. In mod similar, endoscopia digestiva a beneficiat in ultimii 2 ani de introducerea unor metode noi de prelucrare a imaginilor (AFI, CLE), cu cresterea acuratetei diagnostice, prin ameliorarea rezolutiei si imbunatatirea ratei de detectie a modificarilor structurale, dar si prin dezvoltarea de tehnici noi care permit evaluarea vascularizatiei si neoangiogenezei.In momentul de fata, afectiunile sunt definite prin identificarea caracteristicilor morfologice detectate prin endoscopie sau microscopie. Desi acuratetea si precizia diagnosticului pot fi crescute printr-un antrenament mai bun in recunoasterea pattern-ului leziunilor, tinta ar consta in dezvoltarea unor “biopsii optice”, adica a unor sisteme de recunoastere care pot detecta cancerele in timp real. Mai mult, identificarea de alte caracteristici si markeri prognostici va permite stratificarea precisa a pacientilor. Metodele imagistice de inalta performanta mentionate, determina ameliorarea imaginilor, iar “computerizarea” progresiva si dezvoltarea metodelor asistate de calculator va creste cu siguranta abilitatile de diagnostiare ale medicilor. Simularea computerizata va deveni un element esential de invatamant si evaluare a competentelor. Integrarea eforturilor de cercetare prin modulele acestui proiect va permite realizarea de “sisteme imagistice inteligente” cu baze de date de memorie de mari dimensiuni care vor automatiza multe din aspectele tehnicilor diagnostice non-invazive. Mai mult, obtinerea diagnosticului precoce prin tehnici complexe de genomica si proteomica care permit detectarea modificarilor moleculare (de exemplu, la nivelul mutatiilor ADN si expresiilor genetice, respectiv al expresiei proteinelor codificate), va permite schimbarea politicilor de sanatate si al managementului terapeutic, in special pentru pacientii cu cancere digestive. Dezvoltarea recenta de noi sisteme imagistice tinde sa creasca acceptabilitatea si eficienta procedurilor de diagnostic precoce al cancerelor. Volumul si tipul de servicii oferite populatiei de catre sistemul medical depinde de sistemul de rambursare al banilor, ambele fiind evident deficitare in Romania comparativ cu Uniunea Europeana. Mai mult, acest decalaj este si mai accentuat in regiunea Oltenia, care este o regiune defavorizata, cu resurse diminuate si limitate comparativ cu alte regiuni din tara. Din acest motiv, o serie de tehnici recent introduse nu au patruns inca in Romania si in regiunea Oltenia, ele fiind strict necesare pentru ameliorarea starii de sanatate a populatiei. In Romania, infrastructura necesara pentru efectuarea de examinari imagistice de inalta performanta lipseste. Initierea programelor de screening si detectie precoce, asociate cu metode diagnostice de inalta performanta, care folosesc tehnici moderne de patologie, imunologie sau biologie moleculara, vor permite realizarea unor progrese semnificative care ar putea avea drept consecinta scaderea morbiditatii si mortalitatii induse de cancerele digestive. Ne referim aici la tehnicile imagistice recent introduse in centrele de referinta din strainatate, incluzand metode radiologice, endoscopice si interventionale “state-of-the-art”. Introducerea in premiera in Romania a unui sistem de tomografie cu emisie de pozitroni (PET) combinata cu tomografia computerizata (CT) va permite localizarea corecta a tumorilor prin PET, cu respectarea detaliilor anatomice oferita de CT. La fel, utilizarea tehnicilor de rezonanta magnetica (MRI) de 3 Tesla va permite dezvoltarea in premiera in Romania a unui centru de cercetare de excelenta in domeniul patologiei maligne digestive, inclusiv prin utilizarea de tehnici de tipul MRCP si colonoscopiei virtuale MR, respectiv prin includerea spectroscopiei prin rezonanta magnetica. Dintre metodele endoscopice recente mentionam autofluorescenta endoscopica, spectroscopia cu fluorescenta laser, cromoendoscopia cu magnificatie (inclusiv in mod NBI), tomografia cu coerenta optica si endomicroscopia confocala laser (tehnici recent introduse in ultimii ani). Ecoendoscopia permite suplimentar si stadializarea leziunilor maligne identificate prin tehnicile „red-flag” amintite, in special prin utilizarea de miniprobe cu frecventa inalta. Dezvoltarea examinarilor ecoendoscopice, folosind tehnici recente (examinari cu substanta de contrast, elastografie, reconstructii 3D), respectiv dezvoltarea sistemelor imagistice hibride (de tip CT-EUS, respectiv MR-EUS), vor permite alinierea studiilor clinice la tendintele mondiale in domeniu. Combinarea acestor tehnici endoscopice, precum si studiile comparative vor clarifica rolul acestor metode pentru analiza structurii si vascularizatiei leziunilor premaligne si maligne, evident in combinatie cu tehnicile anatomo-patologice si de biologie moleculara. Implementarea acestor tehnici de diagnostic precoce va beneficia in plus de posibilitatea efectuarii unor proceduri terapeutice experimentale minim-invazive, de chirurgie endoscopica transluminala (NOTES). Mai mult prezenta conglomerata a acestor tehnici imagistice intr-un singur centru diagnostic de inalta performanta va permite dezvoltarea si validarea de metode hibride (PET-CT, EUS-CT, EUS-MR), efectuate in combinatie cu metode complexe de analiza a imaginilor, bazate pe tehnici de inteligenta artificiala care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical. Combinatia dintre metodele endoscopice „state-of-the-art”, respectiv PET-CT si MR-3T va fi unicat in Romania, permitind realizarea de cercetari interdisciplinare in domeniul cancerelor digestive.

Tehnicile si aparatele strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizarea in situ, microdisectie laser, microscopia laser cu doi fotoni) si biologia moleculara (real-time PCR, microarray cu densitate mare, CGH, MALDI-TOF), nu sunt foarte raspandite sau lipsesc din Romania, in special din regiunea Oltenia. Trebuie mentionat ca tehnicile de microdisectie laser si microscopie confocala laser sunt tehnici de ultima ora ele reprezentind o noutate absoluta in tara noastra. Pentru identificarea si caracterizarea unor markeri de progresie maligna si a tintelor terapeutice se vor utiliza astfel metode si aparate de ultima generatie: DNA Arrays, CGH, MALDI-TOF-MS, microscop AFM. De asemenea propunerea de realizare a investigatiei morfologice si imunologice, intr-un modul integrat, care, la randul lui, ofera materialul necesar si se conecteaza cu modulul de investigare genomica si proteomica, are prioritate absoluta, nefiind utilizata pana la ora actuala in Romania.Diagnosticul modern anatomo-patologic a inregistrat mari progrese in privinta specificitatii coloratiei prin aparitia anticorpilor dedicati pentru diagnostic si cercetare. In particular colectia de anticorpi destinati diagnosticului vizand cancerul creste din zi in zi. Tesutul canceros este heterogen si rezultatele cercetarilor din ultimii ani au aratat ca un diagnostic corect presupune vizualizarea simultana a 3-4 anticorpi. Aceasta este posibila numai prin folosirea microscopiei confocale laser care permite excitarea cu 4 lungimi de unda diferite. Un progres substantial s-a inregistrat prin aparitia microscopului laser cu doi fotoni care, pe langa studiul simultan al mai multor anticorpi, permite si urmarirea dinamicii de interactie a markerilor tumorali in tesutul nativ pe o durata apreciabila (3-4 saptamani). Microscopia confocala laser permite astfel reconstructii tridimensionale care ofera o imagine in spatiu conforma cu realitatea din tesut. De exemplu, cu ajutorul microscopiei laser se pot obtine imagini tridimensionale ale vaselor nou formate (neoanagiogenezei), proces esential in evolutia tesutului malign. Microscopul laser cu doi fotoni va fi unic in tara.Prin omogenizarea tesutului tumoral si analiza biochimica se obtin de multe ori rezultate contradictorii intre studiile realizate de diferite colective de cercetare din domeniul medical. Cauza este, din nou, heterogeneitatea tesutului tumoral care contribuie cu pondere diferita la rezultatul final. Din acest motiv, sunt necesare un criotom pentru sectionarea tesuturilor prelevate si un microscop laser pentru microdisectie. Celulele izolate sunt preluate de platforma de real-time PCR si expresie genica si analizate. O alte directie este analiza moleculara prin metode biochimice a materialului furnizat de celulele canceroase. Cercetarile din ultimii 5 ani au aratat ca fiecare tip de cancer este caracterizat prin expresia a 200-300 gene. Aceste gene au dus la conceptia curenta de „semnatura genetica” care este specifica fiecarui tip de cancer. Ne asteptam ca aceste gene sa constituie foarte curand baza diagnosticului molecular care probabil va aduce cu sine si o noua clasificare a cancerelor. Pentru identificarea acestor cataloage de gene care colectiv caracterizeaza un tip de cancer se va utiliza platforma de Genomics (DNA microarrays). Este necesara v alidarea si cuantificarea genelor identificate prin “Genomics” prin real-time PCR (RT-PCR). Platforma de Genomics va fi unica in regiunea Oltenia.Analiza genica a inregistrat progrese atat de mari incat a inceput sa fie automatizata. Automatizarea acestei tehnici a facut posibila secventierea genomului uman, o realizare extraordinara a acestui secol. In acelasi timp trebuie sa fim constienti ca o gena reprezinta doar o informatie, efectorul este proteina. Automatizarea proceselor de separare si identificare a proteinelor este infinit mai dificila, proteinele fiind structuri deosebit de heterogene. In pofida acestor dificultati de ordin principial si analiza proteomului a inregistrat progrese importante. Pe linga imbunatatiri in rezolutia electroforezei bidimensionale clasice, progrese esentiale s-au facut si prin aparitia unor Protein-Chip (in analogie cu DNA chips) pentru separarea proteinelor. Markerii tumorali pot fi apoi identificati prin Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS). Tehnica va fi unica in Romania. Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule cu prelevarea de grupuri celulare sau celule individuale ce urmeaza a fi transferate pentru studiul molecular. Culturile in vitro reprezinta un pas extrem de important in caracterizarea celulara, biochimica si moleculara a tintelor terapeutice. In acelasi timp modelul in vitro ne ofera informatii privind evolutia in termeni moleculari a procesului de malignizare. In plus, modelul in vitro este prima treapta in dezvoltarea de noi medicamente anti-canceroase.. Pentru realizarea acestor obiective se va utiliza tehnica de microscopie cu doi fotoni, tehnica ce este recomandata, in special, datorita lipsei de efecte nocive asupra celulelor, ceea ce permite observatia un timp mai indelungat, precum si microscopia AFM, tehnici unice in Oltenia. Utilizarea tehnologiilor informatice din domeniul sistemelor inteligente (de exemplu, retelele neuronale artificiale, algoritmii evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de clustering, arborii de clasificare si decizie) este in stadiu incipient pe plan mondial, mai ales in domeniul studiului datelor imagistice pentru obtinerea diagnosticului automat, care actualmente este de abia in faza de elaborare. Acest fapt s-a datorat atat complexitatii procesarii prin mijloace de Inteligenta Artificiala a datelor aferente imaginilor medicale, cat

si slabei legaturi dintre specialistii IT si medici. O astfel de dezvoltare in cadrul acestui proiect are mari sanse de a deveni pionierat pe plan mondial, daca se realizeaza in timp util. In plus, din punct de vedere financiar, costurile sunt relativ reduse, reducandu-se doar la sisteme informatice relativ ieftine, referinte bibliografice (carti si articole de specialitate) si softuri de prelucrare a imaginilor. In cadrul modulului de Inteligenta Artificiala se prevede optimizarea algoritmilor cunoscuti, precum si dezvoltarea de noi variante de algoritmi pentru sistemele inteligente, special proiectati sa proceseze imaginile digitale din acest domeniu. Astfel, costurile cu procurarea de software specializat vor fi diminuate semnificativ. Identificarea precoce a cancerelor digestive va avea ca rezultat direct scaderea semnificativa a morbiditatii si mortalitatii induse de aceste boli, scaderea numarului de interventii chirurgicale inutile prin selectia exacta a subgrupurilor de pacienti, si nu in ultimul rand scaderea costurilor mari determinate de managementul defectuos si incomplet al acestor pacienti. Identificarea rapida a prezentei sau absentei riscului de boala, respectiv a leziunilor preneoplazice sau neoplazice (cancer precoce in situ sau cancer avansat invaziv) vor permite nu numai diagnosticul precoce, dar si tratamentul potential curativ al leziunilor detectate precoce, cu implicatii majore in scaderea morbiditatii si mortalitatii induse de cancerele digestive. Identificarea markerilor prognostici si stratificarea grupurilor de pacienti va permite ameliorarea algoritmilor diagnostici, crescand eficienta deciziilor medicale si implicit supravietuirea pacientilor cu afectiuni oncologice digestive. Proiectul de fata vine sa rezolve lipsa dotarilor necesare realizarii activitatilor de cercetare-dezvoltare, prin crearea unui Centru de Excelenta in Gastroenterologie ca suport pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare a UMF Craiova, prin dotarea cu cele mai moderne echipamente si instrumente software. Implementarea acestui proiect va permite astfel dezvoltarea infrastructurii unui centru regional de detectie precoce si screening de referinta in zona Oltenia, avand drept consecinta cresterea calitatii si eficientei activitatii de cercetare-dezvoltare in regiunea de dezvoltare sud-vest in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul precoce al cancerelor. Centrul de cercetare TARGET va permite implementarea de noi strategii de detectie precoce prin analiza variatelor modele de cost-eficienta si ameliorarea strategiilor actuale prin selectia celei mai bune metodologii de screening in conformitate cu principiile medicinei bazate pe dovezi. Dotarea acestui centru la standarde europene va genera o reducere a decalajelor dintre regiunea de sud-vest a Romaniei, prin dezvoltarea infrastructurii Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova conform cu ariile tematice ale celui de-al 7-lea Program Cadru (FP7) si ameliorarea neta a programelor de detectie precoce a cancerului, cu implicatii directe in domeniul asistentei medicale comunitare care va fi, pentru perioada de dupa aderare, prioritara pentru sectorul medico–social. Resursele necesare ce se vizeaza a fi achizitionate prin proiectul de fata completeaza dotarea actuala existenta in cadrul Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie, centru acreditat CNCSIS si integrat in structurile de cercetare nationale si internationale. La nivel national nu exista, in momentul de fata, o structura integrata de diagnostic precoce , cercetare si formare in domeniul gastroenterologiei, cu accent pe patologia oncologica. Eforturile individuale sunt disipate in cadrul centrelor de gastroenterologie din tara, fara a fi prezent un curent unificator care sa stimuleze si sa permita participarea cercetatorilor din Romania la programele europene de cercetare de tipul FP7. Centrul de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie Craiova este strins integrat in reteaua nationala a centrelor si departamentelor de gastroenterologie, prin legaturile strinse dintre cercetatorii si medicii din aceste centre. Astfel membrii Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie sunt membrii activi ai Societatii Romane de Gastroenterologie si Hepatologie (SRGH), ai Societatii Romane de Endoscopie Digestiva (SRED), respectiv ai Societatii Romane de Ultrasonografie in Medicina si Biologie (SRUMB). Membrii colectivelor de cercetare din cadrul Centrului de Cercetare in Gastroenterologie si Hepatologie sunt implicati in derularea de multiple granturi de cercetare impreuna cu colective similare din tara, toate fiind axate pe patologia oncologica gastroenterologica: cancer gastric, cancer colo-rectal, cancer pancreatic, etc. Imbunatatirea structurii existente va permite dezvoltarea relatiilor actuale si elaborarea de noi proiecte de granturi, avind drept scop final cresterea numarului de lucrari ISI.

III. Laboratoare noi/modernizate si tipurile de cercetari avute in vedere

Introducere

In cadrul Centrului TARGET vor exista, din punct de vedere functional patru modulePATRU MODULE (impartite in submodule, iar submodulele sunt impartite in laboratoare si spatii suport - vezi schema de mai jos), fiecare cu destinatii stiintifice specifice.

Descrierile sunt luate din SF- 2.b.1”Justificarea stiintifica a investitiei”- grija ca nu am introdus si temele de cercetare

I. Modulul Imagistica Digestiva Are un puternic caracter de cercetare si diagnostic datorita achizitionarii aparaturii diagnostice avansate unicat in Romania, in completarea celei existente. Modulul cuprinde 3 submodule: I.1. Submodul de Radiologie si Imagistica I.2. Submodul de Endoscopie DigestivaI.3. Submodul de Chirurgie Endoscopica.

I.1. Submodul Radiologie si Imagistica In cadrul acestui submodul vor fi utilizate sisteme imagistice complexe, unicat in Romania, de tipul PET-CT, respectiv MRI 3T, combinate cu sisteme imagistice conventionale, precum cele de radiologie digitala. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) combinata cu tomografia computerizata (CT), sau imagistica de fuziune, este una dintre cele mai moderne metode de obtinere a imaginii functionale in scop medical. Metodele traditionale de creare a imaginii (US, CT, MRI) infatiseaza in primul rand relatiile anatomice ale organelor, morfologia sistemelor organice, in imagini tridimensionale de rezolutie tot mai mare, de calitate tot mai buna. Dezavantajul acestora este ca nu se poate stabili daca procesul patologic este malign sau benign decat daca in structura, dimensiunea sau forma organului in cauza, apar transformari, anomalii. Unicitatea investigatiei PET-CT fata de alte metode de imagistica utilizate in momentul de fata, consta in faptul ca ofera informatii nu numai despre structura anatomica a organelor, dar si despre metabolismul tesuturilor. Dezvoltarea noilor clase de radiofarmaceutice cu substrat metabolic si liganzi de receptori pentru studiul functiilor celulare au extins aplicatiile clinice ale imagistici moleculare PET-CT, oferind informatii diagnostice unice care nu pot fi obtinute prin tehnicile imagistice conventionale CT sau MRI. Prin dezvoltarea noilor radioagenti pozitronici si cu emisie monofotonica incluzand marcarea unor enzime, peptide, medicamente, anticorpi, medicina se afla in pozitia unica de a folosi mecanismele moleculare aflate la baza proceselor fiziopatologice: imagistica apoptozei si a neoangiogenezei a fost transpusa astfel din laboratoarele de cercetare in practica clinica. Imagistica de fuziune PET-CT se aplica pe scara larga in tarile dezvoltate oferind prioritati diagnostice in detectia la nivel molecular a diferitelor forme de cancer, in stadializarea si restadializarea postterapeutica, precum si in apreciera eficientei chimio sau radioterapiei, fiind unanim acceptata ca gold standard in imagistica oncologica. Imagistica prin rezonanta magnetica (MRI) are un rol din ce in ce mai crescut in evaluarea numeroaselor afectiuni abdominale in special in evaluarea pancresului, sistemului biliar ductal si tubului digestiv. Progresele tehnice recente in ceea ce priveste intensitatea campului magnetic, sistemele de hardware si software au permis achizitia de imagini RM care ofera detalii anatomice excelente si nu prezinta artefacte secundare peristaltismului intestinal sau miscarilor respiratorii. Secventele rapide folosite au redus timpul de achizitie, imbunatatind astfel acceptarea de catre pacient si permitand utilizarea mai eficienta a aparaturii. Noile secvente tridimensionale permit achizitia rapida a imaginilor, reducand inregistrarea deficitara a sectiunilor si artefactele de miscare, in timp ce reconstructia multiplanara este imbunatatita. Potentialul

Module Submodule

Spatii suport

Laboratoare

imagisticii prin rezonanta magnetica de a oferi detalii anatomice si functionale este in crestere, si noi tehnici, incluzand imagistica prin difuzie si perfuzie, sunt in evaluare. Alte progrese tehnice vor propulsa imagistica prin rezonanta magnetica spre un nou nivel de utilitate in patologia abdominala. De exemplu, optimizarea secventelor (RARE, FISP) au condus la implementarea unei colangiopancreatografii prin rezonanta magnetica de inalta calitate (MRCP) si care a devenit o metoda neinvaziva importanta pentru evaluarea sistemului biliar. Imaginile obtinute in dinamica printr-o combinatie de agenti de contrast administrati intravenos si achizitii tridimensionale, gradient-echo, sau fast breath-hold au condus la un diagnostic mult mai precis al afectiunilor vasculare abdominale. Achizitiile 3D breath-hold permit un diagnostic de precizie al tumorilor mici hepatice. Studii recente sugereaza ca MRI poate fi folosit ca metoda imagistica in cazul colonoscopiei virtuale, in locul computer tomografiei, crescand acuratetea diagnosticului afectiunilor intestinale. Romania este printre putinele tari din Estul Europei in care nu sunt instalate si nu functioneaza echipamente integrate PET-CT si MRI 3T, pacientii din tara noastra fiind privati de aportul benefic al detectiei precoce al diferitelor afectiuni digestive in faza de debut cand tratamentul instituit este eficient, reducandu-se astfel mult costurile de ingrijire si prelungirea vietii.In cadrul Submodulului de Radiologie si Imagistica vor functiona trei laboratoare. Mai jos prezentam laboratoarele si principalele cercetari ce se doresc a fi dezvoltate:

I.1.A. Laborator de Imagistica de Fuziune (PET-CT) Cercetarea a.1: Evaluarea rolului tomografiei prin emisie de pozitroni combinata cu computer

tomografia (PET-CT) in diagnosticul la nivel molecular a diferitelor forme de cancer digestiv; Cercetarea a.2: Evaluarea utilitatii sistemului de fuziune PET-CT in stadializarea si restadializarea

pre- si postterapeutica a afectiunilor maligne digestive; Cercetarea a.3: Testarea fezabilitatii PET-CT pentru evaluarea apoptozei si neoangiogenezei

tumorale, la pacientii cu cancere digestive (cancer esofagian, cancer gastric, cancer pancreatic, etc);

Cercetarea a.4: Evaluarea comparativa a PET-CT cu imagistica prin rezonanta magnetica (MRI) pentru evaluarea formatiunilor tumorale digestive;

I.1.B. Laborator de Imagistica prin Rezonanta Magnetica (MRI) Cercetarea b.1: Evaluarea rolului imagisticii prin rezonanta magnetica cu intensitate crescuta a

campului magnetic (MRI 3T), combinata cu examinari cu substanta de contrast si reconstructii 3D, in detectarea precoce si caracterizarea afectiunilor digestive;

Cercetarea b.2: Evaluarea acuratetei MRI in implementarea unor tehnici imagistice moderne, de tipul MRCP (colangipancreatografie RM), colonoscopiei virtuala, spectroscopiei RM, cu rol in diagnosticul precoce al leziunilor maligne digestive;

Cercetarea b.3: Evaluarea fezabilitatii metodelor hibride ecoendoscopie–RM, PET-RM pentru diagnosticul precoce al cancerelor digestive;

Cercetarea b.4: Introducerea unor protocoale multistep de diagnostic modern al afectiunilor digestive, care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical

I.1.C Laborator de Radiologie Digitala (DRX) Cercetarea c.1: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale in detectarea si caracterizarea afectiunilor

digestive; Cercetarea c.2: Evaluarea acuratetei radiologiei digitale pentru diagnosticul si stadializarea

preoperatorie a pacientilor cu cancere esogastrice; Cercetarea c.3: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale in montarea de stenturi in patologia maligna

obstructiva a tubului digestiv; Cercetarea c.4: Evaluarea comparativa a colangiopancreatografiei endoscopice retrograde (ERCP)

cu MRCP in diagnosticul patologiei pancreaticobiliare

NOTA!!! Temele de cerecetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura, nevoia de echipamente.Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati necesare pentru functionarea echipamentelor-laboratoare-spatii aferente laboratoarelor si „cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .

Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus. De exemplu, Cercetarea a.1: Evaluarea rolului tomografiei prin emisie de pozitroni combinata cu computer tomografia (PET-CT) in diagnosticul la nivel molecular a diferitelor forme de cancer digestiv, va putea fi identifiata in tabel dupa codificarea: „C.a.1”

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului Radiologie – Imagistica precum si legatura acestuia cu celelalte module.

I.2. Submodul Endoscopie DigestivaSubmodulul va permite implementarea unor tehnici endoscopice avansate, in completarea celor existente: autofluorescenta endoscopica (AFI), spectroscopie cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendoscopie cu magnificatie (MCE) si mod NBI (narrow band imaging), endoscopie ultrasonografica (EUS) diagnostica si terapeutica, inclusiv cu punctie fina aspirativa si tehnici de tipul elastografiei ecoendoscopice, respectiv endomicroscopie confocala laser (CLE). O parte din aparatura necesara acestui submodul a fost recent achizitionata in cadrul unei Platforme Interdisciplinara de Cercetare pentru Tehnologii Imagistice Microendoscopice Avansate (PYRAMID), proiect finantat in cadrul competitiei PNCDI II, programul Capacitati (2007-2009). Aparatura necesara pentru a fi achizitionata in cadrul proiectului Target completeaza astfel infrastructura de cercetare deja existenta, creand premizele unei functionalitati deosebite atat pentru cercetare, cat si pentru diagnostic si formare profesionala interdisciplinara. Interdisciplinaritatea acestor tehnici va fi asigurata de efectuarea in imediata vecinatate a tehnicilor conexe endoscopiei (examene histopatologice si imunohistochimice, citologice si imunocitochimice, respectiv examene genomice si proteomice complexe ale biopsiilor prelevate sau esantioanleor obtinute prin punctie fina aspirativa). Se vor evalua posibilitatile de examen histopatologic direct al imaginilor endomicroscopice beneficiind de tehnici avansate de telepatologie. In cadrul Submodulului de Endoscopie Digestiva vor functiona patru laboratoare:I.2.A. Laborator de Autofluorescenta Endoscopica (AFI)

Cercetarea a.1: Evaluarea autofluorescentei endoscopice pentru detectia precoce a leziunilor preneoplazice (displazie joasa sau inalta), respectiv a adenocarcinomului esofagian sau gastric.

Cercetarea a.2: Evaluarea autofluorescentei endoscopice pentru screening-ul colonoscopic al pacientilor cu risc mediu si inalt, pentru detectia precoce a leziunilor preneoplazice (polipi colorectali), respectiv a adenocarcinomului de colon.

Cercetarea a.3: Evaluarea pensei biopsie optice tip LIFS (life induced fluorescence spectroscopy) pentru diagnosticul in timp real al leziunilor preneoplazice si neoplazice esogastrice.

I.2.B. Laborator de Cromoendoscopie cu Magnificatie (MCE), inclusiv mod NBI Cercetarea b.1: Evaluarea cromoendoscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru

screening-ul pacientilor cu esofag Barrett, in vederea diagnosticului precoce al adenocarcinomului esofagian.

Cercetarea b.2: Evaluarea gastroscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru screening-

ul pacientilor cu leziuni preneoplazice gastrice, pentru detectia adenocarcinomului gastric. Cercetarea b.3: Evaluarea cromoendoscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru

screening-ul colonoscopic al pacientilor cu risc mediu si inalt, pentru detectia precoce a adenocarcinomului de colon.

Cercetarea b.4: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat. I.2.C. Laborator de Endoscopie Ultrasonografica (EUS)

Cercetarea c.1: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei (inclusiv examinari cu substanta de contrast si reconstructii 3D pentru evaluarea neoangiogenezei) pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancere esogastrice.

Cercetarea c.2: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei (inclusiv cu punctie fina aspirativa, examinari cu substanta de contrast, elastografie ecoendoscopica, examinari 3D, etc.) pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancer pancreatic.

Cercetarea c.3: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancer bronhopulmonar (inclusiv cu examinari complementare ecobronhoscopice).

Cercetarea c.4: Evaluarea utilitatii metodelor hibrid ecografie – tomografie computerizata pentru diagnosticul precoce al cancerului hepatocelular primitiv.

Cercetarea c.5: Evaluarea utilitatii metodelor hibrid ecoendoscopie – tomografie computerizata pentru diagnosticul precoce al cancerului pancreatic.

Cercetarea c.6: Evaluarea utilitatii ecoendoscopiei cu punctie fina aspirativa pentru diagnosticul precoce al cancerelor digestive prin tehnici imunocitochimice si moleculare (microarray, real-time PCR).

Cercetarea c.7: Evaluarea comparativa a utilitatii elastografiei ecoendoscopice cu elastografia ultrasonografica in timp real, pentru evaluarea formatiunilor tumorale hepatice.

Cercetarea c.8: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat prin simulatoare dedicate.

I.2.D. Laborator de Endomicroscopie Confocala Laser (CLE) Cercetarea d.1: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in

timp real la pacientii cu esofag Barrett si adenocarcinom esofagian precoce Cercetarea d.2: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in

timp real la pacientii cu leziuni preneoplazice si adenocarcinom gastric precoce Cercetarea d.3: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in

timp real la pacientii cu colita ulcerativa si adenocarcinom colorectal precoce Cercetarea d.4: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in

timp real la pacientii cu infectie cu Helicobacter pylori Cercetarea d.5: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in

timp real la pacientii cu boala celiaca Cercetarea d.6: Testarea fezabilitatii endomicroscopiei pentru transmisia la distanta in vivo si in

timp real, in vederea consultului histopatologic Cercetarea d.7: Testarea fezabilitatii tehnicilor Doppler OCT cu catetere dedicate endoscopice

pentru evaluarea neoangiogenezei tumorale, la pacientii cu cancere digestive (cancer esofagian, cancer gastric, cancer pancreatic)

NOTA!!! Temele de cerecetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura, nevoia de echipamente.Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati necesare pentru functionarea echipamentelor-laboratoare-spatii aferente laboratoarelor si „cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Endoscopie Digestiva precum si legatura acestuia cu celelalte module.

I.3. Submodul Chirurgie EndoscopicaSubmodulul va permite efectuarea de cercetari in scopul dezvoltarii aplicatiilor chirurgiei mini-invazive in diagnosticul precoce al afectiunilor maligne. Chirurgia Endoscopica este o noua ramura chirurgicala care urmareste minimizarea cailor de acces in cavitatea peritoneala, pentru abordarea organelor abdominale. Se evita astfel inciziile largi ale peretelui abdominal care aduc un prejudiciu estetic recunoscut, prelungesc durata de spitalizare si de recuperare postoperatorie a pacientului, prezinta risc de infectie postoperatorie si de eventratie. Primul pas a fost realizat prin Chirurgia Laparoscopica (CL) in care accesul in cavitatea peritoneala sa face prin mici orificii, pana la 2 cm diametru, practicate in peretele abdominal antero-lateral. Un al doilea progres a fost realizat prin Chirurgia Endoscopica (CE) Transluminala prin Orificii Naturale (NOTES – Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery). Prin acest tip de abord accesul in cavitatea peritoneala nu se mai face traversand straturile peretelui abdominal ci prin orificiile naturale ale organismului: oral (transgastric), vaginal sau anal (transrectal sau transcolonic). Se anuleaza astfel orice traumatism asupra peretelui abdominal, risc de infectie parietala, de eventratie ulterioara sau orice prejudiciu estetic. Un beneficiu major al chirurgiei endoscopice fata de cea traditionala este scaderea semnificativa a imunodepresiei generale postoperatorii care se pare ca este datorata tocmai minimalizarii agresiunii parietale si peritoneale. Acest avantaj este foarte important la pacientii cu afectiuni maligne unde consecintele unei interventii chirurgicale exploratorii, diagnostice si de stadializare trebuie sa fie minime. Chirurgia Laparoscopica a atins un nivel de dezvoltare apreciabil atat ca tehnologie cat si ca performanta, in timp ce NOTES–ul este abia la inceput de drum, insa perspectivele acesteia din urma sunt teoretic nelimitate. Chirurgia Endoscopica permite astfel explorarea vizuala, imagistica (ecografica), prelevarea de material biologic pentru biopsii avand aplicatii directe in diagnosticul precoce si in stadializarea afectiunilor maligne ale tubului digestiv. Submodulul de Chirurgie Endoscopica va avea doua laboratoare, care vor fi conectate din punct de vedere al fluxului de informatii digitale atat intre ele cat si cu laboratoarele din celelalte submodule (Submodul Endoscopie Digestiva, Submodul Radiologie si Imagistica). In imediata vecinatate a submodulului se vor efectua examenele histopatologice si imunohistochimice, citologice si imunocitochimice, respectiv examene genomice si proteomice complexe ale biopsiilor prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa. I.3.A. Laborator de Chirurgie Experimentala (CEX)

Cercetarea a.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local (peritoneal) induse de chirurgica laparoscopica

Cercetarea a.2 Evaluarea modificarilor raspunsului imun sistemic induse de chirurgia laparoscopica Cercetarea a.3 Evaluarea influentei chiurgiei laparoscopica asupra biologiei tumorilor maligne

peritoneale secundare

Cercetarea a.4 Evaluarea posibilitatilor de stadializare a cancerelor digestive prin prelevare de biopsii, explorare ecografica

I.3.B. Laborator de NOTES Cercetarea b.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local si sistemic in N.O.T.E.S. Cercetarea b.2 Evaluarea fezabilitatii si sigurantei abordului transgastric in N.O.T.E.S. Cercetarea b.3 Evaluarea fezabiltatii si sigurantei abordului transrectal in N.O.T.E.S. Cercetarea b.4 Evaluarea metodelor de explorare peritoneala, biopsie, ecografie in scop de

diagnostic si de stadializare a cancerelor digestive Cercetarea b.5 Evaluarea metodelor de rezectie chirurgicala oncologica a cancerelor digestive in

N.O.T.E.S.

NOTA!!! Temele de cerecetare impreuna cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura, nevoia de echipamente.Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati necesare pentru functionarea echipamentelor-laboratoare-spatii aferente laboratoarelor si „cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Chirurgie Endoscopica precum si legatura acestuia cu celelalte module.

I. Modul Imagistica Digestiva are un puternic caracter de cercetare si diagnostic datorita achizitionarii aparaturii diagnostice avansate unicat in Romania, in completarea celei existente. Modulul cuprinde 3 submodule:

I.1. Submodul de Radiologie si Imagistica I.2. Submodul de Endoscopie DigestivaI.3. Submodul de Chirurgie Endoscopica.

I.1. Submodul Radiologie si Imagistica. In cadrul acestui submodul vor fi utilizate sisteme imagistice complexe, unicat in Romania, de tipul PET-CT, respectiv MRI 3T, combinate cu sisteme imagistice conventionale, precum cele de radiologie digitala. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) combinata cu tomografia computerizata (CT), sau imagistica de fuziune, este una dintre cele mai moderne metode de obtinere a imaginii functionale in scop medical. Metodele traditionale de creare a imaginii (US, CT, MRI) infatiseaza in primul rand relatiile anatomice ale organelor, morfologia sistemelor organice, in imagini tridimensionale de rezolutie tot mai mare, de calitate tot mai buna. Dezavantajul acestora este ca nu se poate stabili daca procesul patologic este malign sau benign

decat daca in structura, dimensiunea sau forma organului in cauza, apar transformari, anomalii. Unicitatea investigatiei PET-CT fata de alte metode de imagistica utilizate in momentul de fata, consta in faptul ca ofera informatii nu numai despre structura anatomica a organelor, dar si despre metabolismul tesuturilor. Dezvoltarea noilor clase de radiofarmaceutice cu substrat metabolic si liganzi de receptori pentru studiul functiilor celulare au extins aplicatiile clinice ale imagistici moleculare PET-CT, oferind informatii diagnostice unice care nu pot fi obtinute prin tehnicile imagistice conventionale CT sau MRI. Prin dezvoltarea noilor radioagenti pozitronici si cu emisie monofotonica incluzand marcarea unor enzime, peptide, medicamente, anticorpi, medicina se afla in pozitia unica de a folosi mecanismele moleculare aflate la baza proceselor fiziopatologice: imagistica apoptozei si a neoangiogenezei a fost transpusa astfel din laboratoarele de cercetare in practica clinica. Imagistica de fuziune PET-CT se aplica pe scara larga in tarile dezvoltate oferind prioritati diagnostice in detectia la nivel molecular a diferitelor forme de cancer, in stadializarea si restadializarea postterapeutica, precum si in apreciera eficientei chimio sau radioterapiei, fiind unanim acceptata ca gold standard in imagistica oncologica. Imagistica prin rezonanta magnetica (MRI) are un rol din ce in ce mai crescut in evaluarea numeroaselor afectiuni abdominale in special in evaluarea pancresului, sistemului biliar ductal si tubului digestiv. Progresele tehnice recente in ceea ce priveste intensitatea campului magnetic, sistemele de hardware si software au permis achizitia de imagini RM care ofera detalii anatomice excelente si nu prezinta artefacte secundare peristaltismului intestinal sau miscarilor respiratorii. Secventele rapide folosite au redus timpul de achizitie, imbunatatind astfel acceptarea de catre pacient si permitand utilizarea mai eficienta a aparaturii. Noile secvente tridimensionale permit achizitia rapida a imaginilor, reducand inregistrarea deficitara a sectiunilor si artefactele de miscare, in timp ce reconstructia multiplanara este imbunatatita. Potentialul imagisticii prin rezonanta magnetica de a oferi detalii anatomice si functionale este in crestere, si noi tehnici, incluzand imagistica prin difuzie si perfuzie, sunt in evaluare. Alte progrese tehnice vor propulsa imagistica prin rezonanta magnetica spre un nou nivel de utilitate in patologia abdominala. De exemplu, optimizarea secventelor (RARE, FISP) au condus la implementarea unei colangiopancreatografii prin rezonanta magnetica de inalta calitate (MRCP) si care a devenit o metoda neinvaziva importanta pentru evaluarea sistemului biliar. Imaginile obtinute in dinamica printr-o combinatie de agenti de contrast administrati intravenos si achizitii tridimensionale, gradient-echo, sau fast breath-hold au condus la un diagnostic mult mai precis al afectiunilor vasculare abdominale. Achizitiile 3D breath-hold permit un diagnostic de precizie al tumorilor mici hepatice. Studii recente sugereaza ca MRI poate fi folosit ca metoda imagistica in cazul colonoscopiei virtuale, in locul computer tomografiei, crescand acuratetea diagnosticului afectiunilor intestinale. Romania este printre putinele tari din Estul Europei in care nu sunt instalate si nu functioneaza echipamente integrate PET-CT si MRI 3T, pacientii din tara noastra fiind privati de aportul benefic al detectiei precoce al diferitelor afectiuni digestive in faza de debut cand tratamentul instituit este eficient, reducandu-se astfel mult costurile de ingrijire si prelungirea vietii.In cadrul Submodulului de Radiologie si Imagistica vor functiona trei laboratoare. Mai jos prezentam laboratoarele si principalele cercetari ce se doresc a fi dezvoltate:I.1.A. Laborator de Imagistica de Fuziune (PET-CT)

Cercetarea a.1: Evaluarea rolului tomografiei prin emisie de pozitroni combinata cu computer tomografia (PET-CT) in diagnosticul la nivel molecular a diferitelor forme de cancer digestiv;

Cercetarea a.2: Evaluarea utilitatii sistemului de fuziune PET-CT in stadializarea si restadializarea pre- si postterapeutica a afectiunilor maligne digestive;

Cercetarea a.3: Testarea fezabilitatii PET-CT pentru evaluarea apoptozei si neoangiogenezei tumorale, la pacientii cu cancere digestive (cancer esofagian, cancer gastric, cancer pancreatic, etc);

Cercetarea a.4: Evaluarea comparativa a PET-CT cu imagistica prin rezonanta magnetica (MRI) pentru evaluarea formatiunilor tumorale digestive;

I.1.B. Laborator de Imagistica prin Rezonanta Magnetica (MRI) Cercetarea b.1: Evaluarea rolului imagisticii prin rezonanta magnetica cu intensitate crescuta a

campului magnetic (MRI 3T), combinata cu examinari cu substanta de contrast si reconstructii 3D, in detectarea precoce si caracterizarea afectiunilor digestive;

Cercetarea b.2: Evaluarea acuratetei MRI in implementarea unor tehnici imagistice moderne, de tipul MRCP (colangipancreatografie RM), colonoscopiei virtuala, spectroscopiei RM, cu rol in diagnosticul precoce al leziunilor maligne digestive;

Cercetarea b.3: Evaluarea fezabilitatii metodelor hibride ecoendoscopie–RM, PET-RM pentru diagnosticul precoce al cancerelor digestive;

Cercetarea b.4: Introducerea unor protocoale multistep de diagnostic modern al afectiunilor digestive, care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical

I.1.C Laborator de Radiologie Digitala (DRX) Cercetarea c.1: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale in detectarea si caracterizarea afectiunilor

digestive; Cercetarea c.2: Evaluarea acuratetei radiologiei digitale pentru diagnosticul si stadializarea

preoperatorie a pacientilor cu cancere esogastrice; Cercetarea c.3: Evaluarea utilitatii radiologiei digitale in montarea de stenturi in patologia maligna

obstructiva a tubului digestiv; Cercetarea c.4: Evaluarea comparativa a colangiopancreatografiei endoscopice retrograde (ERCP)

cu MRCP in diagnosticul patologiei pancreaticobiliareI.2. Submodul Endoscopie Digestiva

Submodulul va permite implementarea unor tehnici endoscopice avansate, in completarea celor existente: autofluorescenta endoscopica (AFI), spectroscopie cu fluorescenta laser (LIFS), cromoendoscopie cu magnificatie (MCE) si mod NBI (narrow band imaging), endoscopie ultrasonografica (EUS) diagnostica si terapeutica, inclusiv cu punctie fina aspirativa si tehnici de tipul elastografiei ecoendoscopice, respectiv endomicroscopie confocala laser (CLE). O parte din aparatura necesara acestui submodul a fost recent achizitionata in cadrul unei Platforme Interdisciplinara de Cercetare pentru Tehnologii Imagistice Microendoscopice Avansate (PYRAMID), proiect finantat in cadrul competitiei PNCDI II, programul Capacitati (2007-2009). Aparatura necesara pentru a fi achizitionata in cadrul proiectului Target completeaza astfel infrastructura de cercetare deja existenta, creand premizele unei functionalitati deosebite atat pentru cercetare, cat si pentru diagnostic si formare profesionala interdisciplinara. Interdisciplinaritatea acestor tehnici va fi asigurata de efectuarea in imediata vecinatate a tehnicilor conexe endoscopiei (examene histopatologice si imunohistochimice, citologice si imunocitochimice, respectiv examene genomice si proteomice complexe ale biopsiilor prelevate sau esantioanleor obtinute prin punctie fina aspirativa). Se vor evalua posibilitatile de examen histopatologic direct al imaginilor endomicroscopice beneficiind de tehnici avansate de telepatologie. In cadrul Submodulului de Endoscopie Digestiva vor functiona patru laboratoare:I.2.A. Laborator de Autofluorescenta Endoscopica (AFI)

Cercetarea a.1: Evaluarea autofluorescentei endoscopice pentru detectia precoce a leziunilor preneoplazice (displazie joasa sau inalta), respectiv a adenocarcinomului esofagian sau gastric.

Cercetarea a.2: Evaluarea autofluorescentei endoscopice pentru screening-ul colonoscopic al pacientilor cu risc mediu si inalt, pentru detectia precoce a leziunilor preneoplazice (polipi colorectali), respectiv a adenocarcinomului de colon.

Cercetarea a.3: Evaluarea pensei biopsie optice tip LIFS (life induced fluorescence spectroscopy) pentru diagnosticul in timp real al leziunilor preneoplazice si neoplazice esogastrice.

I.2.B. Laborator de Cromoendoscopie cu Magnificatie (MCE), inclusiv mod NBI Cercetarea b.1: Evaluarea cromoendoscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru

screening-ul pacientilor cu esofag Barrett, in vederea diagnosticului precoce al adenocarcinomului esofagian.

Cercetarea b.2: Evaluarea gastroscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru screening-ul pacientilor cu leziuni preneoplazice gastrice, pentru detectia adenocarcinomului gastric.

Cercetarea b.3: Evaluarea cromoendoscopiei cu magnificatie, respectiv a modului NBI pentru screening-ul colonoscopic al pacientilor cu risc mediu si inalt, pentru detectia precoce a adenocarcinomului de colon.

Cercetarea b.4: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat. I.2.C. Laborator de Endoscopie Ultrasonografica (EUS)

Cercetarea c.1: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei (inclusiv examinari cu substanta de contrast si reconstructii 3D pentru evaluarea neoangiogenezei) pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancere esogastrice.

Cercetarea c.2: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei (inclusiv cu punctie fina aspirativa, examinari cu substanta de contrast, elastografie ecoendoscopica, examinari 3D, etc.) pentru diagnosticul si stadializarea preoperatorie a pacientilor cu cancer pancreatic.

Cercetarea c.3: Evaluarea acuratetei ecoendoscopiei pentru diagnosticul si stadializarea

preoperatorie a pacientilor cu cancer bronhopulmonar (inclusiv cu examinari complementare ecobronhoscopice).

Cercetarea c.4: Evaluarea utilitatii metodelor hibrid ecografie – tomografie computerizata pentru diagnosticul precoce al cancerului hepatocelular primitiv.

Cercetarea c.5: Evaluarea utilitatii metodelor hibrid ecoendoscopie – tomografie computerizata pentru diagnosticul precoce al cancerului pancreatic.

Cercetarea c.6: Evaluarea utilitatii ecoendoscopiei cu punctie fina aspirativa pentru diagnosticul precoce al cancerelor digestive prin tehnici imunocitochimice si moleculare (microarray, real-time PCR).

Cercetarea c.7: Evaluarea comparativa a utilitatii elastografiei ecoendoscopice cu elastografia ultrasonografica in timp real, pentru evaluarea formatiunilor tumorale hepatice.

Cercetarea c.8: Evaluarea acuratetei programelor intensive de training endoscopic supervizat prin simulatoare dedicate.

I.2.D. Laborator de Endomicroscopie Confocala Laser (CLE) Cercetarea d.1: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in

timp real la pacientii cu esofag Barrett si adenocarcinom esofagian precoce Cercetarea d.2: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in

timp real la pacientii cu leziuni preneoplazice si adenocarcinom gastric precoce Cercetarea d.3: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in

timp real la pacientii cu colita ulcerativa si adenocarcinom colorectal precoce Cercetarea d.4: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in

timp real la pacientii cu infectie cu Helicobacter pylori Cercetarea d.5: Evaluarea utilitatii endomicroscopiei pentru diagnosticul histopatologic in vivo si in

timp real la pacientii cu boala celiaca Cercetarea d.6: Testarea fezabilitatii endomicroscopiei pentru transmisia la distanta in vivo si in

timp real, in vederea consultului histopatologic Cercetarea d.7: Testarea fezabilitatii tehnicilor Doppler OCT cu catetere dedicate endoscopice

pentru evaluarea neoangiogenezei tumorale, la pacientii cu cancere digestive (cancer esofagian, cancer gastric, cancer pancreatic)

I.3. Submodul Chirurgie EndoscopicaSubmodulul va permite efectuarea de cercetari in scopul dezvoltarii aplicatiilor chirurgiei mini-invazive in diagnosticul precoce al afectiunilor maligne. Chirurgia Endoscopica este o noua ramura chirurgicala care urmareste minimizarea cailor de acces in cavitatea peritoneala, pentru abordarea organelor abdominale. Se evita astfel inciziile largi ale peretelui abdominal care aduc un prejudiciu estetic recunoscut, prelungesc durata de spitalizare si de recuperare postoperatorie a pacientului, prezinta risc de infectie postoperatorie si de eventratie. Primul pas a fost realizat prin Chirurgia Laparoscopica (CL) in care accesul in cavitatea peritoneala sa face prin mici orificii, pana la 2 cm diametru, practicate in peretele abdominal antero-lateral. Un al doilea progres a fost realizat prin Chirurgia Endoscopica (CE) Transluminala prin Orificii Naturale (NOTES – Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery). Prin acest tip de abord accesul in cavitatea peritoneala nu se mai face traversand straturile peretelui abdominal ci prin orificiile naturale ale organismului: oral (transgastric), vaginal sau anal (transrectal sau transcolonic). Se anuleaza astfel orice traumatism asupra peretelui abdominal, risc de infectie parietala, de eventratie ulterioara sau orice prejudiciu estetic. Un beneficiu major al chirurgiei endoscopice fata de cea traditionala este scaderea semnificativa a imunodepresiei generale postoperatorii care se pare ca este datorata tocmai minimalizarii agresiunii parietale si peritoneale. Acest avantaj este foarte important la pacientii cu afectiuni maligne unde consecintele unei interventii chirurgicale exploratorii, diagnostice si de stadializare trebuie sa fie minime. Chirurgia Laparoscopica a atins un nivel de dezvoltare apreciabil atat ca tehnologie cat si ca performanta, in timp ce NOTES–ul este abia la inceput de drum, insa perspectivele acesteia din urma sunt teoretic nelimitate. Chirurgia Endoscopica permite astfel explorarea vizuala, imagistica (ecografica), prelevarea de material biologic pentru biopsii avand aplicatii directe in diagnosticul precoce si in stadializarea afectiunilor maligne ale tubului digestiv. Submodulul de Chirurgie Endoscopica va avea doua laboratoare, care vor fi conectate din punct de vedere al fluxului de informatii digitale atat intre ele cat si cu laboratoarele din celelalte submodule (Submodul Endoscopie Digestiva, Submodul Radiologie si Imagistica). In imediata vecinatate a

submodulului se vor efectua examenele histopatologice si imunohistochimice, citologice si imunocitochimice, respectiv examene genomice si proteomice complexe ale biopsiilor prelevate sau esantioanelor obtinute prin punctie fina aspirativa. I.3.A. Laborator de Chirurgie Experimentala (CEX)

Cercetarea a.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local (peritoneal) induse de chirurgica laparoscopica

Cercetarea a.2 Evaluarea modificarilor raspunsului imun sistemic induse de chirurgia laparoscopica Cercetarea a.3 Evaluarea influentei chiurgiei laparoscopica asupra biologiei tumorilor maligne

peritoneale secundare Cercetarea a.4 Evaluarea posibilitatilor de stadializare a cancerelor digestive prin prelevare de

biopsii, explorare ecograficaI.3.B. Laborator de NOTES

Cercetarea b.1: Evaluarea modificarilor raspunsului imun local si sistemic in N.O.T.E.S. Cercetarea b.2 Evaluarea fezabilitatii si sigurantei abordului transgastric in N.O.T.E.S. Cercetarea b.3 Evaluarea fezabiltatii si sigurantei abordului transrectal in N.O.T.E.S. Cercetarea b.4 Evaluarea metodelor de explorare peritoneala, biopsie, ecografie in scop de

diagnostic si de stadializare a cancerelor digestive Cercetarea b.5 Evaluarea metodelor de rezectie chirurgicala oncologica a cancerelor digestive in

N.O.T.E.S.

II. Modul Patologie si Imunologie isi propune sa asigure conditiile pentru desfasurarea activitatii de diagnostic histopatologic, citologic si imunologic de inalta performanta prin utilizarea unor tehnici moderne, cum ar fi cele de coloratii speciale, imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizare in situ prin tehnicile FISH si CISH, analiza computerizata a imaginilor microscopice, flowcitometrie, chemiluminescenta si ELISA. Arsenalul modern de investigare si cercetare in Anatomie Patologica si Citologie include o mare varietate de tehnici dintre care cele mai importante sunt: tehnica de colorare imunohistochimica ("IHC" pe sectiuni la parafina si pe sectiuni la gheata - metoda imunohistochimica rapida pentru diagnostic intraoperator), hibridizarea in situ (fie cu fluorescenta - Fluorescence in Situ Hibridization - FISH, fie cu cromogen -Chromogen in Situ Hibridization - CISH), analiza computerizata a imaginilor microscopice, microdisectia laser si citologia lichida in monostrat.Cu ajutorul acestei mari varietati de metode de investigatie morfologica este posibila parcurgerea unui algoritm de diagnostic morfologic care sa permita:- identificarea primara a proceselor netumorale, preneoplazice si a celor neoplazice maligne- incadrarea corecta a proceselor neoplazice- evaluarea corecta si completa a factorilor implicati in oncogeneza- evaluarea corecta si completa a dezvoltarii tumorale- identificarea si evaluarea factorilor de prognostic- identificarea posibilelor tinte terapeutice eficiente in tratamentul bolii canceroase- evaluarea raspunsului la terapieObiectivele si activitatile de cercetare majore in cadrul acestui modul vor include: 1. Investigatia factorilor de transcriptie (proteine nucleare necesare transcriptiei anumitor gene, unele dintre ele fiind tisular-specifice). Avantajele fata de markerii clasici citoplasmatici, de membrana nucleara sau din spatiul extracelular constau in gradul de specificitate in general mai inalt si in absenta fenomenului de difuziune. De asemenea, de vreme ce localizarea markerului este nucleara, imunoreactia poate fi combinata cu cromogeni diferiti adresati unor markeri citoplasmatici sau de membrana citoplasmatica.2. Evaluarea factorilor de prognostic in diverse neoplazii (Ki67, p53, PCNA, bcl2, VEGF). In patologia tumorala digestiva, de exemplu, a fost evidentiata recent asocierea dintre supraexprimarea stathminei (proteina majora implicata in depolimarizarea microtubulilor) si mutatia genei P53, acestea fiind corelate cu progresia tumorala, prognosticul nefavorabil si aparitia recidivelor in carcinoamele cu origine la nivelul tubului digestiv si al glandelor anexe. Alte exemple sunt oferite de supraexpresia bcl-2 care se asociaza cu un prognostic favorabil in carcinoamele colorectale sau de corelarea expresiei VEGF cu progresia tumorala (indicator al recurentelor si metastazelor) in carcinoamele hepatocelulare.3. Evaluarea repararii ADN si apoptozei, ca functii supresoare ale dezvoltarii tumorale. Este posibil ca formele aberante ale unor gene care controleaza fenomenul apoptotic (cum ar fi BARD1 sau p53), sa nu mai indeplineasca functia genei normale de supresie a dezvoltarii tumorale astfel incit, ele sunt exprimate in

exces in celulele canceroase, reprezentind astfel markeri indicatori ai unui prognostic rezervat.4. Evaluarea angiogenezei care permite tumorilor sa-si rectureze propriul lor suport vascular. Celulele canceroase nu pot forma o masa tumorala mai mare de 1 mm3 deoarece difuziunea oxigenului sau a compusilor nutritivi devine insuficienta in aglomerari celulare cu dimensiuni mai mari decat aceasta. Totusi, semnalele angiogenetice produse de celulele tumorale, ca rezultat al stresului hipoxic si trofic sau ca rezultat al alterarilor oncogenice, conduc la o exprimarea genica aberanta a substantelor care controleaza angiogeneza ceea ce determina, in final, dezvoltrea unui raspuns angiogenetic dezorganizat. Dependenta tumorilor de vascularizatia oferita de celulele endoteliale normale a condus la ipoteza dezvoltarii unor potentiale strategii terapeutice bazate pe inhibitia angiogenezei care ar trebui sa duca la distrugerea vascularizatiei tumorale, cu degradarea perfuziei intratumorale fara insa a avea efectele adverse ale chimioterapiei traditionale.5. Detectarea posibilelor tinte terapeutice in diverse tipuri de tumori maligne. Astfel, receptorul tirozinkinazei, c-erb B2 este un important factor prognostic si o importanta tinta terapeutica, in cancerul mamar si gastric. VEGF constituie de asemenea o tinta terapeutica cu perspective deosebite in tratamentul carcinomului hepatocelular. La fel, detectarea receptorilor ciclooxigenazelor 1 si 2 la pacienti cu polipi colorectali in vederea instituirii terapiei cu AINS previne aparitia malignizarii si evolutia spre carcinomul colorectal.Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evalulare imunologica (flow-citometria sau ELISA). Obiectivele si activitatile majore de cercetare din acest modul includ: (1) Demonstrarea aplicabilitatii si utilitatii flow-citometriei in investigarea afectiunilor digestive prin aprecierea activitatii proliferative tumorale in leziunile colorectale (evaluarea poliploidiei ADN-ului - indexul ADN), prin aprecierea proliferarii celulare in general in cancerele digestive (determinarea antigenului nuclear p105), evaluarea procentuala si in valoare absoluta a populatiilor limfocitare ca indicator al monitorizarii terapeutice.(2) Completarea evaluarii raspunsului imun al pacientilor cu afectiuni digestive prin metoda ELISA care permite aprecierea activitatii subpopulatiilor limfocitare implicate in raspunsul imun umoral si celular prin determinarea in ser a citokinelor secretate de acestea (IL-1, IL-2, IL-6, IL-8, TNF-alfa, IL-10, IL-12 etc), respectiv prin determinarea autoanticorpilor cu diferite specificitati.

Pentru realizarea acestor obiective si activitati de cercetare, in cadrul acestui modul vor functiona doua submodule:

II.1. Submodul de Anatomie Patologica II.2. Submodul de Imunologie

II.1. Submodulul de Anatomie Patologica, va avea in componenta urmatoarele laboratoare si spatii suport:

A. Laboratorul de Histopatologie (HP)B. Laboratorul de Imunohistochimie si Imunocitochimie (L-IHC/ICC)C. Laboratorul de Microdisectie Laser, Hibridizare in situ si Citologie (MdL-CIT-HIS)D. Laboratorul de Analiza Computerizata a Imaginii (L-ACI)E. Sala de Telepatologie – Telemedicina (TELMED)F. Laborator pregatire material documentar pentru cercetare(am modif. Formare cu

Cercetare... nu avem voie cu elemente care sa arata diseminarea si formarea) – (PMDF)

G. Cabinete de documentare si diagnostic – (CDD)H. Secretariat/Server LAN – (SS LAN)I. Spatii de depozitare materiale si reactivi- ce codificare are?

Justificare de ce nu sunt cercetarile pe laboratoare si sunt pe submoduleTrecerea „cercetarilor” pe laboratoare

Submodulul isi propunde sa dezvolte urmatoarele tipuri de cercetari: Cercetarea p.1: Studiul microscopic pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor

nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de colorare uzuale si speciale Cercetarea p.2: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul

leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de imunofluorescenta

Cercetarea p.3: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de marcare imunohistochimica

Cercetarea p.4: Studiul microscopic citologic calitativ si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de colorare uzuale si speciale

Cercetarea p.5: Studiul microscopic citologic calitativ si diagnosticul al leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de marcare imunohistochimica

Cercetarea p.6: Recoltarea de material celular si tisular tintit pentru studiul si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale prin tehnicile histopatologice si citologice

Cercetarea p.7: Recoltarea de material celular si tisular pentru studiul si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale prin tehnici de patologie moleculara

Cercetarea p.8: Studiul morfometric, cantitativ pe preparate incluse la parafina si preparate citologice si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de analiza computerizata a imaginii

III.2. Submodulul de Imunologie, va avea in componenta urmatoarele laboratoare:A. Laboratorul de Flowcitometrie (FLWC)B. Laboratorul de investigare (ELISA)C. Cabinetul de documentare, interpretare si prelucrare a datelor (DIP)D. Camera de primire probe (CPP)

In cadrul acestor laboratoare se vor dezvolata urmatoarele tipuri de cercetari:o Cercetarea i.1: Identificarea unor markeri caracteristici umorali si celulari ai leziunilor

nontumorale si tumorale cu ajutorul citometriei de fluxo Cercetarea i.2: Identificarea unor markeri caracteristici umorali ai leziunilor nontumorale

si tumorale cu ajutorul tehnicii ELISA

II. Modul Patologie si Imunologie Modulul isi propune sa asigure conditiile pentru desfasurarea activitatii de diagnostic histopatologic, citologic si imunologic de inalta performanta prin utilizarea unor tehnici moderne, cum ar fi cele de coloratii speciale, imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizare in situ prin tehnicile FISH si CISH, analiza computerizata a imaginilor microscopice, flowcitometrie, chemiluminescenta si ELISA. Arsenalul modern de investigare si cercetare in Anatomie Patologica si Citologie include o mare varietate de tehnici dintre care cele mai importante sunt: tehnica de colorare imunohistochimica ("IHC" pe sectiuni la parafina si pe sectiuni la gheata - metoda imunohistochimica rapida pentru diagnostic intraoperator), hibridizarea in situ (fie cu fluorescenta - Fluorescence in Situ Hibridization - FISH, fie cu cromogen -Chromogen in Situ Hibridization - CISH), analiza computerizata a imaginilor microscopice, microdisectia laser si citologia lichida in monostrat.Cu ajutorul acestei mari varietati de metode de investigatie morfologica este posibila parcurgerea unui algoritm de diagnostic morfologic care sa permita:- identificarea primara a proceselor netumorale, preneoplazice si a celor neoplazice maligne- incadrarea corecta a proceselor neoplazice- evaluarea corecta si completa a factorilor implicati in oncogeneza- evaluarea corecta si completa a dezvoltarii tumorale- identificarea si evaluarea factorilor de prognostic- identificarea posibilelor tinte terapeutice eficiente in tratamentul bolii canceroase- evaluarea raspunsului la terapieObiectivele si activitatile de cercetare majore in cadrul acestui modul vor include: 1. Investigatia factorilor de transcriptie (proteine nucleare necesare transcriptiei anumitor gene, unele dintre ele fiind tisular-specifice). Avantajele fata de markerii clasici citoplasmatici, de membrana nucleara sau din spatiul extracelular constau in gradul de specificitate in general mai inalt si in absenta fenomenului de difuziune. De asemenea, de vreme ce localizarea markerului este nucleara, imunoreactia poate fi combinata cu cromogeni diferiti adresati unor markeri citoplasmatici sau de membrana citoplasmatica.2. Evaluarea factorilor de prognostic in diverse neoplazii (Ki67, p53, PCNA, bcl2, VEGF). In patologia tumorala digestiva, de exemplu, a fost evidentiata recent asocierea dintre supraexprimarea stathminei (proteina majora implicata in depolimarizarea microtubulilor) si mutatia genei P53, acestea fiind corelate cu progresia tumorala, prognosticul nefavorabil si aparitia recidivelor in carcinoamele cu origine la nivelul tubului digestiv si al glandelor anexe. Alte exemple sunt oferite de supraexpresia bcl-2 care se asociaza cu un prognostic favorabil in carcinoamele colorectale sau de corelarea expresiei VEGF cu progresia tumorala

(indicator al recurentelor si metastazelor) in carcinoamele hepatocelulare.3. Evaluarea repararii ADN si apoptozei, ca functii supresoare ale dezvoltarii tumorale. Este posibil ca formele aberante ale unor gene care controleaza fenomenul apoptotic (cum ar fi BARD1 sau p53), sa nu mai indeplineasca functia genei normale de supresie a dezvoltarii tumorale astfel incit, ele sunt exprimate in exces in celulele canceroase, reprezentind astfel markeri indicatori ai unui prognostic rezervat.4. Evaluarea angiogenezei care permite tumorilor sa-si rectureze propriul lor suport vascular. Celulele canceroase nu pot forma o masa tumorala mai mare de 1 mm3 deoarece difuziunea oxigenului sau a compusilor nutritivi devine insuficienta in aglomerari celulare cu dimensiuni mai mari decat aceasta. Totusi, semnalele angiogenetice produse de celulele tumorale, ca rezultat al stresului hipoxic si trofic sau ca rezultat al alterarilor oncogenice, conduc la o exprimarea genica aberanta a substantelor care controleaza angiogeneza ceea ce determina, in final, dezvoltrea unui raspuns angiogenetic dezorganizat. Dependenta tumorilor de vascularizatia oferita de celulele endoteliale normale a condus la ipoteza dezvoltarii unor potentiale strategii terapeutice bazate pe inhibitia angiogenezei care ar trebui sa duca la distrugerea vascularizatiei tumorale, cu degradarea perfuziei intratumorale fara insa a avea efectele adverse ale chimioterapiei traditionale.5. Detectarea posibilelor tinte terapeutice in diverse tipuri de tumori maligne. Astfel, receptorul tirozinkinazei, c-erb B2 este un important factor prognostic si o importanta tinta terapeutica, in cancerul mamar si gastric. VEGF constituie de asemenea o tinta terapeutica cu perspective deosebite in tratamentul carcinomului hepatocelular. La fel, detectarea receptorilor ciclooxigenazelor 1 si 2 la pacienti cu polipi colorectali in vederea instituirii terapiei cu AINS previne aparitia malignizarii si evolutia spre carcinomul colorectal.Algoritmul de investigare morfologica este completat prin integrarea tehnicilor moderne de evalulare imunologica (flow-citometria sau ELISA). Obiectivele si activitatile majore de cercetare din acest modul includ: (1) Demonstrarea aplicabilitatii si utilitatii flow-citometriei in investigarea afectiunilor digestive prin aprecierea activitatii proliferative tumorale in leziunile colorectale (evaluarea poliploidiei ADN-ului - indexul ADN), prin aprecierea proliferarii celulare in general in cancerele digestive (determinarea antigenului nuclear p105), evaluarea procentuala si in valoare absoluta a populatiilor limfocitare ca indicator al monitorizarii terapeutice.(2) Completarea evaluarii raspunsului imun al pacientilor cu afectiuni digestive prin metoda ELISA care permite aprecierea activitatii subpopulatiilor limfocitare implicate in raspunsul imun umoral si celular prin determinarea in ser a citokinelor secretate de acestea (IL-1, IL-2, IL-6, IL-8, TNF-alfa, IL-10, IL-12 etc), respectiv prin determinarea autoanticorpilor cu diferite specificitati.

Pentru realizarea acestor obiective si activitati de cercetare, in cadrul acestui modul vor functiona doua submodule:

II.1. Submodul de Anatomie Patologica II.2. Submodul de Imunologie

II.1. Submodulul de Anatomie Patologica, va avea in componenta urmatoarele laboratoare si spatii suport:

J. Laboratorul de Histopatologie (HP)K. Laboratorul de Imunohistochimie si Imunocitochimie (L-IHC/ICC)L. Laboratorul de Microdisectie Laser, Hibridizare in situ si Citologie (MdL-CIT-HIS)M. Laboratorul de Analiza Computerizata a Imaginii (L-ACI)N. Sala de Telepatologie – Telemedicina (TELMED)O. Laborator pregatire material documentar pentru cercetare – (PMDF)P. Cabinete de documentare si diagnostic – (CDD)Q. Secretariat/Server LAN – (SS LAN)R. Spatii de depozitare materiale si reactivi NOTA!!! Datorita conexiunilor de cercetare

puternice care exista intre laboratorare „cercetarile” se vor desfasura pe submodul, si nu pe laboratoare cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva

Submodulul isi propunde sa dezvolte urmatoarele tipuri de cercetari: Cercetarea p.1: Studiul microscopic pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor

nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de colorare uzuale si speciale Cercetarea p.2: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul

leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de imunofluorescenta

Cercetarea p.3: Studiul microscopic calitativ pe preparate incluse la parafina si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de marcare imunohistochimica

Cercetarea p.4: Studiul microscopic citologic calitativ si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de colorare uzuale si speciale

Cercetarea p.5: Studiul microscopic citologic calitativ si diagnosticul al leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de marcare imunohistochimica

Cercetarea p.6: Recoltarea de material celular si tisular tintit pentru studiul si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale prin tehnicile histopatologice si citologice

Cercetarea p.7: Recoltarea de material celular si tisular pentru studiul si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale prin tehnici de patologie moleculara

Cercetarea p.8: Studiul morfometric, cantitativ pe preparate incluse la parafina si preparate citologice si diagnosticul leziunilor nontumorale si tumorale cu ajutorul tehnicilor de analiza computerizata a imaginii

NOTA!!! Temele de cerecetare impreunca cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura, nevoia de echipamente.Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati necesare pentru functionarea echipamentelor-laboratoare-spatii aferente laboratoarelor si „cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Patologie precum si legatura acestuia cu celelalte module.

III.2. Submodulul de Imunologie, va avea in componenta urmatoarele laboratoare:E. Laboratorul de Flowcitometrie (FLWC)F. Laboratorul de investigare (ELISA)G. Cabinetul de documentare, interpretare si prelucrare a datelor (DIP)H. Camera de primire probe (CPP)

NOTA!!! Datorita conexiunilor de cercetare puternice care exista intre laboratorare „cercetarile” se vor desfasura pe submodul, si nu pe laboratoare cum este cazul Modului de Imagistica Digestiva

In cadrul acestor laboratoare se vor dezvolata urmatoarele tipuri de cercetari:o Cercetarea i.1: Identificarea unor markeri caracteristici umorali si celulari ai leziunilor

nontumorale si tumorale cu ajutorul citometriei de fluxo Cercetarea i.2: Identificarea unor markeri caracteristici umorali ai leziunilor nontumorale

si tumorale cu ajutorul tehnicii ELISA

NOTA!!! Temele de cerecetare impreunca cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura, nevoia de echipamente.Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati necesare pentru functionarea echipamentelor-laboratoare-spatii aferente laboratoarelor si „cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus.

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului Imunologie precum si legatura acestuia cu celelalte module.

III. Activitatea Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie are caracter de cercetare fundamentala. Prin achizitionarea aparaturii necesare fiecarui submodul din cadrul Modulului de biologie moleculara si biochimie in completarea celei existente este posibila realizarea cercetarii la un inalt nivel tehnic in vederea depistarii de noi markeri de diagnostic, dar si dezvoltarea unor programe de pregatire specifice in cadrul modulului pentru familiarizarea medicilor rezidenti si a doctoranzilor cu tehnica de varf folosita in cadrul acestor laboratoare, tehnici competitive pe plan international. Tehnicile folosite in cadrul modulului vin in completarea tehnicilor de imagistica si a celor de patologie stabilind caracterul de interdisciplinaritate al cercetarilor realizate in cadrul acestui centru.Cercetarile dezvoltate se vor axa pe:1. identificarea unor profile de activitate genetica transcriptionala (Transcriptome) in patologia maligna gastro-intestinala in vederea realizarii unui diagnostic genetic; 2. cuantificarea unor gene specifice celulei canceroase prin hibridizare genomica comparativa; 3. identificarea unor mutatii genetice specifice procesului de malignizare; 4. standardizarea unor teste biochimice de diagnostic precoce; 5. depistarea unor potentiale tinte terapeutice la nivel celular si molecular; 6. determinarea unor markeri proteici (markeri tumorali, citokine, factori de crestere, markeri ai fibrozei, markeri de stres oxidativ) in lichide biologice (ser, plasma) si 7. evaluarea fiabilitatii unor paneluri de markeri genetici si biochimici ca indici de diagnostic neinvaziv in cancerul pancreatic, de colon, hepatic; 8. determinarea unor markeri proteici in extrg54acte tisulare si corelarea acestora cu rezultatele obtinute la analiza lichidelor biologice pentru diagnosticul corect al cancerelor digestive mentionate; 9. dezvoltarea de nanosisteme pentru separarea proteinelor pe baza proprietatilor lor biologice; 10. aplicarea unor detectori moleculari capabili sa “masoare” molecule individuale sau complexe ale

acestora, precum microscopul AFM si microspectroscopul Raman; 11. caracterizarea fenotipica a celulelor canceroase; 12. coroborarea rezultatelor deteminarilor biochimice cu diagnosticul clinic si imagistic si utilizarea lor ca indici de prognostic si monitorizare a eficacitatii terapiei selectate. Obiectivele acestui modul pot fi atinse cu ajutorul unor tehnologii moleculare noi bazate pe analize globale ale expresiei genice: tehnicile microarray dublate de RealTime PCR, hibridizarea genomica comparativa (CGH=comparative genome hybridization) si secventiere ADN (sistemul optic avansat aflat in curs de achizitie), tehnici de separare si analiza a proteinelor de inalta performanta prin MALDI-TOF-MS, AFM si Raman. Prin tehnica AFM (microscop cu forta atomica) poate fi vizualizat un spectru larg de proteine globulare (precum immunoglobuline, feritina, fosforilaza, fosforilazakinaza, membri ai familiei de citocromi P450) si complexe ale acestora, ceea ce face ca, in cadrul acestui proiect, aceasta metoda, impreuna cu tehnici complementare precum MALDI-TOF-MS, metodele fluorescente (microscopie confocala) sau microspectroscopia RAMAN, sa alcatuiasca bazele unei platforme complete de analiza proteomica in vederea identificarii de biomarkeri pentru patologia tumorala digestiva.Activitatea in cadrul Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie se va desfasura in vederea cercetarii avand la baza urmatoarele obiective:

imaginarea, crearea si introducerea unor teste de diagnostic molecular in cancerul digestiv prin introducerea unor tehnologii de ultima ora (bazate pe genomics si proteomics) si transferul rezultatelor din laborator catre clinica, in folosul pacientului;

realizarea de studii pentru initierea unei baze de date a proteinelor implicate in cancer, referitor la modificarea proteomului plasmatic si tisular, cu scopul detectarii unor biomarkeri fiabili pentru: un diagnostic precoce in cancerele digestive; prognostic si monitorizarea terapiei; stabilirea tintelor optime de actiune preventiva si terapeutica;

evaluarea fiabilitatii unor paneluri de markeri proteici (markeri tumorali, citokine, factori de crestere, markeri ai fibrozei) ca indici de diagnostic in cancerele digestive si utilizarea lor ca indici de prognostic si monitorizare a eficacitatii terapiei selectate

stabilirea identitatii celulor maligne prin fenotipizare„Cercetarile” se va desfasura in cadrul urmatoarelor submodule:

III.1. Submodulului de Biologie MolecularaIII.2. Submodulului de Biochimie.

III.1. Submodulul de Biologie Moleculara, isi va desfasura activitatea in cadrul urmatoarelor laboratoare spatii suport:

A. Laborator de Genomica (LG);B. Laborator de Citogenetica (LCG);C. Laborator de Culturi Celulare (LCC);D. Secretariat - Centru de analiza si documentare (SCAD);E. Spatiu de sterilizare (SS);


In cadrul laboratoarelor se vor dezvolta urmatoarele tipuri de cercetari Cercetarea g.1: Detectarea instabilitatii microsatelitice (MSI), a polimorfismelor mononucleotidice (SNP)

si a mutatiilor genelor potential implicate in patologia maligna a tubului digestiv. Cercetarea g.2: Evaluarea starii de metilare si a pierderii starii de heterozigotie (LOH) in tesuturile

malignizate. Cercetarea g.3: Evaluarea simultana a nivelului de activitate pentru sute de gene (microarray) urmata

de validarea rezultatelor prin Real-Time qPCR. Cercetarea g.4: Generarea unor profile ale statusului genetic pentru subiectii sanatosi, cu leziuni

premaligne si maligne. Depistarea unor markeri genetici utilizabili in screening-ul cancerelor digestive

NOTA!!! Temele de cerecetare impreunca cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura, nevoia de echipamente.

Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati necesare pentru functionarea echipamentelor-laboratoare-spatii aferente laboratoarelor si „cercetari”, se poate face la punctul 2.b.3 din studiu de fezabilitate .Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Biologie Moleculara precum si legatura acestuia cu celelalte module.

III.2. Submodulul de Biochimie va avea urmatoarele laboratoare: o Laborator pentru analiza MALDI -TOF (MLD)o Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM)o Laborator pentru masuratori luminiscente (LL)o Laborator pentru microscopie confocala cu doi fotoni (MCF)o Laborator pentru prelucrare probe (LPP)

Acestora li se vor adauga spatiile destinate unui Centru de analiza datelor (CAD), Spatii de depozitare materiale si reactivi (SD) si o sala server (SS).


In cadrul acestui submodul se vor desfasura urmatoarele tipuri de cercetari Cercetarea p.1: Obtinerea de spectre de masa SELDI-TOF ale proteinelor plasmatice de la subiecti

sanatosi. Cercetarea p.2: Obtinerea de spectre de masa SELDI-TOF ale proteinelor plasmatice de la subiecti

supectati de/diagnosticati cu patologie maligna a tubului digestiv. Cercetarea p.3: Analiza datelor obtinute in conditii diferite pentru a stabili sensibilitatea si

specificitatea metodei pentru patologia studiata prin compararea cu alte tipuri de cancer. Cercetarea p.4: Analiza cluster pentru identificarea profilului proteomic corelat semnelor ce indica

risc crescut sau o patologie maligna a tubului digestiv instalata. Cercetarea p.5: Caracterizarea modificarilor proprietatilor unor proteine plasmatice asociate specific

patologiei maligne a tubului digestiv prin determinari de chemiluminiscenta. Cercetarea p.6: Investigarea dinamicii si topografiei proteinelor identificate prin proteomica la nivel

de substructura celulara in stare nativa.

NOTA!!! Temele de cerecetare impreunca cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura, nevoia de echipamente.Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati necesare pentru functionarea echipamentelor-laboratoare-spatii aferente laboratoarelor si „cercetari”, se poate face la punctul 2.B.3s din studiu de fezabilitate .Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului de Biochimie precum si legatura acestuia cu celelalte module.

CADLPP

ModulImagisticaDigestiva

ModulPatologie

Imunologie

ModulTelemedicină

şiInteligenţăArtificială

Flux unidirecţional prelucrare

Flux bidirecţional informaţie

Unitate Prelucrare

Unitate Integrare

SUBMODUL BIOCHIMIEFluxurile activităţilor dePrelucrare, Interpretare

LL

AFM

MCF

MLD

ModulBiologie

Moleculara siBiochimie

IV. Modul Telemedicina si Inteligenta ArtificialaModulul de Telemedicina si Inteligenta Artificiala isi propune sa fie puntea de legatura intre toate celelalte module ale proiectului si sa faciliteze conlucrarea si schimbul de informatii atat intre laboratoarele si disciplinele implicate cat si cu lumea larga, prin intermediul Internetului si a altor metode de diseminare a informatiei.Modulul este complex si include un Submodul de Telecomunicatii si Baze de date cu acces public si privat precum si un Submodul de Inteligenta Artificiala si Prelucrare statistica ce va functiona ca o interfata intre aparatura medicala si bazele de date dezvoltate in cadrul modulelor.In principal, fluxul informational este dirijat dinspre sursele de date medicale (inregistrari text, imagini statice si dinamice) catre Modulul Telemedicina si Inteligenta Artificiala in procesul de colectare si stocare a datelor intr-o baza de date globala. Datele obtinute vor fi prelucrate off-line in cadrul Laboratorului de Procesare Video si restocate sub forma unui set de parametri analitici ce vor fi mai departe analizati statistic in cadrul compartimentului de Prelucrare Statistica, urmand ca in final sa fie analizate in cadrul compartimentului de Inteligenta Artificiala pentru obtinerea diagnosticului automat si elaborarea concluziilor. Scopul final al activitatii Laboratorului de Inteligenta Artificiala si prelucrare statistica este crearea unui flux de prelucrare on-line a informatiei, astfel incat pachetul software integrat, construit pe baza modulelor software corespunzatoare fiecarui sistem inteligent, sa poata furniza diagnosticul automat in timp real imediat ce a fost alimentat cu informatia medicala corespunzatoare.


Modulul de Telemedicina si Inteligenta artificiala va fi compus din doua submodule:III.1. Submodul Telecomunicatii si Baze de Date, cu principalele cercetari orientate catre:

o Cercetarea t.1: achizitionarea de imagini video de la echipamentele medicale (atat imagini statice cat si dinamice) si stocarea lor intr-o mega - baza de date cu acces privat;

o Cercetarea t.2: dezvoltarea unor algoritmi avansati si a unor programe de prelucrare automata a fisierelor video pentru identificarea unui set de parametri utilizabili in testele statistice comparative si de semnificatie, respectiv in sistemele inteligente;

o Cercetarea t.3: prezentarea rezultatelor, prezentari de caz si diseminarea de informatii rezultate din cercetare;

Submodulul Procesare Video si Prelucrare Statistica (Laborator Inteligenta Artificiala / Realitate Virtuala), cu principalele cercetari orientate catre:

o Cercetarea v.1: interpretarea si clasificarea informatiilor pe baza prelucrarilor statistice specifice si tehnicilor avansate de inteligenta artificiala (masini instruibile);

o Cercetarea v.2: proiectarea de sisteme inteligente (neural networks, evolutionary algorithms, classification and decision trees, support vector machines, clustering analysis) si aplicarea sistemelor inteligente in procesarea datelor medicale

o Cercetarea v.3: crearea de pachete software integrate, constituite din modulele software corespunzatoare fiecarui sistem inteligent in prealabil construit, care sa produca diagnosticul automat optim, prin alegerea celui mai performant diagnostic, pe baza competitiei dintre modulele componente.

o Cercetarea v.4: dezvoltarea de tehnologii de modelare virtuala (cum ar fi reconstructia tridimensionala si palparea virtuala) si diagnosticare la distanta (telemedicina).

NOTA!!! Temele de cerecetare impreunca cu principalele categorii de cercetari justifica nevoia de infrastructura, nevoia de echipamente.Vizualizarea legaturii dintre echipamente-utilitati necesare pentru functionarea echipamentelor-laboratoare-spatii aferente laboratoarelor si „cercetari”, se poate face la punctul 2.B.3 din studiu de fezabilitate.Cercetarile vor fi identificate cu ajutorul codificarilor existente mai sus

Schema urmatoare prezinta fluxul de cercetare preconizat a avea loc in cadrul Submodulului Radiologie – Imagistica precum si legatura acestuia cu celelalte module.

III. Activitatea Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie are caracter de cercetare fundamentala. Prin achizitionarea aparaturii necesare fiecarui submodul din cadrul Modulului de biologie moleculara si

biochimie in completarea celei existente este posibila realizarea cercetarii la un inalt nivel tehnic in vederea depistarii de noi markeri de diagnostic, dar si dezvoltarea unor programe de pregatire specifice in cadrul modulului pentru familiarizarea medicilor rezidenti si a doctoranzilor cu tehnica de varf folosita in cadrul

acestor laboratoare, tehnici competitive pe plan international.

Tehnicile folosite in cadrul modulului vin in completarea tehnicilor de imagistica si a celor de patologie stabilind caracterul de interdisciplinaritate al cercetarilor realizate in cadrul acestui centru.

Cercetarile dezvoltate se vor axa pe:1. identificarea unor profile de activitate genetica transcriptionala (Transcriptome) in patologia maligna

gastro-intestinala in vederea realizarii unui diagnostic genetic; 2. cuantificarea unor gene specifice celulei canceroase prin hibridizare genomica comparativa;

3. identificarea unor mutatii genetice specifice procesului de malignizare; 4. standardizarea unor teste biochimice de diagnostic precoce;

5. depistarea unor potentiale tinte terapeutice la nivel celular si molecular; 6. determinarea unor markeri proteici (markeri tumorali, citokine, factori de crestere, markeri ai fibrozei,

markeri de stres oxidativ) in lichide biologice (ser, plasma) si 7. evaluarea fiabilitatii unor paneluri de markeri genetici si biochimici ca indici de diagnostic neinvaziv in

cancerul pancreatic, de colon, hepatic; 8. determinarea unor markeri proteici in extrg54acte tisulare si corelarea acestora cu rezultatele obtinute la

analiza lichidelor biologice pentru diagnosticul corect al cancerelor digestive mentionate; 9. dezvoltarea de nanosisteme pentru separarea proteinelor pe baza proprietatilor lor biologice;

10. aplicarea unor detectori moleculari capabili sa “masoare” molecule individuale sau complexe ale acestora, precum microscopul AFM si microspectroscopul Raman;

11. caracterizarea fenotipica a celulelor canceroase; 12. coroborarea rezultatelor deteminarilor biochimice cu diagnosticul clinic si imagistic si utilizarea lor ca

indici de prognostic si monitorizare a eficacitatii terapiei selectate.

Obiectivele acestui modul pot fi atinse cu ajutorul unor tehnologii moleculare noi bazate pe analize globale ale expresiei genice: tehnicile microarray dublate de RealTime PCR, hibridizarea genomica

comparativa (CGH=comparative genome hybridization) si secventiere ADN (sistemul optic avansat aflat in curs de achizitie), tehnici de separare si analiza a proteinelor de inalta performanta prin MALDI-TOF-MS,

AFM si Raman.

Prin tehnica AFM(ce inseamna AFM?) poate fi vizualizat un spectru larg de proteine globulare (precum immunoglobuline, feritina, fosforilaza, fosforilazakinaza, membri ai familiei de citocromi P450) si complexe

ale acestora, ceea ce face ca, in cadrul acestui proiect, aceasta metoda, impreuna cu tehnici complementare precum MALDI-TOF-MS, metodele fluorescente (microscopie confocala) sau

microspectroscopia RAMAN, sa alcatuiasca bazele unei platforme complete de analiza proteomica in vederea identificarii de biomarkeri pentru patologia tumorala digestiva.

Activitatea in cadrul Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie se va desfasura in vederea cercetarii avand la baza urmatoarele obiective:

imaginarea, crearea si introducerea unor teste de diagnostic molecular in cancerul digestiv prin introducerea unor tehnologii de ultima ora (bazate pe genomics si proteomics) si transferul

rezultatelor din laborator catre clinica, in folosul pacientului; realizarea de studii pentru initierea unei baze de date a proteinelor implicate in cancer, referitor la

modificarea proteomului plasmatic si tisular, cu scopul detectarii unor biomarkeri fiabili pentru: un diagnostic precoce in cancerele digestive; prognostic si monitorizarea terapiei; stabilirea tintelor

optime de actiune preventiva si terapeutica; evaluarea fiabilitatii unor paneluri de markeri proteici (markeri tumorali, citokine, factori de crestere,

markeri ai fibrozei) ca indici de diagnostic in cancerele digestive si utilizarea lor ca indici de prognostic si monitorizare a eficacitatii terapiei selectate

stabilirea identitatii celulor maligne prin fenotipizare

„Cercetarile” se va desfasura in cadrul urmatoarelor submodule:

III.1. Submodulului de Biologie Moleculara

III.2. Submodulului de Biochimie.

III.1. Submodulul de Biologie Moleculara, isi va desfasura activitatea in cadrul urmatoarelor laboratoare spatii suport:F. Laborator de Genomica (LG);

G. Laborator de Citogenetica (LCG);H. Laborator de Culturi Celulare (LCC);

I. Secretariat - Centru de analiza si documentare (SCAD);J. Spatiu de sterilizare (SS);

In cadrul laboratoarelor se vor dezvolta urmatoarele tipuri de cercetari Cercetarea g.1: Detectarea instabilitatii microsatelitice (MSI), a polimorfismelor mononucleotidice (SNP)

si a mutatiilor genelor potential implicate in patologia maligna a tubului digestiv. Cercetarea g.2: Evaluarea starii de metilare si a pierderii starii de heterozigotie (LOH) in tesuturile

malignizate. Cercetarea g.3: Evaluarea simultana a nivelului de activitate pentru sute de gene (microarray) urmata

de validarea rezultatelor prin Real-Time qPCR. Cercetarea g.4: Generarea unor profile ale statusului genetic pentru subiectii sanatosi, cu leziuni

premaligne si maligne. Depistarea unor markeri genetici utilizabili in screening-ul cancerelor digestiveIII.2. Submodulul de Biochimie va avea urmatoarele laboratoare:

o Laborator pentru analiza MALDI -TOF (MLD)o Laborator pentru microscopie cu forta atomica (AFM)

o Laborator pentru masuratori luminiscente (LL)o Laborator pentru microscopie confocala cu doi fotoni (MCF)

o Laborator pentru prelucrare probe (LPP) Acestora li se vor adauga spatiile destinate unui Centru de analiza datelor (CAD), Spatii de depozitare

materiale si reactivi (SD) si o sala server (SS).

In cadrul acestui submodul se vor desfasura urmatoarele tipuri de cercetari Cercetarea p.1: Obtinerea de spectre de masa SELDI-TOF ale proteinelor plasmatice de la subiecti

sanatosi. Cercetarea p.2: Obtinerea de spectre de masa SELDI-TOF ale proteinelor plasmatice de la subiecti

supectati de/diagnosticati cu patologie maligna a tubului digestiv. Cercetarea p.3: Analiza datelor obtinute in conditii diferite pentru a stabili sensibilitatea si

specificitatea metodei pentru patologia studiata prin compararea cu alte tipuri de cancer. Cercetarea p.4: Analiza cluster pentru identificarea profilului proteomic corelat semnelor ce indica

risc crescut sau o patologie maligna a tubului digestiv instalata. Cercetarea p.5: Caracterizarea modificarilor proprietatilor unor proteine plasmatice asociate specific

patologiei maligne a tubului digestiv prin determinari de chemiluminiscenta. Cercetarea p.6: Investigarea dinamicii si topografiei proteinelor identificate prin proteomica la nivel

de substructura celulara in stare nativa.

IV. Modul Telemedicina si Inteligenta Artificiala

Modulul de Telemedicina si Inteligenta Artificiala isi propune sa fie puntea de legatura intre toate celelalte module ale proiectului si sa faciliteze conlucrarea si schimbul de informatii atat intre

laboratoarele si disciplinele implicate cat si cu lumea larga, prin intermediul Internetului si a altor metode de diseminare a informatiei.

Modulul este complex si include un Submodul de Telecomunicatii si Baze de date cu acces public si privat precum si un Submodul de Inteligenta Artificiala si Prelucrare statistica ce va functiona ca o

interfata intre aparatura medicala si bazele de date dezvoltate in cadrul modulelor.

In principal, fluxul informational este dirijat dinspre sursele de date medicale (inregistrari text, imagini statice si dinamice) catre Modulul Telemedicina si Inteligenta Artificiala in procesul de colectare si stocare a datelor

intr-o baza de date globala. Datele obtinute vor fi prelucrate off-line in cadrul Laboratorului de Procesare Video si restocate sub forma unui set de parametri analitici ce vor fi mai departe analizati statistic in cadrul compartimentului de Prelucrare Statistica, urmand ca in final sa fie analizate in cadrul compartimentului de

Inteligenta Artificiala pentru obtinerea diagnosticului automat si elaborarea concluziilor. Scopul final al activitatii Laboratorului de Inteligenta Artificiala si prelucrare statistica este crearea unui flux de prelucrare

on-line a informatiei, astfel incat pachetul software integrat, construit pe baza modulelor software corespunzatoare fiecarui sistem inteligent, sa poata furniza diagnosticul automat in timp real imediat ce a

fost alimentat cu informatia medicala corespunzatoare.

Modulul de Telemedicina si Inteligenta artificiala va fi compus din doua submodule:

III.1. Submodul Telecomunicatii si Baze de Date, cu principalele cercetari orientate catre:o Cercetarea t.1: achizitionarea de imagini video de la echipamentele medicale (atat

imagini statice cat si dinamice) si stocarea lor intr-o mega - baza de date cu acces privat;

o Cercetarea t.2: dezvoltarea unor algoritmi avansati si a unor programe de prelucrare automata a fisierelor video pentru identificarea unui set de parametri utilizabili in testele

statistice comparative si de semnificatie, respectiv in sistemele inteligente;o Cercetarea t.3: prezentarea rezultatelor, prezentari de caz si diseminarea de informatii

rezultate din cercetare; Submodulul Procesare Video si Prelucrare Statistica (Laborator Inteligenta Artificiala /

Realitate Virtuala), cu principalele cercetari orientate catre:o Cercetarea v.1: interpretarea si clasificarea informatiilor pe baza prelucrarilor statistice

specifice si tehnicilor avansate de inteligenta artificiala (masini instruibile);o Cercetarea v.2: proiectarea de sisteme inteligente (neural networks, evolutionary

algorithms, classification and decision trees, support vector machines, clustering analysis) si aplicarea sistemelor inteligente in procesarea datelor medicale

o Cercetarea v.3: crearea de pachete software integrate, constituite din modulele software corespunzatoare fiecarui sistem inteligent in prealabil construit, care sa

produca diagnosticul automat optim, prin alegerea celui mai performant diagnostic, pe baza competitiei dintre modulele componente.

o Cercetarea v.4: dezvoltarea de tehnologii de modelare virtuala (cum ar fi reconstructia tridimensionala si palparea virtuala) si diagnosticare la distanta (telemedicina).

IV. Contributia infrastructurii la cresterea performantei in cercetare si pentru intensificarea colaborarilor internationale

Acest proiect este pe deplin in concordanta cu aria tematica S&T 1 a programului FP7. Folosirea tehnicilor imagistice de ultima generatie va permite crearea unui curent unificator, cu integrarea cercetatorilor tineri in obiectivele si aria tematica a FP7. Aceasta cercetare va acumula, cu certitudine, o importanta cantitate de informatie, care ne va permite sa dezvoltam metodologia pentru evaluarea minim-invaziva a cancerelor digestive, prin tehnici avansate de diagnostic (PET/CT, MRI, endomicroscopie confocala laser, autofluorescenta, ecoendoscopie). Obiectivele propuse in cadrul centrului de cercetare si formare sunt in conformitate cu obiectivele generale ale programelor de cercetare din Romania, pentru ca ele permit dezvoltarea cercetarilor fundamentale aplicate pentru prevenirea unui grup de boli cu impact major, dezvoltarea cunostintelor in domeniul stiintelor

medicale fundamentale, folosirea retelei de informatica medicala cu administrarea optima a informatiilor incluse intr-o retea academica si implementarea tehnicilor moderne de telemedicina care sa permita eradicarea diferentelor fata de nivelul serviciilor medicale europene. Integrarea in programul european de cercetare si imbunatatirea potentialului de cercetare in interiorul proiectului va fi asigurat de colaborarea constanta intre participantii la proiect si alte departamente de gastroenterologie, imagistica medicala si informatica medicala: Laboratory of Endoscopy and Department of Gastroenterology and Hepatology, University Hospital Aarhus, Denmark; Laboratory of Gastrointestinal Endoscopy and Department of Surgical Endoscopy, Gentofte University Hospital, Copenhagen, Denmark; University Group for Healthcare Modelling, University of Westminster, London, United Kingdom; etc.Integrarea laboratoarelor de de imagistica prin tehnici endoscopice in reteaua de formare a societatii europene de Endoscopie Digestiva (ESGE) va permite formarea (training-ul) de specialisti straini in cadrul centrului de cercetare, respectiv formarea de specialisti romani in centre de prestigiu din Europa sub egida NEEG si ESGE. Activitatea laboratorului de ecoendoscopie existent se poate reflecta deja prin crearea unui CD si a unui website interactiv si dinamic de ecoendoscopie liniara, www.EUSAtlas.ro care are deja utilizatori inregistrati din Romania si strainatate (SUA, Franta, Olanda, Danemarca, Suedia, Germania, Ungaria, Mexic, Taiwan, Thailanda, Vietnam, India, China, Venezuela, Egipt, etc.), cu peste 16000 de vizite individuale, contribuind astfel in permanenta la diseminarea rezultatelor cercetarilor personale si la cresterea prestigiului clinicii. CD-ul si website-ul au fost premiate cu Marele Premiu Gheorghe Badea, premiul anual al Societatii Romane de Ultrasonografie in Medicina si Biologie, decernat la al II-lea Congres National de Ultrasonografie, Cluj Napoca, 28-29 mai 2005. Mai mult extinderea site-ului cu imagini si filme ale unor tehnici noi de endoscopie dezvoltate prin finantarea proiectului ar permite cresterea popularitatii si diseminarii prin aceasta activitate.Cercetatorii din cadrul modulului de Patologie si Imunologie vor continua acordurile de colaborare si parteneriat stabilite de-a lungul timpului cu institutii de cercetare si invatamant din spatiul european: Departamentul de Patologie de la Forschungszentrum Borstel, UICC-TPCC, Charité Berlin, Institute of Pathology, Dipartamento di Scienze Biomediche e Oncologia Umana, Sezione di Anatomia Patologica, Universitatea Torino, Departamentul de Patologie al Institutului Bergonié din Bordeaux (condus de Profesorul Jean-Michel COINDRE, coordonator al anatomopatologilor din Grupul Francez de Studiu al Sarcoamelor; departamentul constituie laboratorul de anatomie patologica al Centrului Regional de Lupta contra Cancerului din Sud-Vestul Frantei), Departamentul de Patologie al Facultatii de Medicina a Universitatii din Ioannina.Datele analizate vor permite raspandirea larga a informatiei prin articole care vor fi publicate in extenso in reviste indexate ISI / Medline, prin lucrarile care vor fi prezentate la congresele nationale si internationale, respectiv prin realizarea materialelor de educatie medicala contina (CD-uri, DVD-uri, site-uri web). Valorificarea optima a potentialului stiintific al cercetatorilor din UMF Craiova, in special prin cresterea numarului de articole indexate ISI / Medline, va determina reducerea decalajelor dintre cercetarea fundamentala din Romania si UE. Integrarea in programul european de cercetare si imbunatatirea potentialului de cercetare in interiorul proiectului va fi asigurat de colaborarea constanta intre participantii la proiect si alte departamente europene de gastroenterologie, imagistica medicala si informatica medicala;Identificarea precoce a cancerelor digestive va permite cu siguranţă scăderea semnificativă a morbidităţii şi mortalităţii induse de aceste boli, scăderea numărului de intervenţii chirurgicale inutile prin selecţia exactă a subgrupurilor de pacienţi, şi nu în ultimul rând scăderea costurilor mari determinate de managementul defectuos şi incomplet al acestor pacienţi. Identificarea rapidă a prezenţei sau absenţei riscului de boala, respectiv a leziunilor preneoplazice sau neoplazice (cancer precoce în situ sau cancer avansat invaziv) vor permite nu numai diagnosticul precoce, dar şi tratamentul potenţial curativ al leziunilor detectate precoce, cu implicaţii majore în scăderea morbidităţii şi mortalităţii induse de cancerele digestive. In concluzie, proiectul este extrem de important pentru integrarea Romaniei in aria de cercetare europeana, deoarece creaza prin modulul de imagistica accesul la tehnologii care lipsesc in momentul actual in Romania: PET-CT, autofluorescenta endoscopica, etc. Modulul de patologie si imunologie va permite integrarea tehnicilor conventionale de tipul colorarii imunohistochimice sau hibridizarii in situ, cu tehnici recente, efectuate in premiera in Romania: analiza computerizata a imaginilor microscopice, microdisectia laser, si citologia lichida in monostrat. Prin modulul de bilogie moleculara si biochimie sunt acoperite hiatus-uri extrem de importante in Romania, reprezentate de introducerea tehnologiilor de real-time PCR si secventiere ADN, respectiv a tehnicilor de cuantificare a proteinelor de tip MALDI si

http://www.EUSAtlas.ro/

analiza prin microscopie confocala cu doi fotoni si microscopie cu forta atomica. Infrastructura dezvoltata in cadrul acestui proiect va permite in mod cert participarea la proiecte de cercetare in parteneriat cu implicarea urmatoarelor universitati din strainatate care si-au exprimat intentia in acest sens: De verificat care raman!!!Copenhagen University, DENMARK, Prof. Dr. Peter VilmannAalborg University, DENMARK, Prof. Dr. Hans GregersenBergen University, NORWAY, Prof. Dr. Odd Helge GiljaWestminster University London, ENGLAND, Prof. Dr. Elia El-DarziHamburg University, GERMANY, Prof. Dr. G. HuberInstitutul Karolinska, SUEDIA, Prof. Dr. Doc. Anica DricuUniversitatea Ernst-Moritz-Arndt Greifswald, Prof. Dr. A. P. Wagner (anexe scrisori de parteneriat)Va anexam acordurile de principiu privind viitoare cercetari ce pot fi desfasurate in parteneriat(Anexa...X)

Contextul proiectului(se va preciza dacă proiectul pentru care se solicită finanţarea este o componentă a unei infrastructuri mai complexe; se va descrie situaţia pe plan naţional în domeniu; se va prezenta contextul internaţional al proiectului astfel încât să se poată determina nivelul de performanţă al infrastructurii propuse.)

I. Poiectul pentru care se solicita finantarea este o componneta a unei infrastructuri mai complexe

II. Contextul international al proiectului si nivelul de perfornanta al infrastructurii propuse

Va rog sa aruncati un ochi pe aici..poate mai adaugam ceva la „nivelul de performanta al infrastructurii propuse”(caracterul „state of the art”)- poate de scos mai mult in evidenta partea cu PET-CTPe plan international utilizarea inovatiilor tehnologice in medicina a dus la cresterea constanta a cheltuielilor in sistemul sanitar. Aceasta tendinta va duce la cresterea duratei medii de viata care la rindul ei va duce la dorinta de a avea tratamente mai bune si cea mai buna medicatie. Paralel cu aceasta dezvoltare a aparut si a noua disciplina, economia sanitara care canalizeaza resursele economice spre o folosure cit mai eficienta. Parte a acestui concept este diagnosticul modern care va permite o alocare optima a resurselor umane si materiale prin realizarea unei terapii individualizate. In acelasi timp diagnosticul modern, cu precadere imagistic si molecular, este o sursa de noi teste inovative legate de noi cunostinte legate de mecanismele bolilor fundamentale. Imagistic, tehnicile moderne aflate in uz curent pe plan international includ metode endoscopice precum autofluorescenta endoscopica, endomicroscopia confocala laser, ecoendoscopia, cromoendoscopia cu magnificatie si tomografia cu coerenta optica. In economia managementului cancerelor digestive ale tractului superior stabilirea gradului de malignizare (staging) se face prin tomografie computerizata (CT) si examinare ecoendoscopica cu prelevare de biopsii pentru examenul anatomo-patologic. Diagnosticul modern care beneficiaza de metode noi adaptate din biologia celulara si biochimie, este canalizat pe elucidarea mecanismelor moleculare ale patologiei clinice si are ca scop identificarea de tinte moleculare in vederea testarii de noi medicamente. Dintre noile tehnologicii imagistice foloste in acest scop si devenite standard in dotarea laboratoarelor de investigatie enumeram microdisectia laser si microscopie confocala laser. In domeniul analitic, tehnologii de identificarea markerilor tumorali prin spectrometria de masa de inalta rezolutie Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS) si Microscopia de Forta Atomica (ATM) precum si tehnonologii de identificare de grupuri de gene care colectiv caracterizeaza un tip de cancer (DNA microarrays, Genomics), au devenit rutina in laboratorul de investigatii moleculare modern. La nivel de cercetare ne aflam in domeniul utilizarii tehnologiilor informatice in crearea de interfete om-masina. Cel mai bun exemplu este crearea de retele neuronale artificiale care sa fie controlate de biocurenti derivati din

creierul uman.

Tehnicile imagistice recent introduse in centrele de referinta din strainatate, incluzand metode endoscopice, radiologice si imagistice “state-of-the-art” creaza premisele unui diagnostic precoce al patologiei digestive in special maligne cu posibilitatea aplicarii de terapii cu intentie curativa. Dintre metodele endoscopice recente mentionam autofluorescenta endoscopica, spectroscopia cu fluorescenta laser, cromoendoscopia cu magnificatie (inclusiv in mod NBI), tomografia cu coerenta optica si endomicroscopia confocala laser. Ecoendoscopia permite suplimentar si stadializarea leziunilor maligne identificate prin tehnicile „red-flag” amintite, in special prin utilizarea de miniprobe cu frecventa inalta. Dezvoltarea examinarilor ecoendoscopice, folosind tehnici recente (examinari cu substanta de contrast, elastografie, reconstructii 3D, etc.), respectiv dezvoltarea sistemelor imagistice hibride de tip (CT-EUS, respectiv MR-EUS), vor permite alinierea studiilor clinice la tendintele mondiale in domeniu. Combinarea acestor tehnici endoscopice, precum si studiile comparative vor clarifica rolul acestor metode pentru analiza structurii si vascularizatiei leziunilor premaligne si maligne, evident in combinatie cu tehnicile anatomo-patologice si de biologie moleculara. Implementarea acestor tehnici de diagnostic precoce va beneficia in plus de posibilitatea efectuarii unor proceduri terapeutice experimentale minim-invazive, de chirurgie endoscopica transluminala (NOTES).Introducerea in premiera in Romania a unui sistem de tomografie cu emisie de pozitroni (PET) combinata cu tomografia computerizata (CT) va permite localizarea corecta a tumorilor prin PET, cu respectarea detaliilor anatomice oferita de CT. Mai mult prezenta acestor metode imagistice va permite dezvoltarea de metode hibride (PET-CT, EUS-CT, EUS-MR, etc.), dezvoltate in combinatie cu metode complexe de analiza a imaginilor, bazate pe tehnici de inteligenta artificiala care vor oferi un suport decizional in algoritmii de diagnostic medical. Combinatia dintre metodele endoscopice „state-of-the-art”, respectiv PET-CT si MR-3T va fi unicat in Romania, permitind realizarea de cercetari inter-disciplinare in domeniul cancerelor digestive.Tehnicile si aparate strict necesare pentru stabilirea unui diagnostic precoce, care vizeaza patologia (imunohistochimie si imunocitochimie, hibridizarea in situ, microdisectie laser, microscopia laser cu doi fotoni, etc.) si biologia moleculara si biochimia, nu sunt foarte raspandite sau lipsesc din Romania, in special din regiunea Oltenia. Trebuie mentionat ca tehnicile de microdisectie laser si microscopie confocala laser sunt tehnici de ultima ora ele reprezentind o noutate absoluta in tara noastra. Pentru identificarea si caracterizarea unor markeri de progresie maligna si a tintelor terapeutice se vor utiliza de asemenea metode si aparate de ultima generatie: DNA Arrays, CGH, MALDI-TOF-MS, microscop AFM, etc. De asemenea propunerea de realizare a investigatiei morfologice si imunologice, intr-un modul integrat, care, la rindul lui, ofera materialul necesar si se conecteaza cu modulul de investigare genomica si proteomica, are prioritate absoluta, nefiind utilizata pana la ora actuala in Romania.Diagnosticul modern anatomo-patologic a inregistrat mari progrese in privinta specificitatii coloratiei prin aparitia anticorpilor dedicati pentru diagnostic si cercetare. In particular colectia de anticorpi destinati diagnosticului vizand cancerul creste din zi in zi. Tesutul canceros este heterogen si rezultatele cercetarilor din ultimii ani au aratat ca un diagnostic corect presupune vizualizarea simultana a 3-4 anticorpi. Aceasta este posibila numai prin folosirea microscopiei confocale laser care permite excitarea cu 4 lungimi de unda diferite. Un progres substantial s-a inregistrat prin aparitia microscopului laser cu doi fotoni care, pe langa studiul simultan al mai multor anticorpi, permite si urmarirea dinamicii de interactie a markerilor tumorali in tesutul nativ pe o durata apreciabila (3-4 saptamani). Microscopia confocala laser permite astfel reconstructii tridimensionale care ofera o imagine in spatiu conforma cu realitatea din tesut. De exemplu, cu ajutorul microscopiei laser se pot obtine imagini tridimensionale ale vaselor nou formate (neoanagiogenezei), proces esential in evolutia tesutului malign. Microscopul laser cu doi fotoni va fi unic in tara.Prin omogenizarea tesutului tumoral si analiza biochimica se obtin de multe ori rezultate contradictorii intre studiile realizate de diferite colective de cercetare din domeniul medical. Cauza este, din nou, heterogeneitatea tesutului tumoral care contribuie cu pondere diferita la rezultatul final. Din acest motiv, sunt necesare un criotom pentru sectionarea tesuturilor prelevate si un microscop laser pentru microdisectie. Celulele izolate sunt preluate de platforma de real-time PCR si expresie genica si analizate. O alte directie de cercetare la nivel international este analiza moleculara prin metode biochimice a materialului furnizat de celulele canceroase. Cercetarile din ultimii 5 ani au aratat ca fiecare tip de

cancer este caracterizat prin expresia a 200-300 gene. Aceste gene au dus la conceptia curenta de „semnatura genetica” care este specifica fiecarui tip de cancer. Ne asteptam ca aceste gene sa constituie foarte curand baza diagnosticului molecular care probabil va aduce cu sine si o noua clasificare a cancerelor. Pentru identificarea acestor cataloage de gene care colectiv caracterizeaza un tip de cancer se va utiliza platforma de Genomics (DNA microarrays). Este necesara validarea si cuantificarea genelor identificate prin “Genomics” prin real-time PCR (RT-PCR). Laboratorul de genomica va fi unica in Oltenia.Analiza genica a inregistrat progrese atat de mari incat a inceput sa fie automatizata. Automatizarea acestei tehnici a facut posibila secventierea genomului uman, o realizare extraordinara a acestui secol. In acelasi timp trebuie sa fim constienti ca o gena reprezinta doar o informatie, efectorul este proteina. Automatizarea proceselor de separare si identificare a proteinelor este infinit mai dificila, proteinele fiind structuri deosebit de heterogene. In pofida acestor dificultati de ordin principial si analiza proteomului a inregistrat progrese importante. Pe linga imbunatatiri in rezolutia electroforezei bidimensionale clasice, progrese esentiale s-au facut si prin aparitia unor Protein-Chip (in analogie cu DNA chips) pentru separarea proteinelor. Markerii tumorali pot fi apoi identificati prin Matrix Array Laser/Desorption Ionization Time of Flight Mass Spectrometry (MALDI-TOF-MS). Tehnica va fi unica in Romania. Pentru caracterizarea in vitro a tesutului malign se vor utiliza culturi de celule cu prelevarea de grupuri celulare sau celule individuale ce urmeaza a fi transferate pentru studiul molecular. Culturile in vitro reprezinta un pas extrem de important in caracterizarea celulara, biochimica si moleculara a tintelor terapeutice. In acelasi timp modelul in vitro ne ofera informatii privind evolutia in termeni moleculari a procesului de malignizare. In plus, modelul in vitro este prima treapta in dezvoltarea de noi medicamente anti-canceroase.. Pentru realizarea acestor obiective se va utiliza tehnica de microscopie cu doi fotoni, tehnica ce este recomandata, in special, datorita lipsei de efecte nocive asupra celulelor, ceea ce permite observatia un timp mai indelungat, precum si microscopia AFM, tehnici unice in Oltenia. Utilizarea tehnologiilor informatice din domeniul sistemelor inteligente (de exemplu, retelele neuronale artificiale, algoritmii evolutivi, masinile cu suport vectorial, algoritmii de clustering, arborii de clasificare si decizie etc.) este in stadiu incipient pe plan mondial, mai ales in domeniul studiului datelor imagistice pentru obtinerea diagnosticului automat, care actualmente este de abia in faza de elaborare. Acest fapt s-a datorat atat complexitatii procesarii prin mijloace de Inteligenta Artificiala a datelor aferente imaginilor medicale, cat si slabei legaturi dintre specialistii IT si medici. O astfel de dezvoltare in cadrul acestui proiect are mari sanse de a deveni pionierat pe plan mondial, daca se realizeaza in timp util. In plus, din punct de vedere financiar, costurile sunt relativ reduse, reducandu-se doar la sisteme informatice relativ ieftine, referinte bibliografice (carti si articole de specialitate) si softuri de prelucrare a imaginilor. In cadrul modulului de Inteligenta Artificiala se prevede optimizarea algoritmilor cunoscuti, precum si dezvoltarea de noi variante de algoritmi pentru sistemele inteligente, special proiectati sa proceseze imaginile digitale din acest domeniu. Astfel, costurile cu procurarea de software specializat vor fi diminuate semnificativ. Identificarea precoce a cancerelor digestive va avea ca rezultat direct scaderea semnificativa a morbiditatii si mortalitatii induse de aceste boli, scaderea numarului de interventii chirurgicale inutile prin selectia exacta a subgrupurilor de pacienti, si nu in ultimul rand scaderea costurilor mari determinate de managementul defectuos si incomplet al acestor pacienti. Identificarea rapida a prezentei sau absentei riscului de boala, respectiv a leziunilor preneoplazice sau neoplazice (cancer precoce in situ sau cancer avansat invaziv) vor permite nu numai diagnosticul precoce, dar si tratamentul potential curativ al leziunilor detectate precoce, cu implicatii majore in scaderea morbiditatii si mortalitatii induse de cancerele digestive. Identificarea markerilor prognostici si stratificarea grupurilor de pacienti va permite ameliorarea algoritmilor diagnostici, crescand eficienta deciziilor medicale si implicit supravietuirea pacientilor cu afectiuni oncologice digestive.

Descrierea componentelor proiectului(se vor descrie componentele proiectului – exemplu construcţie clădire nouă, modernizare laboratoare existente, achiziţie echipamente de CD, etc; se vor prezenta echipamentele CD cu valori mai mari de

100.000 euro; se vor oferi elemente care să permită aprecierea nivelului de performanţă a echipamentelor; pe cât posibil se va descrie distribuţia naţională a unor echipamente similare.)

I. Componentele de investitie ale proiectului

I.1. Constructie cladire in Locatia BSe doreste realizarea unei constructi in Locatia B (B-dul 1 Mai, nr. 66, Craiova) cu caracteristicile S+P+3E, cu Hmax 14,50 m (fata de cota terenului), cu suprafata construita de 445 mp si cu suprafata desfasurata construita de 2250 mp. Constructia va avea un sitem structural din BA, cadre din BA, grinzi si plansee din BA, si sistem de acoperire cu terasa termoizolanta si hidroizolanta. Constructia va avea bransamente la :- sistemul de alimentare cu apa;- sistemul de canalizare, ape uzate si menajere;- sistemul de canalizare, ape pluviale;- sistemul de energie electrica/telefonie/internet- sistemul de alimentare cu gaze;

NOTA!!! Informatii referitoare la cladire puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Constructie cladire in Locatia B”

I.2. Realizarea de amenjari normale si speciale in locatiile A si B ale proiectuluiSe doreste realizarea a doua tipuri de amenajari:

amenajari speciale , pentru camere albe, (in Locatia A, Str. Petru Rares, nr. 2, Craiova) reglementate prin standardul SR EN 12128/ aprilie 2003, standard referitor la nivelurile de siguranta ale laboratoarelor microbiologice, zone de risc, situatii si cerinte de siguranta. Aceste amenajari vor fi realizate pentru laboratoarele Submodulului de Biologie Moleculara (SS, SR, SC, LCC, LCG, LG, CR) si pentru laboratoarele Submodulului de Biochimie (MLD, LPP, SD, MCF).

amenajari normale – aceste amenajari (zugraveli, inlocuire instalatii electrice si termice, inlociure parchet, sisteme izolatii, usi si geamuri) sunt necesare in vederea asigurarii unui mediu optim atat pentru desfasurarea cercetarilor cat si pentru functionarea optima a aparaturii de cercetare. Amenajarile vor fi realizate in Locatiile A si B ale proiectului.

NOTA!!! Informatii referitoare la amenajari puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Amenajarea spatiilor din Locatia A si Locatia B”

I.3. Achizitia de echipamente de CD, si IT si mobilierSe doreste achiziti de echipamente pentru realizarea de activitati de cercetare-dezvoltare. Multe dintre aceste echipamente au caracterul „state of the art” si sunt unicate in Romania. Se vor achizitiona si echipamente IT, necesare realizarii cercetarilor integrate (Echipamente Modul Telemedicia si Inteligenta Artificiala).Atat Constructia din Locatia B precum si constructiile existente din Locatiile A si B vor fi dotate cu mobilier special medical si cu mobilier normal.

NOTA!!! Informatii referitoare la echipamente de CD, echipamente IT si mobilier puteti gasi la punctul 2.b.3.-„Dotarea cu echiamente de CD”; - „Dotarea cu hardware si software”; -„Dotarea cu mobilier”

I.4. Dotarea cu mobilier a infrastructurii propuse

I.5. Intarirea capacitatii administrative: achizitia de echipamente IT si realizarea de publicitate

II. Echipamente de CD cu valori mai mari de 100.000 euro, nivelul de performanta al echipamentelor, distributia nationala a unor echipamente similare.

Dezvoltarea recenta de noi sisteme imagistice tinde sa creasca acceptabilitatea si eficienta procedurilor de diagnostic precoce al cancerelor. In continuare prezentam echipamentele cu valori mai mari de 100.000 de euro si nivelul de performanta al acestora.

Sistem PET-CT – 2.202.000 EURO si Sistem Cyclotron – 1.430.000 EUROTomografia cu emisie de pozitroni (PET) combinata cu tomografia computerizata (CT), sau imagistica de fuziune, este una dintre cele mai moderne metode de obtinere a imaginii functionale in scop medical. PET-CT ofera o varietate de optiuni tehnice de performanta care are drept scop cresterea calitatii si rezolutiei imaginilor, a acuratetei si vitezei de diagnostic. Imagistica de fuziune, ca tehnica imagistica integrata hibrida, ofera un volum real, claritate, cresterea acuratetei diagnosticului, integrarea datelor, si un rezultat clinic satisfacator. Prin cresterea campului de vizualizare cu 33% in dimensiune axiala si a ratei de performanta cu 78%, PET-CT ofera cele mai importante informatii funtionale si cele mai clare imagini posibile. Combinarea detaliilor metabolice ale tehnologiei PET cu true volumetric CT imbunatateste calitatea imaginilor clinice hibride. Este cea mai sigura metoda pentru a evidentia tipul de activitate si localizarea acesteia la nivel corporeal. PET-CT creste nivelul de detectare a modificarilor survenite la nivel molecular, chiar inainte ca cele anatomice sa devina vizibile. Astfel pot fi evidentiate tumorile primare, metastazele, poate fi cuantificata incarcarea cu substanta de contrast, si redusa rata fals pozitiva, crescand acuratetea diagnosticului.Sistemul Cyclotron, un accelerator automat, compact de 11 MeV, produce si distribuie radionuclizi emitatori de pozitroni - 18F, 11C, 13N si 15O. Este un accelerator autoprotejat care ofera o productie rapida si eficienta de radionuclizi. Design-ul automat si flexibil permite utilizarea unei cantitati reduse de material tinta, cu minimalizarea expunerii la iradiere.Atat sistemul PET-CT, cat si sistemul Cyclotron reprezinta o noutate absoluta in Romania, la ora actuala neexistând aceste echipamente si nici altele similare in nici o institutie de cercetare sau diagnostic medical din tara noastra.

Sistem MRI – 2.320.000 EUROImagistica prin rezonanta magnetica (MRI) are un rol din ce in ce mai crescut in evaluarea numeroaselor afectiuni abdominale in special in evaluarea pancresului, sistemului biliar ductal si tubului digestiv. Progresele tehnice recente in ceea ce priveste intensitatea campului magnetic sistemele de hardware si software au permis achizitia de imagini RM care ofera detalii anatomice excelente. Astfel prin folosirea unui camp magnetic cu intensitate crescuta (3T), aplicatiile care erau posibile doar in domeniul cercetarii pot fi translatate in rutina clinica. Prin folosirea tehnicilor de achizitie paralela a imaginilor, MRI 3T accelereaza timpul de scanare, ducand la cresterea resolutiei in detectarea leziunilor microscopice. Tehnica de scanare corporeala totala (TIM -total imaging matrix) este o combinatie unica care a condus MRI 3T spre o noua era de dezvoltare. TIM, o tehnica clinic dovedita, cu sistemul inovativ de radiofrecventa si design-ul Matrix al antenelor, a dus la cresterea calitatii achizitiilor imaginilor si a progresului in ceea ce priveste aplicabilitatea clinica. Ca distributie nationala, acest tip de echipament reprezinta o noutate absoluta in Romania pentru institutiile de cercetare sau diagnostic medical din tara noastra.

Sistem Radiologie Digitala – 300.000 EUROCa nivel de performanta, sistemul Radiologie Digitala permite un diagnostic imagistic cu acuratete crescuta, datorita calitatii excelente a imaginilor obtinute. Beneficiile oferite de acest sistem sunt examinare rapida a pacientilor, cu reducerea dozei de iradiere pana la 93% fara a determina modificari ale resolutiei imaginilor, flexibilitatea sistemului de operare, stocare rapida a imaginilor cu posibilitatea de comunicare excelenta intre statiile de lucru.Echipamente similare pot fi gasite, cu nivel de distributie redus, in spitalele si unitatile sanitare judetene

si cu o distributie crescuta in sistemul sanitar privat.

Sistem Autofluorescenta endoscopica – 105.000 EURODetectarea precoce a displaziei ramane o tinta importanta pentru diagnosticul endoscopic deoarece depistarea precoce creste supravietuirea permitand efectuarea de interventii endoscopice sau chirurgicale inaintea aparitiei invaziei ganglionare. Principiul diagnosticului prin autofluorescenta este bazat pe interactiunea dintre lumina cu diferite lungimi de unda si fluoroforii din tesut. Caracteristicile fluorescente ale tesuturilor depind de compozitia lor biochimica si arhitectura histomorfologica. Studiile clinice au folosit cu succes autoflourescenta cu endoscopie cu lumina alba si biopsia pentru detectarea polipilor colonici adenomatosi, diferentiarea dintre adenoame si polipi hiperplastici, cu o sensibilitate si specificitate acceptabile. In esofagul Barrett detectia displaziei ramane o problema datorita inflamatiei de fond. Sistemul de autoflourescenta foloseste o tehnologie optica de diagnostic care permite detectarea leziunilor care sunt dificil de recunoscut sau sunt considerate „oculte” la endoscopia conventionala. Beneficiul acestui sistem pentru diagnosticul cancerului pulmonar a fost deja confirmat in Japonia iar fezabilitatea sistemului in domeniul gastroenterologiei a fost deja evaluat. In prezent, in Romania aceasta tehnica lipseste in domeniul gastroenterologiei.

Sistem endomicroscopie confocala laser – 187.000 EUROMicroscopia confocala este o tehnologie folosita pentru aprecierea morfologiei celulare in momentul examinarii (histologie in vivo). In prezent s-au dezvoltat microscoape miniaturizate confocale care pot fi integrate in portiuea dstala a endoscoapelor obisnuite. Aceasta tehnologie permite folosirea endoscopiei cu lumina alba si a microscopiei confocale simultan. Mai mult, canalul de biopsie al endoscopului este liber pentru efectuarea de biopsii endomicroscopic ghidate. Structurile celulare, vasculare, tesutul conjunctiv pot fi analizate in detaliu iar modificarile pot fi caracterizate. Metoda permite o clasificare simpla a pattern-ului colononic sau la nivelul esofagului Barrett precum si diferentierea dintre tesutul neoplazic si cel non-neoplazic cu o acuratete inalta. Datele furnizate de endomicroscopia in vivo se coreleaza bine cu rezultatele histologice efectuate dupa prelevarea de biopsii conventionale. Marele avantaj oferit de acest sistem este posibilitatea diagnosticului de certitudine al cancerelor tubului digestiv in vivo evitand astfel timpii de asteptare pentru prelucrarea si interpretarea pieselor bioptice obtinute endoscopic. In Romania tehnica este disponibila la Institutul Clinic Fundeni.

Sistem de videoecoendoscopie radiala si liniara, cu posibilitati de ecografie si ecoendoscopie cu substanta de contrast si elastografie – 152.500 + 166.000 EURO. Videoecoendoscopia este o metoda este deosebit de utila in diagnosticul afectiunilor hepatico-biliare, avand acuratete superioara altor metode imagistice. Pe langa posibilitatile diagnostice, se pot efectua manevre terapeutice sub ghidaj ecoendoscopic (drenaj de pseudochisturi, aplicarea de proteze la nivelul ductelor pancreatic si coledoc, neuroliza de plex celiac, etc). De asemenea, metoda este folosita pentru stadializarea cancerelor digestive, pentru diagnosticarea maselor tumorale mediastinale si pancreatico-biliare prin posibilitatile de punctie fina aspirativa, ecoendoscopia liniara permitand vizualizarea in timp real a acului de punctie. In domeniul ecoendoscopiei, la Craiova se poate afirma ca exista un centru de referinta, aici videoecoendoscopia fiind disponibila din anul 2000, moment in care nu existau alte sisteme in tara. Desi s-au achizitionat si in alte centre sisteme de videoecoendoscopie, tehnici noi precum elastografia ecoendoscopica si ecoendoscopia cu contrast exista in prezent doar la Craiova.

Simulator examinari endoscopice si ecoendoscopice – 101.500 EUROAcest sistem este deosebit de util pentru pregatirea tinerilor (studenti, rezidenti, cercetatori) in endoscopia si ecoendoscopia de inalta performanta. Folosirea unui astfel de simulator scade durata curbei de invatare, permitand tinerilor practicieni sa-si insuseasca deprinderi specifice, cu ajutor mai putin din partea indrumatorilor (self-learning).

Sisteme similare exista in prezent doar in centrul universitar Iasi unde si-au dovedit eficienta.

Sistem miniprobe endomicroscopice compatibile cu gastroscop, colonoscop si enteroscop – 112.000 EUROMisondele (miniprobe) sunt transductoare de ultrasonografie miniaturizate, de frecventa inalta (7,5 – 25 MHz) care permit caracterizarea straturilor peretilor tubului digestiv cu o foarte mare acuratete. Sunt

compatibile cu sistemele de videoendoscopie moderne si sunt complementare acestora in decelarea leziunilor maligne. Minisondele se introduc prin canalul de biopsie al endoscoapelor uzuale si permit vizualizarea simultan cu imaginea endoscpica si a peretelui gastrointestinal in profunzime. Imaginea obtinuta este de tip radial misondele fiind folosite mai ales pentru depistarea precoce a leziunilor neoplazice si caratcerizarea acestora din punct de vedere al extensiei. Minisondele si-au gasit aplicabilitatea in prezent in cateva arii de interes: stadializarea cancerelor gastrointestinale superficiale, evaluarea leziunilor mici subepiteliale, ultrasonografie intraductala. Folosirea de minisonde ca accesorii la endoscopie tinde sa devina o metoda tot mai la indemana in centrele din strainatate, in prezent in Romania existand astfel de sisteme in centrul universitar Cluj.

Sistem de Microdisectie Laser - 170.000 EUROCa nivel de performanță, echipamentul permite selectarea tintita de material tisular si celular: - pentru examinarea prin tehnica tisulara multibloc sau microserie („microarray") care permite evaluarea simultană a peste 100 fragmente tisulare diferite pe o singură lamă cu doar o picatura de anticorpsi prin si patologie moleculara) la nivelul Modulului de Patologie si Imunologie- pentru investigatia la nivel molecular de la nivelul Modulului de Biologie Moleculara si Biochimie in vederea identificarii markerilor moleculari prognostici in celule individuale izolate din preparatele neoplazice precum si a dezvoltarii unor tinte moleculare terapeutice.Acest tip de echipament reprezinta o noutate absoluta in Romania, la ora actuala neexistând nici acest echipament si nici echipamente similare in nici o institutie de cercetare sau diagnostic medical din tara noastra

Analizor automat de citometrie de flux - 290.000 EUROCa nivel de performanta, echipamentul permite identificarea cantitativa a componentelor tisulare (celule care pot proveni din produsul de punctie aspirativa rămas în lichidul de conservare după efectuarea frotiurilor, din singe sau din preparatele histopatologice incluse la parafina care trec prin fata unei raze laser, cu setarea automata pe 7 culori cu ajutorul microparticulelor fluorescente), corelarea fenotipului cu marimea si conturul, semicuantificarea fractiunilor componente ale tumorilor solide, prognosticul comportamentului biologic si a sensibilitatii terapeutice.Ca distributie națională, acest tip de echipament reprezinta o noutate absoluta in Romania pentru institutiile de cercetare sau diagnostic medical din tara noastra. Echipamente similare, insă cu detectie în trei culori, se găsesc la UMF Timișoara, fiind folosit însă în scop didactic

Sistem automat de pipetare cuplat cu Real-time PCR termocicler - 100.000 EUROCunoscut fiind rolul determinant al erorilor pipetării manuale în analizarea cantitativă a acizilor nucleici este absolut necesară utilizarea sistemului PCR în joncțiune cu un sistem automat de pipetare. Prin reducerea volumelor de reactivi utilizați și folosirea unui număr mai mic de replici per probă se reduce semnificativ costul/reacție. Statia permite izolarea complet automata de acizi nucleici: ADN, ARN din orice tip de proba (sange, tesut) de la orice specie (animal, vegetal, bacterian) prin procedura paramagnetica. Prezinta capacitate de la 1 la 16 probe simultan, timp/protocol: 25 - 40min. Produsul obtinut poate fi folosit direct in aplicatii de PCR, Multiplexing si digestie enzimatica.Sistemul Real-Time permite o evaluare calitativă și cantitativă de înaltă acuratețe a acizilor nucleici. Metodele de analiză a expresiei genice cuprind atât cuantificarea relativă cât și absolută prin dublă marcare și hidrolizarea sondelor specifice și a controlului intern. Pentru depistarea variantelor genomice se va realiza genotiparea pe baza curbei de topire folosing unitatea optică HRM (High Resolution Melting). Acest sistem este indispensabil unui laborator de genetică moleculară fiind absolut necesar pentru validarea rezultatelor obținute în urma screening-ului expresiei genice prin tehnologia microarray. De asemenea reprezintă o alternativă rapidă și eficientă la tehnicile clasice de genotipare ce folosesc endonucleaze de restricție.

Sistem complet de pregătiresi analiză a microarray-urilor cu densitate mare - 240.000 EUReprezinta o platformă microarray completă ce permite diminuarea costurilor și timpului de cercetare fundamentală în domeniu evaluării genomice în vederea înțelegerii mecanismelor și rețelelor complexe ale proceselor biologice. Acest sistem crește acuratețea și viteza studiilor genetice prin implementarea unor proceduri de rutină complet automatizate fiind recunoscut drept standardul de aur în analizele expresiei genice. Folosirea chip-urilor cu densitate foarte înaltă permite o gamă variată de analize pornind de la evaluarea unui subset de gene până la întregul genom. Platforma flexibilă analizează

toate variantele de chipuri pentru analiza expresiei genice si ADN. Sistemul cuprinde: Scanner dedicat chip-urilor, Statie de spălare si colorare a chip-urilor genice, Incubator pentru hibridizare, Statie de lucru cu soft de operare;Chip-urile microarray sunt reprezentate de fragmente ADN scurte (sonde) sintetizate chimic și plasate în locații prestabilite pe o suprafață de cuarț. Fiecare tip de array poate conține milioane de sonde specifice. Prin extracția, purificarea și marcarea acizilor nucleici din probele analizate și apoi hibridizarea acestora pe chip-uri poate fi monitorizat cantitativ semnalul emis de sonde. Devine astfel accesibil un spectru larg de aplicații ce vizează întregul genom, inclusiv evaluarea nivelului de exprimare genică, descoperirea unor noi transcripți, genotipare și resecvențiere. Această tehnică poate fi combinată cu imunoprecipitarea cromatinei în vederea identificării la scală genomică a factorilor de transcripție precum și a situsurilor de atașare ale acestora.Introducerea acestui echipament reprezinta o noutate absolută pentru institutiile de cercetare sau diagnostic medical din Romania.

Microscop cu forta atomica – 250.000 EUROEste o metoda relativ noua care permite vizualizarea (3D) structurilor bio-moleculare (proteine, acizi nucleici, etc) cu rezolutie de ordinul nanometrilor (comparabila cu microscopul electronic).Avantaje majore ale utilizarii unui astfel de sistem sunt: permite vizualizarea unor molecule separat (in anumite conditii chiar manipularea. masurarea fortei de legatura/interactie), probele nu necesita fixare chimica, probele nu necesita marcare (chimica, optica, radioactiva), permite lucrul chiar si la concentratii de sub 10-15 M inaccesibile altor metode, permite masuratori in conditii apropriate de mediul natural al probelor.Distributia in tara este neunitara, acest sistem existand doar in centrul universitar Bucuresti la Institutul National de Fizica Laserilor Plasmei si Radiatiei Magurele si la Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila.

Sistem pentru spectrometrie tip MALDI -TOF-MS – 300.000 EUROIntroducerea tehnicii MALDI (Matrix-Assisted Laser Desorption Ionization) a transformat spectrometria de masa clasica intr-o metoda analitica cu mare aplicabilitate in biomedicina folosindu-se la identificarea peptidelor, proteinelor, oligozaharidelor, oligonucleotidelor si acizilor nucleici. Printre avantajele majore ale acestei tehnici enumeram: (1) transmisie ionica excelenta in “modul linear” ceea ce faciliteaza determinarea exacta a masei moleculare; (2)rezolutie foarte buna in “modul reflectron” (R>25000); (3) detrminare extrem de exacta a masei moleculare; (4) sensibilitate excelenta (nM si fM) in ambele moduri “linear” si “reflectron” ; (5) plaja de functionare corecta extrem de larga (de la 20 Da la 300.000 Da) ceea ce permite utilizarea sistemului in toate domeniile biologiei moleculare si biochimiei.

Microscop laser cu doi fotoni – 400.000 EUROMicroscopia cu 2 fotoni este cea mai noua si mai raspindita aplicatie a microscopiei multifotonice in biologia celulara. Rezolutia foarte buna este datorata noilor inovatii in domeniul laserilor care genereaza impulsuri cu o perioada extrem de mica, 100-150 fs la o frecventa de repetare de 75 MHzSistemul este atit de raspindit si pentru ca exploateaza indicatori fluorescenti dezvoltati in ultimii 30 de ani si care acopera practic tot spectrul vizibil, de la 488 nm la 647 nm. Domenii de aplicatii biomedicale sunt: visualizarea structurii si functiei celulare in timp real, transducerea semnalului celular, masuratori de concentratii ionice, masuratori de grosime tisulara. Avantajul acestui microscop fata de microscopia clasica confocala este ca foloseste pentru excitatie radiatie infrarosie de energie slaba dar care are o putere d epenetratie a tesutului mult mai mare decat a radiatiei din domeniul ultraviolot folosita in microscopia confocaal clasica. Beneficiind de o rezolutie crescuta la energii de excitatie care nu lezeaza componentele celulare, microscopia cu 2 fotoni se poate folosi Ia studii longitudinale a structurilor biologice in stare nativa care pot dura zile sau chiar ani. Din aceste considerente, Microscopia cu 2 fotoni este din ce in ce mai mult utilizata in studiul dinamicii dezvoltarii tumorilor maligne si in studiul sistemului nervos permitand in acelasi timp si identificarea celulelor urmarite in dinamica. Acest tip de echipament reprezinta o noutate absoluta in Romania, la ora actuala neexistând nici acest echipament si nici echipamente similare in nici o institutie de cercetare sau diagnostic medical din tara noastra

Descrierea activitatilor proiectului(se vor descrie activităţile şi subactivităţile proiectului; acestea vor trebui sa fie coerente cu tabelul 2.6)Activitatile propuse prin proiectul TARGET sunt prezentate in tabelele urmatoare. Ele vor fi realizate in exclusivitate de echipa de cercetare a aplicantului (Univerisitatea de Medicina si Farmacie ), fara colaborare parteneriala. Activitatile prezentate sunt in conformitate cu Activitatile Eligibile din GHIDUL SOLICITANTULUI pentru dezvoltarea infrastructurii publice de cercetare-dezvoltare existente si crearea de noi infrastructuri (pagina 18 in Ghidul Solicitantului).

In acest prim tabel am introdus codificarile aferente activitatilor eligibile din ghidul solicitantului. Astfel, pentru „Activitati privind modernizare/extindere/constructie cladiri” avem codificarea „E1”.

Codificare Descriere activitate eligibila conform Ghid SolicitantE1 Activităţi privind modernizare/ extindere/construcţie clădiri

E2Activitati pentru achiziţionarea de active corporale (cladiri, aparatura, instrumente, echipamente) si active necorporale pentru CD, precum şi instalarea/punerea în funcţiune a echipamentelor

E3 Activităţi pentru întărirea capacităţii administrativeE 4 Activiati pentru management de proiect (inclusiv activităţi de informare şi publicitate

privind proiectul)

Al doilea tabel prezinta activitatile proiectului TARGET. In Prima si a Doua coloana sunt incluse activitatile conform graficului Gantt (pentru vizualizare Gantt va rugam mergeti la punctul 2.5). Coloana trei prezinta o scurta descriere a activitatilor, iar coloana patru prezinta codul de eligibilitate in care se incadreaza activitatea, conform cu Ghidul Solicitantului.

Nr. Crt. Denumire activitate Descriere Cod act.

EligibilaA1 Activitati administrative ale proiectului

A1.1 Managementul proiectului

Aceasta activitate inseamna in fapt suma tuturor actiunilor desfasurate de membrii UIP in cadrul proiectului, ca si: coordonare, intocmire rapoarte, intocmire documente de licitatie, derulare proceduri de licitatie, supraveghere executie contracte

E1, E2, E4

1.2

Selectarea unui consultant pentru pregatirea DL pentru achizitiile de servicii/bunuri/lucrari

Se vor identifica consultanti pentru intocmirea documentelor de licitatie pentru bunurile/serviciile/ lucrarile necesare in cadrul proiectului. E1, E2, E4

1.3

Pregatirea si aprobarea DL pentru crearea „la cheie” a Modulului Imagistica

Consultantul impreuna cu UIP vor pregati documentatia de licitatie pentru contractul de realizare a Cladirii pentru Imagistica „la cheie” E1, E2, E4

1.4Pregatirea si aprobarea DL pentru achizitia de echipamente

Consultantul impreuna cu UIP vor pregati documentatia de licitatie pentru contractele de achizitie si livrari de echipamente si calculatoare

E1, E2, E4

1.5Pregatirea si aprobarea DL pentru servicii de lucrari de amenajare

Consultantul impreuna cu UIP vor pregati documentatia de licitatie pentru contractele de executia lucrarilor de amenajare

E1 , E4

1.6 Pregatirea si aprobarea DL pentru servicii de publicitate

Consultantul impreuna cu UIP vor pregati documentatia de licitatie pentru contractele de publicitate. Intrucat valoarea contractului este mai mica de 10.000 euro, potrivit OG 34, cu modificarile ulterioare, se va proceda

E4


Eligibilala increditarea directa a contractului.

1.7 Selectarea unui auditor financiar

Se vor identifica auditori financiari pentru realizarea auditului final al proiectului; avand in vedere ca suma estimata este sub 10,000 euro se va proceda la achizitia directa a acestui serviciu.

E4

1.8 Realizarea auditului financiar

Se va realiza auditul financiar al tuturor cheltuielilor proiectului. E4

2 Crearea infrastructurii TARGET2.a Constructie Cladire Imagistica la ”cheie” (Locatia B)

a.1

Derularea procedurii de licitatie pentru proiect „la cheie”

In cadrul acestei activitati se va selecta executantul pentru lucrari constructie, amenajare si dotare cu echipamente si mobilier „la cheie” a Cladirii pentru Imagistica, in conformitate cu OUG 34/2006. Activitatea se va incheia cu un contract de executie constructie „la cheie”.

E1, E2, E4

a.2

Constructia, amenajarea si dotarea „la cheie” a Cladirii pentru Imagistica

1. Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (proiect tehnic, detalii de executie, caiete de sarcini) , pentru plata tehnica a proiectarii, precum si pentru elaborarea documentatiilor necesare obtinerii acordurilor, avizelor, si autorizatiilor aferente obiectivului de investitie(altele decat cele obtinute la faza de Studiu de Fezabilitate);2. Se vor include cheltuieli pentru constuctia, dotarea cu echipamente si mobilier a Cladirii pentru Imagistica

E1, E2, E4

a.3Receptia finala a Cladirii pentru Imagistica

In cadrul acestei activitati se va face verificarea conformitatii lucrarilor executate cu cerintele minime impuse prin contractul de executie. Activitatea se va incheia cu un proces-verbal de receptie a lucrarii finale.

E1, E2, E4

2.b Amenajari spatii existete (Locatia A si B)

b.1

Derulare procedurii de licitatii pentru lucrari de amenajare si selectarea executantului lucrarilor

In cadrul acestei activitati se va selecta executantul pentru lucrari de amenajare a spatiilor existenet in Locatia A si Locatia B, in conformitate cu OUG 34/2006. Activitatea se va incheia cu un contract de executie lucrari.

E1, E4

b.2 Executia lucrarilor de amenajare

In aceasta faza va avea loc executia propriu-zisa a lucrarilor de amenajarea a Locatiilor A si B. E1, E4

b.3 Receptia lucrarilor

In cadrul acestei activitati se va face verificarea conformitatii lucrarilor executate cu cerintele minime impuse prin contractul de executie. Activitatea se va incheia cu un proces-verbal de receptie a lucrarii finale

E1 , E4

3 Dotarea modulelor TARGET

3.1

Derularea procedurii de licitatie de bunuri si selectarea furnizorului / furnizorilor de bunuri

In cadrul acestei activitati se vor selecta furnizorii de echipamente si mobilier in conformitate cu OUG 34/2006. Activitatea se va incheia cu semnarea contractelor de livrare bunuri.

E2, E4

3.2 Livrarea echipamentelor si mobilierului

Furnizorii vor livra bunurile prevazute in contracte; UIP va verifica conformitatea bunurilor livrate cu specificatiile minime ale acestora prevazute in contracte. Se vor achizitiona: (1)echipamente si apartaura de specifice activitatii de cercetare in domeniul medical, (2) sisteme de calcul, (3) diverse – mobilier, accesorii, etc. Descrierea acestora se

E2, E4


Eligibilaregaseste in studiul de fezabilitate.

3.3 Instalare, testare si receptie

Reprezentantii furnizorilor vor instala echipamentele livrate dupa care vor proceda impreuna cu UIP la testarea parametrilor functionali. La incheierea activititatii se va intocmi un proces verbal de receptie finala.

E2, E4

3.4Instruire personal in vederea utilizarii infrastructurii noi

Personalul desemnat pentru utilizarea echipamentelor livrate va fi instruit de catre reprezentanti ai furnizorului in vederea utilizarii corecte a acestor echipamente.

E2, E4

4 Intarirea capacitatii adoministrative4.a Achizitia de bunuri pentru intarirea capacitatii administrative

a1

Derularea procedurii de licitatie de bunuri si selectarea furnizorului/ furnizorilor de bunuri

In cadrul acestei activitati se vor selecta furnizorii de echipamente si mobilier in conformitate cu OUG 34/2006. Activitatea se va incheia cu semnarea contractelor de livrare bunuri.

E3, E4

a2 Livrarea bunurilor

Furnizorii vor livra bunurile prevazute in contracte; UIP va verifica conformitatea bunurilor livrate cu specificatiile minime ale acestora prevazute in contracte.

E3, E4

a3 Instalarea, testarea si receptia

Reprezentantii furnizorilor vor instala echipamentele livrate dupa care vor proceda impreuna cu UIP la testarea parametrilor functionali. La incheierea activititatii se va intocmi un proces verbal de receptie finala.

E3, E4

a4Instruirea personalului in vederea utilizarii noii infrastructuri

Personalul desemnat pentru utilizarea echipamentelor livrate va fi instruit de catre reprezentanti ai furnizorului in vederea utilizarii corecte a acestor echipamente.

E3, E4

4b. Publicitate

b1 Selectarea furnizorului de servicii de publicitate

In cadrul acestei activitati se va selecta furnizorul de servicii de publicitate in conformitate cu OUG 34/2006. Intrucat valoarea contractului de servicii de publicitate este mai mica de 10.000 de Euro, se va proceda la achizitia directa a serviciului. Activitatea se va incheia cu semnarea contractului de servicii de publicitate

E3, E4

b2 Realizarea si aplicarea de insemne pe echipamente

Se vor realiza etichete si bannere care vor fi afisate in laboratoarele modernizate precum si pe echipamentele achizitionate; acestea vor inscriptionate cu un text din care sa rezulte implicarea finantarii UE in implementarea proiectului. Activitatea se va incheia cu un proces verbal de predare-primire.

E3, E4

b3 Realizarea de spoturi audio-video

Se vor realiza spoturi audio-video care sa prezinte implicarea UE in implementarea proiectului. Activitatea se va incheia cu un proces verbal de predare-primire.

E3, E4

b4 Realizarea de postere si brosuri

Se vor realiza postere si brosuri care sa prezinte implicarea UE in implementarea proiectului. Activitatea se va incheia cu un proces verbal de predare-primire.

E3, E4

b5 Distribuirea spoturilor, a posterelor si a brosurilor

Posterele si brosurile vor fi afisate /distribuite la toate participarile UB la evenimente stiintifice/tehnologice; Se va realiza un link pe pagina web a institutiei; se vor publica articole in reviste de specialitate.Spoturile audio-video vor fi difuzate pe posturile radio-tv

E3, E4

UIP= Unitatea de Implementare a ProiectuluiPoate mai scrii o fraza

Descrierea rezultatelor anticipate în urma implementarii(se vor specifica principalele rezultate ale proiectului)

Beneficiari directi / indirecti(se vor indica grupurile/ entităţile care vor beneficia/vizate de rezultatele proiectului, direct sau indirect)

2.4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Metodologia de implementare a proiectului(se va prezenta modul în care va fi gestionată implementarea proiectului şi aspectele cheie ale implementării)Metodele de implementare. Unitatea de Implementaremanagement a Pproiectului (UIMP) va realiza planificarea si monitorizarea activitatilor in scopul implementarii cu succes a proiectului propus, dupa cum urmeaza:

- Planificarea atenta a tuturor activitatilor proiectului;- Evaluarea timpurie a marginilor de eroare pentru fiecare activitate in parte;- Organizarea de intalniri periodice intre participantii la proiect (membrii UMP, reprezentantii contractorilor,

reprezentantii ANCS);- Cooperarea permanenta intre persoanele responsabile de implementarea proiectului.

In privinta implementarii efective a proiectului se vor sustine licitatii pentru executia lucrarilor de amenajare, achizitia de echipamente si dotarea corespunzatoare a laboratorului. In acest fel se va asigura respectarea principiilor referitoare la folosirea fondurilor publice. Licitatiile vor fi defalcate pe tipuri de bunuri, servicii, lucrari, dupa cum urmeaza:

Crt Descriere Tip licitatie

L1 Selectarea unui consultant pentru elaborarea documentelor de licitatie pentru achizitii si constultanta management de proiectle

Achizitie directaLicitatie deschisa

L2 Selectarea executantului lucrarilor de amenajarepentru realizarea constructiei “la cheie” Licitatie deschisa

L3 Selectarea executantului pentru realizarea de amenajari Licitatie deschisaL43 Selectarea furnizorului de servicii de publicitate Cerere de ofertaAchizitie

Crt Descriere Tip licitatiedirecta

L54 Selectarea furnizorului pentru mobila Cerere de oferta

L65 Selectarea furnizorului / furnizorilor pentru echipamentele de birotica (sisteme de calcul, imprimanta, software) Licitatie deschisa

L76 Selectarea furnizorului/ furnizorilor pentru echipamentele de masura si accesorii Licitatie deschisa

L7 Licitatie deschisaL88 Selectarea auditorului financiar Achizitie directa

Motivele pentru alegerea metodologiei propuse.

In vederea implementarii cu succes a proiectului s-a considerat ca metodologia descrisa la punctul anterior este cea mai potrivita, respectarea acesteia conducand la minimizarea factorilor de risc, cum ar fi nerespectarea graficului de timp propus, comunicare defectuoasa intre partile implicate in proiect sau alte deficiente in implementare.

In privinta licitatiilor L1, (L2, L3 , L6,- L7) s-au considerat doua optiuni majore: (1) Derularea unei singure licitatii in urma careia un antreprenor general ar fi fost responsabil de livrarea/executia tuturor serviciilor/bunurilor/lucrarilor din proiect si (2) Derularea mai multor licitatii orientate pe tipul licitatiei si categoriile de servicii/bunuri/lucrari.

S-a considerat ca varianta (2) este mai convenabila deoarece va avea ca rezulta o eficienta maxima in folosirea fondurilor publice. Dezavantajul este ca UMP va trebui sa gestioneze mai multe proceduri de licitatie, uneori in paralel; totusi acest dezavantaj este minor in comparatie cu avantajele

In privinta licitatiilor pentru L5 s-a considerat ca licitatia de tipul “cerere de oferta”, este optima pentru achizitia acelui tip de bunuri.

In privinta licitatiilor pentru L4 si L8, s-a considerat ca, datorita valorii mici a loctului de licitatie sa se urmeze procedura de licitatie prin “achizitie directa”, ambele locturi avand valoarea >10.000 de euro.

Petru toate aceste tipuri de licitatii UIP va tine cont de specificatiile legii achizitiilor publice cu modificarile ulterioare (OG 34/2006)

Personalul echipei de implementare a proiectului

Se va prezenta personalul deja angajat în instituţie, care va fi implicat în managementul de proiect, şi se vor menţiona, dacă e cazul, posturile libere destinate implementării proiectului (echipa poate cuprinde max. 5 persoane):

Crt. Nume / prenume Functia Responsabilitati în cadrul proiectului Implicare

(nr. luni)

1 ... ...Director proiect ... ...

2 ... Responsabil tehnic... ...

...

3 .... Responsabil .... ....

stiintific....

4 .... Responsabil economic.... .... ....

5 .... Responsabil cu achizitiile.... .... ....

Riscuri(se vor prezenta principalele riscuri legate de implementarea proiectului precum şi măsurile de reducere a acestora) Riscurile asupra proiectului sunt prezentate in matricea alaturata:

Crt Tip risc Descriere Masuri de reducere Evaluare

1 Financiar mihaela xxx2 Financiar Mihaela xx3 Tehnic Mihaela xx4 Tehnic mihaela xx

De personalizat riscurile

In cadrul licitatiilor organizate in vederea achizitiei echipamentelor pot fi identificate urmatoarele riscuri

Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitii datorita numarului redus de oferte conforme primite – lucru ce va influenta in mod negativ planul de actiune al proiectului;

Nerespectarea termenelor stabilite pentru predarea echipamentelor - din cauza unor motive ce depind sau nu de executant.

Riscuri interne:Aceasta categorie de riscuri depinde direct de modul de desfasurare al activitatilor prevazute in planul de actiune al proiectului:

a) Erori in instalarea echipamentelor achizitionate;b) Slaba planificare a activitatilor din partea echipei de management a proiectului;c) Dificultati in instruirea personalului specializat in intretinerea si exploatarea noilor

echipamente.

Riscuri externe:Aceasta categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de beneficiarul proiectului:Cresterea nejustificata a preturilor de achizitie pentru utilajele si echipamentele implicate in proiect.dministrarea riscurilor interne ale proiectului:In planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de actiune au fost prevazute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectuluiSe va pune mare accent pe etapa de verificare a instalarii noilor echipamente;Managerul de proiect se va ocupa direct de colaborarea in bune conditii cu partile implicate in realizarea proiectului;Se va urmari respectarea specificatiilor tehnice referitoare la echipamentele achizitionate.Se va solicita furnizorilor echipamentelor instruirea personalului responsabil cu intretinerea si exploatarea acestora.

Administrarea riscurilor externe proiectului:a) Incheierea intre beneficiarul proiectului si viitori furnizori de echipamente a unor precontracte

in care se va preciza pretul de achizitie a utilajelor necesare activitatii de cercetare-dezvoltare.

Riscuri identificate in perioada de exploatareRiscurile identificate sunt riscuri externe proiectului si se refera la:

a) Scaderea cererii pentru noile prototipuri electrice de comutatie si protectie;b) Scaderea numarului de beneficiari interesati pentru achizitionarea de noilor produse. c) Cresterea nejustificata a preturilor pentru materiale si cresterea nejustificata a salariilor;d) Riscul tehnologic – progresul tehnologic rapid poate scurta viata unui astfel de proiect. Drept

rezultat, va aparea o crestere a costurilor pentru tehnologie.

Administrarea riscurilor in perioada de exploatare:

a) Organizarea de campanii sustinute de promovare a noilor produseb) Costurile de pe piata interna pentru produsele ce urmeaza a fi obtinute ulterior activitatii de

cercetare derulate de Universitatea din Bucuresti sunt mai mici decat cele similare de pe piata externa. Aceasta diferenta de pret va permite acoperirea cresterii nejustificate a costurilor materialelor si a celor salariale pana la limita costurilor produselor similare de pe piata externa, acest lucru neafectand eficienta proiectului.

c) O permanenta actualizare a informatiilor cu privire la progresul tehnologic pentru a face fata la evolutia tehnologiei si implementarea unor masuri pentru a acoperi acele costuri tehnologice.

2.5 DURATA PROIECTULUI

Graficul activitatilor

Nr. Crt. Denumire activitate Nr

luniAnul 1 Anul 2 Anul 3 Alocare buget

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 An 1 An 2 An 3

A1 Activitati administrative ale proiectului

A1.1 Managementul proiectului 35 # # # # # # # # # 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 34% 34% 31%

A1.2Pregatirea si aprobarea DL pentru selectarea unui consultant in vederea pregatirii DL-urilor si Asistenta pe perioada implementarii proiectului

1

# 100% 0% 0%

A1.3Selectarea unui consultant pentru pregatirea DL pentru achizitiile de servicii/bunuri/lucrari si Asistenta pe perioada impmentarii proiectului

3 # # # 100% 0% 0%

A1.4 Pregatirea si aprobarea DL pentru crearea la "Cheie" a Modulului IMAGISTICA 1

# 100% 0% 0%

A1.5 Pregatirea si aprobarea DL pentru achizitia de echipamente si mobilier 1

# 100% 0% 0%

A1.6 Pregatirea si aprobarea DL pentru servicii de amenajare 1

# 100% 0% 0%

A1.7 Pregatirea si aprobarea DL pentru servicii de publicitate 1

# 100% 0% 0%A1.8 Selectarea unui auditor financiar 1 0% 0% 100%A1.9 Realizarea auditului financiar 1 0% 0% 100%

2 Crearea infrastructurii Centrului TARGET

2.a Constructie cladire Imagistica la "Cheie"

2.a1 Derularea procedurii de licitatie pentru proiect la "cheie" a cladirii de Imagistica 4

# # # # 100% 0% 0%

2.a2 Constructia, amenajarea si dotarea la "cheie" a Cladirii de Imagistica 21

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 14% 57% 29%

2.a3 Receptia finala a cladirii de Imagistica la "Cheie" 1 1 2.b Amenajare spatii existente

2.b1 Derularea procedurii de licitatie de lucrari si selectarea executantului lucrarilor 4

# # 1 1 100% 0% 0%

2.b2 Executia lucrarilor de amenajare 12 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 8% 92% 0%

2.b3 Receptia lucrarilor 1 1 0% 100% 0% 3 Dotarea Modulelor TARGET 0

3.1 Derularea procedurii de licitatie de bunuri si selectarea furnizorului / furnizorilor de bunuri 4

1 1 1 1 0% 100% 0%

3.2 Livrarea echipamentelor si mobilierului 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0% 0% 100%

3.3 Instalare, testare si receptie 5.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0% 0% 100%

3.4 Instruire personal in vederea utilizarii infrastructurii noi 5.5

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0% 0% 100%

0 4 Intarirea capacitatii administrative 0

4.a Achizitia de bunuri pentru intarirea capacitatii administrative 0

4.a1 Derularea procedurii de licitatie de bunuri si selectarea furnizorului/furnizorilor de bunuri 2

# # 100% 0% 0%4.a2 Livrarea bunurilor 4 # # # # 100% 0% 0%4.a3 Instalare testare si receptie 0.4 # # # # 100% 0% 0%

4.a4 Instruire personal in vederea utilizarii infrastructurii noi 0.4

# # # # 100% 0% 0% 0

4.b Publicitate 0 4.b1 Selectarea furnizorului de servicii de publicitate 0.5 # 100% 0% 0%

4.b2 Realizarea si aplicarea de insemne pe echipamentele achizitionate 2

1 1 0% 0% 100%4.b3 Realizarea de spoturi audio-video # # # 4.b4 Realizarea de postere si brosuri 3 # # # 100% 0% 0%

4.b5 Distribuirea posterelor si brosurilor 2.7 # 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 15% 44% 41%

Legenda: Activitatea se deruleaza continuu in perioada indicata Activitatea se desfasoara in perioada indicata, dar nu in mod constant Activitatea se desfasoara conform cu nevoile/oportunitatile in perioada indicata

2.6 CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR

Studiul de fezabilitate a fost finanţat din fonduri publice? DA NU

Completaţi tabelul de mai jos cu activităţile previzionate a se realiza în vederea implementării proiectului, precum şi perioadele când acestea se vor realiza, corelate cu metodologia de implementare a proiectului:

Crt.Activitate

De la….(nr luna de la inceperea

proiectului)

Pana la….(nr luna de la

inceperea proiectului)A1. Activitati administrative ale proiectuluiA1.1 Managementul proiectului L1 L35A1.2 Selectarea unui consultant pentru

pregatirea DL pentru achizitiile de servicii/bunuri/lucrari L2 L4

A1.3 Pregatirea si aprobarea DL pentru crearea „la cheie” a Modulului Imagistica L5 L5

A1.4 Pregatirea si aprobarea DL pentru achizitia de echipamente L5 L5

A1.5 Pregatirea si aprobarea DL pentru servicii de lucrari de amenajare L5 L5

A1.6 Pregatirea si aprobarea DL pentru achizitia de servicii de publicitate L5 L5

A1.7 Selectarea unui auditor financiar L35 L35A1.8 Realizarea auditului financiar L36 L36

A2 Crearea infrastructurii TARGET2.a Constructie Cladire Imagistica „la cheie”2.a.1 Derularea procedurii de licitatie pentru

constructie „la cheie” L6 L92.a.2 Constructia, amenajarea si dotarea „la

cheie” a Cladirii pentru Imagistica L10 L302.a.3 Receptia finala a Cladirii pentu

Imagistica L31 L312.b Amenajare spatii existente (Locatia A si B )2.b.1 Derularea procedurii de licitatie pentru

lucrari de amenajare si selectarea executantului lucrarilor L8 L11

2.b.2 Executia lucrarilor de amenajare L12 L232.b.3 Receptia lucrarilor L24 L24

A3 Dotarea modulelor TARGET3.1 Derularea procedurii de licitatie de

bunuri si selectarea furnizorului/ furnizorilor de bunuri L21 L24

3.2 Livrarea echipamentelor si mobilierului L25 L35

3.3 Instalare, testare si receptie L25 L353.4 Instruirea personalului in vederea

folosirii infrastructurii noi L25 L35

A4 Intarirea capacitatii administrtive4.a Achizitia de bunuri pentru intarirea capacitatii administrative4.a.1 Derularea procedurii de licitatie de L3 L4

Crt.Activitate

De la….(nr luna de la inceperea

proiectului)

Pana la….(nr luna de la

inceperea proiectului)bunuri si selectarea furnizorului/furnizorilor de bunuri

4.a.2 Livrarea bunurilor L5 L84.a.3 Instalarea, testarea si receptia L5 L84.a.4 Instruirea personalului in vederea

realizarii noii infrastructuri L5 L84.b Publicitate 4.b.1 Selectarea furnizorului de servicii de

publicitate L3 L34.b.2 Realizarea si aplicarea de insemne pe

echipamente L33 L344.b.3 Realizarea de spoturi audio-video L6 L84.b.4 Realizarea de postere si brosuri L6 L84.b.5 Distribuirea spoturilor, a posterelor si

a brosurilor L9 L35

2.7 INDICATORI

Completaţi valoarea prognozată a indicatorilor de realizare şi de rezultat din tabel.

INDICATORI Valoare la începutul perioadei de

implementare

Valoare la sfârşitul perioadei de

implementare

Indicatori de realizare

Constructie noua 0 1

Constructii amenajate 0 2

Laboratoare nou create 0 15

Laboratore si spatii suport amenajate cu amenajari normale 0 19

Laboratoare si spatii suport cu amenajari speciale (camera curata) 0 11

Echipamente CD în valoare de peste 100.000 euro achiziţionate pe proiect (număr) 0 15

Total echipamente achizitionate, inclusiv IT 0 314

0

0

Total echipamente CD achiziţionate pe proiect 0

(număr)

...

...

Indicatori de rezultat

Locuri de munca create în CD datorită proiectului (număr) 0 20

Locuri de munca menţinute în CD datorită proiectului (număr) 0 20

Numar de tineri implicati in cercetare 0 xx

Numar de femei implicate in cercetare 0 xx

Teme de cercetare abordateContribuţia privată neeligibilă a solicitantului la proiect (Lei) 0 4

Proiecte internaţionale în care va fi implicată infrastructura (număr)- poate fi estimat acest coeficient?...dc da cat? Eu am trecut 2..poate mai mult sau deloc

0 2

...Regiuni defavorizate afectate de implementarea proiectului 0 1

Impact transnational (regional)... 0 da

Numar de cercetatori atrasi din strainate 0 3

Posibilitatea de a initia politici publice in domeniul sanatatii 0 1

2.8 PARTENERII IMPLICAŢI ÎN DERULAREA PROIECTULUI

Nu se completeaza pentru această competiţie.

2.9 RELAŢIA CU ALTE PROGRAME / STRATEGII / PROIECTE / ALTE DOCUMENTE RELEVANTE

CrtTip

(program/strategie

/proiect/altele)DENUMIRE MOD DE RELAŢIONARE

1. Strategia pe screening xx xxx

2. Alte strategii pe sanatate

Nationale si / sau internationale

3.

....

2.10 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Organizaţia este plătitoare de TVA? DA NU

Există activităţi în cadrul proiectului pentru care solicitaţi finanţare conform prezentei cereri, pentru care organizaţia este plătitoare de TVA ?

DA NU

2.11 PROIECT GENERATOR DE VENIT

Este proiectul pentru care solicitaţi finanţarea generator de venituri?

DA NU

Dacă da, vă rugăm sa estimati valoarea actualizata a veniturilor nete generate de proiect pe primii 5 ani de la darea în exploatare a infrastructurii: .........................................xxxxxxxxMihaelaxxxxx. Lei. (conform secţiunii de analiză financiară din studiul de fezabilitate)

2.12 SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Sustenabilitatea financiară

(se va prezenta modul în care infrastructura realizată va fi susţinută financiar după încetarea finanţării solicitate prin prezenta cerere de finanţare, capacitatea de a asigura operarea şi îintreţinerea investiţiei după finalizare: entităţi responsabile, fonduri, activităţi, orizont de timp)Miha....

Sustenabilitatea instituţională

(se va prezenta pe scurt colectivul ce va folosi infrastructura şi se vor anexa CV-urile; se vor preciza posturile de cercetare nou-create, profilul acestora şi sursele de finanţare; se va descrie suportul tehnic şi administrativ asigurat de instituţie pentru noile laboratoare)

Colectvul care va utiliza infrastructura xxxxxxxxx

Posturile nou create, profilul acestora si sursele de finantare

xxxxxxxx

Suportul tehnic si administrativ asigurat de institutie pentru noile laboratoare

xxxxxxxxxxx

2.13 IMPACTUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBRSABILE ASUPRA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Asistenţa financiară nerambursabilă pe care o solicitaţi va avea rolul să:

a) accelereze implementarea proiectului

DA NU

(dacă da, se va justifica)

In conditiile in care prin finantarea prin POS-CCE, Axa 2, D2, Operatiunea 1, se finanteaza crearea acestui tip de infrast

b) este esenţială pentru implementarea proiectului

DA NU

(dacă da, se va justifica)

xxxxxxxxxxxx

2.14 INFORMARE ŞI PUBLICITATE

Prezentaţi detalii privind măsurile propuse de informare şi publicitate în legătură cu asistenţa financiară nerambursabilă

(Vor fi incluse urmatoarele tipuri de activitati de informare şi publicitate: anunţ de presă într-un ziar regional şi/sau local privind începerea proiectului, anunţ de presă la închiderea proiectului cu menţionarea rezultatelor obţinute, precum şi editarea sau afisarea de: brosuri, pliante, panouri, etichete etc)

Activitatea de informare şi publicitate

(vă rugăm descrieţi pe scurt)

Durata estimata/ Perioada Costuri estimate

4.b.1. Selectarea furnizorului de servicii de publicitate 1luna xxx

4.b.2. Realizarea si aplicarea de insemne pe echipamente 2 luni xxx

4.b.3. Realizarea de spoturi audio-video3 luni xx

4.b.4. Realizarea de postere si brosuri3 luni xx

4.b.5. Distribuirea spoturilor, a posterelor si a brosurilor 27 luni xxx

3. CONCORDANŢA CU POLITICILE UE ŞI LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ

3.1 PRINCIPIUL „POLUATORUL PLĂTEŞTE”

(vă rugăm să explicaţi modul în care proiectul va respecta principiul “poluatorul plăteşte” - dacă este cazul); în cazul în care proiectul nu respectă acest principiu, vă rugăm să prezentaţi motivele pentru aceasta)

Principiul “poluatorul plateste”, inspirat din teoria economica, stipuleaza clar: poluatorul (fie el persoana fizica sau persoana juridica), trebuie sa ia în calculul costului produsului final toate externalitatile si sa le internalizeze. Cu alte cuvinte, cel care produce poluare si poluanti (deci externalitati) trebuie sa plateasca (deci trebuie sa le internalizeze în costul productiei).Nerespectarea principiului “poluatorul plateste” se concretizeaza în plan real în depasirea valorilor stabilite prin standarde a emisiilor de poluanti periculosi. Activitatile poluante de tipul celor din industrie, agricultura, transport etc. au un impact negativ asupra vietii si sanatatii oamenilor, precum si a întregii biodiversitati.În prezent nu exista o raspundere juridica sau o practica judiciara consistenta privitoare la aceste aspecte. Desigur ca legiuitorul a prevazut în Constitutie, în Codul Penal si în Legea privind protectia mediului toate sanctiunile care trebuie aplicate poluatorilor. Însa ignoranta ne caracterizeaza, destul de des, la capitolul environmental. Sanctiunea cel mai des folosita este amenda, aplicata poluatorilor de catre agentii constatatori din cadrul Garzii de Mediu si al Inspectoratului de Mediu. Pentru unii poluatori, cuantumul amenzii este derizoriu fata de paguba produsa prin poluare, preferând sa o plateasca decât sa investeasca în schimbarea tehnologiilor vechi cu cele avansate.

Principiul poluatorul plateste, reprezinta una din axele Politicii Comunitare de Mediu. Conform acestui principiu cei ce aduc prejudicii mediului inconjurator trebuie sa plateasca astfel incat prin aceasta masura sa se poata realiza actiuni de prevenire a poluarii cat si de sanctiune. In cazul de fata, prin intermediul proiectului TARGET, toate echipamnetele si dotarile care au fost solicitate spre achizitionare vor avea un impact controlat asupra mediului inconjurator. Astfel, echiamentele ce se doresc a fi achizitionate prin proiectul de fata sunt in concordanta si respecta legislatia privind mediul din Romania.

3.2 DEZVOLTAREA DURABILĂ

(vă rugăm să explicaţi modul în care proiectul contribuie la respectarea principiului privind dezvoltarea durabilă)

Principiile Dezvoltării Durabile, aşa cum au fost enunţate în 1992, în Declaraţia de la Rio asupra Mediului şi Dezvoltării, sunt urmatoarele:Principiul 1: Oamenii stau în centrul preocupărilor dezvoltării durabile. Ei au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă, în armonie cu natura. Principiul 2: Statele, în acord cu Carta Naţiunilor Unite şi cu principiile dreptului internaţional, au dreptul suveran de a-şi exploata propriile resurse ca urmare a politicilor lor de mediu şi de dezvoltare, şi responsabilitatea de a asigura faptul că activităţile desfaşurate sub jurisdicţia sau controlul lor nu cauzează daune mediului altor state sau zonelor aflate dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale. Principiul 3: Dreptul la dezvoltare trebuie îndeplinit astfel încât să întrunească nevoile de dezvoltare şi de mediu ale generaţiilor prezente şi viitoare. Principiul 4: Pentru atingerea dezvoltării durabile, protecţia mediului trebuie să constituie parte integrantă a procesului de dezvoltare şi nu poate fi considerată izolată de acesta. Principiul 5: Toate statele şi toţi oamenii trebuie să coopereze în scopul esenţial al eradicării sărăciei, ca cerinţa indispensabilă a dezvoltării durabile, pentru a diminua inegalităţile între standardele de viaţa şi pentru a satisface mai bine nevoile majorităţii oamenilor lumii. Principiul 6: Situaţiei speciale şi nevoilor ţărilor în curs de dezvoltare, în deosebi a celor mai puţin dezvoltate şi a celor mai vulnerabile cu privire la mediu, trebuie să li se acorde prioritate specială. Acţiunile internaţionale în domeniul mediului şi dezvoltării trebuie, de asemenea, să se adreseze intereselor şi nevoilor tuturor ţărilor. Principiul 7: Statele trebuie să coopereze într-un spirit de parteneriat global, pentru conservarea, protecţia şi refacerea sănătăţii şi integrităţii ecosistemului Pamântului. Dată fiind contribuţia diferită la degradarea mediului la nivel global, statele au responsabilităţi comune dar diferenţiate. ţările dezvoltate recunosc responsabilitatea pe care o poartă în atingerea dezvoltării durabile la nivel internaţional, având în vedere presiunile pe care societăţile lor le au asupra mediului global şi tehnologiile şi resursele financiare pe care le deţin. Principiul 8: Pentru a atinge dezvoltarea durabilă şi o caliate mai bună a vieţii pentru toţi oamenii, statele trebuie să reducă şi să elimine modelele nesustenabile de producţie şi consum şi să promoveze politici demografice potrivite. Principiul 9: Statele trebuie să coopereze pentru a-şi întări capacitatea administrativă internă pentru

dezvoltarea durabilă, prin creşterea nivelului de înţelegere ştiinţifică prin schimburi de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice şi prin intensificarea dezvoltării, adaptării, răspândirii şi transferului tehnologiilor, inclusiv a tehnologiilor noi şi inovatoare. Principiul 10: Problemele de mediu sunt cel mai bine tratate prin participarea tuturor cetăţenilor de la nivelul relevant. La nivel naţional, fiecare individ trebuie să aibă acces corespunzător la informaţii de mediu care sunt deţinute de autorităţile publice, inclusiv la informaţii asupra activităţilor şi materialelor periculoase de la nivelul comunităţilor lor, şi oportunitatea de a participa la procesul de luare a deciziilor. Statele trebuie să faciliteze şi să încurajeze conştientizarea şi participarea publicului făcând informaţia disponibilă la nivel cât mai larg. Principiul 11: Statele trebuie să promulge legislaţie de mediu eficace. Standardele de mediu, obiectivele de management şi priorităţile trebuie să reflecte contextul de mediu şi de dezvoltare căruia li se aplică. Standardele aplicate de unele tari pot fi nepotrivite şi cu un cost economic şi social nejustificat pentru alte ţări, în special pentru ţările în curs de dezvoltare. Principiul 12: Statele trebuie să coopereze pentru a promova un sistem economic internaţional deschis care să conducă la crestere economica şi dezvoltare durabilă în toate ţările, pentru a se adresa mai bine problemelor privind degradarea mediului. Măsurile de politică comercială în scopuri legate de mediu nu trebuie să constituie mijloace de discriminare arbitrară sau nejustificată sau vreo constrângere ascunsă asupra comerţului internaţional. Acţiuni unilaterale care să se ocupe cu probleme de mediu din afara jurisdicţiei ţării importatoare trebuie să fie evitate. Măsurile de mediu care se adresează problemelor de mediu transnaţionale sau globale trebuie, cât mai mult posibil, să se bazeze pe un consens internaţional. Principiul 13: Statele trebuie să dezvolte legislaţia naţională privind obligaţia şi despăgubirea pentru victimele poluării şi ale altor pagube de mediu. Statele tebuie de asemenea să coopereze într-o manieră promptă şi mai hotărâtă pentru a dezvolta legi internaţionale privind obligativitatea şi despăgubirea pentru efectele adverse ale pagubelor de mediu cauzate de activităţi de sub jurisdicţia sau controlul lor zonelor aflate dincolo de jurisdicţia acestora. Principiul 14: Statele trebuie să coopereze în mod eficace pentru a descuraja sau preveni mutarea şi transferul către alte state a oricăror activităţi sau substanţe care cauzează degradarea severă a mediului sau care se descoperă ca sunt periculoase pentru sănătatea umană. Principiul 15: Pentru a proteja mediul, abordarea precaută trebuie sa fie larg aplicată de către state conform cu capacităţile lor. Acolo unde există ameninţări de pagube serioase şi ireversibile, lipsa de certitudine ştiinţifică deplină nu trebuie să fie folosită ca argument pentru amânarea măsurilor eficiente din punct de vedere al costurilor de prevenire a degradării mediului. Principiul 16: Autorităţile naţionale trebuie să se străduiască să promoveze internalizarea costurilor de mediu şi utilizarea instrumentelor economice, luând în considerare modul de abordare conform căruia poluatorul trebuie, în principiu, să suporte costul poluării, având datoria privind interesul public şi fară a distorsiona comerţul internaţional şi investiţiile. Principiul 17: Evaluarea impactului asupra mediului, ca instrument naţional, trebuie întreprinsă pentru activităţi propuse pentru care există posibilitatea să aibă un impact advers semnificativ asupra mediului şi care sunt supuse deciziei unei autorităţi naţionale competente. Principiul 18: Statele trebuie să anunţe imediat alte state cu privire la orice dezastre naturale sau alte pericole ce au probabilitatea de a produce efecte dăunătoare subite asupra mediului acelor state. Toate eforturile vor fi făcute de către comunitatea internaţională pentru a ajuta statele astfel lovite. Principiul 19: Statele trebuie să furnizeze înştiinţări prealabile şi în timp util, ca şi informaţii relevante statelor potenţial afectate, asupra activităţilor ce ar putea avea un efect advers transnaţional de mediu semnificativ şi trebuie să se consulte cu acele state într-un stadiu timpuriu şi în bună credinţă. Principiul 20: Femeile deţin un rol vital în managementul mediului şi dezvoltare. Participarea lor deplină este de aceea esenţială pentru atingerea dezvoltării durabile. Principiul 21: Creativitatea, idealurile şi curajul tinerilor lumii trebuie să fie mobilizate pentru crearea unui parteneriat global pentru a atinge dezvoltarea durabilă şi pentru a asigura un viitor mai bun pentru toţi. Principiul 22: Locuitorii indigeni şi comunităţile lor, ca şi alte comunităţi locale deţin un rol vital în managementul mediului şi dezvoltare datorită cunoştinţelor şi obiceiurilor lor tradiţionale. Statele trebuie să le recunoască şi să le susţină în mod just identitatea, cultura şi interesele şi să le permită participarea eficientă la atingerea dezvoltării durabile. Principiul 23: Mediul şi resursele naturale ale oamenilor sub asuprire, dominaţie sau ocupaţie trebuie să fie protejate. Principiul 24: Războiul este în mod intrinsec distructiv pentru dezvoltarea durabilă. Statele trebuie de aceea să respecte legile internaţionale care furnizează protecţie pentru mediu în timp de conflict armat şi să coopereze la dezvoltarea în continuare a acestora, dacă este necesar. Principiul 25: Pacea, dezvoltarea şi protecţia mediului sunt interdependente şi inseparabile. Principiul 26: Statele trebuie să îşi rezolve toate disputele legate de mediu în mod paşnic şi prin mijloace potrivite în acord cu Carta Naţiunilor Unite.

Principiul 27: Statele şi oamenii trebuie să coopereze în bună credinţă şi într-un spirit de parteneriat la îndeplinirea principiilor cuprinse în această Declaraţie şi la dezvoltarea în continuare a legilor internaţionale în domeniul dezvoltării durabile.

Prin posibilitatea ca rezultatele proiectului sa creasca durata de vita a oamenilor si deci sa creasca calitatea vietii, proiectul TARGET raspunde primului principiu al dezvoltarii durabile, si anume acela ca „”oamenii au dreptul al o viata sanatoasa si productiva”.

3.3 EGALITATEA DE ŞANSE

(vă rugăm subliniaţi modul în care principiul privind egalitatea de şanse a fost integrată în elaborarea şi implementarea proiectului, fie în activităţile fie în managementul proiectului, menţionând orice componentă specifică care arată acest lucru)

Principiul egalitatii de sanse intre femei si barbati a inceput sa fie transpus inlegislatia si in politicile UE urmarindu-se reglementarea vietii sociale a Statelor Membre din perspectiva economica. Astfel, egalitatea intre femei si barbati pe piata muncii s-a dovedit de imortanta cruciala in spatiul comunitar, plasand problematica egalitatii de sanse in centrul Strategiei Europene pentru Ocupare.Cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam (mai 1999), UE s-a angajat decisiv sa promoveze egalitatea intre femei si barbati (gender equality) si sa integreze egalitate de gen la toate nivelurile europene (gender mainstreaming process). Astfel, in Partea 1 “Principii” se disting intre obiectivele Comunitatii Europene, doua aspecte: eliminarea inegalitatilor (art.2) si promovarea egalitatii intre femei si barbati (art.3.2). De asemenea, in art.13 se stabileste ca trebuiesc intreprinse actiuni concrete pentru combaterea discriminarii dupa criteriul de sex.Strategia Comunitara urmareste sa combine integrarea perspectivei de gen in toatepoliticile si programele Comunitatii Europene concomitent (complementar) cu promovarea actiunilor specifice in favoarea femeilor.In Romania exista Legea 202/2002, cu privire la „Egalitatea de sanse intre femei si barbati”In cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din Craiova, sunt desfasurate teme de cercetare, care au in componenta echipelor de cercetatori personal de ambele sexe. Universitatea, nu realizeaza actiuni de angajare sau de recrutare a fortei de munca pe baza unor discriminari in functie de sex, apartenenta politica sau religioasa. Mai mult, institutul promoveaza principiul egalitatii sanselor plecand si de la principiul competitivitatii. In acest sens, actiunile intreprinse in interiorul institutului, cat si cele din afara sa sunt bazate pe criteriul performantei profesionale, oferindu-se aceleasi sanse angajatilor, colaboratorilor.

3.4 ACHIZIŢII PUBLICE

Vă rugăm să completaţi formularul privind programul achiziţiilor publice:

Nr. crt.

Obiectul contractului/

acordului-cadru

Valoarea estimată

(Lei)

Proceduraaplicată

Data estimată pentru începerea

procedurii*

Data estimată pentru

finalizarea procedurii*

1

2

3

....* Se va completa cu nr. lunii (ex. a treia luna) de la semnarea contractului de finanţare

NOTA: Petru achiziţiile publice efectuate înainte de semnarea contractului de finanţare, dar după 1 ianuarie 2007, (cu respectarea OUG 34/2006, cu completările şi modificările ulterioare) tabelul se va completa cu valorile reale, nu cele estimate, şi cu datele calendaristice de derulare a procedurii.

4. PACHETUL DE FINANŢARE A PROIECTULUI

4.1 DETALIEREA COSTURILOR PROIECTULUI PE FIECARE CATEGORIE DE CHELTUIALĂ

Cod Denumire cheltuială Valoare cheltuială

Valoare eligibilă*

Valoare neeligibilă

Intensitatea intervenţiei

publice

Valoarea asistenţei financiare

nerambursabile

1 2 3 4 5 6 7

CHELTUIELI ELIGIBILE DIRECTE

Cheltuieli pentru achiziţia de teren*

Cheltuieli pentru modernizare/ extindere/ construcţie clădiri

Cheltuieli pentru amenajarea terenuluiCheltuieli pentru amenajarea terenului pentru protecţia mediuluiCheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivuluiCheltuieli pentru proiectare1

Cheltuieli cu organizarea procedurilor de achiziţie publică Cheltuieli pentru consultanţă Cheltuieli pentru asistenţă tehnicăCheltuieli pentru construcţii şi instalaţii

1 Realizarea studiului de fezabilitate anexat cererii de finanţare este cheltuială eligibilă şi se poate declara la acest capitol numai dacă nu a fost finanţată din fonduri publice şi a avut loc după 1 ianuarie 2007.

Cheltuieli pentru montaj utilaje tehnologiceCheltuieli pentru achiziţia de instalaţii şi utilaje Cheltuieli pentru organizarea de şantierCheltuieli pentru plata cotelor legaleCheltuieli diverse şi neprevăzute pentru proiectele de infrastructură*Cheltuieli pentru darea în exploatare

Cheltuieli pentru dotări şi active fixe necorporale

Cheltuieli pentru dotări (mijloace fixe sau obiecte de inventar)Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporaleCheltuieli pentru achiziţionarea de clădiri şi spaţiiCheltuieli pentru închirieri de echipamente şi utilaje, altele decât pentru CDCheltuieli pentru primele de asigurare

Cheltuieli pentru întărirea capacităţii administrative

Nu pot depăşi 300.000 Lei

Cheltuieli pentru achiziţia de de active fixe necorporale (aplicaţii informatice şi licenţe)Cheltuieli pentru dotări (mijloace fixe sau obiecte de inventar) Cheltuieli pentru informare, şi publicitate (pentru promovare instituţională) (se trec la cheltuieli cu achizitie de servicii conform OM 2508/2007)

Cheltuieli cu materiale

consumabile (neeligibile conform OM 2508/2007)Cheltuieli cu achiziţionarea de publicaţii, abonamente şi cotizaţiiCheltuieli cu achiziţie de servicii

Cheltuieli pentru managementul proiectului

Cheltuieli pentru informare, şi publicitate (publicitate pentru proiect)Cheltuieli aferente managementului de proiect*

CHELTUIELI ELIGIBILE INDIRECTE

Cheltuieli generale de administraţie*

TOTAL PARŢIAL

CHELTUIELI INTEGRAL NEELIGIBILE

1 Taxa pe valoarea adăugată

2 Cheltuiala 1

3 Cheltuiala 2

… …………….. … ...................... TOTAL CHELTUIELI NEELIGIBILE

TOTAL GENERAL(Total buget proiect)

(Valoare eligibilă totală)

(Valoare neeligibilă

totală)

(Valoare asistenţă

nerambursabilă)*) Reguli de eligibilitate:a. achiziţia terenului (fără construcţii) este eligibilă numai până la 10% din valoarea eligibila a proiectului (HG 759/2007) şi numai dacă s-a realizat după 1 ianuarie 2007, din fonduri private (la momentul depunerii acestei propuneri trebuie să existe act de proprietate asupra terenului). Regula de eligibilitate se aplică şi în cazul în care se achiziţionează o clădire în scopul demolării acesteia şi utilizării terenului (HG 759/2007);b. cheltuielile diverse şi neprevăzute pentru proiectele de infrastructură nu trebuie să depăşească 10% din cuantumul următorelor tipuri de cheltuieli: cheltuieli pentru amenajarea terenului; cheltuieli pentru amenajarea terenului pentru protecţia mediului; cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului; cheltuieli pentru proiectare (cu excepţia cheltuielilor pentru expertize, cercetări şi audit energetic); cheltuieli cu organizarea procedurilor de achiziţie publică; cheltuieli pentru consultanţă (cu excepţia consultanţei pentru studii şi analize necesare pe perioada de implementare a proiectului şi consultanţei tehnice, financiare sau juridice); cheltuieli pentru asistenţă tehnică (cu excepţia serviciilor pentru instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor, servicilor de asistenţă tehnică pentru contabilitate şi studii/analize necesare pe perioada de implementare a proiectului şi serviciilor de audit financiar extern şi certificare); cheltuieli pentru construcţii şi instalaţii; cheltuieli pentru montaj utilaje tehnologice; cheltuieli pentru achiziţia de instalaţii şi

utilaje; cheltuieli pentru dotări care pot intra în categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar (OM ..........).c. cheltuielile aferente managementului de proiect sunt eligibile până la 10% din valoarea eligibila a proiectului, dar nu mai mult de 2.000.000 Lei (OM ..........). Se pot asigura din fonduri publice costuri de personal pentru max. 5 persoane;d. cheltuielile generale de administraţie sunt eligibile în limita a 1% din costurile directe eligibile ale proiectului (OM ......... ).

4.2 PACHETUL DE FINANŢARE A PROIECTULUI

Prezentaţi detalierea surselor de finanţare ale proiectului, conform tabelului:

NR. CRT.

SURSE DE FINANŢARE VALOARE

I

(I=II+III)

VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI

II VALOAREA NEELIGIBILĂ A PROIECTULUI

III VALOAREA ELIGIBILĂ A PROIECTULUI

III.1 ASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ

SOLICITATĂ

III.2 CONTRIBUŢIA ELIGIBILĂ A SOLICITANTULUI

III.2.1 Contribuţia în numerar

III.2.2 Contribuţia în natură Nu este cazul

III.2.3 Împrumut

A VENITURI NETE ACTUALIZATE PE PRIMII 5 ANI (în cazul proiectelor generatoare de venit)

5. ANEXE ŞI CERTIFICAREA APLICAŢIEI

5.1 LISTA ANEXELOR

Toti solicitanţii trebuie sa fie înscrişi în Registrul Potenţialilor Contractori şi să aibă datele actualizate (http://www.mct.ro/rpc/home.jsp).

ANEXE

Statut şi act juridic de înfiinţare a instituţiei

Extras de la Registrul Comerţului cu informaţii despre acţionari, capital social

Certificat de inregistrare la Registrul Comertului

Bilanţurile oficiale pe ultimii doi ani, inclusiv Contul de Profit şi Pierdere

RPC

Copie dupa adresa de înaintare către Comisiile de specialitate, cu număr de înregistrare, a Raportului de auto-evaluare conform HG nr. 551/2007

Document însoţitor

Hotărârea Senat/AGA/CA de aprobare a investitiei şi, daca e cazul, a contribuţiei financiare a solicitantului


Strategia de Dezvoltare Instituţională Document însoţitor

Certificatul de urbanism şi fişele tehnice pentru obţinerea altor avize/aprobări de principiu (unde este cazul)


Titlu de proprietate pentru teren/imobil, sau act de concesiune (unde este cazul) şi încheiere de intabulare, împreuna cu:

Extras de Carte Funciara cu precizarea „libere de orice sarcini şi servituţi”

Declaraţie pe propria răspundere că terenul/imobilul nu face obiectul unui litigiu


Contracte de închiriere intabulate pentru spaţii/imobile (unde este cazul) Document însoţitor

Declaratia solicitantului ca îndeplineşte condiţiile de eligibilitate (organizaţie de cercetare) Document însoţitor

Declaratia solicitantului cu privire la evitarea dublei finantari Document însoţitor

Studiu de fezabilitate, inclusiv analiza financiara (în română şi engleză pe CD) Document însoţitor

Declaraţia de certificare a aplicaţiei (vezi punctul 5.2) Document însoţitor

CV-urile persoanelor implicate în managementul implementării proiectului* Max. 5

CV-urile personalului care va opera şi utiliza infrastructura* Max. 10

*) se completează în cererea de finanţare (vezi mai departe) şi se înregistrează electronic împreună cu aceasta.

5.2 DECLARAŢIE

Se anexează cererii de finanţare înregistrată electronic următoarea declaraţie de certificare a aplicaţiei, pe suport hârtie, semnată de reprezentantul legal al instituţiei solicitante:

Confirm că informaţiile incluse în cererea de finanţare cu titlul ..............................................., acronimul .................. şi numărul de înregistrare electronică ........................, precum şi detaliile prezentate în documentele anexate sunt corecte şi asistenţa financiară pentru care am aplicat este necesară proiectului pentru a se derula conform descrierii.

Confirm că propunerea de proiect depusă este în acord cu priorităţile strategiei noastre de dezvoltare instituţională.

De asemenea, confirm că nu am la cunoştinţă nici un motiv pentru care proiectul ar putea să nu se deruleze sau ar putea fi întârziat.

Înţeleg că dacă cererea de finanţare nu este completă cu privire la toate detaliile şi aspectele solicitate, inclusiv această secţiune, propunerea ar putea fi respinsa.

Data (Reprezentant Legal)

Funcţia ocupată în organizaţie

zi...../lună......./an................

Nume (litere mari de tipar)

Semnătura

ANEXĂ: CV-urile persoanelor implicate în managementul implementării proiectului (max. 5)

Se va completa pentru membrii echipei care implementează proiectul câte un CV de max. 1 pagină pe modelul următor:

Acronimul Proiectului:Funcţia în cadrul Proiectului: 1. Nume: 2. Prenume: 3. Data şi locul naşterii: 4. Cetăţenie: 5. Stare civilă: 6. Studii:

Instituţia Perioada Grade sau diplome obţinute

7. Titlul ştiinţific: 8. Experienţa profesională:

Institutia Perioada Funcţia Descriere

9. Limbi straine cunoscute: 10. Competenţe în domeniul investiţiilor:11. Alte specializări şi calificări: 12. Experienţa acumulată (în special manageriala) în alte programe/proiecte naţionale/internaţionale:

Programul/Proiectul Funcţia Perioada Bugetul administrat

13. Alte menţiuni:

Declar pe propria răspundere că datele prezentate sunt în conformitate cu realitatea.Data completării: Semnătura

ANEXĂ: CV-urile personalului care va opera şi utiliza infrastructura (max. 10)

Se va completa pentru personalul care va opera şi utiliza infrastructura câte un CV de max. 2 pagini pe modelul următor:

Funcţia în cadrul Proiectului: 1. Nume: 2. Prenume: 3. Data şi locul naşterii: 4. Cetăţenie: 5. Stare civilă: 6. Studii:

Instituţia Perioada Grade sau diplome obţinute

7. Titlul ştiinţific: 8. Experienţa profesională:

Institutia Perioada Funcţia Descriere

9. Limbi straine cunoscute: 10. Brevete de invenţii (maxim cinci): 11. Lucrări publicate (maxim cinci lucrari, cele mai relevante pentru activitatile ce urmeaza a fi desfasurate cu infrastructura ce face obiectul proiectului):12. Membru al asociaţiilor profesionale: 13. Specializări şi calificări: 14. Experienţa acumulată (inclusiv manageriala) în alte programe/proiecte naţionale/internaţionale:

Programul/Proiectul Funcţia Perioada

15. Domeniile şi topicile de cercetare care vor fi abordate cu infrastructura dezvoltata pe proiect:

Declar pe propria răspundere că datele prezentate sunt în conformitate cu realitatea.Data completării: Semnătura

ancs rom.doc · web viewrolul ecoendoscopiei si ecobronhoscopiei, comparativ cu tehnicile...

Documents