ROMANUL. SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ

Romanul – opera epică de mari proporţii, cu acţiune complexă şi complicată, desfăşurată pe mai multe planuri, în intervale de timp variabile, în locuri diferite, cu participarea unui număr mare de personaje.

INTERBELICPOSTBELIC

TRADIŢIONAL ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERNITATE

MODERN

Mihail Sadoveanu,Baltagul (1930)

Liviu Rebreanu,Ion

(1920)

George Călinescu,Enigma Otiliei

(1938)

Camil Petrescu,Ultima noapte …

(1930)

Mircea Eliade,Maitreyi (1933)

Marin Preda,Moromeţii

(1955, 1967)1. Încadrare - tipologie, curent cultural/literar, perioadă, orientare tematică

2. Prezentarea temei/temelor, cu referire la două episoade/secvenţe narative

3. Prezentare - patru elemente de structură si de compoziţie ale romanului studiat, semnificative pentru analiza relaţiei dintre cele

1

două personaje (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale si spaţiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.);

4.Relaţia dintre două personaje. Statutul social, psihologic, moral, etc.

2

5. Evidenţierea, prin două episoade/citate/secvenţe comentate, a modului în care evoluează relaţia dintre cele două personaje;

6. Trăsăturile incipitului.

7. Particularităţi de construcţie a finalului.

3

8. Opinia argumentată despre semnificaţia relaţiei incipit – final.

9. Opinia despre modul în care o idee sau tema romanului studiat se reflectă în evoluţia relaţiei dintre cele două personaje:

4