romanul rom interbelic

7/23/2019 Romanul Rom Interbelic

1/31

Romanul romanesc in perioada interbelica

Romanul romanesc in perioada interbelica

Anii interbelici se caracterizeaza n literatura romna printr-o remarcabila dezvoltare aromanului care n scurt timp atinge nivelul valoric european.

Romanul romnesc si largeste tematica, el cuprinznd medii sociale diferite siproblematici mai bogate si mai complexe. Un an de referinta pentru romanul romnesc este19!, cnd apare "#on" a lui $iviu Rebreanu. %na la aparitia acestui roman au aparut si alteromane cum sunt "&iocoii vec'i si noi" a lui (icolae )ilimon, "Romanul comanestilor" a lui*uliu +amfirescu, "ara" de #on lavici si "(eamul soimarestilor" de i'ail adoveanu."#on" este nsa primul roman romnesc comparabil cu capodoperele universale prin impresiacoplesitoare de viata pe care o degaa.

/n romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui adoveanu, siRebreanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Acum apar romanelecitadine n care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. Asa avem creatiile lui&amil %etrescu, &alinescu, 0ontensia %apadat engescu. $egat de mediul citadin se dezvoltasi problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui &amil %etrescu.

/n perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic n legatura curomanul. Astfel 2arabet #braileanu n studiul "&reatie si analiza" constata existenta a doua

principale tipuri de roman3 romanul de creatii, care prezinta personaele n deosebi prin

comportamentul lor si romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psi'ic. /n perioada interbelica romancierii experimenteaza te'nici multiple ale romanuluimodern. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pecare 2eorge &alinescu l foloseste n "4nigma 5tiliei". 4l considera absolut necesardezvoltarea romanului romnesc pe linia studiului caracterului.

&a reprezentant de seama a prozei interbelice, $iviu Rebreanu este considerat intemeietoral romanului romanesc obiectiv prin publicarea romanului "#on" ,data publicarii fiindconsiderata o data istorica "in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice"64ugen$ovinecsu7.

%rin "Ion"Rebreanu desc'ide calea romanului romanesc modern dand o capodopera inmaniera realismului dur afirmat in literatura universala prin romanele lui alzac, tend'al sau+olac.

Romanul "#on" este o monografie a satului roman din 8ransilvania de la inceputulsecolului al -lea in centrul caruia sta imaginea tarnului roman care lupta pentru

pamant.*in punct de vedere compozitional, romanul a fost impartit in doua volume "Glasulpamantului"si "Glasul iubirii",titlul acestora sintetizand esenta continutului.

&onflictul romanului este generat de lupta apriga pentru pamant.#ntr-o lume in careconditia omului este stabilita in functie de pamantul pe care-l poseda, este firesc faptul ca


2/31

mandria lui #on sa-l duca spre patima devoratoare pentru pamant.olutia lui Rebreanu esteaceea ca #on se va casatori cu o fata bogata, Ana, desi nu o iubeste, )lorica se va casatori cu2eorge pentru ca are pamant, iar $aura ,fiica invatatorului 0erdelea il va lua pe %intea nu dindragoste, ci pentru ca nu cere zestre.

Actiunea romanului este dispusa pe doua planuri care uneori merg paralel, alteori seintersecteaza, constituind de fapt imagini ale aceleiasi lumi.&ele doua planuri, cel al taraniloravandu-l pe #on in centru si cel al intelectualitatii rurale avand in centru familia invatatorului0erdelea, sunt adunate la un loc de catre autor in prima secventa care infatiseaza viata satuluisi anume 'ora, in care personaele sunt asezate dupa pozitia sociala fiind surprise in atitudinisemnificative.

%entru ca in sat domina mentalitatea ca oamenii sunt respectati daca au oarecareagoniseala relatiile sociale sunt tensionate intre "sarantoci" si "bocotani" iar destineleoamenilor sunt determinate de aceasta mentalitate, de faptul ca familiile nu se intemeiaza pe

sentimente, ci pe interese economice. "#n societatea taranesca, femeia reprezinta doua brate delucru, o zestre si o producatoare de copii.5data criza erotica trecuta, ea inceteza de a maiinsemna ceva pentru feminitate.orta Anei e mai rea, dar deosebita cu mult de a orcareifemei,nu."62. &alinescu7.atuta de tata si de sot,Ana, ramasa fara spriin moral, dezorientatasi respinsa de toti, se spanzura.)lorica, parasita de #on, se casatoreste cu 2eorge si se bucurade norocul pe care-l are, desi il iubea pe #on.

*esi asezat la casa lui, #on, din cauza firii lui patimase, nu se poate multumi cu averea pe careo dobandise si ravneste la )lorica.farsitul lui #on este naprasnic, este omorat de 2eorgeulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui.

)inalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfintirii noii biserici, descrie drumulcare iese din satul %ripas, viata urmaridu-si cursul.

&alinescu afirma ca "in planul creatiei #on e o bruta.A batocorit o fata, i-a luat averea, aimpins-o la spanzuratoare si-a ramas in cele din urma cu pamantul".#nsusindu-si pamantul pecai necinstite, tulburand linistea unui camin 6cel al lui 2eorge ulbuc7 in numele glasuluiiubirii, #on nu putea supravietui iar sfarsitul sau nu putea fi altul, fiind perfect motivat din

punct de vedere moral si estetic.

Rebreanu este primul nostru mare romancier al sti'ei sociale dar si al celei psi'ologicereprezentata de"Padurea spanzuratilor", primul roman de analiza psi'ologica,obiectiv sirealist din literatura romana.

8ema romanului o constituie evocarea realista si obiectiva a primului razboi mondial, in careaccentul cade pe conditia tragica a intelectualului ardelean care este silit sa lupte sub steagstrain impotriva propiului neam."%adurea spanzuratilor" este "monografia incertitudiniic'inuitoare"62. &alinescu7.

tructural, romanul este alcatuit din patru carti, fiecare cate 1: capitole, cu exceptia ultimului,care are doar : capitole, fapt ce a fost interpretat de critica literara prin aceea ca viata

tanarului ologa s-a sfarsit prea curand si intra-un mod nefiresc.Romanul are doua planuri


3/31

distincte, care evolueaza paralel, dar se interconditioneaza, unul al tragediei razboiului, altulal dramei psi'ologice a personaului.

Atmosfera dezolanta a peisaului de toamna mo'orata, cu cer rece, in care campia este neagra,arborii sunt desfrunziti, iar ploaia, vantul, intunericul, cimitirul, precum si sarma g'impata

constituie manifestari ale naturii aflate in concordanta cu starile sufletesti ale personaelor.

Apostol ologa, protagonistul romanului, ca membru al &urtii artiale, a fcaut parte dincompletul de udecata care a condamnat la moarte prin spazuratoare pe sublocotenentul ce'voboda, pentru ca incercase sa treaca frontul la inamic.&onvins ca si-a facut datoria fata destat, Apostol ologa supraveg'eaza cu severitate executia ,care i se pare un act de dreapta

ustitie.omentul crucial care va avea puternice influente in constiinta eroului si care vadeclansa conflictul psi'ologic al personaului este privirea obsedanta a oc'ilor lui voboda,"simiti limpede flacara din oc'ii condamnatului i se prelingea in ini 1;!o ma ca oimputare dureroasa.oc'ii omului osandit parca il fascineaza cu privirea lor dispretuitoare de

moarte si infrumusetata de o dragoste uriasa".4ste acum o prima manifestare a crizei deconstiinta, care, treptat, va domina mintea si sufetul lui Apostol.

#ntreaga sa fiinta este dominata de aspiratia spre libertate si constiinta apartenentei etnice.*eaceea,cand afla ca regimentul sau trece in Ardeal , incearca sa obtina aprobarea de a nu

participa la aceste lupte ce se vor purta impotriva neamului romanesc, insa nici dupa ce vadistruge reflectorul rusesc, generalul sau nu va accepta.#ncercand sa dezrteze, este ranit si seintorce la %arva in covalescenta.?a rupe logodna cu arta pentru ca, revenit pe front sa seindragostesca de #lona, fiica groparului ?idor,de care era gazduit.

*upa ce este pus in situatia de a condamna la moarte 1 romani, ologa dezerteza din noufiind prins de cel mai vigilent dusmnan al sau, locotenentul ungur ?arga@refuza cuincapatanare sa fie aparat si este condamnat la moarte prin spanzuratoare.

Apostol ologa moare ca un erou,intruc'ipand puterea de scrificiu pentru cauza nobila aneamului sau, pentru libertate si iubire de adevar, "cu oc'ii insetati de lumina rasaritului", cu

privirile indreptate "spre stralucirea cereasca".

$iviu Rebreanu creeaza romanul romanesc modern pe cand i'ail adoveanu desavarsestepovestirea romaneasca.adoveanu, "tefan cel are al literaturii romane" cum i-a spus2.&alinescu, are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoareacompozitionala.

&ele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marc'eaza zbuciumata istorie aoldovei, capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul "Fratii Jderi",care evocaepoca de glorie a oldovei in secolul al ?-lea.

8ema prezinta istoria oldovei in timpul lui tefan cel are, construita ca o ampla cronica avietii sociale din perioada de maturitate a domniei, epoca de inflorire a tarii, de progres silibertate nationala.Actiunea are doua planuri3 unul istoric care ilustreaza evenimentele politicesi militare ale epocii si unul social, avand in centru familia derilor si devotamentul

"oamenilor ariei ale".


4/31

Romanul se compune din trei volume, fiecare purtand un titlu semnificativ pentru esentasubiectului3

"Ucenicia lui Ionut"619B


5/31

Romanul este structurat evidentiindu-se doua componenete3 una simbolica-mitica si cealaltaepica-realista, care se interfereaza pe parcursul intregului roman.Romanul debuteaza culegenda pe care (ec'ifor $ipan o povestea la nunti si botezuri, in care e evidentiata viataaspra a locuitorilor de la munte care isi castigau painea cu toporul, foarte priceputi in immestesugul oieritului.tructurat in 1> capitole, romanu evidentiaza trei idei esentiale.

%rimele > capitole cuprind asteptarea femeii dominata de neliniste si speranta, de semne rauprevestitoare, se prezinta gospodaria $ipanilor, oamenii si obiceiurile locului.

?itoria devine ingriorata pentru ca (ec'ifor plecase la *orna sa cumpere o turma de oi si nuse intorsese cum ar fi trebuit si nici nu daduse vreo stire.(elinistita, ?itoria cere sfatul

preotului, dar merge si la baba aranda, vraitoarea, 'otarandu-se de a porni in cautarea lui(ec'ifor, intru-cat o multime de semne prevestitoare o indeamna la drum3 il viseaza pe(ec'ifor intors cu spatele trecand o apa neagra, tine post negru, cocosul canta cu ciocul sprepoarta, "semn de plecare".

&apitolele C-1B ilustreaza cautarile ?itoriei pe drumul parcurs de (ec'ifor, in care sunttrimiteri la obiceiuri si traditii precum si descrierea locurilor abrupte ale muntilor.

#mpreuna cu 2'eog'ita, fiul ei, pleaca in cautarea sotului ei.#ntreaba peste tot de "barbatul cucaciula brumarie si cal negru tintat" si afla ca la ?atra *ornei a cumparat B!! de oi.#mpreunacu el se mai gaseau inca doi munteni care il rugasera sa la vanda 1!! de capete.?itoriaurmaeza drumul spre %altinis, rosteni apoi orca, loc in care turma a parasit apa istritei,aungand la abasa.8rece puntile tanisoarei, poposind la u'a unde constata cu uimire caausesera numai doi ciobani si # se pare limpede ca intre aceste localitati s-a petrecut

omorul.e intorce la abasa si gaseste in ograda unui gospodar cainele barbatului ei,$upu.Ultima parte 6cap 1;-1>7 evidentiaza gasirea ramasitelor pamantesti ale lui (ec'ifor, ritualulinmormantarii, demascarea criminalilor, infaptuirea actului ustitiar.

&alauzita de $upu, ?itoria gaseste osemintele lui $ipan in prapastie,cu o luciditate si stapanirede sine extraordinare, implineste datinile necesare pentru mort, c'eama autoritatile sa constatecrima, iar gandul ei se indreapta spre infaptuirea dreptatii, demascarea si pedepsira ucigasilor.

$a inmormantare,pe fondul unei puternice stari de tensiune pe care o creeaza, ea puneintrebari viclene si iscusite, apoi afirma ca stie cum s-au petrecut lucrurile, relatand cu

uimitoare pecizie crima celor doi.*upa ce ogza se repede la 2'eorg'ita,dar cade palit debaltagul flacaului,faptasii marturisesc crima si sunt luati de autoritati.

?itoria $ipan se poate intoarce la ale sale, se gandeste ca are o fata de maritat si-si planificaimplinirea in timp a celor cuvenite pentru memoria lui (ec'ifor $ipan, dupa care viata isi varelua cursul "si le-om lua de coada toate cate le-am lasat".

Aria tematica a romanului interbelic se largeste substantial, dupa ce Rebreanu fundamentasestilul obiectiv, romanul-fresca prin "#on", ntemeindu-se romanul de evocare istorica prini'ail adoveanu, trecnd din lumea satului, n cea a orasului. )ormele epice traditionale

coexista cu te'nici artistice moderne 6arcel %roust7@ se abordeaza si se afirma romanul de


6/31

analiza psi'ologica - &amil %etrescu, 0ortensia %apadat-engescu, romanul evolund astfelde la formula obiectiva spre cea subiectivista.

%rimul autor remarcabil de proza subiectiva, promotor in dramaturgie al conflictelor de idei,eseist percutant, ganditor modern este &amil %etrescu.Autenticitatea este esenta noului in

creatia literara a autorului,a carui inspiratie catre autenticitate confera "momente autentice desimtire" in roman.#nscriindu-se in modernismul lovinescian al epocii, ale carui noi directii isi

propuneau sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana &. %etrescu se va inspiradin mediul citadin si va crea eroul intelectual lucid, analitc si intorspectiv.

8ema romanului "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi"surprinde dramaintelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini,care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce traiestetragismul unui razboi absurd, vazut ca iminenta a mortii.

Romanul este alcatuit din doua carti aparent distincte. %rima carte cuprinde monografiaanalitica a sentimentului geloziei, ca element psi'ic dominant n viata sufleteasca a lui stefan2'eorg'idiu. (u este o analiza de psi'ologie generala, ci analiza sentimentului trait de

persona n conditii date, cele ale unei societati cuprinse de febra afacerilor prileuite depregatirea intrarii n razboi si de participarea la razboi. A doua carte este propriu-zis urnalulde campanie al autorului mprumutat eroului din roman. #ntegrarea acestui urnal n roman i-asc'imbat caracterul de notari zilnice, documentare, iar arta scriitorului i-a dat autenticitateaunei experiente dramatice, n care eroul a dobndit ntelesurile profunde ale vietii si solutiile

uste ale c'inurilor din constiinta lui stapnita de gelozie.

&ele doua carti se mbina ntr-o unitate de compozitie de larga viziune structurala@ ele suntdoua parti care se alatura cronologic, sudura lor nu este o uxtapunere, ci o sudura organica ncare problema primei parti se rezolva prin experienta din a doua carte, ca un triumf moral al

personaului principal.

*aca prima carte este o fictiune,deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o dramade iubire pana la scrierea romanului, cartea a doua este insa o experienta traita, scriitorul fiindofiter sl armatei romane, in timpul primului razboi mondial.

#deea literara este adoptata de &amil %etrescu de la scriitorul francez arcel %roust.5apropiere vizibila este si inte eroii lui tend'al si ai lui &. %etrescu, in special in inzestrarealor cu energie, forta interioara si loialitate.$a ambii scriitori eroii sfarsesc tragic, fiind invinside propria pasiune, de propriul ideal.#nsa personaele lui &amil %etrescu dobandesc energiiuriase declansate de pasiuni devoratoare, fiind impresionante prin capacitatea lor de trai idei.

"Enigma Otiliei"619B:7 constituie o revenire la formula obiectiva de roman, la metodabalzaciana. Romanul lui &alinescu devine astfel unul polemic, replica literara la cultivareaasidua n epoca a formulei proustiene, dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curenteliterare.

Un prim-plan al romanului prezinta cele doua familii - &ostac'e 2iurgiuveanu - 5tilia si

8ulea. obilul principal al tuturor actiunilor care se desfasoara este mostenirea este averea lui&ostac'e 2iurgiuveanu, pe care o vneaza clanul 8ulea.


7/31

Alt plan al romanului prezinta destinul tnarului )elix ima, ramas orfan, venit sa studiezemedicina n ucuresti si dornic de a face cariera, care traieste prima experienta erotica.Aceasta constituie fondul liric al romanului3 iubirea romantica, adolescentina a lui )elix

pentru 5tilia, pe care o cunostea din corespondenta ntretinuta.

5tilia este un persona tipic de feminitate enigmatica pentru toate personaeleromanului.Amestecul teribilelor copilarii, al placerilor de a alerga prin desculta prin iarba cuseriozitatea si ratiunea rece cu care udeca si explica imposibilitatea mariaului dintre ea si)elix nedumireste si fascineza.4ste intelegatoare si plina de tact in comportamentul ei fata demos &ostac'e, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul 8ulea.

Aceasta "enigma a 5tiliei" se naste mai ales in mintea lui )elix, care nu poate da explicatiiplauzibile pentru comportamentul fetei, ce ramene pana la sfarsitul romanului o tulburatoareintruc'ipare a naturii contradictorii a sufletului feminin.

#ndragostit total de 5tilia, %ascalopol o admira si o intelege, dar nici el nu poate descifra inprofunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu-i lui )elix in finalul romanuli3"A fost ofata delicioasa, dar ciudata.%entru mine e o enigma".

Romanul "4nigna 5tiliei" intruneste spiritul clasic balzacian, cu elemente de facturaromantica si cu trasaturi puternice ale romanului modern, realist si obiectiv prin introspectia siluciditatea analiziei psi'ologice a personaelor, din care se desprind psi'ologii derutante65tilia7, degradari psi'ice ca alienarea, senilitatea 6imion7, consecintele ereditatii,constituindu-se intr-o creatie fundamentala a literaturii romane.

%erioada interbelica a romanului romanesc e o perioada de efervescenta spirituala

nemaiantalnita in cultura noastra.?iata culturala cunoaste infaptuiri stralucite, multe din ele cuecou mondial 6nume ca #orga, 4nescu, rancusi trec de 'otarele tarii7 dar si de degradaridezolante in anii fascismului.(iciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioadaatatia reprezentanti ilustri 6adoveanu, Arg'ezi, Rebreanu, alga, 0. %apadat-engescu,2.&alinescu, &amil %etrescu.7, niciodata n-a trait si o mai aprinsa dispozitie la contestareavalorilor.8abloul activitatii scriitoricesti prezinta, prin urmare, o mare varietate sicomplexitate, inregistrandu-se dintr-o tesatura deasa de lumini si umbre puternice.

$#?#U R4R4A(U


8/31

$iviu Rebreanu s-a nascut la C noiembrie 1::< n satul8rlisiua, udetul istrita-(asaud.

tudiile gimnaziale le face n (asaud, istrita, apoi scoalamilitara n opron.Absolva Academia militara"$udoviceum" din udapesta si apoi activeaza ca ofiter la2Dula. /n 19!: demisioneaza din armata, iar n 19!9aunge n ucuresti.

*ebuteaza la revista "$uceafarul" din ibiu n 19!: cunuvele, apoi 19!9 la revista "&onvorbiri critice" nucuresti. /n 19! apare romanul "#on" care este primulmare succes al sau, primind %remiul Academiei Romne.*oi ani mai trziu apare romanul "%adurea spnzuratilor"

care va fi tradus ntre anii 19:-197, prefatatele i'ail *ragomirescu, arturisire 6191C7 si Rafuiala 619197, ultimulincluzand, pe langa bucati mai vec'i, si cateva proze scurte necuprinse in cartileanterioare.8ot in 1919 inregis-tram si naratiunea cu tenta autobiografica 6nuvela sau roman7&alvarul. #n aceasta perioada, Rebreanu desfasoara si o relativ sustinuta activitate de gazetarin diverse urnale ale epocii, de cronicar dramatic la "cena" 6191!-19117, Universul literar

6191C7, buratorul 61919-1917 si de traducator.

igur este ca cel dintai roman al lui $iviu Rebreanu s-a ridicat intr-adevar, urias, monopolitic,dar nu intr-un peisa arid, ci pe fondul unei proze ce cuprin-dea cateva realizari maore innuvela si sc'ite, si o traditie romaneasca onorabila.

&'iar daca #on nu este un "accident", un miracol in literatura romana, faptul in sine nu scadecu nimic meritele cartii. *in contra, as zice ca valoarea lui iese cu atat mai mult in evidenta cucat se detaseaza coplesitor pe un fundal ce are si el cotele sale.

*ar, pentru ca ne aflam la acest capitol, sa consultam si "dosarul" lui #on, alta obsesie a


9/31

perioadei de care ma ocup 619! - 19>C7.*espre protagonistul romanului s-au emis opinii siudecati contradictorii, avandu-si, asa cum ne-am obisnuit, formularile exponentiale incaracterizarea lui 4ugen $ovinescu si 2eorge &alinescu.

?aleriu Rapeanu - 19>>

&asa memoriala se afla ntr-un apartament cumparat de catre scriitor n anul 19B;, pentru fiicasa, %uia-)lorica Rebreanu. 4a doneaza spatiul si mostenirea din acesta n dorinta ca acestea saaminteasca si de mama sa care, exceptnd cariera de actrita, s-a apropiat de literaturamemorialistica, conferindu-si astfel statutul de membra a Uniunii criitorilor. 4ste inauguratan 199


10/31

E 1:9CF1:99 - 8ransferat la scoala de baieti din istrita 6"%olgGri fiu iscola"7, undeurmeaza nca trei clase.

E 1:9: - /ndragostit n clasa a #?-a de liceu, scrie "ntia si ultima poezie". )ascinat deo tnara acrita dintr-o trupa ambulanta ungureasca 6"ingenua trupei, de care m-am ndragostit

nebuneste"7, scrie unvodevil dupa modelul celui vazut. ai trziu, aflat n udapesta, vacultiva, fara succes, acelasi gen dramatic.

E 19!!F19!B - Urmeaza scoala reala superioara de 'onvezi din opron 6Hdenburg, nnord-vestulUngariei, lnga granita cu Austria7.

E 19!1, iunie - $a sfrsitului anului #, obtine calificativul "eminent". &a si la istrita,manifesta o nclinatie deosebita pentru studiul limbilor straine.

o $a rasov, apare povesteaArmeanul neutator si #iul sau G$er$el,folclor prelucrat de ?asile Rebreanu 6ntr-o colectie pentru copii7.

E 19! - *upa abateri de la regulamentul scolii, este retrogradat din functiade c'estor. $a sfrsitul anului ##, primeste doar "distinctia simpla".

E 19!B - /n anul ### pierde si "distinctia simpla" din cauza mediei scazute la "purtare".

E 19!BF19!> - Urmeaza Academia militara%udoviceumdin udapesta 6desi se simteaatras de medicina, ale carei cursuri presupuneau c'eltuieli inacceptabile pentru familia luiRebreanu7. *in nou, n primul an, primeste distinctia de "eminent".

E 19!>, 1 septembrie - ublocotenent, repartizat la regimentul 'onvezi regali

din 2Dula, n sud-estul Ungariei. Aici, pe lnga ndeletniciri cazone, Rebreanu are numeroasepreocupari literare3 lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice.

E 19!C - &onspecteaza numeroase opere din literatura universala, specificnd, uneori,data lecturilor 6< aprilie, , B, C, : si 1> mai, 1, iulie7. /ntre scriitorii excerptati sunt clasicifrancezi, rusi, germani, italieni, englezi, unguri. $i se adauga cteva proiecte de literaturadramatica3 &et'l(t)rsa* + rven(6Rivalii-&ltoarea7@ &al*- #$adna(6%ocotenentul&al*-7@ Gii6G$i$i7, ultimul cu personae inspirate din viata "intelig'entei" nasaudene.

o < noiembrie - *atare pe o proza inspirata din mediul cazon6"fragment de roman"7, reluare a unui conflict literar abordat anterior%ocotenentul &al*-7.

o 1;F1< decembrie - /ncepe suita de amintiri din copilarie 6portrete dinaieru7, scrise la nceput nmag'iara, reluate, mai trziu, n romneste, proze nepublicate.

o /ncepe un/ournalde lector, cu maxime, cugetari, conspecte dinliteratura universala 6'aIespeare, 5. Jilde, c'iller, 8olstoi, 0ugo s.a.7, din creatiaromneasca 6Anton %ann7, precum si cu nsemnari de cultura generala 6nlimbile germana, mag'iara, franceza si romna - limbi n care citea si scria curent7.

o ! decembrieF> februarie 19!: - $a udapesta si 2Dula scrie si

transcrie cinci povestiri, n limba mag'iara, din ciclul Szam)rl'tra6Scara maarilor7, satirecu caracter anticazon 6volum nepublicat7.


11/31

E 19!:, ianuarie - ub presiunea unor ncurcaturi banesti, este fortat sa demisionezedin armata@ n prealabil, scriind n "arest la domiciliu", se 'otaraste sa se dedice literaturii6/ournal-ul surprinde acest moment7.

o 1: februarie - Revine n %rislop - spre disperarea parintilor, care l

stiusera domn. "Aici am luat contact cu taranul romn, aici l-am cunoscut mai bine, aici m-amimpregnat de toate suferintele si visurile lui - lucruri care aveau sa treaca mai trziu nliteratura mea ..."

o Reia vec'i proiecte 6piese de teatru7, precum G$i$i, si adauga alteleinspirate din viata taraneasca3 0raiul, Osndas.a. &iteste multe carti romnesti, urmarindndeosebi mbogatirea vocabularului, slefuirea limbii literare.

o martie - /ncepe un caiet de Sc$ite, ntre care unele anticipeaza eroi siepisoade din proza matura. ulte subiecte vor fi dezvoltate, la nceput, n cadrul nuvelisticii.

*atarile ating limita : aprilie 19!9.o e angaeaza autor de notar n agura #lvei, apoi n (imigea.

o septembrie - *in ucuresti primeste vestea ca piesa Osnda"va fipusa n citire" 6ulterior, nsa, fiind respinsa7.

o 1< septembrie - crie povestirea !odrea6Glasul inimii7. /n aceeasitoamna, termina si povestireaDomnul Ionica, reluare a unei proze mai vec'i, dinciclul Szam)rl'tra. &u aceste pagini se va adresa mai multor reviste literare de "peste munti"6trimitnd scrisori lui 2. #braileanu la &iata romneascadin #asi, luii'ail

*ragomirescu la !onvorbiri criticedin ucuresti, precum si din 8ransilvania, corespundndcu5ctavian 8aslauanu de la%ucea#aruldin ibiu7.

o 1 octombrie - $a la, nRevista politica si literaraaparepovestirea 0alerii6ultima tiparita n Ardeal, nainte ca Rebreanu sa se stabileasca n capitalatarii7.

o 1< octombrie - 8ermina nuvela O#ilire, sub impulsul unorlecturi sadoveniene.

o 1 noiembrie - *ebut n presa romneasca3 la ibiu, n

revista%ucea#arul, condusa de 5. 2oga si 5. 8aslauanu, apare povestirea !odrea 1Glasulinimii2. /n aceeasi revista, Rebreanu va mai publica nuveleleO#ilire61 iunie 19117.

o B noiembrie - /ncepe un nou urnal de lector 6Spicuiri7, aplecndu-sen mod deosebit asupra paginilor de critica si istorie literara din &iata romneasca, apartinnd,mai ales, lui 2. #braileanu.

o decembrie - Revine asupra amintirilor din copilarie, scrise la 2Dula,de data aceasta sub influenta lui &reanga.

E 19!9, ; ianuarieF1 februarie - /ncearca sa traduca romanulRazboi si pacede8olstoi 6dupa o versiune germana7.


12/31

o 4nceputul anului- )unctionar la primaria din ?ararea.

o 1: aprilie - /n traducerea lui, revista 5ara noastrapublicapoemulMoartea soimanuluide . 2orIi.

o : aprilie - crisoare din %rislop catre i'ail *ragomirescu,propunndu-i, spre publicare, o povestire.

o ! mai - crie nuvelaMna6prima varianta a nuvelei Ocrotitorul7,sub influenta lecturilor din&e'ov.

o toamna- ituatie materiala precara. Are convingerea ca nustapneste cum se cuvinte limba literara romneasca 6"a trebuit sa-mi dau seama ca, dacavreau sa realizez ceva ,trebuie sa nimicesc n prealabil, n sufletul meu si n mintea mea, tot cemi-au mprumutat attia ani de mediu strain, tocmai la vrsta cea mai accesibila tuturorinfluentelor, si ca aceasta nu se poate mplini cu adevarat dect acolo unde voi respira o

atmosfera romneasca, absolut pura si ferita de miasmele de pna ieri, adica n Kara si maiales n ucuresti"7.

o 1F1; octombrie - "/ntiul meu contact cu literatii romni s-a efectuatcu prileul unui congres al Astrei la ibiu, unde am fost trimis ca gazetar romn. %rofitnd deaceasta unica ocazie, am si trecut dincoace, la ucuresti."

o 1< octombrie - /n capitala tarii. "Am sosit cu B!! de lei n buzunar...si aici... aici... aici ncepe un capitol ntunecat al vietii mele, o epoca grea, de lupta drza cumizeria si pasiunea de scriitor. L...M Am venit n contact cu toti corifeii literaturii de atunci.

2rleanu mai ales era marele prozator al epocii. /n vremea aceea, am ncercat acest gen noude nuvele, care nu prea era nteles de gingasii povestitori din urul meu. %na atunci, nuvelaera un fel de anecdota, scrisa viu, curgator, cu nflorituri de stil, dar fara nici o preocupare afondului sau a conflictului psi'ologic."

o 1> octombrie - %rima datare pe o proza originala, dupa sosirea nucuresti3 &olbura draostei6!ntecul iubirii7.

o 19 octombrie - %articipa pentru prima oara la o sedinta a cenacluluiliterar condus de i'ail *ragomirescu, din care mai faceau parte #on inulescu, 4mil2rleanu, &incinat %avelescu, *imitrie (anu,&orneliu oldovanu, (icolae*avidescu, Alexandru tamatiad, i'ail aulescu, i'ai orbul s.a. *uce cu el o nuvela, pecare nsa nu apuca sa o citeasca.

o ! octombrie - crisoare de la i'ail *ragomirescu. "#arta-ma caaseara am uitat de nuvela dumitale. 4 drept ca, c'iar de nu as fi uitat, n-as fi vrut sa te expunla un nesucces, nestiind calitatile ei de mai nainte. Astazi nsa am citit-o si te felicit, e foarteinteresanta povestea si cu nsemnate calitati literare. ?rei s-o public n !onvorbiri criticeN"

o < octombrie - *ebut n capitala tarii3 n revista !onvorbiricriticeapare nuvela &olbura draostei 6!ntecul iubirii7. 4a desc'ide sirul unei nsemnate

colaborari3rostii, !ulcusul, Golanii,Dintele6191!7.


13/31

o > si 11 noiembrie - crisori de ncuraare de la i'ail *ragomirescu.e intereseaza ndeaproape de ce scrie, l invita acasa si se ofera sa-l aute sa dobndeasca osluba la un ziar.

o Angaat la Ordinea6redactor-sef stefan Antim@ nRascoala3

Antimiu7.

E 191!, ianuarie - ecretar de redactie la8alana literara si artistica, condusa dei'ail *ragomirescu, functie ce o va detine si la !onvorbiri critice6"functii mai multonorifice"7.

o ianuarie - %e baza conventiei cu Austro-Ungaria, guvernulbudapestan cere autoritatilor romnesti extradarea gazetarului.

o 1< februarie - andat de arestare@ Rebreanu este depus la ?acaresti.

o mai - /ntr-unMemoriuadresat autoritatilor romnesti, tnarul scriitormentioneaza ca adevarata pricina a cererii de extradare consta n activitatea sa publicistica pecare, anterior, o desfasurase n sluba "romnilor de peste munti".

o ; mai, ora 1 noaptea - /n nc'isoarea ?acaresti, terminanuvela !ulcusul.

o < mai - %ublicnd n !onvorbiri criticenuvela !ulcusul, i'ail*ragomirescu tine sa o prefateze astfel3 "*esi nu admitem cruditatile de termeni pe careautorul e nevoit sa le puna n gura eroilor sai, totusi, publicam aceasta novela, si nca la acestloc de onoare, fiindca pe lnga o adncime de cpnceptie putin comuna, e remarcabila prin

pitorescul lumii zugravite, prin spiritul de observatie, prin energia deceptiei si mai cu seamaprin originaliteatea limbii."

o > iulie - *upa o lunga detentie la nc'isoarea ?acaresti, estentemnitat la 2Dula. Aici scrie Golaniisi ncepe sa traduca volumul de povestiri%el*i*alando*6Aventuri spirituale, udapesta, 19!:7 al scriitorului mag'iar zini 2Dula. Autorul iera prieten si - dupa marturisiri datnd din acele zile 6epistola lui Rebreanu catre .*ragomirescu, la C august 191!7 - mpreuna ar fi scris mai multe lucrari 6"pe cnd eram la%esta"7. &teva titluri din volum, ndeosebi din ciclul9iedermeier *epe*60ablouri

9iedermeier7 vor fi publicate, peste ani, la ucuresti, n paginile Universului literar6191B7 sinAlmana$ul "Adevarul"6191;7.

o 11 august - %roiect sumar al romanului:estrea, datat n nc'isoareadin 2Dula.

o 1> august - 4liberat din nc'isoare, &urtea tribunalului de Apelsocoate delictul ispasit dupa cele sase luni de temnita.

o 1< septembrieFianuarie 1911 - /mpreuna cu i'ail orbul, scoaterevista Scena61! numere7.

E 1911, aprilie - (umit secretar al 8eatrului (ational din &raiova, devineuncolaborator de baza al lui 4mil 2rleanu, la acea data directorul institutiei. %na n 191, va


14/31

avea ndeletniciri diveerse3 de la ntocmirea repertoriului la reclama publicitara@ de latraducerea unor piese 6;otiide c'iller si O#iterulde)ranz olnar7 la pregatirearevistei 0eatrul6bilunara7 etc.

o iulie - $a &raiova soseste si stefana 6)annD7 Radulescu 6viitoarea

sotie a scriitorului7@ ca artista, va debuta pe scena teatrului din localitate, n spectacolul cupiesaRapsoziide ?ictor 4ftimiu 69 octombrie7.

o septembrie - $a #asi, n revista &iata romneasca, aparenuvela8ilibas 6Ocrotitorul7@ o versiune anterioara 6Mna7 fusese terminata, la ! mai, nucuresti.

o 11 noiembrie - $a 5rastie, revista !osnzeanadesc'ide sirulcolaborarilor cu $iviu Rebreanu 6maoritatea retiparirii deg'izate7. %entru nceputrostii6laun an dupa tiparirea n !onvorbiri critice7, urmata de noi reeditari, n 191F191B.

#nedite3Idila de la tara61917, sc'ita negliata la alcatuirea volumelor, siArmeanul,Armeanca si clubul6191B7, pe care o va prelua n volum cu titlulIdila de la tara6fara sa fietotuna cu lucrarea amintita mai sus7.

E 191 - /nAlmana$ul Societatii Scriitorilor Romnipe anul 191, apare poemul nprozaMarturisire6amintit de )annD Rebreanu, n volumul !u sotul meu, ca discreta cerere ncasatorie7@ proza este o prelucrare a unui text mag'iar, Str-#ac6Stro#e7, apartinnd prietenuluisau zini 2Dula.

o 1< ianuarie - %resat de acude nevoi materiale, ncepe sa publice nrevista craioveanaRamuri, condusa de &onstantin saban-)agetel, elocventa pentru starea

tinerilor casatoriti3 "(eavnd la cine apela la &raiova, sunt nevoit sa ma dedau la cersetorie si,cum n-am la altcineva aici afara de tine, sunt nevoit sa ma cersetoresc la tine, cu toate ca mi-enespus de penibil".

o ! aprilie - &u sc'ita Stranutarea, revista8lacara, condusade &onstantin anu, desc'ide sirul colaborarilor cu Rebreanu@ n paginile primei serii, vor maiaparea3 &ra


15/31

inimii7, !ulcusul, O#ilire,Ra#uiala,3evasta, Golanii, !ntec de draoste6!ntectuliubirii7,rostii,8ilibas 6Ocrotitorul7.

o noiembrieFdecembrie - *evine colaborator permanent alrevisteiRampa6luni de vrf7.

E 191B - /n timp ce desfasura o sustinuta activitate de cronicar teatral, lucreaza laromanul:estrea"naintnd dificil n actiune" 6nu s-a pastrat nimic din aceasta pretinsavarianta7.

o iulie - *upa intrarea Romniei n cel de-al doilea razboi balcanic 61!iulie7, se angaeaza ca reporter laAdevarul6la sfrsitul razboiului va fi concediat7.

o < august - &u sc'ita 0aclalele6retiparirea sc'itei &ra7. ?or mai treceani pna cnd:estreauceniciei literare va aparea cu noul titlu n librarii.

o B1 iulie - $a ucuresti apare cotidianul:iuasub conducerea lui #oanlavici. Aici Rebreanu va publica, folosindu-se de pseudonime, cronici dramatice.

o 1C septembrie - *atare pe piesa/idanul6trei acte7, cu tematicaantinationalista.

o 1F: septembrie - /n Universul literarapare studiulRevolutia lui;oria, !losca si !risan.

o octombrieFnoiembrie - Redactor la Scena.

E 191< - crie povestirea istorica;oria, !losca si !risan.

o > august - 8ermina nuvela;ora mortii.

E 191>, aprilie - $a ucuresti apare volumul Golanii6(uvele si sc'ite7, cu o prefatasemnata de i'ail *ragomirescu, n editura 0. teinberg. ?olumul reia maoritatea pieselorincluse n8ramntari61917, adaugnd trei inedite.umarul3 Golanii@ !uceritorul@ Ocrotitorul@rostiiLineditaM@Dintele@ !ersetorulLineditaM@ !ulcusul@3evasta@ Stranutarea@oznaLineditaM.

o 9 maiF; iulie - crie si transcire comedia !adrilul.


16/31

o /n nr. 1B din "iblioteca &aminului" 6ucuresti, 0. teinberg7 aparevolumasulMarturisire6(uvele si sc'ite7. /nsumar3MarturisireLineditaM@Ra#uiala@ &ra decembrie - Armatele germane ocupa ucurestiul. ")ugarul" seafla ntr-o situatie dificila. /nc'is n casa, continua sa scrie la romanulIon.

E 191C, 1F1B mai - )ratele sau 4mil, ofiter n armata austro-ungara, este acuzat decrima de dezertare si spiona, fiind condamnat la moarte 6ecouri n lumea romanuluiadurea

spnzuratilor7.

o 1; august - 8ermina prima versiune a romanuluiIon.

o C septembrie - $a ucuresti, apare cotidianul Scena, n careRebreanu va publica articole de teatru.

E 191:, B ianuarie - /n ucurestiul ocupat de trupele germane, ziarul%umina, condusde &onstantin tere, publica sc'ita9ibi6manuscrisul este datat 19 august 191< si poartadedicatia "%entru %uia, cnd va fi mare"7. 8ot aici, n lunile februarie si martie, vor maiaparea33orocul, Soacra S#ntului etru.

o primavara- Arestat si anc'etat de autoritatile de ocupatie, izbutesten cele din urma sa fuga.

o mai - Autat de socialisti, trece n oldova, locuind o vreme la #asi.

o 1 august - %lan detaliat al romanuluisarpele, pornind de la dramapoetilor stefan 5ctavian #osifsi *imitrie Ang'el, ambii ndragostiti de (atalia (egru.

o toamna- %roiecteaza un volum de nuvele, anticipnd, prinatmosfera, problematica romanuluiadurea spnzuratilor.

o noiembrie - Revine n ucuresti.

o 1: decembrie - /ncepe povestirea !alvarul6pe care o va terminan martie 19197.

E 1919, ! februarie - /ncepe o prima redactare a romanuluiadurea spnzuratilor.

o < aprilie - /n magazinul ilustrat lunar%ectura pentru totiaparenuvela !atastro#a.

o B mai - &u sc'itaoznaRebreanu ncepe sirul colaborarilor nrevista Sburatorul, condus de4ugen $ovinescu. /n paginile publicatiei vor mai aparea, n

acelasi an3A murit o #emeie@ !ntecul lebedei@Divortul@ un fragment din !alvarul, iarn 19!,Itic strul, dezertorsi G$inionul.


17/31

o $a "Universala-AlcalaD" apare volumul !alvarul, confesiuneliteraturizata despre propriile avataruri din timpul primului razboi mondial 6singura editieantuma7.

o vara- &alatorie cu sotia n 8ransilvania, Rebreanu documentndu-se

ndeaproape n legatura cu sfrsitul tragic al lui 4mil. Rentors la ucuresti, prozatorulncearca sa scrie laadurea spnzuratilor, fara sa izbuteasca.

o noiembrie - /ncepe sa transcrie romanulIon.

o 9 decembrie - %remiera comediei !adrilul.

o Un nou volum de nuvele 6edite si inedite73Ra#uiala, aparut la"Universala-AlcalaD". /n sumar39ibi. oveste de copii mici pentru oamenimariLineditaM@ !ntecul iubirii@3orocul@ 0alerii@ !earta@ Glasul inimii@ Soacra S#ntului

etru@Idila de la tara3 O#ilire@9arba6imitatie7@ 5aranul si coasa6imitatie7@Ra#uiala. 6&ele

doua imitatii se publica pentru prima oara n volum.7

E 19!, ! noiembrie - Apare romanulIon, prima capodopera din monumentalacreatie rebreniana 6n timpul vietii scriitorului, va fi retiparitn 191, 19B, 19


18/31

o /n editura lui 0. teinberg din ucuresti apare a ##-a editiedin Golanii6(uvele si sc'ite7, cu ilustratii de )r. sirato. Acelasi sumar din 191>.

E 19B, 1 aprilie - %remiera comedieilicul.

o Ales vicepresedinte al ocietatii criitorilor Romni.

o iulie - /ncepe prima versiune a romanuluiAdam si ?va.

o /n revista%amuraapare nuvela !umpana dreptatii.

E 19;, 1< noiembrie - /mpreuna cu Alexandru *ominic, publicasaptamnalulMiscarea literara6pna noctombrie 19


19/31

cu o scurta biografie a lui Rebreanu si cu un portret al sau desenat de pictorul ean Alexandruteriadi.

E 19:, august - /ncepe romanul !raisorul.

o decembrie - 4ste numit director al 8eatrului (ational din ucuresti,functie pe care o va detine vreme de un an.

o /n nr. 11

o : maiF11 decembrie - crie versiunea definitiva aromanuluiRascoala.

o s#rsitul anului- Apare romanulRascoala.

E 19BB, < decembrie - /n !uvntul, o nuvela inedita3 Umbre.

E 19B;, ianuarieFB! aprilie - crie versiunea pentru tipar a romanului/ar, ce se vatipari pna la finele anului 6reeditari n 19B9, 19;1, 19;, 19;;7.

E 19B< - /n volumul3uvele inedite, culegere din creatia prozatorilor contemporani,

Rebreanu publica, la 4ditura "Adevarul", povestireaDincolo, reluata peste aninAmalam619;B7.


20/31

E 19B> - Apare volumul !alea su#letului6trei povestiri7, fragmente din romanulAdamsi ?va.

o /n nr. 1; din colectia "&artea satului" apare culegerea denuvele Oameni de pe somes, la 4ditura )undatiilor Regale. /n

sumar3Dumnezeu@ !ersetorul@rostii@Ra#uiala@3evasta@ozna@Dintele@;oramortii@!uibul visurilor.

E 19BC, 1 martieF11 iulie - ?ersiunea abandonata a romanului Gorila.

o 1: iulie - Reia cartea de la nceput.

E 19B:, iunie - Apare romanul Gorila.

E 19B9, > mai - *upa multe tergiversari, este ales membru al Academiei Romne, lapropunerea luii'ail adoveanu.

E 19;!, martie - Apare romanulAmndoi.

E 19;1, 4nceputul anului- 4ste numit din nou director al 8eatrului (ational.

o Accepta numirea de director al cotidianului &iata6fara o participareesentiala7.

E 19;, ianuarie - &onferinte despre cultura romneascala erlin, Pnc'en, tuttgart, $eipzig, *resda,2Qrlitz, reslau, ?iena.

o martie - $a +agreb si Jeimar, calatorii prileuite de constituirea

societatii culturale pan-europene. Aici va sustine ca "nu vrem nici un fel de politica, ci numailiteratura".

E 19;B - Apare volumulAmalam6articole, studii, conferinte, cronici dramatice si onuvela3Dincolo7.

E 19;;, ; aprilie - 2rav bolnav, se retrage la ?alea are, fara sa mai revada vreodataucurestii 6un control radiologic semnalase, nca din ianuarie, "opacitate suspecta la plamnuldrept"7.

o C iulie - *in/urnalulsau3 "%erspective putine de salvare, data fiind

vrsta mea, c'istul din plmnul drept, emfizemul vec'i si bronsita cronica".

o /n nr. 9 din colectia "&artea refugiatului ardelean", apare o culegerede3uvele6cu c'ipuri desenate de Aurel i=uidi7, sub auspiciile &aminului cultural Avram#ancu al refugiatilor ardeleni. /n sumar3ozna@3evasta@Ra#uiala@rostii.

o 1 septembrie - /nceteaza din viata la ?alea are, n vrsta de


21/31

61:99-19>


22/31

Romanul care ne intereseaza n primul rnd se caracterizeaza prin doua laturi3 epiculsenzational si ideologia sociala. 2. &alinescu a definit-o pe aceasta din urma, vorbind deuoreanu, prin patru note3 "exaltarea poporului, intentia reformei sociale, realismul usorgrotesc si tipologia antitetica".

5 scena, pe nedrept respinsa, va fi aceea a sarutarii pamntului. F2. &alinescu avea dreptatesa sustina ca"#on e un poem epic", cuprinznd "momente din calendarul sempitern al satului,miscatoare prin calitatea lor elementara". 4l observa n roman un caracter epopeic.

$a 2. &alinescu, balzacianismul este redescoperi polemic, ntr-un moment n care romanul sesc'imbase o data cu clasa sociala care-i daduse nastere. %olemica lui 2. &alinescuvizeaza reconditionarea speciei ntr-un moment n care spiritul profund era altul. e naste deaici contradictia dintre formula totalizatoare si mecanic cauzalista a lui alzac si structurilesociale si mentale ale unei lumi risipite si individualiste. )ormula cedeazapresiunii3 numai

preudecata ne poate face sa vedem n 4nigma 5tiliei metoda lui alzac din &autarea

absolutului. $a 2. &alinescu este un balzacianism fara alzac.

alzacianismul este prezentat n "4nigma 5tiliei" prin tema romanului, care ilustreaza viataburg'eziei de la nceputul secolului al -lea, societate degradata sub puterea mistificatoare abanului, ntreaga actiune a romanului construindu-se n urul averii lui mos &ostac'e2iurgiuveanu, care concentreaza faptele si reactiile tuturor celorlalte personae, interesate maimult sau mai putin de mostenire. *e altfel, alzac a concentrat ideea ca banii, averea au

putere distrugatoare asupra eticii unei societati, afirmnd3 "+eul la care se nc'ina toti estebanul".

(aratorul calinescian este deci un specialist 6ne vom mai ntlni cu el n cursul romanului,cnd va dovedi, pe rnd, competenta muzicala,

plastica - "petele rumene din obraii unei fetite zugravite, probabil, n acuarela, devenisera, nulei, prin nentelegerea procesului de difuziune a luminii, niste lacuri de rubin fara nici olegatura cu restul" psi'ologica, sociologica, estetica si asa mai departe7 si apeleaza la unlimba profesional si c'iar usor pedant. Universala si magica stiinta a lui alzac apare aicisfarmata n nenumarate stiinte speciale, fiecare cu vocabularul ei. $ocul c'iromantului 1-aluat expertul si pe al poetului romantic, documentaristul. etoda lui alzac ni se poate pareaastazi naiva@ a lui 2. &alinescu este nsa artificiala si extravaganta.

*aca alzac are vocatia de a crea viata, &alinescu o are pe aceea de a o comenta.

2. &alinescu lauda pe artistul creator de viata, ce se cade a fi luat ca model de toti romancieriinostri3 "(oi vom putea fi tolstoieni, balzacieni, adica preocupati de sensul lumii si de formaexterioara a omenirii". )orma exterioara a omenirii3 aceasta era, n adevar, caracteristicaromanului n

secolul trecut, care zugravea tipuri ce se miscau n lume@ vazute din afara, aceste tipuri erauperfect conturate si stabile n timp, ca marile elemente c'imice@ si se defineau prin intermediulunor subiecte stereotipe. 2. &alinescu enumera ntr-un rnd sase astfel de subiecte, cu tipurile

respective de care nu sar putea dispensa nici un roman. Un ambitios idealist ne va oferi apoi elnsusi n )elix, eroul din 4nigma 5tiliei@ o femeie nesatisfacuta n casnicie si cazuta ca


23/31

adame ovarD la maturitate. %ersonaele astfel concepute sunt niste caractere, stabile@ datedin prima clipa, prototipuri fundamentale.

4nigma 5tiliei este o mare pnza rupta din viata, roman citadin ncadrat n formularealismului clasic, cu accente romantice si c'iar moderniste. Actiunea romanului este

structurata pe doua planuri3 viata burg'eziei bucurestene de la nc. sec. al -lea si drumulformarii unui tnar.

Cartea trebuia sa se numeasca "Parintii Otiliei", autorul sc'imbandu-i titlul la sugestiaeditorului.Tema paternitati 6tema principala a romanului7 - balzaciana - este privita din maimulte ung'iuri3 pentru imion este obsesiva, pentru tanica - generatoare de delir verbal sisentimentalism iar pntru %ascalopol devine unul din cele doua moduri de a o iubi pe 5tilia.

)elix ima, orfan, vine din #asi n casa tutorelui sau &ostac'e 2iurgiuveanu. Acesta creste pe5tilia arculescu, fata decedatei lui sotii. &ei doi tineri se simt atrasi unul spre altul de

irezistibila c'emare a vrstei. )elix are o imensa putere de munca si se face remarcat.)ericirea lui este umbrita de prezenta mosierului $eonida %ascalopol caruia, cu toata diferentade vrsta 5tilia nu-i era indiferenta. 5ptiunea fetei oscileaza ntre cei doi pretendenti caci)elix i oferea tineretea si viitorul lui stralucit, dar %ascalopol i satisfacea dorinta de lux.*upa moartea lui &ostac'e, 5tilia vrea sa fie cu )elix, dar acesta o refuza si atunci ea fuge cu%ascalopol si dupa o scurta aventura l paraseste pentru un conte strain.

/n ce consta "eternul femininSS, sufletul enigmatic al eroineiN 8ocmai n lupta ei dintresentimentul natural, ntre firea ei si nevoia de avere, de fast si mondenitate, a nvins aceastadin urma. Astfel 5tilia l iubeste pe )elix, dar l paraseste pentru %ascalopol.

4nigma 5tiliei situeaza pe autorul lui printre cei mai renumiti prozatori ai secolului.8eoreticeanul pledeaza pentru realismul clasic, dar romancierul depaseste programul estetic,raportndu-se critic la formula de arta si la viata nfatisata.

Otilia Marculescu reprezinta drama eminitatii dar in acelasi timp este si cel mai modernpersona al romanului atat prin te'nicile de realizare cat si prin problematica sa existentialafiind definita prin felul de a fi, adica prin fapte, actiuni, gesturi, vorbe si ganduri.

%e langa faptul ca este fascinanta si imprevizibila, 5tilia are un portret fizic ce sugereazatrasaturile comportamentului sau. 4ste delicata, tanara, are farmec, este coc'eta,inocenta dar

in acelasi timp matura3 "6...7 un cap prelung si tanar de fata, incarcat de bucle, cazand pana laumeri. )ata subtirica, imbracata intr-o roc'ie foarte larga pe poale, dar stransa tare la miloc sicu o mare colereta de dantela pe umeri 6...7 .

Otiliaeste un persona cu un comportament derutant, fiind capabila de emotii puternice, apoitrecand brusc de la o stare la alta, imprastiata si visatoare, deseori dovedind in modsurprinzator luciditate si tact. 4ste un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura inacelasi timp3 alearga desculta prin iarba din curte, sta ca un copil pe genunc'i lui %ascalopoldar este lucida si matura atunci cand ii explica lui )elix motivele pentru care cei doi nu se potcasatori.


24/31

#n fata lui )elix are gesturi familiare, tandre, ce ilustreaza deseori o gria materna pentru el.)inalul romanului este decis in privinta destinului ce-l va avea 5tilia, modernismul

personaului consta si in faptul ca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tese in urul ei, )eliximpreuna cu %ascalopol, aungand in finalul romanului la concluzia ca dupa atatia ani, pentruei, 5tilia nu "a ramas decat o enigma".

Mos Costac!e o iubeste pe "5tilica", pe fe-fetita mea", el fiind papa care primeste de la ea unstrop de tinerete, lumina si vioviciune.

5tilia este privita diferit de celelalte personae ale romanului, astfel rationalul Feli #ede inOtilia " o fata admirabila, superioara, pe care n-o inteleg" @Pascalopolo priveste pe 5tilia ca

pe femeia in devenire, cu care are rabdare, dar fata de care nu distinge insa "ce e patern si ce eviril" in dragostea lui pentru ea. %entru$tanica %atiu,5tilia este o femeie cu "spirit practic",care stie ce vrea si cum sa se descurce in viata3 "desteapta fata".&glaeo considera "ozanatica, o stricata", care suceste capul baietilor din familie, deoarece c'iar si pe fiul acesteia,

8iti, reuseste sa-l cucereasca.

5tilia traieste drama singuratatii, toata viata fiind in cautarea fericrii dar pana in final singuraadmite ca "nu suntem fericiti decat cinci - sase ani".

Feli $ima este definit de &alinescu ca fiind "martor si actor", este cel care ne introduce inatmosfera capitalei din acea vreme, autorul descriind foarte bine snobismul, zgarcenia sidorinta de parvenire.

Romanul pune in centrul narativ al actinunii ormarea personalitatii lui Feli,din acestmotiv putem considera romanul "4nigma 5tiliei" un bildungsroman.

2. &alinescu ironiza o data pe "scriitorii de meserie" care "fac romane artistice, darfara viscere". Romanele lui intra cu siguranta n aceasta categorie. %rin 4nigma 5tiliei,romanul doric "se priveste n oglinda, lund parca act de sine si de reteta de fabricare care i-astat la baza@ acest roman, 2. &alinescu n-a vrut sa-1 parodieze, nici sa-1 nege, ci, tocmai dincontra, sa-1 valideze. &omicul este aici efectul ciocnirii dintre idee si viata, dintre spiritulcritic si materia realista pe care o are n vedere.

)arsa este asa zicnd obiectiva. *aca ncape ironie aici, ea apartine romanului, contradictieisale artistice, nicidecum romancierului, care este serios n programul sau. *e la 4nigma

5tiliei la ietul #oanide este, pe urma, deosebirea de la comedie la oc3 o data experimentuldinti nc'eiat, romancierul este liber saexploateze pna la capat conventia si ntr-un sens nunumai estetic, dar si ludic. ocuri de artificii literare, aceste din urma romane mping mult maideparte, dect a mai facut-o cineva la noi, libertatea artei romanesti.

/n concluzie ceea ce se poate afirma cu siguranta este existenta n complexa personalitatecalinescianul a celui mai artist dintre criticii nostri de pna acum. 4nigma 5tiliei nu estesingura lui capodopera. Unele dintre poezii 6&ontraste7 sunt de o indiscutabila valoareartistica. ietul #oanide traieste prin grotescul personaelor si alaturi de crinul negruintereseaza pe cercetator prin utilizarea metodelor moderne n abordarea epicului. Unele

cronici ale mizantropului si optimistului sunt biuterii ale geniului.


25/31

Uriasa forta creatoare calinesciana va constitui nca multa vreme un obiect de studiuatent, formarea udecatilor de valoare presupunand ndrazneala si prudenta in acelasi timp.

C&MI' PET%E$CU

( Biograie (

-a nascut la 9 aprilie 1:9; la ucuresti. 8atal, &amil %etrescu, avea atunci : de ani, eraoriginar din raila si profesa intr-o functie de salariat la posta,iar mama sa,nascuta . &'eler,era casnica. criitorul ramane sa indure singur greutatile vietii, tatal murindu-i c'iar in anulnasterii sale de o boala contagioasa, iar mama, la scurt timp dupa acesta, motiv pentru care a

incercat pe cat a fost cu putinta sa tina cat mai ascunsaperioada copilariei sale.

A urmat cursurile medii la liceele "f. ava" si apoi"2'. $azar", la sectia reala. &onstrans de mizerie, avea sadea meditatii@ o noua umilinta , dar si un nou prile de a seimpune. #nca din perioada liceala, incearca o colaborare curevista Samanatorul, care insa ii va esua. #n 191B, va absolviliceul cu media C,;!. %aradoxal, mediile mici erau la acelediscipline care mai tarziu ii vor aduce prestigiu3 romana,istoria, filosofia, matematica.

e va inscrie apoi la )acultatea de litere si filosofie din

ucuresti si va urma cursul de filosofie. # se acorda unicabursa interna dupa un an. 4ste perioada in care a colaboratlaRampalui (.*. &ocea si !ronicalui 8udor Arg'ezi. 4ste

perioada in care a fost apreciat la usta sa valoare. #nsa anii studentiei i-au fost umbriti deprimul razboi mondial.

?a fi respins la recrutare de la serviciul militar, dupa cum marturiseste el insusi, din cauzaconstitutiei fizice delicate, care nu ar fi putut rezista privatiunilor vietii militare si frontului.Aceasta situatie ii creaza o adevarata criza de constiinta. &ere sa intre voluntar la artilerie,insa nu poate acoperi o garantie in bani pentru cal si ec'ipament militar. 8otusi, reuseste sa

aunga plutonier la regimentul ?#, i'ai ?iteazul, infanterie, dupa ce trecuse printr-o scoalamilitara. #n cursul luptelor, este ranit, apoi facut prizonier, in sfarsit, demobilizat in 191:,aflandu-se la cea mai precara situatie materiala.

$ucreaza la drama/ocul ielelorpe care o incepuse in 191>, reia colaborarile publiciste,isi ia licenta notat exceptional, cu mana cum laude. e angaeaza apoi ca profesor suplinitorde limba romana, in 8imisoara, la liceul de stat germano - mag'iar. #ncepe colaborareala:buratorul lui 4ugen $ovinescu, lucreaza la mai multe drame.

crie la 0arasi9anatul o serie de articole in care demasca deosebit de violent coruptia si

politicianismul instaurat dupa razboi. Are meritul de a fi editat un cotidian,%imba romana,#oaie pentru limba, arta si literatura.


26/31

#si depune propria candidatura ca deputat si isi sustine singur campania electorala, insadin cauza naivitatii cu care abordeaza mecanismul politic si prin temperamentul sau orgolios,va esua.

Revenit la ucuresti, va participa cu pasiune la batalia de idei, izbucnita cu o forta

nemaicunoscuta inca in cultura noastra, reflectand si confruntari ideologice mai largi, din planeuropean. &reaza c'iar, pe masura posibilitatilor sale, o revista3 Saptamana munciiintelectuale 619;7. "(oocratia", doctrina sa, va suferi un esec previzibil3 intelectualitatea era

prea diversificata , prea supusa unor forte centrifuge pe plan social, pentru a realiza o unitate.?a suferi un nou esec, care nu va fi insa un prile de resemnare.

Astfel, cultul sinceritatii, intransigentei opiniilor si valorilor intelectuale il apropie inacest timp de marile nume ale culturii noastre3 $iviu Rebreanu, 2eorge &alinescu, AlexandruRosetti, 8udor ?ianu. %olemizeaza cu ircea 4liade la aparitia romanuluiacestuiaIzabel sauApele diavolului. %olemizeaza, de asemenea, cu profesorul universitar

(ae #onescu, pe care-l acuza in/urnalca intr-o conferinta a sa a reluat cuvant cu cuvant untext al filosofului german 5sTald pengler. Ataca modernismul, poezia pura, traditionalismulconformist si anacronic, misticismul, dar si tentativele cosmopolite de europenizare fortate acivilizatiei romane.

Refuzat de politica, refuzat de teatru, se va consacra romanului. #n 19B! apare in volum la"&ultura (ationala" Ultima noapte de draoste, intaia noapte de razboi , care va lua premiul

(ational in 19B1. e dedica lucrului indarit, astfel lucrul laDantondurand sase luni, "c'iaroptsprezece ore pe zi" dupa cum c'iar el marturiseste mai tarziu. #n 19BB apare la "4ditura

(ationala &iornei"atul lui rocust.

#ntre timp, surzenia se accentuase, maladie care, conugata cu starea materiala precara, ilva arunca adeseori in cele mai atroce crize de disperare, in timpul carora acuza intreaga lume

pentru starea sa. &ele mai frecvente cuvinte intrebuintate de el in aceasta perioada sunt3"dezgust", "descuraare", "oboseala". *in 19B; isi asigura o oarecare stabilitate materiala, prinincadratia sa in redactiaRevistei 8undatiilor, unde se va afla cu intreruperi pana in 19;C. #n19B> i se tipareste la "&ultura (ationala" volumul de eseuri 0eze si antiteze in care includecele mai importante articole critice si teoretice de pana atunci.

$ucreaza intens la teza de doctorat inca din 19B1@ in 19BC ea va fi tiparita sub

titlulModalitatea estetica a teatrului. #n sfarsit, in 19B:, publica eseul 0usserl - o introducerein fenomenologie. Accepta pentru o perioada de timp postul de director al 8eatrului (ational.#n 19;: scrie drama9alcescu . %articipa intens la viata publicistica si obsteasca. ?olumulde Opinii si atitudini 619


27/31

contemporanilor si din propriile sale amintiri. Redactor, proprietar si unic colaborator al uneireviste personale@ director al revistei!etatea literara, titlu semnificativ din mai multe punctede vedere, fiind obiectul unor calomnii si indoindu-se el insusi de buna credinta a tuturor,traieste intr-o continua stare materiala precara, dar este intotdeauna barbierit si impecabilimbracat. *irector al 8eatrului (ational, nu refuza piesele adversarilor, desi ar fi putut-o face.

$a o varsta cand alti scriitori, deveniti celebri, renuntasera la activitatea publicisticacurenta, el ilustreaza un caz uimitor de longevitate in acest sens, sustinand cronica teatrala lacotidianul economic si financiarArus, unde vizeaza montarea fastuoasa a teatrului

bulevardier sau redactand cronica sportiva laGazeta. #si asigura el insusi directia de scenalaMioara siIata #emeia pe care oiubesc, sau urmareste repetitiile cu Su#lete tari.

8oate aceste detalii, si inca multe altele, sunt in masura sa ne contureze, cel putin relativ,viata traita cu o intensitate si variatie cu totul iesita din comun, de catre o constiinta careincearca sa impinga pana la absolut trairea totala si autentica.

C&MI' PET%E$CU

( "constiinta umana si artistica moderna"(

#n ceea ce priveste opera sa,&amil %etrescu avea, dupa cum stim din biografia sa, oformatie filosofica temeinica. tudiase pe pinoza, $eibniz si mai ales Oant. &unostea teoriarelativitatii a lui 4instein, pe care o aprofundeaza prin intermediul discipolilor acestuia. Aveacunostinte de biologie, fizica si sociologie moderna, si, ca un corolar, pasiunea pentrumatematica si logica formala, unde se dovedeste un adept al logicianului englez ertrandRussel. *ar influentele 'otaratoare dupa cum s-a afirmat le-au avut asupra scriitorului

intuitionismul bergsonian si fenomenologia 'usserliana, ambele directii fiind convergentepentru autorul nostru, care cauta prin ele un fundament teoretic pentru cunoasterea autentica,"pura", a realitatii.

ergson, important pentru estetica literara, mai ales prin lucrarile sale?ssaisur lesdonn'es imm'diates de la consecince61:9!7 siMati@re et m'moire61:9>7 pornise de laanaliza aprofundata a timpului, pentru a stabili ca viata interioara a individului are un mod decurgere relativ autonom fata de cea exterioara. ituat intre durata interioara si solicitareaexterioara, sociala, individul traieste - dupa ergson - sub o anumita tensiune, ca o dualitatecare trebuie sa ec'ilibreze cele doua componente ale caror intersectii este fiinta sa. *iferitelestraturi ale fiintei spirituale pot corespunde la diferite grade ale tensiunii duratei interioareintr-o masura mai mare sau mai mica, variind intre opozitia totala si coincidenta perfecta.

%rimul lucru care a facut din &amil %etrescu la noi un precursor al "noului roman" a fostideea deautenticitate. &u Ultima noapte de draoste, 4ntia noapte de razboi, el ntelegea safurnizeze asupra marii conflagratii mondiale, o marturie adevarata, aceea a combatantuluiefectiv pe front. Autorul califica drept "falsa" o ntreaga literatura de razboi, eroica siefervescenta ca sifonul. ")als cntecul patriotic, false naintarile cu trompete si tobe". &eluicare fusese realmente n linia de foc, imaginea a-ceasta i contrazicea flagrant experienta

personala. 6"$a atac nu se pornea cu discursuri, soldatii nu c'iuiau de bucurie cnd primeauordin de lupta. $iteratura apologetica e o mistificare". (ici aceea "denuntatoare", la arbusse,


28/31

*orgeles sau 0einric' aria Remar=ue nu-l multumeste, tot pentru ca pacatuieste fata deadevarul constatat la fata locului3 "5rgiile de snge si foc sunt de domeniul fanteziei, muntiide cadavre n-au existat, transeea faimoasa a baionetelor de la ?erdun n-a existat. (u curgruri de snge la razboi, nu sunt atacuri la baioneta .

Accentul cade apasat - putem sa ne dam usor seama - pe valoarea marturiei celor care auvazut cu oc'ii lor cum se desfasurau bataliile, le-au trait.

tefan 2'eorg'idiu, obligat de impreurari sa participe la o discutie cu ofiterii,disimuleaza3 intre trairea interioara a geloziei si contextul in care personaul este obligat saevolueze nu exista absolut nici o corespondenta. $a fel, descrierea situatiilor psi'ologice aleaceluiasi persona care incearca sa reconstituie adulterul, disimuland fata de cei din ur, pentrua capata noi informatii, marc'eaza acelasi fenomen de opozitie intre durata interioara siexistenta exterioara. #n sc'imb, acele situatii in care cei doi soti comunica sau momentele dinrazboi, ale atacului sau retragerii cand intre durata interioara si cea exteriaoa nu exista decala,

reprezinta cazuri elocvente de coincidenta a fiintei in racordurile ei cu lumea exterioara.

#ntr-o fraza spus, Ultima noapte de draoste... este povestea unei iubiri situata subsemnul geloziei si care se consuma si se epuizeaza in cadrul unei experiente traite de naratorin impreurarile primului razboi mondial. &ele doua personae ale cuplului conugal sunttefan 2'eorg'idiu si 4la, care constituie, la inceput, una din acele iubiri tipice pentrustudentia saraca a timpului. 5 mostenire neasteptata din partea unui unc'i arunca deodata celedoua personae intr-o lume straina lor, pana atunci, lumea burg'eziei opulente si mondene.%entru acest cuplu, noua lume constituie proba de foc a rezistentei si omogenitatii. i unitateainitiala se dovedeste a fi iluzorie. crisa din perspectiva barbatului care o actualizeaza

rememorand-o, povestea e o incercare de salvare sau reabilitare a iubirii, fapt care sedovedeste imposibil, ci numai o definire a propriei personalitati prin intermediul uneiexperiente erotice, simultana celei a razboiului.

&onflictul individului cu el insusi este un conflict de natura manifest intelectuala, fiindindeosebi caracteristic personaelor preferate ale autorului. &amil %etrescu, filosoful care-lcitise pe Oant, era convins ca existenta este o contradictie, si o antinomie, un paradox ai caruitermeni sunt pasiunea si ratiunea, animalul si intelectul, imanentul si transcendentul aflateintr-o continua lupta dialectica, fiecare reprezentand alte forte, nici unul nereusind sa invingafara pericolul anularii fizice si spirituale ale totalitatii. #n cazul intelectualului, ratiunea caredomina nu poate invinge definitiv sentimentele si pasiunile irationale@ singurul lucru pe care-l

poate face este de a le explica, si explicandu-le sa le depaseasca eventual.

&onflictele interioare ale intelectualului sau sunt indeobste puse in evidenta prinraporturile sociale ale personaului in functie de care, prin solicitarea pasiunii sau ratiunii, secreaza noi dezec'ilibruri interioare. tefan 2'eorg'idiu traieste relativ ca o fiinta individualaautonoma@ el este atras insa de o alta fiinta prin dragoste, si, pe de alta parte, este angrenatintr-o serie de grupuri si colectivitati sociale.#ubirea si, mai ales, gelozia declanseaza aceleconflicte violente din interiorul personaului, acea tensiune psi'ologica si acea necesitate de

disimulare necesara adaptarii la situatie. tructurile celor doi indragostiti reprezinta, in genere,


29/31

tipuri de caractere opuse, situate la extremele pasiunii si ratiunii, moralei si absentei moralei,luciditatii si inconstientei.

&riticul literar %ompiliu &onstantinescu observa lucrul acesta in Ultima noapte dedragoste, intaia noapte de razboi, in constructia cuplului conugal format din tefan

2'eorg'idiu si 4la3 " $iteratura domnului %etrescu a urmarit insistent lupta sexelorsimplificate in doua entitati contradictorii. arbatul reprezinta o constiinta intransigenta, unfel de absolut moral aplicat mai ales in iubire, femeia e un animal coc'et, inferior sufleteste,ispita a simturilor si primedie a ec'ilibrului interior.

*incolo de mecanismul iubirii si de evolutia ei, dar determinandu-le, se afla conceptiaautorului, bine precizata, asupra caracterelor femeii si a barbatului. *aca intelectualul este asacum este, angaat in numele unor norme si principii spirituale, femeia nu va reusi niciodata sa-l inteleaga si sa urce pana la el. &omunicarea esuata este pana la urma un leit-motiv al intregiisale opere.

&onflictului dintre sexe si structurii sufletesti i se adauga conflictele dintre cuplu sisocietatea in care e integrat. Atata vreme cat 2'eorg'idiu si sotia sa au trait intr-un universinc'is, in care se aflau numai ei singuri, soliditatea iubirii nu putea fi nici verificata, dar nici

pusa la indoiala. %rin intermediul mostenirii, li se desc'id drumurile catre societate, o realitatesociala continuu ostila intereselor personaului intelectual preferat de &amil %etrescu. %entruacest persona, care si-a construit un ideal de realizare in viata, care si-a propus sa apere o ideesau o iubire, societatea va deveni strivitoare, un adevaratat al lui rocust, simbol al intregiisale opere interbelice.

*upa cum s-a observat inca de la aparitie, romanul este format din doua parti bineconturate, perfect simetrice si intre care exista un relativ ec'ilibru. %rima dintre parti estepovestea iubirii lui 2'eorg'idiu, drama sa individuala@ cea de-a doua este drama uneicolectivitati in cadrul careia individul este integrat. -a convenit apoi ca cele doua parti suntstructural diferite, pentru ca se refera la realitati diferite. Asadar, romanul iubirii in prima

parte, romanul razboiului in a doua.

&amil %etrescu, reprezentantul romanesc al dramei intelectualului european, nu mai facedin razboi un prile de exaltare a virtutilor si eroismului, reflectandu-i in sc'imb 'aosul,mizeria si absurditatea. i, evident, razboiul va fi pentru intelectualul lui &amil %etrescu un

miloc de traire individuala si colectiva absoluta. 2'eorg'idiu marturiseste3"(u pot sadezertez, caci, mai ales, n-as vrea sa existe pe lume o experienta definitiva, ca aceea pe care ovoi face, de la care sa lipsesc, mai exact, sa lipseasca ea din intregul meu sufletesc."

Realitatea frontului, absurditatea sa, inconstienta si cinsmul tranzactional, cu carecercurile conducatoare conduc razboiul, vor reprezenta tot atatea experiente dureroase pentruerou. *ar simultan, omul solitar al ideii, cel care era obligat sa se supuna conventiilor si

preudecatilor sociale burg'eze sau sa se suprime daca n-o face, are revelatia comunicariidirecte cu colectivitatea, a camaraderiei in fata mortii. *e aici, autenticitatea, transcriereaexacta a sentimentelor, senzatiilor, gandurilor incercate, fara ostentatie si fara lasitate, dar si

fara eroism.


30/31

#n ceea ce priveste proza, doua nume au fost pronuntate, atat de autor cat si de critica siistoria literara3 arcel %roust si tend'al. %entru arcel %roust &amil %etrescu avea unadevarat cult inca intr-o vreme cand valoarea acestuia nu se impusese cu vigoare nici in

propria lui tara. %unctul de plecare al lui %roust este un sceptism absolut, care considera caorice lucru poate fi adevarat dintr-un anumit punct de vedere3 o opinie contrara poate fisustinuta ca si cea anterior acceptata si a spune totul inseamna a le transcrie succesiv. 4fectulconcret al incertitudinii este o imensa aglomerare de material psi'ologic, in urul unui faptoarecare.

8ipologia situatiilor proustiene isi gaseste ec'ivalente si in Ultima noapte dedraostecuunele modificari inerente, datorate unei alte viziuni asupra lumii. 8riung'iul personaelorformat din tefan 2'eorg'idiu, 4la si acel dansator si "vag advocat" se aseamana oarecum cucel din episodul Un amour de Sannformat din 5dette de &recD, Tann si )orc'eville.5dissea lui Tann se sfarseste temporar cu urmatoarele marturisiri ale personaului

principal3"...&and te gandesti ca am pierdut ani din viata mea, ca am vrut sa mor, ca mi-aminc'inat dragostea cea mai mare unei femei care nu-mi placea, care nu era genul meu."&oncluzia finala a lui Tann este situata ca o premiza a iubirii lui 2'eorg'idiu3" 4a locuiainca la matusa ei, unde mai locuia de asemeni, in pensiune, o colega de Universitate, pe care ocunoscusem si care-mi placuse mult mai mult, caci era oac'esa, iar mie nu-mi placeau deloc

blondele..." %rocesul declansarii geloziei si al consumarii ei poate avea unele corespondente sicu episodul%a risonni@re, in care apare insusi autorul vorbind la persoana intai. oculgeloziei si pasiunii este acelasi la %roust si &amil %etrescu, difera doar finalitatile, datoritastructurii deosebite a caracterelor. Tann nu are puterea sa rupa cu o pasiune umilitoare,2'eorg'idiu isi face un program din a o rupe, consumand-o, caci pentru el trairea inseamna

depasire.

*in acest punct, legaturile cu viziunea stend'aliana incep sa se contureze. *aca la %roustcombinatia dintre memoria voluntara si cea involuntara parcurgea un drum sinuos si oarecumfara scop, la &amil %etrescu lucrurile se petrec invers3 amintirile, o data declansate, urmeazaun curs fortat, intr-o directie pe care o doreste autorul, care-si selectioneaza din 'aosulmemoriei acele amintiri, utile unei demonstratii logice. Actualitatea devine existenta lucida,existenta logica, bazata pe explicarea si sistematizarea intr-o ordine coerenta, a unor fapte carecer apoi o optiune categorica. Un persona care se realizeaza este daca nu un erou, sau o

personalitate, cel putin o unicitate. %entru &amil %etrescu, arcel %roust a fost mai multdecat un model, cuvant care c'eama ideea de imitatie servila, de poncif3 a fost un termen deopozitie si autodefinire.

#n intreaga sa opera, &amil %etrescu s-a dorit si a reusit sa fie sincer si autentic. *arautenticitaea trebuie sa beneficieze de modalitati artistice corespunzatoare, pe care te'nicaliterara traditionala nu le poseda in cea mai mare masura. Autenticitatea inseamna precizie,modelarea cuvantului pe gandire si sentimente si nu modelarea gandiri si sentimentelor pecuvinte. &amil %etrescu recunoaste ca un roman nu trebuie sa aiba compozitia romanuluiclasic care urmarea firul logic si cronologic al istoriei expuse3 introducere, evolutie, punct

culminant, deznodamant, eventual prolog sau epilog, totul expus intr-o ordinenemodificata.atul lui rocust, dar si Ultima noapte de draoste...nu se mai supun regulilor


31/31

romanului balzacian sau zolist. %rimul capitol al romanului anticipeaza conflictul personauluisi pare a introduce toate celelalte capitole intr-o paranteza. 8impul povestirii nu e cel categoriccronologic. %rozatorul utilizeaza paranteza, divagatia, digresiunea, urmarindu-si propriaretraire a rememorarii, fara gria de a fi literar. "tilul frumos e opus artei", este o formularecategorica si fara ec'ivocuri, care trebuie inteleasa exact.

#esirea din impasul traditionalisnului s-a produs pe doua cai3 prin introducerea unorsc'eme compozitionale bazate pe mitologie si simbolistica, sau prin refuzul oricarei ordinilogice a naratiunii, prin absenta oricarei sc'eme de evolutive a romanului. $a nivelullimbaului, al stilului, apar ca doua consecinte firesti, in primul caz, predilectia pentrulimbaul ezoteric si stilizat excesiv, care trebuie citit in subtext si "printre randuri"@ pe de alta

parte, limbaul care refuza orice organizare, in afara de cea proprie trairii sufletesti.

8rebuie amintit insa ca el refuza "dicteul automat" promovat de miscarea suprarealista sial carui unic spriin este factorul subconstient, necenzurat de luciditate. Un flux al memoriei

deci, propune &amil %etrescu, un flux al constiintei si nu al subconstientului.

Referindu-se la geneza romanului sau Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi,&amil %etrescu afirma ca, initial, el nu intentionase sa scrie un roman, ci numai o serie denuvele.

Un alt amanunt revelator ne este dat de faptul ca insusi titlul atat de semnificativ alromanului nu a fost cunoscut cu doua luni inaintea tiparirii. #ntr-unul din ziarele vremii,romanul era mentionat intr-o nota cu titlu nefericit3 %roces-verbal de dragoste si razbunare. #nsfarsit, o alta caracteristica a actului de creatie modern o constituie opozitia ei cu alte forme,

idei, structuri, lucru cu deosebire evident prin insasi natura personalitatii autorului. &alitatea de baza a acestei opere este prin urmare modernitatea ei, calitate pe care timpulo subliniaza din ce in ce mai pronuntat. 5 alta calitate fundamentala a prozei sale estesinceritatea din care decurge firesc nonconventionalismul, ambele explicate prin structurasufleteasca a autorului, consolidata, in ceea ce avea ea mai intim, prin asimilarea celor mai noisi mai profunde descoperiri stiintifice si filosofice ale secolului nostru. odern, dar numodernist, &amil %etrescu este in literatura noastra cel mai important reprezentant al prozeisubiective.

/n afara de el nsusi, stefan 2'eorg'idiu ar consimti sa se adreseze numai cititorului care,sigur, stiind toate a-ceste lucruri i poate da dreptate.

romanul rom interbelic

Documents