romanian-comentar la noul testament 28 iacov

8/6/2019 Romanian-Comentar La Noul Testament 28 Iacov

1/32

EPISTOLA LUI IACOV

Introducere,,[Jacov este] un predicator care vorbeste ca un profet ... intr-un limbaj de0fortanemaiintalnitd in istoria literaturii crestine timpurii, cu exceptia discursurilor luiJsus. .. ~ Theodor Zahn

I. Locul unic in CanonAprecierea scazuta pe care a acordat-oMartin Luther epistolei lui Iacov, numind-o:o "epistola cu adevarat de paie ", e ste a bs olu tgresita: Ceea ce I-a facut pe Reformator sagreseasca aiei, pe cand se lupta "pe viata sipe rno arte " cu cei ce p ro po vad uiau ca man-tuirea este nu numai prin credinta, ci si prinfapte, a fost neintelegerea invaJaturii lui Ia -cov referitoare [a faptele bune. Dar MartinLuther nu este singurul care a judecat gresitcartea lacov - una din primele epistolecrestine. UnH au numit-o "un sirag de mar-g ele ", s ug er an d ea epistola arfi lipsita de co-eziune, fiind alcatuita dintr-o seama deparagrafe bineconturate, si apoi insailate!In realitate, aceasta carte de dimensiunimici este 0 capodopera a scrisului didactic,avand 0 puternica aroma iudaica, numindchiar ~iadunarea c re stin a (2 :2 , in textul grec)o "sinagoga" - care nu este altceva decattermenul din greaca prin care se defineste 0adunare - care a ajuns curand dupa aceeasa fie un termen folosit exc1usiv pentruadunari le iudaice, acesta fiind intelesulactual al termenului.in doar cinci capitole s cu rte , Ia co v recur-

ge la nu mai putin de t reizeci de exemple dinnatura pentru a ilustra adevaruri spirituale-v-acest lucru amintindu-ne de invataturileDomnului nostru.Este 0epistolafoarte practica, ce trateazacateva subiecte nepopulare, cum ar fi stapa-nirea limbii, pericolul ploconirii in fata celorbogati ~i necesitatea de a demonstra cac re din ta n o as tr a este reala, prin viata pe careo traim.II. PATERNlTATEAMulte nume din Biblie au suferit modifi-cari in traiectoria strabatuta de ele din e-braica, prin greaca, latina ~i franceza, ajun-gand in cele din urma in engleza (desigur 0

alta modificare au suferit unele din acestenume cand au fost redate in romana, n.tr.).Nici unul din acestea nu d ifera rn ai mult fatade forma sa originals decat apelativul"James", care este traducerea termenuluidin: .Jakobos", luat din termenul ebraic:.Yaakov" (Jacob). Termenul lacov (sauJacob) (in engleza: "James") era foartepopular la iudei , patru barbat i din NoulTestament purtand acest nurne. Fiecare dinei a fost considerat drept scriitorul acesteiepistole, cu mai mult sau mai putin temei sauprobabilitate documentara ,

I. lacov Apostolul, fiul lui Zebedei ~ifratele lui loan (Mat. 4:21). D aca apostolullacov ar fi autorul epistolei de fata, paternita-tea sa asupra ei nu ar fi fost intampinata cuatata reticenta, atata amar de vreme (vezicomentariile ce urmeaza). in plus, Iacov afost martirizat in anul 44 d.C r., adica la 0data probabil a nte rio ar a r ed ac ta rii epistolei.2. lacovfiullui Alfeu (Mat. 10:3). Este unpersonaj aproape necunoscut, in afara defaptul ca figureaza pe listele apostolilor.Faptul ca autoruJ se intituleaza .Jacov" larasa adauge vreun alt titlu distinctiv demon-s tre az a c a era binecunoscut In vremea aceea.

3. lacov tatii/lui Iuda (nu Iscarioteanul,Luca 6 : 1 6). Acest om era ~jmai putin cunos-cut decat lacov precedent ~itara niei 0teamaIIputem exclude din lista autorilor posibili aiepistolei. .4. Iacov.fratele vitreg alDomnului (Mat.13:55; Gal. 1:19), Este aproape sigur autorulepistolei ce -i poa rta numele. Este binecunos-cut, dar modest, intrucat nu mentioneazar ela tia fiz ic a cu Cristos (vezi lntroducerea laIuda). Este eel care a prezidat Conciliul de laJerusalim, ramanand In acest oras pana lamoartea sa. S-a remarcat ca un crestin cu 0putemica amprenta iudaica, cu un stil deviata extrem de strict. Pe scurt, e I este con-semnat in istorie (Josephus) si in traditia

1031


2/32

1032bisericii exact ca unul care ar fi putut foartebine sa scrie 0 atare epistola,. Dovezile externe. lacov a avut parte deuna din cele mai slabe marturii externe, eanefiind citata de parintii bisericii primare, cidoar pomenita in cadrul unor aluzii indirectela ea. De asemenea nu figureaza in CanonulMuratorian,probabil datori ta faptului caprovenea de la Ierusalim, se adresa iudeilorde rasarit si multora Ii se pdrea ca contraziceinvatatura propovadui ta de Pavel referitor laindreptatirea prin credinta.

Dar lacov este citata de Chiril din Ierusa-lim, de Gregorie din Nazianzus, de Atanasiusi de Ieronim, Eusebiu ne spune ca lacov s-asituat printre cartile combatute de unii cres-tini (antilegomena), desi el personal 0citea-za ca fiind text biblic, din Sfanta Scriptum.Dovezile interne pentru cartea Iacov suntfoarte putemice. C ontinu tu l cartii este inacord cu ceea ce cunoastem despre stilul luiIacov din Fapte si Galateni, precum si cuistoria Dispersatiei, asa cum se cunoasteaceasta din alte izvoare. Nu exista nici unmotiv de a plastografia 0 asemenea carte.Apoi ea nu contine aproape nici 0contributiedoctrinara majora (spre deosebire de un falsdin veacul al doi lea, ce continea invapturieretice majore). Josephus ne spune ca lacovse bucura de 0reputatie deosebita intre iudei,datorita devotamentului sau pentru lege. Dara fost martirizat pentru marturia depusa de elin favoarea lui Mesia, cand i s-a interzis samai vorbeasca despre El. Acest istoric evreuspune ca Iacov a fostornorat cu pietre dinordinul marelui preot Anania. Eusebiu nespune ca Iacov a fost aruncat de pe streasinatemplului, pierind in cele din urma subploaia ciomegelor, Hegesippus cornbina celedoua traditii.Argumentul invocat de unii conformcaruia greaca folosita in epistola lui Iacov arfi "prea elevata" pentru a fi fost rodul unuiiudeu din Palestina demonstreaza 0 crassnecunoastere a extraordinarului spectru detalente lntalnite in randul poporului ales.

III. DATAJosephus afirrna ca lacov a fost ucis inanul 62, ceea ce inseamna ca Scrisoarea[rebuie sa fi aparut inainte de aceasta data.Intrucat epistola nu spune nimic despredeciziile fata de lege luate cu prilejul Conci-liului de la Ierusalim (anul 48 sau 49 d.Cr.),prezidat de lacov (Fapte 15), cei mai multiinvatati plaseaza data aparitiei cartii intreanul 45 si 48 d.Cr,

l a c o v

IV. Fondul ~itemeleDesi se poate ca aceasta s a fi fost primacarte din Noul Testament in ordinea apari-tiei, ceea ce ar fi in masura s a explice puter-nica ei amprenta iudaica, invataturile ei nutrebuie delimitate ca apart inand altei epoci.Dimpotriva, ele sunt tot atilt de valabile si deaplicabile la noi, cei de azi, fiind foartenecesare.Pentru a-si atinge scopul, Iacov facereferiri frecvente la invapturile DomnuluiIsus din Predica de pe Munte, asa cum reiesedin cornparatia de mai jos:Subiectul Iacov Paralela inMateiNecazuri 1:2,12; 5:10 5: 10-12Rugaciune 1:5; 4:3;

5:13-18 6:6-137:7-12Ochiul 1:8; 4:8bun 6:22,23

Bogatiile 1:10,11; 2:6,7 6:19~21, 24-345:22ania 1:19,20; 4:1

Legea 1:25;2:1,12,[3 5:17-44Profes iune 1:26,27 6:1-18doar de form aLeg ea re ga la 2:8 7:12indurarea 2:13 5:7Credinta 2:14-26 7:15-27~ifapteleRadacina ~i 3:11,12 7:16-20rodu1Adevarata 3:13 7:24inte lepciune

Facatorul 3:17,18 5:9de p aceJudecarea 4:11, 12 7:1-5altoraComori le 5:2 6:19ruginiteJuramintele 5:12 5:33-37


3/32

In aceasta sc risoa re gasim re feriri free -ven te la lege , care este num ita .Jegea desa -va rsita" , .Jegea rega l a" (2:8) si .Jegea libe r-tatii'" (2: 12). Iacov nu sustine c a c it ito rii saise a iM sub lege pen tru m an tu ire sau caregu la de via ta , M ai degraba , anum ite por-tiuni d in lege sunt c ita te ca inviita tu ra inneprihanire pentru eei ee sun t sub har.Sunt , in ca rte a Ia co v, multe asemanari euP ro verb e. A sem e ne a carpi P ro verb e, e arte ae redacta ta in tr-un stil v igu ros si aspru ; cuim agin i v ii si p lastiee , ce se preteaza greuune i redari schemat iee a continutului, Cu-

Iacov 1033vantul intelepciune revine eu insistenta.Un alt cuvant cheie la lacov este frati,ca re apa re de e inc isprezece o ri, am in tindu-ne .ca Iaeov se ad reseaza unor c red inc iosi, chiardaca uneori pa re sa -i a iba in vede re i pe ee ineconvertiti .

In une le priv in te , Scrisoarea lu i Iacoveste cea m ai au toritariana d in Noul Testa -m en t. Adica lacov em ite instructiuni cu m aim are ~v en tii decat o rie are a lt sc riito rd inB ib lie . In spatiu l re strans a 108 verse tegasirn cincizeci si pa tru de porunci (fo rm e deimperat iv).

SCHITA CARTHI. SALUTUL (1:1)

II. INCERCARI SI ISPITE (1:2-17)III. CUVANTUL LUI DUM NEZEU (1:18-27)IV . O SA ND IR EA PAR TIA LITA TII (2:1-13)V. CREDINTA Sl FAPTELE (2:14-26)VI. L lM BA: FOLOSlREA EI CORECTA SI INCORECTA (3:1-12)

VII. INTELEPCIUNEA: CEA ADEVARATASI CEA FALSA (3:13~18)V III. LAcOM IA : CAUZA S] LEACUL EI (Cap ito lu l 4)

IX . BOGATII SI REM USCARILE DE CARE VOR AVEA ACESTIA PARTE(5:1-6)X. INDEM N LA RABDARE (5:7-12)Xl. RUGAC]UNEA SI VINDECAREA BOLNAVILOR (5:13-20)

ComentariuI. SALUTUL (1:1)Sc riito ru l se prezinta ca fiind Iacov , robal lui Dumnezeu ~i alDomnului IsusCristos. Daca au toru l a fost fra te le vitreg atDom nulu i - parere la care subsc riem -a tunci in viata lu i a in terv en it 0 minunataschim bare , Candva e l nu c redea in DomnulIsus (loan 7:5). B a se p rea poate ca si e l safi crezut despre Isus ca nu e in toate mintile(Marcu 3:21). Dar Dom nul nostru a sema-na t cu rabdare sam anpa cuvan tulu i. Desi nua fost apreciat, El a predat m arile princ ip iia le im pariitie i lu i Dum nezeu . Apoi sam an taa incoltit in v ia ta lu i lacov si ceea ce a

u rm a t a fost 0 tran sform are extraord ina r dem are . Scepticul de a lta data a deven it unslujitor, caruia nu i-a fost rusine sa senurn easca asa:Num indu-se ,de fapt, rob a l lu i Dum-nezeu ~i a l Domnului Isus C risto s, Iacovprocedeaza coreet , asezand pe Dumnezeu~ipe Domnul Isus pe aceeasi treapta deegalita te . ,EI II c inste ste pe Fiu l la fe l demul t cat II c in ste sr e.p e .Ta ta l (Jo an 5:23).Iacov stia ca "n ie i un om nu poa te slu ji ladoi stapani" (M at. 6:24). Si to tusi ia ta ca senum este pe sine slu jitor a l lu i Dum nezeu sia l Domnulu i Isus. N u avem insa n ic i 0


4/32

1 0 3 4

contradictie aici, intrucat Dumnezeu Tatal siDumnezeu Fiul sunt coegali .Scrisoarea e adresata celor douaspreze-ee semintii care sunt impra~tiate, textual:"care sunt in Dispersiune (sau Diaspora, ing re ac a), A cesti oameni erau evrei din naste-re, apart inand celor douasprezece triburi alelui Israel. Datorita pacatului Israelului,oarnenii erau Ja aceasta data stramutati dintara lor de bastina siirnprastiati in tarile dinjurul Mediteranei. Imprastierea initiald aavut loc atunci cand cele zece triburi aufost duse in captivitate de asirieni in anul721 LCr. Unii dintre acestia au revenit lnsain tara pe vremea lui Ezra ~i Neemia, dar einu formau dedit 0 mica rfuna~ita. In ZiuaCincizecirnii la lerusalim se aflau in vizitaiudei evlaviosi din toate natiunile lumiicunoscute la acea data (Fapte 2:4). Peacestia ii putem numi pe buna dreptateiudeii Dispersiunii. Dar ulterior a avut loco alta dispersiune a iudeilor crestini. LaFapte 8: 1 citim ca primii crestini (provenitiin marea lor majoritate dintre evrei) au fostimprastiaji prin toata ludeea si Samaria inurma prigoanelor dezlantuite de Saul. A-ceasta imprastiere este pornenita din noucand citirn ca credinciosii au fost izgoniti inFenicia, Cipru si Antiohia. Prin urmare,oamenii carora li s e a dre se aza lacov s-ar fiputut sa fi fost iudei ce fusesera irnprastiatiin o_ricare din aceste perioade de criza.Intrucat toti credinciosii adevarati suntstraini si calatori in lumea aceasta (Filip.3:20; I Pet 2: 11), putem aplica aceastaScrisoare la noi insine, chiar daca nu ne-afost initial adresata direct noua,o alta intrebare mai dificila se ridicaaici: s-a adresat Iacov iudeilor necrestini,iudeiJor care fusesera convertiti la Cristos,sau ~i iudeilor credinciosi, ~i eel or necredin-ciosi? In principal insa autorul pare sa seadreseze credinciosilor adevarati, nascutidin nou (1:18). Totusi uneori el pare sa seadreseze i unora ce doar i~i spuneau ores-tinl sau chiar celor neconvertiti. Una dindovezile faptului ca Scri soa rea a fost redac-tata la 0 data foarte timpurie rezida in aceaca ruptura dintre crestinii evrei ~i iudeiinecredinciosi nu era inca un fapt implinit.II. iNCERCARI $1 ISPITE (1:2-17)1:2 In sectiunea aceasta Iacov se ocupade subiectul ispitei, folosind acest termen indoua sensuri diferite. In versetele 2-12ispitele sunt ceea ce am putea numi tncer-cari sfinte sau probleme pe care Dumnezeu

IaeovIe trimite, cu scopul de a testa realitateacredintei noastre ~i de a ne face sa fim totmai mult asemenea chipului lui Cristos. Pede alta parte, .in versetele 13-1 7 subiectuldiscutiei il constituie ispitele nesfinte, carevin dinlauntru ~i. conduc la pacat, Viatacrestina este plina de probleme, care nenapadesc cand nici nu ne asteptam. Uneoriele vin singure, alteori sunt insotite de 0mult ime de alte probleme. Dar oricum ar filucrurile, problemele sunt inevitabile. lacovnu spune: "dacd treceti prin felurite incer-cari", ci cand treceti prin ele, asta insem-mind ca nu putem scapa de ele. Intrebarease pune: "Ce YOm face in acest caz? Cumvom reactiona .la incercarile ce Yin pestenoi?"

Exista mai multe atitudini posibile pecare Ie putem adopta fata de aceste testarisi tncercarl ale vietii, Ne putem razvratiimpotriva lor (Ev. 12:5), adoptand un duhde sfidare s i la ud an du -n e ca vom invingeprin proprii le noastre puteri. Pe de altaparte, este posibil sa eadem mnti de obo-seala, cu inima sleita, gata sa De dam batuti ,cand nu mai putem indura presiunile exerci-tate asupra noastra (Ev. 12:5), dar asta arechivala cu atitudinea de fatalism si ne-arface sa ne indoim daca Domnul mai aregrijade noi. ~i apoi am putea s a bomba-nim, sa ne vaietam ~i sa protestam lrnpotri-va necazurilor ce ne napadesc, Este exactati tudinea de care ne previne Pavel la ICorinteni 10: I0, ca nu cumva sa ne-oinsusim. 0 alta optiune este sa eadem ina uto com pa tim ire , g an din du -n e doar la noiinsine si cersind compatimirea celor dinjurul nostru. Si, in sfarsit, putem adopta 0atitudine mult mai buna, lasand ca acestedificultati si perplexitati ce vin peste noi sane exerseze (Ev, 12:11). Noi putem spune,de fapt: .Dumnezeu a ingaduit sa vinapeste mine aceasta incercare, intrucat EI arein vedere un plan. El imi doreste bineleprin acest lucru. Eu nu stiu care este scopulurrnarit de EI, dar voi incerca sa-l aflu.Oricum, eu vreau ca planurile Sale sa seimplineasca in viata mea." Aceasta esteatitudinea promovata de lacov: "Fratii mei,sa priviti ca 0mare bucurie cand trecetiprin felurite incercari," Nu vi razvratiji!Nu cadeti rapusi de obosealal Ci bucurati-vi! Caci problemele acestea nu va suntinamice, domice sa va distruga, ci prietene,venite sa va ajute sa dezvoltati caracterulcrestin.

Dumnezeu vrea sa produca In fiecare


5/32

din copiii Sai un caracter cnstiaruc; sestraduieste sa ne faca tot mal mult aseme-nea chipului lui Cristos. Dar procesul acestaimplies, necesarmente, suferinta , frustrari siperplexitate. Roada Duhului nu se poateproduce in conditii de vreme exclusivinsori ta, ci mai trebuie s a vina ~i ploi sinori intunecati , E drept c a in ce rc arile nuvor fi niciodata placute, ci ni se vor pareagrele si dezagreabile. Dar dupa aceea elevor produce roada pasnica a neprihanirii incei care sunt astfel format i de ele (Ev.12:11). De care ori nu auzim cate un crestinspunand , dupa ce a trecut printr-o crizagrea: .Nu mi-a fost deloc usor, dar n-as firenuntat pentru nimic in lume la aceasta .exper ien ta , "1:3 Iacov se refera la incercarea ere-dintei voastre, imaginand credinta ca unmetal pretios ce este supus de Topitor(Dumnezeu) la proba, ca sa-i veritice auten-ticitatea. Metalul .este supus la flacarileprigoanelor, bolilor, suferintelor ~i intristari-[or. Farn probleme, niciodata nu am dezvol-ta in noi capacitatea de a rabda, de a indu-ra. Chiar oamenii din lume i~i dau seamaca problemele au capacitatea de a intaricaracterul. Vestitul industries Charles Kette-ring spunea odata: .Problemele sunt pretulprogresului. Nu-mi aduceti decat probleme,caci vestile bune rna slabesc."1:4 Numai Iiisati rabdarea sa~~i facadesavar~it lucrarea", spune lacov, Uneoricand Yin problemele, suntem cuprinsi dedisperare si recurgem la mijloace extraordi-nare pentru a scurtcircuita incercarea, F a r asa-L consultam pe Domnul, pentru a vedeace scop a urmarit in incercarea respectiva,alergam, de pilda, la doctor si inghitimdoze uriase de medicamente, pentru a scurtaincercarea, Procedand insa asa, am puteazadarnici prograrnul lui Dumnezeu in viatanoastra. Si s-ar prea putea ca sa trebuiascasa trecem printr-o incercare mai indelungatain viitor, pana cand se va fi realizat planulSau in viata noastra, Nu trebuie sa scurtcir-cuitam dezvoltarea capacitatii de rabdare inviata noastra, Cooperand cu Dumnezeu, noidevenim crestini maturi ~i impliniti, care nudue Iipsa de nimic in ce priveste harurileDuhului.

Niciodata nu trebuie sa tim deznadaj-duiti sau descurajati cand trecem prin incer-cari, Nici 0 problema nu este prea marepentru Tatal nostru. Sunt in viata uneleproblerne de carenu scapam niciodata. Peacestea trebuie sa invatam sa Ie acceptam si

Iacov 1035sa dovedim ca harul Lui este suficient.Pavel L-a rugat pe Domnul de trei ori sa iade la el 0 n ep utin ta fizic a. Domnul nu i-aluat-o, dar i-a dat harul de a 0 suporta (2Cor. 12:8-10).Cand suntem confruntati eu problemepe care vedem bine ca Dumnezeu nu Ie vaelimina din v ia ta n oa stra , eel mai bine estesa ne supunem voii Sale. Talentata compo-zitoare de imnuri crestine nevazatoare ascris aeeste randuri pe cand avea doar optani:0, ce suflet fericit sunt Eu,

Chiar daca n-am vedere;Sunt hotarata ca-n asta lumeMultumita sa fiu mereu.De cate binecuvantari am eu parte,Ce altora nu le-au fost date!

Sa plang si s a sustin ca sunt oarbaAsta nu pot si n-o voi face.- Fanny Crosby

Pacea vine atunci cand ne supunem voii luiDumnezeu.Unele probleme sunt eliminate din viatanoastra atunci cand am invatat lecjiilepentru care au fost lasate aceste problemesa vina peste noi. De lndata ce Topitorulpoate sa-Si recunoasca chipul in metalultopit, EI stinge foeu!. Celor mai multi dintrenoi ne lipseste intelepciunea de a privipresiunile vietii din perspectiva lui Dumne-zeu. Mai degraba, noi adoptam un punct devedere Iimitat, preocupandu-ne de discon-fortul imediat pe care ni-I aduce problemarespectiva si uitand ca planul lui Dumnezeu(care nu Se grabeste niciodata) este de a nelargi prin presiunile exercitate asupra noas-tra (Ps. 4: I, JND).

1:5 Nu ni se cere sa infruntam proble-mele vietii In puterea propriei noastre inte-lepciuni. Daca, atunci cand trecem printr-oincercare, ne lipseste priceperea duhovni-ceasca, trebuie s a mergem indata la Dumne-zeu, spunandu-I totul despre starea noastrade nauceala si de necunostinta de cauza ,Toti eei ce sunt exercitati astfel sa desco-pere scopurile lui Dumnezeu in incercarilece yin .peste ei vor fi rasplatiti cu m a n aIarga. In plus, nu trebuie sa ne ingrijoramca Dumnezeu ne-ar certa, intrucat Lui Iiface placere atunci cand ne lasam modelatisi invatati. To]i ducem lipsa de intelepctu-ne. Biblia nu da raspunsuri specifice la 0sumedenie de probleme ce se ivesc in viata,Ea nu rezolva problema cum ne-am astepta


6/32

1036nor, In cateva cuvinte, dar cuvantul luiDumnezeu ne ofera totusi principiile gener-ale pe care noi t rebuie sa Ie aplicam inproblemele concrete ce se ivesc zi de zi. Deaceea avem nevoie de in te le pc iu ne . I nte le p-eiunea spirituals este apliearea practica ainvataturilor Domnului nostru la situatiile cese ivese in v ia ta n oa stra de toate zilele,1 :6 -8 T re bu ie s a ne apropiem de Dum-nezeu cu credinta, tara sa ne indoim,Trebuie sa credem ea ne iubeste i Ii pasade noi; ca nimic nu-I este cu neputinta,Daca ne indoim de bunata tea si puterea Sa,nu Yom avea parte de stabilitate in vremu-rile de restriste. S-ar putea ca intr-un mo-ment s a ne odihnim in liniste, bizuindu-nepe fagaduintele Sale, pentru ca in clipaurmatoare sa simtirn ca Dumnezeu si-ar firetras indurarea de la noi. Astfel vom fi eatalazul marii, cand sus pe inaltimi, canddoborati in vale - tulburati si aruncatiincoace si ineolo. Lui Dumnezeu nu-I facecinste acest fel de credinta care alterneazaintre optimism si pesimism. EI nu daruiesteprieepere duhovniceasca unor astfel geoameni instabili i sovaielnici (v, 7, 8). Inversetele 5-8, sursa intelepciunii este Dum-nezeu; ea se capata prin rugaciune; si se daeu mami. larga, rarii reprosuri; conditiaesentiala pentru primirea ei este ca noi saeerem cu eredinta, rara sa ne indoim,1:9 La prima vedere, versetele 9-11 parsa int roduca un subiect cu totul nou sau, ee lputin, 0 paranteza a subiectului deja tratat.Dar lacov nu face alteeva dedit sa continuetema incercarilor sfinte, sprijinind-o cuexemple concrete. Fie ca e sarac, fie ca ebogat,un om poate avea parte de foloasespirituale indelungate de pe urma calamita-tiler si erizelor ce vin peste el in viata, Depi Ida, cand un frate dintr-o stare de jos segaseste intr-o stare de nemultumire si des-curajare, intotdeauna se va putea bucura caeste mostenitor al lui Dumnezeu i mosteni-tor impreuna eu Isus Cristos. El poate gasirnangaiere in adevarul potrivit caruia toatelucrurile sunt ale sale, iar el este al luiCristos iar Cristos este al lui Dumnezeu.Fratele dintr-o stare de [os nu are proba-bil nici un control asupra irnprejurarilorumile in care se afla, Nu exista motive sacredem ca starea lui se datoreaza atitudiniide lene sau nepasare, Ci Dumnezeu a gasitde cuviinta sa-l aseze intr-o eategorie desalariati cu remuneratie mica, din care n-aiesit niciodata. Poate ca daca ar fi fostbogat, niciodata nu L-ar fi primit pe Cris-

l a c o v

tos. Dar acum, intrucat este in Cristos, afost binecuvantat cu toate binecuvantarilespirituale in loeurile ceresti. Ce trebuie safaca el? Sa se revolte impotriva pozit iei pecare 0 ocupa in viata? Sa se lase umplut deamaraciune ~i gelozie? Nicideeum. Citrebuie sa aecepte din mana lui Dumnezeuimprejurari le asupra carom nu are control,bucurandu-se in sehimb de binecuvantarilespiri tuale,

Prea multi crestini i~i petrec toata viataintr-o stare de razvratire pentru ca s-aunascut apartinand unuia sau altuia dintresexe, pentru varsta lor, pentru statura lor sichiar pentru viata in~i. Fete1e cu inclinatiispre basketball si-ar dori sa fie baieti. Tine-ri i ar dori sa fie mai maturi iar ce t maturiar dori sa fie din nou tineri. Cei scunzi iiinvidiaza pe cei inalti iar eei inal]i ar dorisa nu bata la ochi atat de mult cu staturalor. Ba unii chiar spun: "A~ vrea sa mor!"Toate acestea frizeaza absurdul. Atitudineape care trebuie s-o aiba crestinul este aeeeade acceptare din mana lui Dumnezeu alucrurilor pe care nu Ie poate schimba.Acestea ne-au fost randuite de Dumnezeu ,au fost destinate pentru noi, ea noi sa bene-ficiem la maximum de pe urma lor spreslava Lui ~i binecuvantarea altora. Noitrebuie sa spunem alaturi de apostolulPavel: .Prin harul lui Dumnezeu sunt ceeace sunt" (I Cor. 15:10). Pe masura ee nu nemai gandirn la neputintele noastre, pierzan-du-ne, in schimb, in slujirea altora, Yomajunge sa ne dam seama ca oamenii duhov-nicesti ne iubesc pentru ceea ce suntem, iarnu , spre exemplu , pentru in:fiiti~area noastra,

1: 10, 11 In continuare lacov i~i indreap-ta atentia spre cei bogati. Interesant di el nuspune: .Bogatul s a se bucure de bogati i lesale", ci afirma ea bogatul se poate bucuraca a fost pus intr-o stare de jos, invoindu-seastfel cu Ieremia 9:23, 24:,,Inteleptulsa nu se laude c u i nte le p c iune a lui,eel ta re sa nu se laude eu taria lui, bogatul sanu se laude eu bogatii le lui. Ci, eel care selauda s a se laude ca are pricepere si ca M acunoas te , ca stie ca Eu sunt DOMNUL, care faemila, judecata si dreptate pe pamantl Caci inaeestea Imi gasesc placerea", ziee DOMNUL.

S-ar putea ca bogatul intr-adevar sadescopere motive de bucurie daca se vaintampla sa fie deposedat de averile sale.Poate di pierderea suferita pe planul afaee-rilor il va aduce la Domnu!. Sau daca este


7/32

deja crestin, va putea prim] cu bucuriepierderea bunurilor sale ma te ria le , stiin d ciiIn cer are 0 comoara mai buna ;;i maitrainica (Ev, 10:34). Bogatiile pamantestisunt sortite pierzarii, ca floarea ierbii (Is.40:6, 7). Daca un om nu are alteeva decatbogatii materia Ie, atunci toate planurile salese vor sfarsi la mormant , lacov se ocupa devremelnicia ierbii pentru a ilustra cit detrecatoare este viata bogatului si cat demica valoarea avutiilor sale. EI se va veste-ji .. in caile sale. ldeea subliniata aici estedesigur aceea ca nici soarele, nici vantul nupot afecta valorile spirituale. Orice incer-care ce se lasa cu intarcarea noastra deiubirea luerurilor trecatoare ;;i eu alipireanoastra de lucrurile de .Sus este 0 binecu-vantare, chiar daca la inceput nu pare delocasa . lata deei cum acela si har care Ii inaltape cei smeriti ii smereste pe cei bogati, Siunii, si a ltii au motive sa se bucure.1 : 1 2 In che in d d iscu tia despre incercarilesfinte, lacov rosteste 0binecuvantare asupracelui care rarnane in picioare cand treeeprin strarntorari. Dupa ee aeest om va fitrecut cu bineprin testul la care a fostsupus, dupa ce va fi gaslt bun (aprobat),va primi cununa vietii. Cununa vietii nueste aici diadema regala, ci eoroana daruitainvingatorului, ce va fi daruita ea raspla ta laScaunul de Judecata al lui Cristos. Desigurnu s e s ug ere aza deloc ca via ta vesnica ar firasplata pentru rabdarea si trecerea cu bineprin in ce rc arile v ie tii, Mai degraba , eei careau rezistat eroic vor fi onorat i pentru felullor de trai, bucurandu-se de 0 apreciere maiprofunda a vie tii vesnice , can d vor merge incer. Paharul fiecaruia va fi plin in cer, darpaharele vor fi de dimensiuni diferite - cualte cuvinte, nu toti vor avea aceeasi capa-citate de a se bucura de cer. Asta se are invedere probabil prin sintagma: cununavietii - 0 referire la 0 savurare mai depli-na a gloriilor cerului.Haideti acum sa facem din aceastasectiune despre incercarile sfinte ale vietiiun capitol cu aplicatie practica pentru viatanoastra proprie. Cum reactionam noi candYin peste noi diverse forme de incercare?Ne plangem oare cu arnaraciune irnpotrivadezavantajelor de care avem parte in viata,sau ne bucuram si-I multumim Domnuluipentru ele? Faeem noi parada de stramtora-rile prin care trecem, sau Ie suportam intacere? Traim noi in viitor, asteptand intot-deauna ea imprejurarile sa se schimbe, sautraim in prezent, cautand sa vedem mana

lacov 1037lui Dumnezeu in tot ce ni se intarnpla inviata? Ne lasam cuprinsi de autocompati-mire, c ersin d c omp asiu ne a altora, sau, maidegraba , ne afundam intr-o via ta de slujirea altora?1 : 1 3 Acum d isc utia a bo rd eaza temaispitelor nesfinte (v. 13-17). Dupa cumincercarile sfinte au menirea de a scoate laiveala tot ce este mai bun in noi, tot asaispitele nesfinte au menirea de a seoate dinnoi tot ce este mai rau, Trebuie insa sain te legem bin e un lucru: cand suntern ispi-tip sa pacatuim, ispita nu vine de la Dum-nezeu. E drept ea Dumnezeu ii testeaza sauincearca pe oameni, cu privire la credintalor, dar EI n ic io da ta n u-l isp ite ste pe cinevasa comita nici 0 forma de rau, E] Insusi nuare nimie de a face cu raul si nu ademe-neste pe nimeni la p ac at,1~14 Omul este intotdeauna gata sa deavina pentru pacate le sale pe altcineva. Dacanu poate da vina pe Dumnezeu, atunci seva agata de psihologia mo de rn a, sp un an d eapacatul este 0 .rnaladie". In felul acesta elspera s a scape de judecata, Dar pacatul nueste nic i maladie, nic i boala , ei un esecmoral, pentru care omul trebuie sa deasocotea la , Unii chiar incearca sa dea vinapeobiectele neinsufletite din jurul nostrupentru pacatul comis de ei, Dar lucrurile.rnateriale" nu sunt pacatoase in ele insele.Nu acolo .ii are pacatul obarsia, Iacov seduce pana la vizuina leului cand spune:"Fiecare este ispitit cand este atras iademenit de pofta lui insusi." Pacatulizvoraste din noi insine, din natura noastraveche, cazuta si neregenerata. Isus a spus:"Din inima ies gandur i le rele, uciderile,adulterele, curviile, hotiile, marturia minci-noasa ;;i blasfemiile" (Mat. 15:19).Cuvantul folosit de Iacov pentru dorin-tel in versetul 14 ar putea fi 0 referire laorice forma de dorinta - si buna, si rea.Cuvantul in sine are 0 incarcatura moralaneutra. Dar, cu purine exceptii, e1 estefolosit in NT pentru a descrie dorinte rele siin mod cert asa e folosit in textul nostru.Pofta este asemanata cu 0 femeie rea ce-sietaleaza farmecele, ademenindu-si victime-Ie. Fiecare din noi este ispitit. Cu totii avempofte urate si atractii necurate, ee ne In-deamna mereu sa pacatuim. Prin urmare,suntem oare victime neputineioase atuneicand suntem atrasi de dorinjele noastre siademeniti? Nicidecum, deoarece ne sta inputinta sa alungam toate gandurile pacatoa-se din mintea noastra, concentrandu-ne in


8/32

1038schirnb asupra unor subiecte curate si sfinte(Filip. 4:8). De asernenea, in clipa in caresun tern sub jarul ispitei, II putem chema inajutor pe Domnul, aducandu-ne aminte ca.Numele Domnului este un tum putemic;cel drept fuge in el si este in siguranta"(Prov. 18: lo).

1: 15 Daca asa stau lucrurile, atunci dece pacatuim? lam raspunsul: Apoi poft!',cand a conceput, da nastere pacatului, Inloc sa dem ascam gandul acela rau, e posibilca noi sa-l incurajam, sa-l nutrim ~i sa-lsavuram, Acestact de incuviintare se asea-mana cu actul conjugal. Pofta concepe,dU'pa care se naste un bebelus oribil, numitPACAT. Este un alt mod de a afirma cadaca ne g an dim s ufic ie ntla un act interzis,sfarsim prin a-I comite, lntregul proces alpoftei care concepe si da nastere pacatuluieste ilustrat cu pregnanta de incidentul de la2 Sam II: 1-27 dintre David ~i Batseba.Si pacatul, odata fii.ptuit, aduce moar-tea, spune lacov. Pacatul nu este un obiectsteril ~isterp, ci el naste proprii sai copii.Afirmatia c a pacatul produce moarteapoate fi inteleasa in mai multe feluri. Maiin ta i, p ac atu l lui Adam a adus moarte fizicaasupra sa ~i a urmasilor sal (Gen. 2: \7).Dar pacatul conduce si la moartea vesnica,spirituala - despartirea definitiva a persoa-nei respective de Dumnezeu si de binecu-vantare (Rom. 6:23a). Intr-o anumita privin-la, pacatul are ca unnare moartea ~i pentrucredincios. De pilda, la 1 Timotei 5:6 citimca 0 v ad uv a cred in cio asa care traieste inplaceri este rnoarta, chiar daca este inca inviata. Asta insearnna ca ea i~i iro se ste v ia tasi nu implineste deloc scopul pentru care amantuit-o Dumnezeu. A fi in afara parta~ieicu Dumnezeu pentru un crestin este 0forma de moarte , chiar daca mai este incain viata,1 : 1 6, 17 Nu e neobisnui t ca cei care cadin pacat sii dea vina pe Dumnezeu, iar nupe ei, spunandu-I, de fapt, Creatorului: "Dece m-ai facut in felul acesta?" Dar asta e 0forma de autoinselaciune, caci de la Dum-nezeu nu yin decat daruri bune. De fapt, EIeste sursa oricarui dar bun ~i a oricaruidar desavar~it.lacov iI descrje pe Dumnezeu ca peTatal Juminilor. In Biblie termenul Tatdare uneori sensul de Creator sau Sursa (veziloy 38:28). Prin unnare, Dumnezeu esteCreatorul sau Sursa luminilor. Dar ce seintelege prin lumini? Negresit aici suntincluse corp uri le ceresti - soarele, luna ~i

Iacovstelele (Gen. I:14-18; Ps. 136:7). Dar Dum-nezeu mai este si Sursa oricarei lum inispirituale. Prin u rm are, trebu ie sa ne gan-dim la EI ca la Sursa oricarei forme delumina din univers. in care nu este nicischimbare, nici umbra de mutare. Dum-nezeu nu este ca astrii ceresti pe care i-acreat. Acestia sunt intr-o permanentsschimbare. Nu tnsa ~i Dumnezeu. EI nu Sesc him b a n ic io da ta , Poate ca lacov se gan-deste nu numai la stralucirea diminuanta asoarelui si a stelelor, ci la relatia lor schirn-batoare fata de pamant, in functie de rotatiaplanetei noastre si a celorlalte planete.Soarele, luna ~i .stelele sunt caracterizateprin schimbare, Sintagma: umbra de rotire(in versiunea e ng le za , n .tr.) ar putea insem-na umbra provocata de rotire, fiind proba-bi! 0 referire la umbrele Iasate pe paman tde rotatia sa in jurul soarelui. Sau poate cae 0 referire la eclipse. De pilda, 0 eclipsasolara are loc atunci cand umbra lunii esteproiectata pe pamant , La Dumnezeu esteinsa cu totul altfel. In EI nu este nici 0schimbare sau umbra provocata de rotire.Iar darurile Sale sunt tot atat de desavar~itecum este EI. Prin urmare, este de neconce-put ca EI sa-l ademeneasca vreodata pe omsa pacatuiasca, Ispita vine din interiorulnaturii rele a omului.

Sa ne punem la incercare credinta noas-trii pe tema ispitelor nesfinte. Incurajam noioare gandurile rele sa-si faca cuib in minteanoastra? Sau, rnai degraba, le alungamimediat? Can d p ac atu im , spunem oare ca 11-am avut ce face, ca nu s-a putut altfel? IIinvinuim noi oare pe Dumnezeu candsuntem ispititi sa pacatuim?III.CUV ANTUL LUI DUMNEZEU

(1:18-27)lacov s-a referit pima acum la Dumne-zeu cu apelativul de Tatal (Parintele) lumi-

nilor. Acum el ne aminteste ca EI mai este~i Tatal nostru ~ica ne-a dat un rol unic invasta Lui creatie. Noi ne putem implinirolul ascultand de cuvantul adevarului (v.19-27).1:18 Pasajul acesta subliniaza rolul jucatla nasterea din nou de cuvantul lui Dumne-zeu, asa cum ni-I aplica Duhul Stant. Ni sespune ca: "Potrivit voii Sale, El ne-anascut, prin Cuvantul adevarului, sa timca cele dintai roade ale creaturilor Sale."Potrivit voii Sale - asta ne spune ce L-adetenninat sa ne mantuiasca. EI nu a fostfortat s-o faca, de vreun merit din noi


9/32

insine. EI a facut-o din propria Lui vointa,de buna voie. Noi n-am meritat dragosteaLui pentru noi, dupa cum n-am cumparat-osi n-am cautat -o, Ci ea a fost cu totul unact voluntar din partea Sa. Este un lucrucare ar trebui sa ne determine sa ne inchi-nam Lui! Ne-a nascut - descrie realitateanasterii din nou. Prin aceasta nastere spiri-tuala noi devenim eopiii Sai - 0 relat iecare nu se poate schirnba, intrucat 0nasterenu poate fi anulata, Prin Cuvantul ad eva-rului - Bibl ia este instrumentul nasteri idin nou. In toate cazurile de convertireautentica este implicata Scriptura, fie pecale orala, fie tiparita. In afara d


10/32

1040cuvantului lui Dumnezeu, trebuie s a fimcurari din punct de vedere moral.o alta cerinta pentru a putea primiadevarul divin este blandetea. Este posibilsa citim Biblia tara s-o lasam sa ne vor-beasca. 0 putem studia in maniera acade-mica, rara sa fim afectat i de ea. Mandr i anoastra, impietrirea inimii ~i pacatul din noine fac sa firnnereceptivi, impiedicandu-nesa raspundem la ea. Numai eei care auduhul supus ~i smerit se pot astepta saderive binefaceri maxime din Scriptura, .Pecei smeri t i EI ii calauzeste in dreptate, si pecei srneriti EI ii ipvata calea Sa" (Ps. 25:9)."Jam spre cine Imi voi indrepta privirile:spre cel care sufera ~i are duhul mahni t ,spre cel care tremura la cuvantul Meu" (Is.66:2).Iacov num este Scrip tu ra C uvantu l saditin voi, care va poate mantui sufletele.Gandul care se desprinde de aiei este e ft c u-vantul devine un depozit sacru in viatacrestinului, cand acesta se naste din nou.Textul marginal al versiunii RV suna astfel:"cuvantul innascut", Cuvantul va po atemantui sufletele; Biblia este instrumentulde care se foloseste Dumnezeu la nastereadin nou. El recurge la cuvant pentru a man-tui sufletul nu numai de pedeapsa pacatului,ci ~i de puterea acestuia. El se foloseste dec uv an t p en tru a ne salva nu numai de 0-sanda in vesnicie, ci si de rava~iile pe careIe face pacatul in v ia ta aceas ta : Neg re sit laacest aspect actual ~i permanent al mantui r i ise refers Iacov in versetul 21.

1 :22 Nu este de ajuns sa primim cuvan-tul sadit; ci mai trebuie sa ~i ascultam de el.Nu este nici 0 virtute in a poseda 0Bibliesau chiar in a 0 citi ca pe 0 simpla lucrarel i terara, Trebuie Sa existe dorinta puternicade a-L auzi pe Dumnezeu vorbindu-ne,precum ~i dispozitia de a face fara murmurtot ce ne spune El. Trebuie sa transpunemin practica Biblia, sa actionarn asupra celorcitite. Cuvantul trebuie s a devina trup Inviata noastra, sa prinda viata. Nu trebuie saexiste nici un moment in care sa ne apro-piem de Scriptura rani sa-i permitem s a neschimbe viata, inspre mai bine. A dec1araca iubim cuvantul lui Dumnezeu sau a neda in cercetatori ai Bibliei este 0 forma deautoamagire, daca sporirea cunostintelornoastre din Cuvant nu produce in viatanoastra 0 asemanare tot mai mare ell Dom-nul Isus. A continua sa acurnulam 0 cu-noastere intelectuala a Bibliei, rara sa ~iascultam de ea, poate fi 0 capcana, iar nu 0

lacovbinecuvantare, Daca invatam mereu cetrebuie sa facem, dar nu punem in practicaaceste lucruri, vom deveni deprimati, frus-trati ~inepasatori, .Jmpresia neinsotita deexpresie duce la depresie." Deasemeneadevenim mai raspunzatori fatade Dumne-zeu. Combinatia ideals este sa citim Cuvan-tul si sa ascultam implicit de el.

1:23,24 Oricine aude cuvantul, dar nu-~i schimba purtarea este ca un om carepriveste grabit in oglinda in fiecare dimi-neata, dupa care uita ceea ce a vazut, El nubeneficiaza in nici un fel de faptul ca s-aprivit in oglinda. Desigur, exista anumitelucruri in infatisarea noastra care nu pot fischimbate. Dar chiar ~ia tu n ci, p riv in du- lear trebui sa fim smeriti! Iar cand oglinda nespune: .Spala-te!" sau .Barbiereste-te'' sau.Piaptana-te!" sau .Perie-ti parol!", secuvine macar sa facem ceea ce ni se spune.Altminteri oglinda n-ar mai avea niei unfolos practic pentru noi.Este posibil sa citim Biblia c u u su rin tasau dintr-un sentiment al datoriei, r a r a safim afectat i de ceea ce citirn, Noi vedem cear. trebui sa facem, dar c uran d u itarn ~itraim ca ~i cand am fi deja desavarsi t i ,Acest tip de automu ltum ir e imp iedic a pro-gresul spiritual.1:25 In contrast direct cu aceasta situa-tie se afla omul care i~i adanceste privirilein cuvantul lui Dumnezeu si i~i face obiceidin a 0pune mereu in p rac tica , P riv ir ea luicontemplat iva, meditativa ~iatintita are ur-mari practice in viata sa. Pentru el Biblia elegea desavar~iti a libertatii, Preceptelesale nu sunt 0 povara, ci ii spun sa facae-xact ceea ce naturii lui noi iiplace sa faca,Pe masura ee asculta tot mai mult de Scrip-tura, el descopera adevarata libertate ~i eli-berare de traditiile omenesti ~i de ration a-mentele firesti, Adevarul il face liber. Aces-ta e omul care beneficiaza de pe urma Cu-vantului lui Dumnezeu, Biblia. El nu uitace a citit. Mai degraba, cauta sa traiasca inviaja cele citite, punandu-le in practica zil-nica, Ascultarea lui simp la, de copil, aducebinecuvantari incalculabile asupra sufletuluisau, Acesta va fi fericit in ceea ce face.1:26, 27 Aici se face un contrast intrereligia zadarnlca ~i religia curata ~inein-tinata, Prin religie se intelege aid tipareleexteme decomportament legate de convin-gerile religioase. Se refera la formele exte-rioare, mai degraba decat la duhul launtric,Inseamna exprimarea extema a conceptieiprin inchinare si slujire, mai degraba decat


11/32

prin doetrinele in care erede eineva.Oricine erede ca este religios, dar nu-sipoate stapani limba.... religia unui astfel deom este zadarnica, S-ar putea ea aeest omsa respecte tot felul de eeremonii religioase,care-I fac s a para foarte cueemie. Dar el seinseala singur. Lui Oumnezeu nu-I trebuieritualurile. Pe EI II intereseaza 0 viata deneprihanire practica.o lim b a n ein fra na ta este doar unul dinexemplele religiei zadarnice. Orice compor-tament ce nu concords cu c re din ta c re stin aeste lipsit de valoare. Se spune ca un bacanera in realitate un inselator; care se ascun-dea dupa un paravan de p io sen ie .Locuint asa era deasupra magazinului sau, In fiecaredimineata li ehema asistentul: .Johnl".r, dornnule.",,;Ai botezat laptele?".Da, dornnule."

.Ai colorat untul?""Ai pus cicoare in cafea?".Da, domnule.""Foarte bine. Aeum vino sus, la citireaCuvantului si rugaciunea de fiecare dimi-neata!"Iacov spune ca 0 atare religie estezadamica , Ceea ce doreste sa vada Dumne-zeu este un gen de evlavie p ra ctic a, m a rc atade un interes real fata de nevoile altora side dorinta de a ne pastra viata neintinata.Ca exemple de religie curata ~i neintinataIacov il elogiaza pe ornul care viziteazaorfanii i vaduvele nevoiase ~i care sepastreaza neintinat de lume.Cu alte euvinte, elaoorarea practice anasterii dirt nou se gaseste in .acte de har iintr-o umblare a detasarii de lume," GuyKing defineste aceste virtuti drept dragostepractica si sfintire practica,Noi trebuie s a ne punem propria noas-trd credintd la incercare in lumina urmatoa-relor in treb ari: C itesc eu Biblia eu dorintasmerita de a-L lasa pe Oumnezeu sa rnarnustre, s a rna invete si sa rna schirnbe?Ooresc eu sa-mi infranez cu adevarat lim-ba? fmi scuz eu izbucnirile de nervi? Sauvreau sa dobandesc biruinta asupra lor?Cum reactionez cand cineva spune 0 glumanecuviincioasa? Se manifests credinta meaprin fapte de milostenie si omenie falii deeei care nu au cum sa rna rasplateascapentru acestea?IV. OSANDIREA PARTIALITATII(2:1-13)Prima jurnatate a capitolului 2 infiereaza

laeov 1041practica de a cauta la fata omului. Favoritis-mul este cu desavarsire strain de earacterulsi exemplul Domnului sau de invataturileNT. Nu este loc in crestinism pentru sno-bism sau discriminare.2:1 Mai intai de toate, practica esteinterzisa cu d esav arsire. O bserv ati de lainceput ca indemnul este adresat credincio-siler, cum reiese din cuvintele de salut:"Fratii mel," Credinta Domnului nostruIsus Cristos se refers la c re din ta c re stin a.Nu este Yorba de increderea sau de probita-tea Lui, ci de eomoara de adevar pe carene-a incredintat-o EI. Insailand toate acesteganduri, aflam ca Iacov spune, de fapt:"Fratii Mei, in practicarea zilnica a credin-tei crestine, sa nu dati dovada de partiali-tate". Snobismul ~i deosebirile de clasasunt total inconsecvente eu crestinismuladevarat, Servilismul sau ploconirea in fataunor mai mari de pe lumea aceasta nu arece cauta in prezenta Dornnului Slavei,Dispretul pentru altii pe criterii ce tin deorigine, de rasa, sex sau saracie constituie,praetic, 0 tagaduire a credintei, Poruncaaeeasta nu contrazice alte portiuni din NTunde credinciosii sunt invatati sa respeetedregatorii, stapanii, batranii si parintii,Existe anumite relatii randuite divin caretrebuiesc recunoscute (Rom. 13:7). In pasa-jut aceste se pune doar problema aceluirespect servil fata de oameni din prieinaimbracaminjii scumpe pe care 0poarta saua a lto r d is tin ctii artificiale.2:2-4 Lucrul acesta e confinnat deilustratia vie pe care 0da Iacovin versetele2-4. Guy King a intitulat cu r nu lta ma ie str ieaceasta sectiune drept: .Plasatorul miop",Scena este 0 adunare locala" de crestini.lata ca i~i face aparitia un domn distins,elegant imbracat, eu un inel de aur indeget. Usierul se apleaca umil in fata lui,dupa care 11conduce pe distinsul vizitator laun loc proemient, in falii. De indata cerevine usierul la usa bisericii, intalneste unalt vizitator, de dataaceasta un om sarac,imbracat in vesminte ponosite, (Sintagma:imbracamlnte murdare nu insearnnaneaparat cli hainele sale trebuiau date lacuratat, cum reiese ~idin versiunea romans,unde se spune haine zdrentaroase.) Dedata aceasta usierul i~ida toate silintele sasalveze adunarea de la 0 scena penibila,oferindu-i vizitatorului doar un loc in pi-cioare, in partea din spate a bisericii sau, ineel mal bun"caz, un loc pe jos, la pieioarelescaunului sau de usier din antreu. Ni se


12/32

1042pare incredibil ca cineva s-ar putea compor-ta in halul acesta. Poate vom spune ca esteo ilustratie exagerata, dar cand privim ininima n oa stra , c on sta ta rn c a adesea facem ~inoi aceste distinctii bazate pe patura socialsdin care provine cineva, $i astfel devenim[udecatori en ganduri rele.Probabil cacel mai izbitor exemplu alacestei purtari in biserica de astazi estediscriminarea manifestata fata de oarneniide alte rase sau culori. Credinciosii negri aufost ostracizati in multe cazuri sau eel putinau fost facuti sa se simta incomozi si nedo-riti. Iudeii convertiti nu au fost intotdeaunaacceptati cu bratele deschise in adunaricrestine. Apoi crestinii din Orient au fost siei tinta unor forme de discriminare. Serecunoaste ca exista probleme sociale enor-me in intregul domeniu al relatiilor rasiale,Dar crestinul trebuie sa fie fidel principii lordivine. EI are obligatia de a exprima inp rac tic a ad ev aru l potrivit caru ia to ti credin-ciosii sunt una in Cristos Isus.2:5, 6a Partialitatea este total neconcor-danta cu credinta crestina, Iacov demon-streaza acest lucru in versetele 5-13. EIprezinta patru motive putemice pentru careeste caraghios ca un credincios sa-i favori-zeze pe bogati si sa-i priveasca de sus peeei saraci .Mai in tai, inseam na ca IIdezonoram peun om pe care Dumnezeu 11 onoreaza.Dumnezeu a ales pe oamenii saraci ai acestilumi s a fie bogati in credinta $i mostenitoriai impamtiei pe care a fagaduit-o EI eel orcare Il iubesc. Saracii sunt alesii lui Dum-nezeu, elita lui Durnnezeu, mostenitori ailui Durnnezeu si iubitori ai lui Dumnezeu.De nenurnarate ori in Scriptum constatamca saracii, iar nu bogatii, se '.alatum cauzeilui Cristos. Domnul nostru Insusi a spus:.Saracilor li se predica evanghelia" (Mat.II :5). Tocmai oamenii de rand L-au ascul-tat eu bucurie, nu bogatii si aristocratii(Marcu 12:37). Nu multi nobili sunt che-mati, ci nestiutorii, slabanogii, umilii, dis-pretuitii si neinsemnatii aeestei lumi (1 Cor.1:26-29). Bogatii sunt de regula saraci incredinta, pentru ca i$i pun inerederea inbogatii, in loc s a si-o puna in Domnul. Pede alta parte, saracii au fost alesi de Durn-nezeu sa fie bogati in credinta, Un sondajrealizat in randurile cetatenilor imparatieiSale ar releya ca eei mai multi dintre eisunt saraci. In imparatie, ei vor ocupa insapozitii de bogatie si glorie. Ce mare nechib-zuinta este atunci si ce periculos este sa-i

Iacovtratam cu dispret pe cei care intr-o zi vor fiinaltati in im paratia D om nului si M antu ito -rului nostru!2:6b Un al doilea motiv pentru careeste 0 nechibzuinta sa ne ploconim in fatacelor bogati este cii, in ansamblul lor, ca $iclasa, ei sunt cei care in mod caracteristicau asuprit copiii lui Durnnezeu. Argumentuleste stufos si chiar putin confuz in acestpunct. Bogatul ment ionat anterior era negre-sit un credincios. Asta nu insearnna cabogati i din versetul 6 sunt $i ei credinciosi ,Ceea ce spune Iacov este doar atat: "De cesa dati dovada de favoritism fata de oamenidoar pentru ca sunt bogati? Procedand asa,voi ii cinstiti pe cei ce v-au asuprit eeidintai , ei care v-au tarat la tribunal e." Cal-vin a redat foarte succint esenta argumentu-lui, in cuvintele: "De ce sa-i cinstiti pecalai?"2:7 Un al treilea motiv pentru care esteo dovada de nechibzuinta sa fim par tin ito rifata de cei bogati este faptuJ ca ei in modobisnuit folosesc nurnele lui Cristos inlimbaj necuviincios sau de-a dreptul mur-dar. Or, acesta este nobilul nume princare sunt numlti credinciosii - crestini,sau urmasi ai lui Cristos, Desi pacatulbatjocoririi nurnelui Dornnului nu estemonopolul exclusiv al celor bogati, trebuieprecizat insa ca cei care ii persecuta pecredinciosii saraci adesea insotesc acesteactiuni de cele mai grele cuvinte care pot fiadresate Mantuitorului , Prin urmare, de cear manifesta credinciosii 0 atitudine defavoritism fata de oricine, dear pentrufaptul ca este bogat? Trasaturile care mergmana in mana cu bogatiile nu aduc, deobicei,cinste Domnului Isus. Sintagma:nobilul nume prin care sunteti numiti arputea fi tradusa si prin: .numele acelafrumos, care a fost chemat peste voi." Uniicred ca aici ar fi 0 referire la botezul cres-tin. Credinciosii sunt botezati in numeleDomnului [sus. Este exact numele pe careII blasfemiaza de obicei bogatii. .2:8 Al patrulea argument al lui Iacovspune ca orice atitudine de favoritism fatade bogati violeaza legea conform careia:trebuie "sa-ti iubesti aproapele ca pe tineinsuti, care se numeste legea regala, intrucatapartine Regelui 9i este regele tuturor legi-lor. Poate ca usierul si-a scuzat purtareafata de eel bogat, spunand ca nu a facutaItceva decat sa-si iubeasca aproapele ca pesine insusi , Nurnai ca fata de eel same nu amai aplicat acelasi principiu! Daca ne-arn


13/32

iubi cu adevarat semenii ca pe noi insine, i-am trata exact asa cum am dori sa fimtratati noi insine. Or, noi nu am dori sa fimdisprejuiti, doar pentru faptul ca suntemsaraci, nu-i asa? Atunci nici noi nu avemvoie sa-i dispretuim pe altii doar pentru casunt saraci:Dintre toate invataturile Bibliei, aceastaeste una dintre cele mai revolutionare: Sii-tiiubesti aproapele ca pe tine jnsuti; Gan-diti-va ce inseamna aeeasta! lnseamna catrebuie sa avem grija de altii exact asa cumavem grija de noi insine, Cu alte cuvinte, artrebui sa facem tot ce ne stii in putintapentru a ne asigura eli ei au prilejul de a-Lcunoaste pe binecuviintatul nostru Mantui-tor. Prea de multe ori deciziile noastre sebazeaza pe modul in care credemde vorafecta actiunile respective. Altfel spus:suntem egocentristi, Ne ploconim in fatacelor bogati pentru ea speram ca ne vomalege cu ceva, fie pe plan social, fie materi-al. lar pe cei saraci ii neglijam intrucatpurine sunt sperantele s a capatam cevasimilar de la ei. Legea regalii interzice 0atare exploatare a altora. Ea ne invata sa neiubim aproapele ca pe noi insine. Iar dacaintrebam: "Cine este aproapele?", raspunsulII aflarn din istoria bunului samaritean(Luca I0:29-37), unde aproapele este oricepersoana careia noi putem sa-i venim inajutor.2:9 A cauta la fata omului este 0viola-re a .legii regale. Este paeat ~iincalcare alegii, Pacatul este orice neconformare lavoia lui Dumnezeu, asa cum ne-a fostrevelata aceasta sau esecul de a intruninormele Sale. lar prin incalcare se intelegeorice violare a unei legi cunoscute. Anumitefapte sunt pacatoase pentru ca prin naturalor sunt inerent gresite, rele, dar ele devinincalcari ale legii atunci cand sunt puse inevidenta de 0 anum ita lege pe care 0 incal-ca. Partialitatea este un pacat intrucat estegresita in sine. Dar rnai este si 0 incalcare,prin faptul ca exista 0 lege care interziceacest comportament.2:10 A calca 0 singura particica a legiiinseamna a te face vinovat de toate incalca-rile. Legea este ca un lant cu zece verigi,caruia daca i-ai rupt 0 veriga, tot lantul s-arupt. Dumnezeu nu ne ingaduie sa pazimun anumit set de legi, iar pe altele s a Iecalcam,2:11 Acelasi Dumnezeu care a interzisadulterul a interzis si ueiderea. Poate cacineva nu s-a facut vinovat de adulter, dar

lacov 1043a ucis. Este el un calcator al legii? Binein-teles ca da! Duhul legii spune ca trebuie sane iubim aproapele ca pe noi insine. Adul-terul este negresit 0 incalcare a acesteiporunci, dar tot asa este si uciderea. Dupacum este si snobismul si discriminarea.Daca savarsim vreunul din aceste pacate,ne-am facut vinovati de esecul de a implinilegea.

CELE ZECE PORUNCIAcum trebuie sa facem 0 pauza, incadrul discutiei noastre, pentru a ne ocupape larg de 0problema de baza ce deriva dinargumentul lui lacov. Problema care sepune este urmatoarea: .Suntem noi, cresti-nii, sub lege, sau nu?" Negresit s-ar pareaca lacov impune Cele Zece Porunci asupracredinciosilor crestini. In mod concret el serefera la a sasea si a saptea porunca, careinterzic uciderea si adulterul. De asemeneael rezuma ultimele cinci porunci In cuvinte-Ie: "Sa-ti iubesti aproapele ca pe tine in-suti." Dar a-i pune pe credinciosi sub lege,ca principiu de viata, ar constitui 0contra-dictie a altor texte din NT, cum este cel dela Romani 6:14: "Voi nu sunteti sub lege,ci sub har"; Romani 7:6: "Noi am fostizbaviti de lege"; Romani 7:4: "Voi atimurit fala de lege prin trupul lui Cristos"(vezi iiiGal. 2:19; 3:13, 24,25; I Tim. 1:8,9; Ev. 7:19.) Faptul ca crestinii nu se afiasub Cele Zece Porunci este precizat T a r aechivoc la 2 Corinteni 3:7-11.Atunci de ce insista lacov sa Ie prezintecredinciosilor din aceasta epoca a haruluichestiunea legii? Mai intai, crestinii nu suntsub lege ca regula. sau principiu de viata,Cristos, nu legea, este mode lui credinciosu-lui. Acolo unde este lege trebuie sa fie sipedeapsa, Or, pedeapsa pentru calcarea legiieste moartea. Cristos a murit ca sa plateascapedeapsa pentru calcarea legii, Cei caresunt in Cristos au fost, asadar, izbavi]! delege ~i de pedeapsa ei. Dar anumite princi-pii ale legii continua sa aiba valabilitate,fiind de 0 valoare nepieritoare. Aceste pre-cepte se aplica la toti oamenii, din toateveacurile. Idolatria, adulterul, ueiderea iiihotia sunt rele in ele insele - gresite dinpunet de vedere fundamental iii inerent. Elesunt la fel de gresite, fie ca sunt comise decredinciosi, fie de necredinciosi, Mai mult,noua din Cele Zeee Porunci sunt repetate incuprinsul epistolelor. Singura porunca ce nuse repeta este cea privitoare la Sabat. Nica-ieri nu Ii se spune crestinilor sa tina Sabatul


14/32

1044sau ziua a saptea a saptamanii, intrucat aceaporunca are un caracter ceremonial, mal de-graba deca t moral. Nu era gresit in sine caun iudeu sa lucreze in ziua a saptea , Eragresit doar pentru ca Dumnezeu pusesedeoparte aeea zi.In fine, trebuie Sa aratam ca cele nouaporunei ce se repeta in epistole nu ne suntdate ea pe 0 lege, c i ca indrumar i in nepri-hanire, pentru copiii lui Dumnezeu. Cu altecuvinte, Dumnezeu nu Ie spune crestinilor:.Daca vei fura, vei fi eondamnat la moar-te." Sau: .Daca vei sava~i 0 fapta imorala,iti vei pierde mantuirea." Mai degraba, EIspune: .Eu te-am mantuit prin harul Meu.Acum eu vreau ea tu sa traiesti 0 viatasfanta, izvorata din dragostea ta pentruMine. Daca doresti sa stii ee astept Eu dela tine, atunei raspunsul II vei gasi in NoulTestament. Aeolo vei gasi noua din CeleZeee Porunei, repetate. Dar vei mai gasi siinvataturile Domnului Isus, eare reclama defapt norme de conduita cu mult mai elevatedecat cefe cerute de lege. ,. Prin urmare,Iacov nu-i aseaza pe credinciosi sub lege sisub osanda ei. EI nu spune: .Daca vei cautala fata omului, vei calca legea ~iastfel veifi eondamnat la moarte .vt

2:12 rata ce spune lacov: "Ca credin-ciosi, voi nu mai sunteti sub legea robiei, eisub legea lib e rta tii, a d ic a a l ibertati i de a fa-ce tot ce este bine si drept. Legea lui Moiseeerea s a-ti iu b es ti aproapele dar n u-ti d ad ea~i puterea de a face aeest lucru ~i te eon-damna d ac a gre se ai. Sub har, ti se da pute-rea de a-ti iubi aproapele ~i esti rasplatitcand faci acest lucru. Tu nu-ti iubesti a-proapele pentru ca sa fii mantuit, ei iliubesti tocmai pentru faptul ca esti dejarnantui t , ea 0 urmare a aeestui fapt. ltiiubesti aproapele nu de teama ea vei fipedepsit, ei pentru ca-L iubesti pe Cel carea murit pentru tine ~i a inviat din morti ,Cand vei sta inaintea Seaunului de judecataal lui Cristos, vei fi rasplatit sau vei suferio pierdere, prin raportare la aceasta norma.Nu se va pune deloe chestiunea mantuirii,ci a rasplatii." Sintagrna: "A~a sa vorbiti ~iasa sa facetl" se refera la euvinte ~i lafapte. intre marturisire ~i trairea in practicatrebuie sa existe 0d ep lin a c on co rd an ta . Prineuvintele si faptele lor, credinciosii trebuiesa evite oriee favoritism, trebuie sa aibagrija sa nu caute la fata omului, s a nu deadovada de partinire, intrucat aserneneaincalcari ale legii vor fi judeeate la Scaunulde Judecata al lui Cristos.

lacov2:13 Versetul 13 trebuie inteles in

lumina contextului. lacov se adreseazacredinciosilor, Nu se pune deloe chestiuneapedepsei vesnice aid, intrucat aeea pedeap-sa a fost ispa~ita odata pentru totdeauna deCristos pecrueea de la Calvar. Ma i d egrab atextul de fata se refera la modul in care sepoar ta Dumnezeu cu noi aiei pe paman t , Incalitatea noastra de eopii ai Sai, Daca nudam dovada de mila fap. de altii, inseamnaca nu umblam in partasie eu Dumnezeu sica ne putem astepta s a c ule ge rn c on se cin te -,Ie acestei stan de aluneeare de la credinta ,

Mila triumfa asupra judecatii ar puteainsemna ea Dumnezeu ar dori sa-Si aratemila Sa asupra noastra, mai degraba decatsa ne disciplineze (Mica 7 : 18); judecata este.Jucarea" Sa "ciudata". Versetul ar puteainsemna ca noi ne vom putea bueura lajudecata, daca am dat dovada de mila fatade altii, dar daca nu ne-am purtat cu indura-re fata de eei pe care pe drept am fi pututsa -i c on damn am , atunei nici noua nu ni seva arata mila. Sau ar putea insemna ca milatriumfa asupra judecatii in sensul cain to tdeauna este mai mare deca t judecata.Ideea general a care se desprinde de aieieste ea daca Yom arata mila fata de altii,judeeata ee pe buna dreptate am merita-o arputea fi inlocuita eu indurare.Sa ne cercetam, asadar, in rprivintaaeestei chestiuni importante a partinirii.Suntem noi oare dintre aceia eare manifestsrnai multa amabilitate si bunatate fata deeei ee fae parte din rasa noastra, dedit fatade oamenii din alte rase? Sau suntem noim ai d isp usi fap. de eei tin eri, d ec at fata decei batrani? Suntem noi mai deschisi fatade eei placuti la in fa tisa re d ec at fata deceilipsiti de frumusete? Suntem noi mai dori-tori sa ne imprietenimcu oamenii suspusi,decat eu cei care sunt relativ necunoscut i?Evitam noi oare persoanele eu diverseneputinte fiziee, cautand, in schimb, compa-nia celor putemici ~i sanatosi? Ne purtamnoi oare eu partinire fata d~ eei bogati, indetrimentul celor saraci? Intoareem oarespate Ie "strainilor" sau eelor care nu vor-bese bine limba noastra materna?

Raspunzand la aceste intrebari, sa neamintirn ca modul in care ii tratam pe eelmai putin admirabil eredineios este exactmodul in care II tratam pe Mantuitorul(Mat. 25:40).V. CREDINTA ~I FAPTELE (2:14-26)Versetele aeestea sunt, probabil, eele


15/32

mai controversate din in tre ag a e pis to la a luiIacov. Chiar si unele mari personalitati alebisericii, cum este Luther, au vazut unconflict ireconciliabil lntre . invajatura luilacov despre indreptatire prin fapte ~i ac-centul pus de Pavel pe faptul caindreptati-rea se capata prin credinta. Versetele aces-tea au fost insa g re sit ta lm a cite de unii ,pentru a Ie face sa sprijine erezia conformcareia noi am fi mantuiti prin credinta siprin fapte - sau asa-numitul .sinergism".Cu alte cuvinte , trebuie sa ne incredem inDornnul lsus ca Mantui tor , dar asta nu ar fi,chipurile, de ajuns, ci ar fi nevoie sa adau-gam la lucrarea Sa rascumparatoare pro- .priile noastre fapte de caritate si de devotiu-ne. Sectiunea de fata ar putea fi intitulata:.Jndreptaprea prin fapte", intrucat intr-oanumita privinta noi suntem indreptiititi prinfapte. De fapt, pentru a putea pricepe intregadevarul referitor la indreptatire, trebuie sain te le gem lim p ed e ca exista sa se aspecte aleindrep tatirii, N oi suntem indreptati t i prinhar (Rom. 3:24), adica noi nu rneritam satim indreptaliti, c i, exact opusul. Noi sun-tern indreptati t i prin credintd (Rom. 5 : I).Credinta este raspunsu l omulu i la haru l luiDumnezeu. Prin credinta, noi acceptamdarul fara plata. Credinta este aceea care i~iinsuseste ceea ce a facut Dumnezeu pentrunoi. Noi suntem indreptati t i prin siinge(Rom. 5:9). Aici sangele este pretul cetrebuia platit pentru a ni se proeura indrep-tatirea, Datoria pacatului a fost achitata desangele scump al lui Cristos, Dumnezeuputand acum sa-i indreptateasca pe pacatosiinesfinti pe baza faptului ca s-a platit unprer, ca s-au indeplinit cerintele neprihanirii.Noi suntem indreptatiti de catre Dumnezeu(Rom. 8:33). Aid adevarul este ca Dumne-zeu e Persoana care face indreptatirea. Noisuntem indreptariti prin putere (Rom. 4:25).lndreptatirea noastra este legata de putereacare L-a inviat pe Cristos din morti. Invie-rea Sa demonstreaza ca Dumnezeu estesatisfacut, ~i apoi suntem indreptatiti prinfapte (lac. 2:24). Faptele sunt dovada exte-rioara a realitatii launtrice a credintei noas-tre. Ele dau expresie exterioara unei.realitatice altminteri ar ramane nevazuta, Prin astastim ca persoana respectiva este indreptatlraprin har, prin credinta, prin sange, prinDumnezeu, prin putere si prin fapte. Cutoate acestea, nu avem aici nici 0contradic-tie. Toate aeeste afirmatii ne prezinta pur ~isimplu aspeete diferite ale aceluiasi adevar,

Iacov 1045Harul este principiuJ pe baza caruia sav ar-seste Dumnezeu indreptatirea, Credinta estemijlocul prineare 0primesteomul. Sangeleeste pretul pe care Mantuitorul a trebuit sa-lplateasca. Dumnezeu este Agentul activ inproeesul indreptatirii. Puterea este dovadaiar faptele sunt urmarea.2:14 Iacov insista ea 0 credinta care nuare drept urmare faptele bune nu poatemantui, Exista doua elemente eheie menitesa ne ajute sa intelegem acest verset: pri-mul, faptul ca Iacov nu spune: "Ce i-arfolosi cuiva .... daca ar avea credinta ..." cispune: Ce-i foleseste cuiva s a spuna c aare credintii.... Cu alte cuvinte , nu esteyorba aiei des pre un om care ar avea cuadevarat credinta, ~itotusi, nu ar fimantuit,Iacov il descrie pe omul care nu are decato rnarturisire de cred in ta , A dica el doarspune ca are credinta, pe cand, in realitate,nu se vede nimic care sa indice ea asa arsta lucrurile. A doua cheie de intelegere apasajului ne-o ofera versiunea NASB.Acolo versetul se incheie eu intrebarea:.Poate acea' credinta sa-l rnantuiasca?" Cualte cuvinte, poate 0 atare credinta samantuiasca? Daca va intreba cineva la eefel de credinta se refera lacov, raspunsul ilva gasi in prima parte a versetului , unde else ref era la 0 c re din ta b aza ta doar pe mar-turisirea cu buzele, tM a sa fie sustinuta defapte bune.O atare credinta este insa r a r anici 0valoare, fiin d b az ata doar pe cuvinte.2 : 1 5, 1 6 Z ad arn ic ia cuvintelor nedubiatede fapte este ilustrata in aeeste versete, incare ni se face cunostinta cu doi oameni .Unul este lipsit atat de hrana zilnica, cat side im b ra cam in te . C ela la lt Ie are pe amando-ua, da r nu e dispus sa Ie imparts cu altii.Pretinzand ca.ar da dovada de multa mari-nimie, acesta din urma j. j spune frateluisarac: .Du-te ~i te imbraca si manancabine." Dar nu ridica nici un deget pentru aface posibil acest lucru. La ce folosescaceste cuvinte? La nimic, fiind lipsite deorice valoare, intrucat nu pot s a stamperefoamea ~i nu pot asigura trupului calduranecesara,

2:17 Astfel credinta de una singura,daca n-are fapte, este moarta. 0 credintalipsita de fapte nu este 0credinta adevarata,ci doaro insiruire de vorbe goale. lacov nuspune ca suntem mantuiti prin credinta plusfapte. A sustine 0 atare opinie ar insernnaS a se nesocoteasca luerarea incheiata aDomnului Isus Cristos. Daca am fi rnantuitiprin credinta si prin fapte, atunci ar insem-


16/32

1046na ca exista doi rnantuitori: Isus ~i noiinsine, Dar NT arata limpede ca Cristoseste singurul si unicul Mantuitor, Ceea cesubliniazaIacov aici este ca noi nu suntemmantuiti printr-o credinta doar a cuvintelor,ci printr-o credinta ce are ca urmare practi-ca faptele bune. Cu alte cuvinte, faptele nusunt radacina mantuirii, ci rodul ei. Ele nusunt cauza, ci efectul ei, sau, cum s-a expri-mat Calvin, cu conciziunea lui: "Noi sun-tern mantuiti doar prin credinta, dar nuprintr-o credinta care este singura,"2: 18 Credinta adevarata ~i faptele bunesunt inseparabile. lacov arata acest lucruprezentandu-ne cateva franturi din cadrulunei dezbateri ce are loc intre doi oarneni.Prirnul, care este mantuit cu adevarat, estevorbitorul. Al doilea pretinde sau marturi-seste ca are credinta, dar nu demonstreazacredinta sa prin fapte bune. Pe primul IIauzim punandu-i celui de-al doilea 0 intre-bare T a r a putinta de tagada, Am puteaparafraza conversatia in felul urmator: .Da"ar putea spune pe buna dreptate primul om:"tu spui ca ai credinta, dar nu dispui defaptele care sa dovedeasca acest !UClU. Euin schimb sustin ca credinta trebuie spriji-nita de 0viata marcata de fapte. Dovedeste-rni ca ai credinta T a r a 0 viata de fapte bune,Sigur ca nu vei putea dovedi acest lucru.Credinta este invizibila, Singurul mod incare poate fi vazuta de cei din jur esteprintr-o viata care s-o puna in evidenta. Euit i voi arata credinta mea prin faptelemele". Cuvantul cheie al versetului este aariua: A arata credinta lara fapte esteimposibil.

2:19,20 Dezbaterea continua, vorbitorulfiind mai departe primul om. Credinta pecare 0 marturiseste cineva s-ar putea sa nufie nimic altceva decat 0 incuviintare men-tala a unui fapt binecunoscut. 0 atare recu-noastere intelectuala nu presupune nici 0angajare din partea persoanei si, prin urma-re, nu va avea ca rezultat 0 viata trans for-mata, Nu e de ajuns sa crezi in existenta luiDumnezeu. Da, e drept, ca acest lucru eesential, dar nu i suficient. Chiar i demo-nii cred in existenta lui Dumnezeu ~j secutremura la gandul ca in cele din urma vorfi pedepsiti de El. Demonli cred in realita-tea de necontestat, in fapt, dar nu se predauPersoanei. Asta nu e 0credinta mantuitoare,Cand cineva crede cu adevarat in Domnul,asta presupune 0 angajare a spiritului,duhului si trupului Sau, La randul ei, aceas-ta angajare are ca urmare practica 0 viata

Iacovschimbata, Credinta tara fapte este 0credinta intelectuala, deci doar a mintii,fiind, asadar, 0 credinta moarta''2:21 Acurn ne sunt date doua exemplede credinta din VT. Avraam - care eraevreu, ~i Rahab - care nu era din poporulevreu. Avraam a fost mdreptattt prinfapte intrucat ca l-a adus pe Isaac, fiul sau,pe altar. Pentru a vedea acest adevar inperspectiva sa corespunzatoare, deschideti laGeneza 15:6, unde citim ca Avraarn L-acrezut pe DOMNULi El i-a socotit acestlucru neprihanire. Aici Avraam a fost in-dreptatit prin faptul ca a crezut; cu altecuvinte, el a fost indreptatit prin credinta.Abia cand ajungem la Geneza 22 gasimepisodul in care Avraam ~i-a adus fiul ca safie jertfit. Atunci a fost el indreptatit prinfapte. De indata ce Avraarn a crezut inDOMNUL,a fost indreptatit in fata lui Dum-nezeu. Ulterior insa, dupa sapte capitole,Dumnezeu a pus la incercare credinta luiAvraam. Iar Avraam a demonstrat ca are 0credinta autentica, prin faptul ca a fast gatasa-l aduca jertfa pe Isaac. Ascultarea lui ademonstrat ca credinta lui nu a fost doaruna intelectuala, ce rezida in minte, ci 0angajare cu toata inima sa.Unii au ridicat obiectia ca nu a fostnimeni prezent cand si-a adus Avraarn fiul,Isaac, sa fie jertfit si, prin urmare, nu aveafata de cine sa dovedeasca realitatea credin-tei sale. Dar tinerii care l-au insotit peAvraam erau pe aproape, asteptand caAvraarn ~i Isaac sa revina de pe munte.Mai mult, era de fata' Isaac. Si apoi, dispo-nibiJitatea rnanifestata de Avraam de a-siucide chiar fiul, pentru a asculta de poruncalui Dumnezeu, a fost consemnata in textulsacru al Bilbiei, dernonstrand astfel pentrutoate generatiile realitatea credintei sale.2:22, 23 Prin urmare, este limpede cacredinta lui Avraarn a inspirat faptele sale~l prin faptele sale credinta lui a fost facutadesavarsita. Credinta adevarata nu poate fidespartita de fapte, caci primul element ilproduce pe al doilea. Aducerea fiului sau,Isaac, s a fie jertfit, constituie pentru noi 0dovada practica a credintei lui Avraam. Afost implinirea practica a Scripturii, carespune ca Avraam a fost indreptatit princredinta, pentru ca a crezut. Faptele luibune I-au identificat ca pe un prieten a1 luiDumnezeu.2:24 Conchidem de aici asadar ca unam este indreptatit prin fapte, si nu numaiprin credinta. Din nou, asta nu inseamna ca


17/32

sun tern indreptatiti prin credinta si prinfapte. El a f os t in d re p ta tit prin credinta fatade Dumnezeu ~i prin fapte fata de om.Omul spune: .Arata-rni realitatea credinteitale." Singurul mod in care putem faceacest lucrueste prin fapte bune.

2:25 A doua ilustratie din VT 0 consti-tuie prostituata Rahab, care, in mod cert,nu a fost rnanruita prin caracterul ei delocstralucitl Dar ea a fost indreptatita prinfapte pentru ca i-a primit pe soli (sau spi-oni) si i-a scos afara pe 0 alta cale. Rahaba fost 0 canaanita ce Iocuia in orasul Ieri-hon. Ea auzise vestea ca se apropie o ar-mata v ic to rio asa , c are ia nu i s-a putut impo-trivi nimeni pana atunci. Prin urmare, ea atras conc1uzia ca Dumnezeul evreilor esteDumnezeul adevarat si s-a decis sa seidentifice cu acest Dumnezeu, indiferentcare ar fi pretul. Cand au intrat spionii incetate, ea s-a imprietenit cu ei. Procedandasa, ea a demonstrat autenticitatea credinteiei in Dumnezeul eel adevarat si viu. Ea nua fost mantuita prin faptul ca i-a tainuit pespioni, ci acest act de ospitalitate a doveditca este 0 c re din cio asa a de va ra ta ,

Unii oamenii rastalmacesc acest pasaj,pentru a incerca sa demonstreze ca mantui -rea este in parte rezultatul faptelor bune.Dar prin fapte bune eiinteleg donatii facuteunor cauze de caritate, achitarea datoriilor,spunerea adevarului ~i mersul la biserica,Oare in asta au constat faptele bune ale luiAvraam si Rahab? Bineinteles ca nul Incazul lui Avraam, a fost disponibilitatea dea-~i ucide fiul! Ia r in cazul lui Rahab: a fostun act de tradarel Daca ai elimina credintadin aceste fapte, ar trebui sa Ie treci incategoria unor fapte reprobabile, si nicide-cum bune. .Desparte-le de credinta, i veiconstata nu nurnai ca au fost imorale ~iinsensibile, ci de-a dreptul pacatoase",spune Mackintosh. "Seqiunea aceasta serefera la faptele vietii, nu la faptele legii.Daca faci abstractie de credinta in cazulfaptelor lui Avraam ~i Rahab, constati caacele fapte erau de fapt rele. Dar cand leprivesti ca rod al credintei, constati ca aufost fapte ale vietii."Asadar acest pasaj nu poate constituitemeiul propovaduirii faptului carnantuirease capata prin fapte bune, pentru ca cinesustine asta va trebui sa recunoasca capropaga ideea dupa care mantuirea se ca-pata prin crirna ~i tradarel

2:26 lacov i~i incheie pasajul cu afirma-ria: ."Dupa cum trupul rara duh este

Iacov 1047mort, tot asa ~i credinta rara fapte estemoarta", Aici gasim 0minunata rezumarea esentei problemei. lacov c om p ara c re din tacu trupul omenesc ~i aseamana faptele cuduhul. Trupul fMi duh este Iipsit de viaja,inutil si tara valoare. Tot asa si credintaliptisade fapte este moarta, lipsita de inefi-cacitate ~i rara rost, Evident 0atare credintaeste falsa,iar' nu credinta autentica, caremantuie.

Asadar, recapituland, vom spune calacov ne pune la incercare credinta, prinraspunsurile date de noi la urmatoareleintrebari: Sunt eu dispus asemenea luiAvraam sa-I ofer lui Dumnezeu tot ce ammai scump in viata? Sunt eu dispus/dispusa,asemenea lui Rahab, sa devin chiar tradatorfata de lume, pentru a fi, In schimb, loiallui Cristos?VI. LlMBA: FOLOSlREA EICO RECTA ~I INCORECTA (3:1~12)

Primele douasprezece versete din capito-lulS se ocupa de limba (mentionata ~ila1:19,26; 2:12; 4:11; 5:12). Dupa cum pevremuri medicul examina limba unui pa-cient , pentru a descoperi diagnosticul, totasasi Iacov verifica sanatatea spirituala acuiva dupa felul sau de vorbire. Acest"auto" diagnostic incepe cu pacatele vorbi-rii, lacov ar fi de acord cu yorba de duhrostita de cineva din vremea noastra: .Fiiatent la limba, ca este umeda ~i ai putea s aaluneci pe ea!"3:1 Tema este introdusa prin avertis-mentul irnpotriva pericolului ea cineva s a segrabeasca sa fie invatator al cuvantului luiDumnezeu. Desi limba nu e ste p om enita caatare, gandul care se desprinde de aici esteca unul care recurge la limba sa pentru apreda Scriptura i~i asuma 0 responsabilitatemai mare inaintea lui Dumnezeu si a oame-nilor. Cuvintele: ,.Sa nu fiti multi invata~tori" ar putea fi parafrazate: "Sa nu fitistapaniti de 0 ambijie prea mare de a de-veni lnvataton." Asta desigur nu trebuieinteles in sen sui ca i s-ar interzice unuiacare a primitcu adevarat chemarea de apreda Cuvantul lui Dumnezeu sa-si exercitedarul pe care i l- a dat Dumnezeu. Ci estedoar 0 prevenire ca a ce as ta slu jb a sa nu fietacum cu u~urinta. Cei care predauCuvan-tu l A de va ru lu i vor primi 0 judecata maiaspra daca nu vor pune In practica ceea ceau predat altora.

Este 0 mare rn,spundere sa-i inveti peoameni din Biblie. Invatatorul trebuie sa fie


18/32

1048pregatit sa asculte ~i sa puna in practica totce descopera in cuvant , El nu poate sperasa-i conduca pe altii la nivele superioarecelor pe care el insusi le-a pus in pract ica ,in propria sa Wire. Gradul de influenta pecare-I va exercita asupra altora ya depindede p ro gresu l facu t de el in su si. In v ata to ru lva naste pe altii dupa ehipul sau; li va faceasemenea lui. Daca va dilua sau va seoateprin explicatiile sale intelesurile vreunuitext din Scriptum, va impiediea crestereastu den tilo r sa i, Daca va tolera pacatul , inorice forma, va promova 0 v ia ta opusasfinteniei, Nici 0 alta carte nu pune asupraoamenilor 0 raspundere atat de mare caNou! Testament. Ea pretinde un atasamenttotal fata de Isus Cristos. Ea cere furatocrneala ca EI sa fie Domnul oricarei sferedin viata credinciosului. Prin urmare, nu elucru de saga sa predai din aceasta Carte!3:2 lacov treee acum de la slujba pro-priu-zisa a predari i la domeniu! eonversa-tiei. Suntem cu totii supusi greselilor inmulte privinte, dar daca cineva stie sa-sistapaneasca limba, reusind sa nu comitad iv erse le p ac ate asociate cu vorbirea, aceapersoana este eu adeva ra t im plin ita si dis-ciplinata. Daca cineva poate sii-~i stapa-n ea sc a v orb ire a, nu-i va fi greu sa practicestapanirea de sine ~i in alte domenii alevietii sale. Desigur, Dornnul Isus Cristoseste Singurul care a realizat pe de -a -in tr eg u lacest lucru, dar intr-o anumita privintafiecare din noi poate deveni desiivar~it,adica matur, intreg si intru totul disciplinat.3:3 Ni se ofera aiei cinci imagini alego-rice ale limbii. Mai intai limba este compa-rata eu 0 zabala, care se pune in guracailor ca s a De asculte ~i s a le carmuimtot trupul. Iar zabala este legata de frau.Desi zabala este 0 piesa relativ mica, dino te l, c ar uja su l poate controla comportamen-tul calului prin aceasta piesa, Tot asa limbapoate conduce viata cuiva - fie spre bine,fie spre rau,

3:4 A doua imagine este aceea a uneica rme , care, rapor ta ta la corabie , este foartemica, cantarind doar 0 fractiune din greuta-tea vasului. De pilda, vestita nava QueenElizabeth cantarea 83.673 de tone engleze,dar carma avea doar 140 de tone - adicamai putin de un 0,2 la sum din greutateatotala a vasului. Si to tusi, cand este rotitacanna, ea va imprima directie vasuluiinsusi. Pare incredibil ca un om poatecontrola un vas atat de mare printr-undispozitiv atat de mic. S i to tu si exact asa se

lacovintampla in realitate. Deci nu trebuie sagresim , ev alu an d puterea limbii doar infunctie de dimensiunea ei. Desi este unorgan de dimensiuni mici al trupului, sirelativ ascuns, el se poate mandr i cu marirealizari, s i spre b ine, $i spre rau,

3:5, 6 In al treilea rand. limba esteasemanata cu foeu!' Un chibrit aprins,aruncat la intamplare, ar putea aprinde 0mare valvataie, La randul ei, aceasta arputea incendia 0 p ad ure in treaga , la san d inurma mormane de ruine. Prin urmare, cecapacitate de distrugere si pustiire rezidaintr-un singur chibrit mie! Una din marilecatastrofe ale istoriei a fost in ce nd iu l izb uc -nit in J 871 asupra orasului Chicago. Tra-ditia spune ca a fost declansat cand vaeadoamnei O'leary a rasturnat cu copitalampa de langa ea. Daca acest lucru esteadeva ra t sau nu, cert este ca incendiul acontinuat, timp de trei zile, distrugand totulpe 0 suprafata de noua mile patrate, Fbcula ucis 250 de persoane, a aruncat in strada100.000 de persoane ~i a produs pagubemateriale estimate la 175.000.000 dolari.Lim ba este ca un mic chibrit aprins sau caun lam pas rastu m at, P oten tia lu l ei de muta-te este aproape infinit. I acov 0 numes te 0lume de ffiradelege... intre madularelenoastre. Termenul fume in acest contextexprima 0 vasts intindere, Cum soar spune(in e n gle za , n .tr.): ,,0 lume pl ina de necaz" ,adica foarte mult necaz. Tot asa si limba,desi e atit de mica, are posibilitati vaste dea comite faradelege.Manie r a in care se ra sp an de ste fla ca ravorbirii rele este ilustrata prin conversatiadintre doua femei din Brooklyn. Una aspus: "Tillie mi-a spus ca i-ai spus unsecret pe care ti-arn spus sa nu i-l spui!" Lacare cealalta a raspuns: "Ce rea e Tillie!Doar i-am spus sa nu-ti spuna ca i-amspus." Apoi prima vorbitoare a raspuns:.Jntrucat i-am spus lui Tilie ca nu-ti voispune ca m i-a i spus, te rog, acum, sa nu-ispui ca ti-a m sp us!"Limba poate intina intreg trupul. 0persoana poate sa-si co ru pa intreaga perso-nalitate prin folosirea limbii sale in scopuldefaimarii, inteparii, blasfemierii ~i al inju-raturilor, cum arata Chappel:Vanatorul de greseli se strapunge singur....Celce improasca mereu eu noroi nu se poatedelecta in ocupatia sa predilecta Ianl a nu semanji el insusi cu noroi, pe maini si in inirna.Decareori a trebuit sa constatam,in urma unei


19/32

asem enea experien te , ca ne -am ales cu unsen tim ent de in tina re ! Dar nu aceasta fusesein te ntia n oa stra in itia la , c i sp eram e ll.a ru nc an dcu noro i in altii, vom putea sa -i faeem peoam eni sa creada ca, in schimb, no i su ntemm ai cu ra ti, In n echib zu in ta n oastra , am crezu tca ne putem consolida pe no! i ns in e , s fa si indu- ip e a ltii, Am fest orbi, c re za nd c a a prin za nd 0inca rca tu ra de d inam ita sub casa vec inu luin ostru , n e v om p utea in ta ri tem elia case i n oas-tre . D ar lu cru rile n u sta u n ic io da ta asa . E fo rtu -rile noastre de a-i ran i pe altii s-ar pu tea sareu seasca , d ar in to td eaun a vo m sfa rsi p rin a n eran i m ult m ai adanc pe no i in s in e .'

Limba da fo c cursului (sau rotii) natu-rii. Este .roata" pusa in miscare la nastere,prin ea re se in te lege in treaga sfera a ae tiv i-taplo r um ane . 0 Iimba rea va po lua nunum ai v ia ta pe rsona la a cu iva , e i va con ta-m ina toa te activitatile sa le . Va afee ta ,,In -treaga rau ta te , d in in tregu l om , pe 0 via taintreaga". 0 l imba rea este aprinsa de iad .Toa te vorbe le re le lsi au o riginea aeo lo . Unatare fe l de a vorb i a re un caracter iadic .Cuvan tu l d in p rigina l tradus p rin iad estea ie i gheens. In afara de acest caz , e l efolosit num ai de Dom nu! Isus in N oulTes tament .3:7 in a l patrulea r and, l imba este ase -m ana ta cu 0 fiin ta sa lb atic a, d e n eim b la nzit.Toate fiarele, pasarile, serpii si fauna m a-rina pot fi im blanzite , N u este n ic i 0 nouta -te sa vezi e le fan ti im b lanziti, le i, tigri,pasari de prada imblanzite, serpi, a rie i ~ichia r pesti, P lin iu enum era in scrie rile sa leca teva d in an im a le le im blanzite de om :e le fanti, le i si tigri, la fia re sa lba tice ; apo ivulturul, la pasari; vipe re le ~i alti serpi;crocodi l i i ~i diversi pesti, intre fiinteleacvat ice . Daca incearca cineva sa dem on-streze ca nu toa te c rea tu rile au pu tu t fiim b lanzite de om , inseam na ca nu a in te le sce v rea sa scoa ta in ev iden ta Iacov . Cad nuexista m otive sa credem ca om ul nu a rpu tea im blanzi o rice fap tu ra , daca i s-a raco rda su fic ien t tim p ~i ar avea destu lape rseve ren ta , Robert G . Lee exprim a foa rtee locven t acest adeva r:

Ce a facu t om ul eu uria sii e le fan ti? Ainvada t sa la su ri Ie lo r d in jungla , i-a p rins incu rsa , i-a dom estic it - pe m ulti d in tre e i - saca re lem ne , s a im pin ga carute in carcate $ i. sae fec tueze to t fe lu l de m une i gre le . Ce a facu tom ul eu m ulti tigri de B enga l, cu ochii ve rzi?I-a p rins, i-a inva ta t s i a facu t d in e i juca riile

lacov 1049sa le . Cea facu t om ul cu le ii, cu pu tem ic ii ~ ifiorosii le i d in A frica? I-a cap tu ra t in numarmare ~ii-a inva ta t sa sa ra p rin ine le de foe , saca la reasca pe cai $i sa stea pe p iedesta l, sa nuse a tinga de Mid d e cam e aseza te in tre labe lelo r, c hia r a tu nc i c an d su nt fla m an zi, sa se c ulc ejos, sa se rid ice pe p ic ioa re le d in spa te , s aalerge, sa s co ata r ac ne te la c om a nd a rostita deom , sau la pocne tu l b ic iu lu i sau , B a oda ta im iam in te sc ca am vazu t la un e ire un leu ca re $ i-a deschis pu tem ice le m axila re , permitandu-iirn bla nzito ru lu i sa u sa -si Y are e ap ul in gu ra sa ,pret de un m inu t.Ce a facu t om ul cu sa rpe le boa? Cu m arelepython? Duceti-va la e ire si veri vedea fem eim in usc ule , fira ve c a 0 floa re , cum ii infasoarape acesti rnonstri hidosi in jurul trupului lor,fiira tea rn a-M e rge ti la sp ec taeole le d e rn en a-je rii si vede ti cum om ul l-a facu r pe leopa rdulba lta t si pe jagua ru l se tos de sange inofensiv i$ imu t i in fa ta lu i. D uc eti-v a la sp ee ta eo l si Y etivedea puric i dom estic iti, u ita ti-va la saca lu lin fo meta t cu m se cu lca a la tu ri d e m ie lu l b lan d;urmariti c um po rumbelu l sUi in c uib c u v ultu ru lsi cum leu l se joaca vese l eu un iepuras."

3:8 Dar prin tre succese le repurta te deom in privinta animale lor salbat ice nu segases te ~i b iru in ta asupra p roprie i sa lel imbi . Sinceri sa f im, trebu ie sa recunoas-te rn 'ca acest luc ru este adeva ra t ~iin v ia tanoastra, Datorita cader i i , cu jotii ne-ampierdut stapanirea a su pra a ce stu i muschi nuprea m are d in o rgan ism ul nostru . N a turaumana nu are capae ita tea sau taria de acon tro la acest m ic o rgan . N um ai D um nezeupoa te sa -l aduca sub con tro l.In eontinua re , lacov ca lifica lim ba drep tun rau de neinfranat. Legand sin ta grn a c ucuvintele: plina de o trava mortals, avemmot ive s a c redem ca Iacov a avu t In vede reun sarpe filii astampar, cu un ven in extremde o trav ito r, d in ca re doa r 0 sin gu ra p ica -tu ra sau doua poa te aduce m oartea ce lu ia tin s. To t asa lim ba poa te o trav i m in tea ~iasasina ca rac te ru l. S tirn cu totii ca t de uso reste sa -i ba rfe sti pe a ltii, De ca te o ri nu nean trenam ~i no i in de fa im area , in im prosca -rea cu noro i a a lto ra , pen tru a Ie p la ti ina -poi anum ite p resupuse re le ce n i Ie -ausava rsit, B a , uneori, filra nic i un m otivtem e in ic , i-am disp re tu it pe a ltii, i-amcritica t si i-am degradat. C ine poa te ca lcu latoa ta m ize ria ~ i ravagiile pe ca re Ie -auprodus a ta ri cuv in te in v ia ta noastra ~i.ace10r d in fam ilia noastra? Cam am arac iuneau produs ele in laun tru l lo r! De cam rusine


20/32

1050ne-au acoperit cand a trebuit sa ne ceremiertarel Ce efecte nefaste au avut ele asuprasanatatii n oa stre l P arin ti care s-au compla -cut in indeletnicirea de a-i critica pe fata pefratii si surorile lor de credinta au ajunsapoi sa vada cum proprii lor copii au adop-tat acelas i spirit de c rit ic a , i nd e par ta ndu- sede la pa rta sia c re stin a. P re tu l pe care trebu-ie s a- l p la tim pentru folosirea nedisciplinataa limbii este enorm,

Care este remediul? Rugati-va zilnicDomnului ca sa ne pazeasca de barfa, despiritul de cenzura ~i de cuvintele rostite curautate. Nu vorbi t i de rau pe nimeni ; dra-gostea acope ra 0mult i rne de pacate (l Pet.4:8). Daca avem ceva impotriva cuiva, sane ducem direct la aeea persoana, sa discu-tarn cu dragoste ~i sa ne ru gam im preu na(Mat. 18:15; Luca 17:3). Sa ne straduimsa-L vedem pe Cristos in fratii nostri, inlocsa facem din tfrntar a rm a sa r, a rn plific an dgreseli in realitate minore. Daca constatamca am inceput sa spunem cuvinte necuviin-cioase sau nefolositoare, sa ne oprim ime-diat, in mijlocul p ro po zitie i, si sa expl icamca a duce pana la cap at a firm atia incepu taar fi needificator. E intelept ca unele lucrurisa ramana nerostite.3:9, 10 Este 0dovada de inconsecventasa folosim limba atat in scopuri bune, cat siin scopuri rele. Este impotriva firii, deoare-ce cotrazice oriee principia din natura. Laun moment dat un om I I b inecuvanteaza peDumnezeu cu limba sa, pentru ca In c1ipaurmatoare sa-i blesteme pe cei racu!i dupachipul lui Dumnezeu. Cam neconcordantaexists in faptul ca din aceeasi sursa potizvori rezultate atat de diferitel Nu ar trebuisaexiste 0 atare stare de Iucruri! Limbacare II binecuvanteaza pe Dumnezeu artrebui sa-i ajute pe oameni, iar nu sa-iva tame , Tot ceea ce spunem trebuie sa sesupuna acestui triplu test: Este adevarat?Este omenos? Este necesar? In perrnanentatrebuie sa-L rugam pe Domnul sa punastraja .buzelor noastre (Ps, 141:3) si sa nerugam ca vorbele care ne ies din gura ~imeditatiile inimii noastre sa fie vrednice deprimitin fata Aceluia care este taria ~iRascumparatorul nostru (Ps. 19: 14). Sa nuuitam ca printre madularele noastre rnentio-nate la Romani 12: I se afia ~i Iimba.

3:11 Din nici un izvor nu ~ne~tesimultan ~i apa dulce, si apa amara. Tot asatrebuie sa fie s i cu limba. Fie una, fie alta.Lectiile acestea din natura au menirea sa neatraga atentia ca vorbirea noastra trebuie sa

l a c o v

fie In mod consecvent buna.Astfel lacov ne aduce la judecata, inprivinta vorbirii noastre. Inainte de a paras ia ce asta se ctiu ne , sa ne punem urmatoare lein treb ari: Ii inval eu oare pe a ltii lu cru ri pecare el insumi nu mi Ie-am insusit? Ii critic

oare pe altii pe la spate? Este vorbirea meain mod consecvent curata, edificatoare,plina de omenie? Folosesc eu oare "injuni-turi pe jumatate", cum ar fi (in engleza):gosh, golly, gee, jeepers, good heavens,heck? Dupa ce am participat la 0 adunaresolemna , rna angajez eu oare in usura ta te ,discutand despre rezultatele ultimelor me-ciuri de fotbal? Fac eu jocuri de cuvinte cutexte din Scripture? lar cand repovestesc unfapt, exagerez sau infioresc eu lucrurile,pentru a-i impresiona pe ascultatori? Spuneu oare adevarul , data de data, chiar dacaaceasta rna poate costa pierderea reputatiei ,a prietenilor sau a finantelor?vu.iNTELEPCIUNEA: CEA ADEV A MRATA ~I CEA FALsA (3:13-18)

lacov discuta acum diferenta dintrein te lepc iunea adeva ra ta si cea fa lsa , C andserefera la inte lepciune , el nu are in vederecat de rnulte cunostinte poseda cineva, cicum i~i traieste el viata zi de zi. Nu pose-darea unui bagaj de c un ostin te c on te aza , ciaplicarea acestora in practica, Avem in falaportretul unui om cu adevarat intelept, Inprincipal, omul acesta este Domnul IsusCristos; EI este intelepciunea intrupata(Mat. II: 19; I Cor. 1:30). Dar intelept estesi acela care manifests viata lui Cristos, incare se poate vedea roada Duhului (Gal.5:22,23).Avem insa si portretul omului inteleptin felul lumii, care act ioneaza conformprincipiilor acestei lumi. EI intruchipeazatoate trasaturile pe care le preamarescoarnenii. Din comportarea lui nu razbatenici 0 dovada ca inauntru soar afia 0 viatadivina ,3:13 Daca un om este intelept ~i tntele-gator, va demonstra acest lucru prin purta-rea lui buna, conjugata cu duhul smerit cedecurge din inte lepciune. Domnul Isus -intruchiparea adevaratei intelepciuni - nua fost nici mandru, nici arogant; ci EI a fostbland si srnerit cu inima (Mat. II :29). Prinurmare, toti cei care sunt cu adevarat inte-lepti poarta amprenta adevaratei smerenii.3:14 Pe eel intelept in felul lumii ilcaracterizeaza gelozia amara si-ambitii leegoiste din inima sa. Singura lui pasiune in


21/32

viata este sa-si promoveze propriile interese.EI este gelos pe toti competitorii sai ~inecrutator in relatiile eu ei. EI se faleste caIntelepciunea sa i-a adus succesele de carese bucura. Dar Iacov spune ca aeeasta nueste deloe intelepciune. 0 atare falosenieeste gaunoasa, fiind, practic, 0 tagaduire aadevarului potrivit caruia omul eu adevaratintelept este eel eu adevarat smerit.3:15 Chiar in slujirea crestina, se poateca eineva sa fie plin de gelozie amara falade alti lucratori, cautand sa se promovezepe sine, in pozitii suspuse. Exista intotdeau-na perieolul ca oamenilor cu 0 intelepciunelumeasca sa Ii se of ere pozitii de conducerein biserica, Trebuie sa fim in permanenja cubagare de seama sa nu permitem ca princi-piile lumii sa n e calau zeasca in t reburilespirituale. lacov n um e ste a ce asta in te le pc iu -ne falsa drept pamanteasca, senzuala ~idemonica, In aeeste trei adjective exists 0progresie inverse, care merge in jos. Pa-manteasca inseamna ca intelepciuneaaceasta nu vine din cer, ci e de pe acest pa-mant, Senzuala insearnna ca nu este roadaDuhului Stant, ci provine din natura josnicaa omului. Dem oniea insearnna ca se pretea-za la actiuni care se a se am a na eu purtareademonilor, mai degraba decat eu aceea aoamenilor.3:16 Oriunde yeti intalni invidie ~icearta (in engleza: "egosim, urmarireaintereselor proprii", n.tr.), Yeti gasi ~i de-zordine, stare de eonfuzie ~i orice lucrurau, Cat de adevarate sunt aceste cuvinte!Ganditi-va la toata agitatia ~i nelinistea dinl

romanian-comentar la noul testament 28 iacov

Documents