romania- situatia sistemului bancar

BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROMROMÂÂNIEINIEI 1


10*9– sucursale ale băncilor străine

3636Bănci cu capital majoritar străin, din care:b)

66Bănci cu capital majoritar autohtona)

4242Total (1+2)

4040

Bănci cu capital majoritar privat (inclusiv Creditcoop şi sucursalele băncilor străine)2.

22Bănci cu capital integral sau majoritar de stat1.

30.09.200930.09.2008

Număr de bănci

* Începând cu luna ianuarie 2009, Citibank România a devenit sucursala Citibank Europe

** În cursul lunii august a.c. au fost autorizate încă 2 bănci (Banca Comercială FEROVIARA şi GE GARANTI BANK) care nu au început încă activitatea

Structura sistemului bancar

Sursa: Banca Naţională a României


Caracteristicile sectorului bancar şi structura acţionariatului*

Caracteristicile sectorului bancar42 instituţii de credit (din care 10 sucursale ale unor bănci străine şi o reţea cooperatistă de credit)

Total active bancare: 76,8 mld. EUR, (circa 65% din PIB, faţă de 59% din PIB în sept. 2008)

54% din activele bancare sunt concentrate în primele 5 bănci din sistem (faţă de 55% în sept. 2008)

Indicatorul de solvabilitate = 13,7%(faţă de 11,9% în sept. 2008)

Acţionariat reprezentat în majoritate de entităţi străine

Cota de piaţă (după active):86,8% – instituţii de credit cu capital majoritar străin7,1% – instituţii de credit cu capital majoritar privat românesc6,1% – instituţii de credit cu capital majoritar de stat

* septembrie 2009

Structura acţionariatului în cadrul instituţiilor de credit din România

12,0%

11,9%

76,1%

capital de stat capital privat autohton capital străin



52,628,2118,5Depozite


46,63,113,2Capitaluri proprii

56,530,1126,2Credite

54,341,7175,2Active

Pondere în total sistem (%)

Miliarde EURMiliarde RONSeptembrie 2009

Gradul de concentrare a sectorului bancar(primele 5 bănci)


Participaţiile capitalului străin clasificate în funcţie de ţara de origine

1,81,9Alte ţări membre UE

0,60,8SUA


76,1100Total2,02,6BERD0,30,7Alte ţări

1,72,3Israel71,593,6Total UE

1,11,5Germania2,12,7Cipru2,73,5Portugalia2,73,6Italia4,05,2Franţa4,25,5Ungaria9,011,9Olanda

17,122,5Austria26,835,3Grecia

% în total capital% în total capital străinParticipaţiile capitalului străin

septembrie 2009


Principalii indicatori bilanţieri (sept. 2009/sept. 2008)

Bilanţul agregat*: +3,4% (+30,0% sept. 2008/sept. 2007)

Dinamica structurii pasivelor bilanţiere*: +3,4%(+30,0% sept. 2008/sept. 2007)

Capitaluri proprii: -0,4% (+19,0% sept. 2008/sept. 2007)

– Capitalul social/de dotare**: +7,2% (+9,3% sept. 2008/sept. 2007)

– din care capitalul social (persoane juridice române): +10,3% (+9,6% sept. 2008/sept. 2007)

* în termeni reali** sucursalele instituţiilor de credit din ţările membre ale UE nu mai au obligaţia deţinerii unui nivel minim

al capitalului de dotare


Total datorii*: +3,8% (+31,3% sept. 2008/sept. 2007) ,din care:

– Datorii (împrumuturi) subordonate: +32,0%(+34,8% sept. 2008/sept. 2007)

– Datorii privind clientela (depozite atrase de la clienţi nebancari): +6,1% (+22,4% sept. 2008/sept. 2007)

– Datorii privind instituţiile de credit (împrumuturi şi depozite atrase de la alte bănci): -1,7% (+44,6% sept. 2008/sept. 2007)


* din 2008 sunt aplicabile raportările FINREP, care au determinat schimbări de structură şi denumire în bilanţurile instituţiilor de credit faţă de raportările din 2007


Dinamica structurii activelor bilanţiere*: +3,4%(+30,0% sept. 2008/sept. 2007)

Credite acordate clientelei nebancare, din care:– Credite acordate gospodăriilor populaţiei: -1,3%

(+48,0% sept. 2008/sept. 2007)credite de consum: -2,8% (+41,7% sept. 2008/sept. 2007)credite pentru locuinţe: +13,0% (+53,1% sept. 2008/sept. 2007)

– Credite acordate societăţilor nefinanciare şi altele**: -3,4%(+33,3% sept. 2008/sept. 2007)

Operaţiuni cu titluri: +301,1% (-2,0% sept. 2008/sept. 2007)

Plasamente şi credite interbancare: -30,6%(+17,8% sept. 2008/sept. 2007)


* în termeni reali ** societăţi de asigurări, alţi intermediari financiari şi auxiliari financiari


9,0

6,0

1,2 1,1 1,61,42,4

3,2

10,5

0,920,75

0,52

0,290,220,170,140,150,180,00

0,25

0,50

0,75

1,00

1,25

1,50

1,75

2,00

Dec-04 Dec-05 Dec-06 Dec-07 Sep-08 Dec-08 Mar-09 Jun-09 Sep-0901234567891011

Ponderea creanţelor restante şi îndoielnice încapitalurile proprii - scala din dreapta

Ponderea creanţelor restante şi îndoielnice întotal activ - scala din stânga

Creanţe restante şi îndoielnice în capitalurile proprii şi în totalul activelor bancare



Clasificarea creditelor acordate clientelei bancare şi nebancare, precum şi a plasamentelor interbancare

şi a dobânzilor aferente, inclusiv elemente în afara bilanţului (expunere brută)

Septembrie 2009

7,4%8.5%

60,6%

2,8%

20,7%

standard

în observaţie

substandard

îndoielnic

pierdere

Septembrie 2008

23,5%1,2%

66,4%

3,6% 5,3%

standard

în observaţie

substandard

îndoielnic

pierdere



49.52252.366

58.090 68.46265.657

71.50569.21970.45871.622

6.4646.5006.544

3.514 4.401

5.482

6.3236.552

3.038*

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

dec. 04 dec. 05 dec. 06 dec. 07 sep. 08 dec. 08 mar. 09 iun. 09 sep. 090

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000Salariati (scala din stanga)Unitati teritoriale (scala din dreapta)

salariati unitati

* Datorita schimbarilor survenite in retelele teritoriale ale Creditcoop si CEC Bank

Evoluţia numărului salariaţilor şi al unităţilor teritoriale ale instituţiilor de credit



Anul 2009

Corecţia severă a deficitului de cont curent, prin ajustarea sectorului privat

Recesiunea economică s-a transmis gradual prin preţurile de producţie şi salarii şi asupra inflaţiei

Menţinerea unui sistem bancar sănătos, şi datorită semnării acordului de finanţare cu instituţiile financiare internaţionale


0

2

4

6

8

10

12

dec.06 dec.07 dec.08 dec.09 dec.10 dec.11

variaţie anuală (%)

Notă: Lăţimea intervalului de variaţie este de ±1 punct procentual

Ţintă 20065,0

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României

Ţintă 20074,0

Ţintă 20083,8

Ţintă 20093,5

Reducere semnificativă a ecartului faţă de intervalul-ţintă

Ţintă 20103,5

Ţintă 20113,0


DeterminanDeterminanţţi ai inflai ai inflaţţiei iei îîn trimestrul In trimestrul IIIII 20020099

Aplicarea celei de-a doua etape de majorare a accizelor la produsele din tutunEfecte de bază nefavorabile (servicii de telefonie, combustibili)Nivelul în general satisfăcător al producţiei agricoleReducerea impactului preţurilor administrateAtenuarea presiunilor inflaţioniste ale costurilor salariale în industrieRestrângerea cererii interneTemperarea dinamicii preţurilor externeVolatilitate moderată a cursului de schimb al leului Rigidităţi ale preţurilor determinate de incertitudinea privind fluxurile financiare viitoare la nivelul companiilorSuport mai puţin evident din partea anticipaţiilor inflaţioniste


-1,5

-1,0

-0,5

0,0

0,5

1,0

-0,92 pp

efect direct din

accizetutun

(+0,26 pp)

+0,57 pp

-1,49 pp

-8

-4

0

4

8

12

16

20

24

28

32

36

dec.

06

mar

.07

iun.

07

sep.

07

dec.

07

mar

.08

iun.

08

sep.

08

dec.

08

mar

.09

iun.

09

sep.

09


rata inflaţieipreţuri administratepreţuri volatile*tutun

*) produse cu preţuri volatile: legume, fructe, ouă, combustibili

Contribuţii la variaţia ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III 2009

Sursa: Institutul Naţional de Statistică; calcule Banca Naţională a României

puncte procentuale

telefonie

mărfuri alimentare

altele

energie

Accizele pentru produsele din tutun Accizele pentru produsele din tutun −− factor major de presiune factor major de presiune inflainflaţţionistăionistă


Inflaţia şi convergenţa reală

Creşterea nivelului de trai

Schimbarea structurii PIB

Creşterea capacităţii de a finanţa economia


Asimetrie Asimetrie îîn ajustarea condin ajustarea condiţţiilor pe piaiilor pe piaţţa munciia muncii

-10

0

10

20

30

40

50

60

70

80

ian.06 ian.07 ian.08 ian.09

sectorprivat

sectorbugetar

variaţie anuală, %

Fond de salarii

modificarea pattern-

ului de acordare a celui de al

13-lea salariu

Număr de salariaţi

3 200

3 300

3 400

3 500

3 600

3 700

3 800

3 900

ian.06 ian.07 ian.08 ian.09875

900

925

950

975

1 000

1 025

1 050

sector privat

sector bugetar (sc. dr.)

mii persoane mii persoane

Sursa: INS, calcule BNR

Notă: date ajustate sezonier


Deviaţia PIB

-9-8

-7-6-5

-4-3-2-1

012

34

2009I II III IV

2010I II III IV

2011I II III

% faţă de PIB potenţial



Cererea de consum şi economisirea populaţiei

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

I/08 II III IV I/09 II 2009iul.-aug.

achiziţii de mărfurişi servicii

comerţ cu bunuri durabile

comerţ cu bunuri deuz curent

variaţie anuală reală, %


-50

0

50

100

150

200

ian.08 mai.08 sep.08 ian.09 mai.09 sep.09

depozite latermen -populaţie (lei)*

depozite latermen -populaţie (euro)**

flux, variaţie anuală, %

Sursa: INS, Eurostat, BNR

* variaţie reală (pe baza IPC)** variaţie reală (pe baza IAPC)


Ajustarea costului cu forţa de muncă în industria prelucrătoare

80

85

90

95

100

105

110

115

120

125

130

ian.

08

feb.

08

mar

.08

apr.0

8

mai

.08

iun.

08

iul.0

8

aug.

08

sep.

08

oct.0

8

nov.

08

dec.

08

ian.

09

feb.

09

mar

.09

apr.0

9

mai

.09

iun.

09

iul.0

9

aug.

09

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

salariul nominal brut

productivitatea muncii

costul unitar cu forţa de muncă

indice anual (%)


Previziuni privind evoluţia inflaţiei

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

I2009

II III IV I2010

II III IV I2011

II III

interval de incertitudine

interval de variaţie*

rata anuală a inflaţiei (sfârşit de perioadă) ţinta anuală de inflaţie


Ţinte de inflaţie (dec./dec.) 2009: 3,5% 2010: 3,5% 2011: 3,0%

*) lăţimea intervalului de variaţie este de ±1 punct procentual

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule Banca Naţională a României


Criteriile de la Maastricht (Indicatori de convergenţă nominală 2008)


Calendarul adoptării euroCalendarul adoptării euro:: ConsideraConsideraţţii iniii iniţţialeiale

Adoptarea euro este ultima etapă a unui proces complex şi nu condiţia iniţială a convergenţei

Adoptarea unilaterală nu este nici fezabilă şi nici nu este o soluţie viabilă

Calendarul de adoptare propus de BNR este rezultatul eliminării variantelor extreme – respectiv adoptarea prea devreme a monedei unice sau prelungirea perioadei


Adoptarea anticipată?

ProAccelerarea reducerii costurilor de tranzacţionare şi a riscului cursului de schimb

Îmbunătăţirea consistenţei mix-ului de politic macroeconomice (în special în ceea ce priveşte evitarea relaxării politicii de venituri şi fiscale)

ContraCreşte riscul şocurilor asimetrice din cauza nesincronizării ciclurilor economice

Pierderea flexibilităţii politicii monetare/ a ratei de schimb duce la riscul ajustării prin producţie sau numărul locurilor de muncă

Disparităţile mari în convergenţa reală îngreunează procesul de catching-up (ex. magnitudinea efectului Balassa-Samuelsoninfluenţează nivelul inflaţiei)

Stabilirea ex-ante a nivelului parităţii de schimb faţă de euro este dificilă câtă vreme cursul de schimb poate suferi încă modificări ample


Adoptarea cu întârziere?

Pro

Avans considerabil în realizarea convergenţei nominale şi reale

Cresc şansele pentru realizarea reformelor structurale

Îmbunătăţirea sincronizării ciclului de afaceri

Păstrarea flexibilităţii care derivă din autonomia politicii monetare

ContraÎntârzierea integrării comerţului datorită persistenţei costurilor de tranzacţionare

Întârzierea reformelor structurale

Scăderea interesului investitorilor

Volatilitatea cursului de schimb


Calendarul de adoptare a euro Calendarul de adoptare a euro îîn Românian România

Intrarea în Mecanismul Ratei de Schimb este prevăzută pentru 2012 pentru a:

Menţine flexibilitatea politicii monetare şi a ratei de schimb pentru a favoriza realizarea reformelor structurale necesare Menţine motivele care pot încuraja o consolidare macroeconomică sustenabilă (având în vedere nevoia consolidării fiscale semnificative în perioada 2010 – 2012)Acorda o perioadă de timp suficientă pentru stabilirea ratei de schimb de echilibru în absenţa vârfurilor de intrări de capital inerente perioadei de după intrarea în UE şi a ieşirilor de capital de datorate crizei financiare şi recesiunii globale

Adoptarea euro la orizontul anului 2015 (decizia fiind prevăzută pentru 2014)

romania- situatia sistemului bancar

Documents