romania master planul pentru dezvoltarea turismului...

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 - 2026

1

ROMANIA

Master Planul pentru

Dezvoltarea Turismului Naţional

2007 - 2026

CONCLUZII PRINCIPALE

REDACTAT DE CATRE


2

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional

Concluzii principale Cuprins 1. Preambul 2 2. Introducere 2 3. Obiective 2 4. Importanţa turismului pentru economia românească 3 5. Ce oferă în prezent România 3 6. Viziunea 6 7. Puncte forte şi puncte slabe 6 8. Obiective 9 9. Ţinte – Potenţial 11 10. Direcţii / Iniţiative Strategice 12 10.1 Structuri administrative pentru coordonarea industriei turistice 12 10.2 Planificare şi infrastructură fizică 14 10.3 Dezvoltarea resurselor umane 16 10.4 Îmbunătăţirea produselor turistice 17 10.4.1 Cazarea 17 10.4.2 Atracţiile 18 10.4.3 Turismul de afaceri (MICE) 19 10.4.4 Turismul balnear 19 10.4.5 Turismul rural 20 10.4.6 Turismul de litoral 21 10.4.7 Turismul cultural 22 10.4.8 Turismul activ 23 10.4.9 City breaks în Bucureşti 24 10.4.10 Facilităţi de croazieră pe Dunăre 24

10.1.11 Circuite turistice 25 10.1.12 Turism viticol 25

10.5 Servicii de informare 26 10.6 Statistică şi cercetare 27 10.7 Marketingul destinaţiei 28 10.8 Mediul 32

10.9 Politica de investiţii 32 11. Cadrul legal 33 12. Strategia de implementare 33 13. Plan de acţiune 34


3

MASTER PLANUL PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI NAŢIONAL

1. Preambul Prezentul document reprezintă concluziile principale ale Master Planului pentru dezvoltarea turismului din România. Această versiune concisă este destinată a îngloba o gamă complexă de aspecte abordate în cadrul Planului Complet şi permite o apreciere rapidă a provocărilor şi a direcţiilor strategice recomandate. Acestea nu trebuie considerate izolat, ci interpretate împreună cu Planul Complet şi anexele sale. Planul de Acţiune este Planul Complet de Acţiune al Master Planului.

2. Introducere Prezentul Master Plan a fost elaborat de către o echipă de experţi ai Organizaţiei Mondiale a Turismului împreună cu omologii din România în numele Guvernului României. Acesta îşi propune să aprobe principiile dezvoltării durabile a turismului aşa cum este definit de către Organizaţia Mondială pentru Turism, şi anume „Dezvoltarea durabilă a turismului satisface cerinţele prezente ale turiştilor şi regiunilor turistice şi protejează şi creşte oportunităţile viitoare de dezvoltare. Este considerat a avea drept rezultat managementul tuturor resurselor, astfel încât nevoile economice, sociale şi estetice să fie îndeplinite şi să fie menţinute integritatea culturală, procesele ecologice esenţiale, diversitatea biologică şi bio-climatul”.

3. Obiective Obiectivul acestui Master Plan pentru dezvoltarea turismului din România este de a identifica punctele slabe din industria turistică din România şi de a trasa direcţiile strategice privind modul în care aceasta poate fi restructurată şi în care pot fi asigurate resursele necesare, precum şi modul în care poate fi regenerată pentru a putea concura în mod eficient pe piaţa mondială. Planul tratează deficienţele fundamentale ale dezvoltării urbane de slabă calitate şi neintegrate fizic; coordonarea ineficientă şi managementul asigurat de sectorul public; procedurile depăşite de pregătire a resurselor umane; lipsa de baze statistice solide pentru analiză, dezvoltare planificată şi pentru marketing; un mod învechit de abordare a marketingului destinaţiilor. Toate aceste aspecte trebuie abordate dacă se doreşte ca acest sector să aibă o bază solidă pe care să se dezvolte şi să promoveze.


4

Recomandările specifice sunt incluse în Planul de Acţiune pentru a vedea modul în care aceste deficienţe pot fi eradicate. Existenţa Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene până în anul 2013, precum şi asistenţa altor organizaţii donatoare, oferă o oportunitate unică şi resursele necesare pentru a facilita implementarea acestor recomandări.

4. Importanţa turismului pentru economia românească România a înregistrat 6.037.000 vizitatori străini în anul 2006. Această cifră include atât vizitatori cât şi turişti care stau cel puţin o noapte în structuri de cazare din România.

Vizitatori străini în România – 2006

Origine Vizite

UE 2.803.000

Ţări non-EU din Europa

2.886.000

America de Nord

164.000

Israel 62.000

Japonia 14.000

Restul lumii 108.000

Total 6.037.000 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Turiştii – atât cei străini cât şi cei interni – au petrecut 19.630.000 nopţi în unităţi de cazare înregistrate în 2006. Cheltuielile totale efectuate în anul 2006 de către turişti străini şi interni sunt estimate la 2955 milioane Euro. Se estimează că valoarea cheltuielilor vizitatorilor străini a fost de 1,1 % din PIB, iar turismul în general a reprezentat 3,5% din PIB. 151.000 de oameni au fost angajaţi în sectorul hoteluri şi restaurante în anul 2005. Această cifră a reprezentat 1,6% din forţa de muncă. Turismul generează un număr semnificativ de locuri de muncă în alte sectoare precum transporturi, divertisment şi servicii.

5. Ce oferă în prezent România

Resurse Naturale România are o mare diversitate de resurse naturale care formează o mare parte din produsul turistic „de bază”. Acestea includ litoralul Mării Negre, Dunărea şi râurile, Carpaţii şi alte lanţuri montane şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Există 13 Parcuri Naţionale şi 13 Rezervaţii Naturale ce acoperă 7% din suprafaţa ţării.


5

Există o mare biodiversitate cu multe specii de floră şi faună unice în Europa. România are cea mai bogată varietate de specii de mamifere mari din Europa şi este un culoar major pentru migraţia păsărilor. România rămâne în general o ţară preponderent agricolă cu numeroase sate şi cu un peisaj rural atrăgător, ce oferă posibilităţi excelente pentru turismul rural. O treime din izvoarele naturale din Europa sunt localizate în România. Există 117 localităţi cu diferiţi factori terapeutici – apă, nămol, gaze etc. – ce reprezintă baza de resurse pentru numeroase staţiuni din ţară. Există 29 de staţiuni desemnate ca staţiuni de importanţă naţională şi alte 32 de importanţă locală. Acestea reprezintă o resursă majoră pentru turismul de odihnă şi tratament, precum şi pentru tratamentele medicale. Litoralul românesc se întinde pe 245 kilometri de la Delta Dunării în nord până la graniţa cu Bulgaria şi prezintă întinderi mari de plajă cu staţiuni turistice şi porturi importante. Aproape jumătate din numărul de locuri de cazare din ţară se află pe litoral. Patrimoniul cultural Patrimoniul cultural religios prezintă o importanţă aparte. Există 30 de monumente incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO printre care bisericile din lemn din Maramureş, bisericile pictate din Moldova şi cetăţile dacice din Munţii Orăştie. Există o reţea de oraşe ce cuprinde numeroase monumente arhitecturale cu câteva centre istorice bine conservate. Există peste 6.600 monumente de importanţă naţională şi peste 670 de muzee. Există o cultură populară puternică şi numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale. Artele vizuale sunt puternic reprezentate şi la standarde internaţionale. Există 146 de locaţii principale ce oferă anual peste 17.000 spectacole.

Transport Reţeaua de drumuri este extinsă dar, în general, sub standardele europene. Proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii planificate ar trebui în general să rezolve această deficienţă până în 2015. Reţeaua de căi ferate este una din cele mai ample din Europa. Mare parte din materialul rulant necesită modernizare şi este necesară electrificarea mai multor linii de cale ferată. Există o reţea extinsă de aeroporturi regionale, multe dintre acestea oferind curse internaţionale regulate precum şi curse charter. Bucureştiul are două


6

aeroporturi cu conexiuni directe şi curse regulate către majoritatea capitalelor europene şi regionale. Se face simţită o creştere a traficului vaselor de croazieră pe Dunăre şi de asemenea opriri ale navelor maritime de croazieră pentru vizitarea porturilor de la Marea Neagră. Cazare În 2006 au funcţionat 4710 structuri de primire turistice ce oferă 281.000 locuri de cazare. 70% din unităţile de cazare sunt însă de 2 stele sau mai puţin. S-a înregistrat o creştere a numărului de hoteluri din mediul urban şi, în special, pensiuni urbane şi rurale în ultimii ani. Un procent mare de unităţi de cazare se află pe litoral, dar au un sezon turistic scurt.

Unităţi de cazare şi locuri de cazare în funcţie de locaţie

Locaţie Unităţi de cazare

% Unităţi de cazare

Locuri de cazare

% Locuri de

cazare

Litoral 1.497 42 160.214 56

Balnear 369 10 39.090 14

Montan 828 23 33.196 12

Deltă 122 3 3.806 1

Oraşe 745 21 51.734 18 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Structurile turistice de pe litoral beneficiază de cel mai redus sezon, deschis în medie pe an timp de mai puţin de trei luni. Sezonul turistic din Delta Dunării funcţionează de asemenea timp de mai puţin de şase luni pe an. Gradul de ocupare în cursul perioadelor de funcţionare nu este foarte ridicat.

Gradul de ocupare anual mediu în cursul perioadelor de funcţionare

Locaţie % Grad de ocupare

Litoral 45

Balnear 53

Montan 22

Deltă 27

Oraşe 31 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Oferta de locuri de cazare de calitate slabă depăşeşte cu mult cererea. Se observă o cerere pentru unităţi de cazare de calitate superioară. Resurse umane Existau 151.000 angajaţi în sectorul hoteluri şi restaurante în 2005.


7

Există 2822 agenţii de turism înregistrate, din care 2638 sunt de asemenea autorizate să funcţioneze ca tour operatori. Nu se cunoaşte numărul de angajaţi. Există 937 ghizi de turism autorizaţi.

6. Viziunea Viziunea este să transformăm România într-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor şi serviciilor până în 2013 şi să realizăm o dezvoltare durabilă din punct de vedere al mediului a sectorului turistic într-un ritm de dezvoltare superior altor destinaţii turistice din Europa.

7. Puncte forte şi puncte slabe Punctele forte ale României ca destinaţie turistică

Geografie şi mediu o Biodiversitatea Deltei Dunării (Rezervaţie a Biosferei, aflată în Patrimoniul

Mondial al UNESCO) o Diversitatea parcurilor naţionale şi a ariilor naturale protejate – 7% din

suprafaţa ţării – cu păduri, lacuri şi râuri nepoluate o Litoralul şi plajele Mării Negre o Munţii Carpaţi o Fluviul Dunărea o Număr mare de peşteri o Diversitatea florei şi faunei, din care numeroase specii unice sau cu cea mai

mare densitate din Europa, în special carnivore mari o 35% din izvoarele de ape minerale din Europa şi de mofete, care oferă o

gamă largă de tratamente balneare o Climat temperat continental o Condiţii naturale bune pentru activităţi de turism – schi, drumeţii montane,

hipism, ciclism, sporturi nautice etc

Cultură şi patrimoniu cultural o Diversitatea obiectivelor de patrimoniu – mănăstiri, şantiere arheologice,

aşezări fortificate etc, inclusiv 7 obiective/areale care se află în patrimoniul mondial al UNESCO

o Cetăţi medievale o Aşezări rurale în care se poate experimenta stilul de viaţă tradiţional o Muzee – pe diverse tematici o Spectacole muzical-artistice de talie mondială – atât clasice, cât şi moderne o O gamă largă de festivaluri de tradiţii şi folclor o Legende – Dracula etc. o Sibiu – Capitala Culturală a Europei în 2007

Infrastructură, transport şi comunicaţii

o O reţea bună de aeroporturi


8

o O reţea feroviară mare – a patra ca mărime din Europa o Reţea de drumuri amplă, cu numeroase puncte de trecere a frontierei o Companii de transport aerian cu o reţea amplă de destinaţii şi prezenţa a

numeroşi alţi transportatori o Autocare de înaltă calitate pentru transportul interurban şi alte mijloace de

transport prin tur-operatori o Un sistem de transport fluvial bine pus la punct o Reţele de telecomunicaţii bine dezvoltate – telefon, radio, GSM, satelit o Furnizarea energiei electrice pentru 95% din ţară

Resurse umane o O ţară cu oameni primitori şi cu ospitalitate tradiţională o Populaţie tânără cu abilităţi lingvistice, ce oferă un potenţial pentru resursele

umane din turism o A fost înfiinţat Centrul Naţional pentru Educaţie Turistică care monitorizează

pregătirea profesională din industria hotelieră o Cursuri de turism asigurate de către numeroase instituţii de educaţie auxiliare o Numeroşi tour-operatori calificaţi şi experimentaţi

Cadrul legal şi organizarea

o Sistemul de autorizare a activităţii turistice şi a furnizorilor de servicii turistice este funcţional, însă este supus presiunilor

o Cadru juridic solid pentru gestionarea ariilor protejate (parcuri naţionale, rezervaţii ale biosferei) şi pentru protecţia mediului

o Specialişti ai Autorităţii Naţionale pentru Turism cu o bogată experienţă, cu rol de coordonare în dezvoltarea turismului

Marketing şi Promovare o Sector dinamic al operatorilor din turism o Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Turism (INCDT) o Reţea de birouri de promovare şi informare turistică ale Autorităţii Naţionale

pentru Turism în străinătate o Program amplu de promovare a turismului în străinătate – publicitate, târguri,

mass-media şi vizite ale operatorilor de turism o Mărcile de turism existente – Dracula şi Transilvania

Altele

o Interesul crescut al investitorilor străini în dezvoltarea turismului Punctele slabe ale României ca destinaţie turistică

Geografie şi mediu o Poluarea industrială o Unităţi industriale dezafectate şi poluante cu un impact vizual negativ o Puncte de colectare şi reciclare a deşeurilor slab răspândite sau insuficiente o Poluarea Dunării, a Mării Negre şi a râurilor o Eroziunea şi poluarea plajelor o Schimbarea climei reprezintă o ameninţare la adresa staţiunilor montane de

schi


9

o O slabă implementare a legislaţiei de mediu ca urmare a lipsei resurselor umane şi materiale

o Densitatea excesivă a unităţilor turistice în anumite zone o Utilizarea abuzivă a bazei forestiere

Cultură şi patrimoniu cultural

o Starea de degradare a numeroase clădiri şi monumente istorice o Legislaţia privind conservarea clădirilor şi păstrarea caracteristicilor

arhitecturale nu este implementată o Calitatea prezentării şi traducerii în muzee este, în general, de slabă calitate o Lipsa investiţiilor statului în dezvoltarea şi promovarea obiectivelor culturale –

muzee, monumente etc. o Lipsa unei baze de date a festivalurilor şi a evenimentelor culturale care să

permită o promovare eficientă pentru turişti (interni şi străini) o Lipsa susţinerii faţă de tradiţiile locale şi folclor

Infrastructură, transport şi comunicaţii

o Slaba dotare a aeroporturilor locale şi a gărilor o Este necesară, în unele cazuri, extinderea pistelor aeroporturilor pentru a le

transforma în noduri de transport aerian regionale şi pentru a facilita dezvoltarea turismului

o Calitatea slabă a trenurilor şi a autobuzelor o Calitatea slabă a drumurilor o Lipsa autostrăzilor şi drumuri trans-europene nefinalizate o Lipsa şoselelor de centură în jurul oraşelor istorice o Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele şi atracţiile turistice – indicatoare

turistice convenţionale internaţionale de culoare maro o Electrificarea insuficientă a reţelei de căi ferate o Acces limitat pentru persoanele cu dizabilităţi la numeroase hoteluri şi puncte

de atracţie turistică o Lipsa sistemelor de canalizare şi de alimentare cu apă, în special în zonele

rurale o Folosirea slabă a surselor de energie alternativă o Numeroase unităţi de cazare necesită modernizare o Facilităţi de campare adesea de slabă calitate o Dotări depăşite în numeroase staţiuni balneare o Lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare în numeroase obiective turistice o Reţea redusă şi incorect răspândită a centrelor de informare turistică o Rute de transport aerian naţional şi orare de zbor necoordonate o Slabe facilităţi de transport terestru la aeroporturile regionale o Lipsa unui centru internaţional de conferinţe special destinat acestui scop

Resurse umane

o Conştientizarea slabă a importanţei turismului pentru economie o Lipsa şcolilor hoteliere o Salarii mici şi condiţii de muncă grele, care stimulează migraţia forţei de

muncă din industria hotelieră o Pregătirea profesională din sectorul hotelier nu corespunde întocmai nevoilor

angajatorilor o Lipsa cursurilor de pregătire profesională în teritoriu


10

o Migraţia forţei de muncă din industria hotelieră o Educaţia insuficientă în şcoli în domeniul protecţiei mediului şi a turismului o Slaba conştientizare a oportunităţilor şi a potenţialului de dezvoltare a carierei

în industria turismului

Cadrul legal şi organizarea o Normele de acordare a autorizărilor în turism necesită o revizuire pentru a

satisface cerinţele curente ale pieţei o Lipsa structurilor instituţionale de dezvoltare regională a turismului o Lipsa planurilor de dezvoltare turistică integrată a oraşelor/staţiunilor o Lipsa stimulentelor şi a mecanismelor de sprijin pentru investitori o Nesoluţionarea problemelor juridice privind proprietatea asupra terenurilor şi

a proprietăţilor imobiliare care limitează dezvoltarea o Consultarea la nivel inter-guvernamental înaintea elaborării noilor legi este

slabă o Implementarea legislaţiei curente este adesea inadecvată – este necesară

stabilirea de priorităţi o Trebuie să se stabilească prioritatea de circulaţie pe anumite drumuri

Marketing şi Promovare o Lipsa unei imagini puternice, pozitive a României în străinătate ca destinaţie

turistică o Lipsa unui plan de marketing oficial al destinaţiilor turistice la nivel naţional o Cercetarea insuficientă a pieţei o Număr insuficient al personalului din birourile Autorităţii Naţionale pentru

Turism din străinătate, fapt ce limitează pătrunderea pe piaţă o Reţea necoordonată de centre de informare turistică în România care să

ofere servicii la diferite niveluri o Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului pentru

informare, marketing şi rezervare o Colaborare redusă a sectorului public/privat pe probleme de marketing

Altele

o Sezon turistic scurt al staţiunilor de pe litoral şi al staţiunilor pentru practicarea sporturilor de iarnă

8. Obiective

Crearea unei imagini nuanţate atât la nivel intern cât şi la nivel extern privind avantajele României ca destinaţie turistică şi imaginea mărcii sale turistice

Asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului într-o manieră în care bogăţiile sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare

Asigurarea recunoaşterii turismului ca factor cheie în cadrul economiei şi ca un generator de noi locuri de muncă

Conştientizarea populaţiei din România cu privire la bogăţiile turistice ale ţării noastre şi dorinţa de a le împărtăşi oaspeţilor

Consolidarea rolului ANT ca o organizaţie naţională de turism eficientă, care să asigure respectarea standardelor de calitate a produselor şi serviciilor, să ofere


11

informaţii vizitatorilor şi să sprijine toate sectoarele industriei turistice a ţării în procesul de dezvoltare a turismului

Dezvoltarea şi implementarea anuală a planurilor de marketing a destinaţiei turistice prin colaborarea dintre sectorul public şi cel privat, vizând toate pieţele principale cu potenţial pentru România

Asigurarea mecanismelor de sprijin coordonat pentru organizaţiile de turism regionale şi locale în dezvoltarea politicii turismului zonal. Strategii şi planuri.

Extinderea sistemului pentru colectarea, analiza şi diseminarea regulată a statisticilor şi a studiilor de piaţă, pentru a oferi asistenţă în crearea unui Cont Satelit de Turism pentru România şi pentru sprijinirea investiţiilor şi a procesului decizional în marketing

Crearea unei reţele de centre de informare turistică coordonate în toate principalele zone turistice, pentru a extinde mesajul de ospitalitate faţă de oaspeţi, oferind acestora informaţii corecte pentru a-i asista în orientarea, plăcerea şi aprecierea destinaţiei lor.

Realizarea unei baze de date la nivel naţional a produselor, unităţilor, evenimentelor şi serviciilor atât în industria turistică, cât şi în ce priveşte accesul publicului

Extinderea paginii de turism naţional , aceasta reprezentând un instrument major de promovare, informare şi efectuare a rezervărilor

Dezvoltarea unui sistem performant de clasificare şi evaluare a produselor şi a serviciilor pentru a asigura furnizarea de produse şi servicii de calitate, în vederea satisfacerii nevoilor şi aşteptărilor oaspeţilor

Introducerea de mecanisme şi subvenţii pentru a facilita investiţiile în turism atât din partea investitorilor români, cât şi a celor străini

Consolidarea cadrului legal pentru turism astfel încât acesta să asigure o bună aplicabilitate şi să garanteze standarde ridicate fără existenţa unei birocraţii inutile

Încurajarea autorităţilor municipale, judeţene şi regionale în dezvoltarea planurilor integrate de dezvoltare a turismului, inclusiv a tuturor elementelor de infrastructură pentru a evita dezvoltarea lipsită de coordonare.

Dezvoltarea sistemului de educaţie prevocaţională şi vocaţională pentru sectorul hotelier astfel încât programa să includă satisfacerea necesităţilor pieţei şi asigurarea calificării unui număr de personal suficient pentru a respecta criteriile de angajare / pentru completarea posturilor vacante

Facilitarea dezvoltării unui centru convenţional naţional care să permită capitalului şi ţării să concureze pentru realizarea de întruniri la nivel internaţional

Dezvoltarea staţiunilor balneare din România pentru a asigura gama de tratamente, centre şi servicii necesare pentru un număr de clienţi într-o rapidă creştere

Dezvoltarea zonelor montane şi a staţiunilor montane pentru a oferi facilităţi şi atracţii oaspeţilor pe parcursul întregului an

Identificarea oportunităţilor şi luarea măsurilor care să permită extinderea sezonului turistic de către staţiunile de pe litoralul Mării Negre Asigurarea faptului că cerinţele turiştilor sunt luate în considerare cu prioritate în dezvoltarea sistemului de transport naţional inclusiv a reţelei de drumuri şi căi ferate, a infrastructurii de aeroporturi şi porturi

Extinderea sistemului de marcare a obiectivelor turistice de interes naţional în conformitate cu standardele UE şi introducerea de rute turistice tematice


12

Sprijinirea dezvoltării ecoturismului din Delta Dunării, a parcurilor naţionale, a rezervaţiilor şi a zonelor rurale

Instruirea şi pregătirea personalului muzeelor şi monumentelor naţionale majore în îmbunătăţirea facilităţilor oferite de către aceştia oaspeţilor, în special a facilităţilor ospitaliere, de interpretare şi de marketing, ca un exemplu pentru toate aceste monumente

Crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale şi auditive, în special a festivalurilor tradiţionale şi a evenimentelor folclorice

Dezvoltarea unei Strategii de Implementare Eficiente pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor Master Planului

9. Ţinte – Potenţial În cazul în care recomandările referitoare la structură, produse, servicii şi marketing sunt implementate, se estimează că sosirile de vizitatori străini vor creşte de două ori şi jumătate până în 2026 până la 15.485 milioane.

Targetul privind sosirile de vizitatori străini, pe Sursă/Ţară, 2006-2026

Origine 2006 ('000)

2011 ('000)

2016 ('000)

2021 ('000)

2026 ('000)

UE 2,803 3,777 4,990 6,569 8,642

State ne-membre UE din Europa

2,886 3,428 4,022 4,663 5,340

America de Nord

164 235 337 484 695

Israel 62 89 128 184 263

Japonia 14 23 37 60 86

Restul lumii 108 155 222 319 459

Total 6,037 7,707 9,736 12,279 15,485 Sursa: Cifre estimate în Master Plan pentru datele privind sosirile

Se prevede că nivelul cheltuielilor vizitatorilor străini se prevede că vor creşte de peste opt ori până în 2026 până la aproximativ 7,7 miliarde Euro. Cheltuielile turismului intern se estimează că vor creşte de aproape patru ori şi jumătate până la 8,3 miliarde Euro în aceeaşi perioadă.

Targetul privind cheltuielile străinilor 2005-2026

Anul Cheltuielile vizitatorilor

străini (milioane euro)

Cheltuielile vizitatorilor

interni (milioane euro)

Cheltuielile totale ale

vizitatorilor (milioane euro)

2005 877 1,878 2,755

2011 1,726 2,385 4,561

2016 2,947 4,058 7,005

2021 4,798 5,914 10,712

2026 7,740 8,329 16,069 Sursa: Cifre estimate în Master Plan pentru datele privind sosirile


13

Contribuţia totală la PIB al României se estimează că va creşte până la 6,9% până în 2026.

Câştigurile totale estimate din turism ca procent din PIB în Euro

2005 2011 2016 2021 2026

Valoarea PIB din România (miliarde euro)

79.3

106.1

142.0

181.3

231.3

Veniturile totale din turism (miliarde euro)

2.755

4.561

7.005

10.712

16.069

Veniturile ca procent din PIB

3.5

4.3

4.9

5.9

6.9

Sursa: Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice şi Estimările din Master Plan

10. Direcţii / Iniţiative Strategice 10.1 Structuri administrative Rolul guvernului în turism este acela de a asigura conducerea pentru întreaga industrie ca o forţă economică a naţiunii. Acesta va interveni doar acolo unde industria însăşi nu poate acţiona eficient. Rolurile guvernului sunt următoarele:

Formularea de politici pe termen mediu şi lung în turism, planificarea dezvoltării turismului şi reglementarea activităţilor turistice prin elaborarea legislaţiei corespunzătoare.

Coordonarea acţiunilor altor ministere şi agenţii care influenţează dezvoltarea turismului

Facilitarea dezvoltării turismului prin asigurarea mediului economic, a infrastructurii, reglementărilor şi mediului fiscal în vederea încurajării investiţiilor şi dezvoltării coordonate.

Asigurarea facilităţilor de instruire şi educaţie pentru asigurarea forţei de muncă calificate pentru industria turistică.

Asigurarea proiecţiei şi menţinerii unei imagini pozitive a României pe plan internaţional ca destinaţie turistică.

Ministerul responsabil pentru turism va avea următoarele atribuţii:

Formularea şi elaborarea politicilor şi planurilor pe termen lung pentru turism Asigurarea finanţării corespunzătoare şi a resurselor pentru turism Monitorizarea activităţii ministerelor şi a agenţiilor implicate în implementarea

standardelor de calitate şi de siguranţă în turism şi pentru atingerea obiectivelor. Recomandări privind alocarea de resurse de infrastructură şi alte resurse care

vor avea un impact pozitiv asupra dezvoltării turismului Coordonarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale în turism cu organizaţiile

internaţionale, agenţiile de finanţare şi de împrumut nerambursabil. Realizarea de studii de cercetare şi includerea rezultatelor în politica şi

planificarea generală


14

Stabilirea şi finanţarea unei Organizaţii Naţionale pentru Turism (ONT) semi-autonome, pentru implementarea politicii guvernamentale în turism în cooperare cu industria

Monitorizarea şi evaluarea performanţelor industriei şi a ONT Realizarea implementării prezentului Master Plan pentru turismul naţional

Organizaţia Naţională pentru Turism va fi constituită ca un organism semi-autonom al cărui preşedinte este Secretarul de Stat numit de către ministrul responsabil pentru turism, cu denumirea comercială „Turismul Românesc”. Acesta va avea un Director Executiv subordonat unui Consiliu de Administraţie ce va fi format din reprezentanţi ai industriei turistice şi ai sectorului public, sub preşedinţia Secretarului de Stat. Ca un motor principal pentru implementarea politicii în turism a ministerului, rolul Organizaţiei Naţionale pentru Turism este acela de a încuraja şi promova dezvoltarea turismului către şi în interiorul României. Acest lucru se va realiza prin formularea şi implementarea de politici, strategii şi planuri pe termen scurt şi mediu. Funcţiile ONT vor include următoarele:

Promovarea României ca destinaţie turistică pe plan intern şi internaţional Oferirea de servicii de informare turistică pentru vizitatori şi servicii

turistice înaintea şi în timpul vizitelor acestora Elaborarea de standarde ridicate pentru unităţile turistice şi serviciile

turistice precum şi monitorizarea calităţii şi siguranţei prin aplicarea reglementărilor de clasificare şi a altor măsuri.

Asistenţă pentru industrie în dezvoltarea de aptitudini şi iniţiative de marketing.

Crearea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Resurselor Umane pentru coordonarea asigurării educaţiei şi pregătirii resurselor umane din turism.

Promovarea dezvoltării de produse, servicii şi facilităţi turistice care au potenţialul de a atrage turişti.

Crearea unei conştiinţe ridicate în România cu privire la beneficiile turismului prin programe de conştientizare şi de educaţie

Administrarea bugetelor anuale Principalele roluri ale Consiliilor Judeţene şi ale administraţiilor locale în turism sunt prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 58 din 1998, articolul 20. În plus, acestea vor avea următoarele roluri:

De a identifica, păstra, proteja şi dezvolta activele şi resursele turistice din judeţ / regiune.

Promovarea şi marketingul judeţului / regiunii ca destinaţie turistică pentru pieţele interne şi acolo unde este posibil pentru pieţele regionale.

Oferirea de servicii de informare pentru vizitatori şi pentru rezidenţi în conformitate cu recomandările stabilite de către ONT.

Crearea de atitudini pozitive în turism, promovarea beneficiilor activităţilor de turism bine administrate.

Realizarea de studii şi colectarea de date pentru a contribui la studiile naţionale realizate de către ONT.


15

Realizarea de recomandări pentru ONT cu privire la acţiunile benefice pentru turism.

10.2 Planificare şi infrastructură fizică Acces şi infrastructură La nivel macro, căile de transport rutier, feroviar şi aerian sunt modernizate, în special prin fonduri UE. Acest program va continua pe perioada derulării finanţărilor din fonduri structurale şi prin urmare problemele legate de transportul la nivel macro nu trebuie să limiteze dezvoltarea turismului din România. În mod similar, infrastructura de utilităţi, alimentarea cu apă, canalizarea, reciclarea deşeurilor, alimentarea electrică şi de telefonie se modernizează la standarde europene şi vor fi adecvate pentru sprijinirea creşterii turismului la nivel strategic. Pe plan local, infrastructura de acces şi de servicii este adesea deficitară, în special ca urmare a urbanismului şi coordonării slabe. Se recomandă ca la nivel regional, judeţean şi urban să se înfiinţeze Comitete Guvernamentale de Infrastructură Turistică pentru a identifica cerinţele şi pentru a asigura furnizarea la timp a infrastructurii pentru zonele şi centrele de dezvoltare turistică. Condiţiile de mediu din zonele turistice necesită o rezolvare urgentă. Se recomandă luarea unor măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a problemelor legate de mediu. În plus se recomandă luarea de măsuri specifice pentru reducerea poluării şi pentru includerea de parametri de mediu în autorizaţiile de funcţionare ale ONT şi în certificatele de clasificare. Planificare Planificarea dezvoltării turismului din România este fragmentată şi necoordonată. Apar frecvent următoarele probleme:

Dezvoltare neautorizată – adesea, în preajma principalelor puncte de atracţie turistică precum Castelul Bran sau plaja din Mamaia, apar facilităţi de slabă calitate cum ar fi pieţe, unităţi de alimentaţie externe şi discoteci.

Supra-dezvoltare – dezvoltarea excesivă în zone sensibile precum staţiuni de pe litoral şi chiar unele sate, care depăşesc capacitatea de suportabilitate a destinaţiei, având drept rezultat degradarea acesteia.

Standarde slabe de urbanism – multe exemple de construcţii care nu se încadrează stilului arhitectural al localităţii

Infrastructură suport slabă – inclusiv constrângeri de capacitate cu privire la drumurile locale de acces, lipsa spaţiilor de parcare la nivelul cererii şi lipsa facilităţilor pentru vizitatori precum toaletele, centrele de informare şi a indicatoarelor.


16

A fost stabilită de către guvern o ierarhie clară a cadrului de urbanism pentru a oferi recomandări strategice pentru procesul de dezvoltare naţională. Este clar faptul că procesul prezent, deşi este acoperit printr-o legislaţie amplă, nu răspunde nevoilor turismului şi dezvoltării viitoare a acestuia. Există trei nivele de planificare spaţială în România:

naţional, regional sau judeţean şi local sau urban.

Vârful sistemului este Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), al cărui cadru principal a fost pregătit şi aprobat de către parlament. Secţiunea detaliată pe turism a planului, şi anume secţiunea 6, este în prezent în curs de finalizare şi se aşteaptă să intre în vigoare la sfârşitul anului 2007.

Planurile regionale au fost incluse în următoarele categorii: planuri spaţiale regionale derivate din PATN, studii urbanistice regionale, studii de urbanism judeţene şi studii de urbanism urbane sau rurale individuale sau pe regiuni identificate în master plan.

Asigurarea unui cadru de urbanism clar şi integrat pe baza căruia componentele de turism regionale şi locale trebuie realizate. Acest lucru necesită respectarea ierarhiei de planificare din secţiunea 6 (turism) a PATN, prin asumarea poziţiei cheie a planului de dezvoltare a turismului la nivel naţional. Planurile regionale de turism trebuie să fie transmise spre analiză şi aprobare Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în timp ce planurile judeţene de urbanism trebuie să se subordoneze planurilor regionale, iar planurile urbane celor judeţene. Rolul Organizaţiei Naţionale pentru Turism în acest proces va fi de a:

Asigura la timp informaţiile statistice exacte şi relevante precum şi proiecţiile pentru autorităţile de urbanism centrale şi regionale.

Participa la pregătirea planurilor naţionale şi regionale. Realiza marketingul focalizat şi a activităţilor promoţionale în sprijinul planurilor

aprobate Evalua progresul procesului de implementare a planurilor şi asigura feedbackul

pentru autorităţile de urbanism naţionale şi regionale.

Recomandăm cu convingere să nu se ia în considerare de către Organizaţia Naţională pentru Turism sau de către Agenţiile de Dezvoltare Regională a cererilor de finanţare până la pregătirea planurilor de dezvoltare turistică regionale şi municipale, care să demonstreze respectarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului. Acest lucru va permite evaluarea conformităţii cererilor de finanţare cu cadrul de urbanism şi obiectivele aprobate. Implementare La nivelul planului de urbanism local şi judeţean se face simţită o necesitate clară de pregătire a standardelor şi recomandărilor de design detaliate pentru a asigura respectarea standardelor internaţionale acceptabile în zonele turistice. Recomandările de design trebuie să stabilească standarde pentru următoarele aspecte:


17

Unităţi de cazare turistică. Designul construcţiei. Definirea suprafeţei, a înălţimii maxime a construcţiei şi a

suprafeţei construibile sau a caracteristicilor planului construcţiei. Stilul construcţiei, de exemplu adoptarea unui stil arhitectural „transilvănean”, finisajele pentru pereţi, forma acoperişului şi materialele, stilul ferestrelor, lucrările externe de design şi materialele, şi paleta de culori.

Locuri publice şi amenajarea teritoriului Parcare şi acces Facilităţi comune pentru vizitatori

În zonele cu staţiuni dezvoltate şi formate, atât cele de pe litoral cât şi cele montane, este necesar să se identifice mijloace pentru scopuri speciale sau cadrul instituţional care va facilita şi va ghida restructurarea şi dezvoltarea. Recomandăm ca acestea să existe sub forma parteneriatelor publice private (PPPs) şi să fie structurate drept companii de administrare locală a staţiunilor. În final, controlul dezvoltării este un aspect care trebuie abordat şi rezolvat. Planurile locale vor identifica planurile de urbanism zonale, utilizările permise şi standardele arhitecturale, inclusiv folosirea de proiecte cu o arhitectură care să se încadreze specificului local de mediu. Este crucial însă ca aceste măsuri să fie aplicate în totalitate de către autorităţile locale şi regionale, iar proliferarea utilizării acestora la standarde inferioare sau în mod conflictual să fie încheiată dacă se doreşte obţinerea unui produs turistic de calitate.

10.3 Dezvoltarea resurselor umane Există un număr de puncte slabe generice în pregătirea şi educaţia personalului pentru industria turismului. Există în general o problemă de conştientizare în ţară privind valoarea turismului ca sector economic, a oportunităţilor pe care le oferă oamenilor din întreaga societate şi a modului în care interacţionează cu vizitatorii. Personalul angajat în prezent în industrie nu are adesea deprinderile şi pregătirea necesare pentru a-şi desfăşura activitatea la standarde internaţionale. Instituţiile de pregătire şi de educaţie oferă în special cunoştinţe teoretice iar absolvenţii adesea nu au deprinderile practice cerute de către angajatori. Mulţi angajaţi părăsesc România pentru a lucra în străinătate unde salariile şi oportunităţile sunt percepute ca fiind mai bune, creând astfel o criză de personal calificat. Pentru a remedia deficienţele curente şi pentru a oferi personal suficient de bine pregătit şi motivat în viitor, trebuie luate o serie de măsuri:

Campaniile de conştientizare a turismului, combinate, acolo unde este cazul, cu pregătirea pentru grija faţă de client, în şcoli (primare şi gimnaziale), în rândul angajaţilor din sectorul public şi personalului turistic la toate nivelurile.

Înfiinţarea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Resurselor Umane cu reprezentare din partea sectorului privat (angajaţi), furnizori de pregătire, Ministerul Educaţiei, Turismului şi Muncii şi ONT pentru supravegherea furnizării de servicii de pregătire de calitate pentru satisfacerea nevoilor industriei.

Înfiinţarea unei serii de institute de pregătire în sectorul ospitalităţii pentru cursuri de formare profesională a adulţilor


18

Reviziurea şi actualizarea structurii de curs, a curiculei şi a programei şcolare pentru cursurile de pregătire specializate din sectorul turism, hoteluri şi restaurante ale instituţiilor existente specializate de formare profesională

Dezvoltarea de standarde ocupaţionale actualizate şi de standarde actualizate la nivel european.

Folosirea de specialişti internaţionali pentru pregătirea unei echipe de instructori în sectorul turism, hoteluri şi restaurante pentru oferirea de cursuri de specializare pentru angajaţii existenţi şi ulterior pentru a funcţiona pe lângă institutele de pregătire în domeniul ospitalităţii care oferă cursuri de formare profesională a adulţilor

Asigurarea de cursuri pentru ghizii de turism suplimentar faţă specializarea lor universitara.

Pregătirea personalului pentru Centrele de Informare Turistică pentru a deprinde abilităţi specifice de comunicare şi informare în cadrul centrelor.

Asigurarea de personal pentru ONT şi pentru minister cu pregătire continuă în domeniile de specialitate

Introducerea unei taxe pentru cursurile în domeniul ospitalităţii în preţul de cazare, ce va fi folosită de organizatorul de cursuri de pregătire pe baza recomandărilor Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Turism pentru a asigura continuitatea cursurilor de formare profesională pentru toate sectoarele din industrie la preţuri accesibile.

10.4 Îmbunătăţirea produselor turistice Este responsabilitatea autorităţilor locale şi regionale şi a administratorilor rezervaţiilor naturale să întocmească planuri de dezvoltare a turismului care să răspundă cerinţelor prezente şi viitoare ale vizitatorilor şi să includă aceste planuri în planurile generale din domeniul lor de responsabilitate. Se consideră că marea majoritate a sectorului privat va investi în îmbunătăţirea produselor turistice specifice şi în dezvoltarea de noi produse. Acestea trebuie să corespundă direcţiilor de planificare locală a turismului şi orice cerere de finanţare externă va fi posibilă cu respectarea planurilor locale de turism. Acestea sunt produse care necesită susţinerea şi coordonarea sectorului public. Produsele sunt următoarele: 10.4.1 Cazarea Clienţii cer permanent cazare de calitate mai bună, dar majoritatea unităţilor de cazare în funcţiune sunt sub standardul solicitat. Există un mare dezechilibru între oferta actuală de cazare şi cererea estimată. Pe baza unei rate teoretice de ocupare a spaţiilor de cazare de 65%, există o cerere imediată pentru camere cu standard mai ridicat (5 şi 4 stele); există suficiente spaţii de cazare de standard mediu (3 şi 2 stele) aproximativ până în 2020; în timp ce există o cerere dublă pentru camere cu standard scăzut (1 stea şi neclasificate) până în 2026. Sistemul actual de clasificare a cazării este inutil de complex şi dificil de evaluat. Criteriile trebuie raţionalizate şi trebuie introdus un sistem revizuit de evaluare a calităţii care să includă standardele de servire şi facilităţile.


19

Se impun următoarele măsuri:

Continuarea construirii a unor noi proprietăţi de 4 şi 5 stele în zone selectate, având un stil arhitectonic care să corespundă mediului şi împrejurimilor

Îmbunătăţirea spaţiilor de cazare de standard mediu pentru a răspunde aşteptărilor din ce în ce mai mari ale vizitatorilor

Transformarea unor spaţii de cazare de standard scăzut pentru a fi utilizate în alte scopuri – cazare studenţi, birouri etc. – sau scoaterea completă din sector

Îmbunătăţirea semnificativă a unor spaţii de cazare de standard scăzut până la un nivel de cel puţin de 3 stele

Continuarea îmbunătăţirilor la toate nivelurile de cazare, inclusiv unităţi din rezervaţiile naturale

Revizuirea sistemului de clasificare şi introducerea unui sistem de clasificare pe număr de stele în funcţie de calitatea standardelor de servire.

10.4.2 Atracţiile Este necesară o varietate de atracţii care poate oferi mai multe oportunităţi de vizitare. Acestea pot fi uşor accesibile fie pe itinerariul turistului, fie într-o excursie pe care acesta o face de la locul unde este cazat. Se recomandă îmbunătăţirea atracţiilor existente şi introducerea altora "noi" în circuitele turistice, incluzând:

Muzee şi atracţii culturale Facilităţile de interpretare, ospitalitate şi cumpărături din multe muzee, galerii şi clădiri de patrimoniu sunt învechite, nici nu pun în valoare patrimoniul cultural şi istoric şi nici nu atrag noi vizitatori. Pentru a îmbunătăţi percepţia şi accesibilitatea acestor instituţii culturale şi de patrimoniu, directorii şi instituţiile care le administrează sunt încurajate:

Să organizeze cursuri de pregătire a personalului în ceea ce priveşte grija faţă de clienţi

Să introducă tehnici inovatoare de prezentare Să ofere facilităţi de servire a mesei unde este posibil Să extindă magazinele cu literatură de specialitate în cadrul muzeelor

Muzeelor şi clădirilor memoriale de importanţă naţională sau locală trebuie să li se acorde o importanţă prioritară în ceea ce priveşte susţinerea cu resurse şi asistenţa tehnică.

Salinele Minele de sare din România sunt exploatate în numele statului de Salrom. În afară de extracţia sării, câteva mine reprezintă punct de atracţie pentru vizitatori pentru tratament medical şi ca obiectiv turistic. Pentru a creşte experienţa vizitatorilor şi a spori numărul de vizitatori, Salrom trebuie:

Să extindă şi să implementeze proiectul de dezvoltare a turismului de la mina Praid incluzând facilităţi de primire a vizitatorilor, experienţa vizitei în mină, interpretarea şi activitatea de marketing


20

Să dezvolte studii de fezabilitate şi planuri de afaceri pentru alte mine accesibile şi să asigure sponsori sau investitori comerciali pentru implementare

Peşterile România are un număr important de peşteri, cu un mare potenţial de dezvoltare ca puncte de atracţie a vizitatorilor. Există implicaţii semnificative cu impact asupra siguranţei şi mediului, care sunt inerente în cazul extinderii accesului. Pentru a satisface atât oportunităţile cât şi provocările, se propune dezvoltarea unui număr de "show caves". Împreună cu specialiştii speologi, s-a identificat un număr corespunzător de peşteri. Sunt încurajaţi administratorii acestor peşteri care se pretează vizitelor publicului larg:

Să dezvolte accesul vizitatorilor, iluminatul tematic, interpretarea şi facilităţile de primire a vizitatorilor şi să le promoveze ca puncte de atracţie a vizitatorilor

Mocăniţa Mocăniţa se bucură de un interes deosebit al vizitatorilor, combinând aspectul de patrimoniu cu activitatea de divertisment rural. În Vişeu de Sus este singura cale ferată îngustă unde funcţionează Mocăniţa în permanenţă. Trenurile de la Moldoviţa şi Abrud - Câmpeni funcţionează la cerere, pentru grupuri. Costurile de funcţionare sunt mari, ceea ce face ca viabilitatea acestei atracţii de patrimoniu să fie dificilă. Linia Sibiu – Agnita a fost recent desemnată monument istoric, ceea ce reprezintă, din fericire, un prim pas în reintroducerea trenurilor pe această rută, atât pentru turişti, cât şi pentru localnici.

10.4.3 Turismul de afaceri (MICE) În scopul stabilirii României ca destinaţie competitivă pentru conferinţe şi întruniri internaţionale, corespunzător apartenenţei la Uniunea Europeană, şi pentru reducerea caracterului sezonier al turismului, se impun măsuri privind:

Stabilirea mărimii şi configuraţiei optime a centrelor de conferinţe cu multiple utilizări din Bucureşti şi Constanţa pentru a răspunde cererii pieţei potenţiale

Dezvoltarea centrelor de conferinţe cu multiple utilizări din Bucureşti şi Constanţa în parteneriat public - privat

Promovarea României ca destinaţie turistică pentru întâlniri internaţionale prin colaborarea ONT cu Asociaţia Naţională a Organizatorilor Profesionişti de Târguri şi Expoziţii din România

10.4.4 Turismul balnear


21

În majoritatea staţiunilor balneare, infrastructura, fie că aparţine sectorului de stat sau particular, este în cea mai mare parte în stare extrem de precară. Marea majoritate a spaţiilor de cazare este de două stele sau mai puţin. Există o supraofertă de cazare din punct de vedere cantitativ şi lipsă de cazare din punct de vedere calitativ. 7 din 8 nopţi de cazare sunt plătite de stat prin sistemul subvenţionat de bilete. Tratamentele oferite prin practici tradiţionale se efectuează de cele mai multe ori cu echipament foarte vechi, care nu se află la înălţimea exigenţelor clienţilor care le plătesc în zilele noastre. Sunt câteva exemple de proprietăţi particulare în staţiuni balneare care îşi modernizează şi extind oferta de facilităţi şi produse pentru a satisface aşteptările pieţei. Pentru a veni în sprijinul refacerii staţiunilor balneare, trebuie luate următoarele măsuri:

Cercetarea pe piaţa internă şi externă a cererii de tratamente în staţiunile balneare tradiţionale; a aşteptărilor de pe pieţele externe în ceea ce priveşte staţiunile balneare din punct de vedere al detaliilor facilităţilor, tratamentelor şi activităţilor; a canalelor de comunicare cu clienţii staţiunilor balneare

Furnizarea către staţiunile balneare şi operatorii acestora a îndrumărilor şi informaţiilor rezultante, pentru a sprijini planificarea relansării, extinderii şi marketingului acestora

Desfăşurarea campaniilor de marketing de către ONT şi staţiunile balneare adresate segmentelor de piaţă identificate

Împuternicirea autorităţilor locale pentru concesionarea distribuirii izvoarelor de apă, rezervelor de nămol, gaze şi alte resurse terapeutice naturale, pentru a asigura accesul echitabil în folosul comunităţii

Întocmirea unor planuri de dezvoltare integrată a staţiunilor, cu accent pe restaurarea clădirilor de patrimoniu, ca o condiţie esenţială pentru solicitarea fondurilor

10.4.5 Turismul rural În sensul cel mai larg, se consideră că turismul rural cuprinde recreerea în decor rural sau mediu rural, în scopul participării sau experimentării unor activităţi, evenimente sau puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane. Acesta cuprinde rezervaţii naturale, zone rurale deschise, sate şi zone agricole. El cuprinde eco-turismul şi agro-turismul. Turismul rural devine din ce în ce mai atractiv, pe măsură ce turiştii devin mai mobili şi caută o schimbare faţă de viaţa la oraş. Măsura în care ei pătrund în viaţa de la ţară diferă de la un vizitator la altul. Unii vizitatori doresc să fie simpli spectatori. Alţii vor să se implice în mod direct în proiecte de protecţie şi conservare a mediului sau în activităţi agricole. Există provocări de dezvoltare şi provocări de promovare care trebuie rezolvate dacă se oferă şi se informează vizitatorii potenţiali în legătură cu produsele corespunzătoare. În ultimii ani a existat o creştere semnificativă atât cantitativ, cât şi calitativ a unităţilor de cazare rurale datorită investitorilor individuali şi finanţării SAPARD. Activitatea unor


22

organizaţii precum ANTREC îi sprijină pe furnizorii rurali să pătrundă pe piaţă. Organizaţii precum ADEPT şi Asociaţia de Ecoturism ajută comunităţile rurale să aprecieze semnificaţia turismului şi să înţeleagă ce avantaje pot obţine din turism. Constituirea mai multor cooperative locale cu produse de turism rurale – atracţii, cazare, activităţi şi detailişti – este necesară pentru a atrage atenţia vizitatorilor asupra anumitor zone ale ţării. Este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu includă cazare, în scopul îmbunătăţirii gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor. În special, există oportunităţi pentru extinderea durabilă a activităţilor vizitatorilor în zonele protejate. Acestea pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra furnizorilor din comunităţile locale din interiorul sau împrejurimile zonelor protejate. Este necesară o mai largă publicitate a evenimentelor rurale tradiţionale pentru a facilita planificarea vizitatorilor. Se recomandă ca rezervaţiile naturale să întocmească planuri de dezvoltare durabilă a turismului după modelul „Retezat” şi să caute finanţare pentru facilităţile identificate pentru vizitatori. De asemenea, se recomandă ca ONT să acorde prioritate relaţiilor publice şi asistenţei promoţionale către diferite asociaţii rurale, deoarece gama de produse şi activităţi pe care acestea le încurajează reprezintă una din cele mai importante valori ale imaginii de marcă a României. Reţeaua propusă de inspectori de dezvoltare regionali ai ONT îi vor sprijini pe furnizorii rurali individuali cu îndrumări privind dezvoltarea într-un context regional şi naţional mai larg. De asemenea, ei vor facilita înfiinţarea unor consorţii locale de promovare. În acelaşi timp, ei vor facilita colectarea datelor privind evenimente, puncte de atracţie şi activităţi prin intermediul reţelei locale CIT, pentru includerea în baza de date a turismului naţional şi a activităţilor promoţionale relevante. 10.4.6 Turismul de litoral

Staţiunile de pe litoral se confruntă cu reducerea traficului de vizitatori, întrucât oferta de produse nu corespunde aşteptărilor vizitatorilor. Motivele care au condus la această situaţie au rădăcini adânci. Ceea ce anterior a compus dezvoltarea staţiunilor în controlul şi administraţia statului s-a transformat în sute de activităţi comerciale mici şi mijlocii, aproape fără nici o legătură între ele. În perioada de după privatizare, atât piaţa turistică internă, cât şi cea internaţională s-au maturizat şi necesită acum o gamă de produse şi servicii mai sofisticată. Cu forme de proprietate fragmentate şi fără o direcţie strategică clară, staţiunile de pe litoral cu greu pot răspunde la pieţele în transformare şi din această cauză au avut de suferit. Dificultăţile cu care se confruntă staţiunile sunt numeroase si ele includ:

Cazare în cea mai mare parte de slabă calitate, în special în mari unităţi Un sezon foarte scurt, care înseamnă că se practică preţuri necompetitive, chiar

până la limita pragului de rentabilitate


23

Imposibilitatea atragerii şi păstrării personalului cu experienţă pentru un sezon scurt

Concurenţa mare între hoteluri pentru obţinerea de turişti, în locul colaborării pentru a creşte afacerile

Activităţi şi divertisment insuficient în interiorul şi în jurul hotelurilor şi staţiunilor, pentru a satisface cerinţele actuale ale pieţei

Tendinţa hotelierilor de a capitaliza cererea în creştere a vizitatorilor de week-end pe seama pierderii unor afaceri cu grupuri de vizitatori în sejururi mai lungi şi într-un sezon mai lung

Eroziunea plajelor – în unele staţiuni sunt în prezent de peste două ori mai multe locuri de cazare decât locuri pe plajă

Infrastructură publică slab întreţinută Transport aglomerat şi insuficiente locuri de parcare Interese conflictuale ale concesionarilor plajelor şi furnizorilor de locuri de cazare Pierderea majorităţii curselor charter la Aeroportul Kogălniceanu

Sunt necesare eforturi permanente pentru atragerea furnizorilor de transport low cost la aeroportul din Constanţa pentru a creşte publicitatea făcută destinaţiei şi numărul de pasageri. Propunerea înfiinţării pe litoral a două instituţii de formare profesională în sectorul ospitalităţii ar putea rezolva problema personalului într-o oarecare măsură. Propunerea legată de înfiinţarea marelui centru de conferinţe la Constanţa poate, de asemenea, să contribuie la derularea afacerilor în extrasezon. Studiile pentru găsirea soluţiilor la problema eroziunii plajelor sunt în derulare, dar chiar şi dacă ele oferă soluţii salvatoare, va fi în continuare necesară creşterea activităţilor în afara plajelor pentru a satisface cerinţele pieţei actuale, care necesită ceea ce se numeşte în engleză „beach plus” – nu doar activităţi specifice de plajă, ci şi excursii suplimentare, activităţi de agrement pe ţărm, vizitarea punctelor de atracţie turistică, cumpărături etc. Iniţiativele operatorilor individuali de promovare şi diversificare a ofertei lor de produse sunt esenţiale, dar pot rezolva numai parţial problemele fundamentale. Pentru a rezolva aceste probleme, autorităţile locale din fiecare staţiune trebuie să dezvolte, pe de o parte, planuri de turism integrate, pentru a da staţiunilor lor o direcţie clară de dezvoltare, care va satisface cerinţele pieţei actuale şi va oferi motive de extindere a sezonului turistic. Pe de altă parte, ar trebui să constituie companii de administrare a staţiunilor cu împuterniciţi ai acţionarilor ca să se preîntâmpine disputele şi deteriorarea calităţii şi varietăţii de servicii pe care proprietatea fragmentată a creat-o. 10.4.7 Turismul cultural Formele de cultură din România reprezintă o motivaţie semnificativă pentru numeroşi vizitatori. Monumentele arhitecturale şi religioase, din care multe reprezintă încă vestigii culturale, reprezintă puncte de atracţie majore. Numărul mare de mănăstiri, biserici şi alte clădiri de cult reprezintă obiectivul a numeroase călătorii de grup sau individuale. Este imperios necesară întreţinerea şi restaurarea acestora pentru primirea vizitatorilor. Acest lucru necesită îmbunătăţirea facilităţilor de primire a turiştilor, interpretarea, precum şi asigurarea de puncte de vânzare şi de alimentaţie în locuri corespunzătoare. Artele vizuale, fie că se află în muzee sau în galerii, necesită sprijin similar pentru prezentare.


24

Evenimentele culturale şi folclorice prezintă un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea turismului, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei funcţionări durabile şi pentru a le păstra pentru generaţiile viitoare. Au loc numeroase festivaluri şi evenimente tradiţionale anuale care nu atrag interesul scontat al vizitatorilor. Există deficienţe în asigurarea promovării la timp a numeroase evenimente pentru a permite organizarea şi promovarea de circuite. Este necesară o colectare şi transmitere mai bună a informaţilor legate de astfel de evenimente. Varietatea şi amploarea spectacolelor de divertisment, în special în marile oraşe, este excelentă. Preţurile şi posibilitatea de procurare a biletelor sunt atrăgătoare pentru turiştii străini în special. Însă trebuie îmbunătăţite semnificativ atât publicitatea cât şi modul de rezervare a biletelor. Este necesară crearea de puncte centralizate şi computerizate de vânzare a biletelor pentru spectacole, de preferinţă cu opţiune de rezervare prin internet. 10.4.8 Turismul activ România oferă vizitatorilor săi o gamă largă de activităţi. Multe din acestea sunt reglementate, administrate şi promovate de asociaţii împreună cu autorităţile respective – vânătoare, pescuit, drumeţii, plimbări cu barca, golf, călărie etc. – şi intervenţia ulterioară nu mai este necesară. Însă în alte domenii este necesară îndrumarea şi asistenţa.

Excursiile Există un sistem bine dezvoltat de marcare a traseelor, în special în zonele montane, şi de autorizare a acestora ca fiind de actualitate şi sigure pentru excursionişti. Este o lipsă de coordonare în promovarea acestor oportunităţi de efectuare a excursiilor şi furnizarea informaţiilor indispensabile unui număr semnificativ de potenţiali vizitatori din România şi din străinătate. ONT şi administraţiile rezervaţiilor naturale, Romsilva, care se ocupă de paza majorităţii traseelor autorizate trebuie:

Să introducă un sistem naţional de trasare pe hartă a traseelor şi de colectare a informaţiilor de sprijinire a cerinţelor excursioniştilor

Cercetarea pieţei excursiilor Dezvoltarea şi implementarea unei campanii de marketing al excursiilor Revizuirea criteriilor de autorizare pentru excursii în vederea includerii

tuturor informaţiilor, date GPS etc. necesare. Sporturile de iarnă Sporturile de iarnă sunt foarte la modă în România în ultimii ani. Aceasta a avut drept rezultat dezvoltarea rapidă a facilităţilor de schi şi a altor sporturi de iarnă în multe regiuni montane, adesea fără o planificare adecvată. Sunt numeroase exemple de presiune la nivelul infrastructurii pe plan local şi al mediului. Unele staţiuni sunt afectate de scurte (uneori chiar inexistente) sezoane de iarnă (din cauza lipsei de zăpadă care nu se poate întotdeauna remedia prin folosirea


25

zăpezii artificiale). De multe ori, dezvoltarea s-a realizat fără cercetarea cererii pieţei. Pentru a îmbunătăţi viabilitatea staţiunilor existente şi a împiedica dezvoltarea viitoare ineficientă, se recomandă:

Cercetarea cererii viitoare a pieţei Controlul mai strict al planificării dezvoltării sporturilor de iarnă pentru a

satisface cererea pieţei, prevenirea impactului nefavorabil asupra mediului şi infrastructura locală adecvată de susţinere

Luarea în considerare a vacanţelor şcolare în luna februarie pentru a compensa afacerile din extrasezon

Ciclismul Ciclismul este din ce mai popular atât în România cât şi în regiune sau în altă parte a Europei. Se propune încheierea lucrărilor de întocmire a hărţii şi descriere a itinerarului de ciclism de-a lungul Dunării şi realizarea unei campanii promoţionale pentru acest itinerar. Aceasta ar trebui să atragă mai mulţi turişti în zonele relativ subdezvoltate ale ţării. De asemenea, ar trebui să stimuleze interesul pentru dezvoltarea unor itinerare suplimentare de ciclism în alte zone şi să acţioneze ca un proiect prototip.

10.4.9 City breaks în Bucureşti În afară de a fi o destinaţie majoră de călătorie de afaceri, Bucureştiul are o mare atracţie pentru turismul de vacanţă. Capitala are multe din caracteristicile şi punctele de atracţie care au făcut din multe oraşe europene cunoscute destinaţii de city breaks. Există un mare potenţial de creştere a acestui gen de turism, în special în perioadele când sunt spaţii de cazare disponibile, cum ar fi în week-end, în perioada de vară, precum şi pe durata Crăciunului şi a Anului Nou. Sosirea vizitatorilor cu mijloace de transport low cost face ca acest gen de turism să fie din ce în ce mai atractiv. Există câteva măsuri care vor încuraja această dezvoltare, cum ar fi:

Înfiinţarea unui Centru de Informare Turistică care să vină în sprijinul unui număr crescând de vizitatori individuali

Rezervarea de bilete, la nivel central, în cazul unor evenimente Realizarea unui tur al oraşului cu autobuze turistice şi îmbarcare / debarcare pe

traseu Linii speciale de autobuz între aeroport şi centrul Bucureştiului, inclusiv gară

Prelungirea programului la evenimente importante, cum ar fi cursele de Formula 3, va influenţa pozitiv transformarea Bucureştiului într-o destinaţie atractivă. Piaţa de turism de tip city break poate fi de asemenea extinsă către alte oraşe care îndeplinesc criteriile de acces, cazare, atracţii şi activităţi, precum oraşul Sibiu de exemplu. 10.4.10 Facilităţi de croazieră pe Dunăre


26

Traficul de croazieră pe Dunăre a crescut rapid şi a oferit multor turişti o primă impresie despre România. Facilităţile de primire de la punctele de acostare din România nu sunt la nivelul standardelor oferite de alte ţări prin care trece fluviul. Pentru a oferi o mai frumoasă experienţă turistică a vizitatorilor, sunt necesare următoarele măsuri:

Constituirea unui punct central de informare a operatorilor de croaziere pentru a promova ofertele de croazieră etc.

Coordonarea tarifelor şi cheltuielilor portuare într-un sistem uniform, competitiv cu alte ţări de pe Dunăre

Îmbunătăţirea facilităţilor de acostare, de primire în porturi şi a accesului până la şi de la facilităţile de acostare

10.4.11 Circuite turistice Pentru a estima numărul în creştere al turiştilor – în grupuri sau individual – propunem realizarea de circuite turistice în regiuni cu o imagine specifică şi cu o gamă largă de obiective turistice. Pentru a putea crea un circuit există o serie de cerinţe:

Una sau mai multe „porţi” pentru uşurarea acesului în regiune Existenţa unui număr de oraşe – centre turistice cu legături rutiere sau feroviare

bune între acestea O mare varietate de puncte de atracţie turistică, de destinaţii pentru plimbare,

activităţi în fiecare oraş şi structuri de cazare de diferite nivele de calitate Locuri de vizitare, tururi, activităţi şi excursii în apropierea oraşelor turistice Facilităţi de cazare în zona rurală din apropierea oraşelor turistice

ONT, în cooperare cu autorităţile locale ale principalelor regiuni turistice şi ale furnizorilor de servicii turistice, trebuie să întocmească criterii detaliate pentru circuitele turistice, să colaţioneze datele şi să le prezinte într-un format atractiv pe internet şi în format imprimat împreună cu hărţile. Campaniile de promovare trebuie derulate pe baza circuitelor finalizate. Trebuie remarcat faptul că circuitele turistice trebuie să includă cât mai multe oportunităţi şi nu să reprezinte o gamă redusă de opţiuni. Aceste destinaţii pot fi de asemenea marcate în teren prin folosirea de indicatoare turistice maro folosind un logo de circuit. 10.4.12 Turismul viticol Regiunile viticole din românia sunt răspândite în întreaga ţară şi se află în apropierea a numeroase centre şi trasee turistice. Un număr de tour operatori din România oferă tururi specializate de turism viticol. Câteva podgorii oferă tururi şi degustări de vinuri atât pentru turismul de grup cât şi pentru turismul individual. Iniţial create ca un exerciţiu de publicitate acestea au devenit în unele cazuri atracţii turistice cu numeroase posibilităţi comerciale dincolo de promovarea podgoriei respective ca marcă. Există de asemenea câteva muzee viticole, care prezintă tradiţie viticolă din România până în vremea dacilor. Podgoriile trebuie încurajate să se dezvolte şi mai mult oferind experienţe turistice de înaltă calitate şi „gustoase” ca punte de atracţie turistică independente, care prezintă un


27

interes special pentru vizitatori şi care nuanţează imaginea rurală şi de mediu plăcut a ţării. Câteva drumuri ale vinului au fost create în special în Alba. Deşi puţini vizitatori este probabil să viziteze fiecare podgorie pe un anumit traseu, aceste trasee încurajează vizitatorii să meargă pe drumurile adiacente şi să se bucure de frumuseţea şi liniştea mediului rural. Acestea încurajează de asemenea folosirea structurilor de cazare şi a altor facilităţi turistice.

10.5 Servicii de informare Sistem de semnalizare Pentru a facilita orientarea numărului crescând al vizitatorilor individuali, sistemul de semnalizare turistică în culoarea maro trebuie introdus la nivelul întregii ţări. Este necesar un protocol naţional pentru instalarea acestor semne conform standardelor internaţionale. Se recomandă ca Ministerul Transporturilor să stabilească criterii de selecţie pentru semnalizarea turistică în culoarea maro, iar ONT să aibă responsabilitatea autorizării şi instalării semnelor la nivelul autorităţilor judeţene. Trebuie luate următoarele măsuri:

Ministerul Transporturilor să specifice criteriile de semnalizare turistică incluzând tip, localizare, formă, precum şi solicitare, autorizare şi proceduri de amplasare

Autorităţile judeţene să întocmească un plan de cerinţe de semnalizare turistică optimă în zona respectivă

Prezentarea documentelor pentru finanţare prin Agenţiile Regionale de Dezvoltare

Procedurile de solicitare să fie redactate pentru semnalizarea finanţată de sectorul privat cu descrierea produselor turistice comerciale şi a locaţiilor.

Centrele de informare turistică S-a acceptat necesitatea unei reţele de centre de informare turistică îmbunătăţite (CIT) şi s-a alocat o anumită sumă din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea acesteia. În condiţiile unei tehnologii informatice avansate, turiştii se aşteaptă la informaţii când şi acolo unde doresc ei. Aceasta se poate realiza în etapa de pre-planificare, planificare (website) sau pe durata vizitei. CIT reprezintă o resursă valoroasă de furnizare a informaţiilor pe loc şi de influenţare a opţiunilor vizitatorilor. Ele pot avea influenţă asupra prelungirii duratei sejurului şi pot încuraja vizitatorii să revină. Existenţa CIT-urilor se bazează pe informaţii coerente, imparţiale şi de actualitate. Dezvoltarea unei baze de date a turismului naţional reprezintă o resursă esenţială pe care CIT-urile o pot prelua fie direct, fie prin website-uri, care este de fapt înfăţişarea publică a acestei baze de date. Vizitatorii se aşteaptă să plătească pentru unele servicii de informare, cum ar fi ghidurile şi hărţile, dar se aşteaptă să le poată cumpăra de la CIT-uri. De asemenea, se aşteaptă ca CIT-urile să facă rezervări pentru cazare şi să vândă bilete la evenimente. Trebuie să


28

se stabilească ca CIT-urile să se angajeze în activităţi comerciale, atâta timp cât nu intră în concurenţă cu activitatea operatorilor de turism. Trebuie stabilite standarde de informare şi se recomandă ca ONT să stabilească direcţii de funcţionare a CIT-urilor pe întreg teritoriul ţării şi să acorde asistenţă continuă autorităţilor locale şi altor sponsori în dezvoltarea CIT-urilor şi îmbunătăţirea sistemelor, inclusiv formarea profesională a personalului CIT-urilor. Numai în mod oficial, dacă ONT îşi dă acordul, CIT-urilor li se va permite să afişeze semnul internaţional "i" care indică vizitatorilor că se pot aştepta la un nivel ridicat de servire oriunde îl văd afişat.

10.6 Statistică şi cercetare Statisticile sosirilor de vizitatori străini au fost, în perioadele anterioare, la un nivel redus şi nu permiteau, de exemplu, a se face diferenţa dintre vizitatori zilnici şi turişti care au cel puţin o noapte de cazare. De asemenea, nu se cunoştea scopul vizitei. Va trebui introdus un nou sistem de colectare a datelor privind vizitatorii, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, având în vedere că oportunitatea tradiţională de numărare a vizitatorilor la graniţă nu mai este de actualitate. Deşi toate acestea determină ca procesul de colectare a datelor să fie mai complex, reprezintă în acelaşi timp o oportunitate de a include în acest proces date precum scopul vizitei, ţara de provenienţă, etc. Sunt necesare îndrumări din exterior cu privire la metodologia optimă pentru colectarea acestor date. Nu au existat mijloace corecte de calculare a cheltuielilor vizitatorilor străini, iar Banca Naţională a României este foarte interesată să se remedieze această situaţie pentru a avea informaţii mai corecte pentru balanţa de plăţi. Aceasta va implica probabil introducerea unui studiu al ieşirilor. Pentru cheltuielile turismului intern, cea mai bună soluţie ar fi extinderea actualului studiu al gospodăriilor. Totuşi, în ambele cazuri, este necesară asistenţa tehnică pentru a dezvolta cea mai bună metodologie. Un studiu continuu al ieşirilor va fi de asemenea necesar pentru a detalia informaţiile privind profilul vizitatorilor, activitatea desfăşurată în România şi satisfacţia decurgând din vizită. Aceasta este o cerinţă de bază în accesarea datelor pentru dezvoltarea produselor şi serviciilor şi pentru obiective de marketing. Acestea se pot combina cu procesul de colectare a datelor privind cheltuielile. Colectarea datelor privind cazarea şi gradul de ocupare trebuie prelucrată. Unele informaţii colectate în mod curent sunt de uz limitat. Totuşi, gradul de ocupare a spaţiilor de cazare pe zone şi tip de cazare trebuie îmbunătăţit, iar rezultatele trebuie transmise înapoi la sector, pentru a facilita propria evaluare a rezultatelor şi planificarea viitoare. De asemenea, o cercetare suplimentară poate fi necesară pentru a completa cerinţele sistemului de Cont Satelit al Turismului, care trebuie să ofere o mai bună evaluare a impactului economic general al turismului, şi să permită compararea din punct de vedere al performanţei cu alte destinaţii turistice. Organizaţia Naţională a Turismului trebuie să-şi consolideze competenţele statistice şi de cercetare şi, fie că lucrează cu Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism


29

(INCDT), fie independent, trebuie să dezvolte un program de evidenţă a cercetării de piaţă, a cercetării segmentelor de piaţă şi a studiilor de evaluare a activităţii, pe baza cărora să-şi planifice mai bine activităţile de marketing.

10.7 Marketingul destinaţiei ANT nu dispune în prezent de o strategie clară bazată pe înţelegerea deplină şi aprofundată a caracteristicilor şi tendinţelor pieţei pentru marketingul României. O serie de studii de piaţă s-au derulat în anul 2006, dar rezultatele şi concluziile nu au folosit până acum în formularea unei strategii sau a unui program coerent de marketing şi promovare, pe baza unor categorii de pieţe – sursă. Mixul activităţilor curente de marketing şi promovare (de exemplu birourile din străinătate, participarea la târguri de turism, website, materiale promoţionale, publicitate) nu este coordonat şi nu este destinat realizării unor obiective strategice specifice. Aceste activităţi tind să fie desfăşurate în stil ad hoc, dezordonat. ANT nu stabileşte direcţii strategice nici pentru birourile sale din străinătate – în ceea ce priveşte poziţia pe piaţă şi obiectivele de segmentare – şi nu acordă suficientă susţinere pentru funcţionarea acestora. Nu există un sistem de criterii pentru performanţa birourilor din străinătate sau pentru evaluarea eficienţei costurilor de funcţionare a acestora. Consumatorii de pe pieţele – sursă de turişti folosesc din ce în ce mai mult căutarea şi rezervarea pe website conform cerinţelor lor de călătorie. Funcţionarea birourilor cu acces din stradă pentru promovarea destinaţiei nu mai este deci un sistem rentabil din punct de vedere al costurilor, pentru pătrunderea pe piaţă şi tot mai multe destinaţii renunţă la el. Reprezentarea României pe website –ul turismului este slabă: stilul şi forma de prezentare a www.romaniatourism.com este aparent depăşită, iar ţara nu este la fel de bine reprezentată cum sunt ale ţări concurente pe website – urile lor. Programul amplu şi de curând extins de participare la târgurile de turism din străinătate nu este urmărit sau evaluat în ceea ce priveşte rezultatul exprimat prin creşterea fluxului de turişti sau a veniturilor din turism pentru ţară. Impactul şi eficienţa programului nu se cunosc. Există o expunere insuficientă a României şi ofertei sale de produse turistice în media principalelor pieţe – sursă de turişti, conducând la – în cel mai bun caz – o percepţie neclară a ţării ca o serioasă şi originală destinaţie turistică. În consecinţă, tour operatorii nu constată o creştere rapidă spontană a cererii pentru România din partea clienţilor fideli şi nu acţionează activ pentru introducerea unor noi programe în ţară. Cunoaşterea în profunzime a României şi a ofertei sale de produse turistice este slabă în rândul tour operatorilor şi personalului din agenţiile de turism de pe principalele pieţe


30

– sursă de turişti. Aceşti angajaţi nu pot “vinde” o destinaţie despre care au, în cel mai bun caz, cunoştinţe superficiale. România nu are nici o imagine clară sau puternică pe piaţă, iar marca destinaţiei transmite mesaje amestecate. “Simply surprising” se referă la faptul că vizitatorii au în mod specific experienţe în ţară care le depăşesc aşteptările, dar nu menţionează că surprizele pot să fie şi neplăcute. În prezent, instituţia nu este privită favorabil ca organizaţie de marketing nici de sectorul privat al turismului, nici de administraţiile locale din ţară. Fără să-şi modifice structura, personalul şi sistemele, nu va reuşi să realizeze parteneriate de lucru apropiate şi productive, necesare pentru stabilirea României ca destinaţie turistică majoră. Se recomandă următoarele schimbări în abordarea marketingului:

Pieţele – sursă de turişti trebuie clasificate în categorii pe baza mărimii oportunităţii de piaţă pentru România pe termen scurt, mediu şi lung, în funcţie de un sistem de clasificare pe trei niveluri:

- Pieţe primare/prioritare, cum ar fi Germania, Austria, Italia, Franţa, Marea Britanie/Irlanda, Ungaria, Rusia şi SUA,

- Pieţe secundare, cum ar fi Ţările Scandinave, ţările din Benelux, peninsula Iberică şi alte ţări UE,

- Pieţe de oportunitate, cum ar fi China, Japonia, alte ţări (conform identificării prin cercetare).

Se recomandă elaborarea unei strategii bazate pe un număr de segmente de

piaţă stabilit ca obiectiv, ca urmare a unui studiu al tendinţelor din turismul internaţional – acestea trebuie verificate şi modificate conform indicaţiilor pentru studiile de cercetare a pieţei propuse mai jos. Principalele segmente de piaţă identificate sunt:

Intenţional & Intern

- city breaks în Bucureşti şi, în timp, în alte oraşe unde funcţionează transportul low cost

- afaceri (inclusiv conferinţe) în Bucureşti şi alte centre comerciale sau industriale conform dezvoltării afacerilor ca urmare a integrării României în UE

- staţiunile de pe litoralul Mării Negre – atât turişti interni, cât şi turişti de pe principalele pieţe internaţionale din Germania, Franţa şi Scandinavia, pe măsură ce staţiunile se modernizează şi se dezvoltă activităţi diversificate

- piaţa de cură şi tratament – cu staţiunile balneare existente, dezvoltate pentru a atrage cele mai potrivite subsegmente de piaţă

- turism cultural şi de patrimoniu – probabil cea mai largă oportunitate de piaţă concentrată pe o serie de “puncte centrale” sau “puncte de intrare” şi în forma “circuitelor turistice” fie în jurul “centrelor de atracţie”, în apropierea unui singur obiectiv, fie făcând legătura între mai multe obiective

- aventură şi sport – în principal vizând grupuri de tineri


31

Internaţional (în principal) - activităţi în natură şi legate de comunitatea locală, sate de vacanţă

etc. (generic numit ecoturism, sau mai corect, geoturism), cum ar fi operaţiuni la scară mică până la medie în diferite părţi ale ţării (în special în Carpaţi şi Delta Dunării) şi organizate sub formă de atracţii individuale şi ca parte a circuitelor de ecoturism

- tineri turişti – nici o ţară europeană nu s-a gândit să se identifice ca principală destinaţie pentru tineri turişti. România oferă o gamă corespunzătoare de activităţi în aer liber – atât vara cât şi iarna; are un program în creştere de manifestări muzicale, sportive şi alte evenimente în Bucureşti şi în alte locuri din ţară; şi oferă costuri relativ scăzute. Toate acestea sunt atribute care atrag tineri turişti

Intern (în principal) - sporturi de iarnă – în paralel cu interesul crescând pentru recreerea în

aer liber în rândul românilor. Totuşi, există un potenţial redus de creştere pe pieţele internaţionale datorită pârtiilor de joasă altitudine şi lipsei garanţiei zăpezii, precum şi accesului relativ dificil în comparaţie cu alte centre europene de schi

- parcuri de recreere sau tematice – dezvoltate la periferia majorităţii centrelor urbane şi staţiunilor (de exemplu Bucureşti, Constanţa) pentru a oferi facilităţi diverse de divertisment. Exemplele ar putea include parcuri acvatice, parcuri de distracţii cu atracţii gen train-russe, parcuri culturale (ultima fiind o atracţie şi pentru pieţele de turişti internaţionali).

Trebuie realizat un studiu de piaţă detaliat al pieţei de wellness şi al diferitelor forme de interes sau activitate “soft” şi “hard” pe care le îmbracă, de exemplu de la oportunitatea de odihnă şi relaxare într-un amplasament natural virgin, cu plimbări uşoare, masaj, disponibile (“soft”), până la toată gama de tratamente medicale – chirurgicale – (“hard”). Facilităţile specializate ale staţiunilor balneare din ţară trebuie apoi corelate cu potenţialul evaluat şi recomandările făcute, astfel încât fiecare subsegment diferit al pieţei de wellness din aceste staţiuni să se concentreze pe propria renovare, modernizare şi dezvoltare viitoare.

Trebuie realizate studii de cercetare de piaţă în serii eşalonate asupra pieţelor de turişti primare/prioritare, secundare şi de oportunitate, pentru a constata:

- mărimea şi potenţialul pieţei (inclusiv prognoze), - profilul şi caracteristicile segmentelor de piaţă cheie care trebuie vizate, - evaluarea mixului viitor posibil dintre pachetele turistice şi turiştii pe cont

propriu - evaluarea eficienţei diferitelor instrumente şi tehnici de marketing,

promovare şi relaţii publice în transformarea potenţialului segmentelor de piaţă cheie.

Trebuie efectuat un studiu de analiză imediat cost – beneficiu a reţelei de birouri din străinătate ale ministerului, în special în ceea ce priveşte:

- Amplasarea birourilor – la stradă sau nu - Personalul angajat direct sau contractele de reprezentare sau de

marketing cu firme locale - Sistemul de raportare dintre birourile din străinătate şi sediul central - Evaluarea activităţilor de marketing şi promovare desfăşurate


32

- Definirea standardelor şi criteriilor de performanţă cu ajutorul cărora se poate măsura, urmări şi evalua eficienţa birourilor.

Îmbunătăţirii website-ului destinaţiei turismului naţional trebuie să i se acorde o atenţie prioritară.

Programul de participare la târguri internaţionale de turism trebuie redus până la nivelul pieţelor primare şi de oportunitate – prima categorie pentru a creşte pătrunderea pe piaţă, iar cea de a doua pentru realizarea conştientizării pieţei şi stimularea interesului. În acelaşi timp, trebuie stabilit un set de criterii de evaluare pentru a determina eficienţa costurilor de participare.

Tratarea percepţiei slabe a României pe pieţele – sursă de turişti printr-o extindere de anvergură a programului de vizite, a reprezentanţilor mass-media pe toate pieţele vizate.

Un program anual semnificativ de călătorii în scop de educare şi cunoaştere pentru personalul tour operatorilor şi principalelor agenţii de turism. Participanţii trebuie selectaţi pe baza capacităţii lor de a face afaceri pentru România.

Direcţia de Promovare din cadrul ONT trebuie restructurată sub forma unei Direcţii de Marketing şi Promovare, care să pună un accent deosebit pe:

- Statistici şi cercetare de piaţă asupra segmentelor şi pieţelor - sursă, - Responsabilitatea pentru fiecare din pieţele – sursă sau grupe de pieţe

printr-un sistem de “inspectori de birou” care să lucreze cu birourile din străinătate şi reprezentanţii pieţei,

- Marketing digital – dezvoltarea şi menţinerea website-ului, - Dezvoltarea industriei în cadrul României – printre altele prin intermediul

încurajării iniţiativelor şi programelor de parteneriat public/privat. Angajarea unei agenţii specializate pentru explorarea a tot ceea ce înseamnă

imaginea şi marca destinaţiei României. Atributele cheie şi resursele trebuie integrate în conceptul de imagine şi marcă, dezvoltat în mod distinct, care să permită României să se diferenţieze de competitorii din regiune. Este de asemenea important ca aceste concepte dezvoltate să poată servi drept “ mărci de casă” pentru o serie de submărci aferente temelor interesului sau atracţiilor turistice din întreaga ţară, cum ar fi Transilvania, Maramureş. Aceste submărci trebuie dezvoltate ca parte a procesului şi vor necesita un larg dialog între agenţia angajată şi minister, precum şi cu autorităţile regionale şi locale. Nu trebuie ca cele 8 agenţii regionale de dezvoltare să-şi dezvolte mărci turistice independent, pentru propriile lor zone şi produse turistice, pentru că temele sau interesele de turism nu se încadrează perfect în graniţele politice sau administrative.

Un program de marketing şi promovare susţinut, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru cele internaţionale, care să fie astfel conceput încât să poată valorifica potenţialul României pe pieţele şi segmentele de piaţă identificate. Acesta va cuprinde trei componente:

- Public - Reclamă şi activităţi promoţionale (publicitate media contra cost, materiale promoţionale, website, târguri de turism),

- Comerţul cu produse turistice - Activităţi de publicitate şi promovare pentru vânzări de produse turistice (reclamă comercială, bibliotecă vizuală foto/audio, susţinerea tour operatorilor, promovări mixte, târguri de turism, vizite de cunoaştere), şi

- Mass media - Relaţii publice (reprezentare în străinătate, articole de presă, rezumate şi scrisori de informare, vizite media, sprijinul din partea celebrităţilor, evenimente de publicitate).


33

Pe termen scurt, accentul pe pieţele internaţionale se va pune mai mult pe dezvoltarea imaginii, şi mai puţin pe promovarea intensă a produselor specifice – permiţând astfel progresul diferitelor produse din punct de vedere al dezvoltării şi îmbunătăţirii acestora; în acelaşi timp pentru piaţa internă este necesar un program mai intens de marketing şi promovare pe baza produselor, pentru a restrânge fluxul de vacanţe ale românilor către destinaţii străine.

10.8 Mediul Mediul natural, virgin reprezintă probabil cea mai de preţ resursă a României ca destinaţie turistică. În mod regretabil, acesta este afectat de practici negative, care reprezintă o adevărată ameninţare pentru imaginea ţării. Primul aspect îngrijorător este colectarea improprie a deşeurilor. Se impun o serie de măsuri:

respectarea cu stricteţe a reglementărilor de colectare a deşeurilor, stoparea rapidă a deversării apelor reziduale netratate direct în râuri şi cursuri de

apă restricţionarea utilizării pungilor şi sticlelor din plastic prin introducerea sistemului

de încărcare sau depozitare obligatorie extinderea iniţiativelor localizate de 'curăţenie' în cadrul unei campanii naţionale introducerea unei competiţii 'România înflorită' pentru încurajarea plantării de flori

şi arbuşti, în vederea creşterii atracţiei oraşelor şi satelor şi creşterii mândriei civice

controlul strict al animalelor fără stăpân

10.9 Politica de investiţii România prezintă o situaţie mai favorabilă în ceea ce priveşte mediul de investiţii decât multe alte ţări din regiune. Ratele de TVA şi impozitul pe profit sunt în general scăzute, iar sectorul cazării se bucură de avantajul unui TVA de 9%. Prezenţa multor bănci europene şi existenţa unui sector bancar românesc sănătos înseamnă că facilităţile de creditare devin mai competitive. România a beneficiat deja de multă susţinere prin finanţări pentru turism, programele PHARE şi SAPARD reprezentând exemple principale în acest sens, dar şi un important sprijin strategic din partea altor agenţii. Aceste facilităţi s-au încheiat în prezent. Totuşi, Fondurile Structurile Europene vor continua să ofere sprijin financiar din 2007 până în 2013. O mare parte din investiţiile în mari hoteluri noi sau hoteluri renovate a venit din partea investitorilor români, dar implicarea unor renumite companii hoteliere internaţionale a contribuit la creşterea ponderii turismului în investiţiile străine. Mulţi investitori de pe plan local s-au implicat în turism, în special în sectorul pensiunilor, dar adesea având experienţă limitată în industria ospitalităţii. În timp ce acest gen de investiţii este binevenit, este în mod clar necesară îndrumarea pentru a încuraja investiţiile viitoare şi a evita erori costisitoare. Din acest motiv, se recomandă numirea unor consilieri pentru dezvoltarea turismului la nivel regional, care să lucreze împreună cu departamentele de planificare ale autorităţilor locale şi Agenţiile Regionale de Dezvoltare, precum şi cu investitori individuali.


34

În scopul atragerii unor investiţii de mai largă anvergură, se recomandă ca, peste 2 ani, ONT să organizeze primul dintr-o serie de Forumuri de Investiţii în Turism, împreună cu Camerele de Comerţ şi UNDP, care are o experienţă deosebită în acest domeniu. Pentru pregătirea acestei oportunităţi de investiţii standardizate, profilurile trebuie dezvoltate de autorităţile locale şi Agenţiile Regionale de Dezvoltare, reflectând oportunităţile identificate în planurile regionale de dezvoltare a turismului.

11. Cadrul legal Există în prezent o abundenţă de legi cu referire directă la turism. Se propune ca acestea să fie unificate pentru a îndepărta orice anomalie, pentru simplificarea înţelegerii şi creşterea posibilităţii de implementare. În acelaşi timp, se recomandă adoptarea unor noi legi, referitoare la:

Înfiinţarea Organizaţiei Naţionale a Turismului ca organism semi-independent, finanţat de stat, raportând unui Consiliu de Administraţie din sectorul privat/public, condus de Secretarul de Stat pentru turism, fără constrângeri oficiale asupra personalului de pe diferite niveluri şi cu abilitatea de a procura fonduri.

Un sistem anual de autorizare şi clasificare, excluzând clasificarea restaurantelor şi a unităţilor de alimentaţie publică; stabilirea unui număr raţional de criterii pentru cazare; integrarea standardelor de calitate pe baza unor criterii subiective, dar şi fizice; perceperea de taxe pentru autorizare.

Transferul monitorizării discotecilor către autorităţile locale Autorizarea Centrelor de Informare Turistică de a se angaja în activităţi

comerciale, cum ar fi rezervări de cazare, vânzarea ghidurilor turistice şi a materialelor de promovare.

Anularea cerinţei faţă de staţiuni de a dispune de existenţa fizică a unui Centru de Informare Turistică

Acordarea responsabilităţii autorităţilor locale pentru dezvoltarea şi promovarea turismului în zona aflată în administraţia acestora şi asigurarea de facilităţi şi servicii turistice la standarde ridicate pentru vizitatori.

12. Strategia de implementare Obiectiv Master Planul pentru dezvoltarea turismului naţional va deveni viabil numai dacă va fi implementat într-un interval de timp. Nu este nevoie ca doar câteva elemente ale planului să fie puse în aplicare. Măsurile recomandate sunt foarte mult interconectate şi dependente una de alta. Pentru a asigura ca elementele esenţiale să nu fie neglijate, este necesară stabilirea acestei strategii de implementare şi a procedeelor ei. Grupul de implementare Acest grup cuprinde:


35

Secretarul de Stat pentru Turism – Preşedinte 10 membri reprezentând ministere, autorităţile regionale şi locale şi

principalele domenii ale sectorului privat Directorul General pentru Dezvoltare din ONT – Secretar

şi va fi susţinut de Departamentul de Dezvoltare al ONT. Grupul de implementare se va întruni la interval de 3 luni, pentru:

Analiza progresului faţă de fiecare din măsurile stabilite în Master Plan Comunicarea cu agenţiile sau persoanele care fac parte din organizaţia "de

conducere" în situaţia în care nu s-a obţinut un progres satisfăcător, pentru a afla motivele şi a oferi asistenţă

Elaborarea, după fiecare întâlnire, a unui raport privind progresul implementării Master Planului ce va fi înaintat ministerului responsabil cu turismul şi industria turismului

Agenţiile de Dezvoltare Regională vor avea un rol cheie în procesul de implementare deoarece acestea reprezintă punctul de acces pentru multe din sursele de finanţare necesare.

13. Plan de acţiune Măsurile cuprinse în Planul de acţiune de mai jos sunt prezentate în ordinea priorităţii şi în funcţie de tipul lor:

Imediate, Termen scurt (iniţiate până la finele lui 2008), Termen mediu (iniţiate înainte de 2013),

Un domeniu special, cum ar fi staţiunile balneare, poate include una sau mai multe secţiuni imediate, pe termen scurt sau pe termen mediu.

Numerele de referinţă se referă la secţiunile corespunzătoare ale versiunii complete a Master Planului, nu la aceste Concluzii Principale. "Durata" reprezintă durata anticipată de timp a măsurii, indiferent când începe. "Conducerea" este organizaţia considerată a corespunde cel mai bine cerinţelor de întocmire a propunerilor, de a căuta finanţare şi de a conduce implementarea măsurilor. "Parteneri" sunt cei care pot ajuta la implementarea măsurilor, conform listei. "Finanţarea " reprezintă indicarea surselor care pot fi abordate pentru finanţare. Solicitările de fonduri trebuie să îndeplinească criteriile relevante de eligibilitate. Includerea pe liste nu reprezintă o garanţie pentru aprobare. "Criterii de succes" sunt indicatori de evaluare a reuşitei implementării în totalitate a măsurilor.


36

AT = Asistenţă Tehnică MIMMCTPL = Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi

Profesiuni Liberale INSR = Institutul Naţional de Statistică din România INCDT = Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism GTZ = Gemeinschaft fuer Technische Zusammenarbeit UNDP = Programul Naţional Comun de Dezvoltare ESF– HRDOP = European Social Fund HRD Operational Programme – Programul Operaţional Fondul Social European – Dezvoltarea Resurselor Umane EU-SF ROP = European Union Structural Funds Regional Operational Programme - Programul Operaţional Regional pentru Fonduri Structurale al Uniunii Europene

Romania National Tourism Development Master Plan 2007-2026

36

G.3 National Tourism Development Master Plan - Action Plan

PRIORITY - IMMEDIATE

No Discipline / Objective Action Rationale Duration Lead Partners Funding Success Criteria

STRUCTURAL ARRANGEMENTS

1. R

ef.

F 2

.2.2

.1 Establish a semi-

autonomous National Tourism Organisation reporting to a Private / Public sector Board chaired by the State Secretary of the Ministry with responsibility for Tourism.

Introduce legislation to establish a new government funded national tourism organisation under a private/public sector Board with development, marketing and HRD responsibilities and authority to receive external funding

Involvement of the industry in the management of the NTO should ensure better collaboration and swifter progress industry wide

6 months MIMMC- TPL

State Secretary at NTA

n/a Legislation by spring 2008

2. R

ef.

F 2

.2.2

.5 Enable private sector

tourism interests to collaborate better with the public sector

Facilitate a gathering of industry associations to form a Confederation of Tourism Associations

Allow the industry to address government with a unified voice and achieve better collaboration

6 months MIMMC- TPL

Tourism Industry Associations

n/a By end 2007

3.

Ref

F 2

.2.2

.3 Recruit technical

assistants to help establish new NTO

Tender for a series of Technical Assistants through an NGO or consultancy

To build the capacity of the new NTO staff will require long term technical assistance

Tender 3 months

MIMMC- TPL

NTO Own resources

Bids received by end 2007

NTO Offices


37



4.

Re

f. F

2.2

.2.1

& F

7.3

.2 Evaluation of the

operations of the NTO offices abroad with a view to reorganizing the network

Cost benefit analysis study to examine: street level vs. non-street level sites; use of Romanian staff vs. marketing representation contracts; reporting systems between offices and HQ; effectiveness of marketing and promotional programmes; and definition of performance benchmarks/criteria

To determine the optimal form of representation abroad and to establish a system of performance measurement

6-9 months

NTO Private sector associations

Own resources

Study complete by spring 2008

PLANNING AND INFRASTRUCTURE

5.

Re

f F

4.1

.1

To provide a national strategic planning context for tourism development

Complete Section 6, Tourism, of the National Spatial Plan

To provide a national strategic planning context for tourism development

Ongoing Ministry of Develop-ment and Public Works

NTO n/a End of 2007

HUMAN RESOURCE DEVELOPMENT

HRD Organisation and Coordination


38



6.

Re

f F

3.5

.4

EITHER

Create one focal point of all HRD and training activities to initiate, organise, coordinate and monitor all training activities

OR

Establish a strong HRD, Training and Tourism Awareness department within a new National Tourism Organisation

Establish a National Hospitality and Tourism Training Advisory Committee

OR

In order to ensure hospitality training keeps up to date with industry needs a strong private:public sector partnership is needed to oversee developments

Ongoing MIMMC-

TPL + TA

Master Plan Task Force

- Own resources

Committee established by end 2007

Create a separate independent NGO body to initiate, organise and coordinate Tourism Awareness Training and Industry Upgrading Training through its mobile training team

Establish a Mobile Hospitality Training Foundation (MHTF), headed by a Managing Director, employing trained and qualified mobile trainers, controlled by a Management Board, representing public and private sector

To establish a new (parastatal) National Tourism Organisation with a strong HRD department, will take some time and effort. In order to be able to act fast in implementing the recommended actions an independent NGO should be created.

- MIMMCTPL

+TA

Master Plan Task Force

Private sector associations

National budget

Foundation established by end 2007

Tourism Awareness “ROMWELCOME” programme


39



7. R

ef

F 3

.3.3

Develop general tourism awareness and visitor satisfaction for industry staff

Train mobile trainers and develop courses on tourism awareness and visitor satisfaction (TA Expert)

Conduct tourism awareness training seminars within the industry (Mobile Trainers)

Conduct applied training seminars on hospitality and tourism awareness and guest satisfaction for spa resort employees, including medical and para-medical staff (Mobile Trainers)

A Train-the-trainer approach will have the best possible multiplier effect, because of the high quantities and the language barrier.

The implementation of this programme is a continuous process which will take at least some years

5 weeks

2-3 years

NTO/HRD

or MHTF

NTO/HRD

or MHTF

TA

Trade Associations

ESF - HRDOP

ESF -

HRDOP

ESF - HRDOP

Mobile trainers trained and operational

Upgrading Existing Skills

8. R

ef

F 3

.5.8

Capacity building and Institutional strengthening of the NTO

Upgrade tourism administration and organisation skills (planning and development, research and statistics, marketing and promotion, etc.). TA expert and local trainers.

In order to create a strong NTO, implementing government policy and strategy and provide services to the private sector, qualified NTO staff is a critical factor

2 years NTO/HRD +TA

- ESF - HRDOP

2 staff trained per month 2007 to end 2008


40



9. R

ef

F 3

.5.7

Train the existing Tourist Information Officers in Tourist Information and Visitor Centre operations

Upgrading course on Tourist Information skills through external TA expert together with 3 local trainers.

Providing Information to Tourists is a skill. This includes collection, preparing, producing and displaying tourist information.

3 months NTO/HRD +TA

County and town councils

ESF – HRDOP

First course run by end 2007

PRODUCT ENHANCEMENT

Bucharest City Breaks


41



10. R

ef

F 4

.10 &

F 4

.8.2

Generate off-peak (particularly weekend) tourism to Bucharest

Open a TIC in central Bucharest with satellites at the airports

Develop a central reservations facility (box office) for all main performing arts venues and events

Provide a dedicated non-stop bus shuttle service between the airports and central Bucharest connecting to all flights

Provide a hop on hop off bus tour of Bucharest

Develop an marketing campaign for City Breaks in Bucharest

Bucharest has potential to emulate other European City Break destinations. Hotels need to improve weekend, summer and Christmas/New Year occupancy. A short break to Bucharest can inspire repeat visits to other parts of the country.

1 year Bucharest City Council

Airlines, hotels, arts venues, NTO

EU-SF ROP 5.3 Local authority and private sector Local authority and private sector. EU-SF ROP 5.3

TIC with box office open by 2008. Airport shuttle operational by 2008. Tourist bus operational by 2008. Marketing campaign by 2008.

Coastal Tourism


42



11. R

ef

F 4

.7

Attract low cost carriers to Constanta

Continue negotiations with low cost carriers to establish a number of high profile routes attractive for independent travellers

Low cost carriers have a proven track record of generating traffic and also generate much awareness for their destinations.

6 months Constanta airport

Constanta County Council

Own resources

2 carriers operating by end 2008

Danube Cruises

12. R

ef

F 4

.11

To provide common systems of charging and administrative operations to cruise operators for all Romanian Danube ports

Convene annual meetings of all relevant Danube authorities and operators to agree solutions to common issues regarding Danube Cruise traffic

Compete more effectively with other Danube ports and make Romania a preferred destination for operators

Annual NTO Port, Naval and local authorities, Naval Department of Ministry of Transport, tour and cruise operators, Die Donau Association

NTO Meeting before end 2008

Hiking

13. R

ef

F 4

.9.2

To publicise the considerable opportunities for hiking in Romania and make all requisite information available.

Prepare development plan for trail mapping and data collection.

Rationalise the network of hiking trails in protected areas

First stage in hiking development programme

3 months NTO and Administ-rators of nature reserves and national parks

SALVAMONT and local authorities

EU-SF ROP 5.3 and own resources

Plan by end 2007.

MICE


43



14. R

ef

F 4

.4

Produce feasibility studies for international conference centres in Bucharest and Constanta

Appoint specialist consultants to research the international meetings market and identify the optimum size and configuration of conference centres for Bucharest and Constanta Prepare outline design specifications and costs of appropriate centres

Bucharest is the only EU capital without a purpose built conference centre capable of handling major international meetings and conventions. Its construction would bring significant additional business to Bucharest and first time visitors to the country. Constanta needs additional attractions to generate off season business for coastal hotels. The local and regional meetings market represents an opportunity for this.

3 months NTO Primarii of Bucharest and Constanta with Romanian Convention Bureau

Own resources

Studies complete by spring 2008

Spa Resorts


44



15 R

ef

F 4

.5 &

F 7

.1.3

.2

Identify market needs, potential and means of promoting to it.

Market research into the domestic and foreign market demand for traditional spa treatment; expectations of foreign markets of spa resorts; communications channels to spa clients

To determine if a foreign market can be developed and specify product enhancements needed to appeal to it. Identify promotional channels

3 months NTO Spa Owners Association

EU-SF ROP 5.3

Research complete by spring 2008

Winter Sports

16 R

ef

F 4

.9.3

Improve the viability of current facilities / resorts and ensure future expansion responds to market needs

Commission research into future market demand for winter sports to assist in planning of facility and resort expansion

New facility development should be contingent on proven demand

6 months NTO Local authorities EU-SF ROP 5.3 and own resources

Study by spring 2008

INFORMATION SERVICES


45



17 R

ef

F 2

.2.2

.4

Establish a national tourism database

Establish a computerised tourism information database with sections updated by TICs, NTO licensing department and other authorised providers

Provide data outputs to websites, TICs and other users.

This database is the source of data for websites, promotional materials and TICs

6 months and on-going

NTO TICs and industry associations

EU-SF ROP 5.3

Database operational mid 2008

STATISTICS AND RESEARCH

Statistics

18 R

ef F

1.2

-3

Expansion to and improvement of existing tourism statistics collecting

Provision of international technical assistance to NTO and RNIS

To advise upon the introduction of new data collection methodology and techniques

3 months NTO/RNIS Border Police Ministry of Transport NIRDT


New systems operational for 2009

DESTINATION MARKETING


46



19 R

ef

F 7

.3.5

Upgrade and increase the presence of, and availability of information on, Romania’s tourism electronically

Update and redesign the national tourism websites in line with tourist markets’ needs and interests.

Develop material for website offshoots from the parent sites for major markets.

Study and select for subscription all independent travel and tourism websites.

To address the increasing trend for consumers to access the internet to research and book their travel and tourism destinations and arrangements

Immediate and ongoing


EU-SF ROP 5.3

Annual increase of 10% in site visits


47



20 R

ef

F 7

.3.3

To refine the programme of participation at foreign travel and tourism fairs to improve cost effectiveness

Reduce tourism fair participation abroad by concentrating initially only on primary and opportunity markets.

Establish a set of targets to be met (relating, for example, to new contacts generated and bookings achieved).

Set criteria to be fulfilled by private sector participants as a condition for their subsidised participation

To reduce wastage in respect of tourism fair participation and to establish monitoring and evaluation systems to enable cost effectiveness to be assessed.



Own resources

Fair targets met

21 R

ef

F 7

.3.3

To create a strong destination image through the development of a powerful, coherent and persuasive brand

Appointment of a specialist international brand development creative agency to research and define Romania's national tourism brand, and

Define a strategy for its launch

To establish the perception in international & domestic tourist markets of Romania as a destination offering a diverse and distinctive range of tourism products of special appeal to current tastes

6 months NTO Private sector associations, Regional Development Agencies, County and Town Councils

EU-SF ROP 5.3

New brand adopted and used by Romanian and international operators


48



22 R

ef

F 7

.3.1

1 To access the necessary

technical and management expertise to develop, direct and coordinate the programme of marketing and promotional activities

Recruitment of an International Tourism Marketing Specialist to assist the NTO Marketing Directorate become established and proficient.

Outside assistance is needed in view of: the scale of the institutional changes and relationship building needs (between the NTO and the tourism private sector); and the depth of the knowledge required of tourism marketing trends, techniques and tools.

Minimum 2 years

NTO Private tourism sector and all other tourism stakeholders

EU-SF Program Access 6

Fully functioning NTO marketing division by end 2009

ENVIRONMENT

23 R

ef F

8.1

To remove unsightly and unhealthy waste

Give priority to the enforcement of disposal of waste by public and private sectors in an environmentally sound manner

The many open waste dumps and illegal waste disposal does great damage to the image of Romania

1 year Ministry of Environ-ment and Sustainable Develop-ment

County and local authorities

National and local budgets

More rigid enforcement by end 2008.

24 R

ef F

8.1

To remove the cause of much non bio-degradable litter

Introduce legislation to reduce the circulation of plastic bags and bottles

By charging for bags and placing deposits on bottles consumers are encouraged to dispose of them properly


NTA n/a Legislation proposed by end 2008


49



25 R

ef F

8.2

To cease the practice of discharging waste water direct into waterways.

Expedite implementation of waste water treatment facilities

Apart from a localised health hazard impacting on tourists clean waterways are needed as a tourism asset


NTO n/a Treatment plants opening according to planning schedules.

26 R

ef F

8.5

To remove the health and safety risk posed by stray dogs in Bucharest

Collaborate with animal welfare groups to impound stray animals and find responsible owners

Stray dogs pose a threat to health and also of adverse destination publicity if tourist are attacked

1 year Bucharest Municipality

Animal welfare NGOs

Local authorities and NGOs

50% reduction in hospital dog bite admissions

REGULATORY FRAMEWORK

27 R

ef F

5.1

To designate official Tourist Information Centres

Introduce a legal requirement for TICs to be approved by the NTO and that only approved TICs may use the International 'i' symbol

Maintain high quality standards for TICs so that visitors know what services they can expect from them.

6 months NTO Local authorities n/a Legislation by spring 2008


50



28 R

ef F

5.1

Enable TICs to recoup some of their costs and provide additional services

Authorise existing and future TICs to undertake commercial activities – publication sales and reservations.

Visitors are prepared to pay for quality information and TICs should seek to reduce their costs by generating revenue provided this does not undermine commercial operators' activities

2 years Local authorities

NTO n/a Legislation by spring 2008

29 R

ef F

2.3

Improve the monitoring of accommodation standards

Make accommodation licensing and classification an annual requirement and subject to payment of fees

Annual reviews necessary to ensure standards are maintained. Fees contribute towards the cost of the additional assessors required

6 months NTO MIMMCTPL n./a Legislation by spring 2008

30 R

ef F

2.3

Remove unecessary controls

Discontinue classification of restaurants and catering establishments

The industry is sufficiently developed to help tourists make informed choices of where to eat.

6 months NTO MIMMCTPL n/a Legislation by spring 2008


51



31 R

ef F

2.3

Make the accommodation classification system more user friendly and the gradings more meaningful

Rationalise the categories into which accommodation is classified and introduce more effected means of assessing quality. (Technical assistance)

Current classifications are confusing and the gradings imprecise

1 year NTO MIMMCTPL Own resources

Develop new system by mid 2008. Introduce in 2009.

32 R

ef F

8.2

Incororate environmental protection into the accommodation licensing system

Prepare a set of environmental guidelines for the licensing of tourist accommodation, including standards for solid waste and sewage disposal and energy conservation

Ensure the tourism sector embraces the principles of environmental protection

1 year NTO MIMMCTPL Own resources

Legislation by spring 2008

33 R

ef F

2.5

Clarify tourism legislation through consolidation

Introduce a new tourism law incorporating the existing laws, revisions and new recommendations

Tourism legisl;ation is diffuse and causes confusion

1 year MIMMC- TPL

MIMMCTPL n/a Legislation by end 2008


52

PRIORITY – SHORT TERM


STRUCTURAL ARRANGEMENTS

34 R

ef F

5.1

Establish a national network of TICs providing common service levels

Produce guidelines for the establishment and operation of a TIC; work with the "owners" of TICs to establish their centres; install equipment; train staff; publicise network

To satisfy the information needs of the increasing number of independent tourists and assist with local reservations particularly for small establishments.

5 years NTO Local Authorities and other TIC sponsors

EU-SF ROP 5.3

Guidelines by spring 2008. Upgrade proposals by end 2008. Training by end 2008.

35 R

ef F

4.6

To form local tourism associations to facilitate promotional activity and improve standards.

NTA regional development officers to encourage and facilitate the formation of rural area destination and product marketing consortia and associations.

Collaborative efforts among small suppliers have been seen to be the most effective means of promoting destinations

6 months NTO Local authorities and tourism suppliers

n/a 8 more local associat-ions formed and operation-al by end 2009

PLANNING AND INFRASTRUCTURE

36 R

ef F

4.1

.4 To provide a regional

planning context and strategic guidelines to tourism development.

Prepare integrated tourism development plans for each of the 8 development regions

To provide a regional planning context and strategic guidelines to tourism development

2 years RDAs NTO PHARE By mid 2008


53



37 R

ef F

4.1

.7 To provide local,

municipal and commune, Tourism Plans

Prepare integrated tourism development plans that comply with environmental legislation for each tourism destination identified in the Regional Tourism Plan

To provide a planning context and strategic guidelines to tourism development

3 years Local governments

RDAs NTO

PHARE By end 2008

38 R

ef F

4.1

.7 To provide guidelines and

sample documents for the preparation of Tourism zone development Standards and Guidelines.

Prepare a comprehensive set of architectural guidelines and planning standards to be met in the development of tourist facilities and areas

To provide detailed design and development standards for tourism developments

1 year Ministry of Development, Public Works and Housing

NTO, Ministry of Culture and Cults, Ministry of Environment and Sustainable Development

Own resources

By mid 2008

39 R

ef F

4.7

To create joint management companies for the efficient operation of resorts

Local authorities to establish resort management companies with all stakeholders each holding shares in proportion to their land ownership. These companies to collaborate on the creation of a cohesive resort product offering and establishment of a future direction and resort marketing.

This is an efficient means of overcoming the problems of fragmented ownership and lack of direction for resorts.

1 year Local authorities

County councils and NTO

Own resources

5 resort manage-ment companies launched by end 2009

Protected Areas


54



40 R

ef F

4.6

& F

4.9

.2 To expand the range of

sustainable tourism facilities in National Parks and Nature Reserves

Administrators of protected areas to prepare sustainable tourism development plans with detailed development and implementation costs for their areas and apply for EU Structural Fund assistance.

Protected areas can sustain many more visitors provided appropriate facilities and controls are provided

6 months Administrators of protected areas

Ministry of Environment and Sustainable Development

Own resources for plans; EU-SF ROP 5 or environmental funds for implementation

10 plans complete by end 2010.

Winter Sports

41 R

ef F

5.9

.3 Ensure environmental

protection and well planned resorts

Make viable business plans, environmental impact studies, and integrated town plans mandatory for new winter sports developments

Prevent ad hoc developments, which impact adversely on local infrastructure and the environment

1 year Ministry of Development, Public Works and Housing

NTO n/a Issue directive by spring 2008




55



42 R

ef F

3.3

.4

Develop general tourism awareness and visitor satisfaction for public sector tourism officials.

Conduct short applied training seminars on hospitality and tourism awareness for NTO officials (Mobile Trainers)

In order to create a strong NTO, implementing gvt. policy and strategy and provide services to the private sector, qualified NTO staff is a critical factor

3-4 months

NTO/HRD

or MHTF

ESF - HRDOP

10 courses by end 2008

43 R

ef F

3.3

.4 &

F3.3

.6 &

F 3

.3.8

Develop general tourism awareness and visitor satisfaction for special groups indirectly involved in tourism but directly dealing with tourists

Conduct applied training seminars on tourism awareness and visitor satisfaction for immigration, customs, border police at international airports and border posts. (Mobile Trainers)

Conduct short applied training seminars on tourism awareness and visitor satisfaction for museum staff (Mobile Trainers)

Many employees and officials are not directly involved in the hospitality and tourism industry, but are dealing directly with tourists and their performance is also critical for visitor satisfaction and the image and reputation of the country.

1 year

2 years

NTO/HRD

or MHTF

NTO/HRD

or MHTF

Ministry of the Interior Ministry of Finance

Ministry of Culture and Cults

County Councils

ESF - HRDOP

ESF - HRDOP




56



44 R

ef F

3.3

.9

Develop general tourism awareness and tourism understanding among public authorities (benefits of tourism development)

Develop and distribute a tourism awareness “toolkit”, containing flyers and other material containing basic hospitality and tourism awareness information (TA Expert)

The understanding of the basic principles of hospitality and tourism is critical for national, regional and local decision-making authorities. This includes the 8 Regional Development Agency staff.

3-4 months

NTO/HRD

+TA

County and Town Councils

8 RDA’s

ESF - HRDOP

Toolkit distributed by end 2008

Formal Vocational Training

“ROMSKILLS” programme


57



45 R

ef F

3.4

.3

Start and facilitate specialised formal vocational hospitality training

Develop a network of Hospitality Training Institutes, in partnership with European hotelschools, who will assist in curriculum development, teacher training, cooperation and exchange. A number of existing non-operational (spa) hotels can be transformed into regional hotelschools, by developing practical training facilities.

Start modern formal hospitality training in Romania

Train according to the quantitative and qualitative needs of the hospitality industry.

Train for jobs and according to occupational standards.

Train according to European hospitality training standards

3 years Private initiatives

Ministry of Education, Research and Youth


MIMMCTPL

European Hotel schools

ESF – HRDOP and private sector

First institute open by end 2008.

8 by 2013.


58



46 R

ef F

3.4

.6

Review, restructure and improve formal vocational tourism education and training

Review and update the course structure, curriculum, syllabus of travel and tourism related courses at existing specialised training institutes (TA Expert)

Develop up-to-date occupational standards (TA Expert)

Develop up-to-date European tourism training standards (TA Expert)

Improve formal vocational training for the travel and tourism sector

Train according to the quantitative and qualitative needs of the travel and tourism industry

Train for jobs and according to occupational standards.

Train according to European hospitality training standards

6 months NTO/HRD

+TA


ESF – HRDOP

Changes introduced by end 2008

47 R

ef F

3.4

.3

Improve inter-ministerial coordination and communication on formal vocational training needs and access of funds

Establish an inter-ministerial committee on vocational hospitality and tourism training

Share and coordinate educational responsibilities

3 months MIMMCTPL


MIMMC-

TPL

Ministry of Labour

n/a

First meeting by spring 2008

Upgrading Existing Skills

“ROMSERVICE” programme


59



48 R

ef F

3.5

.2

Create Training Awareness within the Hospitality and Tourism industry

Hospitality employers training awareness campaign (media, conferences, publications)

To create better awareness and understanding about the needs and importance of continuous on-the-job staff training. “Training staff is an investment, not a cost”

3 months NTO/HRD Trade Associations

Trade Magazines

ESF – HRDOP

Initial campaign complete by mid 2009

49 R

ef F

3.5

.4

Upgrading supervisory and management skills

Train supervisors on in-house on-the-job training techniques

Upgrading operational skills for middle management level

Train-the-trainer mobile training team (TA Expert)

Development multidisciplinary course programme (TA Expert + Mobile Trainers)

Curriculum and course material development (TA Expert + Mobile Trainers)

Programme marketing, PR and organisation (NTO/HRD or MHTF)

Programme implementation (Mobile Trainers)

Better supervised staff is happier staff and happier staff is better staff providing better quality of services

Only part of the staff needs to be pre-trained. Unskilled staff can be trained on-the-job by supervisors and managers trained on in-house training techniques.

Supervisors need upgrading in operational skills to train and supervise staff

3 years

NTO/HRD

or MHTF

+TA

Trade Associations

Private sector

ESF – HRDOP

Programme launched by end 2008


60



50 R

ef

Upgrading operational skills on a variety of disciplines and subjects

Development multidisciplinary course programme (TA Expert + Mobile Trainers)

Curriculum and course material development (TA Expert + Mobile Trainers)

Programme marketing, PR and organisation (NTO/HRD or MHTF)

Programme implementation (Mobile Trainers)

To improve operational skills in order to provide better quality service in the hospitality and tourism industry. To strengthen the competitive position towards successful and sustainable tourism development.

3 years

ongoing

NTO/HRD

or MHTF

Trade Associa-tions

Private sector

ESF – HRDOP

Programme launched by end 2008


61



51 R

ef F

3.5

.6

Upgrading of the existing Tourist Guiding skills and improve the licensing system and requirements for Tourist Guides

Develop and implement upgrading course on Tourist Guiding skills (TA Expert)

Review the qualification criteria and improve the existing registration and licensing requirements for Tourist Guides (TA Expert)

Improve the existing tourist guide training by integrating the specific tour guiding skills in the curricula, according to European standards (TA Expert)

To improve and upgrade the tourist guiding skills of licensed tourist guides

4 months NTO/HRD +TA ANAT and trade associa-tions

ESF – HRDOP

5 courses run by end 2008

52 R

ef F

3.5

.7

Train new Tourist Information Officers in Tourist Information and Visitor Centre operations

New local trainers to train newly recruited TIC staff.

Providing Information to Tourists is a skill. This includes collection, preparing, producing and displaying tourist information.

1 week courses

NTO/HRD +TA County and town councils

ESF – HRDOP

First courses run by end 2008

PRODUCT


62



ENHANCEMENT

Caves

53 R

ef F

4.3

.1 To provide additional and

unusual tourist attractions in areas on touristic circuits

Administrators of caves suited to general public visits to develop visitor access, thematic lighting, interpretation and visitor reception facilities

To provide additional visit opportunities on tourist circuits and in national parks in order to extend visitor length of stay and add variety to the visitor experiences on offer

5 years Cave administrators

Emil Racovita Speleological Institute, Romanian Federation of Speleology

EU-SF ROP 5.2

Four development plans submitted for funding by end 2008

Coastal Tourism

54 R

ef F

4.7

To avoid piecemeal developments and restore the cohesion of product offer in individual coastal resorts

Individual local authorities to develop integrated tourism development plans geared to current and future market needs and to the extension of the season

Resorts need to establish a clear direction for all their component businesses in order to overcome the current low standards resulting from a fragmented approach


County Council

Own resources

All local authorities have plans by end 2008

Coastal Tourism


63



55 R

ef F

4.7

To overcome the conflicting interests of operators resulting in an impaired product offer

Establish resort management companies to coordinate service provision and quality, provide direction for the resort and improve marketing

Fragmentation of ownership and conflicting stakeholder interests are currently having a detrimental effect. Collaboration to mutual benefit is necessary for success.


Resort stakeholders

n/a Minimum of 3 resort management companies by end 2009

Cycling

56 R

ef F

4.9

.1 To establish the Danube

Cycling Route as Romania's first long distance cycling trail

Prepare funding application to: Complete mapping,

and route description for the Danube trail including publicity material

Complete sign-posting of the route

Research promotional channels to cycling enthusiasts

Undertake a promotional campaign for the Danube Cycling Route

By establishing Romania's first major cycling route it is intended to identify the country as a cycling destination and encourage further trail development

1 year National Cyclo Tourism Association and NTO

GTZ EU-SF ROP 5.2

Funding proposal submitted by mid 2008. Implemented by end 2009

Danube Cruises


64



57 R

ef F

4.1

1 To provide a user-friendly

system for advice of ships' manifests

Establish a clearing house for the dissemination of ship and passenger schedules to ports, operators etc.

Reduction of bureaucracy for cruise operator clients and ability to collect data on visitor traffic

On-going NTO Ports authorities, tour and cruise operators

NTO In place for 2008 season

Danube Cruises

58 R

ef F

4.1

1 To promote repeat visits

by Danube Cruise passengers

Despatch follow-up promotional materials to passengers.

Cruise passengers are prime candidates for longer repeat visits

On-going NTO Cruise operators

EU-SF ROP 5.3

In place for 2008 season

Danube Cruises

59 R

ef F

4.1

1 To provide quality ship

and visitor reception facilities at all docking points for Danube cruise vessels

Ports and local authorities to prepare and implement port reception and access facility plans

Ensure smooth handling of visitors and offer a quality welcome to Romania

2 years Danube River Ports Administration and Danube Sea Ports Administration (APDF and ADPM) and Ministry of Transport

Local authorities

EU-SF ROP 5.2

Funding applications by mid 2008 Implement for 2009 season

Hiking


65



60 R

ef F

4.9

.2 To publicise the

considerable opportunities for hiking in Romania and make all requisite information available.

Rationalise network of hiking trails to minimise negative environmental impacts

Engage cartographic technical assistance

Implement mapping and data collection for existing trails and make certification of new trails contingent on provision of such data.

Research hiking market.

Develop and implement hiking marketing plan.

Revise certification criteria for trails to include all information, GPS data etc. required for main database.

By presenting full cartographic and other data on hiking opportunities in advance the full range of opportunities can be promoted to hikers internationally

5 years NTO and Administrators of nature reserves and national parks

SALVAMONT and local authorities


Existing trails mapped and research complete by end 2008. Marketing campaign for summer 2009.

MICE


66



61 R

ef F

4.4

Sumit feasibility studies for international conference centres in Bucharest and Constanta to potential investors

Appoint specialist consultants to research the international meetings market and identify the optimum size and configuration of conference centres for Bucharest and Constanta

Submit feasibility studies, outline design specifications and costs of appropriate centres to potential funders.

Bucharest is the only EU capital without a purpose built conference centre capable of handling major international meetings and conventions. Its construction would bring significant additional business to Bucharest and first time visitors to the country. Constanta needs additional attractions to generate off season business for coastal hotels. The local and regional meetings market represents an opportunity for this.

3 months Primarii of Bucharest and Constanta

NTO and Romanian Convention Bureau

EU-SP ROP 5.2

Funding request submitted by end 2008


67



62 R

ef F

4.4

To attract an increasing share of the itinerant international meetings market to Romania

Agree collaboration between NTA and RCB to upgrade the capacity of the Convention Bureau

Secure technical assistance to set up systems and train Bureau staff in sales research and sales

Produce targeted sales materials and website

Romania is neglected as a location for international meetings as it has a low profile in the sector. Research and targeted marketing by a neutral agency can make significant inroads into the market

3 years and on-going

NTO Romanian Convention Bureau


Train joint staff spring 2008. Materials produced by end 2008

Museums and Heritage Attractions


68



63 R

ef F

4.8

.1 To bring the presentation

of museum, archaeological site and heritage building display and interpretation up to modern standards

Improve the interpretation of exhibits for visitors, including additional language materials.

Identify opportunities and locations for improved catering and retail operations in or alongside museums and heritage attractions.

Secure donor support for the above.

Museums and heritage attractions are now reqquired to entertain as well as educate. Better interpretation encourage visitors to linger and offers opportunities to increase visitor spend

1 year Museum directors and administrators

Ministry of Culture and Cults, local and county authorities

EU-SF ROP 5.2 and other donors

Increase in museum visits and visitor spend.

64 R

ef F

4.8

.1 To develop museum and

heritage attractions to provide best practice visitor interpretation and welcome facilities

Provide customer care training to staff

Museum staff should act as hosts rather than guardians in order to improve visitor satisfaction.

1 day courses

Museum, gallery and heritage attraction directors

Ministry of Culture andCults, County Councils, NTO

ESF - HRDOP

Initial training complete by mid 2008

Salt Mines


69



65 R

ef F

4.3

.2 To enhance the visitor

appeal and facilities at salt mines in order to increase the range of attractions and local business

Implement Praid mine development project including visitor reception facilities, mine visit experience and marketing

Develop feasibility studies and business plans for other accessible mines and secure donor and/or commercial investors

Salt mines are both beneficial treatment centre and attractive 'alternative' visitor attractions with the potential to increase visitor stays

5 years Salrom County Councils and local authorities

EU-SF ROP 5.2

At least one mine refurbished by end 2009. Two more by end 2013.

Spa Resorts

66 R

ef F

4.5

Assist spa resorts and owners identify product development requirements and advise market potential

Publish and present market research to the spa industry and resorts

By quantifying market demand and product needs spa owners and resorts can make reasoned development and marketing plans

1 month NTO Spa Owners Association and local authorities

NTO Spring 2008


70



67 R

ef F

4.5

Redefine future direction of individual spa resorts

Spa owners and local authorities to agree any re-positioning of the resort product range and image based on identified market demand.

Spa resort Primarii to commission integrated resort development plans in collaboration with local spa owners

Funding for the implementation of these plans to be identified and implementation undertaken

Spa resorts have to re-think their place in the modern market and upgrade and diversify based on an agreed future direction for the resort.

1 year Spa owners and Primarii

NTO EU-SF ROP 5.2

10 resort plans developed and funding campaigns launched by end 2009

68 R

ef F

4.5

Eradicate confusion over responsibilty for public spa facility maintenance and distribution

Clarify spa water concessionaire obligations and standardise distribution procedures and public access

Ensure the focal point of spa resorts – the natural springs – are maintained in a proper manner – both aesthetically and financially

3 months Ministry of Environment Sustainable Development / National Agency for Mineral Resources

NTO and Spa Owners Association and local authorities

n/a Spring 2008

Tourism Circuits


71



69 R

ef F

4.1

3 Develop tourism circuits

to illustrate the enormity of visit opportunities in major tourism regions

Assist tourism regios define tourism circuits incorporating access gateways, hub towns, excursions, activities and accommodation. Consider theme signposting additionally.

To extend length of stay and expenditure by demonstrating the wealth of attractions in a region.

1 year NTO Local authorities and tourist associations

NTO First circuit complete and in print and on Internet by end 2008

INFORMATION

SERVICES

70 R

ef F

4.6

To collect, coordinate and disseminate information on local events and activities in order to publicise rural tourism

NTO to collate data on festivals and traditional events and publicise them NTA to assist NGOs promote niche products and activities in rural areas.

Advance publicity of local events demonstrates the wealth of tradition activities for visitors and helps spred traffic

On-going NTO Local authorities, local associations and the TIC network

Own resources

Increased list of traditional events and activities on website.

Signage

71 R

ef F

5.2

Introduce a uniform national brown tourism road sign scheme

Establish national criteria for brown tourism road signs (TA assistance) and issue guidelines to local authorities

Tourism signage both facilitates tourist orientation and encourages additional visits. Avoidance of localise styles is desirable.

1 year Ministry of Transport – Romanian National Company of Motorways and National Roads

NTO EU-SF ROP 5.2

Guidelines complete by end 2008

STATISTICS AND

RESEARCH

Market Research


72



72 R

ef F

1.4

Put in place a rolling programme of market research to include both one-off and regular activities

Conduct continual, seasonal, or annual visitor arrival/departure/expenditure and satisfaction surveys

To monitor visitor arrivals/expenditure/ motivation/ attitude and satisfaction from their visit experience within Romania

On-going

NTO/RNIS

Border Police NIRDT

Own resources

First studies in 2008

73 R

ef F

7.3

.2 Conduct

evaluation of trade fair/exhibition attendance

To monitor the costs and benefits of participation in these activities

On-going

NTO

NIRDT

Own resources


74 R

ef F

1.4

Commence a programme of planned market research targeting identified national markets and market segments

To become aware of market trends and opportunities that will inform future marketing and development strategy

On-going

NTO

NIRDT

Own resource


75 R

ef F

7.3

.2 Assessment of the

potential in key target market segments and identification of marketing strategy, positioning and programme of activities to realise this potential.

Study of key primary and opportunity international markets. Particular attention to be paid to the youth tourism market segment.

To provide detailed specification of the market opportunities for Romania’s tourism and how best to exploit these to maximum benefit for the country

3 years – on basis of 3 a year

NTO All private sector associations

Own resources

3 studies completed per year


73



DESTINATION MARKETING

76 R

ef F

7.3

.4 To equip travel industry

personnel in international source markets with sufficient product knowledge and confidence to “sell” Romania to the travelling public

Design and operate a series of familiarisation visits to Romania’s tourist attractions and facilities for groups of personnel from tour operators and travel agents from primary international markets

There is a need to increase awareness of Romania’s tourism product offering among the travel industry personnel of international source markets


NTO and its offices abroad

Private sector associations and individual operators (i.e. transport companies, travel organisers, hotels/ and resorts)

NTO budget and in-kind by private sector

Inclusion of Romania in 10 additional operators' programmes by 2009

77 R

ef F

7.3

.4 To generate positive

media coverage of Romania’s tourist attractions and facilities through editorial features in general interest and special travel and tourism publications, television etc.

Stimulate, support and facilitate media visits to Romania

Feature rural and ecotourism elements prominently as the most unique and positive images

As part of the image building activities for the country, there needs to be a series of articles and features that come in front of, and influence, the travelling public



Private sector associations and individual operators (i.e. transport companies, travel organisers, hotels and resorts)


Tripling of editorial coverage 2008 over 2007


74



77a

Ref F

4.6

To increase tourism to rural areas by agritourists, ecotourists and special interest groups

NTO to mount publicity campaigns with organisers and associations for rural activities, targeting special interest groups.

Special interest product suppliers need extra support identifying and reaching their market segments



Rural tourism and special interest operators


Doubling of partner operators' business by end 2009

ENVIRONMENT

78 R

ef F

8.1

To remove unsightly and unhealthy waste

Introduce a national 'Keep Romania Clean' campaign

To improve the image of Romania

1 year Ministry of Environment and Sustainable Development

County and local authorities

Own resources

Campaign launched by end 2008.

INVESTMENT POLICY

Skills Development

79 R

ef F

6.3

Skills development for new NTO investment advisory staff

Course or short courses for 8 new investment advisory staff

To introduce tourism market and development appreciation and skills development for investment advice

8 x 5 days

NTO UNDP ESF - HRDOP

All staff trained by mid 2008


75

PRIORITY - MEDIUM TERM




80 R

ef F

3.3

.10

Integrate tourism awareness in primary and secondary school curriculum

Organise a series of pilot seminars for primary school teachers on integrating hospitality and tourism awareness in school curricula (TA Expert + Mobile Trainers)

Develop and distribute teachers manuals for primary and secondary schools (TA Expert + Mobile Trainers)

Develop and distribute hospitality and tourism industry career opportunities brochures for pupils (TA Expert)

Launch “Follow the right steps towards a career in hospitality and tourism” programme (TA Expert)

Public hospitality and tourism awareness should start as early as possible, at primary school.

To provide information about job and career opportunities at all secondary schools.

3 months NTO + HRD TA


ESF - HRDOP

School curricula adapted


76



81 R

ef 3.3

.11

Develop public tourism awareness

Develop and implement a number of public tourism awareness campaigns (TA Expert)

It is important for the public to understand hospitality and tourism and appreciate the importance and benefits for the country and its economy.

2 years NTO/HRD

or MHTF

+TA

Government County and City Councils

ESF - HRDOP

First public campaign run by end 2008

HRD Organisation and Coordination

82 R

ef 3.6

.2

Introduce a Hospitality Training Levy

Introduce a Hospitality Training Levy by 2010

European Structural Funds are useful to catch up, but are not sustainable.

A Hospitality Training Levy Fund ensures sustainable funding of training efforts.

- MIMMC-

TPL, NTO or indepen-dent Trust Fund

Private sector associations

Own resources

Legislation by mid 2009

Spa resorts

83 R

ef F

4.5

Provide professional service levels in spa resorts

Develop vocational training courses for spa treatment staff featuring nursing, guest relations, beauty treatments and wellness techniques

Ugrade current staff skills and develop new staff to welcome guests rather than "patients"

5 years Spa owners and operators

NTO HRD Dept

ESF - HRDOP

First courses by end 2008

PRODUCT


77



ENHANCEMENT Museums and

Heritage Attractions

84 R

ef F

4.8

.1 To develop museum

and heritage attractions to provide best practice visitor interpretation and welcome facilities

Introduce innovative presentation techniques

Provide catering facilities where applicable

Expand retail operations

Heritage attraction and museum visitors are seeking a fuller experience than a purely visit. A warmer welcome, better interpretation and facilities increases visitor appeal and generates more visitors and income.

3 years Museum, gallery and heritage attraction directors

Ministry of Culture and Religious Affairs, County Councils, NTO


5 museums renovated by end 2009. 10 more by end 2013.

Spa Resorts

85 R

ef F

4.5

Targeted marketing of spa resorts in foreign markets

Development of international marketing campaign to spa users and intermediaries for "export ready" spa resorts – including collateral materials, media visits, romaniatourism website feature, etc.

Based on researched product needs and market segments launch the Romanian spa resort product range in appropriate markets

3 years NTO Spa Owners Association

EU-SF ROP 5.3

First campaign by end 2008

86 R

ef F

4.5

Upgrade accommodation, treatment facilities and resorts to meet market needs

Upgrade hotels, modernise treatment facilities, introduce new wellness and beauty facilities

Match product offer to identified market needs

5 years Spa owners and operators

Spa resort Primars

Own resources

20 major projects by 2013


78



87 R

ef F

4.5

Ugrade resort facilities and attractions

Upgrade resort infrastructure in public area, provide entertainment and activities for visitors and inform visitors of attractions of region around the resort

Broaden the appeal of the destination beyond specific spa treatments so as to attract a wider range of visitors

5 years Primars of Spa resorts

Spa owners and operators

EU-SF ROP 5.2

10 funding requests by 2010

Winter Sports

88 R

ef 4.9

.3 Improve utilisation of

winter sports facilities in traditional low season

Stagger February school holidays over two or more weeks

Create an opportunity for Winter sports resorts to attract new clients and imprive facility utilisation

1 year Ministry of Education

NTO n/a Staggered holidays by 2009

INFORMATION

SERVICES

Signage

89 R

ef F

5.2

Devolve implementation of signage system to county and local levels

Develop plans and requirements for brown tourism signs for all roads together with costs

Local authorities are best placed to identify local needs and develop plans based on local knowledge

3 years County Councils

Ministry of Transport – Romanian National Company for Motorways and National Roads

n/a 10 counties by end 2009 All by 2010

90 R

ef F

5.2

Secure majority grant funding for initial installation of signage to "public" locations

Secure funding towards costs of implementation of signage proposals

The initial requirement for signs is large and beyond annual budgets


RDAs & Ministry of Transport

EU-SF ROP 5.2

30 requests made by end 2010


79



91 R

ef F

5.2

Secure private sector funding for signage to commercial tourism products and services

Disseminate criteria and application materials to private sector tourism operators

Reduction in "fly" posting of signs to private tourism businesses and reduction in signage costs to public


Private sector operators

Private sector

System operating by 2012

STATISTICS AND

RESEARCH

Market research

92 R

ef F

7.3

.2 Put in place a rolling

programme of market research to include both one-off and regular activities

Undertake ad-hoc research activities as particular needs or opportunities arise

To enable NTO to respond to unforeseen changes or opportunities in the marketing environment

On-going

NTO NIRDT

Own Resources


ENVIRONMENT

93 R

ef F

8 Establish a 'Romania

Inflorita' competition Commission a

methodology for the establishment of a competition to encourage tidy, colourful and flower-full towns and villages

Launch the 'Romania Inflorita' competition

Secure sponsorship for its continued operation

Such competitions are proven to decrease litter, increase civic pride and provide an attractive image to the destination

3 years NTA Ministry of Environment and Sustainable Development, County and local authorities

Donors initially. Corporate sponsors thereafter

Study complete by mid 2008. Competition launched for 2009.


80



INVESTMENT POLICY

Investment Forum

94 R

ef F

6.4

Attract domestic and international investment into the Romanian tourism sector

Organise the first National Tourism Investment Fair/Forum in Romania

To bring potential investors to meet with the promoters of project opportunities to assist the development of Romanian tourism

2 days NTO UNDP RDA’s Chambers of Commerce

Own Resources EU-SF ROP 5.3

Forum staged 2009

romania master planul pentru dezvoltarea turismului...

Documents