romÂnia este ÎnapoiatĂ Și pentru cĂ este ortodoxĂ

8/8/2019 ROMÂNIA ESTE ÎNAPOIATĂ ȘI PENTRU CĂ ESTE ORTODOXĂ

http://slidepdf.com/reader/full/romania-este-inapoiata-i-pentru-ca-este-ortodoxa 1/12

1

http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/djuvara-romania-a-ramas-in-urma-si-fiindca-e-

ortodoxa-206469.html

Interviu cu istoricul NEAGU DJUVARA

Djuvara:

"România a rmas în urm i fiindc e ortodox"

19 Noiembrie 2010



2

de SABINA FATI

Istoricul Neagu Djuvara spune c, dac ar avea cu 20 de ani mai puin, ar candida

la preedinia României i i-ar asuma ca principal obiectiv readucerea Basarabiei

între graniele rii. Crede îns c e prea târziu s se mai apuce de politica activ i

observ c printre cauzele rmânerii în urm a României se numr i apartenena

ei la ortodoxie, plus argumente prin care demonstreaz cum i când s-au aezatliderii români Äcu fundul în dou luntrii".

La 11 noiembrie s-au împlinit 92 de ani de la sfâritul Primului Rzboi Mondial,

iar prezictorii au anunat c se apropie al treilea. Credei c exist premise

pentru declanarea unei noi conflagraii mondiale?

N.D.: Nu. Eu sunt autorul unei teze de filosofie a istoriei în care cred în ciclurileistorice, adic sunt de prere c civilizaia occidental, ca toate celelalte civilizaii,

dureaz circa 2.000 de ani. Pân în 1945, cele trei mari puteri care timp de sute de

ani s-au btut s fie hegemonice în Europa au euat: mai întâi Spania i Germania

lui Carol Qvintul, pe urm Frana, de la Ludovic al XIV-lea pân la Napoleon, pe



4

N.D.: Nu, dup mine al treilea rzboi mondial a fost Rzboiul Rece.

i atunci care este cauza haosului?

N.D.: E o nesiguran care se extinde în toat lumea occidental.

Nesigurana dat de criza economic?

N.D.: i de pericolul islamic, dar eu cred c i aceast ameninare va muri, în

favoarea noastr. Arabii, oricât ar fi de agresivi acum pe plan general, nu pot

progresa dac nu adopt civilizaia occidental. Din punct de vedere economic,

social, tehnic ei nu mai inventeaz nimic, doar copiaz ceea ce fac germanii sauamericanii pentru a putea s mai fac un pas înainte. Ei nu sunt creatori.

Sugerai c în viitorul nu prea îndeprtat nu vom mai avea nici o mare putere?

N.D.: Deocamdat.

Pentru cât timp?

N.D.: Câteva sute de ani nu vom avea o nou putere care s-i înlocuiasc pe

americani, iar acetia vor muri încet-încet.

Dup aceea cine va lua locul ocupat de SUA?

N.D.: E de neprevzut, poate Brazilia sau alt ar care n-a mai fost în trecut o

mare putere.

Viitoarea mare putere cum se impune, dac nu în urma unui conflict?

N.D.: O mare putere se nate în general dintr-un amestec, dintr-un contact dintre

dou civilizaii, de pild, un amestec de negru i de alb va fi poate o putere care va



5

domina peste 500 de ani. Noi, europenii, ca i americanii, suntem deja foarte

corcii, în Frana, înc de acum 10 ani, 45 la sut din copiii de coal proveneau din

familii de emigrani. Peste 50 de ani în Europa ar putea fi majoritari oameni cu

rdcini extra-europene: nord-africani, tamuli, negri, chinezi.

România ar putea intra în aceeai logic?

N.D.: Noi avem 10 la sut populaie igneasc, suntem invadai de turci i chinezi,

iar peste 100 de ani România nu va mai fi româneasc.

De ce?

N.D.: Fiindc nu facem copii. În România, ca i în toat Europa, familiile fac doar

un copil. O populaie rmâne stabil doar dac fiecare familie face minimum doi

copii i-un sfert.

Deci cum va fi România peste 100 de ani din punct de vedere demografic?

N.D.: Jumtate vor fi români, jumtate un amestec de igani, chinezi, turci etc. Niciîn Rusia nu se mai fac destui copii. Principiul vaselor comunicante funcioneaz i

în istorie; acolo unde se face un gol se umple din alt parte. Noi golim Europa de

indo-europeni i îi înlocuim cu negri i chinezi.

Nu e neaprat ru.

N.D.: Da, e bine pentru peste 1.000 de ani, când se va nate civilizaia urmtoare.

Deocamdat, e catastrofal.



6

La Summitul NATO de la Lisabona din 20 noiembrie Rusia va fi invitat s fac

parte din scutul antirachet al Aliailor. Occidentul poate avea încredere în

Rusia?

N.D.: Cred c da, fiindc i ruii se schimb. Uitai-v la televizor cum arat

oponenii lui Putin i ai regimului de la Kremlin: ei sunt la vedere i arat de parc

ar fi americani sau nemi. Rusul e un european. Ruilor nu le mai trece prin cap s

fac un rzboi, ei se ocup doar cu antaje. Rusia nu se mai afl pe lista marilor

puteri.

Î n cazul acesta i România ar trebui s caute prietenia Rusiei?

N.D.: România trebuie s se team de Rusia, fiindc de sute de ani are poft s

mute din toi vecinii.Occidentalii nu tiu c Rusia pân la Petru cel Mare nici nu

ajungea la Marea Neagr, iar la Nistru a ajuns abia la 1792, deci noi n-am prea fost

vecini cu Rusia.

Credei c în viitor Basarabia se va putea întoarce la România? Cum ar trebui s

arate peisajul european pentru ca aceast revenire s aib loc?

N.D.: Nu depinde de Europa, de frica Rusiei, Europa nu va admite nici un gest în

acest sens, dar eu cred c România trebuie s fie mai curajoas i s aib un discurs

public clar adresat basarabenilor: ÄNoi v primim oricând vrei s venii". La un

moment dat poate se va crea o mas critic i o majoritate ar vota un referendum

de reunire.

Nu credei c în aceast arhitectur conteaz, în afara UE, Ucraina i Rusia?

N.D.: Cu Ucraina ar trebui s fim prieteni buni, astfel încât s ne susin în planul

reunirii cu Republica Moldova



7

Deci s cedm în cazul diferendurilor pe care le mai avem cu Ucraina.

N.D.: Da. România face treab bun i cu ceteniile pe care le d basarabenilor,

dar trebuie s ajung s guverneze Republica Moldova. Ce-i drept, am guvernat-o

destul de prost când am avut-o, din 1918 pân în 1940, fiindc am considerat-o ca

un fel de Siberie a României. Dup aceea publicitatea comunist a folosit istoria

celor 20 de ani spunând c românii n-au investit acolo, au trimis funcionari corupi

etc. Oricum, e ilogic ca Basarabia s nu se uneasc cu România, cum s-a întâmplat

cu cele dou Germanii. Eu, dac a fi fost destul de tânr s pot fi preedintele

României, a juca 100 la sut cartea Basarabiei.

Ce-ai fi fcut?

N.D.: A fi fcut în aa fel încât s organizez un referendum de succes în

Republica Moldova.

Suntei membru PNL, liderii liberali se întâlnesc cu dvs.,v cer sfatul?

N.D.: Nu. Eu, de când cu alegerea lui Crin Antonescu de a merge bra la bra cu

Mircea Geoan i cu PSD, m-am retras pe tu. Nu-mi dau demisia din partid.

Cum ar trebui s fie un lider liberal pentru a reda credibilitatea partidului?

N.D.: În orice caz s nu fie în cârdie cu liderii PSD, indiferent c e Geoan sau

micul Titulescu, fiindc în spatele lor sunt umbrele lui Iliescu, Hrebenciuc,

Cozmânc. PNL se spurc alturi de un partid care are pe contiin crimele de larevoluie.

România pare s fie mereu într-o tranziie incert, o ar aflat mereu în

întârziere. Ce-i lipsete pentru a recupera întârzierea?



8

N.D.: Istoria ne-a fost foarte vitreg: invaziile barbare s-au încheiat în Occident în

jurul anului 900; în Orient, cruia îi aparinem, ele se termin la 1200. Când treci

de la o generaie la alta e nevoie de 150 de ani de adaptare, de incubare. Doar la

rui exist o dat clar a trecerii de la civilizaia bizantin la cea occidental: 1ianuarie 1700, când Petru cel Mare d decretul prin care toi boierii sunt obligai

s-i taie barba i s se îmbrace dup moda european. Tot atunci se modernizeaz

armata i, încet-încet, civilizaia occidental ptrunde în Orient. România a mers

mai repede, dar în acest caz nu avem date concrete, schimbarea începe îns dup

1800: în Transilvania modernizarea se face prin Biserica greco-catolic, iar în prin-

cipate prin colile domneti ale fanarioilor. Dintre rile ortodoxe am recuperat

cel mai repede.

Totui, oricât de repede am merge, continum s fim în urma Ungariei, Poloniei,

Cehiei?

N.D.: Ne-au oprit din cursa apropierii de Occident cei 50 de ani de comunism.

i Polonia, i Cehia, i Ungaria au fost blocate de comunism, dar i-au revenit

mai repede. Pe noi ce ne-a oprit?

N.D.: Ele Änu e ortodoxe".

Ortodoxia ne ine pe loc?

N.D.: Precis.

Se poate vorbi în România despre un tipar al liderilor politici?

N.D.: Da, în orice caz din punct de vedere politic suntem în stare s dm oameni

foarte capabili. Gândii-v la familia Brtienilor: o familie care timp de 100 de ani,



9

de la 1848 pân la 1948, d ase minitri, patru premieri, plus cei mori în

închisori. Eu nu-i iubesc, dar sunt admirabili.

F acei o analiz genetic?

N.D.: Nu, e un exerciiu istoric. De la Basarab întemeietorul pân la Mircea cel

Btrân, conductorii notri au fost dintr-o bucat. Dup aceea, de la fiul su

ilegitim Radu Prasnaglava (prasnaglava înseamn prostul satului, nume dat

probabil de boierii care ar fi vrut s continue lupta cu turcii), liderii notri au stat cu

fundul în dou luntri. Politica României a fost dus de domnitori care se schimbau

mereu, dar în acelai timp cu putere egal, i de gaca marilor boieri, ce erau câtevazeci de familii, care au acaparat tot mai multe pmânturi, inclusiv prin cstorii

între ei. Boierii erau de dou feluri: unii care mizau pe ajutorul cretin, Ungaria,

Austria, în lupta cu turcii, i ceilali care erau mai cumini i care ziceau: puterile

cretine nu ne ajut cu adevrat, sau când ne ajut vor s ne mnânce, pe când

otomanul îi ine cuvântul, nu vine cu moschei, ne las boieriile noastre, ne las

biserica noastr. Aceast parte era majoritar. Clasa politic româneasc a cptat

deci un fel de atavism de a fi mereu cu fundul în dou luntri.

Acesta e tiparul liderului român?

N.D.: Da, a rmas pân astzi. Clasa noastr politic se poart de parc ar fi

descendent din marii boieri.

Î n acest moment, România nu mai are nici un obiectiv naional, a intrat în

NATO i în UE i se poart ca un pensionar fr perspective. Care ar putea fi

urmtoarea int?



10

N.D.: Dac a fi avut cu 20 de ani mai puin, a fi candidat la preedinia rii i

primul meu obiectiv ar fi fost recuperarea Basarabiei. Aceasta ar trebui s fie

principala int a României, apoi s reuim s ne impunem în UE.

CV: Neagu Djuvara (94 de ani)

1937 - liceniat în Litere la Sorbona;

1940 - doctor în Drept la Sorbona;

1941 - elev-ofier de rezerv în campania din Basarabia, rnit la Odesa;

1944, 23 august - este trimis curier diplomatic la Stockholm;

1947-1961 - secretar general al ÄComitetului de Asisten a Refugiailor Români",

la Paris; colaborator la Radio Europa Liber;

1961-1984 - consilier diplomatic i juridic al Ministerului Francez al Afacerilor Strine în Republica Niger;

1972, mai - doctorat de stat (docen) la Sorbona, cu o tez de filosofie a istoriei;

1975 - public ÄCivilisations et lois historiques. Essai d'étude comparée de

civilisations", Mouton, Paris - Haga (carte premiat de Academia Francez);

1989 - ÄLe Pays Roumain entre Orient et Occident: les Principautés danubiennes

au début du XIXe siècle", Publications Orientalistes de

France, Ed. Humanitas;

1999 - ÄO scurt istorie a românilor povestit celor tineri", Ed. Humanitas;



11

1999 - ÄCivilizaii i tipare istorice: un studiu comparat al civilizaiilor", Ed.

Humanitas;

2001 - ÄCum s-a nscut poporul român", Ed. Humanitas;

2001 - ÄMircea cel Btrân i luptele cu turcii", Ed. Humanitas;

2003 - ÄDe la Vlad epe la Dracula vampirul", Ed. Humanitas;

2004 - ÄScrisorile sptarului Nicolae Milescu", roman, Ed. Humanitas;

2004 - ÄExist istorie adevrat?", Ed. Humanitas;

2005 - ÄAmintiri din pribegie", Ed. Humanitas;

2007 - ÄThocomerius - Negru Vod. Un voievod cuman la începuturile rii

Româneti", Ed. Humanitas;

2008 - ÄRzboiul de 77 de ani i premisele hegemoniei americane", Humanitas;

2009 - ÄAmintiri i poveti mai deocheate", Humanitas

2010 - ÄCe-au fost boierii mari în ara Româneasc? Saga Grditenilor",

Humanitas.

"Clasa politic româneasc a cptat un fel de atavism de a fi mereu cu fundul în

dou luntri."



12

"Dac a fi avut cu 20 de ani mai puin a fi candidat la preedinia rii i primul

meu obiectiv ar fi fost recuperarea Basarabiei. Aceasta ar trebui s fie principala

int a României, apoi s reuim s ne impunem în UE."

romÂnia este ÎnapoiatĂ Și pentru cĂ este ortodoxĂ

Documents