romania eroica 1 - 2021 - cultul eroilor...5 dinastia celor aleşi 7 21 52 concursul “premiile...

of 68 /68
24 DOSAR România Eroică Mari familii militare Dinastia celor aleşi 5 7 21 52 Concursul “Premiile Cultul Eroilor”, ediţia a VIII-a Nobleţea eroilor. Tudor Greceanu Amintirile mele din război Revista Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” Fondată în 1920 sub numele “Cultul Eroilor Noștri“ Anul XXIV Nr. 1 (62) - 2021 - Serie nouă

Author: others

Post on 15-Aug-2021

4 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

romania eroica 1 - 2021.inddDinastia celor alei5
Nobleea eroilor. Tudor Greceanu
Amintirile mele din rzboi
Revista Asociaiei Naionale Cultul Eroilor “Regina Maria” • Fondat în 1920 sub numele “Cultul Eroilor Notri“ • Anul XXIV • Nr. 1 (62) - 2021 - Serie nou
Apelul Asociaiei Naionale Cultul Eroilor „Regina Maria”
Biroul Executiv Central mulumete tuturor persoanelor care doresc s sprijine financiar activitile de cinstire a memoriei eroilor notri.
Susinerea financiar const în depunerea a cel puin 100 de lei la sediul asociaiei noastre (Bulevardul Ion Mihalache nr. 124-126, Sector 1, Bucureti, Cod potal: 011203), pe baz de chitanier sau mandat potal) sau în Contul Asociaiei Naionale Cultul Eroilor “Regina Maria”:
RO45RNCB0082004534620001, BCR, Sucursala UNIREA, Bucureti Toi cei care vor rspunde apelului nostru vor primi câte un exemplar gratuit din fiecare numr al revistei
“România eroic”, iar la sfâritul anului conducerea Asociaiei Naionale Cultul Eroilor “Regina Maria” va acorda fiecrui susintor o Diplom de Excelen.
În anul 2021 au rspuns apelului nostru: 1. Opritsa Dragalina Popa, Elk Grove, SUA 2. Dr. Cornel i Nina Dumitriu, New York, SUA 3. Irina Nelson, New York, SUA 4. Dr. Radu Manoliu, Olanda 5. Prof. Jean Cantacuzene, Paris, Frana 6. Gl. mr. (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, Bucureti 7. General dr. Ioan Hurdubaie, Bucureti 8. Gl. bg. (r) Dan Radu erban, Bucureti 9. Col. (r) Satnoianu Anioara, Bucureti 10. Plt. adj. princ. (r) Sanda Nicolae, Bucureti 11. Col. (r) Vasile S. Popa, Bucureti 12. Col. (r) ing. Marin Alniei, Bucureti 13. Col. (r) Constantin Bostan, Bucureti 14. Gl. bg. (r) Alstani Achim, Buzu 15. Col. (r) Constantin Chiper, Ploieti 16. Col. (r) Gheorghe Mateescu, 17. Col. (r) Moise Ghi, Bucureti 18. Georgeta Blan, Brila 19. Col. (r) Stratanov Dumitru, Braov 20. Ing. Nicolae Ursu, Ploieti 21. Nicolae Niescu, Bicoi 22. Col. (r) Ionel Teodorescu, Brila 23. Floarea Dimian, Buzu 24. Ciorobea Florica, Piteti 25. Mooiu Olga, tefneti, Arge 26. Ioana Nichita, Bucureti 27. Diana Cristev, Bucureti 28. Col. (r) Adrian Ronai, Petroani, Hunedoara 29. Cpt. (r) ing. Ile Gheorghe, Vulcan, Hunedoara 30. Col. (r) ing. Fulga Constantin, Petroani, Hunedoara 31. Col. (r) ing. Sanda Virgil, Vulcan, Hunedoara 32. Ing. Pru Emil, Lupeni, Hunedoara 33. Ing. Dicu Constantin, Lupeni, Hunedoara 34. Contraamiral de flotil (r) dr. ing. Constantin Rusu, Bucureti 35. Col. (r) Ion Gociu, Târgu Jiu 36. Col. (r) Dumitru Roman, Bucureti. Mulumim tuturor!
1România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 2021
Coperta I. Colonelul Romulus Magheru (1848-1897). Fotografie din colecia Nicu Iorga.
Coperta II. Donaii pentru Cultul Eroilor. Coperta III. Promovarea carierei militare Coperta IV. Ofierii Regimentului 5 Roiori
“Împratul Nicolae al II-lea”. Fotografie din colecia Nicu Iorga.
Fondat în anul 1920 sub înalta ocrotire a Majestii Sale Regina Maria i a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române PF Miron Cristea.
Serie nou. Anul XXIV. Fondator: Gl. Bg. (r) Petre Stoica.
Rugm pe toi cei care au fotografii ale celor czui pe front sau în prizonierat, în cele dou rzboaie mondiale, s se
adreseze redaciei!
EDITORIAL Din nou despre cinstirea memoriei eroilor – de general maior (rtr.) prof. univ. dr. Visarion Neagoe ........................................3
PUNCTUL DE VEDERE Dinastia celor alei – de general de brigad (rtr.) Grigore Buciu........................................5
EVENIMENT Ediia a VIII-a, 2021, a concursului Premiile Asociaiei Naionale Cultul Eroilor “Regina Maria ................................................................................7
ACTUALITATEA Omagiu lui Eminescu – de Grigore Buciu .........................................................................8 Pe Nistru, la Slobozia Horodite – de cpitan (rtr.) Ioan Ioni .........................................9 La Miroslava, o Cruce a Eroilor unete cerul cu pmântul! – de prof. Lenua-Daniela Corban, col. (r) ing. Ioan Timofte ..................................11 „Buletinul informativ” nr. 16 ...........................................................................................12 S-a încheiat Ediia a VII-a, 2020, a concursului „Premiile Asociaiei Naionale Cultul Eroilor „Regina Maria”! ..............................12
INEDIT Generalul Alexandru Socec, Jurnal (II) – de colonel (rtr.) prof. univ. dr. Petre Otu ..............14 Ileana Cerchez, Amintirile mele din rzboi ......................................................................21
DOSAR “ROMâNIA EROIC”. Mari familii militare – de colonel (rtr.) Dumitru Roman ase frai, ase ofieri cu numele Boteanu .......................................................................26 Urmaii lui Pan Cpitanul ot Budeasa ............................................................................30 Patru generaii de ofieri sub acelai nume: Koslinski ......................................................34 Hatmanul Scheletti din Moldova .....................................................................................42
EROUL DIN FAMILIA MEA Bunicul nostru – de prof. Elena Dinoiu, prof. Florin Dinoiu ................................................45
REMEMORRI Gib Mihescu, “Impresii trite în linia întâi” – de Diana Cristev ........................................47
13 INVITATUL REVISTEI
Noi i Pdurea
24 DOSAR „ROMÂNIA EROIC”
– de comandor (rtr.) dr. ing. Alexandru Dragalina
52 MEMENTO
NOBLEEA EROILOR
România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 20212
Director: General-maior (rtr.) prof. univ. dr. Visarion Neagoe Consiliul tiinific prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. univ. dr. Nichita Adniloaie, colonel (rtr.) prof. univ. dr. Petre Otu, general de brigad (rtr.) Grigore Buciu, colonel dr. Florin perlea.
Redacia Redactor-ef: col. (rtr.) Dumitru Roman; Redactor-ef adjunct: col. (rtr.) Constantin Chiper; Redactori colaboratori: Valeria Blescu, Col. (rtr.) dr. Alexandru Oca, Carla Du, Teodora Manole, dr. Luminia Giurgiu.
Art director: Sorin Angheloiu Fotoreporteri: plutonier adjutant Adrian Robu
Adresa redaciei: Bulevardul Ion Mihalache nr. 124-126, Sector 1, Bucureti, Cod potal: 011203 Tel./fax: 021.2241802
E-mail: [email protected] Site: www.cultuleroilor.ro Cont Bancar: RO45RNCB0082004534620001 BCR, Sucursala Unirea, Bucureti Cod Fiscal: 4505235
Tipar: Tipografia EVEREST
I.S.S.N 1453-9659
Copyright: este autorizat orice reproducere fr a se percepe taxe suplimentare, indicând sursa (revista România Eroic), cu excepia textelor i fotografiilor a cror provenien este specificat expres.
Acest numr a aprut în 1500 de exemplare.
Condiii de colaborare: cititorii din ar i din strintate pot trimite pe adresa redaciei texte i fotografii care se încadreaz în tematica revistei. Manuscrisele nu se înapoiaz.
România Eroicã
În atenia colaboratorilor România Eroic primete pentru publicare articole, evocri,
portrete, note, documente, recenzii, tiri despre activitatea filialelor ANCERM, fotografii inedite. Materialele propuse redaciei vor fi prezentate pe suport electronic (CD, dischet), însoite de fotografiile originale sau scanate în format JPEG, cu o rezoluie de cel puin 300 dpi. În cazuri speciale, vor fi acceptate i texte dactilografiate. Fotografiile vor fi însoite de explicaii corespunztoare i de numele autorului lor (acolo unde este cazul).
De la caz la caz, redacia poate accepta preluarea unor articole aprute în alte publicaii, dac prezint un interes deosebit pentru tematica României Eroice; în aceast situaie, persoana care propune articolul respectiv are obligaia s obin acordul publicaiei în care a aprut.
Redacia îi rezerv dreptul de a publica materialele în funcie de necesiti i, desigur, de a nu le reine pe acelea care nu se înscriu în tematica revistei. De asemenea, îi rezerv dreptul de a face, pe textele acceptate pentru tipar, îndreptrile socotite necesare, atât în ceea ce privete forma cât i coninutul, firete dup consultarea sau avizarea autorilor. n
Locotenentul-erou Iuliu Roca – de general de brigad Dumitru Blu .................................. 48 Bâzu i Bibi – de locotenent-colonel (rez.) Dan Nicolau ............................................................ 50
POST SCRIPTUM Moartea în timp de pace i în timp de rzboi – de Dumitru Roman ........................................ 54
MEMENTO Ediie anastatic. Oraul Mreti, decorat cu “Croix de Guerre 1914-1918” .......................... 54 Însemnri. Erou i ceretor – de Dumitru Roman .................................................................. 57 VITRINA CU CRI - de general de brigad (rtr.) Grigore Buciu ............................................. 58 CARUSELUL PRESEI - de colonel (rtr.) Dumitru Roman ........................................................ 62
MERIDIANE Cultul Eroilor la alte popoare .................................................................................................. 63
IN MEMORIAM tefan Alexandrescu ............................................................................................................... 64 În cutarea celor dragi............................................................................................................ 64
3România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 2021
EDITORIAL
Din nou despre cinstirea memoriei eroilor
Pe adresa asociaiei sau a redaciei revistei România eroic sosesc permanent scrisori semnate de urmai ai unor eroi dai disprui pe câmpurile de lupt ale celor dou rzboaie mondiale ori ale altor conflicte la care România a luat parte de-a lungul anilor. Cele mai multe întrebri se refer la locul i data morii, dar mai ales la locul unde îi doarme somnul de veci eroul familiei respective.
Interesant este c, în aproape 99 la sut din cazuri, scrisorile respective au fost adresate mai întâi autoritilor publice, respectiv instituiilor statului, care, potrivit legii, ar trebui s dein documente i informaii despre cei în cauz, adic data i locul decesului sau dispariiei, împrejurrile, unitatea militar din care a fcut parte etc. i mai interesant, uneori inexplicabil, este c cei obligai prin lege s gestioneze aceste date nu le pun la dispoziia celor îndreptii, cel mai adesea comunicându-le c nu dein informaii despre cazul în spe.
Departe de noi gândul de a-i acuza ori de a-i suspecta pe funcionarii din administraia public de comoditate sau chiar de rea-credin în exercitarea atribuiilor. În fond, autorii scrisorilor nu doresc altceva decât s afle adevrul despre soarta bunicilor, prinilor, frailor, unchilor lor, care i-au dat viaa pentru ar, despre faptele i sacrificiile lor. Orice familie vrea s-i pomeneasc înaintaii i potrivit obiceiului strbun s aprind o lumânare la mormântul celui czut.
Noi, cei care slujim în mod voluntar Cultul Eroilor, înelegem dificultile cu care se confrunt, de exemplu, colegii care îi desfoar activitatea în cadrul Oficiului Naional pentru Cultul Eroilor, unde, uneori, lipsa informaiilor, volumul de munc ori presiunea evenimentelor fac ca rspunsurile la asemenea întrebri s fie uneori dificile i s le depeasc posibilitile.
Aa ne explicm numrul relativ mare de scrisori care, dup ce au epuizat lista tuturor posibililor adresani, au ca destinatar asociaia noastr, respectiv redacia revistei România eroic. Este i cazul scrisorii primite recent de la doamna Bana(Croitoru) Ionela, fiica lui Croitoru Gheorghe i Croitoru Stana din Roiori de Vede, judeul Teleorman, în care se spune: “…V scriu urmtoarele rânduri ca un ultim bastion al speranei c în cadrul Asociaiei Naionale Cultul Eroilor “Regina Maria” voi gsi suportul necesar spre a îndrepta o nedreptate fcut memoriei soldatului Eftimie Croitoru, bunicul meu, czut la datorie în al Doilea Rzboi Mondial, în localitatea Tiszalök, în Ungaria, aprând cu preul vieii sale un pod de vase peste râul Tisa…”
Doamna Ionela Bana evoc fapta de eroism a pontonierului caporal Eftimie Z. Croitoru, amintind de onorurile cu care a fost cinstit jertfa sa, inclusiv prin construirea unor monumente. Astfel, în cazarma Regimentului de Pontonieri din Turnu Mgurele a fost ridicat în anul 1970 un obelisc din marmur, iar doi ani mai târziu a fost dezvelit bustul de marmur al eroului Eftimie Croitoru, oper a sculptorului Marius
România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 20214
EDITORIAL Butunoiu. Cam în aceeai perioad, o strad din Bucureti, sectorul 6 (aflat la nord de Bulevardul Iuliu Maniu), a primit numele acestui osta czut pe câmpul de lupt.
Toate aceste însemne comemorative au fost de bun seam îndreptite i aprobate în baza unor documente i mrturii care consfinesc faptul c soldatul Eftimie Croitoru a salvat cu preul vieii sale podul de pontoane de peste Tisa, pe care înaintau trupele române i sovietice în ofensiva lor împotriva armatelor germane i ungare.
i atunci, ce mai vrea nepoata eroului Eftimie Croitoru? Ceea ce solicit dânsa este, în primul rând, o chestiune de atitudine civic, de bun sim i de respect fa de operele comemorative de rzboi. A spune c aceast scrisoare expediat din Roiori de Vede se refer la o stare de fapt general, tipic perioadei de “tranziie” de dup 1989, când numeroase uniti militare au fost desfiinate, iar cazrmile lor au fost abandonate i cuprinse de paragin, în paza câinilor vagabonzi… Operele comemorative de rzboi existente în aceste cazrmi au avut, multe dintre ele, o soart asemntoare. Din cazarma pontonierilor de la Turnu Mgurele a fost recuperat doar bustul de marmur al lui Eftimie Croitoru, care avea s fie instalat mai târziu în cazarma genitilor din Brila. Un caz fericit: bustul a ajuns chiar în cazarma în care Eftimie Croitoru a fost încorporat în anul 1936. Numai c nici în Turnu Mgurele, nici în Sfineti, localitatea natal a eroului, aflat la vreo 60 km de ora, nu se mai gsete niciun însemn comemorativ care s aminteasc de Eftimie Croitoru. Este mai mult ca sigur c, în câiva ani, numele su va fi dat cu totul uitrii… Iat de ce doamna Ionela Bana propune ca în comuna Sfineti s fie ridicat un bust al eroului, iar coala general i o strad din localitate s-i poarte numele. Toate demersurile sale în acest sens au rmas fr rspuns sau cu vagi promisiuni din partea autoritilor.
În aceste condiii, am luat legtura cu camarazii i bunii notri prieteni de la Asociaia Cadrelor Militare în Rezerv i în Retragere din Arma Geniu “General Constantin N. Hârjeu” – care ne-au informat c au analizat situaia i propunerile nepoatei eroului Eftimie Croitoru i vor începe demersurile pentru realizarea unui bust în localitatea natal a acestuia sau mcar pentru transferul în Sfineti a obeliscului rmas în paragin în cazarma din Turnu Mgurele. De asemenea, genitii din Batalionul 96 din Bucureti, în cazarma cruia exista mulajul bustului realizat de ctre sculptorul Butunoiu, i-au exprimat dorina de a dona acest mulaj primriei din comuna natal a eroului în vederea instalrii acestuia în coala din localitate, aducând într- un fel eroul acas.
Totodat, asociaia noastr a contactat primria comunei teleormnene, avansând propunerea ca coala general i o strad s primeasc numele lui Eftimie Croitoru.
Sperm ca toate acestea s se împlineasc! În fond, este datoria noastr, a tuturor românilor, s ne respectm eroii i s le preamrim faptele i
jertfa. Este singura noastr Recunotin fa de cei care au czut pe câmpurile de lupt! n
5România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 2021
PUNCTUL DE VEDERE
Exist în istoria noastr oameni cu o personalitate puternic i o conduit etic de excepie, care au fcut ceva deosebit pentru ara lor. Ei au avut o motivare luntric atât de puternic i atât de profund încât a depit înelesul cuprins în termenul de patriotism, un cuvânt aproape îngheat, dup ce, timp de treizeci de ani, ne-am strduit s-l golim de orice coninut.
Aceti oameni formeaz o familie a lor, înrudii între ei nu prin sânge, ci prin spirit, alei de destin s fac ceva firesc, aproape obinuit, dar care a însemnat mult pentru mersul înainte al acestui neam. i unde puteau s se aleag ei cel mai bine decât în perioadele de mare criz, de mare cumpn pentru aceast ar, ar de care te i miri cum a putut rzbi prin atâta mizerie în care a fost înglodat mereu.
Dac Basarabii au format o dinastie sui-generis, din care se alegeau domnii rii Româneti – i indirect, la început, i cei ai Moldovei – de ctre sfaturile marilor boieri ai rii, militarii de excepie din cele trei rzboaie care au marcat România modern (Rzboiul de Independen, Marele Rzboi, Al Doilea Rzboi Mondial) au fost alei doar de soart ca model pentru viitorime i apoi, muli dintre ei, scpai din braele memoriei, din motivele cele mai meschine.
A începe cu cel mai de jos din ierarhia militar – sergentul Constantin urcanu, intrat în circuitul literar prin poezia lui Vasile Alecsandri, „Pene Curcanul”, în care a servit ca inspiraie pentru poetul de la Mirceti. i acolo a rmas, scufundându-se în aceast generalizare poetic i firete pierzându-i identitatea proprie. El a luptat în Bulgaria, în Rzboiul de Independen, la Grivia 1 i Grivia 2, la Plevna, sub drapelul Regimentului 13 Dorobani, decorat cu Ordinul Steaua României. Rnit grav în rzboi, a defilat în final pe sub prima variant a Arcului de Triumf, la încheierea rzboiului.
Ce a fost dup aceea doar istoria ne mai spune. În al doilea rzboi balcanic a plecat voluntar pe front în Regimentul 7 Racova nr. 25 Vaslui. Nu era mobilizabil, avea 59 de ani.
A venit Marele Rzboi! Btrânul soldat (62 de ani) a fost „însumat voluntar, potrivit Înaltului Decret nr. 2784, Ordinul nr. 1, din 15 august 1916, în aceeai unitate în care luptase mai înainte, Regimentul 7 Racova nr. 25 Vaslui. A luptat la Oituz, scriind pe trectoare, cu camarazii si, „Pe aici nu se trece!”. Apoi a luptat în Dealul Muncelului, acolo unde în 1917 avea s cad Ecaterina Teodoroiu.
În defileul Oituzului toi ofierii din compania sa czuser în lupt. Sergentul a preluat comanda i a condus compania ca un ofier exersat. A fost decorat cu „Virtutea Militar” clasa I de rzboi. La 63 de ani a fost avansat plutonier i i s-a dat în grij drapelul unitii. El era port- drapelul. A fost demobilizat dup Pacea de la Bucureti, remobilizat ca voluntar în noiembrie 1918 i a plecat la lupt în Bucovina. La 66 de ani era avansat plutonier-major. Într-o imagine cu parada militar organizat în grab la întoarcerea familiei regale la Bucureti, apare i Constantin urcanu în straie rneti, în rândul lupttorilor.
Acest om este prototipul sublimat al ranului român prezent în toate rzboaiele, aa cum Ecaterina Teodoroiu este imaginea sacralizat prin jertf a fiicei de rani, care ridic femeia român din condiia ei tradiional.
Generalul Ioan Dragalina era o legend printre soldaii si. A fcut din Grupul de la Cerna
General de brigad (rtr) Grigore BUCIU
Dinastia celor alei
Marele Premiu “Comandor Virgil Alexandru Dragalina”
“REGINA MARIA” al Asociaiei Naionale Cultul Eroilor
Premiul “Sublocotenent Ioan R. Marinescu” al Asociaiei Naionale Cultul Eroilor
“REGINA MARIA”
Premiul “Cpitan Alexandru Manoliu”
Condiii de premiere: 1. Sunt considerate eligibile pentru a fi premiate lucrrile de autor (colectiv) în limba român editate în anul 2021. 2. În evaluarea volumelor propuse pentru concurs, membrii juriului vor ine seama de urmtoarele criterii: valoarea
tiinific; noutatea temei; originalitatea coninutului, analizei i interpretrii datelor de arhiv; stilul de redactare; aparatul critic; prezentarea grafic.
3. Nu vor fi luate în consideraie lucrrile reeditate sau cele de ficiune. 4. Volumele câtigtoare vor fi stabilite de un juriu a crui componen va fi aprobat prin decizia Biroului Executiv
Central al Asociaiei Naionale Cultul Eroilor “Regina Maria”. 5. În cazul în care vor fi mai multe lucrri cu acelai numr de puncte, departajarea se va face în funcie de punctajul
obinut la criteriul valoare tiinific. 6. Lucrrile (cel puin cinci exemplare) propuse pentru concurs se trimit prin pot sau curier, în plic închis, cu meniunea
Premiile ANCERM, pe adresa: Asociaia Naional Cultul Eroilor “Regina Maria”, Bd. Ion Mihalache nr. 124-126, Sector 1, Bucureti, Cod potal: 011203.
7. Termenul limit de depunere a lucrrilor (crilor): 31 decembrie 2021. Biroul Executiv Central
al Asociaiei Naionale Cultul Eroilor “Regina Maria”
una dintre cele mai eficiente uniti de lupt din prima parte a rzboiului. Ajuns comandant al Gruprii de fore însrcinate s apere Defileul Jiului i trectorile din muni, cade rnit grav aproape de Lainci, pe 12 octombrie 1916. Le-a spus celor de lâng el „nu am tunuri s v dau, aprai hotarul cu ce putei!” Se spune c a întâlnit-o pe Ecaterina Teodoroiu în defileu, ducea medicamente la trup, slab i rebegit de frig. I-a dat mantaua sa de general s se îmbrace. Când a murit, dou sptmâni mai târziu, la Bucureti, i-a cerut fiului care era lâng pat (ofier i el) s-l întoarc dac poate cu faa spre Banatul su natal, atât de drag, i s le spun celor de acolo c pleac cu gândul la ei.
David Praporgescu e primul general care a czut pe front, pe înlimea Coi, din Munii Coziei, în timp ce îi inspecta trupele. I-a îndemnat pe cei pe care îi prsea s nu se descurajeze c a noastr va fi victoria. A fost victoria noastr, în final, dar cu câte sacrificii, cu câte greuti uriae ce au trebuit depite cu inteligen, credin, rbdare i mult insisten.
Generalul Ernest Broteanu este simbolul eliberrii Basarabiei de trupele ruseti rebele i bolevizate, care prsiser frontul de dincoace de Prut i fceau ravagii în tânrul stat abia ieit din încletarea arist.
El a eliberat Chiinul i a asigurat Sfatul rii c a venit s apere depozitele româneti destinate frontului româno-rus, s apere avutul i linitea cetenilor, s împing insurgenii rui peste Nistru, s mearg la ei acas s fac revoluia acolo. i a reuit aceast misiune, eliberând Tighina i împrejurimile de teroare, crim i jaf. S nu ne imaginm c toat populaia era de acord cu prezena militar româneasc acolo i cu ideea de unire cu Regatul României.
Ernest Broteanu le-a garantat moldovenilor, liderilor de la Chiinu, libertatea de alegere în politica lor statal, a organizat pentru prima dat la Chiinu aniversarea Unirii Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza, cu slujb la catedral, adunare solemn a Sfatului rii, defilare, serbri populare. La recepia oferit de el, seara, fruntaii rii i intelectualii de seam au exprimat clar intenia de unire cu ara.
Generalul s-a întors cu trupa din Basarabia, dup unirea ei cu România, ca efect al demobilizrii survenite dup Pacea de la Bucureti.
În continuare, misiunea de paz a graniei României, de la rsrit, mai sus de Nistru, în zona Soroca, i-a revenit generalului Stan Poeta. Acest ofier de excepie a luptat în Dobrogea, fiind mereu în fruntea trupei, clare ori pe jos, încurajându-i pe lupttori. Primele zile ale rzboiului au fost cumplite. Moartea venea de pretutindeni. Înspimântai, soldaii rani erau tentai s fug din linia întâi, s dezerteze în mas din faa forelor ucigtoare. Stan Poeta i-a oprit apelând la o metod psihologic, a arborat drapelul de lupt al regimentului, pe care ranii juraser s-l apere cu preul vieii i a pus fanfara s cânte „Deteapt-te, române!”
Rolul lui în Basarabia era s apere grania de infiltrrile de peste Nistru, s anihileze gruprile bolevice din zon care cuprinseser multe sate, i nu toate ruseti, s-i ajute pe rani, s le fereasc avutul de jafuri, s-i apere de crime, s-i informeze despre reforma agrar pe care regele Ferdinand era gata s-o aplice i despre drepturile universale prin modificarea Constituiei. Totul prea linitit. Oamenii preau a fi intrat într-o normalitate binecuvântat. Dar în contextul unui atac bolevic de peste Nistru, generalul este asasinat i batjocorit de o band de români bolevizai i cu convingeri pro-ruse. Astfel, în ziua de Sf. Ioan Boteztorul, 7 ianuarie 1919, cade la datorie cel de-al treilea general român din Marele Rzboi.
Cine a auzit de cpitanul Nicu Negrici, ofier vâlcean, care a fcut unul dintre cele mai omenoase i îndrznee gesturi, în al doilea rzboi mondial. I-a convins pe camarazii si din statul-major al unitii s scoat din încercuirea de la Cotul Donului pe toi cei care vor s-l urmeze. A reuit s ias din încercuire, conducând o mie de militari (o treime din regiment), i s-i aduc în ar. A continuat s lupte în rzboiul din Vest, dar rnit grav la Oarba de Mure, a fost scos din lupt. Câiva ani mai târziu, Patria Recunosctoare l-a radiat din rândurile armatei, fr pensie i fr drepturi, obligându-l s triasc el i familia cum s-a putut.
irul celor alei de destin poate merge înainte, dar subiectul rmâne deschis. ara mea a avut oameni care au tiut s i se dedice cu trup i suflet, fr s declare c o iubesc, dar au iubit-o profund ca pe o mam, care rmâne mam i când tâlharii o batjocoresc în propria ei cas!
Ca s fie dintre cei alei, oamenii acetia trebuiau s fac parte din Dinastia Eroilor. n
PUNCTUL DE VEDERE
“REGINA MARIA” al Asociaiei Naionale Cultul Eroilor
Premiul “Sublocotenent Ioan R. Marinescu” al Asociaiei Naionale Cultul Eroilor
“REGINA MARIA”
Premiul “Cpitan Alexandru Manoliu”
Ediia a VIII-a, 2021, a concursului Premiile Asociaiei Naionale Cultul Eroilor „Regina Maria” Asociaia Naional Cultul Eroilor “Regina Maria” lanseaz
ediia a VIII-a a Premiilor Anuale acordate celor mai bune lucrri având ca domeniu de cercetare participarea armatei române pe câmpurile de lupt ale rzboaielor din 1877-1878; 1913; 1916-1919; 1941-1945 (analize ale unor btlii; memorialistic de rzboi, biografii ale unor personaliti militare; soarta prizonierilor de rzboi; militari disprui pe front; monografii ale unor opere comemorative de rzboi sau ale unor uniti combatante - batalioane, regimente, brigzi, divizii, nave de lupt etc.).
La aceast ediie vor fi acordate trei premii: - Marele Premiu “Comandor Virgil Alexandru Dragalina”, în
valoare de 1000 de dolari SUA; - Premiul „Sublocotenent Ioan R. Marinescu”, în valoare de 500
de dolari SUA; - Premiul „Cpitan aviator Alexandru Manoliu”, în valoare de
500 de dolari SUA.
Condiii de premiere: 1. Sunt considerate eligibile pentru a fi premiate lucrrile de autor (colectiv) în limba român editate în anul 2021. 2. În evaluarea volumelor propuse pentru concurs, membrii juriului vor ine seama de urmtoarele criterii: valoarea
tiinific; noutatea temei; originalitatea coninutului, analizei i interpretrii datelor de arhiv; stilul de redactare; aparatul critic; prezentarea grafic.
3. Nu vor fi luate în consideraie lucrrile reeditate sau cele de ficiune. 4. Volumele câtigtoare vor fi stabilite de un juriu a crui componen va fi aprobat prin decizia Biroului Executiv
Central al Asociaiei Naionale Cultul Eroilor “Regina Maria”. 5. În cazul în care vor fi mai multe lucrri cu acelai numr de puncte, departajarea se va face în funcie de punctajul
obinut la criteriul valoare tiinific. 6. Lucrrile (cel puin cinci exemplare) propuse pentru concurs se trimit prin pot sau curier, în plic închis, cu meniunea
Premiile ANCERM, pe adresa: Asociaia Naional Cultul Eroilor “Regina Maria”, Bd. Ion Mihalache nr. 124-126, Sector 1, Bucureti, Cod potal: 011203.
7. Termenul limit de depunere a lucrrilor (crilor): 31 decembrie 2021. Biroul Executiv Central
al Asociaiei Naionale Cultul Eroilor “Regina Maria”
România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 2021 7
EVENIMENT
ACTUALITATEA
Scriitori, poei, profesori, ofieri în rezerv, elevi i muzicieni s-au reunit în Ziua Culturii Române, pentru a-i aminti unii altora de întâiul stttor al limbii i poeziei româneti. S-au inut discursuri, s-au recitat poezii într-o atmosfer de bucurie calm. Organizarea evenimentului de la statuia lui Eminescu aparine Filialei Bucureti a Asociaiei Naionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, condus de Petru Guru (preedinte) i Eugen Lazr (vicepreedinte) , în colaborare cu Cercul Cultul Eroilor din Colegiul Economic “Viilor”, îndrumat de Lucreia Nechifor, pe numele ei de poet Sara Dejar.
Este iari ianuarie, într-o iarn a ploii. Dac ne-a mai rmas puin noroc pe undeva, dup atâta pandemie i nulitate politic, poate va ninge binecuvântat peste mormântul lui Mihai Eminescu. Ar fi singurul omagiu cinstit i profund adus celui mai mare dintre noi. El e cel dintâi care a strbtut pe jos limba român, ca s-i cunoasc patria.
i patria lui era limba român, cum s-a mai spus, i era patria prinilor i strmoilor notri, care tiindu-se aparintori au fcut unirea sub Ioan Alexandru I, independena i regatul sub Carol I i mai presus de toate unirea cea mare pe malurile unei mri de sânge i jale româneasc, sub Ferdinand I.
Domnii care au urmat dup ei au fost de-al doilea i mai mult am pierdut, ba o Basarabie, ba o Bucovin, ba o felie din Ardeal, ba poporul însui, cel care ara i semna i în urma lui se ntea venicia la sat. A rmas doar rezistena în singurtate sub presiunea globalismelor dogmatice i rugciunea pe ascuns. Rugciunea lui Eminescu.
i a zis spiritul lui Mihai c neamul acesta i ara cât este se vor ridica din genunchi i o vor duce mai bine dup ce poporul va înva s- i aleag conductorii. E un proces
Omagiu lui Eminescu - 15 ianuarie 2021 lung, o învtur anevoioas, pe care îl parcurgem în adidai i 44% din sperana noastr abia de tie s citeasc, dar fr semne diacritice, abia de socotete fr tabla înmulirii.
Deasupra rii româneti mai licrete Luceafrul, trimiând raze peste grdina Maicii Domnului. Dar cine se uit? Pân s i se descifreze mesajele se gsete întotdeauna cineva, un paj, un copil de cas care se însoar cu fata împratului i ne conduce fcându-i vânt cu evantaiul din multele diplome care-i atest nimicul.
Eminescu st cu steaua dimineii în mân i trimite acas Scrisoarea III. Dar cine s-o citeasc? Manualele colare sunt atât de strâmte c n-a mai încput în ele. Noi suntem „hashtagi” i rezistm în faa acestei influene! S o scurteze i el la dou-trei propoziii i alea scurtate desigur i s-o pun pe net.
Noi stm cu capetele plecate, nu ne uitm dup stele. Aici i pretutindeni!
Nici nu umblm pe strzi, numrând plopii. Oricum, ne ies mereu cu so, din cauza mtilor.
Doamne, ce blasfemie! S-l recii pe Eminescu astupat la gur cu o masc ru mirositoare! S te asculte alte mti în care s-i curg doar nasul i nicio
lacrim pe obraz! Mergem la Eminescu, de Ziua
naional a limbii române, s-i mângâiem râna care învelete somnul. Punem o floare la picioarele statuii de bronz care privete apusul nostru continuu. Dar nu vom auzi viorile cântând la picioarele voievozilor în Ateneul Român. Acum i voievozii mui dorm în picioare, picotind peste scaunele goale.
De ziua aceasta, acum câiva ani, am vzut la statuie un om srman, al strzii, cu cizme mari de cauciuc, punând o floare. O floare lâng nicio jerb, lâng nicio coroni oficial.
Anul trecut, la 170 de ani, a fost altfel. A fost preedintele în piaa goal, seara, pe întuneric, aa cum se cuvine, cu o coroan de flori, iar eu i o doamn din Ardeal ateptam, la distan, cu florile noastre...
Bronzul vibra. Ce-i doresc eu, dulce Românie, într-o ceremonie scurt. Apoi, locul gol s-a umplut de alte versuri. „De la Nistru pân’ la Tisa / Tot românul plânsu-mi-s-a / A tri nu se mai poate / De-atâta strintate”./
Suntem întori acum în iarna tristeii noastre, din cel mai trist an. La patriarhie liturghiile se in cu masca pe figur în faa unui Dumnezeu singur. Hurile mtilor nu ne las s-l întâlnim în casa lui. Poate îl vom vedea pe afar. Dârdâind de frig în blocurile lui Ceauescu ca pe vremea lui, ateptm primvara privind cu mânie. Somnoroase psrele! Pe la geamuri se adun.
Noapte bun! n Grigore BUCIU
9România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 2021
ACTUALITATEA Nu mai fusesem în Basarabia (Republica Moldova) din
1994 i doream s revd aceast rioar cu un trecut atât de zbuciumat de 200 de ani încoace. Ocazia s-a ivit prin aciunea iniiat de Subfiliala Vleni de Munte, din cadrul Asociaiei Naionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, la cimitirele ostailor români czui în luptele de pe Prut i Nistru, la începutul rzboiului, în vara anului 1941.
Microbuzul în care m-am urcat la Ploieti-Sud avea pe interval o troi de stejar masiv, de 2,5m înlime, sculptat pe toate laturile i toate muchiile, cu acoperiul demontat, iar în spate trei coroane de flori. Prima oprire a fost la Primria Mizil, unde fusese pregtit un lot de cri în limba român.
Trecem vama pe la Albia i dup-amiaz ajungem la Chiinu. A doua zi dimineaa pornim direct spre nord, 80 km, trecem prin Orhei, Step-Soci i ajungem la Slobozia Horodite, raion Rezina, la câiva kilometri de Nistru. În aceast localitate, în curtea bisericii, este un cimitir în care au fost înhumai 15 ostai români czui pentru eliberarea Basarabiei, în vara anului 1941. Din aceast localitate este originar colonelul (r) Anatolie Caraman, preedintele Asociaiei Veteranilor de Rzboi 1992/Tiras-Tighina, iniiatorul i moderatorul aciunii, cunoscut nou de la festivitatea organizat în sala de marmur a Cercului Militar Naional din Bucureti, cu prilejul aniversrii împlinirii a 100 de ani de la înfiinarea Societii „Mormintele Eroilor Czui în Rzboi” (8 august 2019).
Am dat jos troia i au început activitile de montare pe un postament anume pregtit. S-a adus i o mas, pe care preoii au aezat crile de rugciune, celelalte obiecte de cult i trei sculei legai cu panglic tricolor.
cu trenul la vagon de dormit. Dup ce trenul a pornit din Chiinu, cineva a strigat pe coridor: „Un basarabean!” Ce se întâmplase? Câiva cltori care veniser cu noi din ar au coborât la Chiinu. Locurile rmânând libere, au fost eliberate bilete de tren în continuare. Ne-am repezit cu toii la compartimentul indicat i am vzut un brbat în jur de 70 de ani, destul de voinic, emoionat ca i noi. Vorbea românete foarte bine, cu un uor accent rusesc i multe arhaisme. L-am asaltat cu întrebri. Mergea la o fat care era cstorit la Kiev. Era îndurerat: avea un biat, maior în armata sovietic. Regimentul lui a fost trimis în rzboi în Afganistan. A plecat de acas la alarm în noaptea în care URSS a invadat Afganistanul (decembrie 1979). Nu mai tia nimic despre el de mai bine de un an. Poate era mort, poate disprut, Dumnezeu tie! L-am întrebat dac, dup atâia ani trii sub stpânire ruseasc, se mai consider român? A ezitat, i-a stpânit plânsul... „Mi tat, eu am jurat pe tricolor!” – ne-a rspuns. Ruinându-ne de întrebarea brutal pus mai înainte, am srit cu toii, brbai i femei,
Pe Nistru, la Slobozia Horodite Curând, curtea bisericii s-a umplut de oameni. Din
când în când, de la o staie radio rsuna un cântec, al crui refren impresioneaz pe orice român, fie de dincolo sau de dincoace de Prut: „Nimic pe lume nu-i mai sfânt, i mai frumos pe acest pmânt, Decât s mori ca lupttor, Înfurat în tricolor”.
Cât am stat în mijlocul acestor oameni, am vzut i am auzit multe, încât m întrebam dac e vis sau aievea. Ei se consider i-acum rzei ai lui tefan cel Mare i haiduci moldoveni, acei lupttori care nu-i plecau grumazul la nelegiuirile stpânirii, ci mai degrab luau calea codrului fcându-i singuri dreptate i ajutându-i pe cei obijduii. O dovedete însi denumirea localitii Slobozia, adic locuitori iubitori de slobozenie.
Printre lucrurile sacre care au inut vie fiina neamului românesc în Basarabia au fost biserica, limba, obiceiurile, tefan cel Mare, Domnu’ Eminescu i Tricolorul. Îmi amintesc c în decembrie 1980 am fost într-o excursie la Kiev- Leningrad-Moscova, prin URSS-ul de atunci, pân la Kiev,
România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 202110
ACTUALITATEA acoperindu-l cu pupturi. Aproape de Kiev ne-a dat adresa pe care n-am uitat-o nici acum: Mo COJOCARU TOMA a lui Serghei, Raion Soroca, Sat Alexandru cel Bun, Republica Moldova.
La ceremonie a participat i col. (r) Serafim Nour, fostul primar al localitii, în mandatul cruia a fost reamenajat cimitirul, alturi de ofieri superiori în uniform de gal de pe cele dou maluri ale Prutului, un grup de lupttori din rzboiul transnistrean, în uniform de camuflaj, colari însoii de profesoare, ba chiar i steni din satele vecine. Am observat i câiva brbai în uniform de camuflaj, fr epolei, care aveau cusut un ecuson pe care era scris „Brigada Dacia”. „Este o uniform a armatei Republicii Moldova?” – am întrebat. „Cum s fie uniforma armatei Republicii Moldova când noi nu recunoatem acest stat? Pentru noi Republica Moldova nu exist! Pmântul acesta îl motenim de la daci. Noi nu recunoatem decât România Mare! Uniformele sunt confecionate de noi, la comand”. „Intenionez s scriu un articol despre acest eveniment. Pot s menionez aceast declaraie?” – am întrebat. „Chiar m-a bucura ca acest lucru s fie cunoscut de cât mai mult lume!” – mi-a rspuns un tânr.
Odat instalat troia, s-au intonat Imnul naional al României i Imnul naional al Republicii Moldova, pe versurile din „Limba noastr”, poezie compus de preotul Alexe Mateevici, în traneele de la Mreti, în vara anului 1917, dup care preoii slujitori ai parohiei svâresc slujba de sfinire. Dl. col. (r) Moise Nicolae, preedintele Subfilialei Vleni de Munte, judeul Prahova, d citire unui document: „Spre slava Sfintei Treimi, a Maicii Domnului i a tuturor sfinilor mântuirii neamului românesc, cu smerenie, iubire i recunotin pentru toate binefacerile primite de la Bunul Dumnezeu.....druim aceast sfânt troi satului Slobozia Horoditea, raion Rezina, Republica Moldova.... pentru a fi amplasat la mormintele eroilor români czui în cel de Al Doilea Rzboi Mondial pe aceste meleaguri. Rug i închinare în memoria urmtorilor martiri ai neamului: Danail Dumbrvescu, sublocotenent, Reg. 9 Dorobani; (în acest moment, o voce ca de trsnet, din pieptul unui veteran transnistrean a strigat: „PREZENT!”) Ioan Stoian, sergent, Reg. 9 Dorobani; Dumitru Antofie, caporal, Reg 5 Pompieri.....(se face apelul celor 15 eroi i de fiecare dat vocea ca de trsnet rspunde „PREZENT”, ca i când Nichita Stnescu i-ar fi optit la ureche: „Nu-l uitai pe cel czut în rzboi,/Strigai-l din când în când pe nume, Ca i când ar fi viu printre noi,/i atunci el va surâde în lume.”
Dup apelul solemn al eroilor, se aude o comand: „Trei ofieri sunt rugai s ia câte o cazma i s sape trei gropi!”. În uniforme de gal, cu eghilei, trei ofieri basarabeni au executat comanda, parte a ceremonialului militar, contieni de cinstea acordat i actul sacramental svârit.
Din ar fuseser adui trei sculei cu pmânt prelevat din Cimitirul Eroilor 1916-1919 de la Vleni de Munte, Cimitirul Eroilor din Ploieti i Cimitirul Eroilor din Buzu. Erau sculeii pe care îi vzusem pe mas i asupra crora se
svârise slujba de sfinire. Au fost desfcui, iar pmântul a fost turnat în gropile spate de ofieri, simbolizând unitatea de neam i ar a tuturor românilor. Au luat cuvântul mai muli vorbitori. Mi-a atras atenia un basarabean, care a spus: „S nu uitai, iubii copii, c armata român nu a venit la noi s ne învee o alt limb!”
Mi s-a acordat cuvântul i mie. Am cutat s nu dau natere la comentarii unioniste sau antiunioniste, vorbind doar despre cultul eroilor: Iubii Români, Duminic 6 august 2017, cu ocazia comemorrii a 100 ani de la victoria sângeroas i eroic a armatei române de la Mreti, I.P.S. Nifon, exarh patriarhal spunea: „Dac sfinii reprezint chintesena noastr bisericeasc, eroii reprezint chintesena noastr naional”. Dar cele dou chintesene, de multe ori se întreptrund: muli sfini au fost i eroi, muli eroi au devenit sfini. Puini tiu c comemorarea eroilor are un temei scripturistic în cuvântul Domnului, care spune c „Nu este mai mare dragoste decât s-i dea cineva viaa pentru prietenii si”. (Ioan; Cap.15.13). Cei 15 eroi români, pentru care s-a ridicat aceast troi i pe care îi pomenim azi, i-au dat viaa nu pentru un prieten, apte, nou, ci pentru dreapta reîntregire i eliberarea neamului lor românesc. Iar Regina Maria ne îndeamn: „Nu vrsai lacrimi pe mormintele eroilor, ci mai degrab slvii-i în cântece”. Sunt deosebit de emoionat s constat colaborarea fructuoas între biseric, Asociaia Veteranilor de Rzboi-1992/Tiras-Tighina, Republica Moldova, Subfiliala Vleni de Munte a Asociaiei Naionale Cultul Eroilor „Regina Maria” i a smeritului sculptor Dumitru Ciprian din Buzu în realizarea acestei lucrri care se impune prin puritate, dar mai ales ca un obiectiv strategic, aici pe Nistru, în spulberarea vrjmailor vzui i nevzui”.
Formaiile de colari au interpretat cântece i poezii patriotice într-o regie reuit i cu mult talent, dup care au scandat cu însufleire: Triasc, triasc, Triasc s înfloreasc, Ardealul, Moldova i ara Româneasc! La terminarea ceremoniei, toi participanii am fost invitai s ia masa cu eroii. Acum trebuie s spun c, intrând de diminea în curtea bisericii, am observat undeva, în partea dreapt, dou cazane de tuci, cam de 50 litri fiecare, pe pirostrii, la care câiva steni puneau lemne pe foc i mestecau din când în când. În timpul ceremoniei, de multe ori când adia vântul, ne ispitea un miros de mâncare cald i bine condimentat. Ne-am aezat la o mas lung cu bnci pe ambele pri, acoperite cu tergare de lân esute în cas i ne-am osptat din bucatele moldoveneti, ca la o comândare. Colonelul Caraman tiase doi api din turma sa de capre, din care au fost preparate un cazan cu sup i unul cu orez, garnisite cu fel de fel de preparate vegetale i stropite cu un vin vechi, fr sulfii. O adunare i o mas freasc, binecuvântate în limba noastr româneasc: „Limba vechilor cazanii/Care-o plâng i care-o cânt/Pe la vatra lor ranii.” n
Cpitan Ioan IONI, Consilier juridic
11România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 2021
ACTUALITATEA
unete cerul cu pmântul!
Sâmbt, 23 ianuarie 2021, în ajunul srbtorii Unirii Principatelor Române, a avut loc ceremonia de sfinire a Monumentului Eroilor din comuna Miroslava, Iai. Iniiatorii i organizatorii evenimentului – dr. ing. Leonard Constantin Stafie i dr. ing. Cezar Cioran, împreun cu membrii Asociaiei Iai Detecteaz i ai Asociaiei Naionale Cultul Eroilor ”Regina Maria”- Filiala judeului Iai – au generat o aciune unic în numele Patriei i al Onoarei, cât i al spiritului civic românesc.
Crucea-Monument este realizat din piatr din cariera de la Cireoaia, Slnic Moldova, judeul Bacu, de ctre
sculptorul Cornel Solomon. Este o lucrare omagial dedicat eroilor din localitate, czui pe câmpurile de lupt. Pe cruce este scris: „Sângele eroilor curge prin venele celor vii.”
Ceremonia a început în acordurile Imnului Naional al României. A urmat slujba cretin pentru pomenirea eroilor neamului românesc, oficiat de un sobor de preoi, în frunte cu IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei i al Bucovinei i în prezena primarului comunei, domnul Dan Ni, a unor cadre militare active i în retragere, membri ai Asociaiei Naionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Iai, elevi ai colii Generale „Colonel Constantin
Langa” i locuitori ai comunei Miroslava.
Cu lumânri în mâini, oamenii au adus pios omagiu, rostind împreun rugciuni pentru odihna în pace a celor care au scris istoria rii pe câmpurile de lupt i au pltit pentru libertate cel mai mare pre, al propriei viei. S-au recitat versuri i s-au rostit cuvântri încrcate de semnificaii sociale, culturale i patriotice.
”Permitei, s aduc gând de mulumire i de recunotin pentru iniiatorii i furitorii acestui monument! – i-a început cuvântarea sa, IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei i al Bucovinei. Monumentul aezat aici este pentru aducerea aminte a jertfelor i a mormintelor celor fr de cruce, amintindu-ne c de-a lungul i de-a latul rii odihnesc osemintele eroilor, ale ostailor români. Dup cum observm, chipul crucii, geometric i simbolic, este o întretiere, o întreptrundere, între vertical i orizontal, între cer i pmânt, între Dumnezeu i Om, între spiritual i material. Crucea-monument ne amintete de ostaul român care a luptat pentru cele dou simboluri sfinte: Credin i Patrie. S fie, aadar, o aducere aminte pentru cei de astzi i pentru cei de mâine, pentru c la bucurie i la suprare românul s-a aezat sub semnul crucii!”
Col. (r) ing. Ioan Timofte, preedintele Asociaiei Naionale Cultul Eroilor ”Regina Maria” –
România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 202112
ACTUALITATEA
„Cu toate c pandemia de coronavirus continu s produc efecte grave asupra populaiei i economiei, activitatea Asociaiei a continuat s se desfoare, e adevrat, în condiii restrânse, respectând msurile de protecie stabilite de autoritile centrale i locale.”
Aa începe Buletinul informativ (16/2020) al Asociaiei Naionale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Tiprit la începutul acestui an (2021), buletinul se dovedete, ca de fiecare dat, o oglind în care fiecare filial judeean se regsete cu aciunile desfurate pe parcursul unui semestru. A spune c aceast publicaie arat „Starea Asociaiei” la un moment dat, cu toate ale ei, i bune, i mai puin bune. O oglind în care,
din pcate, nu se vd toate chipurile, unele filiale lipsind cu o consecven inexplicabil, încât suntem tentai s ne întrebm dac ele fiineaz cu adevrat. Bunoar, în acest numr sunt prezente doar 23 de filiale. Aflm, de
asemenea, c mai sunt înc filiale care nu au reuit s obin statutul de persoan juridic. Iat-le: Arad, Bihor, Bistria-Nsud, Hunedoara (Vulcan), Ialomia, Olt, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Vaslui, Ilfov. Aadar, pân la sfâritul anului trecut, 30 de filiale judeene (din cele 41 existente) au personalitate juridic, fapt care le permite s dein i statutul de „asociaie de utilitate public”, putând beneficia de sponsorizri i sprijin din partea oficialitilor centrale i locale.
Buletinul este redactat de colonelul (rtr.) Gheorghe Mateescu. n
Filiala Iai, a evideniat importana aciunilor de acest fel vizând mai ales educaia tinerilor în spirit civic i patriotic. Totodat, a fcut o scurt incursiune în istorie, evocând personalitatea colonelului Constantin Langa, justificat prin amplasarea monumentului în curtea colii generale care poart acest nume.
Dr. ing. Leonard Constantin Stafie a mulumit participanilor la ceremonialul de sfinire a Monumentului Eroilor de la Miroslava, menionând pe Dan Ni – primarul comunei Miroslava, profesor Diana Deliu – directorul colii Generale „Colonel Constantin Langa”, lt. col. Marius Buil – cdt. Batalionului 151 Infanterie Iai, Cornel Solomon –
A aprut Buletinul informativ nr. 16, semestrul II, 2020
sculptor, col. (r) ing. Ioan Timofte, preedintele Filialei Iai a A.N.C.E. ,,REGINA MARIA”, col. (r) Ionel Pintilii, col. (r) Blan Gheorghe, col. (r) Ionel Gabu, col. (r) Hapu Virgil, lt. col. (r) prof. Ilie Liviu Crcan, col. (r) Irimescu Teodor, membri ai Biroului Executiv al filialei. Au fost aduse mulumiri i celor peste 50 de sponsori i donatori, fr de care evenimentul nu ar fi fost posibil. Este vorba despre membrii Asociaiei Iai Detecteaz i ai Asociaiei Naionale Cultul Eroilor”Regina Maria”- filiala Iai, precum i de reprezentanii unor firme din judeul Iai: Liviu Blnici – S.C. Panifcom SRL, Marian Topal - S.C. Top Com Impex S.R.L, Radu Gheorghiu – S.C. Cronos Consulting S.R.L., Petric i Iulian Cucutianu - S.C. Trans Anapet S.R.L. Cucutianu - S. C. Trans Anapet S.R.L., Emil Blteanu – Bohemia, Ionel Isari – S.C. Teisa S.R.L., Ionel Bundua – Brutria Rustic, Ioan Budeanu – Coseli.
În sunetul trompetei, a urmat apoi ceremonia depunerii de coroane de flori la monument.
Astfel, în Iai, la Miroslava, înc o cruce a eroilor unete cerul cu pmântul i leag punte între generaii prin istorie i timp. n
Prof. Lenua-Daniela CORBAN Col. (r) ing. Ioan TIMOFTE
S-a încheiat Ediia a VII-a, 2020,
a concursului „Premiile Asociaiei Naionale Cultul
Eroilor „Regina Maria”! Ediia a VII-a a concursului
Asociaiei Naionale Cultul Eroilor „Regina Maria” s-a încheiat la 31 decembrie 2020.
Pân la aceast dat, pe adresa concursului au fost primite 13 lucrri, care au fost încredinate membrilor juriului spre evaluare.
La aceast ediie, juriul este format din: prof. univ. dr. Ioan Scurtu, general maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe (preedinte), colonel (r) prof. univ. dr. Petre Otu, colonel (r) prof. univ. dr. Alexandru Oca, colonel lector univ. dr. Florin perlea, general de brigad (r) Grigore Buciu, colonel (r) Dumitru Roman.
Rezultatele concursului i gala de înmânare a premiilor vor fi anunate în luna aprilie.
13România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 2021
INVITATUL REVISTEI
Nu mai in minte cum artau pdurile de pe aici pe vremea când eram mai mult daci i mai puin…ce om mai fi. M uit, îns, la cum arat acuma. Oare ce le-o fi fcut s ajung aa?
Pe vremea aia, pdurile erau alctuite din copaci care înelegeau s se lase sacrificai pentru a deveni baraje în calea nvlitorilor, sau adposturi pentru cei care îngrijeau pdurile, sau plute. Sigur, acceptau ei, copacii, s devinã i lemne de foc, dar atunci se revolta ceva în ei, astfel c, dac le picai în flcri, te cam prjeau.
Dar acum? Acum, dup ce au trecut pe aici ba romanii, ba hunii, ba leii, ba ruii, ba grecii, ba turcii, iar ruii, apoi nemii i iar ruii, iar acum au venit, în sfârit, i americanii, acum, zic, cu ce pduri ne-am ales? C dac te uii mai atent vezi c mai sunt câiva copaci scorburoi, din care nu
prea mai poi scoate nimic, iar restul copacilor sunt din ia din care nu se pot face decât…cozi de topor. Iar tia, din care se fac cozile de topor, nu fixeazã nici solul, nu in nici torenii de ape, nu fac nici umbr i nici mcar nu dau frunze care s îngrae solul. tia doar cad peste tine când i-e lumea mai dragã. Încerci s te adposteti lâng unu’ i te trezeti descoperit. Dac vrei s-i faci acoperi din el, te trezeti c-i plou-n cas. Plut? Fii prudent, c te duci la fund cu pluta fcut din ei când nici nu te atepi! Lemne de foc? Pi îi scot tia un fum, de nici nu mai poi respira. Cozi de topor, atât se poate face din ei. i, uneori, i bee d-alea pentru steaguri. Bee care, dup defilare, sunt folosite la cotonogirea “lorlali”.
Cam asta s-a ales din pdurile dacilor, acuma când noi am devenit…ce-om fi devenit. n
Invitatul revistei noastre este contraamiralul de flotil în retragere Marian Ioan. Nscut la 10 august 1946 în Bucureti.
Ofier de marin, diplomat militar (ataat militar, aero i naval în Japonia), eseist, scriitor. Membru fondator al Clubului Amiralilor, membru al Asociaiei diplomailor militari în rezerv i în retragere, membru al Ligii Navale Române.
La cei 75 de ani ai si, de care îl despart doar câteva luni, Marian Ioan afirm, cu franchee i pasiune dus pân la incandescen, c este un om altfel (vezi blogul: altfel.wordpress.com).
Cu o inteligen i o sensibilitate ieite din comun, cultivate în liceul militar i în institutul de marin, cu o concizie i o logic în gândire impecabile, exersate cu siguran în anii petrecui la navele de lupt, cu o elegan i o distincie proprii diplomatului de carier, contraamiralul de flotil în retragere Marian Ioan este unul din rarele spirite lucide de care instituia militar ar fi putut beneficia, dac, din considerente birocratice, dar i de alt natur, nu i-ar fi ignorat cu desvârire oamenii trecui în rezerv.
Marian Ioan demonstreaz, prin scrisul su, c a fost i rmâne un om al armatei. Rândurile pe care le propune cititorilor notri o dovedesc cu prisosin, dei
aparent n-au nicio legtur cu eroismul, poate doar cu istoria strveche a acestui neam („Codru-i frate cu românul!”) i cu trista realitate a zilelor noastre. (Dumitru Roman) n
Contraamiral de flotil în
INEDIT
Anul 1914
26 august. De la începutul rzboiului am inaugurat un fel de jurnal al evenimentelor rzboinice pentru c nu pot înscrie zilnic în vechiul meu jurnal întâmplrile – luptele de tot felul i tirile care ne vin, pentru singurul motiv c nu primim tiri pozitive! N-am înregistrat o tire ca s nu am în a 2-a sau a 3-a zi o dezminire sau cel puin o modificare. Jurnalul meu n-ar fi decât mixtum-maxtum de contraziceri. Aa c m mrginesc a lua not numai de fapte împlinite sau m mulumesc cu unele aprecieri i comentare! (Mai mare modestie nu se poate)
30 august. M-a întrebat prinul Ferdinand. Cum sunt simpatiile în armat?
Eu: Alte Regal, eu nu prea stau de vorb cu militarii asupra acestui subiect.
A.S.R: Dar curentul general între ofieri? Eu: În general, corpul ofieresc simpatizeaz pentru
armata francez; stimeaz mult armata german, îns dispreuiesc pe austro-ungari.
A.S.R.: Dar pe Rui? Eu: Mi se pare c Ruii nu sunt iubii, îns temui!
Românii au un fel de respect pentru tvlugul rusesc. A.S.R.: Dar g-lul Georgescu ce face? Eu: Aoleu; mnânc la dejun 3 nemi i seara 4. A.S.R.: Îneleg s nu iubeasc pe Germani, dar nu îneleg
s înjure ca un surugiu o întreag naie. luia am s-i iau comanda; l-a împuca.
N-am mai zis nimic ca s nu mresc furia Prinului
Ferdinand, cu toate c generalul Georgescu, Comandantul Corpului 5 de armat, nici nu merit o menajare. Un farsor incapabil, un individ fr caracter, un parvenit al interveniunilor diferiilor prestatori, care ascultau linguelile acestui fecior de cârciumar.
2 septembrie. Nemii simt c pierd terenul de simpatie în România i încep propaganda prin jurnale! Armata german are mari anse. Rusia începe activitatea diplomatic în România prin Poklevsky, care se sbate cât poate, dar este un diplomat foarte slab i cu puin platform; joac admirabil poker, dar joac rolul su de „animator” foarte mediocru.
4 septembrie. Ministrul german la Bucureti v. dem Bussche are o situaie f[oarte] grea la noi. El este un om f[oarte] detept i cult, îns, în general, ambele legaiuni – cea Austro-Ungar i cea German – au comis aceeai imens greeal i anume n-au îneles niciodat necesitatea de a cuta sau cel puin de a studia populaia român!
Ambele legaiuni erau sigure c au Palatul! Începând de la Ministru plenipoteniar pân la ultimul funcionar inferior de la Consulat, puin le psa dac prin purtarea lor îi fceau sau nu simpatii în populaie – aveau toi un suveran dispre pentru „masa locuitorilor”. Ei aveau pur i simplu „Palatul” care fcea toat treaba lor. Pân i ataaii militari erau un fel de ageni comerciali cari aveau intrarea în Minister! Dac nu reueau cu un anume departament interveneau la D-nul Sturdza1 sau la un alt „Ministru” i lucrul era gata fcut! Urmrile, firete, se vd acum!
Czernin i v. dem Bussche stau izolai. Czernin nici nu mai vine la Jockey-Club, îns v. dem Bussche este nelipsit.
Continum publicarea Jurnalului generalului Alexandru Socec (România Eroic, nr. 2/2020, p. 24-34), care conine însemnrile începând cu ziua de 26 august 1914 pân la 16 august 1916, când România, cu o zi în urm, a intrat în rzboi alturi de Antanta împotriva Puterilor Centrale. Timp de un an, generalul nu a mai scris nimic în Jurnal, una din explicaii fiind moartea soiei sale, la 1 noiembrie 1914.
Informaiile din aceast perioad privesc aspecte importante ale vieii politice i militare româneti din perioada neutralitii: moartea regelui Carol I; suirea pe tron a noului cuplu Ferdinand i Maria; msurile pentru pregtirea armatei; tratativele cu Antanta etc. Totodat, autorul red atmosfera epocii i prin caracterizrile unor personaje ale eichierului politic i militar. Fr îndoial, ele sunt subiective, dar, coroborate cu alte mrturii, unele au un caracter de veridicitate. Acest fapt sporete atractivitatea Jurnalului.
Dac va fi posibil, vom continua, în numerele viitoare ale revistei, s aducem în faa cititorilor periplul generalului Alexandru Socec în „Rzboiul de Întregire”, încheiat cu o mare umilin, desigur, în parte nedreapt: demiterea din funcie; judecarea; condamnarea; degradarea sa în faa propriilor trupe.
Colonel (rtg.) prof. univ. dr. Petre OTU
Generalul Alexandru Socec, Jurnal (II)
15România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 2021
INEDIT 10 septembrie. Lipsa ofierilor de rezerv pentru
încadrarea formaiunilor noi se resimte din ce în ce mai mult. La concentrrile de toamn cari au început la 1 Septembrie (pariale) am companii comandate de un sublocotenent. Regimentele permanente au primit ordin s ne verse grade inferioare i soldai meseriai. Ce s-a întâmplat? Toate ciurucurile, bolnavii, beivii, toi rataii, toi ticloii le-au vrsat acestor uniti nenorocite. Plec s vd ce voi înapoia corpurilor permanente.
20 septembrie. Guvernul este într-o situaie f[oarte] penibil. Ministrul Preedinte Ionel Brtianu, cu toat abilitatea sa, abia mai poate împca capra i varza. Pân acum a tras pe sfoar (!) când pe Nemi, când pe Francezi i Rui, dar acum i s-a înfundat. i unii i alii au spioni i ageni la noi, care-i pun la curent cu cele mai secrete ordine. A început la noi un trafic clandestin la frontiera româno- ungar cu export de vite! Ruinos lucru!
21 septembrie. Sntatea regelui Carol las de dorit. Sunt sigur c contribuie la starea lui enorma enervare care-l sbucium. Lupta lui întru iubirea ctre ara [pe] care a condus-o timp de 48 de ani i legturile sale cu Puterile Centrale! Eu am îns credina c va sfâri pân a merge contra Austro-Germaniei sau a abdica! M tem mai mult de Prinul Ferdinand, îns pe el îl va schimba Principesa Maria. El n-are nici o voin bine stabilit.
22 septembrie. Un principiu nou a fost pus ca baz a aciunilor rzboinice – „principiul naionalitilor”. În realitate acest principiu nu este nou, dar în practic, da. În 1864 a curs primul sânge pe baza acestui principiu – în Danemarca2 i în 1878 au început în Balcani demonstraiunile naionaliste care nu trebuie confundate cu luptele de „libertate”. În Austro-Ungaria începe lupta de Naionaliti. Ungurii cari asupresc azi pe Români au început luptele. Ei au pus focul care a prins i în Bohemia i în Croaia i în Bosnia! Acum avem o form nou, autodeterminarea. Unde ne va duce?
27 septembrie. O veste îngrozitoare ne sosete din Sinaia. A murit Regele Carol! N-am puterea de a concepe aceast nenorocire! Atept nouti, detalii i ordine!
28 septembrie. Vestea morii Regelui Carol a produs asupra lui Susie i asupra mea cea mai cumplit durere! Toat lumea, mari i mici, bogai i sraci sunt copleii de o tristee profund, adânc simit la pierderea unui printe iubit. Se optea c l-au otrvit sau c s-a otrvit – nobilul suflet de Monarh pentru a disprea în aceste momente grele i grave pentru patria sa adoptiv! Se optea c lupta între iubirea ce o avea pentru România nou, creat de El, i cinstea cuvântului Regal dat vechilor Si aliai i amici. I-a dat otrava în msea, ca s nu mai fie un obstacol în calea României, care va fi fericit dac va lua parte la acest mare rzboi care s-a dezlnuit!
Aa vorbea lumea! Dar eu nu cred. Eu cred c marele suflet al iubitului nostru Rege era grav rnit; trupul lui slbit de ani de munc încordat, de griji i de lupte morale n-a mai putut rezista loviturilor crude!
Este fr îndoial c Regele Carol a fost convins de
biruina Germanilor i totui tia c întregul su popor este în contra unei aliane cu Puterile Centrale [ceea ce] i-a sdruncinat toat firea aa de cumplit încât s-a stins ca un sfânt în faa lui Dumnezeu atotputernic. Regele Carol, un descendent al unui neam strvechi, a fost crescut în spiritul tradiional de cinste i corectitudine al vechilor Hohenzollerni care au slvit timp de secole iubirea i stima de Neam. Nihil Sine Deo3 i-a fost deviza! i acolo unde troneaz sublima Dumnezeire! acolo unde ochiul se ridic smerit spre Atotputernicia lumii, acolo unde credina în preceptele lui Christos conduce azi ca act orice cugetare, acolo nu încape nici minciuna, nici înelciunea! Regele Carol credea în Dumnezeu i nu voia s stea în faa lui Dumnezeu ca mincinos! Mândru c i-a îndeplinit misiunea în noua sa patrie, în mult iubita lui „România”, unde a muncit fr preget o via întreag în cea mai desvârit curenie a sufletului i gândului, i-a revrsat toat iubirea, toat grija asupra poporului român. Dar totui nu se stinsese în inima sa dragostea pentru „Schwabenland”4 i atunci natura de elit a marelui disprut slbit de ani i griji n-a mai rezistat. A murit la timp i a rscumprat dragostea poporului su cu moartea. Dumnezeu a vrut s reînvie Marele Rege al Românilor! Întregul popor român fr deosebire de credin a pstrat Marelui Domnitor recunotin i iubire.
3 octombrie. Ne-am întors de la înmormântarea Regelui Carol. Din toate colurile lumii au sosit condoleane noului Rege Ferdinand I pentru moartea Regelui Carol I, Primul Rege al României.
4 octombrie. Pentru întâia oar am vzut în ara noastr un serviciu oficial în care s-a petrecut totul cu o desvârit ordine, sau aproape cu o desvârit ordine! Regina Elisabeta ne-a spus la vre-o câiva care stam lâng Ea: Uitai- v la printele Vostru care v-a iubit. Nu-l mai vei vedea pe Marele Domn! Era desfigurat de durere srmana Regin.
Mult prestan cu înalt tact i demnitate a artat tânra Regin Maria i dac a crede în sinceritatea lacrimelor Regelui Ferdinand, a zice c prea zdruncinat. Drumul la Curtea de Arge cu trenul s-a efectuat în perfect regul. Lumea care a luat parte a pstrat o solemn seriozitate.
5 octombrie. Noul Rege Ferdinand s-a urcat pe tronul României în momente grele, dar eu nu m tem de vreo complicaie neprevzut, pentru c am încredere în inteligena Reginei Maria. Regina Maria are o inteligen practic englezeasc, amestecat cu iretenia i iscusina celor de la Saxa-Coburg-Gotha. Dublu din acest neam are cui semna! Aceia care cred c Regele Ferdinand este prost se înal amarnic! Nu este prost deloc, din contra, el are multe cunotine, este enorm de iret i are o enorm putere de a se preface; el singur mi-a spus c tie s joace teatru, plânge când vrea./…/. Cei lipsete este o voin energic, care nu trebuie confundat cu încpânarea, îns energia o are Regina Maria pentru amândoi.
8 octombrie. A murit D-trie Sturdza, fost eful Liberalilor i fost în mai multe rânduri Preedinte al Consiliului de Minitri. Mare patriot, om de o vast cultur, îns cu un orizont îngust. Devotat al Regelui Carol, mare germanofil.
România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 202116
De o corectitudine fr seamn, a fcut îns armatei, prin economiile sale ridicole, cel mai mare ru! Dac suntem astzi în halul de plin lips i mizerie se datorete numai zgârceniei lui Sturdza, cci Parlamentul român este cel mai darnic pentru armat din lume! Nu s-a pomenit ca parlamentul român s refuze vre-o dat un credit pentru trebuinele armatei!
12 octombrie. În Bucureti au început ziare întreinute de legaia german s fac propagand germanofil. Se distinge mai cu seam ziarul „Minerva”, al lui Grigore Cantacuzino5, un fiu al nababului G. G. Cantacuzino6. Acest domn, numit Prince-ul Grigu ine mai mult la „bani” decât la orice. Întreaga familie – una dintre cele mai avute ale României, este cunoscut pentru zgârcenia acestui neam de boieri vechi. Românul, mai cu seam neamul de boier, nu este zgârcit de felul su, din contr, primitor i milostiv, dar neamul acestei brane de Cantacuzineti a întrecut orice margine, iar în vârf st „Grigu” care vrea s speculeze „Minerva”7. Redactor-ef este un om de mare valoare Ion Slavici8, tot germanofil, dar nu din „interes” ci din convingere, dei a fost persecutat de Unguri i întemniat de ei!
16 octombrie. Merge destul de greu cu formaiunile noastre teritoriale. N-avem ce ne trebuie, nici arme, nici îmbrcminte, nici bani pentru a concentra la „serii de instrucie”, completaii, rezervitii i miliienii. Eu am din aceste trei categorii la Regimentul 63 – 7.500 de oameni, la Regimentul 80 – 8000 de oameni i la Regimentul 78 peste 10.000 de oameni, iar la celelalte regimente: 5-6000 de oameni. Între acetia sunt sute i mii care n-au decât 20-25 de zile de instrucie i 2-3 edine de tir. Este îngrozitor!
18 octombrie. Plec cu Susie la Bucureti, unde va sta pân la 15 noiembrie, când voi termina toate inspeciile la corpurile de trup.
1 noiembrie. O nenorocire teribil m-a lovit! Dup trei zile de boal, în urma unei rceli a murit subit iubita mea soie, sufletul meu, fericirea mea. Dup trei zile a încetat din via Susie în noaptea de 29 octombrie la ora 5 dimineaa. Sunt zdrobit de durere!
15 noiembrie, Constana. Stau singur izolat de toat lumea aici la Constana i m gândesc necontenit la Susie, la tovara vieii mele, la prtaa zilelor bune i rele [pe] care le-am trit împreun timp de aproape 30 de ani. Cel mai mare noroc al vieii mele a fost atunci când am cunoscut pe frumoasa mea Susie, venit de departe, departe de tot, din America. Eu, un mic neînsemnat s’locotenent, nici n-am cutezat s m gândesc la cstorie! Am iubit-o de când am vzut-o în casa prietenului meu Baron Bornemisza la Viena. Am fost norocos s plece frumoasa americanc, ea a respins pe toi – titluri, averi, situaiuni sociale – pentru a se mrita cu un tânr aproape necunoscut. Susie a fost îngerul pzitor al vieii mele, al carierei mele. A luat cu mine toate gradele de la s’loc. la General. Suprri i bucurii le-am împrit împreun, mulumind bunului Dumnezeu pentru tot ce a vrut s ne hrzeasc. Am credina c cu dispariia iubitei mele Susie a disprut i norocul meu. Am pierdut acea
grdin vesel, fiina delicat, fermectoare, care mi-a fcut un rai dumnezeiesc pe pmânt; am rmas singur, prsit. Cât oi tri voi pstra o sfânt amintire mult iubitei mele Susie.
10 decembrie. Am fost câteva zile la Bucureti s plâng la mormântul iubitei mele Susie. Mi-a fost cu neputin s stau în casa noastr. Fiecare pas care-l fac în odile noastre îmi reamintete un dulce suvenir. Stau la fratele meu însurat Jean care caut, ajutat de soie, s m consoleze, cât este cu putin.
15 decembrie. Stau cu condeiul în mân fr a m decide s scriu – m înconjoar o indiferen inaplicabil. Nimic nu m intereseaz, nici rzboiul mondial, nici evenimentele care îmbulzesc lumea! Nimic! Îmi vd de serviciul meu i caut a m înela cu cititul! Sunt bucuros c m aflu aici la Constana, izolat, departe de zgomotul capitalei, singur cu durerea mea.
24 decembrie. De 30 de ani este prima dat când sunt singur în ajunul Crciunului! Stau în faa lmpei singur, singurel, cu iubitul meu câine Chocolat, un dar de la Regina Elisabeta! Nu m duc de Srbtori la Bucureti.
Anul 1915
4 ianuarie. Nu doresc nici inamicului meu celui mai mare un început de an mai trist decât acela [pe] care l-am avut eu. Nu m duc la Bucureti – de fric – m întristeaz tot ce vd, amintindu-mi pe iubita Susie, care prinsese dragoste de ara Româneasc! Un moment am vrut s închei jurnalul meu, la care scriu de 38 de ani, dar m-am gândit c nu voi face un sacrilegiu dac voi continua a scrie ce se mai petrece în jurul meu!
6 ianuarie. Plec mâine în inspecia regimentului de artilerie din Medgidia. Am s vd corpul ofieresc al acestui regiment nou creat i completat cu ofieri de rezerv; remonii sunt adui din regiunea Donului!
10 ianuarie. Take Ionescu i N. Filipescu ajunseser dumani de moarte, dar de când este la ordinea zilei „momentul oportun de a intra în aciune” s-au apropiat puin amândoi, adic Take de Filipescu. Era o vreme când Take Ionescu era cel mai germanofil om politic din România, relativ mai mult decât Carp, Maiorescu i Sturdza pentru c la aceti trei brbai a contribuit mult educaia de baz i cultura german care s-a infiltrat timp de 30 de ani în existena lor, pe când Take cu studii fcute la Paris a devenit germanofil prin convingere! Un cap ca al lui Take Ionescu, o inteligen sclipitoare ca a lui nu se influeneaz cu una cu dou. Astzi Take Ionescu este francofil, pentru c aa vede interesul României i pentru c este convins c victoria final va fi a Antantei.
14 ianuarie. M-am întâlnit cu colonelul Rudeanu9 care vine din Germania unde a mai primit arme i muniiuni. Acum va pleca în Frana pentru a studia situaia i posibilitile de a ne aproviziona cu arme i muniiuni. Rudeanu este un ofier f[oarte] capabil. Sistemul nostru este practic..... dar?
INEDIT
17România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 2021
16 ianuarie. Un comer fr ruine se face cu contiinele unor gazetari lipsii de mijloace. Cunosc un tânr de bun familie care scrie azi într-un ziar articole favorabile politicei austro-ungare. Când l-am întrebat de ce se preteaz la un asemenea comer, tiind pozitiv c nu împrtete în realitate acele sentimente, mi-a spus: „Acum mi se pltete bine s scriu ce nu simt i mâine mi se va plti i mai bine s nu scriu. Ce vrei s fac? Dac nu am cu ce tri?”
17 ianuarie. Enver-Paa10 a fost numit generalissim al armatei turce. Enver- Paa a fcut studiile în Germania.
armatei române!!! În schimb aflu c la Berlin s-a spus lui Beldiman12: „Dac nu facei nimic pentru noi, nu vom face nici noi ceva pentru voi”. S-au mai dat ministrului Beldiman asigurri c Germania va putea exercita asupra Austriei presiuni diplomatice în favoarea Transilvaniei (!?)
26 ianuarie. Imediat ce dispare zpada vom începe cu lucrri de fortificare i cu spare de tranee. Am primit ordine confideniale.
1 februarie. Chestiunea ofierilor de rezerv preocup mult Marele Stat Major. Nu îneleg pentru ce se ine generalul Christescu13 de guvern în „observaie”. Eu îl cred cel mai capabil ofier de stat major din armat. Fiu de ran, simplu în obiceiuri, sobru, foarte cult i serios, imposibil de a comite o greeal fa de datoria de soldat. Pcat c-l in în umbr!
12 februarie. Generalul Pau este primit cu mare entuziasm14. I se fac mari onoruri! Am vzut la Jockey [Club] pe v. dem Bussche foarte plouat de primirea entuziast care s-a fcut g-lului Pau nu numai de oameni politici, ci i de populaia Capitalei.
13 februarie. Am asistat la recepia lui Pau la Take Ionescu. N-a fost nimeni de la Club.
15 februarie. Sunt multe puncte importante atât în administraie, cât i în Comanda mea strict confideniale de care nu pot meniona nimic, aa c cu data de azi încetez a mai face în jurnalul meu adnotri cu caracter politic sau militar.
Anul 1916
Când a convocat Regele Carol întâiul Consiliu de Coroan a fost o singur voce care s-a declarat pentru intrarea imediat în rzboi alturi de Puterile Centrale, era vocea btrânului P.P. Carp. Opus opiniei carpiste s-a hotrât chiar în contra sentimentului Regelui Carol i Principelui Ferdinand „neutralitatea leal i definitiv”. Nu cred c era un singur om care s cread în neutralitatea nici „leal” i nici „definitiv”. Aud mereu d’atunci c exist dou curente – unul „cel puternic” pentru Antanta i cel de-al 2-lea curent l mai slab pentru Austro-Germani.
Eu cred c mai exist înc dou curente, unul cinstit, dar fricos, care dorete s vad cum evolueaz rzboiul ca s profite de unde s-ar putea profita „pentru ar” i alt curent al arlatanilor, care n-au alt ideal decât acela de a trage cât mai mare folos personal din încurctura în care ne aflm. Cu mult i adânc prere de ru sunt fixat asupra acestor arlatani, cea mai murdar spe de gheeftari, de pseudo- patrioi, care au început s miune la noi ca furnicile într-un furnicar.
La începutul rzboiului, 1914, era opinia public nefixat – dorina unora se confrunta cu realitatea, speranele reale, cinstite, patriotice nu se bazau decât pe imaginaiuni i pe zvonuri nesigure! Am cunoscut buni patrioi cu inima i sentimentul patriotic real, cinstii, care-mi spuneau aproape descurajai: „Ei bine, chiar dac învingem cu Ruii, iar o s ne trag pe sfoar! Basarabia
Ataat militar la ambasada din Berlin i s-a întors la Constantinopol ca Maior. Frumos brbat, a luat în cstorie a fiic a sultanului Abdul Hamid11, dei el este de origine foarte comun.
18 ianuarie. Se semnaleaz în Transilvania trupe germane.
20 ianuarie. S-au început micri de trupe spre frontiera austro-ungar. Acele trupe iau denumirea de trupe de acoperire.
21 ianuarie. Armata rus a început s piard din putere în ofensiv, se predau germanilor cu miile. Pe de alt parte, am aflat c ministrul plenipoteniar Poklevsky a avut o audien la Regele Ferdinand, înmânându-i o scrisoare din partea arului în care i se cere cu insisten concursul
Susie (Smaranda), soia generalului Socec
INEDIT
România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 202118
nu o s-o ne-o dea. Bucovina o s-o ia ei i cine tie dac ne vor da ceva din Transilvania, cci Banatul îl cer Sârbii”. „Dimpotriv, dac Ruii sunt învini, cptm cu siguran Basarabia i o parte a Dobrogei, chiar dac rmânem neutri”.
Aceste sperane de calcul au fcut loc unui calcul greit cci nici „Antanta”, nici „Centralii” nu vor ine seama de doleanele noastre dac stm neutrali, mulumii de a vinde scump grâul nostru. Iar acest argument a czut fa de instinctul maselor, care erau, în primul rând, scârbite de sila de a merge alturi de Unguri sau de a lsa Ardealul sub jugul maghiar.
Nu exist un al doilea popor din lume care s-ar gsi în dilem mai nenorocit ca noi. Era o monstruozitate s lai fraii ti, cum s-ar zice, „la cheremul sorii”. Unde privim la nord, apus sau la rsrit i la sud se vd Români subjugai i se aud vocile lor suferinde! Eu unul nu vd alt soluiune decât aceea de a merge alturi de Antant care pe zi ce trece se va întri prin noi aliane, iar Puterile Centrale slbesc din cauza impotenei austro- ungare. Germania, cumplit de bine organizat, cu o armat model, nu va putea rezista singur imensului puhoi mondial care se va revrsa cu timpul asupra ei. Eu urmresc cu cea mai pedant ateniune drile de seam antantiste i germane. Vd perfect ce este real i ce este fictiv, îns din deduciunile mele pozitive constat o mare scdere a puterii combative germane. Germania are dou sarcini suplimentare: a supraveghea Austro- Ungaria i a încadra cu elemente de conducere armata turco-bulgar; i a doua imens sarcin de a procura poporului german hrana necesar. Or, aceste dou sarcini întrec puterile Germaniei i consecina inevitabil va fi „prbuirea”.
Mrturisesc azi c m-am înelat într-o apreciere: credeam c Germanii, eminamente oameni practici, vor cere pacea convenabil, imediat dup primele pierderi: m-am înelat! Încpânarea Marelui Stat Major German a învins spiritul practic al poporului. Wilhelm II15 n-are o diplomaie abil.
18 februarie. A murit Regina Elisabeta. Cum art în paginile trecute s-a înrutit situaia Ruilor, mai cu seam c frontul franco-german intrase într-o perioad de stagnaiune. Înfrângerea Ruilor la lacurile mazuriene, unde s-a relevat g-lul von Hindenburg16, a fost o lovitur aa de puternic încât s-a resimit pe toate fronturile i a produs Italiei neutre atâta presiune, încât a silit-o s declare i ea, în mai 1915, rzboi Austriei. Rmâne azi numai armata noastr în observaie cu trupe de acopermânt.
Aceeai presiune, ca asupra Italiei, se accentueaz i la noi, cu deosebire, dup ce învinge pe frontul de Est, Mackensen17 sprgând i frontul rus la Gorlice i Dunaia.
Tratativele noastre cu Ruii stagneaz. Rusia nu vrea s ne cedeze Bucovina, se fac rezerve în Banat. Din toate telegramele i rapoartele vd c aciunea Antantei se gsete foarte compromis atât pe frontul rus, cât i pe cel francez i italian. Austria, care avusese de secole monopolul
de a fi învins, a reuit de a învinge pe Italieni. Momentul intrrii noastre se apropie. Când, nu tiu.
20 mai. Sunt mutat la Comandantul al 3-lea teritorial cu reedina la Ploeti. Ministerul de Rzboi m-a numit în funcia de Inspector general peste toate depozitele de alimente din ar.
23 mai. Plec cu eful de stat major, lt. col. Panaitescu, s cunosc noul meu comandament care fusese comandat de g-lul Dragalina , mutat la Divizia 19, la T. Severin. Nicu Filipescu s-a întors din Rusia; l-am vzut la Jockey Club, unde mi-a povestit unele, dar nu l-am vzut foarte încântat! Grigore Cantacuzino s-a purtat ca un miel. Rapace ca toi bieii Nababului, a vândut ziarul su „Minerva” nemilor pentru 3,1/2 milioane lei. Ce oameni murdari! Se comenteaz mult incidentul Filipescu-v. dem Bussche. Ca de obicei, venea v.v Bussche la clubul nostru. Acesta salutând un grup în care se afla Nicu Filipescu primete riposta de la Nicu: „Je ne vous tend pas la main, mais je vous donne mon pied dans le derrière si vous voulez”18! N-au ieit pe teren. Guvernul german n-a permis lui v.v Bussche s se bat în duel.
1 iunie. Ruii au intrat pe teritoriu român în cotul fcut de Prut!19 O fi inteniune sau întâmplare?
8 iunie. Aflându-m la Bucureti, la curse, m-a luat Regele la o parte i m-a întrebat cum stm cu ofierii cei mici de rezerv provenii din foti institutori? I-am rspuns c „cantitativ” avem destui, dar „calitativ” suntem departe de a fi reuit! Din punct de vedere moral avem chiar o revelaiune f[oarte] trist. Foarte muli învtori, aproape toi, sunt însurai, muli au i copii, îns în noua lor situaiune de ofieri nu mai sunt mulumii cu nevestele lor, de obicei femei foarte simple, fr cretere, fr educaie, din stratul de jos al societii. Atunci, cei mai de treab cer divorul, dar muli îi iau concubine mai rafinate i luxoase, lsând femeile legitime în mizerie i prsire. Mi-a fcut Regele i alte întrebri relativ la purtarea combativ a trupelor. „Pân acum am avut ocazia s cunosc 15 regimente de infanterie, i-am spus, instrucia las mult de dorit, disciplina de lupt nu exist, mare baz nu se poate pune pe aceste trupe, mai cu seam ca trupe de linia întâi.” Regele mi-a rspuns dând din cap: „Da, tiu, ai dreptate, dar mai avem timp s ne ocupm serios de ei; mie îmi lipsete alt element, îmi lipsesc subofierii, care constituie cea mai puternic parte combativ a armatei germane”.
20 iunie. Am vzut cu lt. col Panaitescu toate regimentele (8) ale Comandamentului. Absolut acelai mare ru. În loc de instrucie i tir s-au fcut ateliere de confeciune. La regimentul meu de la Urziceni ( C. 5 terit.) s-a petrecut un adevrat comer de materiale între eful regimentului i câiva subalterni. Rezultat: lt. col. Lupescu, comandantul regimentului, s-a împucat, când am venit la inspecie. Ajutorul, maior Bottea, a depus 80 000 lei, un cpitan a fost reformat i trei subofieri au fost judecai i condamnai pentru furt! La acest nou Comandament am dat în judecat pentru fals în acte un cpitan i un locotenent i am suspendat trei subofieri.
INEDIT
19România Eroic nr. 1 (62) - Serie nou 2021
24 iunie. Numit de Minister în funcia de Inspector al depozitelor, am refuzat la Brila 4 vagoane de fasole alb, din care ½ era stricat. La Galai, 2 vagoane cu pachete de 10 kg ceai, care în realitate era lemn vopsit amestecat cu ceai. La Bucureti 18.000 de conserve stricate. La Ploeti, 6000 cutii de lapte condensat, cu totul deteriorat. La Craiova – 14 tone de fin. Nefiind bun pentru aceast funciune, am fost înlocuit, dându-mi-se o alt împuternicire/.../ M abin de a comenta aceste numiri în funcie.
1 iulie. M-a chemat g-lul Zottu la Marele Stat Major pentru a-mi da nite ordine confideniale. Acest om îmi face cea mai deplorabil impresiune. Când eram cu dânsul în Consiliul de administraie al Casei de Economii i Ajutor îmi fcusem deja o foarte rea idee de el, dar acum simt un dezgust vorbind de acest arivist fr pic de demnitate. L-am cunoscut sclavul banului, dar acum îl vd i în lumina unui tip lipsit de cel mai elementar bun sim.
5 iulie. Am convingerea c s-a fcut o mare greal de a trimite trupele, zise de acoperire, spre frontier, în tranee. Vd c nu m-am înelat. Când comandam Corpul 5 teritorial am inspectat trupele spre frontiera bulgar din Dobrogea ale regimentelor 63 i 74. Toat îmbrcmintea era rupt i într-o stare de murdrie imprescriptibil, rufria asemenea, iar oamenii plini de insecte. În tranee erau mii de oareci i obolani, lopeile Lineman, târncoapele, gamelele, cazanele, gleile de pânz i corturile individuale erau bune de a fi reformate. Oamenii muli bolnavi. Eh, bine, aceeai stare de lucruri am gsit-o i la trupele de acopermânt din C. 3 terit. Ce va fi dac intrm în aciune în aceast stare de mizerie?
8 iulie. O pleiad de oameni energici i mari patrioi întrein spiritul rzboinic al poporului. În fruntea lor este Nicolae Filipescu, apoi Take Ionescu, dr. Thoma Ionescu20, Delavrancea21 i alii; aceti oameni sunt curai la suflet, n-au în vedere decât binele patriei. Este nevoie de asemenea elemente. Un rzboi se face i cu entuziasm, care constituie un element preios.
9 iulie. Au înnebunit domnii de la Minister. Am primit un ordin stupid. S dm pe serii concedii oamenilor acas pe 15 zile. Dup ce n-avem destui oameni cu instrucia complet s mai trimitem soldaii în concedii. Câi se vor înapoia oare la timp?
12 iulie. S-a deslnuit în pres o campanie în contra generalului Iliescu22. Acest ofier general este unul dintre cei mai inteligeni ostai din armat. Se bucur de încrederea deplin a primului ministru, Ionel Brtianu, nu abuzeaz de aceast încredere, dar face greeli mari din cauza aa-ziilor „amici” care încurajeaz pe „Miu”. Linguitorii, mai mult „sclavii” lui „Miu” îi fac, i-au fcut i vor face cel mai mare ru generalului Iliescu pentru c are prea mare încredere în ei. Are un sftuitor periculos în persoana generalului Georgescu; un altul este „mae pestrie” Andrei Popovici i ca aceti doi are un întreg batalion de linguitori care-l înconjoar i-l compromit.
15 iulie. Chemat la Bucureti urgent.
18 iulie. Am fost 16 generali „consultai” asupra instruciunii trupelor i materialului comandamentelor noastre. Dac se mai numete aa o întrunire „consultaie”. Generalul Zottu a luat cuvântul i ne-a spus nou ce avem. Gl Dragalina a ripostat cel dintâi, care s-a plâns c n-are destui cai de traciune pentru coloanele de muniii. Cu o voce serioas i-a rspuns generalul Georgescu: „Vei primi din Rusia!”
Când am zis eu c n-am destule mitraliere la regimentul de infanterie, mi-a rspuns tot el: „Dle general, vei primi de la Rui!”
Dup dou ore de discuiuni