romania colectionarul roman 14-2008

17
Colecţionarul Român Numărul 14, 26 Aprilie 2008 Pagina 1

Upload: numispista

Post on 20-Jun-2015

453 views

Category:

Documents


15 download

TRANSCRIPT

Page 1: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 1

Page 2: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 2

Emisiuni monetare dedicate sarbatorii Sfintelui Pasti

ing. Dorel Balaita

Am tot cautat pe internet informatii despre monede dedicate poate celei mai mari sarbatori crestine, Pastele – Invierea Domnului Iisus, sau obiceiurilor prilejuite de aceasta, dar din pacate recolta a fost nesperat de modesta. Practic, am gasit doar citeva emisiuni pe care le vom prezenta mai jos. Ucraina a emis monede jubiliare dedicate Sf. Paste in 2003. In 2004 s-au pus in vanzare piese dedicate duminicii Rusaliilor, celebrata la 50 de zile dupa sarbatoarea Invierii Domnului. Emisiunea 2003 cuprinde 2 piese cu valorile nominale de 5 si 10 hryvnia, care au reversul comun iar la avers difera doar valoarea nominala. Pe avers in

partea superioara sunt sapte oua de Pasti (reprezentind cele 7 regiuni al Ucrainei) divers ornamentate cu motive specifice zonelor pe care le reprezinta, dispuse in cerc, iar in interiorul acestuia se afla o mica stema a Ucrainei. In partea de jos este scris in arc de cerc „Ucraina” si valoarea nominala pe doua rinduri.. In laterale sunt ornamente din crengi de salcie, apoi un simbol al monetariei Ucrainei si marca pentru Ag925 (in cazul piesei de 10 hrivnia), respectiv pentru German silver (piesa de 5 hrivnia) . Pe revers este reprezentat un grup de credinciosi cu luminari, cruci, condusi de un preot care oficiaza o ceremonie religioasa prilejuita de sarbatoarea Invierii. Deasupra este scris in limba rusa „Paste”. Piesa de 5 hrivnia este din aliaj german silver, (aliaj de Cu-Ni-Zn), cintareste 16,54 gr, are un diametru de 35mm, iar tirajul a fost de 50.000 exemplare. Moneda de 10 hrivnia este din Ag 925, are 33,1gr; 38,61mm in diametru, tiraj 3000 buc.

In 2005, Belarusia lui Lukasenko emite o piesa de o rubla avind pe revers reprezentat un ou traditional de Paste, precum si diverse motive populare. Piesa este din aliaj Cu-Ni si are un diametru de 33mm.

Page 3: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 3

Dar, poate ca moneda cea mai frumoasa emisa pentru celebrarea Pastelui, a fost batuta la monetarie Pobjoy in acest an pentru Sierra Leone. Piesa, scoasa intr-un tiraj de 1000 de exemplare, este din argint si are reversul color.

Pe avers este reprezentata stema statului Sierra Leone, iar reversul prezinta o idilica scena cu iepurasi, puisori, narcise galbene si traditionalul cos cu oua colorate. Bineinteles nu putea lipsi urarea de „Paste fericit” dar scrisa in doua limbi poloneza si engleza, adica: „WESOLEGO ALLELUJA/ HAPPY EASTER”. Toate cele 1000 de exemplare au fost destinate vanzarii pe piata poloneza, dar ele se puteau achizitiona si de pe site-ul monetariei Pobjoy la un pret de 46,77 lire sterline pentru starea proof .

Bibliografie: 1. http://en.museum-of-money.org/2. http://www.bank.gov.ua/3. http://www.pobjoy.com/

Page 4: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 4

Notgelduri emise pe teritoriul României între 1914-1918 (I)

Primul război mondial, numit în acele timpuri şi Marele Război, a dus la ruinarea economiei în majoritatea ţărilor implicate în conflict. Moneda mărunta a dispărut repede din circulaţie în multe ţări, iar soluţia temporară adoptată a fost emiterea de notgelduri. S-au emis în principal notgelduri de hârtie, în nenumărate localităţi şi mai mari, şi mai mici, în majoritatea ţărilor beligerante. Există şi o serie de notgelduri - bonuri emise de mici afaceristi, intreprinderi.

Cele mai cunoscute notgelduri emise pe teritoriul României în această perioadă sunt probabil cele de la Suceava (dacă nu le socotim pe cele de la Cernăuţi) dar există şi o serie de alte localităţi care au emis astfel de bilete, despre care se cunoaşte destul de puţin.

În această modestă lucrare voi încerca să prezint câteva dintre aceste bilete, emise în localităţi care în aceea perioadă se aflau sub administraţia Imperiului Austro-Ungar.

1. Ádámos (com. Adămuş, jud. Mures)

1.1 Unifaţă, fără dată, emis in 1915/16. Patru valori nominale, cu semnăturile (facsimile) notarului public Csegezy Tamas si al primarului Hegyi Jozsef. Cu, sau fără numere de serie, scrise de mână. Pe revers ştampila cu Ø 34mm “Komitat Kis-Küküllö 1910” (Comitatul Târnava Mică 1910). Text în limba maghiara: “Ezen utalvány

előmutatójanak Ádámos község pénztára fizet egy korona” (Casieria comunei Adămuş plăteşte o coroană celui care prezintă acest bilet). Hârtie gri-albăstruie, mărime: aprox. 85 x 73 mm.

1.1.1 . 10 fillér (1915/16) - cu, sau fără numere de serie.

1.1.2 . 20 fillér (1915/16) - cu, sau fără numere de serie.

1.1.3 . 50 fillér (1915/16) - cu, sau fără numere de serie.

1.1.4 . 1 (egy) korona (1915/16) - cu, sau fără numere de serie.

1.2 Unifaţă, emis in iulie 1916. Două valori nominale, cu semnăturile (facsimile) notarului public Csegezy Tamas si al primarului Hegyi Jozsef. Numere de serie scrise de mână. Pe revers ştampila cu Ø 34mm “Komitat Kis-Küküllö 1910” (Comitatul Târnava Mică 1910).

1.2.1 20 filler 1916 - pe hârtie de culoare maro deschis, aprox. 87 x 85 mm.

1.2.2 1 (egy) korona 1916 – pe hârtie albă, aprox. 91 x 73 mm.

După retragere biletele au fost anulate prin perforare. Există şi exemplare cu textul “Forgalman kivül” (magh. Nu se află în circulaţie) scris de mână pe revers. Semnătura notarului Csegezy Tamas o mai întalnim şi pe un alt bilet emis în aceeaşi perioadă, de o localitate învecinată – Küküllö-Dombo (Dâmbău, jud. Mures).

Page 5: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 5

Fig.1. Notgeld 1 korona 1916 Adamos

2. Brassó (Braşov)Literatura1 menţionează un set de notgelduri private emise de ziarul Brassoi Lapok (Krontädter Zeitung).

2.1 . 10 fillér (1914).2.2 . 20 fillér (1914).2.3 . 30 fillér (1914).2.4 . 40 fillér (1914).2.5 . 50 fillér (1914).

3. Gurahumora

Unifaţă, emis în 5 septembrie 1914, text cu litere gotice, semnătura de mână a primarului cu cerneală de culoare albastru deschis şi ştampila primăriei cu cerneală de culoare violet, diametru 33mm. Revers în alb, 89x63mm. Se cunosc două variante.

3.1 . 1 Krone 05.09.1914, cu întregul text în litere

gotice.3.2 . 1 Krone 05.09.1914, litera „K” din Krone

scris cu alt font. (Fig. 2)

Fig. 2. Notgeld Gurahumora (varianta 2)

4. Küküllő-Dombó (Dâmbău)

Unifaţă, emis în 1915 (fără dată), cu semnăturile de mână ale primarului şi notarului public, numere de serie scrise de mână. Text în limba maghiară: „Ezen utalvány előmutatójának K.-Dombó község pénztára fizet 50 fillért” (Casieria comunei Dâmbău plăteşte 50 fileri celui care prezintă acest bilet). Jos, sub chenar: Erzsébet Könyvnyomda R.T. Dicsőszentmárton (Tipografia Erzsébet S.A. din Târnăveni). 100 x 85 mm, pe revers ştampila cu Ø 34mm “Komitat Kis-Küküllö 1910” (Comitatul Târnava Mică 1910).

4.1. 50 fillér (1915).4.2. 1 korona (1915).

Page 6: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 6

Fig.3. Notgeld 50 filler 1915 Küküllő-Dombó

5. Lugos (Lugoj)

Notgeld privat emis de prăvălia de mirodenii al lui Reht & Schwarz în 1914. Aprox. 75 x 19 mm, text în limba maghiară, semnătura (facsimile) al lui Recht. Pe revers instrucţiuni

privind preschimbarea acestor bonuri: „Csakis üzletünkben eszközlendő vásárlásoknál használható. Másra át nem ruházható.” (Valabil doar pentru cumpărăturile efectuate în magazinul nostru.)

5.1. 4 fillér (1914). Există si exemplare fără semnătura pe avers şi reversul în alb.5.2 . 6 fillér (1914). Există si exemplare fără semnătura pe avers şi reversul în alb.5.3. 20 fillér (1914). Există si exemplare fără semnătura pe avers şi reversul în alb.5.4. 30 fillér (1914). Există si exemplare fără semnătura pe avers şi reversul în alb.5.5. 40 fillér (1914). Există si exemplare fără semnătura pe avers şi reversul în alb.5.6. 1 korona (1914). Există si exemplare fără semnătura pe avers şi reversul în alb.

Fig.4. Bloc bonuri private emise de Recht&Schwarz in Lugoj

Page 7: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 7

6. Máramarossziget (Sighetul Marmaţiei)

Literatura de specialitate2 menţionează un notgeld de 1000 korona emis în această localitate. Conform lui Arnold Keller, această bancnotă a fost emisă în 1915 sub ocupaţie rusească.

Bibliografie

Keller Arnold – Das Notgeld von Oesterreich und Ungarn 1914 – 1916, Berlin 1962

Richter Rudolf – Notgeld Oesterreich, Oesterreich-Ungarn 1914 – 1918, Regenstauf 1996

(Footnotes)1 Keller 1522 Keller 172

autor: Ing. Balazs Aldor

Monedele Maundyautor

ing. Dorel BalaitaOnesti -Bacau

Cautind informatii despre emisiuni monetare dedicate sarbatorii Pastelui nu mica mi-a fost surprinderea sa aflu despre un obicei incetatenit in rindul protestantilor britanici, care se deruleaza in Joia Mare, joia dinaintea Pastelui, Maundy Thursday, cum ii spun englezii, si care implica prezenta unor monede batute special cu aceasta ocazie,”Maundy coins”. Monedele Maundy sunt un set de 4 mici monede de argint cu valori nominale de 1,2,3,4 pence. Ele sunt batute anual in Marea Britanie pentru a fi

oferit de monarh sau un reprezentant al sau, in special pensionarilor saraci in cadrul ceremoniei religioase din Joia Sfinta-Maundy Thursday.

Lumea crestina catolica, anglicana dar si ortodocsii comemoreaza in Joia Mare, Joia Sfinta, numita si Joia Patimilor sau Joia Neagra, (ultima joi din Postul Pastelui) 4 evenimente speciale: Spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul Isus, dandu-le prin aceasta lor si noua pilda de smerenie; Cina cea de Taina, adica asezarea Sfintei Cuminecaturi-Euharistia; Rugaciunea cea mai presus de fire a domnului Isus, in gradina Ghetsimani; Vinderea Domnului de catre Iuda pentru 30 de arginti. „Maundy” provine de la cuvintul latin „mandatum”, care inseamna „lege”/„porunca” si face referire la ultimul indemn al lui Iisus adresat discipolilor inainte de rastignire si anume: “Iubeste-ti aproapele asa cum te iubesti pe tine.” (Leviticul 19:18) Maundy coins au o istorie destul de indelungata. Inca din anul 600AD, in Marea Britanie se sarbatorea Joia Mare. Arhiepiscopii obisnuiau sa spele picioarele supusilor lor. La aceste ceremonii participau si monarhii. Incepind cu 1213, regele John (1199–1216) introduce obiceiul aruncarii de monede din argint, (pe linga mincare si imbracaminte), saracilor. Suma monedele dintr-un set oferit acestora totaliza virsta monarhului. Pina in 1698 aruncarea banilor catre saraci in cadrul ceremoniei de spalare a picioarelor s-a facut de catre monarh. Initial, au fost utilizate monede din argint dintre cele aflate in circulatia curenta. Practic, la inceput doar piesele de 4 pence/groat din argint erau utilizate in cadrul acestui ritual. In 1551 se introduce si piesa de 3 pence din argint, iar din 1660 moneda de 2 pence. Se presupune ca in 1667 s-au utilizat pentru prima data cele 4 monede de argint de 1,2,3,4 pence. Din 1822 s-au batut monede speciale cu valorile nominale de 1,2,3,4 pence, un set continind practic suma de 10 pence. Banii erau distribuiti in seturi plus necesarul de monede care sa insumeze varsta monarhului.

Page 8: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 8

Pina in 1908 seturile de monede Maundy se puteau comanda de catre oricine de la monetarie. Dupa acest an monedele erau produse numai pentru a fi distribuite in cadrul ceremoniei din Joia Mare. Ca dimensiuni si design monedele Maundy, emise dupa 1822, si-au pastrat caracteristicile pina in prezent, schimbindu-se doar materialul din care erau confectionate. Aversul pieselor se prezinta astfel:

- 1822–1830 -Profil stanga, George IV, inscriptie: GEORGIUS IIII D G BRITANNIAR REX F

D (George al IV-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Rege al Britaniei, Aparator al Credintei). - 1831–1837 -Profil dreapta, William IV, inscriptie: GULIELMUS IIII D G BRITANNIAR REX F D (William al IV-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Rege al Britaniei, Aparator al Credintei). -1838–1887- profil stanga, Victoria (in tinerete), inscriptie: VICTORIA D G BRITANNIAR REGINA F D (Victoria, prin Gratia lui Dumnezeu Regina a Britaniei, Aparatoare a Credintei).

-1888–1892 -profil stanga, Victoria (perioada jubiliara), inscriptie: VICTORIA D G

BRITANNIAR REGINA F D (Victoria, prin Gratia lui Dumnezeu Regina a Britaniei, Aparatoare a Credintei).

-1893–1901 -profil stanga, Victoria (varsta

matura),inscriptie: VICTORIA DEI GRA BRITT REGINA FID DEF IND IMP (Victoria, prin Gratia lui Dumnezeu Regina a Britaniei, Aparatoare a Credintei, Imparateasa a Indiei).

-1902–1910 -profil dreapta, Eduard al VII-lea, moneda inscriptionata cu EDWARDVS VII D G BRITT OMN REX F D IND IMP (Edward al VII -lea, prin Gratia lui Dumnezeu Rege al Intregii Britanii, Aparator al Credintei, Imparat al Indiei).

-1911–1936 -profil stanga, George V, inscriptie: GEORGIVS V D G BRITT OMN REX F D IND IMP (George al V-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Rege al Intregii Britanii, Aparator al Credintei, Imparat al Indiei).

-1937–1948 — profil stanga, George al VI-lea, inscriptie: GEORGIVS VI D G BR OMN REX F D IND IMP (George al VI-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Rege al Intregii Britanii, Aparator al Credintei, Imparat al Indiei).

-1949–1952- profil stanga, George al VI-lea, inscriptie: GEORGIVS VI D G BR OMN REX FIDEI DEF (George al VI-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Rege al Intregii Britanii, Aparator al Credintei).

-1953- profil dreapta Elizabeth a II-a, inscriptie: ELIZABETH II DEI GRA BRITT OMN REGINA F D (Elizabeth a II-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Regina a Intregii Britanii, Aparatoare a Credintei).

Page 9: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 9

-1954–current -profil dreapta Elizabeth a II-a, inscriptie: ELIZABETH II DEI GRATIA REGINA F D (a II-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Regina, Aparatoare a Credintei). Monedele Maundy de dupa 1822 s-au batut in urmatoarele valori nominale cu dimensiunile: -1 pence : 0,5 gr, diametru 11 mm -2 pence : 0,9 gr., diametru 13 mm -3 pence : 1,4 gr, diametru 16 mm -4 pence : 1,9 gr, diametru 18 mm. Piesele emise intre 1822 si 1921 au fost sterling, adica din argint 925. Monedele de dupa 1921 pina in 1947 erau din Ag500. Pentru o scurta perioada in 1947 s-au emis monede din Cu-Ni, dar apoi pina in prezent s-a revenit la compozitia initiala, recte Ag925. In fiecare an ceremonia spalarii picioarelor se tine intr-una din marile catedrale din Anglia sau Tara Galilor. Initial, s-a tinut in Capela regala din Whitehall, mai tirziu mutindu-se in Westminster Abbey. Trebuie sa treaca circa 40 de ani ca acest ritual sa revina pentru a doua oara intr-o catedrala. In 2006, cind regina Elisabeta a II a a implinit 80 de ani, serviciul religios prilejuit de Maundy Thursday, (13 aprilie) s-a tinut in catedrala Guildford. Regina a daruit seturi de monede Maundy la 80 de barbati si 80 de femei, toti pensionari. Fiecare a primit 80 de pence in total in doua pungute, una alba si una rosie. Anul trecut ceremonia a avut loc in catedrala din Manchester. In acest an, pentru prima data dupa 700 de ani, ritualul din Joia Mare a avut loc in afara Angliei sau Tarii Galilor, in 20 martie, la catedrala St. Patrick din orasul Armagh din Irlanda de Nord. Seturile Maundy in valoare nominala de 82 pence (egala cu virsta reginei Elisabetha) au fost oferite la 164 de pensionari (82 barbati si 82 femei) care s-au remarcat prin activitatile derulate in folosul comunitatii.

Bibliografie:

1. http://www.maundymoney.info/

2. http://www.geocities.com/traditions_uk/maundy.html

3. http://www.royalmint.gov.uk/Corporate/BritishCoinage/Maundy_Money.aspx

4. http://24carat.co.uk/mintagefiguresframe.html

Ernesto Che Guevara – Guvernator al Bancii Centale din Cuba

Ernesto Rafel Guevara de la Serna , cunoscut sub porecla de Che Guevara s-a nascut in Argentina in anul 1928. Che Guevara este unul dintre cei mai cunoscuti revolutionari de stanga , unul dintre lideri comunisti cubanezi.

De profesie medic , a absolvit Facultatea de Medicina din Buenos Aires in 1953 , iar dupa absolvire pleaca intr-o calatorie prin America de Sud pentru a se alatura revolutionarilor de stanga si a lupta impotriva guvernelor militare din aceste tari. Se stabileste pentru o perioada de timp in Guatemala in timpul presedintelui Jacobo Arbenez, dar odata cu asasinarea acestuia de catre un puci militar la data de 27 iunie 1954 este nevoit sa paraseasca Guatemala in septembrie acelasi an.

Ajunge in Mexic, unde la data de 26 iunie 1955 se intalneste cu Fidel Castro si se alatura gruparii acestuia. Participa in 1959 impreuna cu Fidel Castro la debarcarea din Cuba si lupta alaturi de acesta impotriva regimului militar al lui Batista. Dupa ce Fidel Castro preia puterea, Che Guevara primeste cetatenia cubaneza in urma unui proiect de lege speciala din data de 9 ianuarie 1959, iar prietenul lui, Fidel, nu sta mult pe ganduri si ii acorda diferite posturi in administratia tarii.

La data de 26 noiembrie 1959 este numit guvernator al Bancii Centrale a Cubei. Se cunoaste povestea cum acesta a ajuns guvernator, relatata de un consilier technic maghiar care a participat la sedinta respectiva. La o intalnire cu prieteni sai de incredere Fidel Castro a intrebat daca in sala se gaseste “ un bon economista”. Che Guevara a raspun afirmativ : “si , Presidente!”. Astfel Che Guevara care era medic de profesie a ajuns in fruntea bancii fara a avea cunostinte de economie. Se pare ca acesta a inteles ca Fidel a intrebat daca in sala se afla un “bon comunista”. In perioada in care a fost guvernator se cunosc doua emisiuni de bancnote cu semnatura lui Che Guevara, una din anul 1960 si alta din anul 1961 . Emisiunea din anul 1961 aduce un alt design pentru bancnotele cubaneze, deoarece vechile

Page 10: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 10

bancnote se asemanau foarte mult cu cele americane. Pe toate bancnotele Che Guevara a semnat cu un simplu Che , despre acest lucru el insusi a declarat : “Poate semnatura mea nu este tipica pentru un presedinte de banca … dar asta nu inseamna , in nici un caz , ca minimalizez importanta acestor documente – dar procesul revolutionar nu s-a incheiat si in afara de aceasta trebuie san e schimbam scara de valori ” ( “If my way of signing is not typical of bank presidents ... this does not signify, by any means, that I am minimizing the importance of the document — but that the revolutionary process is not yet over and, besides, that we must change our scale of values.” ) In continuare vom prezenta bacnotele emise cu semnatura lui Che Guevara .

Emisiunea din 1960 cuprinde valorile de 5 , 10 , 20 , 50 pesos si bancnota de 100 pesos care se cunoaste doar ca specimen si este perforata.

In anul 1961 , dupa ce are loc modificarea bancnotelor cuabneze sunt puse in circulatie bancnotele cu valori nominale de 1 , 5 , 10 , 20 , 50 si 100 pesos

Page 11: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 11

Cazut in dizgratiile conducerii cubaneze si a rusilor , Che Guevara este nevoit incepand cu anul 1964 sa calatoreasca mult. In acel an inecepe un turneu mondial de 3 luni cu vizite in Europa, China, Egypt, Algeria, Ghana, Guinea, Mali, Dahomey, Congo si Tanzania. La sfarsitul turneului tine ultimul sau discurs international in Alger la data de 24 februarie 1965 dupa care dispare de pe scena internationala.

In perioada martie 1965 – decembrie 1965 ia parte la o misiune cubaneza de antrenare a guerilei din Congo in lupta acestora impotriva imperialistilor . iar in ani 1966 si 1967 are inatalniri cu membri guerilei comuniste din Mozambic.

In noiembrie 1966 calatoreste in Bolivia pentru a pregatii revolutionari comunisti in lupta de guerila in jungla boliviana . In urma unei operatiuni a CIA si a armatei boliviene la data de 8 octombrie

1967 este capturat si o zi mai tarziu executat . In anul 1986 se decide in Cuba emiterea bancnotei de 3 pesos dedicate lui Che Guevara . Se cunosc trei tipuri diferite de emisiuni , doua dintre ele pe o hartie de nuanta rosie . Fotografia folosita pe bancnote este cunoscuta poza a lui Che Guevara realizata in anul 1960 de Alberto Korda .

autor: Dinca Cristian

Page 12: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 12

Talerii Klippe

Majoritatea acestor monede inedite, dorite de colectionarii de pretutindeni si nu de putine ori vandute la preturi de care doar numismatii cu potenta financiara se pot apropia, sunt adevarate capodopere ale artei numismatice. Pentru colectionarii romani cei mai cunoscuti, rivniti dar si scumpi taleri klippe sunt cu siguranta cei batuti de principii Transilvaniei (pentru informatii suplimentare a se vedea http://coins.transylvanian-numismatics.com/). Dar ce sunt de fapt acesti taleri si de ce sunt astfel denumiti? Rolul acestui articol este tocmai acela de a da raspuns la aceste doua intrebari. In primul rind, acesti taleri aveau o forma deosebita fata de majoritatea monedelor care circulau in Europa in perioada in care au fost emisi. Sub acest nume, “klippe” sunt cunoscute mai multe monede europene avind, in general, forma patrata. Talerii klippe sunt patrati, rombici sau poligonali dind senzatia ca, de fapt, sunt niste monede clasice, rotunde, care au fost taiate. Cuvintul “klippe” se pare ca provine de la cuvintul suedez “klippa” care ar insemna “a taia”, “a reteza”. Aceste monede mai neobisnuite au fost emise ca piese de circulatie, emisiuni comemorative sau pentru diverse ocazii, ori ca monede de necesitate in timpul asediilor. In ceea ce priveste metalul din care sunt confectionati se cunosc taleri din cupru, argint si aur. Prima tara care a batut acesti taleri a fost Suedia, zona foarte bogata in cupru. La inceput talerii klippe au fost din cupru, erau numiti “ortug”, (moneda ortug au fost batuta pentru prima data in Suedia in 1370, si valora 3 penningar- subdiviziune a dalerului) si au fost emisi in prima jumatate a secolului XVI, in timpul domniei lui Gustav Vasa (1521-1560). Tot acesta a batut si primii taleri klippe din argint.

Mai tirziu, in perioada de domnie a reginei Kristina (1632-1654) s-au emis taleri klippe din cupru de dimensiuni foarte mari. Piesa de 10 dalers emisa intre 1644/1645, avea dimensiunile 63x32cm si cintarea 19,7kg, (tiraj de 26.000 piese timp de 2 ani, in prezent mai exista doar 7 astfel de monede). Aceste emisiuni s-au datorat gravei lipse a argintului aparuta ca urmare a razboiului purtat cu Danemarca.

Popularitatea talerilor klippe a crescut atit de mult in vestul si centrul Europei incit au inceput sa fie batuti si de tarile din aceste regiuni. Astfel, mai multe orase olandeze au emis taleri klippe de necesitate in timpul asediului impus de spanioli. Era mult mai usor, dar si mai rapid (si fara pierderi de metal) sa se realizeze flanuri patrate decit rotunde. Alti klippe au fost batuti in timpul Sfintului Imperiu Roman de Natiune Germana si de Imperiul Austriac. Unii taleri s-au batut doar pe o fata a flanului.

Page 13: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 13

De-a lungul istoriei s-au emis taleri klippe avind ca valoare 1/12;1/9;1/8;1/6; ¼; ½ dintr-un taler sau 1 ¼; 1 ½; 2; 3; 4; 6 taleri. In privinta greutatii talerilor trebuie consemnat faptul ca in 1524 greutatea standard pentru un taler a fost stabilita in statele germane la 27,4 grame de argint pur. Valoare care avea sa scada la 25,95 grame argint pur in 1566. In secolul XVII greutatea talerilor a continuat sa scada, iar in 1667 prin Conventia de la Zinna dintre Saxonia si Brandenburg se stabileste ca talerul sa aiba un continut de 22,25 grame de argint pur.

Page 14: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 14

Talerii klippe austrieci au ca o caracteristica faptul ca pe flanul patrat sau rombic s-a utilizat la imprimare o matrita circulara.

Cind popularitatea talerilor klippe a inceput sa scada acestia au fost emisi doar pentru ocazii foarte speciale. Designul are un aspect mai ingrijit si in plus apar diverse ornamente in colturile pieselor. Talerul de mai jos a fost emis in 1662 cu ocazia casatoriei fiicei electorului saxon Johann Georg II, Ermuthe Sophie.

Page 15: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 15

Iar acest taler s-a emis in 1614 pentru a celebra botezul fiului, August, al electorului tinutului Sachsen-Albertinische Linie, Johann Georg I (1611-1615).

Bibliografie:1. Frank Draskovic, Stuart Rubenfeld- Standard

price guide to world crowns & talers 1484-1968 as cataloged by Dr.John S.Davenport, ed.1984

2. http://www.goldbergcoins.com/3. http://www.coinarchives.com/

autoring. Dorel BalaitaOnesti -Bacau

Un bilet inedit al Bancii Nationale a Moldovei

Se stie ca cea dintai banca romaneasca, ce a obtinut privilegiul de a emite hartie moneta a fost Banca Nationala a Moldovei, infiintata in anul 1852. De acest privilegiu banca a cautat sa profite in primii ani dupa constituire, desi situatia ei financiara nu era tocmai prospera. Astfel pe la 1856 directiunea bancii a luat masurile necesare ca sa se faca proiecte pentru biletele ce avea de gand sa emita. Posed in colectiunea mea doua bilete de acestea, pe cari mi le-a dat fostul director al bancii Hutter. Unul din ele l-a publicat d. Const. Moisil in aceasta revista, anul 1920 p. 46 (v. si Cronica Numismatica anul I, 1920 p. 47 unde a publicat si un extras din statutele Bancii Moldovei). Celalalt a ramas pana acum inedit si profit de ocazie a-l publica astazi, in onoarea d-lui M.C. Sutzu, presedintele societatii numismatice si fost guvernator al Bancii Nationale a Romaniei. Biletul acesta, de forma patrunghiulara si in marime de 10 X 15 cm., este imprimat pe hartie speciala, care pe fata este de culoare alba, iar pe revers de culoare verziue. Pe fata biletului (Fig. 1) se reprezinta o alegorie in legatura cu principalele ocupatiuni si izvoare de bogatie a Moldovei. La picioarele unei stanci, marginite de o parte de brazi, de ceialanta parte de vita de vie, se afla: la dreapta, un grup alegoric ce infatiseaza agricultura (seceratorul) si cresterea vitelor (ciobanul cu oile); la stanga, alt grup infatisand albinaritul (stupul), cultura tutunului (figura cu un ciubuc in mana) si pescuitul (barcagiul). La mijloc zeul fluvial Dunarea, incununat cu stuf, sta jos razimandu-si mana dreapta pe un vas din care curge apa, iar in mana stanga tinand o lopata pe care este scris: DONAU. Langa el un corn de abondanta rasturnat, din care cad fructe si flori, reprezinta belsugul tarii. In varful stancii ingerul pacii, intr-aripat si cu ramura de maslin in mana dreapta, protejeaza intreaga aceasta reprezentare a activitatii omenesti. La mijlocul stancii un medalion rotund, inchis intr’un chenar de culoare neagra cuprinde in centru stema Moldovei, impodobita cu un pavilion de

Page 16: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 16

hermina incoronat de coroana princiara si inconjurat de arme si steaguri; iar pe chenar este scris cu litere albe: BANKA NATIONALA A MOLDOVEI, pe latura dreapta si stanga a biletului se afla tiparita cu litere cursive inflorate si de culoare rosie valoarea lui: Trois ducats. In sfarsit pe marginea de jos este numele atelierului unde s’a imprimat biletul: LEIPZIG, GIESLOKE & DEVDIENT TYP. INST. Inscriptia aceasta insa este stearsa cu o linie trasa cu cerneala, ceea ce dovedeste, ca directiunea bancii voia ca ea sa nu figureze pe bilet. Reversul biletului e mai simplu. El reprezinta in filigran de apa un mare medalion oval, cu marginile formate din patru randuri de arcuri mici ce se intretaie intre ele. Interiorul acestui medalion este umplut cu linii paralele, cari cu cat se apropie de centru devin mai dese, din care cauza spre mijloc culoarea biletului este de un verde mai inchis. Dealungul laturei de sus a biletului se afla tot in filigran de apa inscriptia: MOLDAUISCHE; pe laturea de jos: LANDES-BANK; iar dealungul

laturei din dreapta si a celui din stanga, de asemenea in filigrand e apa, cifra 100. Dupa cum rezulta din descrierea de mai sus, biletul acesta trebuia sa aiba valoarea de 100 lei vechi, egala cu trei ducati de aur. De astfel si biletul publicat de d. Moisil avea aceias valoare 100 lei sau 100 piastri), ceeace insemneaza ca primele bilete ce voia sa emita Banca Nationala a Moldovei urmau sa fie in valoare de o suta de lei vechi. Pacat numai, ca situatia bancii n’a ingaduit sa se emita biletele proectate, asa ca ele au ramas numai niste simple incercari de a se introduce si la noi hartia moneta.

G. Sion

Articol publicat in:Buletinul Societatii Numismatice Romane. Anul XVI Nr. 40 Octomvrie – Decemvrie 1921. Partea III pag. 97.

Page 17: Romania Colectionarul Roman 14-2008

Colecţionarul RomânNumărul 14, 26 Aprilie 2008

Pagina 17

COLECTIONARUL ROMAN - revista online gratuita pentru colectionari, ISSN 1842 - 6069

Autorii poartă întreaga răspundere pentru tex-tele citate si iconografia reprodusă.

Contact:Aldor Balazs - e-mail: [email protected]. 0727462998

Nu ezitati sa ne contactati pentru orice intrebari, contributii, observatii, pe e-mail sau pe forum.http://forum.transylvanian-numismatics.com

Licitatii din strainatate in perioada urmatoare

Hess-Divo - Auction 309, 28 Apr. 2008Ancient, Medieval and Modern Coins from Various Collectionshttp://www.hessdivo.com/

Classical Numismatic Group Inc. -Electronic Auction 187, 30 Apr. 2008290 Lots of Ancient and World Coinshttp://www.cngcoins.com/

Gerhard Hirsch Nachf, - Auction 256, 5 -7 Mai 2008Coins and Medalshttp://www.coinhirsch.de/

Baldwin’s Auctions - Auction 54, 6 Mai 2008The Diana Collection: Coins of British Indiahttp://www.baldwin.co.uk/

Tkalec AG - Important Collection of Papal Coins, Part II, 7 Mai 2008http://www.coinstkalec.ch/

Dr. Busso Peus Nachfolger - Auction 395, 7 Mai - 9 Mai 2008Antike - Islam - Mittelalter - Neuzeithttp://www.bussopeus.de/

Baldwin’s Auctions - Auction 55-56, 7 Mai 2008Ancient and World Coins, Naval and Military Med-alshttp://www.baldwin.co.uk/

Classical Numismatic Group Inc. - Mail Bid Sale 78, 14 Mai 20082292 Lots of Ancient and World Coins and Antiqui-tieshttp://www.cngcoins.com/

Numismatik Lanz München - Auction 141-142, 26 Mai - 27 Mai 2008Ancient Coins, Medieval & Modern Coinshttp://www.lanz.com/

Si pe siteul web

www.ColectionarulRoman.ro