roman melodul_imne teologice

1

SFÂNTUL ROMANM E L O D U L

IMNE TEOLOGICE

2

© DOXOLOGIA, 2012

ISBN:

3

SFÂNTUL ROMANM E L O D U L

IMNE TEOLOGICEEditori Alexandru Prelipcean [i Alexandru Iorga

Carte tip\rit\ cu binecuvântarea~naltpreasfin]itului

TEOFANMitropolitul Moldovei [i Bucovinei

DOXOLOGIAIa[i, 2012

5

CUPRINS

Prolog ............................................................................................................ 7

Lista de abrevieri ....................................................................................... 11

1Sfântul Roman Melodul –

imnograful des\vâr[it al Ortodoxiei

Via]a Sfântului Roman Melodul ............................................................. 22

Opera Melodului ....................................................................................... 44

Limbajul [i teologia Melodului ............................................................... 52

Condacul – o nou\ form\ de exprimare teologic\ ............................... 55

Manuscrisele condacelor romaneice ...................................................... 67

Edi]iile critice [i traducerile contemporane ........................................... 82

Concluzii ..................................................................................................... 94

2Imne hristologice

Not\ asupra imnelor hristologice ............................................................ 99

La `nmul]irea celor cinci pâini ............................................................... 107

La pip\irea Apostolului Toma .............................................................. 119

La ~n\l]area Domnului [i Dumnezeului [i Mântuitorului Nostru Iisus Hristos .................................................. 129

La sfânta zi a Cincizecimii ..................................................................... 142

La a doua Venire a Mântuitorului Iisus Hristos ................................. 152

3Imne cu diferite teme

Not\ asupra imnelor cu diferite teme .................................................. 167

6

Despre bogat [i despre s\racul Laz\r ................................................... 172

Primul condac la Cele Zece Fecioare .................................................... 184

Al doilea condac la Cele Zece Fecioare ................................................ 201

La orice cutremur [i incendiu ................................................................ 216

Despre sfintele nevoin]e monahale [i despre petrecerea `n m\n\stire .......................................................... 229

Bibliografie selectiv\ ............................................................................. 243

Concordan]a imnelor `n edi]ii critice ................................................. 273

Concordan]a imnelor `n traduceri moderne ..................................... 280

Editori ....................................................................................................... 285

7Prolog

Prologcum nu mai pu]in de [aptezeci de ani, pr. GeorgeFlorovsky invita insistent lumea academic\, [i nunumai, spre `ntoarcerea la izvoare. Ce-i drept, pe ici,

pe colo, unii au reu[it, al]ii s-au eschivat, iar al]ii au r\mas`n continuare fideli modelului occidental de analiz\ [i deredactare a unei lucr\ri. ~n fond, responde ad fontes nu estenumai un simplu dicton ce a devenit „celebru” `n mediulteologico-academic, ci mai degrab\ o necesitate a noastr\, aortodoc[ilor, de a ne re`ntoarce la izvoarele pe care le citim,le m\rturisim [i le analiz\m; este `ntoarcerea la marele te-zaur al Bisericii, de care ar trebui s\ fim con[tien]i [i pecare ar trebui s\-l fructific\m la cote maxime. Pe de alt\parte, `ntoarcerea trebuie s\ presupun\ `n mod direct [i cu-noa[terea tezaurului, nu numai formularea unei simple ideidespre existen]a sa, formulare ce nu va `mpinge pe nimeni, dealtfel, s\ transcend\ spa]iul ignoran]ei [i al necunoa[terii.

Con[tien]i fiind de aceast\ realitate, spa]iul ecclesial ro-mânesc trebuie s\ transcend\ mai ales spa]iul dezinteresuluimanifestat, din p\cate, la toate capitolele. Dezinteresul stu-dierii operelor Sfin]ilor P\rin]i, recepta]i mai ales prin filier\occidental\, demonstreaz\ nu numai un simptom, ci [i onecrozare a ideii pr. George Florovsky de a regândi teologia,printr-o (re)`ntoarcere. Atunci când ne gândim la acest dictonflorovskian, nu trebuie s\ ne proiect\m interesul doar spre osimpl\ regândire a ceea ce de]ine [i este specific duhului

A

8 IMNE TEOLOGICE

ortodox, cât mai ales s\ `n]elegem valoarea inestimabil\ aceea ce reprezint\ tezaurul Ortodoxiei.

De vreme ce perioadele patristice nu au fost numaiacele vremuri `n care s-a redactat tumultuoasa istorie ecle-zial\, suntem datori s\ accentu\m [i realitatea c\:

„vivacitatea duhovniceasc\ [i tensiunea prin care P\rin]iiBisericii au f\cut fa]\ problemelor epocii lor constituieun imbold continuu [i o obliga]ie presant\ pentru fiecareBiseric\ care trebuie s\ fac\ fa]\ cu aceea[i promptitu-dine, vivacitate [i claritate la diferitele probleme complexe[i la amenin]\rile potrivnice credin]ei epocilor urm\toare”1.

Acest fragment al lui E. Schlink ne arat\ mai cu seam\con[tientizarea importan]ei Sfin]ilor P\rin]i `n via]a tumul-tuoas\ a Bisericii, de a tr\i iubind duhul patristic, `ns\ nu`nc\rca]i de sentimente reci, ci, mai ales, cuprin[i de o ati-tudine proiectat\ spre viitor. „Imbold” vs. „obliga]ie” suntcele dou\ puncte ale „extremit\]ii” dialogale, la care esteinvitat ast\zi spa]iul ortodox heteroclit [i la care trebuie s\r\spund\. ~ntr-o alt\ ordine de idei, „imbold” vs. „obliga]ie”determin\ pe orice iubitor sincer de cultur\ teologic\ s\ des-copere toate acele mijloace de a intra `n contact cu tezaurulOrtodoxiei, iar pe de alt\ parte s\ aib\ „obliga]ia” de a redaprin orice mod cu putin]\ `n]elesurile acestuia.

Suntem tenta]i s\ credem c\ tocmai acest aspect `l poateavea `n vedere traducerea [i redarea unui text patristic: dea fi „accesat\” [i folosit\ de to]i cei interesa]i de izvoareleOrtodoxiei, [i nu de a fi trecut\ `n cadrul cv-ului personal

1 E. Schlink, „Die Bedeutung der orthodoxen Kirche für die öku-menische Bewegung”, `n: Ökumenische Rundschau, 22 (1973), p. 433,[i `n: Qeologiva, 44 (1973), p. 689, la: Georgios Martzelos, „Importan]aP\rin]ilor Bisericii `n dialogurile teologice multilaterale ale Orto-doxiei”, trad. de Alexandru Prelipcean, `n: StTeol, 3/2009, p. 272.

9Prolog

ca o mare „realizare” traductologic\, peste care se va depunepraful uit\rii. Prin actul traductologic, prin compunereaunor lucr\ri valoroase ce vor a[eza la baza lor duhul filo-calic [i patristic, printr-o tr\ire `n acest duh [i printr-o viem\rturisire a sa, se poate realiza un prim pas spre `ntoar-cerea la izvoare!

Pornind de la aceste reflec]ii, Alexandru Prelipcean des-chide prezenta lucrare cu studiul sintez\ intitulat „Sf. RomanMelodul – imnograful des\vâr[it al Ortodoxiei”, având `nvedere recuperarea unor aspecte extrem de importante pen-tru `n]elegerea corect\ a vie]ii, operei [i teologiei SfântuluiRoman Melodul. Tot aici, semnatarul textului scoate `n evi-den]\ [i transmiterea manuscriptic\, edi]iile de text, precum[i traducerile moderne din spa]iul oriental [i occidental.

Cea de-a doua parte a lucr\rii, denumit\ „Imne hristo-logice”, condenseaz\ un num\r de cinci condace ale Melo-dului, `n ordinea lor: condac la `nmul]irea celor cinci pâini,condac la pip\irea Apostolului Toma, condac la ~n\l]area Dom-nului [i Mântuitorului nostru Iisus Hristos, condac la PogorâreaDuhului Sfânt [i condac la a doua Venire a Mântuitorului IisusHristos. Sec]iunea „Imne cu diferite teme”, grupeaz\ alte cincicondace romaneice, care trateaz\ aspecte moral-duhovnice[ti(condacul despre bogat [i despre s\racul Laz\r, primul condac laCele Zece Fecioare, al doilea condac la Cele Zece Fecioare, despresfintele nevoin]e monahale [i despre petrecerea `n m\n\stire), cât[i aspecte legate de via]a tumultuoas\ a cet\]ii Constanti-nopolului (condac la orice cutremur [i incendiu). Traducerile2

lui Alexandru Iorga sunt `nso]ite de scurte comentarii pre-liminare, precum [i de referin]ele scripturistice ale fiec\rui

2 Traducerile au fost realizate dup\ edi]ia bilingv\ (greac\ veche/neogreac\) a arhim. Ananias Koustenis, RwmatoØ MelodoØ. $Umnoi, Edi-tura Armos, Atena, 2003, pp. 254-274, 604-621, 642-705, 986-1041, 1064-1085, 1142-1187.

10 IMNE TEOLOGICE

condac. Textele prezentate `n actuala edi]ie nu au fost tra-duse [i publicate `n limba român\, cu excep]ia a dou\ ma-teriale: condacul la pip\irea Apostolului Toma [i primul condacla Cele Zece Fecioare, publicate pentru prima dat\ `n litera-tura patristic\ româneasc\ `n volumul editat de ParaschevaGrigoriu, Imnele poc\in]ei (Ia[i, 2006).

Lucrarea se `ncheie cu o bibliografie selectiv\ destul decuprinz\toare atât despre via]a, opera [i teologia imnogra-fului grec, cât [i despre imnografie [i condac. Am exclustotu[i din aceast\ bibliografie, acele materiale care se refer\la teologia Imnului Acatist. drd. Alexandru PRELIPCEANTesalonic, 1 octombrie 2011La s\rb\toarea Sf. Roman Melodul

11Abrevieri

LISTA DE ABREVIERI1a) anuare, edituri, reviste

1 O parte din abrevieri au fost preluate din lista cu normele deprescurtare interna]ional\ realizat\ de Siegfried M. Schwertner, Theo-logische Realenzyklopedie, Abkürzungsverzeichnis, 2. überarbeitete underweiterte Auflage, zusammengestellt von Siegfried M. Schwertner,Walter de Gruyter, Berlin/New York, 1994.

AFTOUB Anuarul Facult\]ii de Teologie Ortodox\ „Patriarhul Jus-tinian”, Editura Universit\]ii din Bucure[ti, Bucure[ti,2001

AltBan Altarul Banatului, Timi[oara

Byz Byzantion, Bruxelles, 1924

BORom Biserica Ortodox\ Român\, Bucure[ti, 1. 1874

BSS Bibliotheca Sanctorum, Istituto Giovanni XXIII nella Pon-tificia Università Lateranense, Roma, 1-12, 1962-1969,index 1970

DACL Dictionnaire d’archeologie chrétienne et de liturgique, Fer-nand Cabrol, Henri Leclercq (ed.), Paris, 1.1.-15.2,1924-1953

DECA Dictionnaire encyclopedique du christianisme ancien, Sousla direction de Anfelo di Berardino, Paris, 1-2, 1990

DThC Dictionnaire de théologie catholique, Paris, 1-15, 1903-1950 + Tables générales 1-3, 1951-1972

EIBMBOR Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Orto-doxe Române, Bucure[ti

Eor Échos d’Orient, Bucure[ti, 1, 1879/98-39/40, 1940/42(1942/43)

GBis Glasul Bisericii, Bucure[ti, 1. 1951

12 IMNE TEOLOGICE

b) abrevieri biblice

GOTR The Greek Orthodox Theological Review, Brooklyn, Mass.1, 1954/55

LAChL Lexicon der antiken christlichen Literatur

MitrArd Mitropolia Ardealului, Sibiu, 1, 1956 (?)

MitrBan Mitropolia Banatului, Timi[oara, 1, 1951 (?)

ODB The Oxford Dictionary of Byzantium, 3 vol., AlexanderKazhdan (ed.), 1991

ODCC The Oxford Dictionary of the Christian Church, ed. FrankLeslie Cross-London, 1957, 21974

Ort Ortodoxia, Bucure[ti, 1. 1949-2008; 2. 2009

PG J.P. Migne, Patrologia cursus completus. Series graeca,Paris, 1844-1855/1857-1866

RBPH Revue belge de philologie et d'histoire, Bruxelles, 1, 1922

RHR Revue de l’histoire des religions, Paris, I, 1, 1880-98, 196,1979, 197, 1980

SB Studia Byzantina, Berlin [etc.], [1], 1966ff.

SC Sources Chrétienne, Paris, 1941

StTeol Studii Teologice, Bucure[ti, 1. 1929-30-8, 1940; 2. 1949-2004; 3. 2005

TRE Theologische Realenzyklopädie, Berlin, 1, 1976

TV Teologie [i Via]\, Ia[i, 1990

VigChr Vigiliae Christianae, Amsterdam, 1, 1947

Ap Apocalips\

1 Co2 Co

1 Corinteni2 Corinteni

Col Coloseni

Dn Daniel

Dt Deuteronom

Ecc Ecclesiastul

Ef Efeseni

Evr Evrei

13Abrevieri

FA Faptele Apostolilor

Fc Facerea

Flp Filipeni

Gal Galateni

IacIer

IacovIeremia

In Ioan

Ioil Ioil

Iona Iona

Is Isaia

I[ Ie[irea

Lc Luca

1 Mac 1 Macabei

Mal Maleahi

Mc Marcu

Mt Matei

Nm Numerii

1 Pt 1 Petru

Prov Proverbele lui Solomon

4 Rg Rm 4 Regi Romani

Sir ~n]elepciunea lui Isus Sirah

1 Tes2 Tes1 Tim

1 Tesaloniceni2 Tesaloniceni1 Timotei

2 Tim 2 Timotei

Zah Zaharia

14 IMNE TEOLOGICE

15imnograful des\vâr[it al Ortodoxiei

SF. ROMAN MELODUL – IMNOGRAFULDES|VÂR{IT AL ORTODOXIEI

1

16 Sfântul Roman Melodul –


Sfântul Roman Melodul –imnograful des\vâr[it al Ortodoxiei

„Ne g\sim `n fa]a fenomenului ca teologia s\ creeze poezie[i dup\ aceasta, s\ o transforme `n cea mai `nalt\ liturghieteologic\, a[a cum poezia `ntrece cuvântul dogmatic dene`nduplecat. Teologia cea mai `nalt\ este din naturapoeziei; ca s\ existe se folose[te de m\re]ia poetic\.” (N. Haralampidis)1

redem c\ nu este o surpriz\ pentru nimeni dura [itrista realitate c\ `n spa]iul românesc lucrurile denatur\ [tiin]ific\ sufer\ de o boal\ aflat\ `n pragde metastaz\. Dezinteresul generat la toate capi-

tolele, indiferen]a cu care la ora actual\ sunt privite limbileclasice, lipsa speciali[tilor la orice nivel [i pentru oricedomeniu, `ncurajarea nonvalorilor, dispari]ia spiritului critic,necrozarea ideilor geniale sunt doar câteva dintre aspectelecronicei boli române[ti. Când m\rturisim acest adev\r avem`n vedere [i spa]iul teologic, `n mod general, iar `n modparticular ne referim la colec]iile [i studiile de ordin patris-tic, de vreme ce lucrarea de fa]\ are tangen]\ cel mai multcu acest „capitol” de Teologie. Unde vrem de fapt s\ ]in-tim? Vrem s\ ar\t\m `n primul rând c\ `n spa]iul românescnu avem pân\ la ora actual\ nicio colec]ie patristic\ de an-vergura celor din Occident, precum Corpus Christianorum,

1 * Studiu publicat ini]ial, cu mici modific\ri, `n: StTeol, 2/2011,pp. 59-105.

1 K. Haralampidis, RwmanoØ toØ MelwdoØ treÃ" u$mnoi, Ed. Agra,Atena, 1997, p. 24.

C

* Studiu publicat ini]ial, cu mici modific\ri, `n: StTeol, 2/2011,pp. 59-105.


Sources chrétiennes, Fondes christiani, sau m\car a celei dinspa]iul elen, vEllhne" Patevre" th" Ekklhsiva". ~n afar\ detimida `ncercare a colec]iei Izvoarele Ortodoxiei, colec]ie dealtfel proiectat\ `n anul 1938, de pr. Dumitru Fecioru [i pr.Olimp N. C\ciul\, [i care, din p\cate, s-a stins mult preadevreme, f\r\ a da un num\r important de traduceri, sin-gura „realizare notabil\” a fost pân\ la urm\ colec]ia inte-gral\ d\ruit\ poporului român de inegalabilul teolog Du-mitru St\niloae, [i anume Filocalia (12 volume, 1946-1991).Pe lâng\ aceste dou\ colec]ii, merit\ notat\ aici ini]iativaPatriarhului Iustin de fondare a unei noi colec]ii, intitulat\sugestiv P\rin]i [i scriitori biserice[ti (PSB) [i elaborat\ de ungrup de traduc\tori teologi [i filologi. Astfel, `ncepând cuanul 1979 pân\ `n 2000, 36 de volume au fost publicate, res-tul de 54 de volume – din `ntreaga colec]ie proiectat\ ini]ial –nu au v\zut nici ast\zi lumina tiparului. Nu intr\m `n de-talii, ca s\ evit\m obosirea cititorului.

Cât prive[te teologia Sfântului Roman Melodul, de carene ocup\m `n volumul de fa]\, `n spa]iul românesc nu s-ascris foarte mult. Majoritatea articolelor/studiilor2 s-au re-dus la o simpl\ creionare despre via]a, opera [i importan]aSfântului Roman ca p\rinte al condacelor, la edi]iile critice cutextul imnografului, `ns\ a fost neglijat con]inutul filolo-gico-teologic al `ntregii sale opere. Nici cele câteva traduceri3

2 Vezi lista studiilor/articolelor referitoare la Sfântul Roman Me-lodul la sfâr[itul lucr\rii prezente, `n sec]iunea „Bibliografie `n limbaromân\”.

3 ~n volum: Sfântul Roman Melodul, Imnele Poc\in]ei, studiu in-troductiv de Andrew Louth, traducere [i note de Parascheva Grigoriu,Editura Trisaghion, Ia[i, 2006; Sfântul Roman Melodul, Imne, tradu-cere, studiu introductiv [i note de Cristina Rogobete [i Sabin Preda,Editura Bizantin\, Bucure[ti, 2007. ~n reviste/lucr\ri colective: „Con-dacul Na[terii lui Hristos”, traducere de studen]ii teologi de la Seminarulde Liturgic\ (`n special Ion M. Barnea), `n: Petre Vintilescu, Desprepoezia imnografic\ din c\r]ile de ritual [i cântare bisericeasc\, Bucure[ti,


din opera scriitorului bizantin nu sunt `nso]ite de o intro-ducere [tiin]ific\ despre via]a [i opera autorului, [i nici dedate necesare despre respectiva traducere.

Un punct de cotitur\ fa]\ de aceast\ lapidar\ prezen-tare sunt dou\ volume cu traduceri din opera Melodului:cel intitulat Imnele Poc\in]ei, beneficiind de un studiu intro-ductiv al binecunoscutului patrolog Andrew Louth4, [i tradu-cerea câtorva imne ale Melodului de c\tre Cristina Rogobete[i Sabin Preda5, la rândul s\u prefa]at de un studiu destul

3Tipografia C\r]ilor Biserice[ti, 1937, pp. 290-306; „Imn `nvierii luiLaz\r”, traducere, prezentare [i note de Ilie Fr\cea, `n: MitrArd, 6-8/1975, pp. 502-507; „Imnul I al Epifaniei”, traducere de asist. drd.Cristina Costena Rogobete, `n: AFTOUB, II (2001-2002), Editura Uni-versit\]ii din Bucure[ti, Bucure[ti, 2002, pp. 439-499; „Imnul II al Epi-faniei”, traducere de asist. drd. Cristina Costena Rogobete, `n: AF-TOUB, II (2001-2002), Editura Universit\]ii din Bucure[ti, Bucure[ti,2002, pp. 499-506; „Imnul femeii p\c\toase”, traducere de Laura Enache,`n: TV, 9-12/2002, pp. 204-215; „Imnul fiului risipitor”, traducere deLaura Enache, `n: TV, 7-12/2005, pp. 40-53; „Luna lui iulie `n dou\-zeci de zile. Condac la pomenirea Sfântului Prooroc Ilie”, traducere deSabin Preda, `n: StTeol, 3/2008, pp. 143-165.

4 Sfântul Roman Melodul, Imnele Poc\in]ei, 197 p. Lucrarea cuprinde10 condace (imne), [i anume: imnul fiului risipitor, imnul celor zecefecioare, imnul `nvierii lui Laz\r, imnul demonizatului, imnul fe-meii p\c\toase, (imn) la lep\darea Sfântului Petru, imnul Sfintei Mariila Cruce, imnul Patimii Mântuitorului, imnul ~nvierii Domnului(traducere de Marian Macuc) [i imnul despre necredin]a lui Toma(traducere de Marian Macuc).

5 Sfântul Roman Melodul, Imne, 336 p. Lucrarea con]ine 14 con-dace, `n ordinea aceasta: dou\ condace ale Na[terii, condac `n ziuade dup\ praznicul Na[terii Domnului, condac la Sfintele Lumini, con-dac despre ~naintemerg\torul, despre Botez [i despre Adam, condacla ~ntâmpinarea Domnului, condac la Buna Vestire a Preasfintei N\s-c\toarei de Dumnezeu, [ase condace la ~nvierea cea de a treia zi aDomnului, condac la Nunta din Cana, precum [i stihiri la Na[tereaDomnului [i Dumnezeului nostru Iisus Hristos (pp. 108-122) [i o ru-g\ciune `n vers egal (pp. 318-321). Lucrarea editorilor Rogobete/Predasufer\ totu[i de unele aspecte: inconsecven]a `n notele de subsol

Tipografia C\r]ilor Biserice[ti, 1937, pp. 290-306; „Imn `nvierii luiLaz\r”, traducere, prezentare [i note de Ilie Fr\cea, `n: MitrArd, 6-8/1975, pp. 502-507; „Imnul I al Epifaniei”, traducere de asist. drd.Cristina Costena Rogobete, `n: AFTOUB, II (2001-2002), Editura Uni-versit\]ii din Bucure[ti, Bucure[ti, 2002, pp. 439-499; „Imnul II al Epi-faniei”, traducere de asist. drd. Cristina Costena Rogobete, `n: AF-TOUB, II (2001-2002), Editura Universit\]ii din Bucure[ti, Bucure[ti,2002, pp. 499-506; „Imnul femeii p\c\toase”, traducere de Laura Enache,`n: TV, 9-12/2002, pp. 204-215; „Imnul fiului risipitor”, traducere deLaura Enache, `n: TV, 7-12/2005, pp. 40-53; „Luna lui iulie `n dou\-zeci de zile. Condac la pomenirea Sfântului Prooroc Ilie”, traducere deSabin Preda, `n: StTeol, 3/2008, pp. 143-165.


de bine structurat [i cu puternice dorin]e de recuperare aunor anumite repere ale operei imnografului bizantin [i,prin extensie, ale imnografiei cre[tine.

5 [nota 1, p. 7 (pag. 143/p. 143); nota 35, p. 28 (pag. 74/p. 74); nota38, p. 29 (pag. 1-7/p. 1-7, iar la nota 39 de la aceea[i p. 29, se g\se[tescris p. 1-14)], precum [i necitarea unor surse de inspira]ie. Este ca-zul urm\toarelor condace: Condac la Na[terea Domnului [nota 109,p. 69/ SC 110, nota 1, p. 63]; alt condac la Sfânta Na[tere a Domnuluinostru Iisus Hristos [nota 136, p. 84/ SC 110, nota 2, p. 93; nota 146,p. 90/ SC 110, nota 1, p. 103; nota 149, p. 92/ SC 110, nota 1, p. 105];condac `n ziua de dup\ praznicul Na[terii lui Hristos [nota 166, p.104/ SC 110, nota 2, p. 125]; condacul la Sfintele Lumini [nota 191,p. 125/ SC 110, nota 1, p. 239; par]ial din nota 201, p. 129/ SC 110,nota 1, p. 245; notele 203-204, p. 130/ SC 110, nota 1 [i 3, p. 247; nota205, p. 131/ SC 110, nota 4, p. 247; nota 206, p. 132/ SC 110, nota 3,p. 249; nota 208/ SC 110, nota 2, p. 251; nota 211, p. 134/ SC 110,nota 3, p. 253; nota 217, p. 138/ SC 110, nota 1, p. 259; nota 219, p.139/ SC 110, nota 2, p. 259]; condac despre ~naintemerg\torul, des-pre botez [i despre Adam [nota 237, p. 145/ SC 110, nota 2, p. 277;nota 238, p. 146 / SC 110, nota 1, p. 279; nota 256, p. 152/ SC 110,nota 2, p. 287; notele 257-258, p. 153/ SC 110, nota 3, p. 287 [i nota 1,p. 288; nota 260, p. 154/ SC 110, nota 3, p. 289; nota 264, p. 155/ SC 110,nota 1, p. 291; nota 266, p. 155/ SC 110, nota 3, p. 266]; condacul la~ntâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos [nota 290, p. 166/ SC 110,nota 1, p. 183]; condac la Buna Vestire a Preasfintei N\sc\toare de Dum-nezeu [nota 314, p. 178/ SC 110, nota 2, p. 23; par]ial nota 336, p. 189/SC 110, nota 1, p. 37; notele 337-338, p. 190/ SC 110, nota 2 [i 4, p. 37;par]ial nota 339, p. 191/ SC 110, nota 1, 38]; condac la ~nvierea ceade a treia zi [i de via]\ f\c\toare [i prealuminoas\ a Domnului [iDumnezeului [i Mântuitorului nostru Iisus Hristos [nota 380, p. 211/SC 128, nota 4, p. 409]; alt condac la ~nvierea cea de a treia zi a Dom-nului [i Dumnezeului [i Mântuitorului nostru Iisus Hristos [par]ialnota 401, p. 221/ SC 128, nota 1, p. 433]; alt condac la ~nviere (redatde editorii români ~nvierie, sic!) [nota 437, p. 243/ SC 128, nota 1, p. 478];alt condac la ~nviere [nota 500, p. 280/ SC 128, nota 1, p. 561]; condacla ~nvierea Domnului [i despre cele zece drahme [nota 519, pp. 293-294/SC 128, nota 2, pp. 590-591]; condac la nunta din Cana [nota 535, p. 302/SC 110, nota 1, p. 303; nota 553, p. 316/ SC 110, nota 1, p. 321].

[nota 1, p. 7 (pag. 143/p. 143); nota 35, p. 28 (pag. 74/p. 74); nota 38,p. 29 (pag. 1-7/p. 1-7, iar la nota 39 de la aceea[i p. 29, se g\se[tescris p. 1-14)], precum [i necitarea unor surse de inspira]ie. Este ca-zul urm\toarelor condace: Condac la Na[terea Domnului [nota 109,p. 69/ SC 110, nota 1, p. 63]; alt condac la Sfânta Na[tere a Domnuluinostru Iisus Hristos [nota 136, p. 84/ SC 110, nota 2, p. 93; nota 146,p. 90/ SC 110, nota 1, p. 103; nota 149, p. 92/ SC 110, nota 1, p. 105];condac `n ziua de dup\ praznicul Na[terii lui Hristos [nota 166, p.104/ SC 110, nota 2, p. 125]; condacul la Sfintele Lumini [nota 191,p. 125/ SC 110, nota 1, p. 239; par]ial din nota 201, p. 129/ SC 110,nota 1, p. 245; notele 203-204, p. 130/ SC 110, nota 1 [i 3, p. 247; nota205, p. 131/ SC 110, nota 4, p. 247; nota 206, p. 132/ SC 110, nota 3,p. 249; nota 208/ SC 110, nota 2, p. 251; nota 211, p. 134/ SC 110,nota 3, p. 253; nota 217, p. 138/ SC 110, nota 1, p. 259; nota 219, p.139/ SC 110, nota 2, p. 259]; condac despre ~naintemerg\torul, des-pre botez [i despre Adam [nota 237, p. 145/ SC 110, nota 2, p. 277;nota 238, p. 146 / SC 110, nota 1, p. 279; nota 256, p. 152/ SC 110,nota 2, p. 287; notele 257-258, p. 153/ SC 110, nota 3, p. 287 [i nota 1,p. 288; nota 260, p. 154/ SC 110, nota 3, p. 289; nota 264, p. 155/ SC 110,nota 1, p. 291; nota 266, p. 155/ SC 110, nota 3, p. 266]; condacul la~ntâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos [nota 290, p. 166/ SC 110,nota 1, p. 183]; condac la Buna Vestire a Preasfintei N\sc\toare de Dum-nezeu [nota 314, p. 178/ SC 110, nota 2, p. 23; par]ial nota 336, p. 189/SC 110, nota 1, p. 37; notele 337-338, p. 190/ SC 110, nota 2 [i 4, p. 37;par]ial nota 339, p. 191/ SC 110, nota 1, 38]; condac la ~nvierea ceade a treia zi [i de via]\ f\c\toare [i prealuminoas\ a Domnului [iDumnezeului [i Mântuitorului nostru Iisus Hristos [nota 380, p. 211/SC 128, nota 4, p. 409]; alt condac la ~nvierea cea de a treia zi a Dom-nului [i Dumnezeului [i Mântuitorului nostru Iisus Hristos [par]ialnota 401, p. 221/ SC 128, nota 1, p. 433]; alt condac la ~nviere (redatde editorii români ~nvierie, sic!) [nota 437, p. 243/ SC 128, nota 1, p. 478];alt condac la ~nviere [nota 500, p. 280/ SC 128, nota 1, p. 561]; condacla ~nvierea Domnului [i despre cele zece drahme [nota 519, pp. 293-294/SC 128, nota 2, pp. 590-591]; condac la nunta din Cana [nota 535, p. 302/SC 110, nota 1, p. 303; nota 553, p. 316/ SC 110, nota 1, p. 321].


La cel\lalt pol, studiile oferite de spa]iul occidental saude cel elin6, numeroasele articole [i studii din prestigioasedic]ionare, lucr\ri de specialitate sau reviste de teologie aueviden]iat extrem de multe aspecte, atât la nivel filologic,cât [i teologic7.

Aceast\ simpl\ constatare ne determin\ s\ realiz\m oincursiune cât mai profund\ `n ceea ce prive[te via]a, opera [iteologia imnografului bizantin, trecând `n revist\ [i ulti-mele cercet\ri `n domeniu, mai ales cele provenite din spa-]iul elen.

6Cu toate c\ editorii români au anun]at la finalul studiului intro-ductiv c\ notele editorilor francezi (de fapt al unui singur editor, [ianume José Grosdidier de Matons, de vreme ce edi]ia dup\ care s-aughidat a fost SC, sic!) vor fi trecute `n text prin forma „n.ed.fr” (p. 53) [ic\ la unele condace acest sistem s-a uzitat, `n cazul condacului la Bo-tezul Domnului (`n varianta editorilor români Rogobete/Preda, con-dac la Sfintele Lumini), el a fost „uitat” (sic!). Un alt studiu introductivrealizat de Sabin Preda vizeaz\ sensul conceptului de mil\ din con-dacul Melodului la Sfântul Prooroc Ilie. Vezi: Sfântul Roman Melodul,Luna lui iulie `n dou\zeci de zile. Condac la pomenirea Sfântului ProorocIlie, pp. 143-147 (`ntreaga traducere pp. 143-165).

6 Vezi pentru aceasta bibliografia de la sfâr[itul lucr\rii. 7 Ne opunem, a[adar, aici, prin aceast\ opinie (credem noi, destul

de argumentat\) afirma]iei lui John Breck, conform c\reia SfântulRoman Melodul [i, implicit, opera sa este „relativ necunoscut `nOccident” (John Breck, Cum citim Sfânta Scriptur\. Despre structura lim-bajului biblic, trad. de Ioana T\m\ian, Editura Rena[terea, Alba Iulia,2005, p. 309).

Cu toate c\ editorii români au anun]at la finalul studiului introduc-tiv c\ notele editorilor francezi (de fapt al unui singur editor, [ianume José Grosdidier de Matons, de vreme ce edi]ia dup\ care s-aughidat a fost SC, sic!) vor fi trecute `n text prin forma „n.ed.fr” (p. 53) [ic\ la unele condace acest sistem s-a uzitat, `n cazul condacului la Bo-tezul Domnului (`n varianta editorilor români Rogobete/Preda, con-dac la Sfintele Lumini), el a fost „uitat” (sic!). Un alt studiu introductivrealizat de Sabin Preda vizeaz\ sensul conceptului de mil\ din con-dacul Melodului la Sfântul Prooroc Ilie. Vezi: Sfântul Roman Melodul,Luna lui iulie `n dou\zeci de zile. Condac la pomenirea Sfântului ProorocIlie, pp. 143-147 (`ntreaga traducere pp. 143-165).

22 Sfântul Roman Melodul – imnograful des\vâr[it al Ortodoxiei

Via]a Sfântului Roman Melodulfântul Roman Melodul este, f\r\ `ndoial\, cel maimare poet al Bisericii de R\s\rit, „melodul Melo-

zilor”, cum bine l-a numit J.B. Pitra1. Denumiri pre-

cum „magul Elino-sir”2, „Dante al neogrecilor”3, „prin]ul

Melozilor”4, nu scot `n eviden]\ aspecte din via]a [i activi-tatea acestui mare imnograf al Bisericii, ci mai degrab\creioneaz\ `n tu[e sub]iri contribu]ia operei sale pentrumediul eclezial [i cultural.

Despre via]a [i activitatea sa [tim mult mai multe in-forma]ii din izvoarele ulterioare, care nu sunt `ntotdeauna [idemne de crezare. Kariofilis Mitsakis, `n lucrarea sa, Imno-

grafia bizantin\. De la Noul Testament pân\ la iconoclasm5, este

1 J. Pitra (ed.), Analecta sacra spicilegio solemnensi parata, vol. I, Paris,1876, p. XXVI.

2 Cf. É.G. Kourempeles, RwmanoØ MelwdoØ Qeologikhv Dovxa SuvgcronhiJstorikodogmatikhv a#poyh kaiv poihtikhv qeologiva, Editura P. Pour-nara, Tesalonic, 2006, pp. 21, 212.

3 H. Gelzer, „Die Genesis der byzantinischen Themenverfassung”,`n: Abhandlungen der philos.-philol. und histor. Klasse der bayer. Akademieder Wissenschaften, München, Bd. 18.5/1899, p. 76.

4 Sfântul Roman Melodul, Imne, p. 23.5 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnograniva ajpoV thVn KainhV Diaqhvkh

wJ" thVn eijkonomaciva, Editura Patriarhikon Idrima Paterikon Meleton,Tesalonic, 1971.

s

23Via]a Sfântului Roman Melodul

de p\rere c\ un plan al biografiei Sfântului Roman ar putea fi

oferit de trei mari categorii de izvoare6, [i anume: 1) zece sinaxare redactate `n cinstea pomenirii Sfântu-

lui Roman, notate astfel:

A: Sinaxarul din Mineiul pe luna Octombrie (edi]ia Vene]ia, 1895); B: Sinaxarul din Minologiul lui Vasile al II-lea (Codex Vaticanus gr. 1613, f78r);C: Sinaxarul din Berlin (Sirmondianum, Codex Phillipps 1622, f42r);D: Sinaxarul din Ierusalim (Codex 40 din Biblioteca Patriarhiei din Ierusalim, f19r);E: Sinaxarul din Patmos (Codex 261, f30r)7; F: Sinaxarul Milion Piliou (Codex 49, f2);G: Sinaxarul din Milano (Codex Ambrosianum, 250, f2r);H: Sinaxarul M\n\stirii Dionisiu din Athos (Codex Dionisiu 268, f429r-430r);J: Tipicul din Constantinopol;I: Tipicul M\n\stirii Grigoriu din Athos.

2) diferitele texte imnografice care s-au scris `n cinstea[i memoria Sfântului Roman (idiomele, tropare, canoane,condace);

3) diferitele condace ale lui Roman8.

6 Tot `n trei mari categorii le `mpart [i editorii Rogobete/Preda,`ns\ cu alte opere: 1. sinaxarul din 1 octombrie, 2. slujba SfântuluiRoman din Minei, [i 3. un fragment dintr-un condac alc\tuit `n cin-stea Sfântului Roman. Vezi: Sfântul Roman Melodul, Imne, p. 23.

7 Gre[eal\ de notare a acestui codex `n lucrarea lui Mitsakis, JHbuzantinhV uJmnograniva, p. 358, nota 5.

8 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnograniva, pp. 358-359; J. Grosdi-dier de Matons, Romanos le Mélode et les origins de la poésie religieuse aByzance, Préface de Paul Lemerle, Collection dirigée par Charles Kan-nengiesser, Édition Beauchesne, Paris, 1977, pp. 159-175.


Astfel, din cele zece sinaxareprezentate pu]in mai sus, `nprimele dou\ (AB) sunt sc\-pate din vedere unele aspectelegate de via]a Melodului,precum originea sa din EmesaSiriei (doar `n sinaxarul B),c\ a fost diacon `n Biserica ~n-vierii din Berit, c\ a murit [ia fost `nmormântat `n BisericaMaicii Domnului din Cyr, undes-au p\strat multe condacesemnate de Melod9. ~n ma-

nuscrisele CD (la care va trebui s\-l ad\ug\m aici [i pe celnotat E) s-au p\strat mai multe informa]ii din vita Romani,pierdut\ `ns\10. Delehaye arat\ c\ toate sinaxarele luiRoman nu provin direct din aceast\ vita Romani, ci dintr-ocompendiu ulterior al ei, no-tat cu X11, putând fi consideratedrept rezumate ale sursei X.

Datat pu]in mai târziu, din secolul al XII-lea d.Hr.,este codexul Patmiacus 261. Acest codex ne ofer\ in-forma]ii despre originea Melodului (eJk Suriva" t−" jEm-

eshnän povlewn), minunea inspira]iei12, num\rul imnelor

9 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnograniva, p. 359.10 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnograniva, p. 359. 11 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnograniva, p. 359.12 „ToV cavrisma t−" suntevxew" tän kontakivwn e#laben, ejpina-

neivsh" aujtè kat jo#nar t−" u$peragiva" Qeotovkou kataV thVn ejspevrant−" CristoØ Gennhvsew" kaiV tovmon cevrtou ejpidouvsh" kaiV keleusavsh"aujtoVn katanageÃn”. Vezi textul la: N. Tomadakis, EivsagwghV eij"thVn buzantinhVn nilologivan, tovmo" B *: H buzanntinhV uJmnogranivakaiV poivhsi", Ek tou Typografeiou Adelfon Myrtidi, Atena, 31965,pp. 86-87 (aici p. 86).


redactate13, locul [ederii sale [i timpul trecerii la Dom-nul14.

Manuscrisul F cuprinde un rezumat al sinaxarelor demai sus, iar manuscrisul G provine dintr-un sinaxar ne`m-p\r]it `n capitole [i scurtat, care `ncepe cu 1 octombrie, de lacuvintele „wè t−" Q<eotov>kou kat j o#nar kaiV tovmon cavrtou

ejpidouvsh" aujtè” (f2r).15

De asemenea, informa]ii pre]ioase ne ofer\ sinaxarul H,pe care l-a publicat Lampsidis, care a constatat c\ autorullui, Acachie Savaitul (sec. XII-XIII) a folosit aceea[i surs\ pecare o va folosi mai târziu [i Nichifor Calist Xanthopol (sec.XIII-XIV), [i anume un sinaxar ce a fost redactat pu]in dup\perioada iconoclast\ (a[adar, dup\ 843)16.

Nu lipsite de valoare sunt [i cele dou\ tipice editate deDmitrievskij17. Tipicul Constantinopolitan (J) este un rezumatal sinaxarelor mai vechi18, `n opozi]ie cu tipicul M\n\stiriiGrigoriu, datat `n 1851, unde se pot citi urm\toarele:

13 „ # Ektote oÞn uJphgovreusen eij" taV" despotikaV" eJortaV" kaiV eij" mnh-vma" dianovrwn a$givwn kontavkia toVn ajriqmoVn periV taV civlia”. Vezi: N.Tomadakis, EivsagwghV eij" thVn buzantinhVn nilologivan, tovmo" B j, p. 86.

14 „katevmenen ejn tè naè t−" uJperagiva" Qeotovkou tè ejn toÃ"Kujrou... jEteleiwvqh deV ejn eijrhvn® kaiV ejtavnh ejn t± aujt± ejkklhsiv‘e#nqa kaiV teleÃtai hJ aujtoØ suvnaxi"”. Vezi: N. Tomadakis, Eivsag-wghV eij" thVn buzantinhVn nilologivan, tovmo" B j, p. 87.

15 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 360.16 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 360.17 A. Dmitrievskij, Opisanie liturgiceskich rukopisej, I, Kiev, 1895,

p. 10.18 ~n traducerea noastr\: „1 octombrie. Pomenirea Sfântului Apos-

tol Anania… [i al Sfântului Roman[,] Melodul condacelor; n\scut dinSiria, din cetatea Emesenilor, numit diacon `n Berit la Sfânta Biseric\a lui Dumnezeu, cea numit\ a ~nvierii; care a venit la Constantino-pol `n timpurile `mp\ratului Anastasie, r\mas la Biserica N\sc\toa-rei de Dumnezeu, cea din Cyr, `n care a primit darul [compunerii]


„Roman diaconul, contemporan cu `mp\ratul Anastasieal R\s\ritului, a compus condacele [i icoasele s\rb\to-rilor, precum [i introducerile icoaselor la Na[tereaDomnului [i la Botezul Domnului, «~ngerii…», [i altele.Anul 490”19.

Foarte apropiat de textul sinaxarului actual, pe care-l ci-tim mai jos, este cel din manuscrisul C20:

„Acest `ntre sfin]i P\rintele nostru Roman a fost din Siria,cetatea Emesinilor, diacon al sfintei Biserici celei de Berit.Deci mergând la Constantinopol, `n zilele `mp\ratuluiAnastasie, a r\mas la Biserica Preasfintei de DumnezeuN\sc\toare, cea din Chir, petrecând cu evlavie, [i prive-ghind toat\ noaptea la slujba Vlahernelor. Dup\ s\vâr-[irea slujbei de acolo, iar\[i se `ntoarse la Chir, unde [idarul alc\tuirii condacelor a luat, ar\tându-se lui `n visPreasfânta N\sc\toare de Dumnezeu, [i dându-i o bucat\de hârtie, `i porunci s\ o m\nânce; deci i se p\ru c\ des-chise gura, [i `nghi]i hârtia; [i fiind praznicul Na[teriilui Hristos, `ndat\ cum se de[tept\, suindu-se `n amvon,a `nceput a cânta: «Fecioara ast\zi pe Cel mai presus defiin]\ na[te...». Acesta a f\cut condacele [i ale celorlaltepraznice, `nc\ [i ale sfin]ilor celor mari; a[a c\ mul]imeacondacelor f\cute de dânsul este mai mult de o mie;apoi cu pace a adormit”21.

Elementele pe care le descoperim `n Sinaxar sunt multiple,dar `n acela[i timp [i confuze: locul na[terii [i na]ionalitatea

18condacelor, al c\ror num\r se ridic\ la o mie”. Vezi textul `n greac\la: A. Dmitrievskij, Opisanie liturgiceskich rukopisej, p. 10; J. Grosdidierde Matons, Romanos le Mélode, p. 160.

19 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 360. 20 Vezi textul la: K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 360. 21 Mineiul pe octombrie, p. 13. Singura diferen]\ fa]\ de textul ma-

nuscrisului C este ata[area numelui bisericii din Berit: „Diacon alsfintei Biserici [a lui Dumnezeu], cea din Berit [numit\ [i a ~nvierii]”.

condacelor, al c\ror num\r se ridic\ la o mie”. Vezi textul `n greac\ la:A. Dmitrievskij, Opisanie liturgiceskich rukopisej, p. 10; J. Grosdidier deMatons, Romanos le Mélode, p. 160.


sa (cetatea Emesei, sirian), f\r\ a preciza `ns\ [i anul na[-terii; diacon `n Berit, venirea la Constantinopol `n timpul`mp\ratului bizantin Anastasie (care Anastasie? I sau al II-lea?,presupunând aici [i dou\ perioade de localizare: 491-518 [i713-715 d.Hr.); slujirea sa `n Biserica Preasfintei de Dum-nezeu N\sc\toare cea din Cyr; marea minune a primirii da-rului de a compune imne (chiar `n ziua s\rb\torii Na[teriiDomnului); prima sa „oper\”: condacul la Na[terea Dom-nului [i, `n final, num\rul imnelor sale („mai mult de o mie”,de[i patrologul grec Pannayotis Hristou indic\ numai 8922,ce-i drept cele ce s-au p\strat pân\ ast\zi). Cât prive[teinforma]iile provenite din slujba sfântului, nici ele nu suntde mare folos: atât cânt\rile de la slujba Vecerniei, cât [icele ale Utreniei insist\ mult pe caracterul s\u de imnografal Bisericii lui Hristos23 [i face referiri la operele sale24.

Evident, `n afara Sinaxarului din data de 1 octombrie,pe care noi `l avem tradus dup\ versiunea greac\, alte dou\lucr\ri aduc `n discu]ie via]a imnografului grec, [i anume:lucrarea lui Nichifor Calist Xanthopol, intitulat\ JErmhneiv"eij" touV" ajnabaqmouV" t−" jOktwhvcou (`ndeosebi capitolul „ProV"

22 Vezi lista `ntreag\ la: Pannayotou K. Hristou, Ellhnikhv Pa-trologiva, tovmo" E j, Ekd. Oikos Kyromanos, Tesalonic, 22006, pp.603-612.

23 „F\c\torul de muzic\”, „greierul dumnzeie[tilor cânt\ri”, „vi-oara cea de cântare”, „`ngereasc\ cântare alc\tuind”. Vezi: Mineiulpe octombrie, pp. 6-7.

24 „Ar\tându-ne l\murit na[terea cea de negr\it a lui Hristos dinFecioar\”; „Pe Cuvântul cel `mpreun\ f\r\ `nceput cu Tat\l [i cu Du-hul, dogmatizându-L lumii”; „Cu scripturile sfin]itelor tale cuvinte,de-a pururi pomenite, ar\tându-te tuturor cu adev\rat pâine foartedulce”; „Cu cânt\ri de Dumnezeu insuflate, ai ar\tat, fericite, dum-nezeiasc\ rânduiala ~ntrup\rii lui Hristos”. Vezi: Mineiul pe octombrie,pp. 8-9, 11, 17.


toVn ejrwthvsanta periV t−" uJpako−", toØ kontakivou, toØoi#kou kaiV toØ ejxaposteilarivou, povqen ou$tw" ejkkhvqhsan”),[i cea a monahului Acachie Savaitul, Ta qauvmata toØ jAgivou

jArtemivou (Minunile Sfântului Artemie)25. La aceste dou\ lu-cr\ri se adaug\ [i câteva fragmente din slujba de cinstire asfântului, dou\ canoane din secolul al IX-lea [i fragmente

dintr-un imn anonim, atribuit lui Roman26.Punctul comun al celor dou\ lucr\ri prezentate mai sus

este neputin]a Sfântului Roman de a se exprima, fapt luat`n derâdere de contemporanii s\i. Re]inem aici [i „inspi-ra]ia” pentru compunerea imnelor, primit\ de altfel de laMaica Domnului, prin `nghi]irea unui „sul”, fapt ce se apro-pie extrem de mult [i de imaginile vetero-testamentare ale„`nvestiturii” unui profet27. Opinia lui Kariofilis Mitsakiseste c\ aceast\ informa]ie provine din forma primar\ a vitaRomani, iar mai apoi a fost ad\ugat\ `n sinaxarele tuturormarilor imnografi (Sfântul Efrem Sirul, Sfântul Ioan Da-maschin), astfel `ncât putem vorbi ast\zi de dou\ stadii `ncreionarea vie]ii imnografului bizantin28. Pe de alt\ parte,sinaxarul lui Acachie arat\ clar c\ minunea „inspira]iei” aavut dou\ etape succesive. ~n prima etap\, Roman, ca s\poat\ g\si vindecarea de neputin]a vorbirii sale, se plângeMaicii Domnului, care i se arat\ mai apoi `n vis [i `i spune:„Cine e[ti tu, Romane? Copil binecuvântat, de ce te `ntristezi?”,

25 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 361; Pannayotou K.Hristou, Ellhnikhv Patrologiva, tovmo" E j, p. 600.

26 Pannayotou K. Hristou, Ellhnikhv Patrologiva, tovmo" E j, p. 600.27 Vezi, pe larg: Sabin Preda, „Condacul Fecioara ast\zi… alc\tuit de

Sf. Roman Melodul - analiza condacului pe baza structurii literareinterne [i a structurii melodice”, `n: AFTOUB, 4/2004, pp. 344-346.

28 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 362.


iar `n r\spunsul Melodului se subliniaz\ handicapul s\u:„Pentru neputin]a mea de a vorbi, St\pâna mea, c\ci de minerâd [to]i], `ntotdeauna”29. ~n cea de a doua etap\, Maica Dom-nului vine din nou `n visul Melodului [i `i ofer\ un „sul”, pecare `l pune s\-l m\nânce. ~n opinia lui M. Carpenter30, aceast\viziune a fost inserat\ de autorii sinaxarelor pentru a pre-zenta cre[tinilor influen]a pe care o avea imaginea „sulului”`n descrierea inspira]iei divine primite de unii imnografi.

Viziunea „sulului” ca motiv al inspira]iei este prezen-tat\ [i `n sinaxarul Sfântului Ioan Damaschin, cu diferen]ac\ nu Melodul o vede `n vis pe Maica Domnului, ci egu-menul M\n\stirii Sfântul Sava, iar mai apoi `n sinaxarulscris de Sfântul Ioan Cucuzel, `n care bucata de hârtie a fost`nlocuit\ cu o moned\ de aur pe care N\sc\toarea de Dum-nezeu o a[az\ `n mâna Melodului31.

Cât prive[te textele imnografice `n cinstea Melodului,K. Mitsakis aminte[te de patru categorii esen]iale, [i anume:

1. diferite tropare din slujba Sfântului32;

29 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 363.30 M. Carpenter, „The Paper that Romanos Swallowed”, `n: Spe-

culum, 7/1932, pp. 3-22. Vezi critica acestui studiu la: Lucy AllenPaton, „A Note on the Vision of Romanos”, `n: Speculum, 7/1932,nr. 4, pp. 553-555.

31 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 366. 32 Trei stihiri glas 1, la Doamne, strigat-am… („F\c\torul de mu-

zic\, al\uta dumnezeiescului Duh”; „Sfe[nicul cel prealuminos [iprealimpede”; „Tu, ca unul ce stai `naintea St\pânului tuturor”), ostihir\ la stihoavn\ („~nceput `ntâi al celor buni”), troparul Sfântului(~ntru tine, p\rinte), un canon cu opt ode, un condac („Cu dum-nezeie[tile fapte bune”), dou\ sedelne („Pe Cuvântul cel `mpre-un\”; „Pe Dumnezeul [i Domnul”), o luminând\ („Cu cânt\ri de Dum-nezeu insuflate”) [i o stihoavn\ („Mul]imile c\lug\rilor”). Vezi: ***,Mineiul pe octombrie, EIBMBOR, Bucure[ti, 1983, pp. 6-18. Vezi o list\a textelor pu]in diferit\ la K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 370.


2. canonul lui Epifanie (nu se [tie când a tr\it `ns\);3. canonul lui Teofan al Niceei (cca 850);4. condacul patriarhului German (645-740)33. Cel mai important tropar din slujba Sfântului Roman

este considerat\ slava de la stihoavna vecerniei, având caautor fie pe Anatolie (dup\ m\rturia manuscrisului G 86 dela Marea Lavr\, f26r), fie pe Gherman patriarhul (conformcodexul 1409 al M\n\stirii Vatopedu):

Prwvth kalän ajparchV w#nqh", ~nceput `ntâi al celor buni te-aiswthriva" ajnormhv, RwmaneV ar\tat, [[i] pricin\ de mântuire, pathVr hJmän j ajggelikhVn gaVr Romane, p\rintele nostru;uJmnwdivav susthsavmeno" c\ alc\tuind cântare `ngereasc\,qeoprepä" ejpedeivxw thVn cu dumnezeiasc\ cuviin]\ ]i-ai

politeivan sou...34 ar\tat petrecerea ta…35

Unele din studiile vechi ce interpretau acest tropar en-gomiastic considerau c\ stihurile „prwvth kalän ajparchV”(`nceput `ntâi al celor buni) [i „ajggelikhVn gaVr uJmnwdivan” (`nge-reasc\ cântare) se refer\ la faptul c\ Roman este inventatorulcondacelor. Pe de alt\ parte, traducând `n latin\ cardinalulJ. Pitra descoper\ `n]elesul real al stihurilor (primus fuistipulchorum cantorum princeps)36.

Cea de-a doua m\rturie este canonul lui Epifanie37, carese rezum\ la urm\toarele idei:

33 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 370.34 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 371; Nikolaos B. Toma-

dakis, H buzantinhv umnograniva kai poivhsi" h#toi eisagwghv ei" thnbuzantinhv nilologivan, vol. 2, Ed. P. Pournara, Tesalonic, 1993, p. 88.

35 Mineiul pe octombrie, p. 736 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 371.37 Nu se [tie `ns\ care Epifanie. J. Pitra consider\ c\ este vorba de

Epifanie Studitul (sec. VIII-IX d.Hr.), `ns\ opinia sa este respins\ deJ. Petridis [i de Emereau. Vezi: K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva,p. 370, nota 4.


a) Roman a fost atât de virtuos, `ncât, chiar pe p\mântaflându-se, vie]uia ca `ngerii cerului;

b) Melodul, cu harisma pe care a primit-o de la MaicaDomnului, a devenit „vas al Duhului” (doceÃon toØ Pneuvmato"),„lir\” [i „chitar\”, iar harisma aceasta a fost pus\ `n slujbaBisericii, Melodul sprijinind dogmele ortodoxe, pe de o parte,

[i comb\tând gre[elile eretice, pe de alt\ parte38.De asemenea, canonul lui Teofan al Niceei (cca 850)

recurge adeseori [i se sprijin\ mai mult pe Epifanie. ~n ca-nonul s\u, Roman nu este din Constantinopol, ci a venit `ncapitala Imperiului Bizantin din patria sa, care `ns\ nu estenumit\. Se face mereu trimitere, ca [i `n cazul canonului luiEpifanie, la minunea inspira]iei. Importante sunt [i stihu-rile care ne ajut\ s\ tragem concluziile: Roman a venit laConstantinopol ca proasp\t hirotonit `n treapta diaconiei [is-a instalat la Biserica Maicii Domnului din Cyr, unde a pe-trecut `n rug\ciune [i `n ascez\. Adeseori se men]ioneaz\c\ un asemenea mare poet, cum a fost Roman, care s-a bu-curat de faim\ `n timpul domniei lui Justinian, este `mpo-sibil s\ fi fost diacon toat\ via]a sa, [i s\ nu fi avansat `n ier-arhia bisericeasc\. Dac\ Justinian dorea s\-l cinsteasc\ peMelod, care era adeseori considerat „preferatul palatului”,atunci fie `l ridica la rangul de episcop, fie – cel pu]in – `llua `n preajma sa, devenind preotul palatului imperial. Nus-a `ntâmplat nimic din toate acestea, deoarece izvoarele `lmen]ioneaz\ ca un model de „`nv\]\cel” excep]ional: Roman,cel mai mare imnograf al epocii sale, pe care Biserica [icetatea Bizan]ului `l cinste[te cu vrednicie, a refuzat toateacestea, preferând simpla [i smerita via]\ monahal\. Dimpo-triv\, canonul lui Teofan care se refer\ la ac]iunea Melodului,



accentueaz\ numai c\ a fost un „diacon foarte bun” (a#risto"diavkono") [i „predicator practicant” (iJerok−rwx praktikwv-

tato")39. Aceast\ ultim\ men]iune din canonul lui Teofan,l-a determinat pe N. Tomadakis s\ sus]in\ c\ Melodul afost, `ntr-adev\r, preot (s\vâr[itor al tainelor) [i predicator `n

`n]elesul obi[nuit40 cu toate c\ opinia sa a r\mas solitar\.Cea de-a patra m\rturie imnografic\ despre via]a Sfân-

tului este condacul patriarhului Gherman al Constantinop-olului. Dorind s\ cinsteasc\ via]a Melodului, patriarhulGherman a scris un condac luând ca baz\ pentru opera sao lucrare mai veche a Melodului, [i anume condacul `nchi-nat celor trei tineri din imaginile vetero-testamentare. Pen-tru aceasta a preferat, dup\ datina aceluia[i Melod, s\introduc\ o idiomel\ prooimion:

Qavllasan dogmavtwn thVn oijkoumevnhn ejplhvrwsa"kaiV sajlpigx ejkklhsiän toØ QeoØ ajnedeivcqh", a$gie...41

~n codexul Moscovei exist\ un prooimion diferit, careautentific\ prooimionul condacului lui Roman la cei trei ti-neri42. Condacul acesta al patriarhului Gherman, din mo-mentul `n care P. Maas a publicat strofele a doua [i a treia,a devenit semn distinctiv pentru disputa `ntre cercet\tori,mai ales pentru tema provenien]ei sale:

gevno" meVn ejx JEbraivwn, toVn toØn deV eÉcen eJdraÃon (strofa a 2-a)toV puraugeV" gaVr sc−ma toØ ejruqroØ citäno"kaiV toV t−" ravbdu eu#qeton basileØsin ejgnwvrisen (strofa a 3-a, stihurile 5-6)

39 Cf. K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, pp. 372-374. 40 Nikolaos B. Tomadakis, H buzantinhv umnograniva kai poivhsi",

p. 88.41 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 374.42 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 374.


P. Mass a deschis, a[adar, un subiect delicat privindprovenien]a Melodului: a fost fie sirian, fie a provenit din-tr-o familie iudaic\. Situa]ia nu se schimb\ foarte mult, iar[i mai important este faptul c\ Melodul nu a avut o originegreac\, cu toate c\ [i-a redactat opera `n limba greac\43. Opi-nia lui Mass a fost sus]inut\ [i de italienii G. Cammelli [i E.Mioni, `ns\ al]i cercet\tori, precum Mercati, N. Tomadakis,S. Evstratiadis, C.A. Trypanis, au accentuat originea sa iuda-ic\44. Cel mai interesant studiu privind originea Meloduluiapar]ine teologului grec Alexandru S. Korakidi. ~n studiulProblema originii lui Roman Melodul45, cercet\torul grec `[iorienteaz\ viziunea spre dou\ mari aspecte: elementeledespre originea Melodului [i antisemitismul acestuia46. Tre-când prin informa]iile furnizate de manuscrisele biografice[i de condace, Korakidis st\ruie asupra condacului anonimcuprins `n manuscrisul G 28 de la M\n\stirea Marea Lavr\,publicat ini]ial de J. Pitra (doar prooimionul [i prima strof\)[i `ntregit de P. Mass (strofele 2-3), unde se laud\ provenien]aiudaic\ a Melodului (gevno" meVn ejx jEbraivwn)47. M\rturiile

43 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 376. 44 Cf. K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, pp. 376-377. 45 Alexandru S. Korakidi, To provblhma th" katagwghv" tou Rwmanouv

tou Melodouv. Suothmatikhv evreuna tou qemavto" ek twn phgwvn kaiekqevsei" twn antishmitikwvn stoiceivwn twn kontakiwvn, Atena,1971, 47 p. (lucrare republicat\ [i `n: Ta pevri tou Rwmanouv tou Mel-wdouv melethvmata, Ed. P. Pournaras, Tesalonic, 2002, pp. 321-381).

46 Alexandru S. Korakidi, To provblhma th" katagwghv" touRwmanouv tou Melodouv..., pp. 11-30 (elementele originii sale), pp. 31-46 (antisemitismul Melodului) [`n volumul republicat: Ta pevri touRwmanouv tou Melwdouv melethvmata, pp. 327-343, pp. 345-381].

47 Alexandru S. Korakidi, To provblhma th" katagwghv" tou Rwma-nouv tou Melodouv.…, pp. 15-16 (`n volumul republicat: Ta pevri touRwmanouv tou Melwdouv melethvmata, p. 341).


oferite de unii cercet\tori, opozi]iile altora au deschis su-biectul spre ipoteze, neg\sindu-se pân\ acum o linie comun\,care s\ satisfac\ tendin]ele. De asemenea, este interesant\ [iopinia lui Odisseas Elytis, care `l nume[te pe Roman „magulElino-sir”, deoarece „Roman a venit din Siria [i a fermecatprin limba sa greac\, poetic\, `ntregul Constantinopol”48. ~nceea ce prive[te semitismul Melodului, K. Mitsakis49 demons-treaz\ c\ sunt trei categorii de elementele semitice:

a) elemente semitice reale. ~n categoria aceasta sunt cuprinsetoate elementele semitice din Vechiul [i Noul Testament; sunt,a[adar, elemente semitice traduse. 70% din aceste elemente`n limbajul Melodului provin din Sfânta Scriptur\;

b) elemente semitice vii. Sunt cuprinse aici (`n jur de 15%)elementele care au câ[tigat teren `n greaca clasic\, [i care s-au`nt\rit, desigur, din exprim\rile semitice;

c) elemente semitice neclare. ~n aceast\ categorie suntcuprinse elementele ce preexistau `n limba greac\ (`n jur de15%) [i, probabil, din cauza similitudinilor lor [i `n limbilesemitico-hamitice, se va `nt\ri pozi]ia lor.

~n orice caz, provenien]a Melodului va fi `n continuareun punct de discu]ie pentru cercet\tori, pozi]ia lor situân-du-se fie pentru provenien]a greac\, fie pentru cea iudaic\.Opinia noastr\ poate fi raportat\ mai ales la o realitate ecu-menic\, de care teologii greci `nc\ nu ]in cont: Sfin]ii Bise-ricii nu au „na]ionalitate”, pentru c\ ei apar]in `ntregii lumi,au „cet\]enie cereasc\”, `n care nu mai este nici elin, nici iu-deu, ci to]i sunt una `n Hristos.

48 Vezi la: I.G. Kourempeles, RwmanoØ MelwdoØ Qeologikhv Dovxa,p. 21 (preluat [i la: Sfântul Roman Melodul, Imne, p. 26).



*~n lumina cercet\rilor moderne50, localitatea unde s-a

n\scut Sfântul Roman pare a fi Emesa Siriei (actualulHoms)51, `ns\ aceast\ informa]ie nu spune nimic despre

50 Despre via]a Sfântului Roman Melodul, vezi [i: ***, „Romanos,St.” `n: ODCC, p. 1175; ***, „Romanus the Melodist, St.”, `n: The Booksof Saints. A dictionary of Servants of God canonized by the Catholic Church:Extracted from the Roman & other martyrologies, p. 514; B. Altaner/A.Stuiber, „Romanus der Melode”, `n: Patrologie, Leben, Schriften undLehre der Kirchenväter, Herder, Freiburg-Basel-Wien, 1980, pp. 533-534;E. Amann, „Romanos le Mélode”, `n: DThC, tomul XIII, coll. 2895-2898;S. Averincev, „Romanos the Melode”, `n: Kultura Vizantii, 1/1984,pp. 318-327; B. Baldwin, „Romanos the Melode”, `n: ODB, volume 3,pp. 1807-1808; Angelo di Berardino, „Romano il Melode”, `n: Patrolo-gia, vol. V, Dal Concilio di Calcedonia (451) a Giovanni Damasceno(† 750), I Patri orientali, a cura di Angelo di Berardino, Marietti, 1820,pp. 93-94; B. Breilmann, „Romanus der Sänger”, `n: LAChL, pp. 535-536;F. Cabrol/H. Leclerq, „Hymnes”, `n: DACL, tome VI, Deuxième par-tie, coll. 2881-2882; F. Cayré, „Romanos le Mélode”, `n: Précis la Pa-trologie, tome II, Paris, Tournai, Rome, Société de Saint Jean l’Evan-géliste, Desclée et C-ie, éditeurs pontificaux, 1927-1930, pp. 286-288;Michael P. McHugh, „Romanus Melodus (ca. 485-ca. 560)”, `n: En-cyclopedia of Early Christianity. Second edition, p. 295; E.G. Pantelakis,„Rwmanov" oJ melwdov"”, `n: Paulos Drandakis (ed.), Megavlh EllhnikhvEgkuklopaivdeia, vol. 21, pp. 307-308; L. Van Rompay, „Romanos leMélode: un poète syrien à Constantinople”, `n: Early Christian Poetry:A Collection of Essays, ed. J. den Boeft and A. Hilhorst, Leiden, Brill,1993, pp. 283-296; S. Petrides, „Saint Romain le Mélode”, `n: Eor, 9/1906,pp. 225-226; D. Stiernon, „Romano il Melode”, `n: BSS, t. XI, Roma,1968, coll. 319-323; J.J. Tierney, „Romano il Melode: la vita e l’opera.Atti dello VIII Congresso di Studii Bizantini”, `n: SB, 7/1953, pp. 208-213; N. Tomadakis/E.C. Topping, „St. Romanos the Melodos: Princeof Byzantine Poets”, `n: GOTR, 24/1979, pp. 65-75; S. Zincone, „Ro-manos le Mélode”, `n: DECA, tome II, pp. 2181-2182; S. Zincone/Andrew Louth, „Romanus der Melode”, `n: TRE, 29/1998, pp. 396-400.

51 Nikolaos B. Tomadakis, H buzantinhv umnograniva kai poivhsi",p. 87.


sorginea sa sirian\52, de vreme ce al doilea stih din imnulanonim atribuit lui Roman, exprim\ clar c\ ar proveni„dintre evrei” (ejx JEbraivwn)53. Interesant\ aici este [i opinialui P. Hristos conform c\ruia: „Un fapt sigur este c\ Romans-a n\scut `n Emesa Siriei, din p\rin]i cre[tini, care dac\ nuerau de origine greac\, erau `n orice caz eleniza]i”54.

Când s-a n\scut totu[i? Unii indic\ anul 48555 ca an al

na[terii imnografului, al]ii pe la 49056. Cert este sfâr[itul se-colului al V-lea. A fost monah sau cele ale c\lug\riei le-aprimit odat\ cu a[ezarea sa la Constantinopol? Câteva ele-mente din slujba sfântului merit\ luate `n considerare, pre-cum: „Din tinere]e dându-te pe tine cu totul lui Hristos, ai

urmat Lui…”57; „cu dumnezeie[tile fapte bune ale Duhu-lui, din tinere]i `nfrumuse]ându-te, Romane prea`n]elepte,

cinstitei Biserici a lui Hristos `nfrumuse]\tor ai fost…”58;„lep\dând toate cele frumoase ale lumii, dezmierdarea [i

m\rirea, ]i-ai ridicat sufletul c\tre cele de sus…”59; „ai avut

vie]uire f\r\ de trup, fiind `n trup”60; „mul]imile c\lu-g\rilor pe tine te cinstim, `ndrept\torule Romane, p\rintele

52 Pannayotou K. Hristou, Ellhnikhv Patrologiva, tovmo" E j, p. 601.53 Pannayotou K. Hristou, Ellhnikhv Patrologiva, tovmo" E j, p. 601.

Oare opinia lui John Breck privind originea lui Roman merit\ luat\`n seam\: „Evreu convertit din Emesa (Siriei)”? (John Breck, Cumcitim Sfânta Scriptur\, p. 309.)

54 Pannayotou K. Hristou, Ellhnikhv Patrologiva, tovmo" E j, p. 601.55 I.G. Kourempeles, RwmanoØ MelwdoØ Qeologikhv Dovxa, p. 21, nota 1.56 Pr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sf. M\n\stire Dervent, 21999, p. 192.57 Mineiul pe octombrie, p. 8.58 Mineiul pe octombrie, p. 9.59 Mineiul pe octombrie, pp. 14-15.60 Mineiul pe octombrie, p. 15.


nostru…”61. Toate par a sus]ine teoria conform c\reia Sfân-tul Roman a fost de tân\r monah, probabil `nchinoviat fiela Berit, fie la Constantinopol. Nu se [tie cu exactitate unde[i când a fost tuns `n monahism. Dac\ era deja diacon `nBiserica ~nvierii din Berit, `n mod normal tunderea `n mo-nahism o primise `nainte [i astfel elementele de ordin litur-gic par a-[i g\si veridicitatea.

Era deja diacon62 `n Biserica ~nvierii din Berit, când, nuse [tie din ce motiv, a venit `n Constantinopol, sub Anasta-sie I (491-518). ~n capital\, s-a instalat `n a[a-numita M\-n\stire a Preasfintei N\sc\toare din cartierul Cyr [i acolo a

primit harisma dumnezeie[tii inspira]ii, `n mod minunat63.

Se pare c\ `n jurul anului 519 a venit la Constantinopol64.Când a activat ca melod? Un r\spuns poate fi oferit toc-

mai prin „citirea” unor anumite izvoare-m\rturii. Astfel, `n

Minunile Sfântului Artemie (Qauvmata toØ jAgivou jArtemivou)65,`n minunea a 18-a se prezint\ un tân\r „cântând stihuri ale

61 Mineiul pe octombrie, p. 17.62 Interesant\ este opinia – din p\cate neargumentat\ – a Paras-

chevei Grigoriu, conform c\reia Sfântul Roman nu era diacon, cisimplu paracliser `n biserica din Berit. Vezi: Sfântul Roman Melo-dul, Imnele Poc\in]ei, p. 25.

63 Nikolaos B. Tomadakis, H buzantinhv umnograniva kai poivhsi",pp. 87-88.

64 I.G. Kourempeles, RwmanoØ MelwdoØ Qeologikhv Dovxa, p. 23.65 Publicate pentru prima dat\ de: A. Papadopoulou-Kerameus (ed.),

Varia Graeca Sacra, Sankt-Petersburg, 1909, iar mai apoi de V.S. Cri-safulli-J.W. Nesbitt (ed.), The Miracles of St. Artemios, Leiden-NewYork-Cologne, 1997. Bibliografie despre acest subiect vezi: Theo-haris Detorakis, Buzantinhv Filologiva. Ta provswpa kai ta keivmena,Irakleio Kritis, 2003, pp. 273-274. Vezi, de asemenea, [i: K. Mitsakis,JH buzantinhV uJmnogrsniva, pp. 369-370.


lui Roman... `n timpurile `mp\ratului Heraclius”66, a[adarRoman tr\ise `nainte de 611-641, de vreme ce compozi]iile

sale erau deja cunoscute [i el era deja venerat ca sfânt67.Alte condace ale Sfântului, precum cel La cele zece fecioare(Eiv" taV" Devka parqevnou" b j), redactat `n jurul anului 556,sau Condacul la Sfântul Dimitrie (Eiv" $Agion Dhmhvtrion), daum\rturie despre activitatea Melodului: se pare c\ vine pe lavârsta de treizeci de ani la Constantinopol [i c\l\tore[te la

Tesalonic68. ~n categoria acestor condace „m\rturie”, tre-buie incluse `nc\ dou\ imne: cel notat 62 (Eiv" GabrihVl jAr-cistravthgon, La Arhanghelul Gavriil) [i cel notat 14 (Eiv" tovnLavzaron, La Sfântul Laz\r, primul condac), `n cuprinsulc\rora se fac referiri insistente la cutremurul ce zguduise

capitala imperiului `n ziua de 15 august 55569.

~n opinia cercet\torului grec K. Mitsakis70, indiciile in-terne care ne ofer\ informa]ii despre epoca activ\rii Meloduluitrebuie c\utate `n condacul s\u la neofi]i71, condacul despresfintele nevoin]e monahale [i condacul la orice cutremur [i

66 Pannayotou K. Hristou, Ellhnikhv Patrologiva, tovmo" E j, p. 602.67 P. Vintilescu, Despre poezia imnografic\ din c\r]ile de ritual [i cân-

tarea bisericeasc\, Editura Pace, Bucure[ti, 1937, p. 75; Sfântul RomanMelodul, Imne, pp. 28-29.

68 Pannayotou K. Hristou, Ellhnikhv Patrologiva, tovmo" E j, p. 602.69 Pannayotou K. Hristou, Ellhnikhv Patrologiva, tovmo" E j, p.

602.70 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, pp. 380-392.71 K. Mitsakis face o confuzie notând condacul la neofi]i cu „toV

kontavkio otoV bavntisma” (condacul botezului), punând `n derut\ peorice cercet\tor. Indicarea num\rului condacului (53, aflat\ `n edi-]ia Mass-Trypanis) [i compararea cu lista numerologic\ a tuturorcondacelor realizat\ de Matons ne scoate din impas. Vezi: K. Mit-sakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 381; J. Grosidier de Matons, Ro-manos le Mélode, p. 331.


incendiu. Condacul la neofi]i are caracteristic\ parenetic\:Melodul face amintire despre puterea `nnoitoare a botezului72.Interesant\ este men]iunea din strofa a 14-a a condacului, `ncare se poate observa c\ Melodul sus]ine [i exprim\ politicaeclezial\ a lui Justinian:

pollavki" deV kaiV novbå tän nØn kratouvntwn novmwnpros−lqe" tè baptivsmati kaiV gevgono" o$ gevgona" kairoVn aijscunovmeno"... (14:5-6)73

Versurile de mai sus se refer\, cu siguran]\, la neofi]iicare au fost obliga]i s\ accepte botezul sub presiunea ame-nin]\rilor din partea statului bizantin, `n leg\tur\ direct\cu legea din 528 a lui Justinian, conform c\reia cine dorea s\devin\ cet\]ean al Constantinopolului trebuia s\ primeasc\botezul cre[tin. S-a n\scut astfel suspiciunea c\ acest condaca fost redactat de Melod, care a vrut s\ ajute `n felul s\u la

acceptarea acestei m\suri nepopulare a lui Justinian74. O ase-menea opinie este respins\ de versurile 1-4 din strofa a 14-aa aceluia[i condac.

Condacul despre sfintele nevoin]e monahale s-a scrispentru monahii unei anumite m\n\stiri, probabil unuia dinCyr75. ~n `ntregul condac, Melodul se opune lucrurilor dure-roase [i vremelnice ale veacului, pov\]uind auditoriul:

tän ajsavrkwn toVn bivon zhlwvsante"

th" sarkov" mhV poieÃoqe thVn provnoian... 76

72 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 381.73 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 382.74 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 382. 75 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 383.76 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 383. ~n traducere: „A

celor f\r\ de trupuri via]\ a]i râvnit, [i a trupului grij\ nu ave]i…”.


Cel care a corectat diferitele opinii legate de anii redac-t\rii acestui condac a fost Pannayotis G. Nikopoulos77, `nopinia c\ruia condacul 55 a fost redactat de Melod cândva`ntre anii 535 [i 539, pentru c\ `n aceast\ perioad\ Justiniana fost preocupat de diferite teme ce ]in de via]a monastic\,precum ascultarea monahilor fa]\ de egumen [i de ie[irealor din m\n\stirile de metanie78. ~ns\ ar mai fi un motiv, pecare ni-l prezint\ Nikopoulos, [i anume rela]ia de prieteniepe care o avea fa]\ de egumenul de la m\n\stirea din Cyr,unde a vie]uit Melodul79.

Condacul la orice cutremur [i incendiu este al treilea dinlista condacelor ce ofer\ informa]ii despre timpul vie]uiriip\mânte[ti a lui Roman. {tim din istoria Imperiului Bizan-tin despre dou\ cutremure ce au devastat Constantinopo-lul, [i anume: cel din jurul anul 529 (care a distrus cupolaBisericii Sfânta Sofia) [i altul cu pu]in timp `nainte. Strofa a22-a din acest condac pare s\ se refere la cutremurul din529 [i la recl\direa bisericii:

„Poporul lui Israel a pierdut atunci Naosul s\u;[i acum avem noi `n locul aceluiaNaosul Sfintei ~nvieri [i Ierusalimul, pe care, dup\ cum se [tie, Constantin [i Elena cea credincioas\ lumii le-au d\ruit,dup\ dou\ sute cincizeci de ani de la c\derea Naosuluilui Solomon.~ns\ la noi la o zi dup\ catastrof\ (subl. n.)a `nceput ridicarea Bisericii (subl. n.).{i splendid se `nfrumuse]eaz\ [i deplin se face. Pe de-o parte, `mp\ra]ii cheltuial\ fac cu mare mul]umire,

77 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, pp. 290-353.78 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, pp. 314-315;

K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 386.79 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. 315.


iar pe de alta, St\pânul d\via]\ ve[nic\”80.

Biserica Sfânta Sofia (sau a Sfintei ~n]elepciuni) a fostdistrus\ `n ianuarie 532 `n timpul rebeliunii NIKA, iarlucr\rile sale de reconstruc]ie, `n acord cu izvoarele, au`nceput la 23 februarie 532, drept care expresia Melodului(„la o zi dup\ catastrof\”) nu pare a fi o simpl\ form\ deexprimare poetic\. Dac\ am situa redactarea condacului `nperioada de la sfâr[itul anului 532 [i `nceputul lui 533, nune-am afla departe de adev\r, cu toate c\ P. Mass con-sider\ c\ a fost redactat mult mai târziu, `n 536-53781.

Cel care a sus]inut c\ Roman a activat `n timpul `mp\-ratului bizantin Anastasie al II-lea a fost W. Christ. El a jus-tificat plasarea activit\]ii Melodului `n perioada domnieilui Anastasie al II-lea prin imposibilitatea unei evolu]ii bru[tea troparelor, ap\rute `n secolul al V-lea, pân\ la gradul re-prezentat de Roman, dac\ acesta ar fi compus `n vremea luiAnastasie I. De asemenea, referirile la erezia monotelit\ dinunele imne ar fi necorespunz\toare epocii lui Anastasie I82.Cei ce s-a opus acestei supozi]ii au fost J. Pitra83 [i, mai apoi,Ath. Papadopoulos-Kerameus84, care, bazându-se pe unmanuscris grecesc, a confirmat c\ imnele lui Roman eraucântate `nc\ din timpul domniei lui Heraclius (611-641),

80 Pentru textul original vezi: P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti RomaniMelodi Cantica, vol. I: Cantica genuina, 54, p. 470.

81 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 383 (vezi [i nota 1 dela aceea[i pagin\).

82 Sfântul Roman Melodul, Imne, p. 28.83 J.B. Pitra, Analecta sacra spicilegio Solesmensi parata, Paris, 1876,

p. 31.84 Ath. Papadopoulos-Kerameus, „ JO crovno" t−" ajkm−" toØ Pw-

manoØ”, `n: Neva JHmevra, nr. 1604, 27-29 septembrie 1905.


ceea ce nu poate `nsemna decât c\ Melodul a activat `n tim-pul lui Anastasie I. Este imposibil ca Roman s\ fi tr\it `nvremurile lui Iustin al II-lea (565-578)85.

~n orice caz, Roman Melodul va avea un rol `nsemnat lacurtea `mp\ratului Justinian. Dup\ cum consemneaz\ [iteologul grec Ioannis Kourempeles, `mp\ratul Justinian „aexploatat darul lui Roman”86, iar Roman nu a f\cut altcevadecât s\ exprime:

„o credin]\ care tr\ie[te `n trupul universal al lui Hristos,[i nu o simpl\ teorie. Pentru aceasta a r\mas ca poet:pentru maniera cu care a trebuit s\ exprime adev\rulteologic, c\ omul, participând la Hristos, nu particip\ la oideologie. Particip\ la Trupul [i Sângele lui [Hristos], ladurerea [i la suferin]a lui Dumnezeu pentru umanitate”87.

Este posibil ca la curtea `mp\ratului Justinian s\ fi fostridicat la treapta preo]iei88, `ns\ lipsa argumentelor dovedi-toare deschide aceast\ ipotez\ pe un teren al incertitudinii.Opinia c\ Roman a fost preot ar rezulta din unele verseteale condacului `nchinat lui („vrednicia pe care a avut-o `noastea p\mântului”), a[a cum poate fi [i rezultatul uneiconfuzii. Este posibil ca Roman s\ fi fost confundat cu uncleric (ce purta acela[i nume), care a fost rânduit preot [idefensor bisericesc `n anul 536 la Biserica Sfintei Sofia.Acest preot prime[te ordin s\ aduc\ la sinodul local de laConstantinopol pe Antim, `mpotriva c\ruia se organizaseaceast\ adunare89.

85 Nikolaos B. Tomadakis, H buzantinhv umnograniva kai poivhsi",p. 95.

86 I.G. Kourempeles, RwmanoØ MelwdoØ Qeologikhv Dovxa, p. 23.87 I.G. Kourempeles, RwmanoØ MelwdoØ Qeologikhv Dovxa, pp. 23-24.88 Vezi [i: Pr. Ioan G. Coman, Patrologia, p. 192. 89 Sfântul Roman Melodul, Imne, p. 32.


Nici anul mor]ii nu este sigur, `ns\ se pare c\ undeva `njurul anului 56290 sau 56591. Nu trebuie omis aici nici cog-nomenul de Melod, ce exprim\ realitatea c\ Roman nu acompus numai textul condacelor, ci [i muzica imnelorsale92.

~ntreaga via]\ a Melodului r\mâne pân\ ast\zi `ntr-olumin\ de incertitudine, `ntr-o aul\ ce `nv\luie via]a acestuimare sfânt ca ̀ ntr-un „mister”, f\r\ a [ti cu certitudine „totul”.Cunoa[tem frânturi, alte aspecte sunt doar „teorii” creionatede-a lungul istoriei `n jurul Melodului. Ce-i drept, trebuies\ ne bucur\m de existen]a condacelor sale, care dau m\rturiedespre geniul Melodului, despre talentul de-a expune `n vi-ziune dramatic\ dogma ortodox\, dogm\ pe care a tr\it-o[i pe care a expus-o prin [i `n poezie.

90 Vezi: I.G. Kourempeles, RwmanoØ MelwdoØ Qeologikhv Dovxa, p. 21,nota 1.

91 J. Grosdidier de Matons (ed.), Romanos le Mélode. Hymnes, `n:SC, vol. 99, p. 14.

92 I.G. Kourempeles, RwmanoØ MelwdoØ Qeologikhv Dovxa, p. 22; R.J.Schork (ed.), R.J. Schork, Sacred Song from the Byzantine Pulpit: Ro-manos the Melodist, Gainesville: University Press of Florida, 1995, p. x;P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Canticagenuina, p. xvi.


Opera Melodului otalul produc]iilor imnografice romaneice nu neeste cunoscut ast\zi. Cert este c\ multe lucr\ri s-aupierdut din cauza nefolosirii lor, `n timp ce alteleau suferit diferite influen]e ulterioare, falsific\ri [i

denatur\ri. Izvoarele sinaxariale ridic\ num\rul condace-lor sale la „mai mult de o mie”1, dar num\rul acesta este,f\r\ `ndoial\, hiberbolic.

Cu toate acestea, num\rul lucr\rilor Melodului r\mâne`n continuare o realitate necunoscut\ `n exhaustivitatea sa.~n primul volum al edi]iei lor, Maas [i Trypanis2 amintesc de85 de condace ce au supravie]uit3, `mp\r]ite `n cinci cate-gorii distincte, ce ]in mai ales de subiectul lor comun: 34 decondace cu referin]e la Persoana [i opera lui Iisus Hritos, 5condace la diferite evenimente neo-testamentare, 7 condacecu teme vetero-testamentare, 10 condace cu diferite teme(dintre care ultimul condac este, de fapt, o rug\ciune)4 [i 3 con-dace `nchinate martirilor [i sfin]ilor. Aceia[i cercet\tori, `n

1 Mineiul pe octombrie, p. 13.2 De fapt, `n studiul introductiv semnat numai de Trypanis.3 P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Can-

tica genuina, p. xvii. Aceea[i indica]ie de 85 de condace o fac [i editoriiromâni Rogobete/Preda (Sf. Roman Melodul, Imne, p. 42).

4 ~ntâlnim o eroare `n lista realizat\ de K. Mitsakis `n ceea ce pri-ve[te num\rul condacelor cu diferite teme: „dwvdeka tevlo" kontakiva seVdiavnora qevmata...” (JH buzantinhV uJmnograniva, p. 397). Cu toate c\ Mit-sakis consider\ c\ num\rul condacelor romaneice este 89, se va ve-dea c\, `n final, num\rul lor este 88.

T

45Opera Melodului

al doilea volum5, amintesc de 23 de condace dubia, `nchinateunor diferi]i martiri [i sfin]i ai Bisericii: Sfântul Ioan Evan-ghelistul, Sfântul Pantelimon, Sfântul Ioan Gur\ de Aur, Sfin]iiCosma [i Damian, Sfântul Nicolae, Sfântul Teodor etc. Latoate aceste condace, Maas [i Trypanis adaug\ `nc\ 7: o stihir\la Na[terea Domnului, o rug\ciune, condac la vindecareaorbului, la fiul cel risipitor [i trei condace `nchinate unorsfin]i. Se poate observa din adunarea tuturor acestor condace,fie ele cu provenien]\ dubia, c\ num\rul operelor romaneiceeste de 89. Aceea[i cifr\ este amintit\ [i de patrologul grecP. Hristou, `n cunoscuta sa Patrologie6, precum [i de G. Gharib7.Al]i cercet\tori, precum Th. Detorakis8, consider\ c\ de laSfântul Roman Melodul ni s-au p\strat 83 de condace, iaralte 5 condace sunt numai sub forma fragmentelor.

Un alt cercet\tor grec, K. Mitsakis, ia `n discu]ie pro-blematica autenticit\]ii condacelor aghiologice9. Dup\ ce iden-tific\ anumite criterii pentru autenticitatea lor, precum stilul,limba, folosirea acrostihului, refrenul, m\sura, cuprinsul dog-matic [i aranjarea versurilor/strofelor [i chiar a muzicii, au-torul consider\ c\ `n trecutul istoriei bizantine au existat dou\elemente centrale care au dus la falsificarea condacelorMelodului: primul, modific\rile ce s-au consemnat `n poezie,

5 P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. II: Can-tica dubia, Walter de Gruyter&Co., Berlin, 1970, 224 p.

6 Vezi lista `ntreag\ a condacelor la: Pannayotou K. Hristou, Ellh-nikhv Patrologiva, tovmo" E j, pp. 603-612.

7 George Gharib, Romano il Melode. Inni, Edizioni Paoline, Figliedi San Paulo, Roma, 1981, pp. 69-71.

8 Theoharis Detorakis, Buzantinhv Filologiva, p. 134. A se vedea [i`mp\r]irea condacelor, dup\ con]inutul lor: 8 cu teme vetero-testa-mentare, 45 cu teme neo-testamentare, 30 cu referire la diferi]i sfin]i[i 5 cu teme diferite (p. 134).

9 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, pp. 398-418.


`n calendar, `n muzic\ [i `n alc\tuirea slujbelor s-au impus`n anii ulteriori diferitelor prelucr\ri, iar cel de-al doilea, `nepocile ulterioare, numele marelui imnograf a fost folosit`n mod deliberat la falsificarea condacelor, fie din cauza pa-triotismului „regional” (s\ aminteasc\ de un sfânt local, un

ora[, o biseric\), fie din dorin]a de „nemurire”10.Totu[i opera Melodului trebuie luat\ `n ansamblul ei,

a[adar nu numai din perspectiva condacelor `nchinate unoranumite praznice `mp\r\te[ti sau a celor aghiologice. Nudegeaba editorul francez al condacelor romaneice, Grosdidierde Matons, dându-[i seama de acest aspect, a inserat `n lista

sa11 [i acele prooimioane alc\tuite de Melod ce se citesc as-t\zi `n serviciile liturgice doar `n forma lor rezumativ\.

}inând cont aici de complexitatea acestei liste, dar [i dinconsiderente de ordin metodologic, inser\m mai jos doarcondacele ce se reg\sesc `n edi]iile critice:

Despre Adam [i despre Eva – Eij" jAdavm kaiV Eua#n (Miercureadin s\pt\mâna a doua a Postului Mare)

Despre Noe – Eij" toVn Näe (a treia Duminic\ din Postul mare)La jertfa lui Avraam – Eij" thVn qusivan jAbraavm (a patra Dumi-

nic\ din Postul Mare)

Despre Isaac [i Iacob12 – Eij" thVn eujlogivan jIsaavk (a cincea Du-minic\ din Postul Mare)

Despre Iosif (I) – Eij" toVn jI wshvn (Lunea din S\pt\mâna Pati-milor)

10 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 418.11 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode, pp. 74-93. Pe aceast\

tem\, vezi [i studiul: Sofronie Evstratiadis, „JRwmanoV" oJ MelådoV" kaiVtaV poihtikaV aujtouV e#rga”, `n: jEpethriV" JEtaireiva" Buzantinän Spoudän,15/1939, pp. 182-255 (prima parte), 25/1955, pp. 210-283 (partea a doua).

12 Tradus dup\ original: La binecuvântarea lui Isaac.

47Opera Melodului

Despre Iosif (II)13 – Eij" toVn peirasmoVn toØ jIwshvn (Lunea dinS\pt\mâna Patimilor)

La profetul Ilie – Eij" toVn pronhvthn j Hlivan (20 iulie)La cei trei tineri `n cuptor – Eij" touV" treÃ" paÃda" (Duminica di-

nainte de Na[terea Domnului)La profetul Iona [i Ninive – Eij" jIwnn (Miercurea din prima

s\p-t\mân\ a Postului Mare)La Buna Vestire – Eij" toVn Eujaggelismovn (25 martie)La Na[terea Domnului (I) – Eij" thVn gevnnhsin toØ CristoØ (25 de-

cembrie)

La Na[terea Domnului14 (II) – Eij" thVn Qeotovkon (26 decembrie) La Na[terea Domnului (III) – Meqeovrtion t−" CristoØ Gennhvsew"

(26 decembrie)Stihiri la Na[tere – StichraV eij" thVn Gevnnhsin (20 decembrie)La ~ntâmpinarea Domnului – Eij" thVn JUpapanthVn toØ Kurivou (2 fe-

bruarie)La uciderea pruncilor [i la fuga `n Egipt – Eij" taV $Agia Nhvpia

(29 decembrie)La Botezul Domnului (I) – Eij" taV jEpinavnia (6 ianuarie)

La Botezul Domnului (II)15 – Eij" toVn e$gion jIwavnnhn toVn Provdromon(7 ianuarie)

La nunta din Cana Galileii – Eij" toVn ejn Kavn” gevmon (Mier-curea `n a doua s\pt\mân\ a Postului Mare)

La samarineanca – Eij" thVn Samareivtida (a cincea Duminic\dup\ Pa[ti)

La vindecarea leprosului – Eij" toVn leprovn (Miercurea `n atreia s\pt\mân\ a Postului Mare)

La m\rturisirea femeii p\c\toase – Eij" thVn Povrnhn (Miercureadin S\pt\mâna Patimilor)

13 Tradus dup\ original: La ispitirea lui Iosif.14 Tradus dup\ original: Despre N\sc\toarea de Dumnezeu.15 Tradus dup\ original: La Sf. Ioan Botez\torul.


La demonizatul din Gadara – Eij" toVn deimonizovmenon (Mier-curea `n a cincea s\pt\mân\ de dup\ Pa[ti)

La femeia cu scurgere de sânge – Eij" thVn AiJmorroØsan (Mier-curea `n a [asea s\pt\mân\ de dup\ Pa[ti)

La `nmul]irea pâinilor – Eij" touV" pevnte a#rtou" (Miercurea `na [aptea s\pt\mân\ dup\ Pa[ti)

La orbul din na[tere – Eij" toVn ejk genet−" tunlovn (a [asea Du-minic\ dup\ Pa[ti)

La `nvierea lui Laz\r (I) – Eij" toVn Lazavron A j (Sâmb\ta din a[asea s\pt\mân\ a Postului Mare)

La `nvierea lui Laz\r (II) – Eij" toVn Lazavron B j (Sâmb\ta din a[a-sea s\pt\mân\ a Postului Mare)

La fiul risipitor (I) – Eij" a#swton uijoVn A j (Duminica dinainte deL\satul sec de carne)

La fiul risipitor (II) – Eij" toVn a#swton uijoVn B j (Duminica dina-inte de L\satul sec de carne)

Despre bogat [i despre Laz\r – Eij" plouvsion kaiV Lazavron (Mier-curea din s\pt\mâna a [asea a Postului Mare)

La pilda celor zece fecioare (II) – Eij" taV" Devka Parqevnou" B j(Mar]ea din s\pt\mâna Patimilor)

La intrarea Domnului `n Ierusalim – Eij" taV BaÄa (a [asea Du-minic\ a Postului Mare)

La tr\darea lui Iuda – Eij" toVn Nipt−ra kaiV toVn jIouvdan (Mier-curea din S\pt\mâna Patimilor)

La negarea (lep\darea) lui Petru – Eij" thVn a#rnhsin toØ Pevtrou(Joia din S\pt\mâna Patimilor)

Maria la Crucea Domnului – Eij" thVn Marivan proV toØ StauroØ(Vinerea din S\pt\mâna Patimilor)

La sfintele patimi – Eij" toV pavqo" (Vinerea din S\pt\mâna Pa-timilor)

La coborârea `n iad – Katanuptikovn (Joia din s\pt\mâna a cin-cea a Postului Mare)

La biruin]a Crucii – Staurwvsimon (Miercurea din s\pt\mâna apatra a Postului Mare)

49Opera Melodului

La cinstirea Crucii – Eij" Proskuvnhsin StauroØ (Vinerea dins\pt\mâna a patra din Postul Mare)

La ~nviere (I) – Eij" thVn jAnavstasin toØ Kurivou A j (Duminica~nvierii)

La ~nviere (II) – Eij" thVn jAnavstasin toØ Kurivou B j (Duminica~nvierii)

La ~nviere (III) – Eij" thVn jAnavstasin toØ Kurivou G j (Duminica~nvierii)

La ~nviere (IV) – Eij" thVn jAnavstasin toØ Kurivou D j (Duminica~nvierii)

La ~nviere (V) – Eij" thVn jAnavstasin toØ Kurivou E j (Duminica~nvierii)

La ~nviere (VI)16 – Eij" taV Devka Dracmav" (a patra Duminic\dup\ Pa[ti)

La pip\irea lui Toma – Eij" toVn Qwmn (`n prima Duminic\dup\ Pa[ti)

La misiunea Apostolilor – Eij" touV" aJgivou" jApostovlou" (29/30iunie)

La ~n\l]area Domnului – Eij" thVn jAnavlhyin (Joia din s\p-t\mâna a [asea dup\ Pa[ti)

La Cincizecime – Eij" thVn Pentikosthvn (a opta Duminic\dup\ Pa[ti)

La Judecata de Apoi – Eij" thVn Deutevran Parousivan (Duminical\-satului sec de carne)

La pilda celor zece fecioare (I) – Eij" taV" Devka Parqevnou" A j(Mar]ea din S\pt\mâna Patimilor)

La neofi]i – Eij" toØ" neonwtivstou" (7 ianuarie)Despre sfintele nevoin]e monahale – Eij" oJsivou" monacouv"

(Sâmb\ta din s\pt\mâna alb\)La orice cutremur [i incendiu – Eij" seismoVn kaiV ejmprhsmon

(Miercurea din s\pt\mâna a treia a Postului Mare)Rug\ciune de poc\in]\ – ProseuchV katanuktikhv

16 Tradus dup\ original: Despre cele zece drahme.


Rug\ciune dup\ stih – EujcaiV kataV divsticaLa na[terea Fecioarei – Eij" thVn Gevnnhsin t−" Qeotovkou (8 sep-

tembrie)La to]i Sfin]ii [martiri] – Eij" pavnta" touV" Mavrtura" (prima Du-

minic\ dup\ Cincizecime)La t\ierea capului Sfântului Ioan Botez\torul – jApokenavlisi"

jIwavnnou BaptistoØ (29 august)Despre [chiopul vindecat de Sfântul Petru17 – Qerapeiva cwloØ

uJpoV jApostovlwn (Miercurea din S\pt\mâna Luminat\)La Sfântul Dimitrie – Eij" #Agion Dhmhvtrion (26 octombrie)La Sfin]ii Cosma [i Damian (II) – Eij" Kosmn kaiV DamianoVn

(1 iulie)La Sfin]ii 40 de Mucenici (I) – Eij" toØ" Tessaravkonta Mavr-

tura" A j (9 martie)La Sfin]ii 40 de Mucenici (II) – Eij" toØ" Tessaravkonta Mavr-

tura" B j (9 martie)La Sfântul Pantelimon – Eij" $Agion Pantelehvmona (27 iulie)La Sfântul Trifon – Eij" $Agion Truvnwna (1 februarie)La Sfântul Mina – Eij" $Agion Mhvn (11 noiembrie)La Sfântul {tefan (I) – Eij" Stevnanon Prwtomavrtura A j (27 de-

cembrie)La Sfântul Gheorghe (I) – Eij" $Agion Gewvrgion A j (23 aprilie)La Sfântul Gavriil – Eij" GabrihVl jArcistravthgon (8 noiembrie)La Sfânta Matroana – Eij" $Agian Matrwvnan (9 noiembrie)La Sfântul Simeon Stâlpnicul – Eij" $Agion SumewVn Stulivthn

(1 septembrie)La Sfin]ii Cosma [i Damian (I) – Eij" Kosmn kaiV DamianoVn (1

iulie)La Sfin]ii Achepsima, Iosif [i Aitala – Eij" jAkeyimn, jIwshvn,

jAeiqaln (3 noiembrie)La Sfântul Ioan Gur\ de Aur – Eij" jIwavnnhn Crusovstomon (13

noiembrie)

17 Tradus dup\ original: Vindecarea [chiopului de c\tre Apostoli.

51Opera Melodului

La Sfântul Apostol Filip – Eij" Fivlippon jApovstolon (14 no-iembrie)

La Sfin]ii Gurie, Samon [i Aviv – Eij" Gourivan, Samwnn,#Abibon (15 noiembrie)

La Sfântul Nicolae (I) – Eij" $Agion Nikovlaaon A j (6 decembrie)La Sfântul Nicolae (II) – Eij" $Agion Nikovlaaon B j (6 de-

cembrie)La Sfântul Ignatie – Eij" $Agion jIgnavtion (20 decembrie)La Sfântul {tefan (II) – Eij" Stevnanon Prwtomavrtura B j (27 de-

cembrie)La Sfântul Vasile – Eij" $Agion Basivleion (1 ianuarie)La Sfântul Gheorghe (II) – Eij" $Agion Gewvrgion B j (23 aprilie)La Sfântul Atanasie – Eij" $Agion jAqanavsion (18 ianuarie [i

2 mai)La Sfântul Ioan Evanghelistul – Eij" jIwavnnhn Qeolovgon (8 mai

[i 26 septembrie)La na[terea Sfântului Ioan Botez\torul – Eij" Genevsion Pro-

drovmou (24 iunie)La Sfântul Teodor (I) – Eij" $Agion Qeovdwron A j (Sâmb\ta din

prima s\pt\mân\ a Postului Mare)La Sfântul Teodor (II) – Eij" $Agion Qeovdwron A j (Sâmb\ta din

prima s\pt\mân\ a Postului Mare)


Limbajul [i teologia Melodului imbajul [i teologia Melodului pot fi descoperite nu-mai `nl\untrul condacelor sale. Pentru aceasta, dac\cineva dore[te s\ descopere cuvântul ecleziastic al

Melodului ce a fost redat prin limba greac\ bizantin\ a seco-lului al VI-lea d.Hr., va trebui mai `ntâi de toate s\ reflectela `n\l]imea [i frumuse]ea limbii grece[ti. Pe de alt\ parte,reflectând la cuvântul lui Roman, a[adar, cunoscându-i va-loarea teologico-literar\ [i `n]elegând dialogul la care ne in-vit\ prin cuvânt, vom deveni p\rta[i [i la cunoa[terea `n\l-]imii duhovnice[ti a celui ce [i-a semnat majoritatea operelorsale prin simpla formul\ de „toØ tapeinoØ RwmanoØ”. ~ntr-oepoc\ contemporan\ plin\ de orgolii [i de impulsuri ale eu-luipersonal manifestate ad extra, Roman Melodul poate fi per-ceput mai degrab\ ca umilul diacon ce a redat `n\l]imileteologice prin compozi]iile sale unice, atât la nivel textului,cât mai ales la nivel pnevmatic. Tocmai aceasta a [i fost ]intaMelodului: de a-i reda credinciosului `ntreaga `nv\]\tur\ aBisericii nu prin sofisme, prin cuvinte ininteligibile sau princonstruc]ii sterile (iubite de filosofii acelor vremuri [i `nde-p\rtate de adev\rul soteriologic), ci prin poezie [i muzic\,a[adar prin dou\ dimensiuni ce implic\ inima [i sufletul, [imai pu]in ra]iunea.

~n fa]a tainelor dumnezeie[ti, Melodul marii cet\]i a Con-stantinopolului s-a coborât spre rug\ciune, scriind poezia sateologic\ nu din vârful peni]ei, ci din vârful experien]elor

L

53Limbajul [i teologia Melodului

duhovnice[ti pe care el `nsu[i le-a tr\it mai `nainte. Pentruacest motiv, credem noi, condacele Melodului nu vor ajungeniciodat\ la o erminie exhaustiv\ ce, pe de o parte, ar mul-]umi lumea academic\, `nsetat\ de senza]ional [i de noutate,iar pe de alt\ parte, ar pune punct dezvolt\rii, `n]elegerii [icomentariilor romaneice. Noi [i senza]ionale sunt, pentru Me-lodul bizantin, Cuvântul lui Dumnezeu [i actele Sale sote-riologice, ce l-au recl\dit [i l-au restaurat pe „omul cel vechi”din interior. Prin cuvânt, Melodul ~l transpune pe Cuvântul luiDumnezeu, n\scând drama dialogului dintre cuvântul omenesc[i Cuvântul dumnezeiesc. Drama din dialogurile cl\dite deSfântul Roman, `n oricare din condacele sale, const\ `n c\u-tarea vindec\rii persoanei umane de c\tre Cuvântul, Unuldin Treime ce S-a `ntrupat [i care se raporteaz\ fiin]ei umaneprin cuvânt. Cuvântul are pentru Melod valoare fundamen-tal\, de vreme ce prin cuvânt (diav toØ lovgou) omul cel vechideschide dialogul (diavlogo") cu Cel Prea`nalt. Dialogul, pecare-l vom observa [i `n cele dou\ condace ale Epifaniei, aredrept ]int\ exprimarea dramei tr\ite de omul `ndep\rtat deDumnezeu, gol (suflete[te [i trupe[te), care [i-a „procurat”prin p\catul str\mo[esc doar „haine de piele”.

Pentru Sfântul Roman Melodul orice realitate teologic\are fundament soteriologic, a[adar `l plaseaz\ pe om `n c\-r\rile mântuirii ce duc la `ntâlnirea cu Mântuitorul Iisus Hris-tos. Pentru acest lucru, opinia lui Th. Detorakis conform c\-reia „poezia condacelor [romaneice] nu este dogmatic\”1

este inacceptabil\. Cu toate c\ Roman Melodul nu este undogmatist, `n sensul modern al termenului, el este cu sigu-ran]\ un dogmatolog, a[adar un teolog ce a redat prin cuvântdramatic dogmele Bisericii cre[tine, din care el f\cea parte ca mem-bru marcant. Dac\ Roman Melodul nu a redat prin condacele

1 Theoharis Detorakis, Buzentinhv Filologiva, p. 135.


sale dogmele `nv\]\turii cre[tine, atunci ce a ]intit el defapt prin poemele sale? Doar aspectele din epoca `n care avie]uit? Sau poemele sale au fost m\rturia sus]inerii ac]iu-nilor `mp\ratului Justinian [i nu au nimic `n comun cuvia]a Bisericii?

Scopul Melodului a fost f\r\ doar [i poate unul teologic:de a da m\rturie despre rela]ia sinergic\, vie [i creatoaredintre omul cel c\zut [i Hristos cel ce ridic\ firea uman\. Prinpoezie, Melodul reconstruie[te istoria omenirii, pe care opune de acum `nainte `n rela]ie cu Fiul lui Dumnezeu, cacentru des\vâr[it al istoriei.

Totul este pentru Melod dinamic, [i nicidecum static. Di-namismul condacelor sale indic\ mai cu seam\ dinamis-mul cu care cre[tinul tr\ie[te via]a `n Hristos, [i pe care oconfirm\, prin faptele sale. Melodul nu vorbe[te de la sine,ci se adreseaz\ contemporanilor s\i, prin cuvintele Scrip-turii, pe care le cuno[tea atât de bine. {tia foarte bine c\modelul personal [i cuvintele Scripturii vor fi mai ascultatede credincio[i, decât `n[iruirea vreunei filosofii de via]\. {tiafoarte bine c\ via]a cre[tinului este Iisus Hristos, „Calea,Adev\rul [i Via]a”! De aceea semneaz\ multe din operelesale cu succinta formul\ „al smeritului Roman”, tocmai pen-tru a da cuvânt cuvintelor dumnezeie[ti cuprinse `n SfântaScriptur\.

Spre Hristos [i spre actele Sale ne invit\ Melodul bizantins\ ne `ndrept\m pa[ii [i privirea. Numai `n rela]ie direct\,vie [i profund-creatoare cu Fiul lui Dumnezeu [i cu FiulOmului, via]a omului dobânde[te adev\ratul sens: de aurca din epectaz\ `n epectaz\, spre epectaza f\r\ de sfâr[it!

55Condacul – o nou\ form\ de exprimare teologic\

Condacul – o nou\ form\de exprimare teologic\

ât prive[te noua form\ de exprimare teologic\ap\rut\ `n secolul al VI-lea d.Hr., opiniile cer-cet\torilor sunt mereu `n contradic]ie. Nu s-audescoperit `nc\ elemente care s\ arate evolu]ia

condacului, cum nu s-a putut observa nici o specie poetico-teologic\ anume, care s\ fi realizat trecerea spre condac. S-aconstatat totu[i c\ operele romaneice au la baza lor pro-duc]ii anterioare, provenite mai ales din spa]iul siriac, pre-cum [i omiliile patriarhului Proclu al Constantinopolului [iale lui Vasile de Seleucia:

„~n leg\tur\ cu originea [i formarea condacului bizantin,cercetarea nu a ajuns `nc\ la concluzii general acceptate.Dup\ un proces evolutiv, ce a `nceput probabil `n seco-lul al III-lea, condacul a ajuns la forma sa final\ prin Ro-man Melodul, care a fost nu doar cel mai deosebit, ci [icel mai productiv autor de condace. P\rerea c\ Romanar fi introdus genul condacului nu este acceptat\ `n unani-mitate. Mul]i bizantinologi, editori [i cercet\tori ai luiRoman, accept\ c\ genul bizantin al condacului provinedin imnografia primar\ siriac\, `n care se semnaleaz\ pri-mele sale elemente distinctive exterioare: acrostihul, ca-den]a [i folosirea exagerat\ a formelor retorice. Al]i cerce-t\tori, `n general teologi elini, sus]in c\ genul este o crea-]ie bizantin\ original\ [i resping influen]ele imnografieir\s\ritene (siriace). Adev\rul nu se g\se[te `n niciunul din-tre aceste puncte de vedere. F\r\ s\ se conteste influen-]ele siriace, `ndeosebi din omiliile lui Efrem Sirul [i dinimnografia primar\ siriac\ (madrasha, sugitha), se observ\

C


c\ exist\ `n imnografia elin\ un `nainte-merg\tor, ToVParqevnion al lui Metodiu de Olimp1 [i omilia la ~nviere alui Meliton de Sardes. De asemenea, este dovedit\ leg\-tura condacelor cu omiliile P\rin]ilor elini, dintre caremulte au o v\dit\ caden]\ `n ritm [i elemente asem\n\-toare acrostihului, precum omilia la Buna Vestire a patri-arhului Proclu al Constantinopolului”2.

~n opinia lui K. Mitsakis data apari]iei condacului nupoate fi stabilit\ cu exactitate, `ns\ la baza apari]iei sale arputea sta dou\ imne („‚Asma kainoVn” [i „jEqhvreusan me

a#nomoi”)3. Dac\ opera lui Metodiu de Olimp (313 d.Hr.) ToVParqevnion este considerat\ ca `nainte merg\toare a condacu-lui, aceasta se datoreaz\ mai multor elemente distinctive:poemul are acrostihul alfabetic, fiecare strof\ se termin\ cuun refren, iar structura compozi]ional\ are la baz\ m\suraiambic\4. Pe de alt\ parte, omilia la ~nviere a lui Meliton deSardes (185 d.Hr. [?]) este considerat\ ca model pentru con-dac fiindc\ folose[te aceea[i lungime [i aceea[i structur\pentru fiecare vers5. Evident, asemenea supozi]ii au dat

1 K. Mitsakis nu sus]ine opinia c\ la baza condacului ar sta lu-crarea lui Metodiu ( JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 174).

2 Theoharis Detorakis, Buzantinhv Filologiva, pp. 132-133. Des-pre rela]ia dintre Sfântul Roman [i condac, vezi: Ioannis G. Kourem-peles, JH Cristologiva toØ RwmanoØ toØ MelwdoØ kaiv hJ swthriologikhvshmasiva th", tez\ de doctorat, Tesalonic, 1998, pp. 17-24; E. Lash,On the Life of Christ: Kontakia by St. Romanos the Melodist, Chanted Ser-mons by the Great Sixth-Century Poet and Singer, Harper-Collins,San Francisco, 1996, pp. xxiii-xxxii.

3 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, pp. 171-172.4 William L. Petersen, The Diatessaron and Ephrem Syrus as Sour-

ces of Romanos the Melodist, Corpus Scriptorum Christianorum Orien-talium, 475, (Subsidia 74), Louvain, 1985, p. 6. Vezi, de asemenea:K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, pp. 127-130.

5 William L. Petersen, The Diatessaron and Ephrem Syrus, pp. 6-7.


na[tere unor noi teorii privind originea condacului, cu oistorie ce ]ine din 1853 când F.J. Mones „descoper\” isosilaba(m\sur\ metric\ a imnografiei bizantine)6 [i pân\ ast\zi laopinia lui Mitsakis, care consider\ c\ „din rodnica `mpreu-nare a influen]elor str\ine cu elementele tradi]iei eline varezulta `n cele din urm\ condacul, produs pur al culturiibizantine, cu des\vâr[ire nou [i original”7.

Din punct de vedere etimologic, la baza denumirii ofi-ciale de condac (kontavkion) stau trei valen]e: a) epitetulkontov" (scurt, succint), pentru a defini `n principiu scurtaintroducere [i mai apoi `ntregul imn; b) cadrul de lemn pecare se `nf\[urau membranele sau pieile sub]iri pentru co-perte (kovntax); [i c) `n]elesul termenului kontavkion – carte8.Ceea ce denumim ast\zi condac este o poezie omiletic\ carac-terizat\ de nara]iune [i de elemente dramatice9 [i alc\tuit\

6 William L. Petersen, The Diatessaron and Ephrem Syrus, p. 7 (pen-tru ̀ ntreaga istorie a teoriilor legate de originea condacului, vezi: pp. 7-19).Vezi aceea[i introducere publicat\ sub titlul: „The Dependence of Ro-manos the Melodist upon the Syriac Ephrem: Its Importance for theOrigin of the Kontakion”, `n: VigChr, 39/1985, pp. 171-187 (republi-cat `n: Studia Patristica, 18-4/1990, pp. 274-281). Despre apari]ia conda-cului [i despre structura acestuia, vezi: J. Grosdidier de Matons, Ro-manos le Mélode et les origins de la poésie religieuse a Byzance, pp. 3-65.

7 Cf. Theoharis Detorakis, Buzantinhv Filologiva, p. 133.8 Theoharis Detorakis, Buzantinhv Filologiva, p. 133; Sf. Roman

Melodul, Imne, pp. 37-38.9 J.H. Barkhuizen, „Romanos Melodos: Essay on the Poetics of

his Kontakion «Resurrection of Christ» (Maas-Trypanis 24)”, `n: Byzan-tinische Zeitschrift, 79/1986, p. 17. De asemenea, informa]ii succinte des-pre condac vezi la: Leena Mari Peltomaa, The image of the Virgin Maryin the Akathistos hymn, Brill, Leiden-Köln-Boston, 2001, pp. 40-41; Hu-ghes Oliphant Old, The Reading and Preaching of the Scriptures in theWorship of the Christian Church, vol. 3: The Medieval Church, Wm. B.Eerdmans Publishing Co., 1999, pp. 16-20; Anthony Hirst, God and thePoetic Ego. The Appropriation of Biblical and Liturgical Language in the Poe-try of Palamas, Sikelianos and Elytis, Peter Lang, Frankfurt, 2004, pp. 23-24.


dintr-un num\r variabil de strofe (de obicei `ntre 18 [i 3010 )ce au aceea[i structur\ metric\11. Elementele constitutiveale unui condac sunt prooimionul (prooivmion), refrenul(enuvmnion) [i tropar(-ele) (icos).

Prooimionul (numit rareori [i cuculion, koukouvlio12) esteo strof\ redactat\ `ntr-un metru diferit de restul strofelor,având a[adar [i o muzic\ diferit\ de acestea13. El este „untropar mai scurt decât icosul [i nu are comun cu acesta de-cât refrenul”14. Cert este c\, a[a cum au fost p\strate eleast\zi, rolul lor pare a fi de anun]area temei ce con]inerespectivul condac. De exemplu, `n cazul celui mai cunos-cut condac romaneic p\strat pân\ `n zilele noastre (Conda-cul Fecioara ast\zi…), prooimionul face cunoscut\ tema con-dacului de la Na[terea Domnului:

„Fecioara ast\zi pe Cel mai presus de fiin]\ na[te [i p\mântulpe[tera Celui neapropiat aduce; `ngerii cu p\storii slavo-slovesc[i magii cu steaua c\l\toresc. C\ci pentru noi S-a n\scut Prunctân\r, Dumnezeu Cel mai `nainte de veci.”15

Prooimionul este de fapt un tropar sintez\ al `ntreguluicondac. Cu toate acestea, G. de Matons `ntrege[te spectrul

10 J.H. Barkhuizen consider\ c\ num\rul strofelor este `ntre 11 [i 33.Vezi: „Romanos Melodos: Essay on the Poetics of his Kontakion…”,p. 17.

11 Sf. Roman Melodul, Imne, p. 35.12 K. Mitsakis indic\ [i alte dou\ denumiri pentru prooimion

(koubouvkleio [i chiar kontavkio). Vezi: K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmno-grsniva, p. 202.

13 Cf. K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 202. 14 Sf. Roman Melodul, Imne, p. 39.15 Sf. Roman Melodul, Imne, pp. 59-60 (vezi [i nota 96). De ase-

menea, trimitem la studiul lui Sabin Preda, „Condacul Fecioara as-t\zi... alc\tuit de Sf. Roman Melodul - analiza condacului pe baza struc-turii literare interne [i a structurii melodice”, `n: AFTOUB, 4/2003-2004,Editura Universit\]ii din Bucure[ti, Bucure[ti, 2004, pp. 343-355.


istoriei condacului, fiind de p\rere c\ prooimionul nu afost scris pentru a anun]a tema condacului respectiv, ci dincontra, pentru a anun]a refrenul condacului16. Pentru edi-torul grec N. Tomadakis17, prooimionul este condac, iartotalitatea condacelor creeaz\ un „imn”, deoarece editorulvede condacul ca [i rezumat al con]inutului unui imn.

Apari]ia unor condace ce au mai mult de un singur pro-oimion a condus la o alt\ problematic\: sunt ele romaneicesau au fost ad\ugate `n decursul form\rii imnografiei cre[-tine, sub cognomenul de romaneice? K. Mitsakis, citându-lpe G. de Matons, consider\ c\ aceste prooimioane sunt defapt rezultatul unor prelucr\ri ulterioare ale condacelor, uneledin ele realizate chiar de Melod18. De exemplu, condacul`nchinat la duminica Floriilor are dou\ prooimioane, celde-al doilea provenind dintr-o a doua edi]ie a condaculuisau dintr-o prelucrare realizat\ tot de Melod. Dac\ `ntregulcondac a fost redactat `n anii tinere]ii lui Roman, a[adar `nperioada când locuia `n Siria, cel de-al doilea prooimioneste rezultatul prelucr\rii acestui condac `n timpul sta]io-n\rii sale `n cetatea Constantinopolului19. ~n veacurile ulte-rioare, când num\rul total al condacelor nu era cunoscut,ci numai prooimionul [i prima strof\ erau existente `n cult,acest prooimion era numit „condac” [i era a[ezat dup\ a[asea cântare, ca `nceput al sinaxarului zilei respective20.

16 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode et les origins de lapoésie religieuse a Byzance, pp. 40-42.

17 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi ejkdidovmenoi ejkpatmiakän kwdikän, metav prolegomevnwn uJpoV Nikolavou B. Twmadevkh,vol. 3, Tipografia Mina Mirtidis, Atena, 1957, p. 148.

18 Cf. K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, pp. 208-209.19 Cf. K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 209.20 Alexandru S. Korakidi, Tav pevri toØ RwmanoØ toØ MelådoØ

Melethvmata, Ed. Pournara, Tesalonic, 2002, pp. 413-414.


Problemele legate de dublul sau triplul prooimion din-tr-un condac nu sunt nici acum solu]ionate de cercet\tori.Totu[i dou\ mari aspecte au fost pân\ acum trasate: fie elesunt adaosuri ulterioare ale imnografiei ce s-a dezvoltat,fie sunt rezultatul unor revizuiri romaneice, [i atunci, au-tenticitatea lor nu mai poate fi pus\ la `ndoial\.

Pe baza analizei lingvistico-teologice, J.H. Barkhuizen21

identific\ patru tipuri de prooimioane, [i anume: prooimionrug\ciune (`n care elementul predominant este rug\ciunea:condacele 11, 17 [prooim. 1], 18 [prooim. 1], 50, 53), prooi-mion doxologic (de pream\rire a lui Dumnezeu, `n conda-cele: 19, 25, 27 [i 55 [prooim. 2]), prooimion pov\]uitor (`n-demnuri pentru via]a duhovniceasc\: condacele 21, 44[prooim. 1/4], 47 [prooim. 1/5] [i 48) [i prooimion „ipotez\”(indic\ aluzii tematice, fiind legat adeseori de cel doxo-logic: condacele 1, 3, 5, 20 [prooim. 1/2], 28, 32, etc.).

Cât prive[te etimologia termenului „icos” (oi#ko") nu sepot spune foarte multe. Se pare c\ forma oi#ko" ar provenifie din traducerea termenului sirian baitho (edificiu)22, fie dininfluien]a limbii ebraice, `n care cuvântul tyIB; (cas\) `nseamn\[i „poezie, cântare `n genul strofei”23. K. Mitsakis noteaz\`n Imnografia bizantin\24 dou\ interpret\ri ale lui NechiforCalist Xanthopol privind termenul „oi#ko"”, iar liturgistulromân V. Mitrofanovici25 indic\ o alt\ interpretare a terme-nului de fa]\, citând m\rturia lui Marcu de Efes, care con-sider\ c\ oi#ko" (cas\, locuin]\) ar proveni de la casa undeMelodul bizantin `[i cânta propriile imne.

21 J.H. Barkhuizen, „Romanos Melodos and the Composition of hisHymns: Prologue and Epilogue”, `n: JEllhnikav, 40/1989, pp. 62-66.

22 Cf. K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 217.23 Sf. Roman Melodul, Imne, p. 38. 24 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, pp. 218-219.25 Cf. V. Mitrofanovici, Liturgica Bisericii dreptcredincioase r\s\ritene,

Cern\u]i, 1909, p. 305.


Num\rul strofelor variaz\ de la un condac la altul. Mo-delul clasic al condacului con]ine 24 de strofe, la care seadaug\ prooimionul. ~n timpul activit\]ii melodice a luiRoman num\rul strofelor varia `ntre 18 [i 2426. Totu[i, aceast\regul\ este `nt\rit\ [i de unele excep]ii, cum ar fi condaculdin ziua de dup\ praznicul Na[terii Domnului (cu 13 strofe),al treilea condac la ~nvierea Domnului (cu 11 strofe), al cin-cilea condac la ~nvierea Domnului (cu 33 de strofe), primulcondac despre Iosif (cu 40 de strofe) etc.27

La fel de pu]ine cuvinte se pot spune [i despre etimologiairmosului (ei$rmo"). J.L. Jacobi28 este de p\rere c\ termenul `nsine desemna la `nceput melodie (glas). Dac\ `n perspectivainterpretativ\ se ia verbul „ei$rw” (a conecta, a pune `n leg\-tur\) atunci defini]ia irmosului este strâns legat\ de conexi-unea dintre elementele condacului, [i anume ritm, ton [i m\-sur\. O alt\ defini]ie a irmosului ne-o d\ ast\zi Felicia Du-mas, `n Dic]ionarul de termeni ortodoc[i:

„Prima strof\ de la fiecare cântare se nume[te irmos [i slu-je[te ca model celorlalte strofe sau stihiri, dându-le atâtmelodia dup\ care se cânt\, cât [i num\rul de versuri [i de

silabe din care se compun `n limba original\ (greac\)”29.

Din punct de vedere istoric, dou\ men]iuni asupra ter-menului de fa]\ au fost luate `n seam\ de cercet\tori. Primamen]iune este cea a lui Teodosie Gr\m\ticul (sec. VIII-IXd.Hr.), care indic\ faptul c\ structura muzical\ este elementfundamental pentru un irmos [i c\ strofele urm\toare ale

26 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 219 (vezi [i nota 9).27 Cf. Pannayotou Hristou, „ JH gevnesi" toØ Kontekivou”, `n: Klh-

ronomiva, 6/1974, p. 292. 28 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 221.29 „hirmos”, `n: Felicia Dumas, Dictionnaire bilingue de termes reli-

gieux orthodoxes: français-roumain, Métropole de Moldavie et de Buco-vine, Éditions Doxologia, Ia[i, 2010, p. 110.


poeziei, ce se cântau dup\ melodia (glasul) irmosului, trebuiaus\ aib\ acela[i num\r de silabe, iar tonul s\ fie a[ezat `ntot-deauna pe aceea[i silab\30. Cea de a doua men]iune, `laduce `n centrul aten]iei pe Ioan Zonaras, care `n comen-tariul s\u la Canonul ~nvierii al Sfântului Ioan Damaschinarat\ c\ irmosul este „melodia c\reia i se adapteaz\ un lim-baj ritmat [i `nc\rcat de sens, care are drept cadru un textcu num\r fix de silabe”31. K. Mitsakis32 nu consider\ c\ fo-losirea irmosului ar fi o gre[eal\ metodologic\, iar P. Hris-tou subliniaz\ c\ irmosul `nseamn\, `n general, [ir, ordine,coeren]\, `mpletire logic\33.

Unul din cele mai importante elemente `n orice condac

este refrenul (ejnuvmnion)34, fiindc\ el determin\ „structurastrofei [i, `n acela[i timp, prin con]inutul teologic, tot mo-

dul de abordare al temei unui condac”35. Cercet\torii con-sider\ c\ refrenul a avut o evolu]ie spectaculoas\ `n perio-ada bizantin\: dac\ la `nceput era folosit pentru a desemnarepeti]ia ideii centrale a unei cânt\ri, mai apoi refrenul a

`nceput s\ aib\ chiar sensul de imn36. Ast\zi, refrenul esteepilogul unei strofe dintr-un condac, ce se repet\ `n fiecarestrof\ [i care rezum\ tema condacului.

30 Cf. K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 222. 31 PG 135:422. Cf. Pannayotou Hristou, „ JH gevnesi" toØ Kontekivou”,

p. 291; Sf. Roman Melodul, Imne, pp. 38-39.32 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 221.33 Pannayotou Hristou, „ JH gevnesi" toØ Kontekivou”, p. 291.34 Pentru alte denumiri ale refrenului [i erminia lor, vezi: Pan-

nayotou Hristou, „ JH gevnesi" toØ Kontekivou”, p. 293; K. Mitsakis, JHbuzantinhV uJmnogrsniva, pp. 231-233; Alexandru S. Korakidi, Tav pevritoØ RwmanoØ toØ MelådoØ Melethvmata, p. 428.

35 Sf. Roman Melodul, Imne, p. 40.36 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 231, nota 1.


Rareori, `n condacele romaneice, refrenul este un sin-gur cuvânt (Aliluia). Cel mai adesea refrenul este o scurt\propozi]ie, având `n general 30 de silabe37, care se repet\ lafinalul fiec\rei strofe [i care transmite, `n genere, mesajul`ntregii poezii.

Ultimul element constitutiv al unui condac este acrostihul(ajkrosticivda)38. Folosit pentru prima dat\ de Cicerone39 [i deDionisie din Halicarnas40, `n primele veacuri ale cre[tinis-mului acrostihul a primit aceea[i importan]\ ca [i refrenul.Provenien]a acrostihului nu este cunoscut\41, dar fiindc\cele mai vechi dovezi ale acrostihului se g\sesc `n rug\ciu-nile babiloniene, se pare c\ originea r\s\ritean\ nu poate fiexclus\. Exist\ dou\ tipuri de acrostih: cel alfabetic [i celonomastic. Acrostihul alfabetic a trecut `n imnografia cre[-tin\, prin intermediul modelului ebraic (de exemplu, Psal-mul 118, este alc\tuit din 22 de secven]e legate `ntre ele prinliterele alfabetului ebraic) [i sirian (de exemplu, imnele efre-miene). Primul din poe]ii greci care au folosit acrostihulalfabetic este Metodiu de Olimp, `n opera ToV Parqevnion.Preferin]a poe]ilor greci de a folosi acrostihul alfabetic st\-tea, `n primul rând, `n cuvintele Mântuitorului: „Eu suntAlfa [i Omega” (Ap 1:17).

37 Cf. George Gharib, Romano il Melode. Inni, Edizioni Paoline, Fi-glie di San Paulo, Roma, 1981, p. 53.

38 Pentru tema acrostihului red\m, `n sintez\, informa]iile pre-luate din: K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, pp. 239-245. Vezi,informa]ii [i la: J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode et les ori-gins de la poésie religieuse a Byzance, pp. 42-44.

39 Cicerone, De Divinatione, III.2.40 Dionisie din Halicarnas, Rwmai<khv ajrcaiologiva, IV.62.6.41 G. Gharib [i G. de Matons consider\ c\ acrostihul are o dubl\ pro-

venien]\: biblic\ [i sirian\ (Romano il Melode. Inni, p. 52; Romanos leMélode et les origins de la poésie religieuse a Byzance, p. 42).


Pe de alt\ parte, nici acrostihul onomastic nu estenecunoscut literaturii grece[ti, de vreme ce `n Iliada pri-mele cinci versuri din cântul 24 alc\tuiesc cuvântul LEUKH

(curat\). De asemenea, [i Sfântul Efrem Sirul `ntrebuin]eaz\aceast\ form\ de acrostih `n imnele sale (O FTWCOULHS

EFRAIM [s\rmanul Efrem] sau H FWNH MOU STENEI W NISINI-

TAI [glasul meu suspin\, o, Nisibe!]). H. Grimme este de p\-rere c\ imnografii bizantini, urmând modelul lui Efrem, auar\tat la `nceput o preferin]\ special\ pentru acrostihulalfabetic, `ns\ mai târziu, `n perioada de `nflorire a modele-lor siriene, ei au `mprumutat [i acrostihul onomastic, ca s\poat\ asigura pe viitor paternitatea lucr\rilor lor.

K. Mitsakis42 rezum\ trei tipuri de acrostihuri:a) acrostihuri care furnizeaz\ numele autorului (TOU

TAPEINOU PWMANOU TO EPWS [poemul smeritului Roman],PROSEUCH PWMANOU[rug\ciunea lui Roman] etc.);

b) acrostihuri `n care autorul se ascunde `n spatele unuipseudonim (TOU AMARTWGOU TO POIHMA [poemul p\c\tosului]);

c) acrostihuri `n care nu se men]ioneaz\ autorul (EIS

TON CRUSOSTOMON [La Ioan Gur\ de Aur]). *

Cât prive[te temele abordate `n condacele romaneice,Th. Detorakis le red\ extrem de interesant, urm\rind [i o ana-liz\ a izvoarelor romaneice:

„Temele condacelor romaneice arat\ izvoarele folositede poet. Cele mai multe condace sunt biblice (8 teme dinVechiul Testament [i 45 de teme din Noul Testament).Celelalte condace trateaz\ teme aghiologice (30) sau oca-zionale (5). A[adar, baza poeziei lui Roman se afl\ `n cu-noa[terea textelor scripturistice. Ca poet talentat, dispunede o mare libertate de `ntrebuin]are a temelor biblice [i de

42 K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, pp. 246-249.


adaptare a acestora la scopurile [i la viziunea sa estetic\.~n paralel, cunoa[te foarte bine tradi]ia, folosindu-se deaceste cuno[tin]e `ndeosebi `n imnele aghiologice. Nu ra-reori folose[te [i elemente din c\r]ile apocrife. Cunoa[tede asemenea [i folose[te textele P\rin]ilor elini, fiind in-fluen]at `ndeosebi de Vasile al Seleuciei, Ioan Hrisostom,Grigorie de Nyssa [i Grigorie al Neocezareei. P\rerea luiGrosdidier de Matons c\ Roman a fost un teolog modest[i a avut nevoie s\ se sprijine pe baze sigure, mai ales `nce prive[te temele dogmatice, este exagerat\ [i nefunda-mentat\. Poezia condacelor nu este dogmatic\43. Afar\de cuno[tin]ele biblice, sinaxariale [i patristice, Romandispune de o bogat\ cultur\ elin\, cunoa[te poezia veche,pe autorii tragediilor antice, pe Homer [i nu rareori `mpru-mut\ cu `ndr\zneal\ elemente lingvistice, desigur `n ca-drele permise de libertatea religioas\. Afar\ de culturaelin\ [i cre[tin\ pe care o st\pâne[te, arat\ [i o mare cu-noa[tere [i experien]\ a vie]ii cotidiene [i a problemelorsale, imnele sale nefiind doar expresii ale didahiei cre[-tine, ci [i bogate icoane de via]\, ce se exprim\ cu unic\virtuozitate [i plasticitate.”44

Este cert c\ Sfântul Roman Melodul a fost influen]at `nalc\tuirea condacelor sale de premerg\torii s\i45, `ns\ darulde necontestat al Melodului bizantin st\ `n putin]a `n[i-

43 Vezi opinia noastr\ critic\ fa]\ de aceast\ afirma]ie a lui Th.Detorakis `n subcapitolul 3.

44 Theoharis Detorakis, Buzantinhv Filologiva, pp. 134-135. 45 „Roman Melodul [i-a preluat izvoarele din tradi]ia precedent\

a marilor omilii din secolele al IV-lea [i al V-lea, [i le-a adaptat `nmod creator nu numai melodiilor sale tulbur\toare, ci mai cu sea-m\ problematicii teologice a epocii sale, când `mp\rat era Justinian,teologul `mp\rat, care petrecea noaptea `n curtea imperial\ `mpreun\cu prietenii s\i interesa]i de mari discu]ii teologice” (I.G. Kourem-peles, RwmanoØ MelwdoØ Qeologikhv Dovxa, p. 22).


ruirii `ntr-o logic\ fidel\ a momentelor soteriologice [i, `nacela[i timp, a red\rii subtile a teologiei neocalcedoniene.Ceea ce reu[e[te cu adev\rat Sfântul Roman este s\ transpun\,prin „elementul dramatic”46, celor uni]i `n credin]a cea mân-tuitoare dogmele Bisericii prin cuvânt [i rim\, prin versuri[i prin cântec.

46 René R. Khawam, Romanos le Mélode. Le Christ Redempteur. Célé-bration liturgies, introduction de I.-H. Dalmais, Beauchesne et ses fils,Paris, 1956, p. 21.

67Manuscrisele condacelor romaneice

Manuscrisele condacelor romaneicein p\cate, niciun manuscris redactat de `nsu[iSfântul Roman Melodul nu s-a p\strat, `ns\ o partedin ele au fost transmise prin intermediul colec-

]iilor de kontakaria, din secolele X-XIII d.Hr. Cele mai vechimanuscrise nu aveau inserate melodia imnului, aceasta do-vedind c\ la `nceputurile sale condacul se recita. Schimba-rea are loc `ncepând cu sec. al XIII-lea, când deasupra tex-tului s-a inserat un sistem de puncte [i semne, cu scopul dea-l ajuta pe psalt s\ cânte textul condacului. Trebuie avut\`n vedere realitatea conform c\reia condacele nu s-au trans-mis `ntotdeauna `n forma lor complet\, uneori au fost re-duse, altele au fost trunchiate, `ns\ pentru fiecare oficiu li-

turgic s-au p\strat dou\-trei tropare1.Cele mai multe informa]ii privind cinci dintre manus-

crisele principale ale imnelor lui Roman Melodul ni le ofer\edi]ia coordonat\ de N. Tomadakis, `n al doilea (unde se re-fer\ la manuscrisele notate G, H, J) [i al treilea volum (manu-scrisele P [i Q)2, iar cele mai succinte informa]ii le reg\sim

`n edi]ia Paul Mass [i C.A. Trypanis3.

1 Cf. Margaret Alexiou, After antiquity: Greek language, myth, andmetaphor, Cornel University Press, 2002, p. 53.

2 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi ejkdidovmenoi ejk pa-tmiakän kwdikän, vol. 2, Tipografia Mina Mirtidis, Atena, 1954, pp.a j-thg j; vol. 3, pp. a j-unh j.

3 P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Can-tica genuina, pp. xxv-xxviii.

D


Astfel, trebuie s\ facem mai `ntâi diferen]a `ntre manu-scrisele principale [i cele secundare, catalogate astfel dup\ ve-chimea (sec. X-XIII) [i con]inutul lor. Interesant c\ distinc-]ia dintre cele dou\ categorii este amintit\ numai de uniieditori4, `n timp ce restul cercet\torilor le `n[iruie simplu suburm\toarea form\ alfabetic\5:

A: Athos Batopediou 1041 (sec. X-XI);B: Athos Lavra/Laurae G 27 (sec. XI);

C: Corsinianus 366 (sec. XI);D: Athos Lavra/Laurae G 28 (sec. XI);

G: Sinaiticus 925 (sec. X);H: Sinaiticus 926 (sec. XI);J: Sinaiticus 927 (1285);M: Mosquensis Synod. 437 (sec. XII);N: Messanensis 157 (sec. XIII);P: Patmiacus 212 (sec. XI);Q: Patmiacus 213 (sec. XI);T: Taurinensis 189 (sec. XI);V: Vindobonensis Suppl. gr. 96 (sec. XII).

~n categoria manuscriselor principale, exist\ atât di-feren]e de catalogare, cum se `ntâmpl\ `n cazul lui J. Gros-didier de Matons [i Mass/Trypanis, cât [i diferen]e denotare a manuscriselor `n cazul lui Tomadakis, unde Sinai-ticus 925, 926 [i 927 sunt notate s, s, respectiv S, manu-scrisul Lavra/Laurae G 27 este notat cu l, iar Messanensis 157cu M6. Pe de alt\ parte, cercet\torul francez trece `n lista

4 P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Can-tica genuina, pp. xxvi-xxvii; J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mé-lode. Hymnes, pp. 24-32.

5 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode, p. xiii; N. Tomada-kis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. umg j (cu unele deosebiri).

6 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. umg j.


manuscriselor importante [i pe cel notat J [i N7, `ns\ `lscoate din list\ pe S (Vaticanus gr. 2008)8, `n timp ce Mass [iTrypanis au introdus manuscrisele D-c (Cryptoferrantensis),K (Sinaiticus 928) [i S9. Mult mai rigorist este E. Mioni careindic\ numai manuscrisele A, B, C, D, P, Q [i T ca fiind prin-cipale, datorit\ dat\rii lor (sec. X-XI)10. Corelând cele treiedi]ii, lista manuscriselor principale se prezint\ astfel11:

A [B]: Athos Batopediou 1041 (sec. X-XI);B [ë]: Athos Lavra/Laurae G 27 (sec. XI);Ä: C - Corsinianus 366 (sec. XI),V - Vindobonensis Suppl. gr. 96 (sec. XII, probabil scris `n Grottaferrata),c - Cryptoferrantensis (sec. X-XII, scris `n Grottaferrata); D: Athos Lavra/Laurae G 28 (sec. XI);G [ó]: Sinaiticus 925 (sec. X);H [s]: Sinaiticus 926 (sec. XI);J [Ó]: Sinaiticus 927 (1285);K: Sinaiticus 928 (sec. XIV);M: Mosquensis Synod. 437 (sec. XII);N [M]: Messanensis 157 (sec. XIII);P: Patmiacus 212 (sec. XI)12;

7 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC, vol.99, pp. 24-30.

8 J. Grosdidier de Matons (Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC,vol. 99, p. 32) `l trece `n lista manuscriselor secundare, `n timp ce cei-lal]i editori `n lista celor principale.

9 P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Can-tica genuina, pp. xxvi-xxvii.

10 E. Mioni, „Osservazioni sulla tradizione manoscritta di Romanoil Melode”, `n: Studi Bizantini: Atti del V Congresso Internazionale diStudi Bizantini, 5/1939, p. 510.

11 Le prezent\m aici `n ordine alfabetic\, iar `n paranteze p\trate[] red\m diferen]ele de notare din edi]ia lui Tomadakis.

12 Mass [i Trypanis noteaz\ cu P ambele codice Patmiacus (vezi:P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Canticagenuina, p. xxvi).


Q: Patmiacus 213 (sec. XI);S: Vaticanus gr. 2008 (sec. XII);T: Taurinensis 189 (sec. XI).

O grupare interesant\ a manuscriselor o face editorulitalian George Gharib13, care le grupeaz\ `n trei categorii `nfunc]ie de locul lor de provenien]\, oferind indirect [i listaprincipal\ a manuscriselor romaneice:

a) manuscrise sinaitice (G, H [i J); b) manuscrise grece[ti athonite [i patmosiene (A, B, D, M/P, Q);c) manuscrise occidentale (C, N, V [i T).

~n cele de mai jos prezent\m fiecare manuscris `n parte:1. Manuscrisul A – Athos Batopediou 1041 (285ff este din

sec. X-XI d.Hr. [i cuprinde 24 de condace [i 15 fragmente14.Este un manuscris p\strat ̀ n condi]ii bune [i bogat ̀ n con]inut15.

2. Manuscrisul Athos Lavra/Laurae G 27 (102ff), din sec. XI

d.Hr., cuprinde 19 condace [i 18 fragmente16. ~n opinia luiE. Mioni, care a studiat toate manuscrisele athonite ale con-dacelor romaneice, acest manuscris provine din ora[ul grecescTesalonic, pentru c\ trei imne sunt extrase din cultul par-

ticular al Sfin]ilor tesaloniceni: Anisia, Theodul [i Agaton17.

13 George Gharib, Romano il Melode. Inni, p. 46.14 24 de condace `n edi]ia lui P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Ro-

mani Melodi Cantica, vol. I: Cantica genuina, p. xxvi; 23 `n edi]ia lui J.Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC, vol. 99, p. 25.

15 O descriere am\nun]it\ a manuscrisului vezi la: E. Mioni, „Ikontakaria del Monte Athos”, `n: Atti del Reale Institutto Veneto diScienze, Lettere ed Arti 96, 1936-1937, pp. 23-48.

16 O descriere am\nun]it\ a manuscrisului vezi la: E. Mioni, „Ikontakaria del Monte Athos”, pp. 48-57.

17 Vezi: E. Mioni, „Osservazioni sulla tradizione manoscritta di Ro-mano il Melode”, p. 511.


3. Manuscrisul D este compus din trei subdiviziuni: C –Corsinianus 366, V – Vindobonensis Suppl. gr. 96 [i c –Crypto-ferrantensis. Cel mai important dintre ele este cel notat C(Corsinianus 366, 163ff), din sec. X-XI d.Hr., scris `n Grotta-ferrata. ~n acest manuscris, imnele Triodului sunt interca-late `ntre lunile februarie [i aprilie, iar cele ale Penticos-tarului, la finele lunii aprilie, pân\ la `nceputul lunii iunie.Trei imne din luna martie (dou\ la Sfin]ii 40 de Mucenicidin Sevastia [i Imnul Acatist) sunt intercalate `ntre Dumi-nica Ortodoxiei (prima din Postul Mare) [i sâmb\ta luiLaz\r. Este un manuscris incomplet: anul bisericesc are caprim\ zi data de 25 septembrie (pomenirea Sfântului IoanEvanghelistul), precum [i o lacun\ `n perioada Triodului.Este scris ne`ngrijit. Con]ine 23 de condace semnate de Melod,precum [i 13 fragmente. Condacul la ispitirea lui Iosif se

g\se[te redat numai `n patru strofe18. Condacul despre vie-]uirea `n m\n\stire [i cele dou\ condace la Sfin]ii 40 de Mucenicise reg\sesc numai `n manuscrisul V, iar `n cel notat c nu-

mai condacul la Botezul Domnului [i cel al Epifaniei19.4. Manuscrisul Athos Lavra/Laurae G 28 este din sec. XI

d.Hr. [i de]ine 230 ff. Prima sa parte este distrus\, `ns\ con-]ine o not\ distinctiv\: unele prooimioane sunt acompani-ate de nota]ie psaltic\. Manuscrisul de]ine un num\r de[ase condace `ntregi semnate de Melod, la care se adaug\

`nc\ opt `n con]inut fragmentar20.

18 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC,vol. 99, pp. 25-26.

19 P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I:Cantica genuina, p. xxvi.

20 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC,vol. 99, p. 26; P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica,vol. I: Cantica genuina, p. xxvi.


5. Manuscrisul Sinaiticus 925 provine din sec. X d.Hr. [icuprinde numai cinci condace. Foarte multe informa]ii pri-vind acest manuscris (de altfel [i pentru manuscrisele si-naitice 926 [i 927) ni le ofer\ cercet\torul grec Nicolaos To-

madakis, `n introducerea la volumul 3 din edi]ia greac\21.Cu toate c\ informa]ii preliminare despre manuscris le rea-

lizeaz\ anterior V. Gardthausen22 [i Theofil Volidis23, totu[iechipa condus\ de Tomadakis este cea care ofer\ infor-ma]ii exhaustive despre manuscris. Astfel, manuscrisulcon]ine 118ff., iar foile sale sunt din pergament, cu excep]iacelor numerotate 117/118 care sunt din hârtie, datate de

speciali[ti din aceea[i vreme24. Caracteristic\ este numero-tarea ini]ial\ a manuscrisului f\cut\ dup\ „caiete” (section,`n termeni moderni), cele 108ff fiind `mp\r]ire `n 14 „caiete”,

fiecare cuprinzând câte 8 pagini (8v, 16v, 24v, 32v, 40v, <48v>,

56v, 63v, 71v, 79v, 94v, 102v, 110v)25. A[a cum se observ\ `n`n[iruirea de mai sus, dou\ anomalii distruge continuitatea

organic\: prima la f63v, de[i `n mod normal sec]iunea tre-

buia `ncheiat\ la f64v, iar cea de-a doua la f94v. Prima ano-

malie se explic\ prin discontinuitatea numeric\ a ff56v-57v,

iar cea de-a doua prin omiterea numerot\rii f87v26. Se parec\ ff80-87, ce cuprinde Imnul Acatist, sunt de provenien]\

21 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, pp. e j-rd j(Sinaiticus 925), re j-roe j (Sinaiticus 926), roz j-tie j (Sinaiticus 927).

22 V. Gardthausen, Catalogus Codicum Graecorum Sinaiticorum, Oxo-nii, E Typographeo Clarendoniano, 1886, p. 197.

23 Theofilos P. Volidis, Sunai<tikaÃ" jEreuvnai", Atena, 1937, p. 7.24 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. z j.25 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. q j. 26 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. q j.


ulterioar\, iar condacele perioadei 5 iulie – 25 august au

disp\rut27. Manuscrisul este scris cu litere mici, rotunde [ifrumoase. Cuvintele sunt scrise continuu. Fiecare liter\ areaproximativ `n\l]imea de 2mm [i l\]imea propor]ional\ [ifiecare pagin\ cuprinde aproximativ 21-23 rânduri. Estecaracteristic\ instabilitatea scrierii `ntregului manuscris. Une-ori literele sunt scrise `ngrijit, frumos, alteori scrise `n grab\,

ca [i cum ar proveni dintr-o copiere28. 6. Manuscrisul Sinaiticus 926 este din sec. XI d.Hr., cu-

prinde 115ff din membran\ [i acoper\ perioada s\rb\to-rilor cu dat\ fix\ [i mobil\. Dup\ numerotarea arab\, nu-m\rul filelor codicelui este de 9. Se crede c\ a existat [i onumerotare de tip grecesc29, ad\ugate ulterior, care a re-zistat numai la `nceputul sec]iunilor 15, 23, 28 [i 29. Astfel,cuprinsul manuscrisului ar trebui s\ con]in\: 29 „caiete”, lacare se adaug\ 7 pagini, [i `n total, conform numerot\rii gre-ce[ti, manuscrisul ar fi avut 230 ff (29x8=223+7)30. De la f2`ncepe al 15 caiet, iar f1r apar]ine lunii septembrie. ~ncepu-tul manuscrisului cuprinde icoasele unui imn `nchinat `n\l-]\rii Cinstitei Cruci. F2r cuprinde luna aprilie; `n continuare[i pân\ la f43v sunt cuprinse imnele Melodului pân\ la sfâr-[itul lunii august. Imnele Triodului [i ale Penticostaruluisunt cuprinse de la f44r pân\ la f59r, iar `ncepând cu f61r

pân\ la f75r, manuscrisul cuprinde imnele de cinste `nchinate

27 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC,vol. 99, p. 26.

28 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. i j-ia j.29 Erau folosite `n locul cifrelor arabe, literele alfabetului grec [i

combina]iile acestuia, de vreme ce fiecare liter\ de]inea o valoare:a=1, b=2, g=3, d=4 etc.

30 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. rh j.


sfin]ilor. De la f76r pân\ la final sunt cuprinse exapostilariile[i theotokiile31 s\rb\torilor cu dat\ fix\ [i schimb\toare32.

Fiecare imn cuprinde de fie-care dat\ titlul s\rb\torii (deobicei), men]iunea zilei de pr\z-nuire, numele Sfântului cinstit,condacul [i, dup\ canon, un sin-gur stih, excep]ie f\când doarmarile s\rb\tori. Fiecare pagin\cuprinde `ntre 17 [i 20 de rân-duri, dar spre final se observ\o distan]are `ntre exapostilariileperioadei Penticostarului33. M\-rimea literelor se aseam\n\ multcu manuscrisul 925, `ns\ sunt

pu]in mai sub]iate. Scrierea de baz\ este frumoas\, doar lafinal sesizându-se o oarecare dezordine, iar detaliile scrieriisunt oarecum apropiate de cele descrise la manuscrisul pre-cedent. Alte scrieri `n afara notelor nu exist\. Caracteristic\este `ns\ folosirea literelor arabe `ntre pagini [i coloane34.

7. Manuscrisul Sinaiticus 927 se aseam\n\ cu 926 prinfaptul c\ acoper\ perioada s\rb\torilor cu dat\ fix\ [imobil\. Datarea difer\ oarecum `n lumina cercet\torilor:Gardthausen `l consider\ `n mod gre[it din sec. XIV d.Hr.35,`n timp ce Tomadakis, Maas/Trypanis [i de Matons `l dateaz\

31 Troparele `nchinate Maicii Domnului [i introduse de „{i acum…”.32 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. rq j.33 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. rq j; J. Gros-

didier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC, vol. 99, p. 27.34 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, pp. rq j-ri j.35 V. Gardthausen, Catalogus Codicum Graecorum Sinaiticorum, p. 197:

„Cod. Bombyc. 21x12,5; 7 centim. saec. XIV”.


`n sec. XIII d.Hr. (mai exact, la data de 8 decembrie 1285,dup\ indica]ia copistului de la f331r)36. Editorul grec estepreocupat [i de dimensiunile manuscrisului, pe care le sta-bile[te la 15,2x9,1 cm, `n opozi]ie cu dimensiunile indicatede americani 21x2x14 cm (dup\ fotografierea realizat\ pe17 martie 1950)37. Cert este c\ Sinaiticus 927 este alc\tuit din335ff din hârtie. Scrierea este caligrafic\, observându-se aiciaten]ia copistului. Caracteristice sunt literele ini]iale ale icoa-selor, nelipsind nici miniaturile. Printr-o simpl\ compa-ra]ie cu celelalte dou\ manuscrise sinaitice (925, 926) se potobserva mai pu]ine gre[eli de ortografie `n acest manu-scris, ceea ce ne vorbe[te despre capacitatea, aten]ia [i cu-no[tin]ele copistului38.

Manuscrisul comport\ dou\ numerota]ii: cea ini]ial\(dup\ „caiete”) [i cea nou\, `n cifre arabe. Pân\ la f249v suntcuprinse imnele anului bisericesc. O alt\ caracteristic\ amanuscrisului este folosirea cuvântului oÉko" dup\ fiecareicos cu un singur vers. Acest fenomen este `ntâlnit [i `n altecodice, precum cele aghioritice [i cele patmosiene39. Cu-prinde numai trei condace ale Melodului.

8. Cât prive[te manuscrisul Sinaiticus 928, se [tie c\provine din sec. XIV d.Hr. [i cuprinde numai condacul la~ntâmpinarea Domnului40. Interesant este faptul c\ unii

36 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. rp j; P.Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Cantica ge-nuina, p. xxvi; J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes,`n: SC, vol. 99, p. 27.

37 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. rp j. Multmai apropiat\ de valoarea indicat\ de fotografiile din 1950 se afl\citarea lui V. Gardthausen: 21x12,5 cm.

38 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. rp j.39 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. rpa j.40 P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I:

Cantica genuina, p. xxvi.


cercet\tori nici m\car nu-l amintesc `n lista kontakariilor,a[a cum o face Grosdidier de Matons41, G. Gharib42 [i N. To-madakis43. Cel mai probabil, aceast\ omisiune voit\ a cer-cet\torilor poate fi `n]eleas\ prin faptul c\ este de prove-nien]\ târzie [i nu con]ine decât un singur condac, ceea ce`n mod normal, trebuie s\ duc\ la excluderea din lista ma-nuscriselor principale.

9. Manuscrisul Mosquensis Synod. 437, provine din sec. XIId.Hr., cuprinde 25 de condace44. Are 328ff. [i provine de lam\n\stirea athonit\ Vatopedu. Este un manuscris completce se distinge prin folosirea repetat\ a lui ajnastavsima dup\fiecare ipacoi. Ortografia sa este lamentabil\45.

10. Manuscrisul Messanensis 157 (sec. XIII) este extremde mutilat, con]inând cânt\rile de la 22 octombrie – sâm-b\ta din s\pt\mâna brânzei, din perioada Triodului. Maimult de atât, o foaie de manuscris ce con]inea imnele cu-prinse `n perioada 26-29 octombrie a disp\rut. Interesant c\`n acest manuscris Imnul Acatist se g\se[te redat ̀ n ̀ ntregime.~n cele 131ff. sunt cuprinse 25 de condace romaneice46.

11. Manuscrisul Patmiacus 21247 (sec. XI) [i cel notat 213compun o unitate. Manuscrisul P con]ine imnele s\rb\torilor

41 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC,vol. 99, pp. 24-33; Idem, Romanos le Mélode et les origins de la poésiereligieuse a Byzance, pp. 67-74.

42 George Gharib, Romano il Melode. Inni, p. 46.43 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, p. umg j.44 P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Can-

tica genuina, p. xxvi.45 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC,

vol. 99, p. 28.46 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC,

vol. 99, p. 28; Idem, Romanos le Mélode et les origins de la poésie rel-igieuse a Byzance, p. 73.

47 Sursa imaginii: N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi,vol. 1.


fixe, pe când Q, pe cele ale s\rb\torilor mobile48. Dou\ mari`ntreb\ri ridic\ aceste manuscrise patmosiene: prima, le-gat\ de cronologia lor, a doua, de critica textual\49. Manu-scrisul cuprinde 33 de condace `n form\ total\, plus dou\condace `n fragmente, toate cuprinse `n cele 288ff50. Scri-erea sa, cu litere mici, este frumoas\ [i unitar\, cu excep]iaspa]iilor mici. Textul este scris cu cerneal\, pe fondul g\l-bui al manuscrisului, cu dimensiunea 18x13cm. Pe fiecarepagin\ textul este scris pe 31-32 de linii51. Textele cuprinse`n manuscrisul P `ncep cu ziua de pomenire a Sfin]ilor Ser-ghie [i Vah (7 septembrie, strofele 21-27) [i se termin\ cucondacul la s\rb\toarea Schimb\rii la Fa]\ a Mântuitorului(6 august), din care s-au salvat doar condacul [i primele treiversuri din prima strof\52. P clarific\ extrem de multe as-pecte privind problematica autenticit\]ii condacelor roma-neice `nchinate sfin]ilor.

12. Manuscrisul Patmiacus 213 (sec. XI). Dac\ manuscri-sul P con]ine imnele s\rb\torilor fixe, Q este manuscrisulce se ocup\ cu predilec]ie de condacele din perioada Trio-dului [i a Penticostarului, a[adar de perioadele mobile aleanului bisericesc. Este mai pu]in mutilat decât P, avândunele file deplasate, precum f153 (`nceputul imnului la Po-gorârea Duhului Sfânt) inserat\ la mijlocul condacului din


49 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 2, pp. z j-q j.50 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 2, p. kb j; J. Gros-

didier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC, vol. 99, p. 29.51 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 2, p. ka j.52 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 2, p. kb j; J. Gros-

didier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC, vol. 99, p. 29; E.Mioni, „Osservazioni sulla tradizione manoscritta di Romano il Me-lode”, p. 512.


Joia patimilor, [i marcat\ cu cifra 90. Con]ine 45 de imnecomplete [i un fragment `n acrostih ce poart\ numele luiRoman53. M\rimea foilor este de 24,5x26cm. Textul este scriscu litere mici, `ngrijit, iar literele mari apar numai la `nce-putul prooimionului. Codexul Q folose[te adeseori terme-nul „condac” (kontavkion), ce caracterizeaz\ `ntregul imn, [inu numai, prima strof\. ~n manuscrisul Q, termenul „vers”(oÉko") se `ntâlne[te numai de trei ori, [i anume `n conda-cele 15, 22 [i 51. Tot aici trebuie s\ amintim folosirea `ntr-unsingur caz al termenului koukouvlion54, `n imnul 35 (f84r)55.

Ambele manuscrise sunt p\strate ast\zi `n bibliotecaM\n\stirii „Sfântul Ioan Teologul” din insula Patmos.

13. Manuscrisul Vaticanus gr. 2008 (din 1102). De[i estetrecut de Grosdidier de Matons `n lista manuscriselor secun-

dare56, totu[i `n lista multor cercet\tori este considerat prin-cipal. Este socotit ca Mineiul ce con]ine cânt\rile lunilor ia-nuarie-aprilie

14. Manuscrisul Taurinensis 189 (sec. XI). }inând contde faptul c\ o parte din acest manuscris a ars `n anul 1904`n Biblioteca regal\ din Torino, scrisul s\u nu este foartelizibil, iar multe pagini sunt distruse. Au fost salvate totu[i194ff. Cardinalul Pitra a fost cel care l-a analizat ini]ial, `ns\

53 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC,vol. 99, p. 29; Idem, Romanos le Mélode et les origins de la poésie reli-gieuse a Byzance, p. 70.

54 Termenul desemneaz\ `n sine repetarea literei versului prece-dent, a[a cum se `ntâmpl\ `n cazul condacului 35: „<kd j> jW" ejpivs-teusa"… <ke j> jW" hJ povrnh…” . Vezi: N. Tomadakis, JRwmanoØ toØMelådoØ u$mnoi, vol. 2, p. snq j-soe j.

55 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 2, pp. snq j-soe j.



a comis o serie de inexactit\]i cu privire la con]inutul s\u.Manuscrisul `ncepe cu prima strof\ din imnul la `nmormân-tare a lui Anastasie, urmat de imnele Penticostarului [i ter-minându-se cu condacul la Duminica tuturor Sfin]ilor. Dela cânt\rile din 12-13 septembrie se trece `n registrul luniinoiembrie, la data de 20, unde este cuprins imnul lui Iosif`nchinat Sfântului Grigorie Decapolitul. Cuprinde 7 imne

romaneice [i 19 fragmente57. Opiniile sunt `mp\r]ite [i `n privin]a manuscriselor

secundare. Astfel, de]inem dou\ liste privind con]inutul,numerotarea [i datarea acestor manuscrise, una mult mairestrâns\, `n edi]ia Mass/Trypanis, care men]ioneaz\ nu-mai 6 astfel de manuscrise58, iar alta mult mai extins\, laGrosdidier de Matons, care inventariaz\ nu mai pu]in de17 manuscrise59:

a: Cryptoferrantensis D a. 6 (sec. XII) – manuscris folositde M\n\stirea Grottaferrata, cuprinzând imnele ce aco-per\ perioada liturgic\ septembrie-ianuarie (pân\ laEpifanie). Con]ine imnul de la ~ntâmpinarea Domnului(2 februarie); b: Cryptoferrantensis D a. 1 (sec. XI-XII) – sau Mineiul pe sep-tembrie, con]ine imnele la na[terea Maicii Domnului [i laSfântul Simeon Stâlpnicul;c: Cryptensis D a V (1101) – sau Mineiul pe ianuarie.Con]ine prima strof\ din condacul la Botezul Domnului

57 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC,vol. 99, p. 30; Idem, Romanos le Mélode et les origins de la poésie reli-gieuse a Byzance, p. 73.

58 P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Can-tica genuina, p. xxvii.

59 Toate informa]iile privind manuscrisele secundare au fost pre-luate dup\: J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n:SC, vol. 99, pp. 30-32. Punctele comune dintre cele dou\ edi]ii le no-t\m prin subliniere de tip italic.


[i primele 11 strofe din cel de-al doilea condac `nchinatEpifaniei;d: Cryptensis D a III (1114) – sau Mineiul pe noiembrie.Con]ine primul imn la Sfin]ii Cosma [i Damian, doctoriicei f\r\ de argin]i;e: Cryptensis G b V60 (sf. sec. XI) – con]ine imnele de la`nmormântare, precum [i primele 13 strofe din imnulfunebru, compus de Anastasie61;f: Cryptensis G b XLIII (sec. XI)62 – con]ine imnul funebru;k: Mosquensis synod. 153 (sec. XII) – con]ine, dup\ J. Pitra,imnul ~ntâmpin\rii Domnului, din 2 februarie;l: Vallicelianus E 54 (grec 73) - sec. XI, sau Mineiul pedecembrie. Con]ine stihirile de la Na[terea Domnului;m: Vaticanus gr. 1212 (sec. XII) – con]ine imnele Mine-iului din lunile cuprinse `ntre decembrie [i aprilie. Deasemenea, cuprinde primele 7 stihiri de la Na[terea Dom-nului, precum [i primele 3 strofe din primul condac alEpifaniei;o: Vaticanus gr. 1531 (sec. XV-XVI) – sau Mineiul pe de-cembrie, con]ine 27 de stihiri de la Na[terea Domnului;p: Vaticanus gr. 1829 (sec. XI)63 – sau Mineiul pe septem-brie, con]ine imnul la Na[terea Maicii Domnului;q: Vaticanus gr. 1836 (sec. XII) – un Orologiu, ce cuprindeslujba sfin]irii ve[mintelor (ajkolouqiva toØ schvmato"),a `nmormânt\rii c\lug\rilor [i imnul `nmormânt\rii;

60 ~n edi]ia lui Krumbacher, acest manuscris este notat D d III (cf.J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC, vol. 99,p. 31, nota 1). ~n lista propus\ de C.A. Trypanis, cu litera e este no-tat manuscrisul Cryptoferratensis G. b. V (sec. 11 d.Hr.). Cf. C.A.Trypanis, Fourteen Early Byzantine Cantica, coll. „Wienner Byzantin-istische Studien”, Band 5, Viena, 1968, p. 12.

61 Despre imnul funebru al lui Anastasie, vezi: P. Bouvy, „La can-tique funèbre d’Anastase”, `n: Échos d’Orient, 2/1898, pp. 262-264.

62 Manuscris notat de C.A. Trypanis cu d, cu datarea din sec. XIId.Hr. Vezi: C.A. Trypanis, Fourteen Early Byzantine Cantica, p. 12.

63 J. Grosdidier de Matons `i trece datarea sub semnul incertitu-dinii, `n vreme ce Maas/Trypanis `l declar\ din sec. XI.


r: Vaticanus gr. 1869 (sec. XIII) – un Orologiu, ce cu-prinde imnul `nmormânt\rii;

s: Vaticanus gr. 2008 (sec.XII) – sau Mineiul lunilorianuarie-aprilie, datat `n1102, având 4 pagini (ff172-176) provenite din-tr-o alt\ perioad\ (sec. XId.Hr.). Acest fragmentde 4 pagini acoper\ peri-

oada 27 decembrie-24 februarie. Cuprinde, de aseme-nea, primul imn la Epifanie, imnul ~ntâmpin\rii Dom-nului [i un fragment din imnul Sfântului Trifon;u: Vaticanus Reginensis gr. 28 (sec. XII) – sau Mineiul peianuarie, provenit de la m\n\stirea Sfântului Silvestru.Con]ine primele 4 strofe din primul imn al Epifaniei;v: Marcianus 413 (sec. XIV) – con]ine imnul `nmormânt\rii;w: Marcianus 1264 (sec. XVI) – con]ine imnul `nmormânt\rii.

La acestea se mai adaug\ alte dou\ manuscrise, notatenumai `n edi]ia lui Maas/Trypanis64: y (Parisinus gr. 1571,sec. XIII) [i n (Cryptoferratensis D. a. XXV, sec. XII). Singurulfragment p\strat din epoca Melodului este papirusul notatPap. gr. Vindobonensis 29430, datat `n sec. al VI-lea, care con-]ine strofa a [asea (versurile 42-111) din condacul la „Ceitrei tineri `n cuptor”65.

64 P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I:Cantica genuina, p. xxvii; C.A. Trypanis, Fourteen Early Byzantine Can-tica, p. 12.

65 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC,vol. 99, pp. 32-33 (eroare la P. Maas/C.A. Trypanis [Sancti RomaniMelodi Cantica, vol. I: Cantica genuina, p. xxvii] prin notarea 46e jpen-tru cuprinsul acestui papirus). Textul papirusului a fost publicat ini-]ial `n: Mitteilungen aus der Papyrussammlung der National bibliothekin Wien. Papyrus Erzherzog Rainer, III, Folge, 1939, p. 68, [i republicatmai apoi de P. Mass, „Romanos auf Papyrus”, `n: Byz, 14/1939, p. 381.Sursa imaginii: K. Mitsakis, JH buzantinhV uJmnogrsniva, p. 355.


Edi]iile critice [i traducerile contemporane

rice lucrare de referin]\ despre via]a [i opera luiRoman Melodul prezint\ edi]iile critice [i tra-ducerile contemporane. ~n cazul edi]iilor critice,

foarte multe informa]ii a\bund\ `n prezent\ri [i remarcepozitive/negative fa]\ de munca cercet\torilor; cel de-aldoilea aspect, cel al traducerilor contemporane a condace-lor lui Roman, este cunoscut mai ales `n „segmentul” occi-dental, cel r\s\ritean fiind oarecum exclus dintr-un singurmotiv plauzibil: publicarea târzie a unora din aceste con-dace, cum ar fi cazul spa]iului elen [i românesc. Consta-tarea de fa]\ ne determin\ s\ prezent\m cronologic, fie `ndetaliu sau fie succint, cele mai importante edi]ii/traduc-eri1 ale condacelor romaneice, `mp\r]indu-le metodologic`n trei mari subdiviziuni: „edi]ii” premerg\toare, edi]iileromaneice [i traducerile moderne.

a) „edi]ii” premerg\toare2

Prima `ncercare de redare a condacelor Sfântului Ro-man Melodul a fost realizat\ `n 1871, când W. Christ [i

1 Cu toate c\ unele din edi]ii/traduceri au fost citate deja `n form\total\ `n notele precedente, `n acest subcapitol am optat pentru orescriere a lor.

2 Mai multe informa]ii despre aceste „edi]ii”, vezi la: GeorgeGharib, Romano il Melode. Inni, pp. 15-21; Riccardo Maisano, „L’acco-glienza dei contaci di Romano il Melodo in Occidente”, ̀ n: F. Conca/Isa-bella Gualandri/G. Lozza (ed.), Politica, cultura e religione nell’imperoromano (secoli IV-VI) tra oriente e occidente, Atti del Secondo Convengodell’ Associazione di Studii Tardoantichi, Napoli, 1993, pp. 111-126.

O

83Edi]iile critice [i traducerile contemporane

M. Paranikas3 public\ `ntregul condac al lui Roman Melo-dul `nchinat misiunii celor 12 Apostoli, precum [i prooimi-onul condacului de la Na[terea Domnului („Fecioaraast\zi…”). Interesant este faptul c\ Imnul Acatist apare aiciavându-l drept autor pe patriarhul Sergie al Constantino-polului4, de[i mul]i cercet\tori moderni s-au opus vehe-ment acestei supozi]ii5.

Cardinalul Jean Baptiste Pitra public\, `n anul 18766, 28de imne ale lui Roman [i 33 de stihiri la Na[terea Domnu-lui. Pu]in mai târziu, `n 1888, Pitra7 va publica `n SanctusRomanus veterum melodorum princeps, alte trei imne.

Prima `ncercare de sistematizare a condacelor romaneicea fost realizat\ de Karl Krumbacher. Astfel, `n numeroasestudii8, filologul german a redat 13 condace romaneice [i atrasat obiectivele unei edi]ii critice complete. Din p\cate, moar-tea sa, `n anul 1909, l-a oprit de la `mplinirea dezideratului.

3 M. Paranikas/W. Christ, Anthologia graeca carminum christia-norum, Lipsiae, 1871, pp. 91 (Condacul de la Na[terea Domnului), 131-140(Imn la cei 12 Apostoli).

4 M. Paranikas/W. Christ, Anthologia graeca carminum christiano-rum, pp. 140-147.

5 Vezi bibliografia inserat\ de I.G. Kourempeles, RwmanoØ MelwdoØQeologikhv Dovxa, pp. 145-146, nota 1.

6 J.B. Pitra, Analecta sacra spicilegio Solesmensi parata, Paris, 1876.7 J.B. Pitra, Sanctus Romanus veterum Melodorum princeps, cantica

sacra ex codicibus mss monasterii S. Ioannis in insula Patmo primam inlucem edidit Ioannes Baptista cardinalis Pitra, Paris, 1888.

8 Vezi: „Studien zu Romanos”, `n: Sitzungsberichte der philos.-philol.und histor. Klasse der klg.bayer. Akademie der Wissenschaften, Mün-chen, 1898, Bd. II, heft I, pp. 69-268; „Umarbeitungen bei Romanos. Miteinem Anhang über das Zeitalter des Romanos”, `n: Sitzungsbe-richte der philos.-philol. und histor. Klasse der klg.bayer…, 1899, Bd. II,heft I, pp. 1-156; „Romanos und Kyriakos. Das Verhältnis des Liedes«Lazarus» von Kyriakos zum Liede «Judas» von Romanos”, `n: Sit-zungsberichte der philos.-philol. und histor. Klasse der klg.bayer…, 1901,


Ucenicul s\u, P. Maas, va publica `n paginile revisteiByzantinische Zeitschrift condacul la Na[terea Domnului9. Totel va renun]a la planul lui Krumbacher [i se va axa pe stu-dierea manuscriselor condacelor romaneice.

Doi cercet\tori italieni, Giuseppe Cammelli [i ElpidioMioni, au `ncercat s\ redea condacele romaneice imediatdup\ terminarea celui de-Al Doilea R\zboi Mondial. G. Cam-melli a editat opt condace10, pornind de la textul de baz\oferit de Krumbacher, singurul inedit fiind ultimul condac.E. Mioni s-a ocupat mai cu seam\ de condacele legate deNa[terea Domnului11, precum [i de studierea manuscri-selor atonite.

b) edi]ii romaneice

~n categoria edi]iilor romaneice sunt incluse trei edi]ii,denumite astfel: edi]ia atenian\ (a lui N. Tomadakis), edi-]ia de la Oxford (a lui Maas/Trypanis) [i edi]ia parizian\(a lui G. de Matons)12.

8 pp. 693-763; „Die Akrostichis in der griechischen Kirchenpoesie”,`n: Sitzungsberichte der philos.-philol. und histor. Klasse der klg.bayer…,1904, pp. 551-692; „Miscellen zu Romanos”, `n: Sitzungsberichte derphilos.-philol. und histor. Klasse der klg.bayer…, 1909, Bd. XXIV, abteil III,pp. 1-138; „Der heilig Georg”, `n: Abhandlungen der philos.-philol. undhistor. Klasse der bayer…, 1911, Bd. XXV, abteil III, pp. 1-132.

9 P. Maas, „Das Weihnachtslied des Romanos”, `n: ByzantinischeZeitschrift, 24/1923-1924, pp. 1-13 (republicat\ mai apoi: Das Weih-nachtslied des Romanos, Leipzig-Berlin, 1927).

10 G. Cammelli, Romano il Melode: Inni, (Teste christiani, nr. 2),Firenze, Libreria Editrice Fiorentina, 1930.

11 Elpidio Mioni, Romano il Melode. Saggio critico e dieci inni ine-diti, Torino, 1937; „Romano il Melode. Due inni sul S. Natale”, `n:Bollettino della Badia Greca Grottaferrata, 12/1958, pp. 3-17.

12 Vezi aceast\ `mp\r]ire la: Theoharis Detorakis, Buzantinhv Fi-lologiva, pp. 137-139.

pp. 693-763; „Die Akrostichis in der griechischen Kirchenpoesie”,`n: Sitzungsberichte der philos.-philol. und histor. Klasse der klg.bayer…,1904, pp. 551-692; „Miscellen zu Romanos”, `n: Sitzungsberichte derphilos.-philol. und histor. Klasse der klg.bayer…, 1909, Bd. XXIV, abteil III,pp. 1-138; „Der heilig Georg”, `n: Abhandlungen der philos.-philol. undhistor. Klasse der bayer…, 1911, Bd. XXV, abteil III, pp. 1-132.


N. Tomadakis, `mpreun\ cu câ]iva studen]i de la Fac-ult\]ile de Filologie, Teologie, Istorie [i Arheologie, au

oferit publicului grec, prin intermediul a patru volume13 ce`nsumeaz\ nu mai pu]in de 2200 de pagini, un num\r de 43de imne ale Melodului. ~n primul volum sunt prezentate

14 imne romaneice14, `nso]ite de o introducere, semnat\ de

editorul grec15. ~n prima parte al celui de-al doilea volum,Markos N. Navmidos [i Pannayotis G. Nikopoulos prez-

int\ `n detaliu manuscrisele 212 [i 213 din Patmos16, iar `npartea a doua, sunt inserate 14 imne, dintre care 4 `ngrijite

chiar de N. Tomadakis17. Al treilea volum se ocup\ atât de

manuscrisele sinaitice (925, 926 [i 927)18, cât [i de 8 imne19.Al patrulea volum este structurat pe dou\ p\r]i: primaparte con]ine 13 imne, iar partea a doua este teza de doc-

torat a lui N.A. Libadaras20, ce [i-a propus s\ demonstrezeautenticitatea imnelor romaneice aghiografice, `nso]ind

13 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 1, TipografiaMinas Mirtidis, Atena, 1952; vol. 2, Tipografia Minas Mirtidis, Ate-na, 1954; vol. 3, Tipografia Minas Mirtidis, Atena, 1957; vol. 4.1.,Tipografia Minas Mirtidis, Atena, 1959; 4.2., Tipografia Minas Mir-tidis, Atena, 1959.

14 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 1, TipografiaMinas Mirtidis, Atena, 1952, pp. 1-323.

15 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 1, pp. a j-kd j.16 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 2, Atena, 1955,

pp. a j-thb j.17 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 2, pp. 1-390.18 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, Atena, 1957,

pp. a-unn j.19 N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 2, pp. 1-399.20 Nikolaos A. Libadaras, To provblhma th" gnhsiovthta" twn agio-

logikwvn uvmnwn tou Roumanouv, Atena, 1959, 169 p.


lucrarea cu edi]ia critic\ a patru imne21. Fiecare imn dinaceast\ edi]ie critic\ con]ine, de asemenea, trimiterile scrip-turistice, comentarii [i traducerea `n greac\ katerevousa atextului original.

Edi]ia P. Maas/C.A. Trypanis `n cele dou\ volume(Cantica genuia, Oxford, 1963, [i Cantica dubia, Berlin, 1970)

este „prima edi]ie critic\ complet\”22, care a valorificat `n cu-prinsul ei toate condacele romaneice p\strate: 59 `n primulvolum [i 30 `n al doilea. Primul volum, prefa]at de C. Try-panis, trateaz\ urm\toarele trei teme: problema condacului(pp. xi-xv), via]a [i opera Sfântului Roman (pp. xv-xxiii),prezentarea edi]iei, a manuscriselor utilizate [i a aparatu-lui critic (pp. xiv-xxxi). ~n opinia lui J. Grosdidier de Ma-tons, `n primul volum al edi]iei Maas/Trypanis aparatulcritic este bine elaborat, singura critic\ fiind adus\ meto-

dologiei piciorului metric23. Al doilea volum aduce `n dis-cu]ie problema autenticit\]ii imnelor aghiografice (de vremece lucrarea se [i intituleaz\ dubia). Problematica spinoas\ aelabor\rii aparatului critic pentru edi]ia de fa]\ a atras cri-

tica virulent\ a lui G. Zunts24, `ns\ editorul Trypanis r\s-punde cu un studiu `n 196625, ar\tând c\ opiniile lui Zuntssunt eronate [i c\ ele sunt rezultatul unei cercet\ri unila-terale a problemei metodologice.

21 Cele 4 imne sunt: La doctorii f\r\ de argin]i Cosma [i Damian,pp. 131-141; La Sfântul Ioan Teologul, pp. 142-149; La Sfântul Filip,pp. 150-154, [i La Sfântul Atanasie, pp. 155-158.

22 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode, p. xviii.23 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode, p. xviii.24 G. Zunts, „Probleme des Romanos-Textes”, `n: Byz, 35/1964,

pp. 469-534.25 C. Trypanis, „The Metres of Romanos”, `n: Byz, 36/1966, pp. 560-

623.


Valoarea edi]iei critice Maas/Trypanis poate fi `n]eleas\[i din citarea textelor ei `n diferite lucr\ri dedicate opereiMelodului, precum cea din al doilea Manual patristic, re-

dactat de Pannayotou K. Hristou26. ~n 1968, sub auspiciile Institutului de studii bizantine al

Universit\]ii din Viena, acela[i neobosit cercet\tor C.A.Trypanis oferea publicului edi]ia critic\ a unui num\r de

14 condace27, din care 11 anonime, iar trei apar]inând luiAnastasie, Kyriakis [i Cosma. Dup\ prefa]\ [i introducereageneral\ (pp. 8-15), editorul C.A. Trypanis publica textulcritic al unui Imn Acatist (pp. 17-39), al c\rui autor este anonim.

Edi]ia lui J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode,Hymnes, publicat\ `n celebra colec]ie patristic\ Sources Chré-tienne, `ntre anii 1964 [i 1981, `n cinci volume28, cuprindenu mai pu]in de 56 de condace ale Melodului, grupate `ntrei sec]iuni: 8 condace dedicate Vechiului Testament, 42condace dedicate Noului Testament (`mp\r]ite, la rândullor, `n patru sub-categorii) [i 6 condace având ca tem\ ru-g\ciunea [i poc\in]a. Lucrarea este `nso]it\ de un studiuintroductiv de tip sintez\, eviden]iind [i alte aspecte ale cer-cet\rii imnografiei bizantine, cum ar fi manuscrisele con-dacelor [i cuprinsul lor. De asemenea, fiecare condac este

26 Pannayotou Hristou, Paterikovn egceirivdion. Sulloghv PaterikwvnKeimevnwn, vol. 2, Tesalonic, 1966, pp. 388-412: Imn la Na[terea Domnului(pp. 388-395), Imn la ~nvierea Domnului (pp. 395-405), Imn despre via]amonahal\ (pp. 405-412). De asemenea, Pannayotou Hristou insereaz\textul Imnului Acatist (pp. 413-421). Trimiterile scripturistice sunt pre-luate cel mai probabil din edi]ia lui N. Tomadakis.

27 C.A. Trypanis, Fourteen Early Byzantine Cantica, coll. „Wienner By-zantinistische Studien”, Band 5, Viena, 1968, 171pp.

28 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode. Hymnes, `n: SC,vol. 99, Les Éditions du Cerf, Paris, 1964; vol. 110, 1965; vol. 114, 1965;vol. 128, 1967; vol. 283, 1981.


`nso]it atât de traducerea `n limba francez\, cât [i de trimi-terile scripturistice [i scurte erminii ale diferitelor concepte

„cheie” (keywords)29.

c) traduceri moderne

Cât prive[te traducerea condacelor `n limbile moderne,trecem `n revist\ cele mai importante volume ap\rute `ndiferite col]uri ale lumii, având `n perspectiv\ nu numai oprezentare a traducerii, ci [i o incursiune `n cronologia tra-ducerilor imnelor Sfântului Roman Melodul.

~n Grecia, P.A. Sinopoulos traduce `n volum nu maipu]in de zece condace, pe care le public\ `n Atena, `n197430. Este prima edi]ie de text neogrec, traducerea fiind`nso]it\ de un studiu introductiv dedicat poeziei biser-ice[ti31, precum [i de scurte comentarii plasate la finalulfiec\rui condac. A[a cum indic\ autorul `n ultima pagin\ avolumului32, [ase din aceste condace au fost deja publicateini]ial `n alte reviste teologice grece[ti.

De asemenea, spa]iul grecesc a beneficiat [i de altedou\ edi]ii de text tradus `n neogreac\. Dup\ cea din 1974,a urmat edi]ia lui Kyriakos Haralampidis din 199733, care a

29 Despre perceperea `n Occident a acestei edi]ii, vezi recenziilesemnate de I.H. Dalmais (`n: RHR, 169/1966, fasc. 2, pp. 214-215),B.A. Van Groningen (`n: VigChr, 22/1968, fasc. 2, pp. 157-158), J. Mu-nitiz (`n: VigChr, 36/1982, fasc. 4, pp. 406-409) [i R. Gryson (`n: RBPH,61/1983, fasc. 1, p. 217).

30 P.A. Sinopoulos, JRwmanoØ toØ MelådoØ. Kontavkia e j, EdituraApostolikis Diakonias, Atena, 1974, 174 p.

31 P.A. Sinopoulos, JRwmanoØ toØ MelådoØ. Kontavkia e j, pp. 11-31.32 P.A. Sinopoulos, JRwmanoØ toØ MelådoØ. Kontavkia e j, p. 174.33 K. Haralampidis, Rwmanov" oJ Melwdov". Eij" thVn JAgivan Gevnnhsin

toØ Kurivou hJmän jIhsoØ CristoØ, Editura Agra, Atena, 1997, 100 p.


publicat trei imne34 romaneice, din care dou\ fuseser\ pu-blicate mai `nainte tot de el `n bro[uri35. Versiunea lui Ha-ralampidis este bilingv\, iar textul original a fost preluatdin edi]ia lui N. Tomadakis. Traducerea este `nso]it\ de unstudiu introductiv, `ns\ lipsit\ de referin]ele scripturistice.

O alt\ traducere `n neogreac\ este cea a lui Giannis

Dallas, publicat\ `n 199936. Faptul c\ de]ine numai Imnul lauciderea pruncilor ne determin\ s\ nu o putem considera „edi-]ie”, ci mai degrab\ o simpl\ traducere, de vreme ce esteprefa]at\ de sinaxarul Sfântului Roman, iar addenda de lafinalul lucr\rii nu pare a fi decât o repetare a anumitor ideideja p\trunse `n mediul cercet\torilor.

Cea mai voluminoas\ edi]ie bilingv\ greceasc\ [i ultima,ce-i drept, la momentul redact\rii prezentei lucr\ri, estecea elaborat\ de arhim. Ananias Koustenis, Roman Melodul,

Imne37. ~n cele 1257 de pagini se reg\sesc nu mai pu]in de59 de imne ale Melodului `mp\r]ite `n cinci categorii, dup\cum urmeaz\: Imnele lui Hristos (34 imne), Imne la alte epi-soade ale Noului Testament (5 imne), Imne cu personaje ale Ve-chiului Testament (7 imne), Imne cu diferite teme (10 imne) [i Imnela martiri [i la sfin]i (3 imne). Lucrarea arhim. A. Koustenis

34 Imnul la Na[terea Domnului (pp. 23-41), Imnul la ~nvierea Dom-nului (pp. 43-67) [i Imnul la ~n\l]area Domnului (pp. 69-99).

35 K. Haralampidis, Rwmanov" oJ Melwdov". Eij" thVn JAgivan GevnnhsintoØ Kurivou hJmän jIhsoØ CristoØ, Orthodoxo Pneumatiko Kentro Le-mesou, Nicosia, 1988; Idem, Rwmanov" oJ Melwdov". Eij" thVn jAnevstasintoØ Kurivou, Simatoros, Nicosia, 1988.

36 Giannis Dallas, RwmanoØ toØ MelwdoØ. Eij" taV a$gia nhvpia, Toprwtovtupo keivmeno se metavnrash kai epivmetro tou Giavnnh Davllakai triantaoktwv paravllhla dhmiourghvmata me moluvbi tou Agg.Gerakarh, Editura Apostrofos, Kerkira, 1999, 60 p.

37 Ananias Koustenis, RwmanoØ MelodoØ. $Umnoi, Editura Armos,Atena, 2003, 1257 p.


nu este `nso]it\ nici de vreun studiu introductiv38, nici devreo referin]\ la textul original pe care l-a inserat `n opera sa.

38 Partea introductiv\ este, mai degrab\, o invita]ie la lectura con-dacelor: „Iubite cititorule, `]i mul]umesc mult pentru c\ ]ii `n mâi-nile tale [i r\sfoie[ti aceast\ frumoas\ carte. Poate ai auzit de RomanMelodul. A tr\it cu mul]i ani `naintea noastr\, `n epoca bizantin\. Aactivat mai cu seam\ `n epoca lui Justinian cel Mare, venit din Siria.S-a nevoit la m\n\stirea Maicii Domnului din Cyr, `n Constantinopol.A luat dumnezeiasca inspira]ie [i a scris poezii inspirate de Dum-nezeu, care s-au numit imne [i, mai târziu, condace. A pus la `nce-putul fiec\rui imn o strof\ ce se nume[te prooimion, `n care se ex-pune cu precizie tema imnului. Pe urm\ o serie de strofe, care senumesc icoase. Icoasele sunt legate `ntre ele de un acrostih. Ultimulvers al prooimionului [i al icoaselor este acela[i [i se nume[te re-fren. Acesta este edificiul poetic [i forma imnului sau al condacului.~n timp ce con]inutul imnului este cerul. Un ascet [i un sfânt al epociinoastre, ava Porfirie Bairaktaris, care a vie]uit `ntre Atena [i SfântulMunte, spunea c\ «Roman a fost `ntreg `n\untrul harului, [i ceea cea scris este perfect». Un râu liric al iubirii dumnezeie[ti s-a rev\rsatpeste Roman [i peste capodoperele sale. ~l l\uda `ntr-un mod per-fect, prin noul ritm poetic [i prin limba cea vie a epocii sale, pe St\-pânul Hristos, pe St\pâna N\sc\toare de Dumnezeu [i pe Sfin]ii Bi-sericii. Se men]ioneaz\ `nc\ [i unele evenimente ale Sfintei Scrip-turi, dar [i cele ale epocii sale (al [aselea veac al cre[tin\t\]ii). Romaneste o revela]ie. Cu trecerea veacurilor, pe mul]i i-a entuziasmat.Mare maestru al cuvântului [i Sfânt al lui Dumnezeu. Om al iubirii[i al smereniei. Când citim imnele sale, sim]im cu adev\rat cum neduce acolo unde vrea. {i noi ne bucur\m [i ne `nchin\m acestuia. {iculegem bucurii nestricate [i `ncet-`ncet via]a noastr\ se schimb\.Nu `]i voi spune mai multe, iubite cititorule. A[ vrea `ns\ s\-mi per-mi]i s\-i mul]umesc c\lduros [i `n mod cordial admirabilului editoral acestei c\r]i, prietenului Giorgos Th. Hatziakovou, [i echipei saleminunate, precum [i celor care au ajutat, fiecare ̀ n modul s\u, ca aceast\carte s\ ajung\ `n mâinile tale. Creatorul s\ `i binecuvinteze cu toatedarurile Sale. {i ceva la final: cartea aceasta cuprinde textul vechi alSfântului Roman, iar al\turi o s\rac\ traducere a noastr\, ajut\toare.Iubite cititorule, m\car s\ dore[ti s\ p\[e[ti pragul poeziei acestuiMare [Sfânt] [i s\ ie[i afar\ la teresele sale [i s\ te bucuri atât demult. i-o dorim. Cu pre]uire [i iubire, arhimandrit Ananias Koustenis”.Vezi: Ananias Koustenis, RwmanoØ MelodoØ. $Umnoi, pp. 7-8.


~n 1981, P. George Gharib traducea `n limba italian\ numai pu]in de 63 de imne ale Melodului, `nso]ind tradu-cerea sa cu un studiu introductiv, note, indici [i, desigur,cu o bibliografie selectiv\39. Este cea mai complet\ tradu-cere modern\ a imnelor Melodului. Tot `n spa]iul italianmerit\ amintite alte dou\ traduceri: cea din anul 2002 a luiRiccardo Maisano40 [i cea din anul 2007, a lui Ugo Trombi,beneficiind de un studiu introductiv elaborat de VivianaMangogna41.

~n 1995, R.J. Schork propune publicului american tra-ducerea a 16 condace ale Melodului (inclusiv cea a ImnuluiAcatist), toate adunate `n lucrarea: Sacred Song from the By-zantine Pulpit: Romanos the Melodist42. ~n traducerea lui R.J.Schork reg\sim nu numai acel studiu introductiv bine struc-turat, care a avut `n vedere [i o scurt\ trecere `n revist\ aistoriei epocii, ci [i referiri la principiile de traducere (pp.35-36), note, bibliografie [i un indice tematico-onomastic.

La numai un an dup\, `n 1996, arhimandritul EfremLash propune o nou\ traducere, de data aceasta sub titlul:

On the Life of Christ: Kontakia by St. Romanos the Melodist43.

39 George Gharib, Romano il Melode. Inni, Ed. Paoline, Roma, 1981,572 p.

40 Riccardo Maisano, Romano il Melode, Cantici, a cura di RiccardoMaisano, vol. 1-2, „Classici greci – Autori della tarda antichità e dellagrecità bizantina”, Torino, UTET, 2002.

41 Viviana Mangogna/Ugo Trombi, Romano il Melode, Kontakia/1,introduzione di Viviana Mangogna, traduzione e note di Ugo Trombi,„Collana di testi patristici”, 197-198, Città Nuova, Roma, 2007, 197:312pp.; 198:: 278 p.

42 R.J. Schork, Sacred Song from the Byzantine Pulpit, 248 p. 43 E. Lash, On the Life of Christ: Kontakia by St. Romanos the Melo-

dist, Chanted Sermons by the Great Sixth-Century Poet and Singer,Harper-Collins, San Francisco, 1996, 261 p.


Lucrarea este prefa]at\ de Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu,[i urmat\ mai apoi, de un scurt argument (p. xiii), de o invi-ta]ie a prof. Andrew Louth la descoperirea tainelor cre[tinis-mului (pp. xv-xxii), de un studiu introductiv al editorului(St. Romanos and the Kontakion, pp. xxiii-xxxii), de un ghidal referin]elor biblice (p. xxxiii) [i de traducerea `n limbaenglez\ a 18 condace romaneice. ~n finalul lucr\rii, sunt in-

serate 4 apendice44 [i o list\ de note (p. 240).~n limba german\, Johannes Koder ofer\ cititorului

german 21 de imne ale lui Roman, reunite sub titlul Mit derSeele Augen sah er deines Lichtes Zeichen Herr. Hymnen des or-

thodoxen Kirchenjahres von Romanos dem Meloden45. Din cele21 de condace, ultimele dou\ sunt texte dubia, [i anume,Imnul Acatist [i condacul la Adormirea Fecioarei. Lucrareaeste `nso]it\ de un studiu introductiv, o not\ asupra edi]iei,bibliografie [i un glosar privind terminologia specific\ im-nografiei cre[tine.

Din spa]iul românesc, am amintit `n introducere dou\lucr\ri, [i anume cea intitulat\ Imnele poc\in]ei, ce benefi-ciaz\ de un studiu introductiv al binecunoscutului teolog

Andrew Louth46, [i traducerea câtorva imne ale Melodului,

de c\tre Cristina Rogobete [i Sabin Preda47, la rândul s\u

44 ~n ordinea lor: Edi]iile [i traducerile (pp. 233-234), Influen]elenon-biblice (pp. 235-236), Botezul [i Euharistia (p. 237), Timpul liturgicortodox (pp. 238-239).

45 Johannes Koder, Mit der Seele Augen sah er deines Lichtes ZeichenHerr. Hymnen des orthodoxen Kirchenjahres von Romanos dem Meloden,Verlag Der Österreichischen Akademie Der Wissenschaften, Viena,1996, 215 p.

46 Sf. Roman Melodul, Imnele Poc\in]ei, 197 p.47 Sf. Roman Melodul, Imne, 336pp. Pentru mai multe date pri-

vind aceast\ traducere, vezi recenzia noastr\: „Sf. Roman Melodul,


cu un studiu introductiv: Imnografia, teologia doxologic\ aIconomiei (57 p.).

Ultima traducere `ntr-o limb\ modern\ a operelor ro-maneice este edi]ia `n limba ucrainean\ a pr. Oleg Kozhou-

shniy48, ap\rut\ `n 2009. Lucrarea este deschis\ de trei studiidespre imnografia bizantin\ [i despre condacele Melodului(1. Roman Melodul [i condacul ca gen unic `n imnografia bizan-tin\, pp. 17-94; 2. Teoriile „siriene” [i „bizantine” ale originiicondacului, pp. 95-136; 3. „Imnul Acatist” ca un condac modern[i canonul ca produs al evolu]iei imnografice, pp. 137-181), o scurt\concluzie (pp. 183-188), bibliografie (pp. 189-197), trei imneale Melodului (primul imn la ~nviere, pp. 199-212; primulcondac la Na[tere, pp. 213-222; primul condac la cele zecefecioare, pp. 223-236), al\turi de alte trei imne din perioadabizantin\ compuse de diferi]i autori (pp. 237-263).

47 Imne, studiu introductive, traducere [i note de Cristina Rogobete[i Sabin Preda, Ed. Bizantin\, Bucure[ti, 2007, 336pp.”, `n: Ort, 3/2009,pp. 203-207.

48 Pr. Oleg Kozhoushniy, Ghtgjlj,ybq Hjvfy Cjkjlrjcg¶dtwm ¶d¶pfyn¶qcmrf u¶vyjuhfa¶z III-VIII cnjk¶nm(Cuviosul Roman Me-lodul [i imnografia bizantin\ din sec. III-VII), Rb|dcmrf Le[jdyfFrflTv�z, Dblfdybxbq D�ll�k Erhf|ycmrj| Ghfdjckfdyj| Wthrdb,Kiev, 2009, 264 p.

Imne, studiu introductive, traducere [i note de Cristina Rogobete [iSabin Preda, Ed. Bizantin\, Bucure[ti, 2007, 336pp.”, `n: Ort, 3/2009,pp. 203-207.


Concluziiinteza noastr\ despre via]a, opera [i teologia Sfân-

tului Roman Melodul, la care am ad\ugat [i alte trei

aspecte complementare cercet\rii condacelor, nu va

pune `n niciun caz punct analizelor romaneice. Nici nu

ne-am propus a[a ceva! Se dore[te a fi o apropiere de cu-

noa[terea vie]ii [i operei Sfântului Roman Melodul, pe de

alt\ parte, este o invita]ie la lecturarea poeziei cre[tine.

A[a cum am v\zut, numeroase aspecte ce au `n vizor

via]a [i opera imnografului bizantin nu au fost solu]ionate

pân\ acum de cercet\tori. Dincolo de opiniile diferite ale

cercet\torilor, un fapt este sigur: Sf. Roman Melodul a ve-

nit din spa]iul sirian, `nc\rcat de cultura sirian\, [i a tr\it `n

cetatea Constantinopolului, unde [i-a redactat cea mai mare

parte din opera sa. R\mâne de clarificat `n lumea [tiin]ific\,

[i de ce nu, poate [i `n cea româneasc\, paternitatea unor

condace romaneice ce au con]inut aghiografic.

~ntr-o pleiad\ a demonstra]iilor [tiin]ifice, singura cer-

titudine r\mâne totu[i existen]a condacului romaneic. Ca

nou\ specie a imnografiei cre[tine [i ca nou\ form\ de ex-

primare a Teologiei, condacul `[i propune s\ rezume `n-

treaga `nv\]\tur\ cre[tin\, chemându-ne atât la cunoa[-

terea, cât mai ales la `mplinirea ei. Condacul romaneic dezvolt\

de fapt teologia Sf. Roman. Dincolo de versurile condacelor

S

95Concluzii

se ascunde sus]inerea lui Roman a teologiei neocalcedoniste,

pe care o promoveaz\ [i o arat\ ca o continuare [i `mplinire

a Sinodului de la Calcedon. Pe de alt\ parte, teologia con-

dacelor subliniaz\ mai cu seam\ dogma hristologic\ a Cal-

cedonului, dar [i leg\tura dintre imaginile testamentare [i

ceea ce Biserica promova deja de-a lungul a câtorva veacuri:

mântuirea se face numai `n Biseric\, prin Hristos. Dac\ con-

dacele romaneice vor fi analizate numai din perspectiva fi-

lologic\, atunci exist\ marele pericol ca dogmele Bisericii

s\ fie `n]elese eronat sau, mai r\u, s\ fie desconsiderate. Sf.

Roman Melodul nu a ]intit, prin poeziile sale dramatice, s\

reflecte numai `nv\]\tura Bisericii, ci el a dat glas unor mari

probleme teologice, existente `n vremea sa. Tocmai aceast\

realitate, sus]inut\ de numeroase fragmente romaneice, do-

vedesc c\ autorul condacelor nu era str\in de marile fr\-

mânt\rile teologice ([i, nu numai) ale epocii sale.

Pe de alt\ parte, al\turarea excesiv\ a lui Roman ca sus-

]in\tor al `mp\ratului bizantin, Justinian, poate duce la des-

considerarea acestui mare geniu bizantin. Sf. Roman nu a

sus]inut vreo persoan\ anume, ci a sus]inut, prin cântec,

poezie [i dram\, Persoana divino-uman\ a lui Hristos. Pe

Hristos l-a promovat Melodul, luptând mai cu seam\ nu pen-

tru „drepturile sale de autor, ci pentru dreptul mântuirii

omului `n Hristos” (I. Kourempeles).

~ntr-o alt\ ordine de idei, manuscrisele romaneice de-

monstreaz\ apari]ia kontakariilor, a[adar al acelor colec]ii

de condace existente din timpul Melodului pân\ `n secolul

11 d.Hr. Dincolo de unele lipsuri [i de neclarit\]i filologice,


kontakariile pot recrea cu mult\ u[urin]\ dezvoltarea cultu-

lui divin public, [i astfel, vom putea `n]elege trecerea brusc\

de la condace la canoanele dezvoltate de Sf. Andrei Critea-

nul [i de al]i imnografi bizantini.

97Not\ asupra imnelor hristologice

2IMNE HRISTOLOGICE

98 IMNE HRISTOLOGICE


Not\ asupra imnelor hristologicerm\tor al teologiei calcedoniene, Sf. Roman Me-lodul afirm\ `n aproape toate imnele sale divino-umanitatea Mântuitorului. Unele dintre acestea

nu con]in doar referiri izolate la aceast\ dogm\, ci suntconcepute spre a o afirma [i argumenta. ~ntr-un mod carac-teristic, Melodul `mplete[te arta poetic\ [i dogma cre[tin\transpunând `n scris o teologie vie, pe care a tr\it-o [i lacare ne `ndeamn\ pe to]i.

Aceast\ sec]iune a lucr\rii prezint\ cinci imne `n care,pornind de la evenimente trecute sau viitoare din istoriamântuirii, se subliniaz\ natura divino-uman\ a lui Hristos.Imnele sunt prezentate `n `nl\n]uirea lor istoric\ [i ne `n-cânt\ prin limbajul poetic adoptat. Dincolo de bog\]ia me-taforelor, cititorul descoper\ u[or pe Fiul lui Dumnezeu co-borât din dragoste printre oameni, f\cându-Se Om asemeneanou\, jertfindu-Se pentru noi [i conducându-ne spre ve[-nicie. Dumnezeu-Omul `n lucrarea Sa mântuitoare. Pe par-cursul lectur\rii vom fi purta]i de versurile Sfântului Ro-man de la bucuria unirii cu Hristos, la transpunerea `nfapt\ a dragostei fa]\ de El [i pân\ la permanenta tensiuneeshatologic\.

Primul condac debuteaz\ cu un prooimion-rug\ciune`n care Melodul, afirmând unitatea euharistic\ a Bisericii,cere, `n numele tuturor credincio[ilor, bun\t\]ile cele ve[-nice de la Cel ce singur este hr\nitor al nemuririi noastre,Milostivul Hristos Dumnezeu. Imaginea se mut\ rapid din

U


spa]iul mundan `n cel celest, unde cei f\r\ de trupuri seminuneaz\ de cei „de p\mânt” care `n comuniune cu Hris-tos Cel r\stignit se `nal]\ la cele de sus; dar nici oamenii,nici `ngerii nu sunt `n centrul aten]iei autorului, ci HristosCare, prin Trupul S\u prezent real `n Sfânta ~mp\rt\[anie,ridic\ pe cei c\zu]i. Aten]ia asupra dumnezeie[tii Taine aCuminec\rii se p\streaz\ pân\ `n strofa a treia, care devine`n acela[i timp `ndemn la via]a `n Hristos [i m\rturisire decredin]\. Dac\ am considera primele strofe ca introducere[i ipotez\ a condacului, l-am putea numi la fel de bine„condac la dumnezeiasca ~mp\rt\[ire” [i atunci am puteas\ vedem `n strofele ce urmeaz\ un argument `n sprijinulafirma]iei din refren, potrivit c\reia Hristos este „a nemu-ririi Pâine dumnezeiasc\”. Cel ce ne hr\ne[te spre via]ave[nic\ a hr\nit oarecând trupurile mul]imii adunate s\ as-culte `nv\]\tura Sa, c\ci pe aceasta o doreau mai mult ca pepâinea hr\nitoare de trup („Nu au vrut mul]ime de pâini,/c\ci era prezent Hristos, Cel ce este/a nemuririi Pâine dum-nezeiasc\”, icos 4). Acaparat\ de cuvântul hristic ce `i d\-dea vindecare [i `nt\rire `n neputin]e, mul]imea petrece `n-treaga zi f\r\ s\ simt\ nevoia hranei trupe[ti; dar cobo-rârea soarelui la apus face pe Apostoli s\ cear\ de la Dom-nul dezlegarea mul]imii. Ace[tia, prin interven]ia ce o au,arat\ dragostea pe care `nv\]aser\ de la Mântuitorul s\ oaib\ pentru oameni, ca unii care se `nt\riser\ hr\nindu-se dinPâine dumnezeiasc\. Empatia de care dau dovad\ Apos-tolii v\de[te `n acela[i timp [i o nedes\vâr[ire a credin]eilor: „De vreme ce `ngrijorare ave]i, da]i atunci mâncare [ipâine fl\mânzilor!” (11) „adev\rul nu-]i ascundem, ~nv\]\-torule, nu vei g\si aici nimic afar\ de cinci pâini” (12). Dia-logul dintre Mântuitor [i Apostoli descoper\ iubirea divin\fa]\ de oameni [i cap\t\ un evident caracter epanaliptic;


astfel, ucenicilor li se aminte[te divinitatea Celui c\rui cupu]in mai `nainte I se adresaser\, minunea din Cana [i hr\-nirea lui Israel `n pustiu (observ\m c\ prezentarea minu-nilor se realizeaz\ din contemporaneitate c\tre `nceputulcrea]iei, Melodul vrând parc\ s\ sublinieze lucrarea ne`n-trerupt\ a proniei `n istorie). Minunea `nmul]irii pâiniloreste incomprehensibil\ ra]iunii umane, dar, `n acela[i timp,realitatea de net\g\duit a evenimentului `l convinge pe Ro-man s\ vad\ `n credin]\ modalitatea cea mai `nalt\ princare poate s\ accepte extraordinara manifestare a iconomieidivine (icos 21). Ultimele dou\ strofe ale condacului sunt o`mpletire a rug\ciunii [i a m\rturisirii divino-umanit\]ii luiHristos; nu doar cei din pustiu au avut nevoie de hran\, ci`ntreaga umanitate fl\mânze[te dup\ `nv\]\tura divin\ [idup\ virtute, iar pe acestea le pot dobândi doar `ntr-unmod sinergic.

Al doilea condac debuteaz\ cu un prooimion `n careautorul, cu o concizie epigramatic\ [i expresiv\, prezint\ peToma pip\ind cu dreapta sa coasta d\t\toare de via]\ a Dom-nului, având ca rezultat al cercet\rii sale constatarea [istrig\tul ce va alc\tui refrenul imnului: „Domn e[ti [i Dum-nezeul nostru!”? Antiteza dintre dreapta cea iubitoare decercetare [i coasta izvorâtoare de via]\ a Domnului creeaz\sentimente contrarii ascult\torului [i cititorului, precum [iinteresul de a urm\ri evolu]ia luptei interioare a lui Toma,de la `ndoial\ la credin]\, de la realitatea cea de jos la sfera`nalt\ a adev\rului, de la neputin]a omeneasc\ la `n\l]imeadumnezeiasc\. Primele trei strofe alc\tuiesc ipoteza imnu-lui, pe care poetul o va istorisi `n continuare. ~ntr-un tonplin de via]\ [i prin folosirea `ntreb\rilor retorice, Romanconstat\ c\ acea pip\it\ coast\ a Domnului este cea care adat putere mâinii lui Toma de a pip\i r\nile acesteia, ce au


cutremurat p\mântul [i cerul `n timpul patimii. Faptul c\mâna cea de lut a lui Toma nu a ars de coasta cea de foc aDomnului aminte[te poetului de rugul cel ce ardea [i nu semistuia. ~n ambele situa]ii avem ar\tarea Celui ce este Dum-nezeu p\strând ambele Sale ipostasuri, cel dumnezeiesc [icel omenesc. Roman m\rturise[te `n mod special pozi]ia sadogmatic\, ce este conform\ cu punctul de vedere al Bise-ricii: „Astfel cred, astfel sl\vesc/Pe Cel ce este Dumnezeu[i om” (icos 2). Strofele 4-18 alc\tuiesc partea cea mai `n-tins\ [i principal\ a imnului. ~n aceasta, Roman urmeaz\ `nmod credincios pericopa evanghelic\, pe care o `mbog\-]e[te `ns\ `n mod liric prin monologul intern al lui Toma [iprin intercalarea altor episoade ale Noului Testament [i oanim\ prin dialogul dintre Toma [i Domnul. Dup\ primaar\tare a Domnului c\tre ucenicii S\i, `n timpul c\reia Toma alipsit, ceilal]i ucenici `l `n[tiin]eaz\ c\ au v\zut pe Domnul,`ns\ Toma nu poate crede `n cuvintele acestora. De ce s\ nuvesteasc\ plini de curaj oamenilor din afar\ ~nvierea Dom-nului? Pe de alt\ parte, este de p\rere c\ `n orice caz, dac\se va ar\ta Domnul, nu va omite de a se ar\ta [i lui Toma,cel ce a ar\tat râvn\ de a-L urma pe Acesta pân\ la moarte.Dumnezeu cel ce l-a c\utat pe Laz\r nu-l va c\uta [i pe Toma?Doar dac\ are s\-l vad\ el `nsu[i [i s\ pip\ie coasta Sa, vacrede. Dar pe când Toma vorbea `n modul acesta fra]ilor s\i,`[i face apari]ia prin u[ile `ncuiate `n mijlocul ucenicilor Dom-nul. „Iar Toma v\zându-l, a plecat fa]a sa” (icos 7). Acestsingur stih [i aceast\ singur\ mi[care a capului lui Tomasunt de ajuns lui Roman pentru a transmite impresia [i sta-rea sufleteasc\ ce s-a creat `n sufletul apostolului la apari]iaDomnului. ~ndat\, f\r\ ca ochii s\ vad\ sau gura s\ m\rtu-riseasc\, `ncepe monologul lui Toma. Zdrobirea inimii [ipoc\in]a au pus st\pânire pe sufletul s\u. {i Domnul l-a


miluit, precum alt\dat\ pe vame[. „Adu mâna ta aici!”(icos 10). Caut\ mai `ntâi s\ `nl\ture orice urm\ de `ndoial\din sufletul s\u, iar mai apoi `l cerceteaz\. „Pentru ce ai [o-v\it? Spune-mi, pu]in credinciosule!/Ce ]i s-a p\rut de ne-crezut din cele ale Mele?/R\stignirea, Moartea sau poate~nvierea?” (icos 10). Cercetarea urmeaz\ `ntr-o amar\ tân-guire. Pentru acesta [i pentru cei asemenea lui, Domnul amurit [i S-a `ngropat, iar acesta `n loc de a-I mul]umi se`ndoie[te `n credin]\? Toma se `nfrico[eaz\ [i pentru a sejustifica se refer\ la situa]iile `n care ucenicii s-au ar\tatfrico[i [i mincino[i, deci nedemni de `ncredere. Hristos, `n-]elegând inten]ia lui Toma de a se justifica pentru necre-din]a sa, `i aminte[te c\ [i el L-a p\r\sit atunci [i `l provoac\s\ pip\ie r\nile Sale, dup\ cum [i-a exprimat dorin]a. Romanrealizeaz\ m\re]ia momentului [i pentru aceasta exclam\uimit: „O, ce minune! O, cât\ `ng\duin]\! O, ce bun\tate!/Se atinge cu mâna Cel de neatins, se ]ine de rob/[i arat\Domnul c\tre slujitor semnele r\nilor,/pe care v\zând c\ iLe facem, natura s-a cutremurat.” (icos 13). Toma, `n modemo]ionant, cere de la Domnul s\ `l ierte. Vrea s\ se bucurede bucuria Domnului s\u, de prezen]a Acestuia, iar Iisus `llini[te[te, c\ci precum a salvat pe cei trei tineri `n cuptor, a[ava salva [i pe el. „Haide, dar, prietene” (icos 15), `l cheam\cu afec]iune, iar Toma se apropie acum de El cu curaj,aducându-I credin]a [i luând dumnezeiesc har. Strofa fi-nal\ alc\tuie[te epilogul `ntregului imn. Ca de obicei, Ro-man se arat\ [i aici cerând de la Domnul s\-l `nt\reasc\ `nharul S\u pentru a afla iertare de gre[eli [i comuniuneadumnezeiasc\. Pe de-o parte, Toma afl\ credin]a `n pip\i-rea cea cu mâna, f\cându-se primit de Dumnezeu, iar pede alt\ parte, Roman vede evenimentul prin prisma situa-]iei sale personale. G\se[te faptele sale neconforme cu


voin]a lui Dumnezeu [i are mustr\ri de cuget. ~n final in-voc\ mila lui Dumnezeu [i cere ca Acesta s\-l mântuiasc\.

~n centrul celui de al treilea condac se afl\ afirmareadivinit\]ii Mântuitorului Hristos. ~n jurul acesteia se ]ese`ntreaga istorisire a minunatului eveniment al ~n\l]\rii.Toat\ activitatea pe care Hristos a desf\[urat-o pe p\mânteste cuprins\ `n lucrarea iconomic\ a Divinit\]ii, `n ceea ceDumnezeu „a rânduit pentru noi”. Plinind lucrarea ce oavea, Hristos se `nal]\ `n slava de care nu se desp\r]isenicicând. Scena este `nf\]i[at\ de Melod cu dramatism,fiind la `nceput plin\ de emo]ia desp\r]irii ce cuprinsese peApostoli, dar dezvoltându-se mai apoi [i terminându-se`ntr-o explozie de bucurie ce ì `nv\luie pe m\sur\ ce li se`nt\re[te credin]a `n divinitatea ~nv\]\torului lor.

Ca ni[te buni prieteni, ca ni[te ucenici iubitori, Apos-tolii `ncearc\ s\ `nduplece pe Mântuitorul s\ nu ì p\r\-seasc\, ci s\ r\mân\ cu ei, ca [i cu unii care au p\r\sit tot ceau avut numai pentru a-L câ[tiga pe El. Cunoscându-letriste]ea, Domnul li se adreseaz\ plin de iubire p\rinteasc\,ar\tându-le c\ momentul `n care se afl\ nu este unul detriste]e, ci unul al bucuriei, c\ci merge la Tat\l de Careniciodat\ nu S-a desp\r]it spre a le preg\ti loc. Spre a le`nt\ri credin]a, Mântuitorul `[i afirm\ divinitatea [i `nt\-re[te afirma]iile cu cuvinte scripturistice. Dup\ ce ì asi-gur\ de permanenta Sa prezen]\ al\turi de ei, ca un St\pânal tuturor, face semn arhanghelilor s\ preg\teasc\ drumpa[ilor S\i sfin]i. Descrierea momentului suirii la cer estedominat\ de exprimarea bucuriei cetelor `ngere[ti. Brusc,ac]iunea se mut\ `n spa]iul mundan, unde Apostolilor cecontemplau minunatul eveniment li se arat\ doi `ngeri carele vorbesc de divinitatea hristic\ [i de a doua Sa venire.Deplin convin[i de cuvintele `ngere[ti, ucenicii Domnului`nal]\ cântare de laud\ [i, afirmându-[i credin]a, coboar\


din munte cerând pentru `ntreaga lume pace de la Cel cenu se desparte nicicând de ei.

De[i condacul al patrulea se nume[te Condac la PogorâreaDuhului Sfânt, este u[or de `n]eles din prima lecturare de ce`l `ncadr\m `n rândul celor hristologice: Apostolii au ne-`ncetat `n minte gândul c\ Mântuitorul Hristos, prin `n-treaga Sa activitate, a f\cut s\ fie posibil evenimentul Cinci-zecimii. De altfel, condacul debuteaz\ cu prezentarea `n-toarcerii Apostolilor de pe Muntele M\slinilor [i urcarealor `n foi[orul din Ierusalim. Acolo, având inimile ridicatec\tre ~nv\]\torul lor [i genunchii pleca]i `n rug\ciune, cerlui Dumnezeu trimiterea Duhului Celui Sfânt pe care L-apreg\tit celor ce-L cinstesc [i-L sl\vesc. Primind rug\ciu-nile lor, Mântuitorul roag\ pe Mângâietorul s\ coboare laucenicii ce-L a[teapt\ [i pe care El i-a preg\tit s\ cinsteasc\pe Tat\l, pe Fiul [i pe Duhul. Pogorârea Duhului Sfânt estetain\ de necuprins despre care Melodul m\rturise[te doar c\„se `n]elege cu credin]a”. Neputând-o cuprinde `n cuvin-tele sale poetice, Roman se `ntoarce c\tre relatarea lucanic\a evenimentului descriind uimirea ce a cuprins pe to]i ceidin foi[or la sim]irea adierii ce cuprinsese camera [i a foculuice se ar\tase peste ei. Vânt [i foc `mpreun\ trimise de „Celce se g\se[te `n cele `nalte” au alungat frica din sufletulApostolilor [i to]i s-au umplut de Duh Sfânt [i au stat devorb\ cu cei ce se adunaser\ s\ `i vad\ [i s\-i asculte, cu fie-care `n limba lor. Cei ce mai `nainte coseau plasele se arat\acum prin Duhul `n]elep]i [i desfac `ncurcatele cuvinte aleritorilor. Mai `nal]i ca `n]elep]ii elinilor se arat\ pescariiurm\tori lui Hristos, nu prin cuvinte m\iestre, ci prin pu-terea Duhului. Astfel sunt preg\ti]i ucenicii Domnului s\vesteasc\ `n lume pe Dumnezeul Cel Unul [i s\ preg\-teasc\ pe oameni pentru venirea cea de a doua a Celui r\s-tignit, `nviat [i `n\l]at, a Domnului Hristos.


F\r\ `ndoial\, cel mai mi[c\tor dintre cele cinci condacehristologice prezentate `n cartea de fa]\ este cel despre a douavenire a Domnului Hristos. Autorul `ncepe acest poem prinexprimarea gândului la ziua judec\]ii de apoi, ridicând `nc\din primele versuri `n sufletul cititorilor tensiunea eshato-logic\. Prezen]a p\catului `n natura uman\ c\zut\ face cagândul la acel moment tensionat al judec\]ii s\ umple defric\ sufletele oamenilor care nu `[i vor putea ascunde vino-v\]ia. Aceast\ constatare na[te Melodului starea de adânc\umilin]\ din care ]â[ne[te cu putere c\tre Judec\torul CelDrept rug\ciunea pentru iertarea p\catelor. Faptul c\ Mân-tuitorul a venit `ntre noi, a murit, a `nviat [i S-a `n\l]at lacer este o garan]ie c\ spusele Sale despre o a doua veniresunt adev\rate. Acest eveniment viitor, ne aminte[te Ro-man, este descoperit [i de Scripturi. Prezentarea dovezilorscripturistice `n leg\tur\ cu afirma]ia anterioar\ ocup\ primaparte a condacului. ~mpreun\ cu aceste dovezi sunt ream-intite [i semnele ce vor precede aceast\ a doua venire.Roman creeaz\ un tablou foarte sugestiv al dezordinii [i alchinurilor ce vor domina lumea mai `nainte de venirea `nslav\ a Domnului, care se `ncheie `n icosul paisprezeceprin afirmarea fericirii celui care va r\bda toate cele pot-rivnice pentru Hristos. Cel drept [i iubitor nu va r\bda f\r\de sfâr[it suferin]ele la care vor fi supu[i cei ce-L iubesc, civa veni cu slav\ spre a le alunga triste]ea [i spre a r\spl\tifiec\ruia dup\ faptele sale. Momentul judec\]ii de apoi estemomentul `n care timpul se sfâr[e[te, o vreme a neschim-babilit\]ii, a ve[nicei bucurii pentru cei drep]i [i a `ntuneri-cului f\r\ de sfâr[it pentru cei neiubitori. Gândul la p\c\-to[ii care vor plânge `n ceasul acela face pe Melod s\ segândeasc\ la propriile sale p\cate [i s\ adreseze tuturorrug\minte a de a cere iertare Judec\torului Cel drept.

107La `nmul]irea celor cinci pâini

La `nmul]irea celor cinci pâini1Glasul al 4-lea prooimion: idiomel\ purtând acrostihul acesta:poihvma JRwmanoØ toØ tapeinoØ [poezie a smeritului Roman]

ilostive, pe noi cei ce din Trupul T\u ne hr\-nim, [i din foamete [i din orice nevoie ne scapi,Hristoase [i Dumnezeul al nostru, `nvredni-

ce[te-ne s\ lu\m bun\t\]ile Tale cele ve[nice cu rug\ciunecea cald\ a N\sc\toarei de Dumnezeu, c\ci Tu e[ti, Mântu-itorule, a nemuririi Pâine dumnezeiasc\.1To]i `ngerii din ceruri se minuneaz\ de cele de pe p\mânt, c\ci oamenii de pe p\mânt, ai celor de jos locuitori,se `nal]\ cu duhul [i ajung la cele de sus,

[i p\rta[i se fac ai lui Hristos Cel R\stignit2, c\ci cu Trupul S\u to]i `mpreun\ se `mp\rt\[esc.De a vie]ii Pâine cu bucurie se apropie, mântuire ve[nic\ a[teapt\ s\ primeasc\ de la Acesta.Chiar dac\ pare pâine sim]urilor,

1 Edi]ii: P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica,vol. I: Cantica genuina, pp. 94-101; N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ Me-lådoØ u$mnoi, vol. 4, pp. 333-374; José Grosdidier de Matons, Ro-manos Le Mélode. Hymnes, `n: SC, vol. 114, pp. 110-131. Referin]elebiblice sunt preluate dup\ edi]ia SC.

2 Evr 3:14.

M


tainic `i sfin]e[te, c\ci estea nemuririi Pâine dumnezeiasc\.2Cum c\ Trup este al lui Emanuil Pâinea cu care ne `mp\rt\[im, mai `ntâi ~nsu[i Domnul pe noi to]i ne-a `nv\]at.Pe când a ajuns la patim\ cu a Sa voin]\,

a rupt Hristos pâinea care aduce mântuirea3

[i spune Apostolilor S\i, dup\ cum este scris:„Veni]i acum aici, mânca]i din aceast\ Pâine[i mâncând ve]i dobândi via]a cea ve[nic\, de vreme ce Trup al Meu este aceast\ mâncare, c\ci Eu, precum vede]i, sunta nemuririi Pâine dumnezeiasc\.3{tim to]i, câ]i `n Hristos ne `ncredem `n toate, c\ dac\ ne apropiem cu dorin]\ arz\toare de Pâinea ceatainic\[i dac\ mai ales ne `mp\rt\[im din Potirul ce mântuie[te, având curat\ [i nepref\cut\ apropiere, Trupul [i Sângele lui Hristosto]i câ]i ne-am `mp\rt\[it cu credin]\ din Acela, n\d\jduim s\ dobândim cu acestea via]\ asem\n\toare`ngerilor.Cu adev\rat estePreasfântul Trup al lui Iisus Hristos ce a p\timita nemuririi, Pâine dumnezeiasc\.

3 Mt 26:26-28, Mc 14:22-24, Lc 22:19-20, 1 Co 11:23-25.

109La `nmul]irea celor cinci pâini4{i acum au venit to]i s\ asculte ce spun Evangheliile[i s\ se minuneze de Iisus, c\ci Acesta `n mod nespusa hr\nit `n pustiu atunci cinci mii de b\rba]i.Aceasta este minune `nfrico[\toare de uimire plin\.A luat a[adar Mântuitorul cinci pâini, dup\ cum este scris,[i a s\turat din acestea pe acele mii [de oameni][i to]i s-au s\turat `n acest fel de nedescris.Nu au vrut mul]ime de pâini, c\ci era prezent Hristos, Cel ce estea nemuririi Pâine dumnezeiasc\.5Acum vreau s\ amintesc cum mul]imea a hr\nit, c\ci `n pustiu a fost prezent Doctorul [i Plugarul.

Ogorul cel necultivat ce spini avea4

a alergat f\r\ de amânare lâng\ Cel ce cultiv\.Iar Hristos de to]i cei pe care `i vedea se milostivea5;[i d\ mai `ntâi ~n]eleptul vindecare[i [le] d\ruie[te putere `n boala lor.Ace[tia vindeca]i atunciau aflat cu to]ii cum c\ e[tia nemuririi Pâine dumnezeiasc\.6Pe to]i cei nec\ji]i vindeca Dumnezeul a toate[i vindeca [i ale sufletelor patimi ca Atotputernic[i f\cea `mpreun\-mo[tenitori bogatul Mo[tenitor6

pe to]i s\racii, doar s\ o fi vrut.

4 Evr 6:8.5 Mt 14:14, Lc 9:11, In 6:2.6 Mt 21:38, Rm 8:17, Evr 1:2.


Cât\ vreme astfel de lucruri le binevesteasoarele a ajuns la apusul s\u[i `ntreaga mul]ime nimic nu mâncase, `ns\ era s\turat\ de `nv\]\tur\[i vedea c\ Hristos pentru oameni este a nemuririi Pâine dumnezeiasc\.7~n am\nunt s\ vedem ce spuneau lui Hristos Apostolii[i ce Mântuitorul c\tre ace[tia `ndat\ a r\spuns.Acesta ca mai `nainte [tiutor pe cele viitoare le vedea, `ns\ ace[tia nimic s\ [tie nu puteau.Bine`n]eles Acesta este Dumnezeu [i Creator a toate, `n timp ce ei erau neputincio[i ca [ni[te] creaturi ce sunt.Puternic este Acela, neputincio[i aceia;dar putere le-a dat hr\nindu-i ca Dumnezeu, c\ci El estea nemuririi Pâine dumnezeiasc\.8Când au v\zut apostolii Mântuitorului c\ a plecatziua c\tre apus, au venit cu `ngrijorare:„~nv\]\torule”, au spus, „ziua a trecut, [i poporul acesta este istovit de nemâncare,locul `n care ne g\sim pustiu este, dup\ cum `n]elegi.dezleag\-i mai `nainte de a se `nsera, pâini s\ `[i cumpere din sate, de vreme ce nu `ndur\ s\ r\mân\ fl\mânzi7, precum noi cei c\rora ne-ai dat putere, c\ci Tu e[tia nemuririi Pâine dumnezeiasc\”.

7 Mt 14:15, Mc 6:35-36, Lc 9:12.

111La `nmul]irea celor cinci pâini9Al lumii e[ti mare Mântuitor [i pe to]i i-ai luminat.Poporul l-ai hr\nit cu cuvintele adev\rului, pe oameni i-ai adus pe drumul mântuirii[i i-ai f\cut s\ `nve]e virtutea.Ace[tia sufletele lor duhovnice[te au hr\nit[i trupul, dar, trebuie s\ hr\neasc\,[i mai ales pruncii [i ale lor mame.Aceasta [i noi `ngrijim [i te rug\m, Mântuitorule, hran\ s\ dai, ca Cel ce e[tia nemuririi Pâine dumnezeiasc\.10Vedem acum, Doamne, cât\ dragoste `]i arat\ oamenii[i mai mult ca orice mâncare iubesc ale Tale cuvinte,Dar când se `nsereaz\ [i vor `napoi s\ se `ntoarc\, nu este nici un chip ca s\ g\seasc\ pâine `n pustiu,

la p\mânt cad istovi]i de `nfometare8.Las\-i s\ plece! ~ngrijorare mare avem `ntr-adev\r.S\ mearg\, s\ cumpere mâncare mai `nainte

de a se face sear\!9

Pe ucenicii [i apostolii T\ibine i-ai `nv\]at ca `mpreun\ cu al]ii s\ sufere, Tu cel ce e[tia nemuririi Pâine dumnezeiasc\.11Acum s\ ascult\m [cu aten]ie] ce a r\spuns Domnul c\tre ucenici:„De vreme ce `ngrijorare ave]i,

8 Mt 15:32, Mc 8:3.9 Mt 14:15, Mc 6:36, Lc 9:12.


da]i atunci mâncare [i pâine fl\mânzilor!Nu este nevoie s\ cumpere mâncare de la al]ii.

Hr\ni]i-i pe ace[tia to]i aici `n pustiu [i nu `ntârzia]i!”10

La acestea `ndat\ i-au r\spuns aceia [i i-au spus:„F\r\ de num\r este mul]imea adunat\, [i pâini de vrem s\ cump\r\m, Milostive, dou\ sute de dinari

nu sunt de ajuns pentru ace[tia11. Tu singur e[tia nemuririi Pâine dumnezeiasc\. 12Dup\ cum am aflat [i adev\rul nu-]i ascundem, ~nv\]\torule,

nu vei g\si aici nimic afar\ de cinci pâini de orz12;iar pe acestea niciunul dintre noi nu le-a adus `n pustiu,

ci un oarecare copil ce este aici le-a luat [i a venit13.Nu avem, Iubitorule de oameni, alt mod [de a g\si pâine][i la atâta mul]ime, ce num\r nu are, Mult-milostive, cum ar putea s\ ajung\ aceste cinci pâini?

Are [i doi pe[ti `nc\14;dar Tu `ngrije[te [i satur\-i, pentru c\ e[tia nemuririi Pâine dumnezeiasc\”.13De la ucenicii S\i doar ce a auzit aceste cuvinte, Hristosastfel le-a r\spuns: „Gre[it m\sura]i, c\ci nu [ti]i

10 Mt 14:16, Mc 6:37, Lc 9:13.11 Mc 6:37, In 6:7.12 Mt 14:17, Mc 6:38, Lc 9:13.13 In 6:9.14 Mt 14:17, Mc 6:38, Lc 9:13.


cum c\ sunt al lumii Creator [i pentru aceasta m\ `ngrijorez.V\d clar acum cele ce sunt de folos pentru popor;pustiul [`l] v\d [i soarele s\ cad\;Eu am stabilit al soarelui drum.Cunosc oboseala mul]imii de aici; [tiu [i ce s\ fac.Eu ~nsumi foamea o voi s\tura, ca Cel ce sunta nemuririi Pâine dumnezeiasc\.14Aceasta crede]i voi, cei ce câteodat\ omene[te m\ judeca]i,f\r\ s\ [ti]i c\ Eu pe toate, pân\ a se face,le [tiu, ca Dumnezeu care pe cele ascunse le v\d mai dinainte.{tiu mai dinainte de voi c\ pâini nu ave]i.Cu voi am fost de acord când v-am spus:„Da]i mâncare tuturor celor prezen]i!”.Gândi]i omene[te15, pentru aceasta cu `ngrijorare v\ preocupa]i.De ce v\ prinde grija, o, ucenicii Mei, ca [i cum nu a]i [ti c\ sunt `mbel[ugat pentru to]ia nemuririi Pâine dumnezeiasc\?15Uita]i cum Maica Mea Fecioar\ M-a rugatla nunta din Cana [i a spus: „Fiul meu, vin nu au acum cei ce ofer\ masa nun]ii?”16.Uita]i cum Eu am ascultat-o ca Mam\ a Mea[i ca Dumnezeu am schimbat firea apei[i f\r\ vie vin le-am oferit?

15 Mt 16:2, Mc 8:33.16 In 2:3.


Astfel [i acum `mi este `n putere s\ satur [i cu pâinedoar cu un semn al Meu mul]imea `ntreag\, de vreme de sunt [i Vi]\ [i pentru fl\mânzi17

a nemuririi Pâine dumnezeiasc\.16Voi nu pute]i acum cu grija voastr\ s\ da]i hran\ ca oameni,sau poate a]i hr\nit poporul voi care astfel v\ nelini[ti]i?Mai bine nu vorbi]i, cu nimic neputând s\ le da]i hran\.Eu singur tuturor port de grija ca un Creatorce sunt, `ntru totul Bun [i Domn mai `nainte de veac[i fiec\rei f\pturi dau hrana sa18;dar voi, ce a]i z\rit mul]imea, v\ `ngriji]i [i nu gândi]i la Cel ce d\19, cum c\ sunt de sus [trimis] [i tuturor ofera nemuririi Pâine dumnezeiasc\. 17Ce gândi]i [i spune]i acum `n\untrul vostru, mai dinainte o [tiu;adic\, precum vede]i acum poporul, felul s\tur\rii [i ora ce a trecut, cine va s\tura, gândi]i, `ntreg poporul `n de[ert?Pentru aceasta afla]i clar cine sunt Eu, prietenii Mei!Eu pe Israel `n pustiu am hr\nit[i pâine din cer acestora am d\ruit20;

17 In 15:1,5.18 Ps 135:25.19 Cel ce d\ consider\m c\ este o traducere satisf\c\toare `n con-

textul dat pentru ton corhgoØnta. ~n Atena antic\, corhgov" era celcare pl\tea cheltuielile pentru reprezenta]iile operelor dramatice saucel care d\dea ceva.

20 I[ 16:4, Ps 77:24.


`n de[ertul cel uscat le-am scos ap\ din piatr\21

[i c\tre ace[tia prepeli]e22

din bel[ug am trimis, c\ci sunta nemuririi Pâine dumnezeiasc\.18Chiar [i un cuvânt sau un semn al Meu poate s\ salveze universul.Ca s\ cunoa[te]i, dar, [i acum a Mea putere, a[eza]i `n rând [ordine] pruncii [i b\rba]ii,precum [i femeile, [i to]i acum s\ se a[eze[i voi ar\ta ca Dumnezeu roditor de[ertul23.Eu, dar, ce roadele cu [un] semn le fac

[i voi lucr\tori [i diaconi24 v\ ve]i face[i voi hr\ni `ntreg poporul, c\ci doar Eu sunt pentru to]ia nemuririi Pâine dumnezeiasc\”.19Cu acestea ce au auzit de la Hristos, au alergat apostolii `ndat\[i dup\ porunca Acestuia mul]imea au a[ezat `n ordine,

21 I[ 17:1-7, Ps 77:16, Ps 135:16.22 I[ 16:13, Nm 6:39, Ps 104:40.23 Mt 14:19, Mc 6:39, Lc 9:14, In 6:10.24 Verbul diakonwv de la care provine [i substantivul diavkono"

`nsemna `n greaca veche a sluji, iar diacon se numea slujitorul cemergea `n pia]\ pentru cump\r\turi [i a[eza masa pentru mâncare`n cas\. Primii diaconi din Biserica noastr\ au avut aproximativ ace-ea[i ocupa]ie, pentru aceasta `n text am optat pentru termenul dediaconi, considerând c\ se `ncadreaz\ mult mai bine contextului, fiind`n acela[i timp mult mai expresiv.


repede s\ se a[eze precum trebuia.Aveau iarba drept a[ternut [i mas\ `n acela[i timp.

Atunci, cele cinci pâini Hristos rupe25

[i cu privirea `n\l]at\ c\tre Tat\l, spune `n timpul acela:„Lucrurile Tale le lucrez, c\ci sunt Fiul T\u[i lumea toat\ `ntru `nceput

cu Tine [i cu Duhul am creat”26, ca [Cel ce sunt]a nemuririi Pâine dumnezeiasc\.20{i iat\ robii lui Hristos ca domnii a[teptând `ntin[ipe Iisus s\ `i serveasc\ [i Acela `ndat\ a f\cut-o.Cele cinci pâini a binecuvântat St\pânulspunând c\tre acestea cu glas tainic:

„~nmul]i]i-v\ `n chip v\zut27

[i s\tura]i acum pe to]i cei prezen]i!”{i `ndat\ s-au supus Domnului pâinile,

`n mod tainic `nmul]indu-se28, `ntocmai cum a poruncit Hristos, Cel ce estea nemuririi Pâine dumnezeiasc\.21Nicio minte omeneasc\ nu poate cu nimic minunea s\`ncap\, cum pâinile cele v\zute au n\scut `n mod nev\zut;[i cum `nmul]irea lor de nespus s-a f\cut,

25 Mt 14:19, Mc 6:41, Lc 9:16, In 6:11.26 In 14:4. 27 Fc 1:18, 8:17. Termenul `n greaca veche este aijsqhtä" ce poate

fi `n]eles ca `n mod sensibil, `n mod real.28 Mt 14:19, Mc 6:41, Lc 9:16, In 6:11.


oare `n mâinile ucenicilor sau sus pe mese?Fiindc\ nu pot cuprinde felul priveli[tii nespuse, nu caut minunea, [ci] cu credin]\ mul]umescmintea f\r\ s\ ajung `n adâncul tainei[i v\d dou\sprezece co[uri

pline cu firimituri de pâine29, precum o [tie Acesta care estea nemuririi Pâine dumnezeiasc\.22Astfel `nmul]e[te [i mul]imii milostivirea Ta[i precum atunci, Mântuitorule, mul]imea `n pustiuai s\turat cu `n]elepciune [i ai hr\nit cu minune,

satur\-ne [i pe noi to]i cu virtute!30

~nt\re[te-ne pe noi `n credin]a Ta, Doamne!Satur\-ne pe to]i, Tu Milostive, [i d\-ne nou\ harul T\u [i [d\-ne] iertare de gre[elicu rug\ciunile N\sc\toarei de Dumnezeu, de vreme ce Singur Tu e[ti Bun [i Milostiva nemuririi Pâine dumnezeiasc\! 23Cânt\ri de slav\ to]i ie ~]i aducem, Hristoase, Mântuitorule f\r\ de p\cat, [i credem c\ Tu, Care ai fost Dumnezeu mai `nainte de veci, Te-ai n\scut om din Fecioara [i ai r\mas [i ceea ce erai, Dumnezeu.Tu singur cuno[ti minunea `ntrup\rii;adev\r este c\ noi nu cunoa[tem cum pâinile s-au `nmul]it[i cum na[terea Ta, Mântuitorule,

29 Mt 14:20, Mc 6:42, Lc 9:17, In 6:13.30 Mt 5:6.


ce s-a f\cut din cea f\r\ de nunt\, putem s\ o cuprindem `n inimi omene[ti.Pentru aceasta to]i Te sl\vim, c\ci Tu e[ti Dumnezeu al tuturor [i e[tia nemuririi Pâine dumnezeiasc\.

119La pip\irea Apostolului Toma

La pip\irea Apostolului Toma1Glasul al 4-lea primul prooimion: Cu dreapta sa cea iubitoare de `ncredin]areal doilea prooimion: A lui Toma `ndoial\ al treilea prooimion: Necrezând `n ~nvierea Ta cea din mor]i purtând acrostihul acesta:toØ tapeinoØ JRwmanoØ [al smeritului Roman]

oma, cu dreapta sa cea iubitoare de `ncredin]are,a cercat coasta cea de via]\ d\t\toare, HristoaseDumnezeule. C\ dac\ ai intrat, u[ile fiind `ncuiate,

dimpreun\ cu ceilal]i Apostoli a gr\it c\tre Tine: „Domn e[ti

[i Dumnezeul nostru”2.

1 Edi]ii: Penticostar, Duminica Tomii (primul prooimion); J. Pitra,Analecta Sacra, I, nr. XVIII, pp. 140-147; Amfilochij, Supplément, pp. 20-21 (prooimionul 2-3 [i strofele 11-18); P. Maas/C.A. Trypanis, SanctiRomani Melodi Cantica, vol. I: Cantica genuina, pp. 234-241; N. Toma-dakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, pp. 109-144; José Grosdi-dier de Matons, Romanos Le Mélode. Hymnes, `n: SC, vol. 283, pp. 13-61.Titlul `n original: Eiv" thVn yhlavnhshn toØ ajgivou jApostovlou Qwmav,se traduce prin La pip\irea Sfântului Apostol Toma, [i nu prin forma:Imnul lui Toma necredinciosul, cum este propus `n edi]ia Paraschivu(vezi: Sfântul Roman Melodul, Imnele Poc\in]ei…, p. 183), cu toate c\aceast\ form\ este sus]inut\ de edi]ia P. Maas/C.A. Trypanis: „OnDoubting Thomas”. Referin]ele biblice sunt preluate dup\ edi]iile SC[i N. Tomadakis.

T

2 In 20:28. O problem\ de ordin traductologic o `ntâlnim la re-frenul Kuvrio" uJpavrcei" kaiV qeoV" hJmän, pe care-l traducem prin formaDomn e[ti [i Dumnezeul nostru, ]inând cont de urm\toarele dou\ aspecte:1. Substantivul propriu „Kuvrio"” (Domn) nu este `nso]it de articol (deci


Prooimion 2~ndoiala lui Toma credin]\ ne`ndoielnic\ a rânduit,Mântuitorule, prin a Ta voie, ca nimeni vreodat\ s\ nu se mai `ndoiasc\ de ~nviere, c\ci nu Fiin]a ~ns\[i S-a ar\tat aceluia,

ci urmele cuielor din palm\ [i a suli]ei `mpuns\tur\3. Pentru aceasta Te-a [i m\rturisit:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.

Prooimion 3Necrezând `n ~nvierea Ta cea din mor]i[i cercetând dumnezeiasca-}i coast\cu credin]\ a spus Toma:„Iart\-m\, St\pâne, cel ce cu `ndr\zneal\ Te-am pip\it[i bine m\ prime[te, Iubitorule de oameni, pe mine cel ce nu m\ mai `ndoiesc, ci strig cu credin]\:Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”. 1Cine a p\zit atunci nears\ a ucenicului mân\când s-a apropiat de a Domnului coast\ arz\toare?Cine i-a dat curaj de a putut s\ pip\ie os ce a scos foc? Cu siguran]\ coasta ce se cerceta.C\ci dac\ `n adev\r coasta nu d\dea putere, ce mân\ de lut ar fi putut atinger\nile ce au cutremurat pe cele de sus [i pe cele de jos?

2 nu `l traducem prin formele „Tu e[ti Domnul” sau „Domnul e[tiTu”) [i 2. „hJmän” este la genitiv plural, a[adar nu `l traducem prinforma de singular (a[a cum se g\se[te `n Penticostar, EIBMBOR, Bucu-re[ti, 1999, p. 61).

3 Mt 27:51, Mc 15:33, Lc 22:44-45, In 20:27.

nu `l traducem prin formele „Tu e[ti Domnul” sau „Domnul e[ti Tu”)[i 2. „hJmän” este la genitiv plural, a[adar nu `l traducem prin formade singular (a[a cum se g\se[te `n Penticostar, EIBMBOR, Bucure[ti,1999, p. 61).


Acesta este harul ce s-a dat lui Toma, s\ pip\ie coasta lui Hristos [i s\ strige:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”. 2Cu adev\rat Rugul se cuprindea `n fl\c\ri dar nu ardea4,iar a lui Toma mân\ m-a f\cut s\ cred `n cele ce Moise a scris;c\ci [ubred\ fiind precum rugul, n-a arscând a atins coast\ asemenea fl\c\rii aprinse.

Pe când atunci focul a venit asupra spinilor5, acum spre foc `ntinsu-s-a spinoasa mân\[i ar\tatu-S-a Dumnezeu ~nsu[i `n dou\ ipostasuri.Astfel cred, astfel sl\vescPe Cel ce este Dumnezeu [i om, zicând:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.3Dup\ mine, cu siguran]\ adeverit-a credin]aToma cu a sa mân\, dup\ ce atingând pe Hristos

s-a f\cut asemenea trestiei scriitorului celui grabnic6

[i credincio[ilor arat\ de unde credin]a izvor\[te.Tâlharul de acolo a b\ut [i s-a poc\it7, de acolo ucenicii au ad\pat inima lor, de acolo Toma a dobândit cunoa[terea celor pe care le c\uta.Bea deci mai `ntâi [i mai apoi adap\ [pe ceilal]i].Pentru pu]in nu a crezut [i pe mul]i i-a `ndemnat s\ strige:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.

4 I[ 3:2. 5 Cf. Ps 117:12.6 Ps 44:2.7 Lc 23:42.

122 IMNE HRISTOLOGICE4Dar ce se `ntâmpl\? {i din ce motiv [i cum `n necredin]\ a c\zut Apostolul?S\ `ntreb\m, de vre]i, pe fiul Zevedeului.Clar, deci, Ioan cuvintele Geam\nului`n Evanghelie le-a scris.Spune, dar, `n]eleptul evanghelist: dup\ ~nvierea lui Hristosceilal]i ucenici spus-au lui Toma:„Pe Domnul, prietene, am v\zut aici”8.{i Toma `ndat\ a r\spuns:„Voi care a]i v\zut pe Hristos aceasta n-o ascunde]i, ci striga]i:Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.5~n toat\ lumea s\ vesti]i cele ce a]i v\zut [i a]i auzit.N-ascunde]i, ucenici, f\clia sub obroc!9

Câte `n ascuns vorbi]i, v\dit vesti]i-le!10

Afar\ cu curaj s\ v-ar\ta]i!Sunte]i `nc\ `n cuib [i vre]i curaj.Striga]i puternic u[ilor `ncuiate!Striga]i cu voce tare: „Am v\zut pe Creatorul”.Tuturor s\ se v\deasc\ [i lumea s\ o afle, S\ se `nve]e mor]ii s\ spun\ Celui `nviat:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.6Cum pot s\ v\ cred auzind cuvinte de necrezut?Dac\ ar fi venit cu adev\rat Mântuitorul, pe rob l-ar fi c\utat.

8 In 20:24-25.9 Mt 5:15, Lc 11:33.10 Mt 10:27, Lc 12:3.


Dac\ ziua ar fi str\lucit, ar fi disp\rut noaptea.Dac\ P\storul cu adev\rat s-ar fi ar\tat, oaia ar fi strigat-o.

A `ntrebat cândva: „Unde a]i `ngropat pe Laz\r?”11

Dar acum nu a spus: „Unde este Toma?”

{i a uitat pe acesta ce a dorit cu El s\ moar\?12

Necredincios voi fi pân\ când am s\ v\d.~ndat\ ce voi vedea [i voi atinge, voi crede13 [i voi spune:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.7~n timp ce acestea Toma le spunea fra]ilor s\i, venit-a lâng\ ei Mântuitorul, curajul celor `nfrico[a]i,

al celor exila]i [i al sfio[ilor sfânt\ `ndr\zneal\14.

~ntre ucenici a ap\rut, u[ile fiind `ncuiate15.Iar Toma v\zându-l, a plecat fa]a saspunând `n sine: „Ce s\ fac?{i cum s\ ap\r pe acestea `n care mai `nainte n-am crezut?Lui Petru ce voi spune? Iar celorlal]i ce voi r\spunde?Pe cei ce mai-nainte i-am batjocorit, cum `i voi convinge [i s\ spun:Domn e[ti [i Dumnezeul nostru” ?8M\car s\ fi t\cut [i eu, precum Iisus la judecat\16,dar vederea celor ce se bucurau m-a f\cut s\ vorbesc.

11 In 11:34.12 In 11:16.13 In 20:25.14 Ef 3:12.15 In 20:26.16 Mt 26:63, 27:14, Mc 14, 61, 15:5.


Mi[catu-m-au cuvintele celor ce cu bucurie strigau:„Cu adev\rat am v\zut viu pe Acela care a vrut [i a murit”.V\zând cu totul fericit pe Petru, cel ce c\zuse `n negare17,[i iar\[i mul]umi]i pe cei care cu Petru au fugit18,râvnit-am [i cerut-am s\ iau parte la a lor bucurie.Din bun\voin]\, dar, am spus acestea mai `nainte.Nu m\ certa, Iisuse al meu, ci bine m\ prime[te s\ ~]i spun:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”. 9Tulburare [i `ntuneric adusu-mi-au cuvintele celor `mpreun\ cu mine ucenici,c\ci `n adev\r, acestea nu m-au luminat, nici nu au aprins `n sufletul meuf\clia minunii ce acum nea[teptat o v\d.Pe Hristos v\d iar\[i, chiar dac\ sunt u[ile `nchise.De mi-ar fi dat s\ `n]eleg cum a intrat `n acest fel, de necredin]\ a[ fi sc\pat, dac\ s\-mi amintesc a[ fi pututde a Sa na[tere din Maria.Spusu-mi-au doar c\ L-au v\zut,iar cel ce nu L-a v\zut cum poate spune:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”?10Astfel, Geam\nul vorbind cu sine `nsu[i vorbea[i c\tre Dumnezeul nostru.{i Cel ce cerceteaz\ sufletele cum a v\zut pe Toma19

cu inima zdrobit\ [i durere, precum alt\dat\ pe vame[20,

17 Mt 26:74, Mc 14:68-71, In 18:27, Lc 22:57.18 Mt 26:56, Mc 11:50.19 Ier 17:10, Ps 7:9.20 Lc 18:10-14.


cu mil\ a strigat: „Adu mâna ta aici!21

Pentru ce ai [ov\it? Spune-mi, pu]in credinciosule!Ce ]i s-a p\rut de necrezut din cele ale Mele?R\stignirea, Moartea sau poate ~nvierea?{i pân\ când te vei `ndoi de Mine?Iat\ pe Cel pe care `nsetai s\-L vezi [i v\zându-M\ strig\:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.11Somn am dormit `n mormânt pentru pu]in [i dup\ trei zilemai apoi am `nviat22.Pentru tine [i pentru ceilal]i m-am `ntins `n mormânt.Iar tu, `n loc s\ mul]ume[ti, mi-ai adus necredin]a?Am auzit, dar, ce ai spus c\tre cei `mpreun\ cu tine ucenici.”De acestea Toma sp\imântându-se puternic a strigat:„Nu m\ judeca, Mântuitorule, c\ci `ntotdeauna `n Tine cred,Dar pe Petru [i pe ceilal]i cu greu `i [cred].{tiu dar c\ ace[tia nu spun cele mincinoase, dar `n ora cea grea s-au `nfrico[at s\-]i strige:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.12V\zând atunci pe Toma c\ vrea ca s\ ridice al necredin]ei v\lAtoatev\z\torul a spus c\tre acesta:„{i tu ai fost cu ei `n timpul de care spui, c\ci to]i singur m-a]i l\sat s\ suf\r.A fost o vreme grea, Geam\nule, nu judeca!Despre aceasta vorbe[te [i Scriptura: „Voi lovi pe P\stor{i voi `mpr\[tia ale turmei oi”23.Gânde[te la ceea ce `]i spun! Cele ce spui le `mpline[te!

21 In 20:27.22 Mt 27:63, Mc 8:31.23 Zah 13:7, Mt 26:31.


Cu mâna vrei s\ m\ atingi? Atinge-m\ zicând:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.13O, ce minune! O, cât\ `ng\duin]\! O, ce bun\tate!Se atinge cu mâna Cel de neatins, se ]ine de rob[i arat\ Domnul c\tre slujitor semnele r\nilor,pe care v\zând c\ I le facem, natura s-a cutremurat24.De aceste daruri `nvrednicindu-se dar TomaC\tre Cel ce i le-a d\ruit `nal]\ rug\ciune {i ~i spune: „~ng\duin]\, o, St\pâne, arat\-iFie-i mil\ de iarb\, ridic\-mi greutatea, A necredin]ei u[urare s\ ridic ca s\ cânt [i s\ spun:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.14R\mâi, Doamne, pu]ine zile de Tine s\ m\ bucur ca s\ potal T\u ca s\ m\ faci. R\bdare ai ar\tat str\inilor, rabd\ [i pe al T\u [i ale Tale r\ni arat\-miCa s\ câ[tig [i ca s\ beau ca din izvoare!S\ nu m\ arzi, Mântuitorule, c\ci Tu e[ti focce-ai vrut [i ai luat [i firea omeneasc\.Te rog, deci, ascunde-]i dumnezeiasc\ firea Ta, pe cât se poate!Mântuitorul meu, s\ m\ ar\]i de vreme ce am `nsângerat-o25

Marginea ve[mântului T\u nu rabd, pe Tine Te ating strigând:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.15„Ai auzit o dat\, bunule ucenic, fii credincios [i las\ necredin]a!26

24 Mt 27:51.25 Mt 9:20 (gre[eal\ `n edi]ia Tomadakis).26 In 20:27.


S\ nu te `nsp\imântezi, c\ci nu te ard pe tine;pe ai Mei Eu `i p\zesc.

La fel am `nv\]at s\ fac\ pe-al Babilonului cuptor27

[i Eu `nc\ mai mult fac [i `nv\].Oare e[ti tu mai jos ca p\c\toasa desfrânat\, ce a uns cu mir capul Meu

[i a [ters cu p\rul capului sfintele Mele picioare?28

Haide, dar, prietene, cu miruri nu m\ unge, ci f\-te izvor ce r\spânde[te miros binepl\cut [i strig\-mi:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.16„Da, Iubitorule de oameni, [i eu ~]i voi aduce miruri, dar nu ca desfrânata alt\dat\.Nu vin la vânz\torul cel de mir strigând: „D\-mi mir!”Credin]a mea o aduc ie ce ai dintre mirpe cel mai de pre], pe coasta aceasta, pe care atingând-o mult m\ bucur.Bun\voin]a Ta cea adev\rat\ laud, Hristoase,c\ci Te-ai `ntrupat s\ mântuie[ti pe omul pe care l-ai creat, de-a idolilor de[ert\ciune.{i p\lmuiri, Mântuitorule, primit-aide patimi liber s\ m\ faci pe mine cel ce strig:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.17„Ascult\ `ns\ [i `nva]\ bine, c\ci ~n]eleptului

f\cutu-te-ai p\rta[!29

27 Dn 3.28 Lc 7:38.29 Evr 3:14.


A Tat\lui ~n]elepciune cunoscut\ s-a f\cut oamenilor. Fericit e[ti c\ ai crezut [i mai mult fericesc pe aceia

ce doar au auzit [i au crezut `n Mine30.C\ci tu cu mâna pip\indu-M\ ai cunoscut slava Mea,aceia `ns\ cuvintele-mi aud [i se `nchin\.Mai mare vrednicie au ace[tia ce astfel cred `n Mine.Tu m\ vezi ca ucenic al Meu, aceia ca robi sfin]i ce strig\:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.18Cu harul T\u, ~nalte, sprijin\ sufletul [i trupul [i m\ mântuie[te,ca s\ primesc harul T\u, coasta atingând, g\sind salvare p\catelor mele Trupul [i Sângele T\u, iertare s\ g\sesc gre[elilor mele.Toma cu mâna pip\indu-Te cunoscut-a slava Ta acum, `ns\ eu m\ sfiesc, c\ci voin]a Ta o [tiu.Faptele mele bine le cunosc [i m\ cutremur.Miluie[te-m\, Mântuitorul meu! Miluie[te-m\, Milostive!~ncât prin fapte [i cuvinte ne`ncetat s\-}i strig:„Domn e[ti [i Dumnezeul nostru”.

30 In 20:29.

129La ~n\l]area Domnului [i Dumnezeului [i Mântuitorului nostru...

La ~n\l]area Domnului [i Dumnezeului[i Mântuitorului Nostru Iisus Hristos1Glasul al 2-lea având prooimionul idiomel\ purtând acrostihul acesta: toØ tapeinoØ JRwmanoØ [al smeritului Roman]

linind rânduiala cea pentru noi, [i pe cele de pep\mânt unindu-le cu cele cere[ti,Te-ai `n\l]at `ntru

slav\, Hristoase Dumnezeul nostru2, de unde nicide-cum nu Te-ai desp\r]it, ci ai r\mas nedep\rtat, gr\ind celorce Te iubesc pe Tine: Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva

voastr\3.

Prooimion 2

Pe Muntele M\slinilor pe ucenici i-ai binecuvântat4, [i la ceruri Te-ai `n\l]at, Hristoase,

iar dup\ ce le-ai promis luminare5, le-ai [i spus:

1 Edi]ii: Penticostar, Joia ~n\l]\rii (primul prooimion [i strofa `ntâi); J.Pitra, Analecta Sacra, I, nr. XIX, pp. 148-157; Amfilochij, Facsimilé,pp. 202-214; S. Eustratiadis, JRwmanoV" oJ Melådov", I, 1932, pp. 28-39;P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Cantica ge-nuina, pp. 250-259; N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 4,pp. 37-79; José Grosdidier de Matons, Romanos Le Mélode. Hymnes, `n:SC, vol. 283, pp. 125-171. Referin]ele biblice sunt preluate dup\ edi-]iile SC [i N. Tomadakis.

2 1 Tim 3:16.3 Mt 28:20, Ps 22:4, Rm 8:31.4 Lc 24:51, In 14:26, FA 1:8.5 In 14:18.

P


„Nu M\ voi desp\r]i de voi. Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.1Pe cele p\mânte[ti pe p\mânt l\sându-le [i pe cele din ]\rân\ dându-le ]\rânei,veni]i s\ ne trezim [i s\ ne ridic\m ochii [i cugetele la ̀ n\l]ime; s\ ne `n\l]\m noi, muritorii, privirile `mpreun\ cu sim]irile spre por]ile cere[ti; `n Muntele M\slinilor s\ ne `nchipuim c\ suntem [i c\ privim la Izb\vitorul, Cel purtat pe nor; c\ de acolo S-a suit Domnul la ceruri, [i acolo Iubitorul de d\ruire a `mp\r]it daruri Apostolilor S\i, mângâindu-i [i `nt\rindu-i pe dân[ii ca un P\rinte, pov\]uindu-i ca pe ni[te fii [i zicând c\tre dân[ii: „Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.2Cel ce pe p\mânt a coborât, precum singur cunoa[te, `n\l]ându-se de pe acesta, dup\ cum El ~nsu[i [tie, i-a luat pe cei pe care i-a iubit [i `n munte `nalt i-a dus, ca s\ aib\ `n `n\l]ime mintea [i sim]\mintele[i de o parte s\ lase pe cele f\r\ de valoare.Pentru aceasta, `ndat\ ce au urcat pe Muntele M\slinilorau `nconjurat pe F\c\torul de bine,

Dup\ cum sfântul Luca ne istorise[te6.{i a `ntins Domnul mâinile ca pe aripi[i asemenea vulturului a acoperit cuibul pe care-l `nc\lzea7

6 Lc 24:50.7 Dt 32:11.


[[i] spune puilor: „Eu v-am ocrotit de toate relele.Iubi]i-M\, a[adar, dup\ cum v-am iubit!Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi[i nimeni `mpotriva voastr\”.3De deasupra voastr\, o, ucenicii Mei,ca Dumnezeu [i F\c\tor al lumii `ntregi, `ntind palmele Mele, pe care cei f\r\ de lege le-au `ntins, le-au legat [i le-au b\tut `n cuie.A[adar, voi s\ v\ pleca]i sub mâinile Meles\ sim]i]i [i s\ `nv\]a]i, prieteni, acestea pe care le fac!Pun mâinile Mele pe voi ca [i cum v-a[ boteza[i binecuvântez [i v\ trimit`n]elep]i [i lumina]i.Pe capetele voastre laud\ [i pre]uire este[i `n sufletul vostru dumnezeiasc\ lumin\, precum este scris,

din bel[ug voi da Duhul Meu vou\ [i ~mi ve]i fi pl\cu]i8, ucenici [i ale[i, tainici [i iubi]i.„Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\.”4Acestea apostolilor de `ndat\ ce a spus Mântuitorul, mare [i nem\surat\ triste]e le-a pricinuit[i au plâns [i cu suspine adânci au spus ~nv\]\torului:„Ne la[i, Milostive, [i Te despar]i de ai T\i prieteni.Pentru c\ sigur pleci, asemenea cuvinte ne-ai spus.Vorbele acestea desp\r]ire prevestesc{i mare triste]e pentru aceasta ne-a cuprins,

8 Ioil 3:1, FA 2:17-18.


C\ci cu Tine `ntotdeauna vrem s\ ne g\sim.Cu ardoare c\ut\m Fa]a Ta, c\ci desfat\ sufletele noastre.Ne-a r\nit, ne-a robit dulcea]a `nf\]i[\rii Tale.Afar\ de Tine Dumnezeu nu este. Nu pleca, a[adar, departe de prietenii T\i!R\mâi cu noi [i spune-ne:„Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi[i nimeni `mpotriva voastr\”.5Am p\r\sit `ntreaga via]\ne-am dep\rtat de ea `n grab\;ca s\ Te câ[tig\m pe Tine, pe p\mânt str\ini [i trec\tori ne-am f\cut9.Primul dintre noi, Petru, când s-a f\cut prieten al T\u, de toate cele ce mai `nainte a avut s-a `nstr\inat;Andrei, al acestuia frate, când Te-a aflatcele ale lumii `ndat\ a p\r\sit[i crucea Ta a ridicat pe umeri10.O astfel de d\ruire vrei s\ la[i, St\pâne, [i fugi s\ te `ndep\rtezi de noi, ca [i cum pe toate le-ai uitat?S\ nu fie, Doamne! S\ nu ne batjocoreasc\ ace[tia care ne ur\sc!S\ nu ne spun\: „Ce s-a `ntâmplat cu Acela ce v-a zis:Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.6Treci cu vederea, Izb\vitorule, [i nu m\soridragostea fiilor lui Zevedeu?

9 Evr 11:13, Ef 2:19.10 Mt 10:38, 16:24, Mc 8:34, Lc 9:23.


Aminte[te-]i, o, Iubitorule de oameni, cum au ascultat[i n-au dispre]uit dumnezeie[tile Tale cuvinte!Nu au spus to]i `n inimile lor: „Cine este Cel ce ne-a chemat?”

dar [i mai `nainte de p\rinte pe Tine te-au ales11.

Matei, printre altele, al v\mii câ[tig12

mare s\r\cie a socotit, C\ci bog\]iile Tale dorea cu ardoare;Toma, ce se numea [i Geam\nul, [i via]a a t\g\duit13

[i odat\ pentru totdeauna au spus: „Pe Tine mai mult decât pe toate Te iubim”.Nu ne l\sa pe noi! Ia-ne `n bra]ele Tale, Tu Care pretutindeni te afli!~nconjoar\-ne pe noi [i spune-ne:„Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.7Ale apostolilor cuvinte a ascultat Mântuitorul[i a sim]it triste]ea celor care ~l iubeau.{i `ndat\ i-a miluit [i precum un tat\ pe copiii s\i i-a `ngrijit[i le-a spus:„Nu plânge]i, o, prieteni, timp pentru lacrimi nu este, [i nici zi de `ntristare.Al bucuriei ceas este, c\ci c\tre Tat\l14

deschid aripile Mele15,c\tre ve[nica Mea locuin]\.

11 Mt 4:21-22, Mc 1:20.12 Mt 9:5.13 In 11:16.14 In 20:17.15 Ps 138:9.


Cu adev\rat, locuin]a Mea bolta cerului am f\cut-o,cas\ ce nu M\ `ngr\de[te, ci doar simplu M\ `mbrac\,Precum Isaia spune: „A `ntins ca o c\mar\ Dumnezeu cerul

[i ca pe un cort `l locuie[te”16, Acesta care spune alor S\i [ucenici]:„Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi[i nimeni `mpotriva voastr\”.8Voio[i [i veseli acum deci s\ v\ face]i[i `nf\]i[are str\lucitoare s\ lua]i, nou\ cântare `ncepe]i! C\ci tot ce se face, pentru binele vostru se face.Pentru binele vostru M-am coborât [i am suferit atâtea, ca vou\ s\ M\ fac pl\cut [i voi s\ M\ primi]i.{i iar\[i pentru binele vostru la cer merg

ca s\ preg\tesc locul17

Unde `mpreun\ cu voi am s\ locuiesc, chiar dac\ multe locuri sunt sus la Tat\l Meu aproape.Alte locuri au p\rin]ii [i altele duhurile drep]ilor[i altele profe]ii, dar locul vostru nimeni `nc\ nu-l cunoa[te.A[adar, `l preg\tesc [i v\ iau:„Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.9Drep]i ridica]i-v\ acum, neclinti]i sta]i18 [i cu privire curat\ percepe]i

16 Is 40:32.17 In 14:2-3.18 1 Co 15:58.


aceast\ `n\l]are, pe care v\zând-o, a]i `n]elesc\ este `n\l]are a trupului, nu a dumnezeirii.C\ci trupul pe care-l vede]i sus va ajungepe când dumnezeirea Mea `n tot locul se afl\.Dar, `ns\, `mpreun\ cu acest trup v\zut se `nal]\ nev\zuta Mea fiin]\,c\ci cu aceasta care se vede M-am unit.Eu sunt Cel pe Care ~l vede]i [i `n acela[i timp nu-L vede]i.Eu sunt Cel pe Care-L vede]i cu adev\rat [i nu M-am schimbat,

precum a spus-o [i Scriptura19 [i nemuritor sunt [i la fel cu voi,deasupra voastr\ [i `n mijlocul vostru.„Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\.”10Dup\ ce Hristos acestea a spus prietenilor,face semn mai apoi arhanghelilor,s\ preg\teasc\ pentru pa[ii S\i sfin]i drum, pe care nimeni pân\ atunci nu a p\[it.~ndat\, dar, s-au supus `ntâii dintre `ngeri, tuturor puterilor de sus strigau:

„Ridica]i por]ile [i deschide]i larg u[ile cerului cele sl\vite20, c\ci al slavei Domn sose[te!Norilor, `ntinde]i spatele vostru Celui care va urca!V\zduhule, s\ te preg\te[ti pentru Acesta Care prin tine va merge!Ceruri, deschide]i-v\! Ceruri ale cerurilor, bine primi]i-L, c\ci vine la voi Cel care spune celor alor S\i:

19 Mal 3:6, Nm 23:19.20 Ps 23:7-9.


Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.11S-au supus `ndat\ `ngerii[i au deschis, [i toate cetele `mpreun\, Tronuri [i Domnii, ~ncep\torii [i Puteri

au alergat c\tre `ntâlnire21,[i preg\tind `n grab\ norul ca pe un car

pe Muntele M\slinilor `l trimit pe acesta22.{i a coborât atunci acesta [i a `mbr\]i[at pe Acelace st\pâne[te norii[i purt\tori de ploaie `i face.L-a luat [i ~l purta, mai bine spus Acesta `l ]inea.Acesta a[adar, Cel ce se purta pe cel ce poart\precum cândva Maria. {i pe aceasta, precum [tim, Nor nume[te Scriptura23, pe care a p\zit-o, când `n ea a fost, Acela ce prietenilor S\i a spus:„Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.12{i niciun apostol nep\s\tor nu r\mâne[i `mpreun\ celor de pe urm\ au dat aten]ie.Au ridicat to]i a[adar la cer privirile [i vedeau ~n\l]area.~ndat\ dar norul spatele a coborât24

21 Col 1:16, Ef 1:21.22 FA 1:9.23 Is 19:1.24 FA 1:9.


[i car s-a f\cut pentru cinstitele picioare.Ca [i cum ar fi fost ve[mânt, cerul s-a despicat

[i al Mariei Fiu S-a `n\l]at la cele de sus25,`n timpul acesta `n frunte mergeau cete `ngere[ti[i strigau cu putere: „Doamne, vino repede,

gata este tronul T\u26.Ale vântului aripi ia-le [i zboar\27

[i ajungi `n sânul Tat\lui, c\ci acesta este cu adev\rat tronul T\u ve[nic,pe care stai [i nu `l la[i chiar dac\ celor de jos le strigi:„Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.13~ndat\ ce au v\zut credincio[ii apostoli lucrurile [acestea],

`ndat\ dup\ David28 cu cântare au spus:„Cu adev\rat Se `nal]\ Dumnezeu `n strig\t de bucurie, cu adev\rat Se `nal]\ Domnul `n sunetele trâmbi]elor”.Pe când `mpreun\ cântau [i contemplau cele de sus,o pereche de `ngeri a venit c\tre ace[tia,

dup\ cum [i Faptele Apostolilor `nva]\29, cum c\ atunci când S-a `n\l]at Creatorul[i atent priveau la cer uceniciiau stat lâng\ ei ca doi oameni cu fe]e luminoase

25 Anhvlqen, avnw, anevbhken [i epavnw a fost tradus prin „S-a `n\l]at lacele de sus” [i nu prin „S-a `n\l]at sus” pentru a se evita exprimareapleonastic\ ce ar fi reie[it `n urma traducerii mot-à-mot.

26 Ps 92:2.27 Ps 17:11, 103:3.28 Ps 46:6.29 FA 1:10.


[i spuneau: „Ce sta]i? La ce privi]i cu atâta aten]ie?Ce vre]i s\ vede]i? St\ acum Dumnezeu pe tronul S\u,al nostru `mp\rat S-a proclamat Acela ce v-a spus: Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.14Opri]i de acum, Galileeni, uimirea!Precum Iisus Hristos S-a `n\l]at,

a[a va veni iar\[i, precum L-a]i v\zut la cer s\ Se `nal]e30.Cu adev\rat S-a `n\l]at, dar nu S-a mutat din loc `n loc.Nu precum mai `nainte Enoh s-a mutat,

nu a[a [S-a `n\l]at] Hristos31.Enoh cel cunoscut s-a mutat de pe p\mântdar nu a luat cinstirile cere[ti,ci doar l-au a[ezat `n loca[urile drep]ilor.De asemenea, Ilie `n car de foc a[ezats-a `n\l]at [i nu a ajuns la cer, precum spune Scriptura, ci doar s-a `ndreptat c\tre acesta. ~ns\ Dumnezeul lui Enoh [i Dumnezeul lui Iliela ceruri S-a `n\l]at [i vou\ v-a f\cut cunoscut c\:„Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.15~ndat\ ce au auzit aceste cuvinte,ai Mântuitorului ucenici au spus `ntre ei:„Cu adev\rat ace[tia sunt martori demni de credin]\ ai ~n\l]\rii lui Hristos,

30 FA 1:11.31 Fc 5:24, Evr 11:5.


c\ci sunt din cer.C\ci dac\ nu L-ar fi v\zut sus `n cer, nu ar fi coborât pe p\mânt ca s\ ne spun\.St\pâne[te pe `ngeri [i prin ace[tia descoper\iubitoarea-I de oameni iconomieCel n\scut din Fecioar\.S-a n\scut [i au ar\tat na[terea Sa `ngerii.A `nviat [i Scularea Sa iar\[i au ar\tat-o `ngerii.La ceruri S-a `n\l]at [i dumnezeiasca[i de bucurie d\t\toare ~n\l]area Saprin cinsti]ii `ngeri a f\cut-o cunoscut\ vou\:„Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.16Puternici s\ ne facem, dar, `mpotriva `n[el\torilor,cu to]ii s\ ne `narm\m `mpotriva calomniatorilor,cu to]ii s\ ne ostenim, cu insisten]\ s\ lupt\mpân\ s\ `i `nvingem!Cu curaj s\ spunem fiilor pierz\rii:„Unde se g\se[te Acela pe Care mort L-a]i ]inut `n mormânt?Unde se afl\ Acela pe Care ~l p\zeau solda]ii[i pece]ile voastre ~l p\zeau32?Cine L-a furat [i a fugit? {i cine L-a transportat?Din Mormânt S-a furat? Cum din cele cere[tivestitori a trimis la noi [i ne-a f\cut cunoscut:De ace[tia s\ nu v\ teme]i,

32 Datorit\ bog\]iei lexicului limbii grece[ti, verbul „a p\zi” esteexprimat `n textul original prin thrwv [i prin nrourwv, evitându-se `nfelul acesta repeti]ia pu]in sup\r\toare `ntâlnit\ `n traducerea `n limbaromân\. Pentru o p\strare cât mai exact\ a formei originale, am evi-tat s\ folosim `n traducere sinonime par]iale ale lui „a p\zi”.


nu v\ vor `nvinge, c\ci precum v-am spus:Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.17Ai Izb\vitorului ucenici la acestea s-au gândit.Dup\ ce Dumnezeu-Omul la cer S-a `n\l]at, atunci au coborât de pe munte s\ltând de bucurie.

{i când au ajuns jos, precum spune Scriptura33, s-au plecat [i s-au `nchinat la al cerului Dumnezeu.{i `n laude au izbucnit[i au fericit pe al m\slinilor munte, care de a[a de multe cinstiri s-a `nvrednicit:„Ai dep\[it”, `i spuneau, „pe al Sinaiului munte, c\ci acela a primit ai lui Moise pa[i, dar tu pe ~nsu[i Dumnezeu. Pe acesta Legea s-a dat, Harul `ns\ pe tinecare a f\cut pe Moise [i nou\ ne-a f\cut cunoscut:Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.18„{i decât Libanul deci mai `nalt e[ti.Taborul [i Ermonul `naintea ta sunt mai mici, c\ci nu a f\cut pe ace[tia Iubitorul de oameni cele pe care le-a f\cut pe tine”.Asemenea spuneau ucenicii Creatorului[i au `ncetat s\ vorbeasc\[i au ridicat la cer ochii [i mâinile[i rug\minte fierbinte au f\cut c\tre ~mp\ratul

33 Lc 24:52-53.


celor de sus [i al celor de jos

spunând: „Neprih\nite, d\-ne nou\ pacea Ta34

[i prin noi lumii Tale cu rug\ciunile Maicii Tale!C\ci du[manul nu suport\ s\ vad\ binele pe care-l facem noi.~ns\ dep\rteaz\-l de la noi Tu, Care ai spus:Nu M\ voi desp\r]i de voi; Eu sunt cu voi [i nimeni `mpotriva voastr\”.

34 Is 26:12, In 14:27.

142 IMNE HRISTOLOGICE La sfânta zi a Cincizecimii1Glasul al 4-lea având prooimionul idiomel\ purtând acrostihul acesta:toØ tapeinoØ JRwmanoØ [al smeritului Roman]

ând Cel Prea`nalt, pogorându-Se, a amestecat lim-

bile2, a desp\r]it neamurile; iar când a `mp\r]it

limbile cele de foc, la unire3 pe to]i a chemat; [icu un glas sl\vim pe Duhul cel Preasfânt.1Grabnic\ [i statornic\ mângâiere4 robilor T\i d\-le, Iisuse,când se `ntristeaz\ duhurile noastre5. Nu p\r\si sufletele noastre `n necazuri,nu Te dep\rta de cugetele noastre `n primejdii,

1 Edi]ii: Penticostar, Duminica Rusaliilor (prooimionul [i strofa `ntâi);J. Pitra, Analecta Sacra, I, nr. XX, pp. 157-164; Amfilochij, Facsimilé,pp. 214-223; S. Eustratiadis, JRwmanoV" oJ Melådov", I, teØco", 1932, pp. 85-94; P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Canticagenuina, pp. 259-266; José Grosdidier de Matons, Romanos Le Mé-lode. Hymnes, `n: SC, vol. 283, pp. 173-207. Referin]ele biblice suntpreluate dup\ edi]ia SC.

2 Cf. Fc 11:5-7.3 ~n textul grecesc nu se vorbe[te de „o” unire, a[a cum indic\

forma din Penticostar, ci de „la” unire, „`n” unitate (eij" enovthta). 4 O discu]ie interesant\ suscit\ termenul grecesc paramuqivan, tra-

dus `n textul din Penticostar cu mântuire (swthriva), de[i ar trebui s\comporte forma mângâiere, care s-ar adapta mult mai bine contextului[i, implicit, `n]elesului `ntregii strofe.

5 Ps 142:4.

C

143La sfânta zi a Cincizecimii

ci pururi ne `ntâmpin\ pe noi. Apropie-Te de noi, apropie-Te, Cel ce e[ti pretutindeni;

precum [i cu Apostolii T\i ai fost pururi6, a[a [i cu noi cei ce Te dorim une[te-Te, ~ndurate; ca uni]i fiind cu Tine, s\ l\ud\m [i s\ sl\vimpe Duhul T\u Cel Sfânt.2Nu te-ai desp\r]it, Mântuitorule, de Ucenicii T\i`n timp ce la ceruri Te-ai `n\l]at.Chiar dac\ `ntr-adev\r la cele de sus ai ajuns, pe cele de jos le conduci. Cu adev\rat se afl\ `n orice loc prezen]a Ta, Necuprinsule, [i dac\ se `ntâmpl\ s\ lipse[ti, se pierde [i se distruge

[i ca Sodoma se face7.Tu ai a[ezat pe toate [i pe toate le pline[ti.Pe Tine te-au avut cu siguran]\ `n sufletele lor Apostolii, pentru aceasta [i atunci când Te-ai `n\l]at de pe Muntele M\slinilor la cer

au coborât s\ltând de bucurie [i cântând [i sl\vind8

pe Duhul cel Preasfânt.3S-au `ntors bucuro[i de pe Muntele M\slinilorcei unsprezece Apostoli.

6 Cf. Mt 26:30.7 ~n traducerea neogreac\ verbul givnetai – „a se face, a deveni”

este redat prin katavtavei – „a ajunge, a deveni, a sfâr[i prin” (…). Amoptat pentru varianta „a se face” deoarece varianta prezentat\ `n neo-greac\ pare pu]in elitist\ [i nu credem c\ autorul a dorit s\ se ex-prime `ntr-o asemenea manier\.

8 Cf. FA 1:12.


Aceasta o scrie, precum se [tie, Sfântul Luca, c\ s-au `ntors `n Ierusalim[i au urcat `n foi[or9, unde au stat [i dup\ ce au intrat s-au a[ezatPetru [i ceilal]i ucenici10, c\rora Petru ca [i conduc\tor le-a spus:„Iubitori ai ~mp\r\]iei, sus s\ avem inimilec\tre Acesta Care a f\g\duit [i a spus: Eu v\ voi trimitepe Duhul cel Preasfânt”11.4Astfel [de lucruri] Petru a spus atunci c\tre Apostoli [i i-a ridicat la rug\ciune[i `n mijlocul lor a stat [i a strigat spunând:„S\ ne rug\m, genunchii s\ plec\m, s\ cerem, Biseric\ aceast\ camer\ s\ o facem, de vreme ce este [i se face!S\ cânt\m [i s\ strig\m lui Dumnezeu:Trimite nou\ Duhul T\u cel bun, s\ ne conduc\ pe to]i la p\mântul drept\]ii Tale12, pe care Tu l-ai preg\tit celor ce cinstesc [i sl\vescpe Duhul cel Preasfânt”.5~ndat\ ce au auzit acestea, Apostolii s-au adunat,

9 ~n greaca veche, termenul folosit este uperwvon, iar corespon-dentul neogrec agwvni `nseamn\ „mansard\”, „balcon”. Am optat pen-tru folosirea termenului `ntâlnit `n Sfânta Scriptur\, [i anume foi[or.

10 FA 1:12-13.11 Cf. In 15:26.12 Ps 142:10.


precum c\tre p\stor oile de cuvânt atrase,[i au spus `n tain\ rug\ciunea lor[i au trimis c\tre Atotst\pânitorul astfel de rug\ciuni:„}ie, St\pâne [i ~mp\rate al `ngerilor, [i al oamenilor Domn [i Creator, care pe cele de pe p\mânt [i de pe mare doar cu semnul le ]ii,noi prietenii [i robii T\i strig\m: „Grabnic trimite nou\pe Duhul cel Preasfânt!”.6~ndat\ plinind rug\ciunile lor le-au semnat[i cu credin]a le-au pecetluit [i sus le-au trimis.{i le-a citit ~nv\]\torul [i a spus:„Cu voia Ta, Mângâietorule, f\r\ s\ `]i poruncesc, `ns\ precum vrei coboar\, c\ci Ucenicii Te a[teapt\, pe care Eu i-am adunat pentru Tine [i pentru Tat\l[i i-am `nv\]at spunând: „~nv\]a]i popoarelepe Tat\l s\ sl\veasc\, [i pe Fiul s\ cinsteasc\13, [i`n cânt\ri s\ pream\reasc\pe Duhul cel Preasfânt!”.7A ascultat atunci Dumnezeu Mângâietorul pe cei ce fierbinte I se rugau[i [pe care] desigur `i viziteaz\ `n timpul rug\ciunii,f\r\ ca de nic\ieri s\ se mute,

13 Cf. Mt 28:19.


Cel care cu cuvinte nu se spune,de vreme ce `ng\duin]a nu a fost mutare, nici mic[orare nu a suferit, c\ci sus a fost [i jos [i pretutindeni[i neexprimat\ [i de necuprins este dumnezeiasca fire, cu ochii nu se vede, `ns\ se `n]elege cu credin]a, cu mâinile nu se prinde, `ns\ se atinge cu sufletele credincio[ilorDuhul cel Preasfânt.8Aduna]i se aflau to]i `n sfânta zi a Cincizecimii[i `n rug\ciune a[teptând cei unsprezece Apostoli.{i precum spune lectura Faptelor,asemenea vântului n\valnic s-a f\cut deodat\ zgomot mare din cer cu vuiet

[i cu foc s-a umplut `ntreaga camer\14

[i uimire mare a provocat celor iubi]i.Pentru aceasta [i v\zând casa asemenea navei s\ se cl\tinându-sespuneau: „Opre[te furtuna [i trimite, o, Doamne, pe Duhul cel Preasfânt!”.9Au crezut `n]elep]ii c\ `ntreg foi[orulde la vânt se pierde, to]i au `nchis ochii `nfrico[a]i.{i iat\, se `ntâmpl\ altceva mai `nsp\imânt\tor[i primei spaime alta au ad\ugat minunile continue,

14 FA 2:1-2.


de vreme ce limbi de foc i-au atins15

[i pe capetele iubi]ilor au venit[i p\rul nu le ardeau deloc, ci mintea le luminau.Cu adev\rat s\ se cur\]easc\[i s\ se lumineze le-a trimisDuhul cel Preasfânt.10{i Petru, ca [i cum ar fi `n]eles toate acelea, a strigat:„Fra]ilor, s\ l\ud\m cele ce vedem! S\ nu le cercet\m!Nu spune cineva ce este aceasta ce se `ntâmpl\?Deasupra min]ii este acest fapt[i dep\[e[te gândul.Duh [i foc s-au unit, minune adev\rat\!Adiere [i flac\r\ s-au legat, vedere `nfrico[\toare!~mpreun\ vânturi [i fl\c\ri, `mpreun\ scântei [i rou\.Cine a v\zut? Cine a auzit? Cine poate s\ spun\ aceasta pe care o d\Duhul cel Preasfânt?11Voi dar, iubi]ilor, sta]i [i privi]i cu simplitate focul, pe care l-a trimis din cele cere[ti Cel ce se g\se[te `n cele `nalte.Nu v\ fie fric\, c\ci c\rbunii nu ard!Nu le pierde]i, c\ci aceast\ flac\r\ nu arde!

15 FA 1:3.


{i aminti]i-v\ ca `n]elep]iicum `n vechime, focul a g\zduit pe cei trei tineri, [i cum trupurile nu au ars, cum nici unul din firele de p\r;

cum `n timp ce cuptorul a primit trei, a ar\tat patru16.A `nmul]it dar pe ace[tia ce i-a luat, c\ci cinsteaupe Duhul cel Preasfânt.12Acum, dar, fra]ilor, fiecare dintre voi s\ alunge frica din al s\u suflet[i s\ arate dragoste adev\rat\ Domnului Care S-a `n\l]at, de vreme ce [i Acela a iubit pe cei pe care i-a chemat, c\ci toate cele pe care le-a prezis le-a `nf\ptuit [i le-a f\cut precum a spus.De ce v\ teme]i, a[adar, de flac\ra ce nu arde?Focul las\ trandafirii s\ credem, a[a cum suntde vreme ce s-a a[ezat ca florile pe capetele noastre, cu care ne-a `ncoronat, ne-a `mpodobit, ne-a f\cut s\ str\lucimDuhul cel Preasfânt.13~ndat\ ce acestea Petru a spus Apostolilor to]i, `mpreun\ cu ei s-a lini[tit[i to]i Duhul cel Sfânt au primit, c\ci a venit dup\ acestea, precum se scrie.Ca `naintemerg\tori a folosit dou\ minuni, focul [i vântul.Trebuia, a[adar, ca mai `nainte de Duhul

16 Dn 3:22-26 (gre[eal\ `n edi]ia SC: Dn 3:92-94).


minune s\ precead\, trebuia ca mai `nainte de Lumin\tor lumin\ `nainte s\ alerge[i s\ prevesteasc\ `n lume asemenea sunetului trâmbi]eic\ci precum [tie [i precum vrea pe p\mânt coboar\Duhul cel Preasfânt.14Mari au fost [i `nsp\imânt\toare toate faptele [acestea] [i `nceteaz\ a fiec\ruia gândire.Cu adev\rat s-au umplut deodat\ to]i de Duh Sfânt[i cu ascult\torii `n limba lor au stat de vorb\, cu romanii ca romani, cu par]ii ca par]i, cu mezii ca mezi, cu u[urin]\ mare au vorbit elami]ilor[i arabilor cunoscu]i s-au f\cut `ndat\,

celor din Asia [i frigienilor v\zu]i17 [i de cuvinte mari vorbitori

[i tuturor popoarelor vorbeau dup\ cum `i lumina18

Duhul cel Preasfânt.15Dar când i-au v\zut c\ vorbesc `n toate limbile,cei aduna]i acolo de pretutindeni

au strigat: „Ce `nseamn\ aceasta?19

Galileeni sunt Apostolii[i cum acum `i vedem c\ s-au f\cut cu neamurile

17 Cf. FA 2:9-11.18 FA 2:4.19 Cf. FA 2:12.


toate compatrio]i?20

Când a cunoscut Egiptul Petru [cel numit [i] Chefa21?Când Andrei `n Mesopotamia a stat?Când au cunoscut fiii lui Zevedeu Pamfilia?Cum s\ cunoa[tem acestea? Cum s\ le spunem? Desigur, precum vreaDuhul cel Preasfânt”.16Acum s-au f\cut `n]elep]i cei mai `nainte pescari. Acum [s-au f\cut] ritori [i faimo[i ace[tia ce au tr\it pe ]\rmuri.Cei ce mai `nainte coseau plasele22

desfac acum [i `njosesc ale retorilor `ncurc\turi cu simple cuvinte. Un cuvânt spuneau dar `mpotriva multora, un Dumnezeu vesteau, nu mul]i. Pe Unul ca unul cinstesc, Tat\ ne`n]eles, Fiu de o fiin]\ [i nedesp\r]it [i `ntocmai lorpe Duhul cel Preasfânt.17S-a dat acestora pe to]i s\ `ntreac\ cu limbile ce le vorbesc?{i de ce se ceart\ necre[tinii [i p\l\vr\gesc? De ce se laud\ [i vocifereaz\ elinii?De ce se dau drept mari cu Arato cel de trei ori blestemat?

20 Cf. FA 2:7.21 Interesant\ este p\strarea `n cadrul condacului [i a numelui

ebraic al Apostolului Petru. Cel mai probabil, inserarea s-a f\cut toc-mai pentru a demonstra c\ la actul mântuirii sunt chemate toate nea-murile p\mântului, inclusiv cel iudeu.

22 Mt 4:21, Mc 1:19.


De ce se `n[al\ de c\tre Platon?De ce pe neputinciosul Demostene iubesc?De ce nu `n]eleg cum c\ Homer este vis mincinos?De ce pe Pitagora `l fac legend\, pe cel ce cu dreptate s-a redus la t\cere?{i pentru ce nu alearg\ cu credin]\ spre ace[tia pe care i-a descoperitDuhul cel Preasfânt?18S\ l\ud\m, fra]ilor, ale ucenicilor limbi, c\ci nu prin cuvinte m\iestre,ci cu puterea lui Dumnezeu pe to]i i-au prins, c\ci au luat crucea Acestuia ca undi]\[i au f\cut cuvintele plase [i `n lume au pescuit, c\ci au avut cuvântul cârlig potrivit. Deoarece asemenea momelii pentru ace[tia s-a f\cuttrupul St\pânului a toate care nu a ucis, ci a tras la via]\ pe cei care cinstesc [i sl\vesc pe Duhul cel Preasfânt.


La a doua Venirea Mântuitorului Iisus Hristos1Glasul `ntâi având prooimionul idiomel\ purtând acrostihul acesta:toØ tapeinoØ JRwmanoØ to e#to" [al smeritului Roman poem]

ând vei veni, Doamne, cu slav\ pe p\mânt [i celeale lumii se vor cutremura [i râu de foc `naintea

tronului T\u va trece2 [i c\r]ile se vor deschide [icele ascunse se vor ar\ta, atunci Tu salveaz\-m\ de focul

cel nestins [i de-a dreapta Ta `nvrednice[te-m\ s\ stau3,

Judec\torule Preadrepte4. 1~n timp ce-mi amintesc, Preabunule Doamne, de `nfrico[\toare judecata Ta[i de ziua judec\]ii,

1 Edi]ii: J. Pitra, Analecta Sacra, vol. 1, pp. 34-43; Amfilochij, Fac-similé, pp. 137-149; Krumbacher, Studien, pp.163-183; Th. Wehofer,„Untersuchungen zum Lied des Romanos auf die Wiederkunft desHerrb”, ̀ n: Sitzungsberichte der kais. Akademie der Wissenschaften in Wien,Phil.-hist. Klasse, 154/5, 1907, pp. 108-120 (reproduce pe Krumbacher);G. Cammelli, Romano il Melode, pp. 218-242; P. Maas/C.A. Trypanis,Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Cantica genuina, 34, pp. 266-275;José Grosdidier de Matons, Romanos Le Mélode. Hymnes, `n: SC, vol. 283,pp. 232-267. Referin]ele biblice sunt preluate dup\ edi]ia SC.

2 Dn 7:10; Ap 20:12.3 Mt 25:33.4 Cf. 2 Tim 4:8.

C

153La a doua Venire a Mântuitorului Iisus Hristos

m\ `nfiorez [i m\ cutremur de a con[tiin]ei cercetare.Când Te vei a[eza pe tronul T\u [i vei cerceta, atunci s\ nege ale sale p\cate nimeni nu va puteac\ci lumina adev\rului va c\dea peste tot [i frica va st\pâni,Vuiet mare va face focul iadului [i p\c\to[ii de durere vor striga.Pentru aceasta, miluie[te-m\ mai ̀ nainte de sfâr[it [i m\ iart\, Judec\torule Preadrepte.2Când a venit `ntâia oar\ [i S-a ar\tat oamenilor Domnul nedesp\r]indu-Se de Cel ce L-a n\scut,nu au cunoscut cele de sus, st\pânirile [i puterile[i ale `ngerilor cete,[i S-a f\cut om precum a vrut Acela, al omului Creator;[i S-a `n\l]at la Tat\l, Acesta ce nu L-a p\r\sit;de necercetat este taina Ta, Mântuitorul meu:de Tat\l T\u nicicum nu Te-ai dep\rtat [i la Tat\l ai sosit, Tu Care de Acela nu Te despar]i [i pretutindeni Te afli, Judec\torule Preadrepte.3S-a `n\l]at Domnul cu slav\ de `ngeri l\udat[i ai S\i ucenici L-au v\zut.Astfel va veni `n chip v\zut [i `ngerii vor merge `nainte,

precum Scriptura `nva]\5.Când [i cele din ceruri [i cele de pe p\mânt `mpreun\[i cu cele de dedesubt

5 Cf. FA 1:9-11.


vor sl\vi [i se vor `nchina lui Hristos Care S-a r\stignit6

[i vor m\rturisi deschis c\ Dumnezeu este [i Judec\tor, atunci iudeii plângând vor vedea pe Cel a C\rui coast\

au `mpuns-o7.

Drep]ii vor str\luci8 [i vor spune: „Slav\ ie, Judec\torule Preadrepte!”.4La prima venire a Dumnezeului nostru, Ioan a mers `nainte[i a vestit poc\in]\ tuturor, dar la cea de a doua venire [`naintemerg\tor] va fi dreptul Ilie.Profetul Maleahi mai `nainte l-a vestit spunând: „Se va trimite

mai `nainte de ziua Domnului profetul Ilie”9.

Matei a scris10 c\ ai `nv\]at, Mântuitorul meu,despre Ioan spunând: „Acesta este, de vre]i s\ `l primi]i, Ilie despre care este vorba s\ vin\ vestindu-Te pe Tine, Judec\torule Preadrepte”.5Dar mari [i de neexprimat [lucruri] a scris [i clar a `nv\]at`n a sa Apocalips\[i Ioan Teologul, [i a ar\tat cum c\ Ilie va veni[i `mpreun\ cu el a l\sat s\ se `n]eleag\ c\ vine [i Enoh cel fericit.

6 Cf. Flp 2:10-11.7 Zah 12:10, In 19:37; Cf. Ap 1:7.8 Mt 13:43.9 Mal 3:22.10 Mt 11:14.


„Voi trimite”, spune, „pe cei doi profe]i `n lume

[i saci vor purta [i pe Mine M\ vor vesti tuturor”11.{i arat\ c\ ace[tia [cu] o mie dou\ sute de zile [i [aizecivor veni mai `nainte de venirea Ta,Judec\torule Preadrepte.6Clar toate cele ce au s\ fie le-a prevestit minunatul Daniil, dac\ `n mod corect le cercet\m.„O s\pt\mân\”, spune, „leg\mânt nu voi face”; [i `ndat\ a completat:„La jum\tatea s\pt\mânii se va opri

Dumnezeiasca Liturghie”12.{i t\lm\ce[te cum c\ trei ani [i jum\tate vor vesticei doi sfin]i venirea cea de-a doua[i alt atâta timp va domni nedreptul Antihristgreu chinuind pe cei ce Te a[teapt\, Judec\torule Preadrepte. 7{i va g\si l\star v\t\m\tor Antihristul [i din acesta se va na[te, a lui Hristos `ntruparevrând s\ imite cel r\u [i preanelegiuit [i al adev\rului du[man.Trup va lua ce va fi organ al desfrân\rii sale.Din femeie p\c\toas\ se va na[te `n chip deosebit[i va `n[ela pe cei f\r\ de lege cum c\ fecioar\ l-a n\scut.~nfrico[\toare fapte va face, dar nu `ntru adev\r,

11 Ap 11:3.12 Dn 9:27.


mincinosul [i nelegiuitul,pe care vor iubi cei f\r\ de lege [i pe Tine Te vor t\g\dui, Judec\torule Preadrepte.8{i atunci astfel se va `nf\]i[a blestematul [i f\c\torul de rele diavol, care pe cele bune le du[m\ne[te,

s\ se mândreasc\ fiul pierz\rii, ca dumnezeu s\ i se `nchine13

cei `n[ela]i de ale sale fapte fantasmatice, [i ace[tia `l vor accepta, cei ce dragostea adev\rului lui Hristos nu au primit

[i s-au `ncrezut mai mult `n minciunile `n[el\torului14.

Cuvinte va rosti `mpotriva Celui Prea`nalt s\lbatica fiar\15

[i pe to]i cei ce Te a[teapt\ va ataca,Judec\torule Preadrepte.9Templu vestit va zidi atunci al evreilor popor`n[elând [i pe al]ii nelegiuitul,`n timp ce fapte mincinoase va face [i semne mari tiranul.Fa]\ dup\ fa]\ va schimba, `n v\zduh va zbura,[i va schimba `n `ngeri pe demoni `n chip `n[el\torca s\ slujeasc\ din toat\ inima poruncile sale.Vor avea atunci oamenii triste]e [i nevoie mare [i nem\surat\,cu care se vor `ncerca robii T\i to]i, Judec\torule Preadrepte.

13 Cf. 2 Tes 2:3-4.14 Cf. 2 Tes 2:10-12.15 Dn 9:25.

157La a doua Venire a Mântuitorului Iisus Hristos10Foamete mare va c\dea [i p\mântul va refuza s\ dea roadele sale, deloc nu va ploua[i toate plantele `ntr-o clipit\ se vor ofili [i ierburile uscate vor deveni.Din loc `n loc oamenii vor fugi [i f\r\ `ncetare vor plânge.Prigoana `mpotriva celor ale[i se va-nte]i [i `n locuri pustii [i `n mun]i [i `n pe[terise vor ad\posti de frica tiranului;de monstru se vor ascunde[i vor striga: „Cu dragoste prive[te [i mântuie[te pe robii T\i,Judec\torule Preadrepte!”.11Cu mult vicle[ug cel prea r\u va veni blând pref\cându-se a fi,precum [este cu adev\rat] Bunul P\stor al nostru.Glasul Acestuia va imita [i va chema din stân\ oile;[i mul]i `l vor crede [i vor merge c\tre el `n[ela]i;[i a Mântuitorului pecete le va lua[i cu pecetea pierzaniei ca pe ai s\i va pecetlui.Dar câ]i `n[el\ciunea lui pricep, ur\sc [i se scârbescde chemarea sa [i doar pe Tine Te iubesc, Judec\torule Preadrepte.12Se nec\je[te atunci [i se tulbur\ vicleanul [i prear\ul [i se-nfurie f\r’ de m\sur\[i ca o fiar\ ne`mblânzit\se va avânta spre oameni ca du[man


[i mai ales [asupra] sfin]ilor.{i va ar\ta acul cel ascuns al s\u amenin]ând pe to]i nemilostivul.Team\ va aduce, `nchipuiri [i lovituri `n aer, ce fric\ [i lips\ de curaj tuturor oamenilor vor stârni.Toate ale p\mântului [i ale m\rii se vor cutremura;cele sfinte se vor nimici.Pentru aceasta [i drep]ii: „Arat\-Te”, vor striga, „Judec\torule Preadrepte!”.13Astfel, `n prigoane to]i vor muri, câ]i pe Hristos vor a[tepta.Psalmi [i imnuri vor t\cea.Nici dumnezeiasc\ Liturghie, nici Biseric\ [nu] va fi, nici daruri de prinos [i [nici] t\mâie,de vreme ce pentru trei ani [i jum\tate va `nceta Jertfa nesângeroas\,

precum s-a scris [`n Scripturi]16.Cutremure [i mor]i [i orice chin `n lume vor domni;[i copii vor muri la sânul mamelor[i mame vor muri mai `nainte de copii.

Ne`ngropate vor fi trupurile `n pie]e17.Gropar nu se va g\si; `ns\ Tu pe to]i vei `nvia, Judec\torule Preadrepte.14Niciun ora[ sau pustiu nu va putea salva pe cei ce acolo caut\ refugiu.

16 Dn 9:27.17 Cf. Ier 14:16.


Plâns va fi peste tot.

To]i cu durere `n zi se vor ruga, ca seara s\ soseasc\18;[i doar ce noaptea va veni, iar\[i zi s\ se fac\ se vor ruga.Cei vii cu lacrimi vor ferici pe mor]i, iar tat\l va `ntâlni [i va `mbr\]i[a copilul [i `mbr\]i[a]i vor muri cei doi. Câ]i stau, au s\ cad\.Fericit va fi cel ce rabd\ [i Te iube[te, Judec\torule Preadrepte.15~ndat\ dup\ triste]ea de nespus, pe care o va face groaznicul tic\los,vor `nceta toate `ncerc\rile,

c\ci Domnul, precum este scris19, pentru ale[ii S\i va `mpu]inazilele de triste]e, cu dragoste purtând de grij\ alor S\i, c\ci este Milostiv.{i va veni, dar, din cele cere[ti ca soare ce str\luce[tecu nori [i slav\, ca Dumnezeu `ntrupat, precum S-a [i `n\l]at `mp\r\]ind pe toate Sfântul[i Cel f\r\ de p\cat, de care se tem `ngerii [i strig\: „Slav\ }ie, Judec\torule Preadrepte!”.16Dumnezeiescule Mire, Mântuitorule al nostru, ca s\ se arate atotputernicia Ta, toate cetele `ngerilor[i ale arhanghelilor `naintea tronului T\u merg

18 Iov 7:4.19 Mt 24:22.


[i Te sl\vesc, Doamne20.To]i sunt flac\r\ de foc ce pe toate le arde [i p\mântul cur\]\,râu ce alearg\ plin de foc `nsp\imânt\tor [i groaznic[i Heruvimii [i Serafimii cu team\ slujesc[i sl\vesc spunând ne`ncetat cântarea cea `ntreit sfânt\;fe]ele ascund [i strig\ cu putere: „Slav\ ie, Judec\torule Preadrepte!”.17Toate mormintele se clatin\ [i se deschid `n clipa `n care trâmbi]a sun\[i cei mor]i vor `nvia

[i to]i cei vii `ntr-o clipit\ se vor r\pi [i toate se vor termina21.Au s\ vad\ acea frumuse]e de neexprimat a Mirelui [i se vor cutremura ale oamenilor neamuri.~nfrico[\toare va fi cu adev\rat a lui Hristos venire.Cerul cel mare brusc se va despica [i p\mântul se va schimba[i toate neamurile Te vor sl\vi, Judec\torule Preadrepte.18{i `ndat\ ce drep]ii au s\ vad\ a Domnului fa]\[i vor intra `n paradis[i f\r\ de griji se vor `nchina Celui Prea`nalt, `mpreun\ cu `ngerii se vor a[eza;iar orice drept bucuros va descoperi ce a f\cut, de vreme ce faptele `n chip deschis

20 Cf. Is 6:2-3.21 1 Tes 4:16-17.


se vor ar\ta `naintea Judec\torului [i ~mp\ratului22.{i câ]i vor prezenta credin]\ adev\rat\cu mândrie vor striga: „Harul T\u d\ nou\, Judec\torule Preadrepte!”.19~naintea altarului23 se aduce atunci cel viclean, legat de c\tre `ngeri, `mpreun\ cu to]i cei ce acestuia au slujit.Lâng\ el se vor conduce to]i ce l-au ascultat [i pe Hristos au negat.Du[manul [i demonii s\i `n foc se vor arunca `n veci, nelegiui]ii aceea[i soart\ vor avea cu diavolul[i `mpreun\ cu el se vor chinui `n chinurile f\r\ de sfâr[it.{i câ]i `n cuno[tin]\ au p\c\tuit de[i Legea o primiser\,

dup\ Lege se vor judeca24.Dreapt\ [i impersonal\ judecata Ta va fi, Judec\torule Preadrepte.20Când dreapta judecat\ `naintea altarului lui Hristos au suportat p\c\to[ii [i drep]ii,atunci de-a dreapta vor s\ stea cei ale[i, asemenea luminii str\lucind, [i `n stânga vor apuca p\c\to[ii plini de triste]e [i durere amar\,

22 Evr 4:13.23 Termenul bhvma are `n]elesul de altar, dar [i de tribun\; `n con-

textul de fa]\ poate fi interpretat [i ca tribun\ de judecat\.24 Rm 2:11-12.


c\ci nu le d\ vreme de ap\rare, pentru c\ s-au ar\tat toate pe care fiecare le-a f\cut.Cu adev\rat prima venire s-a f\cut spre mântuirea lumii[i a doua spre a se judeca, precum tuturor ai spus-o, Judec\torule Preadrepte.21Nestric\cio[i [i nemuritori vor fi atunci to]i dup\ `nviere,de vreme ce stric\ciunea se va pierde.Frica schimb\rii [i a mor]ii nu ne va mai `nsp\imânta,ci ve[nic\ va fi [ederea, f\r\ de sfâr[it [i neschimbat\.

Câ]i cu dreptate se vor arunca `n `ntunericul cel mai adânc25,`n ve[nicie vor r\mâne `n iad [i vor plânge.Dar pe de alt\ parte, drep]ii ce vor mo[teni ve[nica Ta `mp\r\]ie

s\rb\toare f\r\ de sfâr[it vor avea [i Te vor sl\vi26, Judec\torule Preadrepte.22Cât vor plânge p\c\to[ii `n ora judec\]ii,

`ntre care primul [i cel mai mare voi fi eu27, când au s\ vad\ c\ st\ pe tron pe Judec\torul Cel prea`nalt.Fric\ [i groaz\ va provoca,`n timp ce ale drep]ilor [i ale sfin]ilor cete de bucurie vor str\luci, iar pe p\c\to[i [au s\ vad\] `ntrista]i ve[nica pedeaps\,

25 Mt 8:12.26 Cf. 1 Pt 1:8.27 Cf. 1 Tim 1:15.


[i poc\in]\ nefolositoare vor avea [i vor spune:„M\car s\ fi fost `n lume

s\ fi ar\tat poc\in]a cea adev\rat\28

[i mil\ s\ fi g\sit [i har [i iertare, Judec\torule Preadrepte”.23Acesta va fi modul judec\]ii. S\ fugim, dar, de focul iadului!S\ ne dezgust\m de cele trec\toare[i s\ ne `ngrijim de cele ve[nice [i nepieritoare, mila ca s\ g\sim!S\ nu credem c\, de vreme ce am p\c\tuit, cu siguran]\ ne vom pierde!Cu adev\rat rana p\catului cu al poc\in]ei medicamentrepede se vindec\, de vrem cu adev\rat.{i acum to]i pe Mântuitorul s\ rug\m strigând: „D\ poc\in]\, Doamne, robilor T\i, ca s\ g\sim odihn\,Judec\torule Preadrepte!”.24Mântuitorule al lumii, Preasfinte, precum Te-ai ar\tat [i firea omeneasc\ ce z\cea `n gre[eliai readus la via]\,astfel [i mie descoper\-Te tainic, R\bd\torule, c\ci e[ti milostiv.{i, c\zut cum sunt `n multe p\cate, te rog fierbinte, ridic\-m\, c\ci acestea pe care le spun [i [cu care] pe al]ii sf\tuiesc

28 Cf. Mt 3:8.


nu le p\zesc.

Dar cu c\ldur\ Te rog, d\-mi prilejuri de `ndreptare29,poart\-mi de grij\ cu rug\ciunile Pururea Fecioarei [i N\sc\toarei de Dumnezeu,[i de privirea Ta cea iert\toare nu m\ lipsi, Judec\torule Preadrepte.

29 Ps 50:13.

165Not\ asupra imnelor cu diferite teme

3IMNE CU DIFERITE TEME

166 IMNE CU DIFERITE TEME


Not\ asupra imnelor cu diferite teme \rin]ii [i scriitorii Bisericii au fost nu doar ap\r\toriai dumnezeie[tilor dogme, ci [i personalit\]i puter-nice ale timpului lor, care cuno[teau nevoile mate-

riale [i duhovnice[ti ale contemporanilor. De aceea, vom`ntâlni `n scrierile multora dintre ace[tia pasaje care nu nevor impresiona numai prin adânca lor teologhisire, ci nevor `ncânta [i prin frumuse]ea limbajului, descoperind `nacela[i timp pe ace[ti autori ca pe ni[te persoane care ne-luându-[i privirea de la cele cere[ti s-au preocupat de pro-gresul duhovnicesc al semenilor. Sf. Roman Melodul esteunul dintre ace[ti scriitori biserice[ti, lucru ce se v\de[tedin bogata varietate a temelor tratate. Dup\ ce am prezen-tat `n prima parte a lucr\rii de fa]\ imne cu un caracterhristologic, am considerat c\ pentru perceperea cât mai co-rect\ a importan]ei operei sale, este necesar s\ aducem `na-intea cititorului român [i imne care nu au `n centrul lorstrict `nv\]\tura despre Persoana lui Hristos, ci anumite temescripturistice sau evenimente importante din via]a comu-nit\]ii `n care Melodul [i-a desf\[urat activitatea. Astfel,partea a doua debuteaz\ cu un imn structurat `n jurul pildeibogatului nemilostiv [i a s\racului Laz\r. Nu este vorbadespre o simpl\ punere `n versuri a cunoscutei parabole, cidespre un `ndemn la milostenie, la iubire de oameni, pecare autorul `l adreseaz\ cititorului. Pentru Sfântul Roman,

P


omul cel efemer `[i g\se[te sc\pare `n Unul Cel f\r\ desfâr[it [i `n cuvintele pe care Acesta i le-a dat s\ le p\streze[i s\ le `mplineasc\; [i tot Acesta `i cere omului s\ priveasc\spre ceilal]i oameni [i, `mbr\]i[ându-i `n dragostea sa, s\ seajute unul pe altul `n drumul lor spre ~mp\r\]ia cerurilor.

Ordinea imnelor din partea a doua dezv\luie cititoru-lui treptele drumului anabazic spre ceruri. Dup\ ce este `n-demnat la iubire de Dumnezeu [i de semeni, este mai apoi`ndemnat prin dou\ condace axate pe o alt\ pild\ foartecunoscut\ s\ verse lacrimile sincere ale poc\in]ei. Construite`n jurul pildei celor zece fecioare, condacele al doilea [i altreilea ne `ndeamn\ s\ ne cur\]im sufletele de `ntinareap\catului [i s\ lupt\m toat\ via]a noastr\ pentru a dobândi„cununa cea nestric\cioas\”. Poc\in]a, milostenia, rug\ciu-nea, privegherea sunt pa[i pe care cre[tinul trebuie s\ `iurmeze pentru a putea striga plin de curaj la poarta Celuimilostiv: „Deschide!”. Cu adev\rat multe sunt p\catele pecare omul le face `n vremea vie]ii sale, dar mul]imea aces-tora nu poate cople[i iubirea [i milostivirea divin\. Dum-nezeu iart\ pe to]i cei ce gre[esc, dar autorul schimb\ rapidplanul expunerii [i aminte[te cititorului c\ Judec\torul nueste doar iubitor, ci [i drept, [i aduce spre `nt\rirea celorafirmate episoade vetero-testamentare. Poporul lui Israel agre[it, s-a poc\it [i a fost iertat, [i `n iertarea ce i-a adus-oDumnezeu a ridicat de la el suferin]ele [i `ncerc\rile grele,`n care `l afundase pentru p\catele sale, iar acum, dup\ mân-tuitoarea lucrare a Domnului Hristos, noul popor al luiDumnezeu se clatin\ `n credin]\, stricând armonia crea]iei[i atr\gând mânia Creatorului. Acest fapt nu este uitat deSfântul Roman, [i ne sus]inem afirma]ia prin cel de-al patrulea


imn, La orice cutremur [i incendiu. ~nc\ de la `nceput suntema[eza]i `ntr-o atmosfer\ tensionat\, dominat\ de expresiigrave, precum: „noi care `n suferin]\ ne g\sim”, „cu c\in]\strig\m”, „c\mar\ de vindecare a sufletelor deschide”, darcare devine lini[tit\ ex abrupto printr-o singur\ formulare:„Alearg\ Mântuitorul ale tuturor r\ni s\ vindece”. Brusc,imaginea static\ dominat\ de triste]e a `nceputului este `m-pr\[tiat\ de dinamismul ac]iunii Mântuitorului. El nu Semi[c\ `ncet spre cei ce-L caut\, ci alearg\ purtat de dum-nezeiasca dragoste. Pentru Sf. Roman, `ntreaga istorie estestr\b\tut\ de alergarea Mântuitorului [i de lucrarea icono-mic\ a Divinit\]ii. Dar Cel ce vindec\ r\nile sufletelor. Sepoart\ ca un `n]elept ce `ntârzie s\ aduc\ vindecare tocmaipentru a trezi din lene [i din adâncul p\catelor pe oameni.Astfel s-a purtat Domnul cu Israel, astfel se poart\ [i cu noi,c\ci dup\ cum s-a `ngrijit de vindecarea sufletelor acelora,se `ngrije[te [i de vindecarea sufletelor noastre. Autorul mut\pentru pu]in ac]iunea `ntr-un spa]iu al prezentului conti-nuu, `ntrebându-ne pe to]i dac\ nu este adev\rat c\ Hristoscaut\ zilnic s\ ne `ndrepte spre a ne oferi via]a ve[nic\. Dom-nul vindec\ prin cuvintele pe care ni le spune, iar de vedec\ prin ele nu ne vindec\m, atunci trece la fapte, atunci chi-nuie [i vindec\. Astfel s-a `ntâmplat cu contemporanii Me-lodului, asupra c\rora Dumnezeu a adus foc [i ap\ [i cutre-mur spre a-i `ndrepta. Iat\ frumuse]ea [i bog\]ia mesajuluiacestui imn! Nu se limiteaz\ la o singur\ `nv\]\tur\ scrip-turistic\ pentru cei ce-l ascultau atunci, ci le `nf\]i[eaz\ dra-gostea lui Dumnezeu pentru om, lucrarea Sa iconomic\,`ndeamn\ la poc\in]\, consoleaz\ pe cei ce sufer\ dezv\-luindu-le pricina triste]ii [i Izvorul unde `[i vor g\si bucuria.


P\catul atrage suferin]a; dragostea, credin]a [i poc\in]a `lridic\ pe omul c\zut [i prin ele sau ridicat [i contemporaniiSfântului Roman; prin aceste virtu]i s-au rezidit bisericile [icetatea, prin ele au dobândit puterea de a striga c\tre Mân-tuitorul s\ le dea s\ treac\ f\r\ de opreli[ti via]a aceasta, iar`n cea viitoare s\ se bucure de comuniunea cu El.

Ultimul imn este adresat celor care au ales s\-L urmeze`ntru totul pe Mântuitorul, monahilor. Care altul putea firefrenul acestuia decât cunoscuta cântare „Aliluia”. Ase-menea `ngerilor, monahii s-au dep\rtat de lumea aceasta [i`[i petrec via]a p\mânteasc\ `n rug\ciune [i `n cânt\ri delaud\ aduse Creatorului. Grijile lumii sunt str\ine pentruei, iar calmul vie]uirii lor nu cunoa[te iarn\ atâta vreme câtsunt ancora]i `n cântarea „Aliluia”. Strofele introductive suntstructurate pe antiteza dintre via]a lumeasc\ [i via]a mona-hal\, imitatoare a celei `ngere[ti, [i sunt `n acela[i timp `n-demnuri la statornicie `n alegerea f\cut\ de monahi; au alescerul `nc\ de pe p\mânt, au ales ve[nicia `n locul efeme-rit\]ii. Atmosfera ideal\ a vie]ii monahale trebuie s\-i `nsu-fle]easc\ pe to]i cei ce au ales s\ urmeze lui Hristos. Dac\ la`nceput sesiz\m o lupt\ extern\ purtat\ de cei din lume pen-tru a-[i `mpli dorin]ele, mai apoi sesiz\m prezentarea uneilupte l\untrice despre care Melodul ne spune c\ se d\ `n su-fletul monahului provocat câteodat\ de gânduri. Dac\ ceidin lume pentru a birui ridic\ privirile spre a vedea pericolul,monahii sunt `ndemna]i ca `nt\rindu-se `n credin]\ s\ ]in\`n jos capetele. Se va ajunge astfel la o stare paradoxal\ spe-cific\ spiritualit\]ii r\s\ritene: când ochii trupe[ti privescspre p\mânt, ochii sufletului vor `n\l]a privirea c\tre ce-ruri. Drumul monahismului nu este u[or, dar cei ce l-au


`nceput s\ se gândeasc\ la faptul c\ este aproape venireaDomnului. Este evident din strofele finale c\ autorul se adre-seaz\ unei anumite comunit\]i monahale, pe care o [i cu-noa[te, deoarece adreseaz\ fra]ilor `ndemnul de a ascultade egumen. Imnul se termin\ cu o rug\ciune pentru bunavie]uire a comunit\]ii monahale.


Despre bogat [i despre s\racul Laz\r1Glasul 2 având prooimionul: idiomel\, strofe: despre ciorchinele cel neroditor, [i purtând acrostihul acesta: poihvma JRwmanoØ tapeinoØ [poemul smeritului Roman]

hiar de v\d gre[elile mele s\ dep\[easc\ a nisi-pului mul]ime, `ns\ cea de nedescris bun\tate aTa cunoscând cu putere strig: „Ai mil\ de mine [i

miluie[te (-m\), Doamne!”.1Cu cântare duhovniceasc\ pe Tine Te sl\vim, Preasfinte, `mpreun\ cu Cel f\r\ de `nceput al T\u Cuvânt [i [cu] Duhul Sfânt.Cu credin]\ ne `nchin\m ie[i Treime nedesp\r]it\ Te m\rturisim, `ntreit Sfinte.{i Tu, pe credincio[ii care ie ~]i strig\, lumineaz\`mpreun\ cu sfin]ii T\i, precum pe dreptul Laz\r.Am citit, dar, via]a sa `n Sfintele Scripturi

1 Edi]ii: E. Mioni, Romano il Melode, pp. 181-198; P. Maas/C.A.Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Cantica genuina, 50,pp. 430-438; N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 1,pp. 205-252; José Grosdidier de Matons, Romanos Le Mélode. Hymnes,`n: SC, vol. 114, pp. 278-301. Referin]ele biblice sunt preluate dup\edi]ia SC.

C

173Despre bogat [i despre s\racul Laz\r

[i ne`ndurarea bogatului nemilos c\tre el.Pentru aceasta pe unul ai [i trimis `n focul gheenei

[i pe cel\lalt `n sânul lui Avraam2.Dar Tu, Milostive, mântuie[te-ne pe noi de mânia Ta[i ne miluie[te, Doamne!2Domnul cel sl\vit Care iube[te omenirea[i vrea ca to]i s\ se mântuiasc\ a cunoscut pe cele viitoare[i a ar\tat mai dinainte `n Scriptur\r\spl\tirea, pe care o va face atunci celor buni [i celor vicleni.Pentru aceasta, dup\ ce am ascultat acum a acestui lacom via]\de cele ale noastre s\ ne `ngrijim, pe noi `n[ine s\ ne cercet\m.Aceasta de altfel o spune [i de Dumnezeu inspirata Scriptur\.Era un oarecare om bogat cu mult\ avere,

care cu m\re]ie se `mbr\ca `n porfir\ [i vison3 [i se veselea cu str\lucire bine petrecând [i nu spunea:„Miluie[te-m\, Doamne!”.3A v\zut pe Laz\r atunci bogatul cel nemilostiv[i cu mânie lipsit\ de omenie a urât pe s\rac,pe cel r\nit de boal\.{i acesta, cel s\n\tos, s-a scârbit de el [i nu l-a miluit atunci cel f\r\ fric\ de Dumnezeu.Cu mândrie se purta fa]\ de frate du[manul

2 Lc 16:22-23.3 Lc 16:19.


[i f\r\ de `ndurare `l vedea `n s\r\cie pe acesta,

gol `ntotdeauna `n poarta sa4, prea obosit [i zdrobit ca s\ strige:„Miluie[te-m\, Doamne!”.4Gând mândru a f\cut pe bogatnemilostiv, neomenos [i f\r\ de minte s\ fie.A dat n\dejdea [sa] bog\]iei

s-a `ncrezut `n sine [i se l\uda pentru ceea ce are5.{i precum ne spune Scriptura, cu str\lucire se desf\ta, [[i] `mb\tat de vin slujea desfrân\rii.{i acesta intrând [i ie[indvedea la p\mânt pe Laz\r c\ nu are firimitur\ [ca s\ m\nânce][i lâng\ poart\ bolnav cu suspine,

trupul s\u v\zând c\ `l m\nânc\ boala6. {i nici cu aceasta nu a strigat:„Miluie[te-m\, Doamne!”.5Cu r\bdare Laz\r suporta[i `n timp ce, desigur, vedea pe bogat c\ m\nânc\dorea [i cerea [i el s\ se hr\neasc\

din firimiturile ce c\deau de la a bogatului mas\7.A[adar, jos c\zut paraliticul de r\ni era umplut,

4 Lc 16:20.5 Ps 51:7 (trimitere SC, 51:9).6 Lc 16:20-21.7 Lc 16:21.


[i cel foarte s\rac cu boli era `nc\rcat,din tot sufletul strigând `n rug\ciune c\tre Dumnezeu, v\zând deschisele r\ni ale nenorocirii de nevindecat.Pentru aceasta asemenea doctorilor comp\timeau câinii pe cel bolnav,

[i lingeau r\nile acestuia8 ce striga `ndurerat:„Miluie[te-m\, Doamne!”.6De necercetat sunt toate judec\]ile Creatorului9;pe s\rac judec\ aici [i pe cel\lalt `n gheen\,fiecare conform cu faptele,dup\ cum m\soar\ a[a se va m\sura10 [i acestuia de c\tre Dumnezeu.{i aceasta unii au considerat-o umbr\ [i vis, pân\ când au ajuns `n gheena cea nestins\, precum acest hr\p\re] [i urâtor de Dumnezeu om, traiul cel bun `l are pân\ s\ socoteasc\ gre[it [i s\ spun\:„Nu este Dumnezeu, nici Judec\tor, Domnul oamenilor11. Pentru aceasta bine-petrec, m\ desf\t, sar de bucurie [i nu spun:Miluie[te-m\, Doamne!”.7Dac\ Laz\r a avut pete de la gre[elica s\ pl\teasc\ pu]in, vremelnic se judec\ aici,

8 Lc 16:21.9 Rm 11:33.10 Mt 7:1-3, Lc 6:38.11 Ps 13:1.


pân\ când se [terge p\catul cu chinurile trupului acum precum `n foc;c\ci nimeni [nu este] f\r\ p\cate, ci numai Domnul.Pentru aceasta, fiecare ca cel mai mic cu mil\ s\ se judece;iar ai popoarelor conduc\tori cu asprime [s\ fie judeca]i],

precum `n pilde a spus `n vechime Solomon12.Ace[tia a[adar se vor face hran\ focului, cei care las\ pe Dumnezeu [i se poart\ cu nedreptate. De acestea scap\-ne [i„Miluie[te-ne, Doamne!”8~ntru cât de la boala cea mult\ sup\rarea luat de Dumnezeu tem\torul [i chinuitul, precum este firesc, acestea spunea:„~n vechime, la cei de demult, Iov s\rac s-a f\cut [i r\ni a suportat,dar de acestea a sc\pat, eu, dar, moartea preg\tit\ o v\d `naintea mea; pentru aceasta, s\ nu m\ treci cu vederea [i s\ prime[ti

lâng\ Tine sufletul meu13, c\ci to]i m-au l\sat ca pe un mort.S\ plec acum [i s\ nu fiu mâhnitlocuind `n mormânt [ca `ntr-o cas\],

când cobor ca tin\ `n p\mânt14;scap\-m\, `ns\, din iad, Dumnezeul meu, pe mine cel ce strig:„Miluie[te-m\, Doamne!”.

12 Prov 6:6.13 Ps 39:1.14 Ps 48:12.

177Despre bogat [i despre s\racul Laz\r9Dup\ astfel de rug\ciuni Atot[tiutorulde cel nenorocit S-a milostivit [i salvare a trimisprin `ngerii arhangheli,pe cel cucernic s\ ridice din suferin]ele trupului;[i lâng\ el au ajuns `ndat\ ca prieteni `ngerii

pe acesta l\udându-l, c\ci drept era15.V\zându-i cu ner\bdare nu s-a cutremurat `n suflet, iar pe când `n]elegea ie[irea nu era `ngrijorat.L-au `mbr\]i[at ca prieteni [i au plecat cu bucurie, l\sând pe p\mânt trupul aceluia care striga:„Miluie[te-m\, Doamne!”. 10Dup\ ce a plecat de la durere, f\r\ obstacole p\[eadreptul `mpreun\ cu `ngerii, `ntru totul vesel.Iar când a ajuns la altar[i s-a `nchinat Domnului, Judec\torului tuturor, bucurie a avut;[i cu bun\tate a poruncit Atotputernicul

s\ locuiasc\ cu Avraam `n dumnezeiescul paradis16.Pentru aceasta, fericit este, Iubitorule, cel pe care l-ai ales Tu.{i pe acesta `n cur]ile Tale l-ai luat, Mântuitorule,

s\ se g\seasc\ `ntotdeauna `n slava cea nespus\ a casei Tale17

[i s\ vad\ câte mintea omeneasc\ nu [tie;pe care [i nou\ d\ruind,miluie[te-ne, Doamne!

15 Lc 16:22.16 Lc 16:22.17 Ps 64:5.

178 IMNE CU DIFERITE TEME11Judec\torul fiec\ruia `mp\r]ind cu dreptate, ca Drept, pe `ngeri trimite, aspri [i nimicitori, s\ prind\ f\r\ de vestepe cel ce nu a vrut mil\ s\ arate s\racului,precum se cuvine omului.{i `ndat\ au ajuns lâng\ el trimi[ii p\zitori de noapte;iar când i-a v\zut a amu]it de uimire;cu lancea l-a str\puns nimicitorul[i sufletul l-a predat plângând [i zb\tându-se, c\ci [[i] psalmistul face cunoscut: „S\ge]ile Celui taresunt cu c\rbuni aprin[i18 [i pe ace[tia nimicesc, care nu strig\:Miluie[te-ne, Doamne!”.12Cu adev\rat s\ge]ile Domnului vin cu mânie19

asupra celor nedrep]i. Pentru aceasta a ajuns la acesta

triste]ea, precum la femeia ce na[te20,

[i las\ f\r\ s\ vrea altora a sa avere21. {i to]i prietenii [i cei ai lui vegheau pe mort, [[i] pe lacom mustrând, `ntre ei spuneau:„Nu este acesta cel ce de Dumnezeu nu se temea[i om nicicând nu a miluit?”{i dup\ ce l-au `ngropat `n p\mânt f\r\ de `ntârziere22,

18 Ps 119:4.19 Ps 76:17-18.20 Ps 47:7, 1 Tes 5:3.21 Ps 48:10.22 Lc 16:22.


au `mp\r]it cele ale celuice l\sase nedrepte comori, c\ci nu strigase cu putere:„Miluie[te-m\, Doamne!”.13Pentru multele p\cate pedepsit [fiind] bogatulcu dreptate se gândea: „Mult, dar, am p\c\tuit;[i [dar] care este pricina

pentru care acum ard `n acest foc f\r\ de `ndurare?”23.A auzit acestea Domnul, Atot[tiutorul, [i vinovatului descoper\ pricina condamn\rii.Cel aflat `n iad c\tre cele de sus prive[te

[i pe Laz\r `l vede `n sânul lui Avraam24;[i a recunoscut deci pe cel s\rac mai `nainte [i le-a pierdutv\zând pe acesta, care era dispre]uit `n lume, bine-petrecând [i nespunând:„Miluie[te-m\, Doamne!”.14Atunci, minunându-se hr\p\re]ul de unul singur vorbea [i spunea:„Acesta este cel ce mai `nainte bolnav z\cea la por]i[i c\ruia firimituri nu `i d\deam;[i cât\ str\lucire [i slav\ are, cum pe p\mânt nu am v\zut-o?Ce s\ strig acum sau ce s\ hot\r\sc? S\ cer de la Laz\r

cu o pic\tur\ mic\ s\ stropeasc\ limba mea?25

M\ ru[inez acum s\ rog pe s\racul

23 Lc 16:23.24 Lc 16:23.25 Lc 16:24.


pe care `l vedeam atunci [i nu avea s\ m\nânce.Pe Avraam, dar, rog [i zic:

„P\rinte, miluie[te pe fiul [t\u]26

[i repede trimite pe Laz\r, care striga:Miluie[te-m\, Doamne!”.15Nedrept m-am purtat atunci cu s\racul Laz\r;cu f\r\delegi m-am umplut [i `n nedrept\]i am tr\itmândru pentru a mea bog\]ie.Trufa[ am fost [i am pierdut drumul adev\rului[i lumina `n mine nu a str\lucit, c\ci nu am cunoscut

drumurile virtu]ii `n a vie]ii c\l\torie27.

Ca pânza de p\ianjen28 [i ca umbra au pierit bog\]iile

[i asemenea ierbii29, ce `ncol]e[te pe acoperi[ul casei, ca [i corabia ce s-a scufundat, urm\ nu se g\se[te. F\r\ de folos este, dar, aici s\ strig:„Miluie[te-m\, Doamne!”.16Via]a [i bog\]iile au trecut asemenea prafului `n furtun\[i ca fumul `n vânt, ce se `mpr\[tie [i se pierde;A[a [i sufletul meu deodat\

26 Lc 16:24. 27 Prov 5:6.28 Iov 27:18.29 Ps 101:12, 102:15, 128:6.


a ie[it de la mine [i s-a destr\mat acum `mpr\[tiindu-se `n v\zduh.Umbr\ este cu adev\rat via]a tuturor muritorilor. Lini[te nu am la moartea mea, c\ci nem\surat am p\c\tuit.Ale drep]ilor suflete [sunt] `n mâinile lui Dumnezeu[i nu vor ajunge nenorocirile r\nilor `n locuin]ele lor.Pentru acesta acum voi striga lui Avraam s\ roage pe Dumnezeu s\ m\ ierte[i s\ trimit\ pe prietenul meu Laz\r care spunea:„Miluie[te-m\, Doamne!”.17~ndat\ prinde putere cu acestea bogatul cel p\c\tos[i `nl\crimat ruga pe Avraam [i `i spunea:„P\rinte Avraam, ai mil\ de mine

[i trimite pe Laz\r s\ m\ r\coreasc\ repede!30

~n foc suf\r `nfrico[\tor [i ard;pentru aceasta nu m\ trece cu vederea, ci ascult\ cererea mea!S\ vin\ lâng\ mine cel pe care `l treceam cu vederea[i `l uram [i `l vedeam s\rac [i `nfometat!Acum, dar, acesta este bogatul, iar s\racul[sunt] eu, `n foc osândit.Pentru aceasta, acesta s\ `mi r\coreasc\ buzele, [mie] celui ce n-am strigat:„Miluie[te-m\, Doamne!”.18Iat\, „P\rinte” m\ strigi, de[i dac\ m-ai fi [tiut cât de iubitor de str\ini am fost,

30 Lc 16:24.


nu ai fi trecut cu vederea v\zând pe s\racul Laz\r.Acesta, dar, pe care `l chemise bucur\ [i tu suferi `n foc fiind nefericit.Nu ai comp\timit, nu ai miluit `n via]a tape dreptul Laz\r, ce [`n] s\r\cie petrecea.Nu ]i-ai amintit ca muritor de cele ale lui Dumnezeu, ci ai petrecut adunând aur nedrept.Pe s\rac nu ai `ngrijit nu ai miluit ca bogat [i ca om.Adunai bog\]ie, cealalt\ bog\]ie [i nu strigai:„Miluie[te-m\, Doamne!”.19„Acum am pierdut vremelnica iluzie, precum ai spus, [i m\ g\sesc `n iad [i amar m\ chinuiesc;pentru aceasta, P\rinte, te rog,trimite pe Laz\r ca s\-mi stropeasc\ limba!”Iar Avraam i-a r\spuns: „Te-ai bucurat, omule, `n via]\ de cele bune, de aceea nimic nu-]i datoreaz\.{i Laz\r pe toate cele rele le-a primit, ca s\ge]i r\nile [erau] `n trupul s\u31.Pentru aceasta nu se judec\, c\ci a pl\tit cu acele chinuri, ca s\ se bucure de toate cele bune, c\ci striga:«Miluie[te-m\, Doamne!»”.20Nu pentru c\ nu `mi pare r\u de tine ]i-am vorbit acestea, omule, ci pentru c\ pr\pastie mare se afl\ `ntre noi [i voi, ca s\ nu vin\ aici câ]i se g\sesc `n iad,

31 Lc 16:25.


nici noi la voi s\ nu venim”32.La acestea lui Avraam a r\spuns: „Te rog, Doamne, din mor]i `nviaz\-m\ ca s\ vestesc celor ai mei s\ nu se condamne [i ace[tia `mpreun\ cu mine!”.Primit-a [dar] r\spuns:

„Au pe Moise [i pe profe]i33.~nv\]\turile lor s\ asculte; [i cine nu se `ncrede `n ace[tia,nici din mormânt de vor vedea pe cineva c\ `nviaz\, nu vor striga:„Miluie[te-ne, Doamne!”21Fiule al lui Dumnezeu, mântuie[te-ne pe noi, Cel ce singur e[ti f\r\ de sfâr[it.Ale omului zile ca floarea ierbii sunt,[via]a] ca iarba de diminea]\ va `nflori[i se va ofili seara [i se va `nt\ri [i se va usca34, c\ci duh a venit `n trupul nostru ca [i cum nu am fi fostiar ne vom face trec\tori ca umbra35.~n timp ce sufletul pleac\ din trup[i altul nu este s\ m\ izb\veasc\ [i s\ m\ mântuiasc\, Tu scap\-m\, ca Mântuitor, din a focului amenin]are[i f\r\ de vin\ m\ f\! Cu to]i robii T\i,miluie[te-m\, Doamne!

32 Lc 16:26-31.33 Lc 16:29.34 Ps 89:5-6.35 Ps 101:12.


Primul Condac la Cele Zece Fecioare1Glasul al 4-lea primul prooimion: Pe Mirele, fra]ilor, s\ iubim, al doilea prooimion: Hristoase [i Doamne, Tu Care e[ti Mire Mântuitor,al treilea prooimion: Acum timpul virtu]ilor se arat\, purtând acrostihul acesta: toØ tapeinoØ JRwmanoØ [al smeritului Roman]

e Mirele, fra]ilor, s\-L iubim, de candelele noastres\ ne-ngrijim, str\lucind cu virtu]i [i credin]\ dreapt\,ca s\ intr\m, precum fecioarele cele cumin]i, `n-

dat\ ce sose[te Domnul, gata, `mpreun\ cu El la nunt\! C\ci

Milostivul ca Dumnezeu [`n] dar2 tuturor ofer\ cununa cea

nestric\cioas\3.

Prooimion 2Hristoase [i Doamne, Tu Care e[ti Mire Mântuitor, n\dejdea celor ce Te laud\,d\-ne nou\ `n dar, celor ce `]i cerem,

1 Edi]ii: J. Pitra, Analecta Sacra, I, nr. XI, pp. 77-85; Amfilochij, pp.144-145 (primul prooimion [i strofa 1), p. 194 (strofele 2-6); K.Krumbacher, Umarbeitungen bei Romanos, pp. 45-70; P. Maas/C.A.Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Cantica genuina, pp.395-409; N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 2, pp. 333-377; José Grosdidier de Matons, Romanos Le Mélode. Hymnes, `n: SC,vol. 114, pp. 303-365; G. Cammelli, Romano il Melode, pp. 116-211.Referin]ele biblice sunt preluate dup\ edi]iile SC [i N. Tomadakis.

2 Lc 5:36.3 1 Pt 5:4, 1 Co 9:26.

P

185Primul condac la Cele Zece Fecioare

s\ afl\m curat\ la nunta Ta,precum fecioarele,cununa cea nestric\cioas\!

Prooimion 3Acum timpul virtu]ilor se arat\[i `naintea u[ilor Judec\torul. S\ nu ne prind\ lenea, ci haide]i [ca] postind s\ aducem lacrimi, smerenie [i milostenie,Strigând: „Am p\c\tuit mai mult ca al m\rii nisipDar iart\ pe to]i, al tuturor F\c\tor, ca s\ lu\mCununa cea nestric\cioas\!” 1A fecioarelor sfânt\ pild\ am auzit, pe care Evangheliileo istorisesc, [i `n uimire am c\zut gândind [i cugetând, cum, de vreme ce toate cele zece au dobândit preacurata virtute a fecioriei, la cinci f\r\ de rod efortul s-a f\cut [i cele ce au r\mas au str\lucit cu lumina iubirii de oameni.Pentru aceasta [i Mirele le `ncurajeaz\[i cu bucurie le bag\ `n c\mar\când cerurile deschide [i ofer\tuturor drep]ilorcununa cea nestric\cioas\.2Mai `nainte s\ c\ut\m al acestei dumnezeie[ti Scripturi `n]eles [i folos!


Al tuturor c\l\uzitor este Mirele, Cel ve[nic tân\r,

precum `ntocmai de Dumnezeu inspirata Scriptur\4 spre ajutor se arat\. Mântuitorului Hristos c\zându-I la picioare, din tot sufletul s\ strig\m:„Iubitorule de oameni, al `mp\ra]ilor ~mp\rat, cuno[tin]a cea dumnezeiasc\ tuturor d\-o!

~n poruncile Tale condu-ne pe noi5

al ~mp\r\]iei drum s\ cunoa[tem, c\ci mult pe acest [drum] noi s\ c\lc\m dorim,ca s\ câ[tig\mcununa cea nestric\cioas\.3Din aceast\ credin]\ [i din aceast\ f\g\duin]\ to]i oamenii aproapecu ardoare doresc s\ câ[tige ~mp\r\]ia lui Dumnezeu.Pentru aceasta virtutea fecioriei `n ei `n[i[i gr\besc s\ p\zeasc\;practic\ [i posturi, mare izbând\ `n via]\,

`n rug\ciuni st\ruie [i credin]a cea dreapt\ o ]in6.Le lipse[te `ns\ iubirea de oameni[i toate, a[adar, sunt `n zadar,deoarece oricare dintre noi, neavând milostenie,nu prime[tecununa cea nestric\cioas\.

4 2 Tim 3:16.5 Ps 118:35.6 FA 1:14.

187Primul condac la Cele Zece Fecioare4Precum unii ce navigheaz\ cu o corabie `narmat\, dac\ pânzele las\, mersul cel drept pe mare nicicând nu dobândesc,pentru c\ f\r\ pânze corabia nu ia al s\u drum[i f\r\ de izbând\ r\mâne.Nici iscusin]a conduc\torului nu aduce rezultat, nici vâslele.A[a [i to]i aceia care spre ~mp\r\]ie se gr\besc, chiar dac\ sunt `nc\rca]i cu orice virtute, dac\ nu au milostivire, nu ancoreaz\ `n al cerului port.Nu vor dobândicununa cea nestric\cioas\.5F\r\ `ndoial\ mai mare ca toate virtu]ile a considerat milostenia al tuturor Judec\tor[i oamenilor le-a predat-o cu `nv\]\tura parabolei.[Pe] cinci dar a numit `n]elepte, cu siguran]\ pe acestea ce ulei au p\strat,[i f\r\ de minte pe acelea care f\r\ de ulei au mers.{i valoarea sa am auzit-o, precum o spune Matei.S\ readuc toate cuvintele salecunosc\torilor Scripturilor f\r\ de rost consider.Pentru aceasta s\ c\utam cu ardoare `n]elesul s\u cel adâncca s\ dobândimcununa cea nestric\cioas\.6De mare importan]\ este a parabolei `nv\]\tur\, a oric\rei de oameni iubitoare fapt\


drum este [i al smereniei [i al tuturor conduc\tor.Conduce ̀ mp\r\]ii, simpatia ̀ nva]\ pe ai poporului conduc\tori.Asemenea, a[adar, cu cineva ce cas\ str\lucit\ a zidit [i cu toate cele o a umplut, dac\ `ns\ acoperi[ nu-i pune, f\r\ de folos se face efortul.Asemenea se `ntâmpl\ [i cu acela ce cas\ de virtu]i construie[te[i dac\ acoperi[ul iubirii de oameninu adaug\ acestora, pagub\ are eforturilor sale [i nu dobânde[tecununa cea nestric\cioas\.7Putem s\ vedem `n]elesul acestei dumnezeie[ti Scripturi, dac\ a ra]iuniineadormit\ privire `n\l]\m la Hristos.S\ presupunem, dar, c\ vedem cu ai sufletului ochi `nvierea cea de ob[te[i pe Mântuitorul Hristos s\ fie ~mp\rat al tuturor, care desigur [i acum `mp\r\]e[te [i Domn este [i st\pân.{i dac\ unii se `mpotrivesc din cauza ignoran]ei,flac\ra focului pe to]i s\-i mistuie.Atunci cu adev\rat niciunul s\ se opun\ nu va putea,când va ofericununa cea nestric\cioas\.8Cu siguran]\ cunoa[tem cu to]ii c\ pe nea[teptate trâmbi]a

r\sunând de [c\tre] `nger7

va `nvia pe mor]ii tuturor veacurilor care a[teapt\ pe Hristos,

7 1 Co 15:52, Mt 24:31.


pe Mirele cel Bun, pe Fiul lui Dumnezeu,pe Cel f\r\ de-nceput al nostru Domn.{i deodat\ se aude glas [i to]i s\ se-ntâlneasc\ merg.{i aceia care au preg\tite candelele, cele de ulei pline,

intr\ de-ndat\ cu Mirele8

[i mo[tenesc cereasca ~mp\r\]ie9.Atunci cu siguran]\ acestora credin]a pus\ `n faptecu vrednicie le va da cununa cea nestric\cioas\.9Biruie[te pe celelalte virtu]i milosteniacea cu adev\rat mai str\lucitoareca toate virtu]ile mai aproape de Dumnezeu [ez\toare.Aerul str\bate, dep\[e[te mai apoi pe lun\ [i pe soare[i f\r\ de piedici ajunge la a celor cere[ti intrare.{i nici acolo din mers nu se opre[te, ci vine pân\ la `ngeri,

alergând dep\[e[te [i pe ale arhanghelilor cete10.

Vine [i pe Dumnezeu fierbinte roag\ pentru oameni11 [i st\ aproape de al ~mp\ratului tron[i ~l roag\ pentrucununa cea nestric\cioas\.10Noi, dar, s\ vedem pe cele cinci tinere foarte-n]elepte, care din somn s-au trezit

8 Mt 25:34.9 Iac 2:20-26.10 Sir 35:17.11 Rm 8:34, 14:10.


ca dintr-o c\mar\ de nunt\ [i nu [ca din] morminte de adormi]i,c\ci untdelemn au avut [i `ndat\ au pus `n ordineale sufletului candele.{i celelalte la fel trezitu-s-au `n acela[i timp cu primele,cu fe]ele posomorâte [i epuizate.C\ci candele lor s-au stins [i goale erau ale lor vase, ulei au cerut s\ primeasc\ de la tinerele cele cumin]i, cele ce au câ[tigatcununa cea nestric\cioas\.11Au luat cuvântul `n]eleptele [i c\tre cele f\r\ de minte

au r\spuns:

„Ne temem ca nu cumva s\ nu ne ajung\

Nici nou\ [i nici vou\, aceasta ce am avut `n via]\12.

Mai ales c\ nu avem curaj s\ credem cum

c\ avem r\spuns bun la final”.

{i, cu adev\rat, `n acest ceas

to]i cei virtuo[i se g\sesc `n `ndoial\

[i se tem la Judecat\ de necunoscutul r\spuns,

pân\ `n ora `n care v\dit\ hot\rârea se va face

[i `i va elibera pe ace[tia de ori[ice robie13.

Milostivire, a[adar, `mparte Judec\torul tuturor,

Care [i d\ruie[te

cununa cea nestric\cioas\.

12 Mt 25:9.13 Rm 8:21.

191Primul condac la Cele Zece Fecioare12F\r\-nconjur au spus cele `n]elepte: „Merge]i, cere]i acolo vânz\torilor!Poate pute]i s\ cump\ra]i ulei chiar [i acum.”{i acestea am\gindu-se, ca-ntotdeauna cele f\r\ de minte, s-au gr\bit s\ cumpere, când s-a `nchis pentru to]i al negu]\toriei timp, a trecut [i s-a oprit al celor ne`n]elep]i drum neroditor.Tulburare le arat\ atunci[i `n mod clar `n `ncurc\tur\ `i arat\.Au cerut, a[adar, lucru cu neputin]\, ca unele ce sunt nesocotite.Pentru aceasta nu au câ[tigatcununa cea nestric\cioas\.13{i când au `n]eles efortul cel `n zadar14, s-au `ntors `n final cele cinci[i-nchis\ au g\sit de Hristos c\mara cea de nunt\.{i toate cu glas trist au strigat [i cu suspine [i cu lacrimi:„Deschide, Nemuritorule, u[a dragostei Tale[i nou\, care cu fecioria i-am slujit!”.{i ~mp\ratul le strig\ cu putere:„Nu se deschide pentru voi ~mp\r\]ia!Nici Eu nu v\ [tiu. Fugi]i, a[adar, din mijlocde vreme ce nu purta]icununa cea nestric\cioas\”.14{i doar ce au auzit pe ~mp\ratul tuturor Hristos

14 Gal 2:2.


c\tre cele cinci s\ strige:„Cine sunte]i nu [tiu!”, tare s-au agitat.Au plâns [i au strigat: „Preadreptule Judec\tor, am p\strat puritatea[i orice fel de cump\tare am practicat, cu drag\ inim\.~n posturi ne-am topit, s\r\cia am iubit.Flac\ra focului desfrân\rii[i poftele noi am `nvins.Am urmat totdeauna via]a `ntru totul curat\cu scop s\ câ[tig\m cununa cea nestric\cioas\.15~ns\, dup\ virtu]i [i harul fecioriei [i dup\ biruirea focului desfrâului [i a pl\cerilor flac\r\, dup\ eforturi f\r\ de m\sur\, când via]a `ngerilor s\ dobândim ne-am luptat[i a celor netrupe[ti vie]uire ne-am gr\bit s\ avem,se pare c\ acestea [i altele asemenea de mari f\r\ valoares-au g\sit.C\tre multa virtute am ar\tat silin]\,dar `ntru totul de[art\ s-a dovedit n\dejdea.De ce, dar, nep\sare ar\]i, Tu care oferituturor celor ce vrei, cununa cea nestric\cioas\?16Arat\ bun\voin]\, Mântuitorule, [i c\tre noi, Dreptule Judec\tor, unice!Deschide u[a Ta, Izb\vitorule, pentru ale Tale fecioare


[i nu `ntoarce, Hristoase, fa]a Ta de la noi,

cei ce Te chem\m pe Tine15!Ca s\ nu ne lipsim de ve[nicul T\u har,

s\ nu ne facem de ru[ine `n fa]a `ngerilor16.A[adar, pe noi nu ne l\sa s\ st\m pentru totdeauna afar\ din c\mara Ta, Hristoase!C\ci [i noi fecioria am practicat precum acesteac\rora le-ai cedatcununa cea nestric\cioas\”.17Precum cei mici vor vorbi c\tre Judec\torul tuturor, c\tre acestea Hristos v-a r\spunde:„Acum se face Judecat\, adev\rat\ [i dreapt\.A trecut al iert\rii timp, `n]elegere acum nu exist\.U[\ de milostivire nu se mai afl\ pentru oameni,

c\ci, dup\ cum [ti]i, loc de poc\in]\ celor de aici nu se ofer\17.Iert\tor nu mai este Cel ce mai `nainte cu voi a suferit,ci drept Judec\tor, cel Milostiv.Nemilostive voi v-a]i ar\tat `n lume,cum deci dori]icununa cea nestric\cioas\?18[A[adar], descop\r pe voi ̀ n fa]a arhanghelilor [i a sfin]ilor to]i,Pe câte dintre acestea lâng\ Mine acum se afl\ [i de faptele lor bune m-am `nvrednicit.

15 Ps 26:9.16 Dn 3:9.17 Prov 12:10.


Trist m-au aflat [i tare `nfometat [i din tot sufletul au `ngrijits\ M\ hr\neasc\.

{i alt\dat\ `nsetat [fiind] cu drag\ inim\ M-au ad\pat18.Str\in aflându-M\ pe drum, M-au luat `n cas\ ca pe un cunoscut.~n `nchisoare ]inut [fiind] M-au `ngrijit[i bolnav [fiind] M-au vizitat.Au p\strat cu stricte]e orice porunc\ a Mea.Pentru aceasta au g\sitcununa cea nestric\cioas\.19Acestea `ns\ voi `n lume n-a]i f\cut, chiar dac\ postul l-a]i p\zit[i fecioria o ave]i [i `n cuvinte virtute.Pe nedrept `ns\ v-a]i obosit f\r\ fapte de milostenie [i `ntru totul f\r\ scop.Pe str\ini `n ale lor nevoi cu vederea a]i trecut, pe cei bolnavi asemenea.Nicicând celor fl\mânzi mân\ de ajutor nu a]i `ntins.Pref\c\toria voastr\ r\mâne singur\ [doar].V\ l\uda]i `ntotdeauna `n nemilostivirenicicând n-a]i ajutat s\racii ce loveau `n u[a voastr\.Cum, deci, cere]icununa cea nestric\cioas\?20Nicicum n-a]i vrut s\ ar\ta]i milostenie,celor `nstr\ina]i [i goi

18 Mt 25:35-36.


[i pe str\ini nu a]i b\gat nicicând `n casa voastr\.{i celor nec\ji]i `n `nchisori [i-n leg\turi a]i `nchis urechile voastre.Pe bolnavi nu a]i v\zut. {i celor s\raci [i neputincio[i nici privire binevoitoare nu d\dea]i, lips\ de omenie avea]i `ntotdeauna

[i v\-nso]ea mânia-n locul milei19.

Cum deci voi, care cândva `n via]a voastr\ asemenea a]i f\cut20,cere]i acumcununa cea nestric\cioas\?21Cu privire mândr\ pe to]i privea]i, de s\raci nu a]i `ngrijit.Neiert\tori a]i stat fa]\ de to]i [i cu cruzimeaspru v-a]i purtat cu cei ce v-au gre[it, voi care `n fiecare zi gre[ea]i.Cruzi fa]\ de aproapele de parc\ a]i fi f\r\ de p\cat.De cele mari v-a]i `ngrijit, l\udându-v\ `n reu[ite,pe c\lc\torii postului ca pe pierdu]i [i pe cei c\s\tori]i a]i avut ca dezgust\tori, doar pe voi `n[iv\ drep]i v\ credea]imai `nainte de a lua cununa cea nestric\cioas\.22{i postul l-a]i `ngr\dit doar `n ab]inerea de la mânc\ruri.Iar pe de al\ parte, fa]\ de oameni cu ironie v-a]i purtat [i totdeauna cu injurii.

19 Prov 21:13.20 2 Co 9:7.


A]i avut voi puritate, dar nu atât de curat\. Cu murd\ria cuvintelor `n fiecare zi pe aceasta a]i `ntinat-o.La ce, dar, folose[te fecioria dac\ nu are toate gândurile curate?Mai de folos este, a[adar, cuiva s\ m\nânce [i s\ bea [i s\ se poarte bine decât s\ posteasc\[i s\ nu posteasc\ de toate cele ce aduc v\t\mare.Cum, dar, s\ cear\cununa cea nestric\cioas\?23Nu ofer\ deci niciodat\ folos postul, dac\ nu le are pe toate[i de la cele necuviincioase s\ scoat\-nv\]\turi [i de la faptele v\t\m\toare. Nici cump\tarea nu se `nt\re[te f\r\ a trupului cur\]ie.Exist\ `ntr-adev\r temelie a postului[i trebuie s\ zidim a sa cas\ pe loc tare. Cu totul str\lucitor `l face milostenia [pe post][i cucernicia, de asemenea, `l hr\ne[te.A[adar, acestea pe acesta ca un zid `nconjoar\[i se fac pricin\ pentrucununa cea nestric\cioas\.24Ce v-a folosit postul [i cur\]ia dimpreun\ cu `ngâmfarea?Blânde]e n-a]i avut. Cu mânia `ntotdeauna `mpreun\.~ns\ Eu, Care sunt blând, pe cei blânzi am iubit

[i iertare le-am dat21.

21 Mt 11:29.


Pe postitorii nemilostivi nu-i recunosc{i mai mult accept pe cei ce m\nânc\ [i au milostivire.{i ur\sc pe feciorelnicii ce arat\ neomenie.{i pe c\s\tori]ii iubitori de oameni `i cinstesc.

Cinstit\ este c\s\toria cuviincioas\22.Pentru aceasta [i arecununa cea nestric\cioas\.25N-am ascu]it eu sabia p\c\to[ilor, dar am avut privire blând\ `ntotdeaunac\tre oameni, al oamenilor F\c\tor.Binevoitor m-am ar\tat desfrânatei

ce a plâns [i iertare i-am dat23.Am miluit pe `ntristatul vame[ [i nu l-am respins,

c\ci c\in]\ adev\rat\ am v\zut `n el24.Cu simpatie m-am ar\tat c\tre to]i Eu Ziditorul.M-am milostivit de Petru care M-a negat,

dar ale sale lacrimi M-au `nduio[at25,c\ci a cerut cununa cea nestric\cioas\. 26{i acestora, care `mpreun\ cu Mine `n c\mar\ au intrat,`naintea mul]imii le voi spune:„Au p\zit cu vigilen]\ [i cu grij\ `n via]a cea p\mânteasc\

22 Evr 13:4.23 Lc 7:38 (gre[eal\ `n edi]ia SC). 24 Lc 18:10-14.25 Mt 26:75.


poruncile Mele26.S-au f\cut `ntotdeauna v\duvelor ajut\toare [i pe orfani i-au miluit.~mpreun\ au suferit cu cei `ntrista]i [i cu cei `n dureri[i niciodat\ n-au `nchis u[a s\racilor [i str\inilor.Mereu au potolit durerile bolnavilor, pe care voi i-a]i dispre]uit.Nu v\ cunosc! Resping pe cele lipsite de omenie[i voi da c\tre cele iubitoarecununa cea nestric\cioas\”.27{i a `ngerilor mul]ime se minuneaz\ ascultând pe Hristos ~mp\ratuls\ accepte pe cele cinci, ce `mpreun\ cu El au intrat.

Foarte mare este lauda [i curajul sfin]ilor lui Hristos27.~naintea atâtor mul]imi se câ[tig\ f\g\duin]a nestric\ciunii,

`naintea acestora [i celelalte accept\ hot\rârea cea ve[nic\28

[i vor plânge amar plânset f\r\ de folos, c\ci au s\ vad\ mul]imile sfin]ilorcuraj s\ aib\ de la milostivire[i to]i s\ poartecununa cea nestric\cioas\.28Iat\ dar v\dite sunt acestea care cheam\ `n ~mp\r\]ie pe oameni!

26 Ps 58:17.27 Evr 3:6.28 Ap 2:17 (gre[eal\ edi]ia SC).


Prin urmare, s\ ne gr\bim c\ s\ p\zim ale lui Hristos porunci!Se g\se[te de vânzare, dac\ vrem s\ lu\m, `n pie]e uleiul.{i vânz\torii sunt ace[tia care de milostivire au nevoie.Vând `n fiecare zi. Pentru ce, dar, nu lu\m aminte?Sigur cump\r\m acum [i cu doi b\nu]i

cât poate s\ ia cineva dând mul]ime de bani29,deoarece al tuturor Domn cerceteaz\ ale fiec\ruia m\suri [i vinde,[i astfel procur\cununa cea nestric\cioas\.29Nu este grea porunca lui Dumnezeu, c\ci nu porunce[te s\ dai ceea ce nu po]i, ci inten]ie [`]i] cere.Ai doar dou\ drahme [i nici un alt lucru dobândit?Acestea cu bun\voin]\ le accept\ milostivul St\pân{i te va prefera-naintea celui ce a dat mul]ime de bani.Nu ai nici un ban ca s\ oferi?

Atunci celui `nsetat d\-i un pahar cu ap\ r\coroas\!30

Aceasta cu mul]umire accept\ Hristos, [i negre[it `]i d\ cununa cea nestric\cioas\.30Luând pu]ine, Mântuitorul foarte multe va da `n schimb,c\ci `n locul celor vremelnice

desf\tarea bun\t\]ilor celor ve[nice ofer\31.

29 Mc 12:42-43, Lc 21:2-3. 30 Mt 10:42.31 2 Co 4:18.


D\ pu]in\ pâine [i vei primi pentru aceasta buna petrecere `n Paradis!Nu te va v\t\ma s\r\cia, nici lipsa, dac\ supor]i cu r\bdare.Nici judecat\ nu vei trece. Nu cere aici!Cel din urm\ cu adev\rat iertare prime[te

[i cei boga]i vor da r\spuns foarte mare32.F\-te recunosc\tor ca s\ g\se[ti ~mp\r\]ia[i ca s\ ieicununa cea nestric\cioas\!31Iart\-m\, iart\-m\, Mântuitorule,

pe mine cel mai mult p\c\tos33 decât to]i oamenii, c\ci câte spun [i sf\tuiesc poporul nu le fac!Pentru aceasta [i cad `naintea Ta. D\-mi adânc\ smerenie, Mântuitorule, [i mie, [i celor ce citesc,ca s\ p\zim `n via]\ toate ale Tale porunci[i s\ nu r\mânem plângând [i strigând afar\ din c\mar\!Miluie[te-ne cu milostivirea TaTu Care totdeauna vrei ca to]i s\ se mântuiasc\!Cheam\-ne, Mântuitorule, `n ~mp\r\]ie ca s\ lu\mcununa cea nestric\cioas\!

32 Prov 6:7.33 Ps 38:14.

201Al doilea condac la Cele Zece Fecioare

Al doilea condac la Cele Zece Fecioare1Glasul 1 având prooimionul idiomel\ [i purtând acrostihul acesta:toØ tapeinoØ JRwmanoØ [al smeritului Roman]

\clie nestins\ pe suflet Mirelui Hristos s\ `nf\]i-

[\m!2 ~mpreun\ cu El vom intra, c\ci c\mara denunt\ se `nchide. S\ nu r\mânem afar\ strigând:

„Deschide-ne nou\!”3?1Pentru ce te leneve[ti, s\rmanul meu suflet?Pentru ce te `ngrije[ti de cele ce nu trebuie[i te ocupi de orice [lucru] f\r\ de folospentru vremurile viitoare[i p\strezi prezentul[i `l ai ca ve[nic?Sfâr[itul se apropie

1 Edi]ii: J. Pitra, Sanctus Romanus, III, pp. 31-41 (traducere latin\:pp. 52-55); K. Krumbacher, Umarbeitungen bei Romanos, pp. 99-111;P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Canticagenuina, 48, pp. 409-420; N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi,vol. 4, pp. 81-102; José Grosdidier de Matons, Romanos Le Mélode.Hymnes, `n: SC, vol. 283, pp. 271-327. Referin]ele biblice sunt preluatedup\ edi]iile SC [i N. Tomadakis.

2 Cf. Mt 25:7-10.3 Mt 25:11, Lc 13:25.

F


[i pricin\ `]i este s\ vezi de[ert\ciunea.~nal]\, dar, c\tre Iisus capul

precum gârbovita din Evanghelie4!Te-ai eliberat din leg\turile tale.S\ nu te pleci,

c\ci somnul sufletului nu aduce folos5!Vino, dar, `n cele bune ale tale, ridic\-te din somn!Mirele vine!S\ nu r\mânem afar\ strigând: „Deschide-ne nou\!”2Aceasta cândva [i fecioarele f\r\ de minteau p\]it, atunci când nu au `n]elesa Mirelui venire nea[teptat\.Pentru aceasta, o, suflete, cât este zi, s\ ie[im la lucrarea noastr\, c\ci vine noaptea, de care a spus Hristos

`n care nimeni s\ lucreze nu va putea6!{i r\mânem s\raci [i lipsi]i de cele necesare,c\ci nu ne-am ostenit.Fiindc\ pe cei s\raci `n viitornu `i comp\timesc boga]ii,

4 Lc 13:11-13.5 Cf. Ps 68:24.6 In 9:4.


pentru c\ nu s-au milostivit de cele f\r\ de mintefecioarele-n]elepte.Acolo f\r\ mil\

va fi judecata pentru cel nemilostiv7.S\ alerg\m, dar, `naintela a Celui Milostiv poart\strigând: „Deschide-ne nou\!”.3Ai c\zut, suflete al meu, `n somn zadarnic.

Pân\ când adânc vei dormi8?Treze[te-te chiar acum la câte vedem:`nfrico[\toare amenin]\ri[i cutremure necontenite

ce pâmântul din temelii au zdruncinat9.{i loviturile cele necontenite au `ntors `napoi

`nc\ [i marea aceasta10.~nfrico[eaz\-te, a[adar, ca Iona[i treze[te-te!~n `ntreaga lume

r\sun\ trâmbi]ele11,care prevestesc pe Hristos celor care L-au a[teptat cu r\bdare,

c\ci va veni12.{i cel care vine va `nsemna

7 Iac 2:13.8 Cf. Iona 1:6.9 Cf. Mt 24:6-7.10 Cf. Ps 113:3.11 Cf. 1 Mac 4:40, Mt 24:31.12 Cf. Mt 24:10.


la sfânta intrare cu semnepe cei ce strig\: „Deschide-ne nou\!”.4Pe acestea, suflete, [i acum le avem `naintea noastr\13.Au ajuns, nu le mai a[tept\m.Sunt, a[adar, aproape de noi, `n fa]a noastr\ gata.Nimic nu lipse[tedin câte a spus Hristos[i, precum mai `nainte a spus, toate se vor face.{i foamete [i boli[i cutremure ne`ncetate

[i popor `mpotriva altui popor se r\scoal\14.Cele din\untru sunt `nfrico[\toare [i cele de afar\

`n ceart\15.Salvare nu este nic\ieri,pretutindeni, dar, primejdia.Nic\ieri ad\post, fuga a cuprins pe to]i.Poarta s-a `nchis,milostenia s-a pecetluit,c\ci nu am vrut `n ~mp\r\]ie s\ fimstrigând: „Deschide-ne nou\!”5Ascult\ acestea [i plângi, suflete!Suspin\ acum dintru a ta pornireMai `nainte ca faptele s\ te ajung\ [i s\ plângi f\r\ de voie,

13 Cf. Mt 24:33.14 Mt 24:7, Lc 21:10-11.15 Cf. 2 Co 7:5.


când `ntreg p\mântulva fi mâncat de foc

[i cerul ca o hârtie se va `nf\[ura16

când se va desp\r]i marea[i al s\u fundse va ar\ta precum niciodat\ nu a fost.Nu vor lumina cere[tile corpuri, c\ci stelele

asemenea frunzelor au s\ cad\17.Foarte mare triste]e va fi,

Când vor veni acestea18.

Se vor cutremura puterile de sus19

de fric\ strigând:„Unde se va afla cadavrul,vulturii se vor aduna[i afar\ vor l\sa pe vulturi

s\ strige: «Deschide-ne nou\!»”20.6Cât\ durere aduce strig\tullene[ilor [i tuturor p\c\to[ilor,

eu cel dintâi dintre ei [fiind]21.Din r\d\cin\ ne va smulge

precum cândva pe smochinul cel neroditor22

[i hran\ ne vom face iadului

16 Is 34:4, Ap 6:14.17 Is 34:4, Cf. Mt 24:29.18 Cf. Mt 24:21.19 Mt 24:29.20 Mt 24:28, Lc 17:37.21 1 Tim 1:15.22 Cf. Lc 13:6-9.


ca [i cum am fi de secure t\ia]i23,dup\ cum Iisus Mântuitorul sufletelor a spus.Suflete al meu, s\ ne `nnoim [i binele s\ practic\m, precum s\mân]a cea bun\ `n p\mântul cel bun,[i când va veni s\ adune

`n hambare roadele Sale cele bune24, afar\ s\ nu r\mânem strigând: „Deschide-ne nou\!”.7A sosit, seceri[ul a sosit! Secera pentru secerat

preg\tit\ este [i ascu]it\ foarte25.A cutremurelor nenorocire,ca [i c\ldura de nesuportat,peste `ntreg p\mântul s-a `ntins.Secer\torii gr\bi]iuneltele lor ]in[i a[teapt\ s\ vad\ ce BunulSt\pân al p\mântului vrea.Ce facem, suflete al meu,c\ci de buruieni suntem umplu]i[i ne vor desp\r]i pe noi de grâumai `nainte de a-l lega

[i ne vor arunca `n foc26.

23 Cf. Mt 3:10, 7:19.24 Cf. Mt 6:26, 13:30.25 Cf. Mc 4:29, Ap 14:15.26 Mt 13:30.


Haide, dar, s\ ne gr\bimcu lacrimi [i tânguiristrigând: „Deschide-ne nou\!”8Prive[te, greu timp este prezentul27!Ce a[tept\m, suflete al meu?Cu adev\rat este ziua judec\]ii.Din cauza noastr\ mânie atârn\peste capetele noastre, c\ci noi am provocat-o.{i focul cel viitor datorit\ nou\ ne va arde.Cu adev\rat nu exist\ lemne[i nici arbu[ti nu se v\d,ci mânia pentru r\zbunareaprinde cuptorul.R\utatea fiec\ruiaca Rugul se va face,

care arde f\r\ s\ se mistuie28,c\ci `ntotdeauna se aprinde[i niciodat\ nu se stinge, decât dac\ se scurg lacrimileacestora care de aici cu c\in]\strig\: „Deschide-ne nou\!”.9Noapte mai `nainte de noapte [i `ntuneric mai `nainte de `ntuneric

27 Cf. Dt 32:35.28 Cf. I[ 3:2.


a cuprins pe to]i deodat\[i acum suntem precum mai `nainte egiptenii

`n negura pl\gilor29

[i `n furtuna cutremurelor[i `n `ntunericul r\zboiului.{i furia nu se opre[te la acestea, c\ci pe to]i `i a[teapt\ Marea Ro[ie, iadul cel ve[nic.Mult se `nfurie `ns\Salvatorul nostru Iisus, c\ci, chiar dac\ a f\cut minuni, nu L-am crezut.Pentru aceasta cu pl\gia r\spuns nedrept\]ilor celor necredincio[i, s\ ne `ncredin]\m chiar [i a[a[i s\ strig\m: „Deschide-ne nou\!”.10Câ]i deci ne-am eliberat de Faraonul cel imaginar, de diavol,[i de amara sa sclavie, s\ `l t\g\duim pân\ `n sfâr[it!Suntem acum Israelul lui Dumnezeu, s\ nu ne `ntoarcem a[adar `n Egipt!Nu `n]eleg [prin aceste cuvinte] ]ara [Egiptului], `n care Hristos a ajuns, ci aceea []ar\] care `n Moise n-a crezut.Prin Egipt `n]elegem, a[adar, inima tare [i neascult\toare, inima ce se `nfrico[eaz\ de `ndat\ ce vin suferin]ele

29 Cf. I[ 10:22.


[i cum se `ndep\rteaz\, se face iar\[i aspr\.~ntocmai aceast\ inim\ avem

[i din faptele noastre se vede30, c\ci doar `n nevoia noastr\strig\m: „Deschide-ne nou\!”.11Lovitur\ mare asupra capului nostru, dar sufletul nostru r\mâne nep\s\tor.Sufer\ trupul, dar mintea indiferent\ r\mâne.To]i primim lovituri de bici, dar nu roag\ niciunul dintre noicu c\ldur\ pe Cel ce ne biciuie[te.C\ bici Hristosa folositcutremurul `mpotriva noastr\, c\ci a vrut Domnulacela[i [lucru] s\ fac\

precum cu biciul atunci `n templu31.{i noi ca [i copii la mintene-am purtat

`ngrijindu-ne de mâncare, b\utur\ [i joc32.Ne a[ez\m `n pia]\[i unul c\tre altul spunem:„Chiar dac\ Judecata vine, noi pân\ atunci s\ petrecem[i `ndat\ ce vine strig\m: « Deschide-ne nou\!»”.

30 Cf. Mt 7:16.31 Cf. In 2:15.32 Cf. 1 Co 10:7.

210 IMNE CU DIFERITE TEME12Izgone[te, suflete, aceste cuvinte de pierzanie!Calc\ judecata celor ce nu cred, c\ci Judecata vine

precum este scris33!

Tat\l nu va judeca34

s\ nu cread\ cinevac\ simte mil\ pentru copiii S\i.Fiul va judeca[i va ar\ta toate chinurilece pentru noi a suferit, spunând: „Vede]i ce am suferit, ca [i cum a[ fi datorat!Vede]i dac\ altul a avut dragoste, precum aceasta pe care v-am ar\tat-o Eu!

C\ci sufletul mi-am dat pentru prieteni35.Chiar [i când muream

de ucenicii Mei am `ngrijit36

[i cheile lui Petru37

am `ncredin]at spunând:„}ine-le tu [i descuiecelor ce strig\: « Deschide-ne nou\!»”.13O, ce c\p\stru [i c\lu[

gândirii mele a[az\ acest cuget38.

33 Cf. Iac 4:8, 1 Pt 4:7.34 In 5:22.35 In 15:13.36 Cf. Lc 22:29.37 Cf. Mt 16:19.38 Cf. Ps 31:9.


Nu am c\tre acesta nimic ca s\ r\spund.De voi spune c\tre Hristos:„Ai vrut [i Te-ai r\stignit,nu Te-a silit nimeni”,`mi va r\spunde:„Desigur c\ am vrut-o, dar pentru tine am f\cut-o, omule!Tu datorai, Eu nu `]i datoram”.Suflete al meu, cuvânt de ap\rare preg\te[teca s\-l `nf\]i[\m atunci lui Dumnezeu [i s\ ne `ndrept\]im!Dar nu g\simdecât dac\ purt\m de grij\ s\ ne mântuim[i lui Hristos s\ strig\m:

„Tu, Care vrei ca to]i s\ se mântuiasc\39, Deschide-ne [i nou\!”.14~nva]\, suflete al meu, `n]elesul cuvintelor Judec\torului, ce a gândit, ce-a spus c\tre ucenici,când a dat ultimele porunci!„S\ nu lipseasc\”, a spus, „din sufletele voastrea[teptarea venirii Mele, c\ci `mpreun\ cu voi suntpân\ la al lumii sfâr[it[i voi veni iar\[i din ceruri

cu putere”40.

39 1 Tim 2:4.40 Cf. Mt 2:30.


Pentru ce, dar, ne obosim?{i pentru ce, de vreme ce ne-am obosit,Nimic nu am câ[tigat?{i m\car de ar fi fost a[a, p\cate s\ nu fi avut.~ntr-adev\r f\r\ de piedic\Cu mintea noastr\ s\ strig\m:„Deschide-ne nou\!”.15Deschide, Doamne, deschide-mi miea milostivirii Tale poart\mai `nainte ca ochii mei s\-i `nchid!C\ci trebuie s\ plec[i s\ vin lâng\ Tine[i pentru toate trebuie s\ dau socoteal\;pentru cuvintele ce le gr\iesc, pentru faptele ce le `mplinesc[i pentru cele ce `n inim\ le gândesc41, c\ci [i [oapta de nemul]umireurechile Tale aud.„Ale Tale sunt cele dinl\untrul meu”, ~]i spune `n psalmii s\i David,

[i toate sunt scrise `n cartea Ta42.{i `n aceasta cite[ti toater\nile r\ut\]ilor mele.Pe Crucea Ta Te rog s\ le a[ezi,

c\ci `n Aceasta m\ sprijin43

41 ~n] 1:10.42 Ps 13:16.43 Cf. Gal 6:14.


[i ~]i strig cu putere: „Deschide-ne nou\!”.16Da, fra]ii mei, pe acestea [i nois\ le spunem to]i c\tre Creatorul,

cât suflare este `n via]a noastr\44,mai `nainte ca asupra noastr\ s\ izbucneasc\furia pe nea[teptate

asemenea cu durerea celei gata s\ nasc\45.Nu au fost peste noip\c\to[ii cei din Tir, nici mai r\i mincino[ii profe]i de pe Carmel.~n acela[i fel ne vom pierde [i noi, dac\ nu ne poc\im.Câte ptolemeilor li s-au `ntâmplatajung s\ cercet\mcruzimea [i neascultarea noastr\.S\ ne poc\im, v\zând câte s-au `ntâmplat,ca s\ ne eliber\m de cele viitoare, când vom strigamâhni]i: „Deschide-ne nou\!”.17Atât s-a `mpietrit a noastr\ minte, c\ci chiar de am auzitale altora `ntâmpl\ri, nimic n-am `ndreptat.Nu este `n]elept,

44 ~n] 2:2, Sir 33:21.45 1 Tes 5:3.


nimeni pe Dumnezeu nu-L caut\46, ne-am dep\rtat [i am putrezit.Ninivitenii cândvala o strigare

a profetului s-au poc\it47, noi nici glas, nici amenin]are nu primim.Iezechia cu plânsula pus pe fug\ pe asirieni,

c\ci a ridicat asupra lor dreptatea cea dumnezeiasc\48.Prive[te! Asirienii[i mai `naintea lor ismaeli]iine-au capturat[i nu am plânsnici nu strig\m cu putere: „Deschide-ne nou\!”.18Prea`nalte Doamne, al tuturor Judec\tor, nimic de la noi nu a[tepta!Nu ai nevoie Tu de ale noastre bunuri, c\ci fiecare r\mâne`n vicleniicu gândul [i dorin]a.Pentru aceasta, Mântuitorule, zilele noastredup\ voin]a Ta condu-le!A noastr\ `ntoarcere s\ nu a[tep]i,c\ci nu are s\ vin\.{i dac\ va veni pentru pu]in,

46 Ps 52:3-4, Rm 3:11-12.47 Iona 3.48 Cf. 4 Rg 19, Is 37.


mai apoi iar se pierde,precum s\mân]a ce a c\zut `ntre pietre, precum iarba ce a `ncol]it `ntre c\r\mizi

[i s-a uscat pân\ a se face mare49.~ntinde `ns\ blând asupra noastr\

a Ta bun\tate50, precum [i peste to]i cei ce cu putere strig\: „Deschide-ne nou\!”.

49 Cf. Mt 13:5-6, Lc 8:6.50 Ps 128:6, Cf. Ps 101:12.


La orice cutremur [i incendiuGlasul 4 având prooimionul: ast\zi c\tre Epifanie, c\tre Galileea neamurilor, [i purtând acrostihul acesta: toØ tapeinoØ JRwmanoØ oJ yalmo"[imnul smeritului Roman]1

oamne, pe noi care `n suferin]\ ne g\sim nu netrece cu vederea când cu c\in]\ strig\m }ie, Mân-tuitorule: „D\-ne cu milostivirea Ta tuturor oa-

menilor via]a ve[nic\!”.1C\mara de vindecare2 a sufletelor deschide cu milostivire pentru p\c\to[i, [Cel ce e[ti] singur al trupurilor [i al sufletelor Vindec\tor, ca bolnavii s\ cear\ [i s\ primeasc\ de la aceasta vindecare;c\ci alearg\ Mântuitorul ale tuturor r\ni s\ vindece [i cu fiecare fierbinte rug\ciune pe toate le iart\ dup\ folos;

1 Edi]ii: E. Mioni, Romano il Melode, 2, pp. 86-105; P. Maas/C.A.Trypanis, Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Cantica genuina, 54,pp. 462-471; N. Tomadakis, JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 1,pp. 87-116; José Grosdidier de Matons, Romanos Le Mélode. Hymnes,`n: SC, vol. 283, pp. 470-499. Referin]ele biblice sunt preluate dup\edi]ia SC.

2 ~n text, cuvântul iatreivon poate fi tradus, `ntr-o form\ mo-dern\ „de cabinet medical”. Am ales s\ `nlocuim termenul acestacu „c\mar\ de vindecare” deoarece con]ine un mai mare iz teologic[i patristic, dar [i pentru c\ se `ncadreaz\ `n genul limbajului poetical condacelor.

D

217La orice cutremur [i incendiu

iar câteodat\ `ntârzie s\ dea,spre a trezi a lene[ilor trând\vie,[i face ca ~n]elept a p\c\to[ilor vindecare,ca s\ ofere via]a ve[nic\.2Al vie]ii D\t\tor, mântuirea tuturor `ntinde, `ntotdeauna nesecat izvor, f\r\ de margini, d\ruie[te dar tuturor, ca Bun St\pân, marile daruri[i vrea s\ i le cear\, pe robi ca s\ obi[nuiasc\s\ aduc\ rug\ciune Acestuia ca Atotputernic.{i câteodat\ se mânie c\ lenevim, mereu pref\cut, de vreme ce mânie nu are.Din bun\tate fapta aceasta o faceca s\ d\ruiasc\via]a ve[nic\.3Dovad\ adev\rat\ a milei Sale [i cum c\ astfel a trebuit s\ fac\[i c\ doar `n afar\ se mânie Cel Bun, pe israelitenii ce au p\c\tuit cândva[i chemând c\tre `ntoarcerespre Moise spune Cel Drept: „Las\-m\, prietene, s\ M\ mânii [i s\ zdrobesc pe cei neascult\tori!”3.Cu adev\rat iubirea de oameni L-a purtat [i lui Moise s-a adresat sub forma aceasta.„Las\”, spune, „s\ zdrobesc pe cei nesupu[ica s\ le dauvia]a ve[nic\!”

3 I[ 32:10.

218 IMNE CU DIFERITE TEME4~n felul acesta `ntreaga stare a lui Moise F\c\torul o d\,ar\tând c\ plin\ este mânia Sa de iubire de oameni.Las\ Creatorul lui Moise `n mâini a furiei conducere, ca s\ priceap\ când pe Acesta va auzi s\ spun\ „las\-m\”, c\ poate cu adev\rat s\ ~l opreasc\, chiar dac\ s-a mâniat[i c\tre Acesta s\ cad\ [i s\ strige cu putere:„Ner\zbun\torule Doamne [i Mult Milostive, nu Te las, dac\ nu-mi f\g\duie[ti cu siguran]\c\ [i acestora vei davia]a ve[nic\”.5Mai potrivit ni se arat\ al cananeencei exemplu, c\ci spre a vindeca a constrâns-o Creatorul pe fiica aceasta.~i spune: „S\ iau, vrei, pâinea de la copii [i câinilor s\ o arunc, nu cred c\ este drept”4.~n cele din\untru St\pânul iubitor de oameni [i `n cele dinafar\ mânios.C\ci nu se ostene[te s\ arate c\ s-a f\cut mare oc\râtor, `ncercând ca ~n]elept pe cea oc\rât\,care cu bun\tate L-a `ng\duit, s\ `ncununeze.Fiindc\ aceast\ femeie nu doar c\ nu a cedat la ocar\, dar a [i cerutvia]a ve[nic\. 6Cu adev\rat orice dare bun\ [i orice dar des\vâr[it de sus coboar\,de la al luminilor P\rinte, precum [i Apostolul `nva]\5.

4 Mt 15:26.5 Iac 1:17.


Dar for]at nu vine, ci cu cerere ne ajunge [i `n mod voit.C\ci for]area [i orice fel de zor lui Dumnezeu nu-i place.C\ci deloc nu vrea cu astfel de lucruri s\ se for]eze a oame-nilor voin]\.Ca Bun, doar a oamenilor grab\ [siluire] a[teapt\.Adic\ `i face cu adev\rat bucurie s\ se biruie

[i siluitorii s\-I r\peasc\ ~mp\r\]ia6

[i tuturor s\ oferevia]a ve[nic\. 7~n acestea se g\se[te [i dumnezeiasca voin]\. {i noi le neglij\m [i cu inten]ie ocolim harul Mântuitorului, dorind pe cele rele.C\ci la noi care fapt\ se va g\si [i ce motiv vrednic`naintea Acestuia Care a ales ca pe toate s\ le sufere, pentru al oamenilor bine?{i care `n ceasul nevoii oare pe noi ne va salva [i ne va mântui?{i oare zilnic ~nsu[i Hristos pov\]uitor nu ne cheam\ [i [noi aceasta] `n vedere nu o avem?C\ci `ntocmai ca Tat\ `ndreptare impune, ca s\ deavia]a ve[nic\.8Vezi câte binefaceri s-au f\cut neamului oamenilor de c\tre Iubitorul de oameni[i cu ce L-au pl\tit pentru toate pe Dumnezeu.Primul pom pe care `ndat\ l-a s\dit, binele omenirii,

6 Cf. Mt 11:12, Lc 16:16.


cum s-a f\cut neroditor [i vrednic de a se smulge din r\d\cin\.{i pe prietenul S\u, pe care l-a avut la aceea[i mas\, tr\d\torl-a descoperit.Acela dar [Satana] din al crea]iei `nceputa hot\rât s\ ia st\pânirea[i acesta [Iuda], pe care administrator l-a f\cut, pe Hristos a vândut.Pentru aceasta nici nu a câ[tigatvia]a ve[nic\.9Neamul oamenilor, care din a celui `ntâi a z\mislit r\d\cin\, `ncepe s\ se poarte `mpotriva voin]ei lui Dumnezeu.Dar pe s\raci cre[te Milostivul cu ad\p\rile iubirii de oameni,alt\dat\ `ns\ cu sfaturi, iar alt\dat\ cu amenin]\ri [i suferin]\[i pe deasupra s-a folosit [i de profe]i d\t\tori de lege.{i pentru a virtu]ii cultivarePom Bun a s\dit iar\[i pentru binele neamului[i din pântece fecioresc s-a ar\tat[i tuturor ofer\ via]a ve[nic\.10Câte lucruri mari a f\cut Hristos din dragoste pentru om [i ca to]i s\ se mântuiasc\, tuturor le este clar, adev\ra]ilor S\i credincio[i.Cum pe vame[i a `nv\]at Milostivul s\ se fac\ ucenici ai S\i, [i cum pe desfrânate a adus la poc\in]\.{i pescuie[te `n fântân\ pe femeia din Samaria.Minunat rabd\ [i pe nerecunosc\tori[i i-a hr\nit `n pustiu


[i vin din ap\ le-a dat[i tuturor ofer\via]a ve[nic\.11Dup\ ce datoria a pl\tit, cea pentru p\catele tuturor oamenilor, pe to]i a `nv\]at poruncile Sale s\ p\streze.Dar fiindc\ noi, precum se [tie, nu le p\zim [i voit le c\lc\m, a mâniei Sale fric\ pe to]i de multe ori a zdruncinat,c\ci adev\rata Sa mânie clocote[te peste m\sur\ spre a nepedepsi.Dar `ntocmai cum medicul ofer\ bolii`ntotdeauna medicamentul cel mai dur,asemenea face [i Hristos, chinuie [i vindec\ [i tuturor d\ via]a ve[nic\.12S\ vedem mult mai limpede cum pe to]i vindec\ [i cum `ntoate bolileofer\ medicamentul potrivit al sufletelor Vindec\tor.{tie bine pentru fiecare suferin]\ care `nv\]\tur\este potrivit\ [i folositoare[i chiar perfect cunoa[te ce opera]ie se potrive[te fiec\rei r\ni.{i dac\ nu se câ[tig\ cu dulci cuvinte cel bolnav,atunci folose[te alt mod[i cu interven]ii nu mult prea dureaplic\, ca ~n]elept, arta vindec\rii,ca s\ avem astfel via]a ve[nic\.

222 IMNE CU DIFERITE TEME13Dar de constat\ c\ cu puterea cuvintelor nu poate vindecape nesupu[i, atunci trece la fapte spre vindecarea noastr\.Face dar cutremur `n zidire [i suspin aduce pe p\mântpentru p\catele noastre.{i de[i suspin\m cât cutremurul ]ine, ne re`ntoarcem mai apoi la obiceiurile noastre rele[i toat\ frica o d\m uit\rii.Pentru aceasta de multe ori a poruncit norilors\ nu arunce nici strop de ploaie, ca s\ trezeasc\ a sufletului mole[eal\, astfel `ncât s\ cerem via]a ve[nic\.14Când lovitur\, o dat\ [i de dou\ ori, trimite Ziditorul [ivede c\oamenii nu se fac mai buni [i mai mult se `nr\ut\]esc, atunci aduce r\ul chiar [i la Sfânta Mas\[i las\ s\ ard\ Sfintele Bisericii, precum [i `n vechime a l\sat dumnezeiescul chivot celor dealt neam;[i s-a rev\rsat plânsetul poporului`n pie]ele toate [i `n biserici.C\ci pe toate focul le-ar fi ars, dac\ nu ar fi ajutat Dumnezeu,Care d\ tuturor via]a ve[nic\.15To]i bine cunosc, desigur, pe cele de atunci, a c\ror amintire cu dreptate


captiveaz\ mintea [i gândul nostru[i `ngreuneaz\ `nc\ [i limba spre a le povesti.Focul dar s-a hr\nit cu cl\dirile de lemn, alergând s\ se r\spândeasc\[i complet s\ distrug\, c\ci vânturile amenin]\toare `l `mpingeau.~ns\ noi, chiar dac\ am suferit cu aceast\ nenorocire, schimb\m `n r\utate mânia, c\ci nu ne-am `nv\]at [i nu am putut nici chiar `n acest mod s\ ne c\im[i s\ câ[tig\mvia]a ve[nic\.16Focul asemenea norului cu toat\ puterea `n v\zduh arunca trosnituri [i fulgera[i mistuia pe toate, vuiet [i fric\ pricinuind, vânturi mari [i potrivnice s\ `l opreasc\ nu au putut, nici nu s-a stins cu ap\.Dar chiar [i apele m\rii erau zbuciumate, [i mâinile omene[ti nefolositoare spre orice ajutor.S-a `mpotrivit acelora focul [i i-a `nvins.{i aceast\ mare de asemenea se purta du[m\nos, c\ci `mpiedica pe cei ce voiau s\ fug\, pentru aceasta [i chemauvia]a cea ve[nic\.17Dar, cu pu]ine cuvinte s\ spun, toate `n cetate7 [i cu bisericile `mpreun\

7 ~n cetatea Constantinopolului, marea capital\ a Imperiului Bizantin.


[i cu Palatul erau f\r\ de speran]\din partea omeneasc\. Dar pe toate Dumnezeu le-a `ngrijit, precum obi[nuie[te.{i pe cei ce a[teapt\ cu r\bdare mila [i pe cei ce o cer`i `ndrepteaz\ Domnul [i le ofer\ compasiunea.Celor r\i `ns\, care nu vorcu amenin]area s\ se cumin]easc\, le face cunoscut\ mânia cu m\cel, astfel `ncât s\ cunoasc\ via]a ve[nic\.18Toate aceste dezastre `n cetate au st\pânit,precum [i mare plânset.Câ]i se temeau de Dumnezeu mâinile au `ntins c\tre Acesta[i cu ardoare ~i cereau s\-i miluiasc\ [i relele s\ `nceteze.{i cu ei, desigur, [i `mp\ratul se ruga, `n palat ridicând privirea, [i `mp\r\teasa `mpreun\ cu el.„Ajut\-m\”, spunea, „Mântuitorule, precum cu David ai f\cut, pe Goliat s\ `nving! ~n Tine n\d\jduiesc.Ca Milostiv, mântuie[te poporul T\u cel credincios, c\ruia [i d\-i via]a ve[nic\!”.19{i când a ascultat Dumnezeu glasul poporului [i al conduc\torilor, [i `n cetate milele [Sale] cele iubitoare de oameni a dat, s-a f\cut cu adev\rat plângere amar\ pentru cei `njunghia]i de s\bii.Femeile plângeau v\duvia, copiii lipsirea de p\rin]i,


p\rin]ii a copiilor pierdere, rudele pierderea celor `nrudi]i.Al]ii pierdutele averi jeleau.{i ob[tesc doliu era `n tot Ora[ul.La p\mânt se g\sea al Bisericii tron,cel care d\ via]a ve[nic\.20Fiii botezului alt\dat\ cu imnuri l\udau `n]elepciunea [ipacea, puterile sl\vite

ale cet\]ii celei de sus8. Acum v\d `ns\ bisericile sfinte z\când la p\mânt.Frumuse]ea lor str\lucitoare `n urâ]enie [o v\d] s\ se transforme.{i `n locul ce d\dea bucurie, a fricii amenin]are este acum.Fulgera alt\dat\ lumina din frumuse]e, [i acum departe alung\ focul pe privitori, care d\ via]a ve[nic\.21Cu adev\rat to]i credincio[ii `n Dumnezeu n\d\jduiesc `ntotdeauna, cum pe cele mai vrednice s\ le primeasc\; pe aceste fapte ale lui Dumnezeu.De prive[te cineva spre Ierusalim [i spre m\re]ul templu, pe care Solomon, `n]eleptul acela, dup\ cum este cunoscut, cu `ntârziere l-a zidit [i l-a `mpodobit cu bog\]ii de nedescris,

8 ~mp\r\]ia lui Dumnezeu.


cum s-a distrus [i `n picioare s-a c\lcat[i acum astfel r\mâne [i nu se mai ridic\. A[adar, ar fi putut s\ vad\ harul acestei biserici, care ofer\via]a ve[nic\.22Poporul lui Israel a pierdut atunci Naosul9 s\u;[i acum avem noi `n locul aceluiaNaosul Sfintei ~nvieri [i Ierusalimul, pe care, dup\ cum se [tie, Constantin [i Elena cea credincioas\lumii le-au d\ruit,dup\ dou\ sute cincizeci de ani de la c\derea Naosului lui Solomon.~ns\ la noi la o zi dup\ catastrof\ a `nceput ridicarea Bisericii.{i splendid se `nfrumuse]eaz\ [i deplin se face.Pe de-o parte, `mp\ra]ii cheltuial\ fac cu mare mul]umire, [i pe de alta, St\pânul d\via]a ve[nic\.

9 De obicei substantivul naov" se traduce prin „templu” sau „bi-seric\”. ~n prezentul icos am optat pentru traducerea prin „naos”,atât pentru a p\stra o parte – atât cât este cu putin]\ – din muzicali-tatea textului original, cât [i pentru a se observa mai clar paralela pecare autorul o face `ntre Israel [i Noul Israel. Versurile de `nceput aleacestei strofe ne trimit cu gândul la un caracter ciclic al istoriei, carese datoreaz\ st\rii de p\cat a omului, stare ce face pe Creator s\ ia ati-tudine prin mustrarea celor din prezent dup\ asem\narea altor ac]iunipedagogice pe care le-a s\vâr[it `n istorie. ~ntr-un fel, prin prezentareaacestor paralele `ntre contemporani [i `nainta[i, Melodul atrage aten-]ia asupra st\rii nefire[ti a umanit\]ii; aceasta trebuie s\ se despart\de mrejele caracterului epanaliptic al istoriei, trecând genera]ie de ge-nera]ie prin acelea[i situa]ii, [i s\ realizeze un parcurs linear al isto-riei, un drum c\tre eshaton, un drum anabazic spre „via]a ve[nic\”.

227La orice cutremur [i incendiu23~ntr-adev\r, lucruri mari [i str\lucitoare [i demne de admirat, ce dep\[esc cu mult pe vechii `mp\ra]i, au f\cut acumace[tia ce conduc cu evlavie destinele romanilor.~n timp pu]in au ref\cut Ora[ul, astfel `ncât s\ uite cei ce au suferit toate greut\]ile.{i aceast\ Cas\ a lui Dumnezeucu astfel de art\ s-a f\cut, a cerului copie [i a dumnezeiescului Tron, care [i d\ via]a ve[nic\.24Câ]i, dar, pe Hristos iubim [i cu dorin]\ arz\toarene gr\bim s\ ~l sl\vim, de la Acela cerem, de la St\pânul [i F\c\torul cerului, a Bisericii Sale ridicare [i punere de temelie s\ `nt\reasc\[i s\ ne `nvrednicim terminat\ s\ o vedem[i har s\ izvorasc\ credincio[ilor

cu Dumnezeie[tile Liturghii [i ode [i imnuri10, astfel `ncât [i `mp\ra]ii [i cet\]enii s\ fie `ncânta]i[i tuturor s\ se deavia]a ve[nic\.25Mântuitorule Nemuritor, Fiule al P\rintelui Celui mai `na-

inte de veci, mântuie[te11 `ntreaga cetate, mântuie[te bisericile [i mântuie[te [i pe `mp\ra]i.

10 Cf. Ef 5:19.11 Având aici conota]ia de „a proteja”.


Izb\ve[te pe locuitorii ei de orice tulburare, de cutremur [i de foamete[i de molim\.~ntreaga `mp\r\]ie o p\ze[te, o Atot`n]elepte Doamne, [i mie netrebnicului a gre[elilor iertare d\ruie[te!Scoate-m\ din suferin]e, din cele ce m\ ]in `nchis[i dezn\dejdea mea o vindec\.Aceast\ via]\ f\r\ de opreli[ti d\-mi s\ trec[i `n cealalt\ s\ amvia]a ve[nic\.

229Despre sfintele nevoin]e monahale...

Despre sfintele nevoin]e monahale [i despre petrecerea `n m\n\stire1Glasul al 4-lea primul prooimion: Ca `ncep\tor al firii al doilea prooimion: idiomel\ al treilea prooimion: Ca `ncep\tor al firiial patrulea prooimion: idiomel\ purtând acrostihul acesta: toØ tapeinoØ JRwmanoØ oJ yalmoV" oâto"[imnul acesta (este) al smeritului Roman]

i umplut de bucurie [i slav\ a purt\torilor deDumnezeu mul]ime ce str\luce[te `n `n\l]ime,c\ci au fost vestitori ai vie]ii celei sfinte [i ai

necuviin]ei opritori2. Cu ale acestora rug\ciuni fierbin]i lades\vâr[ita pace pe cei ce Te laud\ [i Te m\resc p\ze[te-i,ca s\ ~]i cânte „Aliluia”.

1 Edi]ii: J. Pitra, Analecta Sacra, I, nr. VII, pp. 44-52; Amfilochij,Facsimilé, pp. 149-157; Alexandros Evmorphopoulos Lavriotis, jEkklh-siastikhv jAlhvqeia, 12/1892, pp. 262-264; E. Pantelakis, jAqhn, 30/1919,pp. 126-136; P. Trempelas, jAnqologiva ojrqodovxou jAnatolik−" JUm-nograniva", Atena, 1949, pp. 94-97; P. Maas/C.A. Trypanis, Sancti RomaniMelodi Cantica, vol. I: Cantica genuina, 55, pp. 472-482; N. Tomadakis,JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. 3, pp. 287-353; José Grosdidier deMatons, Romanos Le Mélode. Hymnes, `n: SC, vol. 283, pp. 373-453. Re-ferin]ele biblice sunt preluate dup\ edi]iile SC [i N. Tomadakis.

2 ~n textul original apare termenul nivmwtra care se poate traduceprin cenzori, dar [i prin botni]e, `n cazul `n care s-ar referi la animale.Consider\m c\ cel mai potrivit termen `n traducere ar fi cel de opri-tori, `n sensul de nepractican]i [i de lupt\tori `mpotriv\.

A


Prooimion 2Câ]i lumea am l\sat-o ast\zi [i c\tre paradisul cel inteligibil

am venit s\ locuim, cu duh de poc\in]\ s\ strig\m:„Mântuie[te, Cel ce e[ti Singurul Milostiv, pe cei ce la Tine au g\sit sc\pare.

C\ci, iat\, pe toate le-am p\r\sit3

[i iubindu-Te numai pe Tine, cânt\m Aliluia”.

Prooimion 3Cât de iubite sunt locurile Tale, Doamne al Puterilor;Pentru aceasta, Mântuitorule, to]i care le locuiesc Te sl\vesc`n veci[i cânt\ [i psalmodiaz\ `mpreun\ cu profetul David„Aliluia”.1Pe cele bune ale vie]ii le-am cercetat [i la cele ce s-au petrecut am cugetat[i m-am gândit la chinurile sale [i via]a oamenilor am comp\timit.{i doar pe voi v-am fericit,

pe cei ce partea cea bun\ a]i ales4, pe Hristos s\ râvni]i [i `mpreun\ cu El s\ fi]i[i s\ cânta]i cu bucurie `mpreun\ cu profetul David„Aliluia”.

3 Mt 19: 27.4 Cf. Lc 10:42.

231Despre sfintele nevoin]e monahale...2Pe niciunul nu am v\zut lipsit de griji,

c\ci lumea `ntotdeauna se schimb\5.{i cu adev\rat, pe cel pe care ieri l-am v\zut ridicându-se, acum `l v\d s\ cad\ din `n\l]imea sa.Pe bogat, [`l v\d] deodat\ s\rac; lipsit [i `nfometat pe cel `ndestulat.Dar voi de toate acestea sunte]i liberi, c\ci duhovnice[te v-a]i dat cânt\rii„Aliluia”.3Cu mândrie se poart\ bogatul fa]\ de s\rac [i toate câte are i le r\pe[te.Plugarul se nevoie[te [i [de munca acestuia]st\pânul p\mântului se bucur\.Altul se obose[te [i altul se desfat\.Cu sudoare adun\ s\racul,cu nevoie s\ care cele ce altul `mpr\[tie.A voastr\ nevoin]\ este p\zit\ `ns\ [i are a lui Hristos pecete„Aliluia”.4Pe cei f\r\ de familie6 speran]ele ì chinuie, pe cei c\s\tori]i grijile ì macin\, pe cei f\r\ de copii triste]ea ì ofile[te, pe cei ce au mul]i mâhnirea ì cuprinde.Unii plâng c\ s-au c\s\torit,

5 Cf. 1 Co 7:31.6 Referire `n text la cei nec\s\tori]i.


iar al]ii jelesc nena[terea de prunci.Dar voi de acestea mult râde]i, c\ci ferm\ r\mâne bucuria cânt\rii„Aliluia”.

5S\rate sunt ale m\rii ape, gustoase `n pântece mânc\rurile.~n primejdii navigheaz\ oamenii, c\ci pântecele i-a silit.Cor\biilor via]a `[i `ncredin]eaz\; dispre]uiesc pân\ [i furtuna.Al vostru calm `ns\ iarn\ nu arec\ci asemenea ancorei este pentru voi cântarea„Aliluia”.6Cei ce iubesc banii, nu socotesc pira]ii, nici furtunile m\rii, nici iarna.Nebunia `i cucere[te când v\d seme]ele valuri,dar nu abandoneaz\;c\ci a `mbog\]irii n\dejde `i farmec\ [i chiar de sunt `n pericol de a se `neca, nu-i prinde groaza.Dar al vostru vas nu naufragiaz\,c\ci port lini[tit a]i g\sit `n cântarea„Aliluia!”7Pe p\mânt a]i petrecut, Sfin]ilor, [i l-a]i l\sat, ca [i cum nu a]i fi fost.A]i l\sat grija cea p\mânteasc\[i drumul cel sfânt a]i apucat;


c\ci a]i cercetat, o, Sfin]ilor, glasul cel sfânt a]i ascultat, care spune: „Veni]i la Mine, câ]i sunte]i ai Mei, c\ci vreau [i M\ bucur când aud de la voi cântareaAliluia”.8Pe scurt spun: cele ale lumii `mpreun\ cu lumea trec.Fiindc\, `ndat\ ce to]i `n via]\ câ[tig\m, atunci cu adev\rat `n mormânt vom intra.Bine, dar, mult-`n]eleptul a spus:

„De[ert\ciunea de[ert\ciunilor sunt toate”7.C\ci, dac\ trebuie s\ murim, pentru ce s\ strângem?Este bine, dar, `n lini[te lui Hristos s\ cân]i„Aliluia”.9Acum, unii dintre voi `mi strig\, chiar dac\ nu cu gura,ci cu cele dinl\untru ale lor:„Chinuit\ este via]a, precum ai spus, dar `nc\ te ocupi cu aceasta.

~n ochii t\i bârna se afl\8 [i cum vezi s\ sco]i al fra]ilor gunoi?Dac\ ceea ce spui este bun, tu de ce nu o faci?”.Cu adev\rat sunt judecat, c\ci nu `ngrijesc de cântarea„Aliluia”.10~ns\ nu au putut to]i, c\rora cândva Domnul le-a poruncit;c\ci, c\tre unul vorbind, tuturor s-a adresat:

7 Eccl 1:2.8 Mt 7:3, Lc 6:41.


„vinde pe toate [cele] ale tale [i urmeaz\ Mie!”9.Unii au ascultat, dar, ca `n]elep]i [i cumin]i,iar al]ii deloc nu au dat aten]ie, asemenea [i eu.Cu adev\rat unul dintre ace[tia sunt [i f\r\ s\ `mi spune]i.Pentru aceasta cer de la voi cântarea„Aliluia”.11~ncet-`ncet v\ `ndemn spre laud\ [i mul]umire c\tre Domnul,ca s\ m\ pomenesc [i eu `mpreun\ cu voi,

când plata voastr\ ve]i lua10.Asculta]i, dar, cuvintele mele [i departe de ale mele fapte sta]i!11

Iubi]i cuvintele, iar nu faptele, c\ci altceva nu am s\ spun decât cântarea„Aliluia”.12De a vie]ii murd\rie bine a]i sc\pat [i la izvor curat v-a]i ad\postit.A celor f\r\ de trupuri via]\ a]i râvnit [i a trupului grij\ nu ave]i12.Nu iubi]i pe cele ce le-a]i p\r\sit,

pe cele ce le-a]i d\râmat nu le zidi]i iar\[i13,

9 Lc 18:22, Mt 19:21, Mc 10:21.10 Mt 5:12, 10:41, 1 Co 3:14. 11 Cf. Mt 23:3.12 Rm 13:14.13 Gal 2:18.


ca s\ nu ajunge]i a vr\jma[ului batjocur\,

ci treji r\mâne]i14 `n cântarea„Aliluia”.13L\sa]i acum [i pe aceia de ale c\ror fapte bine v-a]i dep\rtat[i amintirea lor!De vreme ce a]i luat via]\ pa[nic\ [i f\r\ de stric\ciune, asemenea `ngerilor s\ v\ `ntrece]i

care pe cel\lalt mai `nainte s\ cinsteasc\15; nu v\ ve]i certa spunând: „Acesta este al t\u” sau „acesta al meu”,c\ci monahul nimic nu are al s\u, deoarece pentru to]i cea mai important\ este cântarea„Aliluia”. 14~ntre voi deloc nu v\ certa]i; c\ci se spune: „Ce ai al t\u?”16.Cel ce poste[te s\ nu judece pe cel ce m\nânc\,

iar cel ce m\nânc\ s\ cinsteasc\ pe postitor17!Unul, dar, m\nânc\ din pricina bolii, iar cel\lalt din cump\tare poste[te.Unul peste m\sur\ se istove[te, cel\lalt psalmodiaz\ cu dragoste, una `ns\ este r\splata pentru acesta ce iube[te pe Hristos, „Aliluia”.

14 2 Tim 4:5, 1 Pt 1:13.15 Rm 12:10.16 1 Co 4:7.17 Rm 14:3.

236 IMNE CU DIFERITE TEME15Unul `ns\ va spune: „Laud\ am mai mare,

c\ci Scripturile cunosc”18.Ce a `nv\]at, dar, Petru pescarul,

cel ce a intrat mai `nainte de Moise?19

A egiptenilor toat\ `n]elepciunea a `nv\]at Profetul, dar când vorbe[te Petru, lini[te face Moise.s\ nu dispre]uiasc\ pe cel ne`nv\]at, cel ce a `nv\]at s\ cânte„Aliluia”.16Putere s\ lu\m sprijinindu-ne `n credin]\, câ]i lumea am p\r\sit!

Ne`ncetat pe Dumnezeu s\-L iubim20,

cei ce ne ur\sc pe noi nu dorm21.{i care este arma monahului? ~n pace egumenului s\ se supun\, s\ iubeasc\ pe Hristos [i cu dragoste s\ fie c\tre fra]i[i `ntru totul bucuros s\ fie `n timpul lui„Aliluia”.17Când se mândre[te unul `mpotriva altuia, atunci v\ `mpiedic\ Du[manul;c\ci lucrarea lui este ca s\ intre cu viclenie

18 1 Co 13:1-2.19 FA 7:22.20 ~narma]i cu cânt\ri `n priveghere.21 Evr 13:17.


[i mintea fra]ilor celor slabi s\ o umfle22.Pe unul las\ s\ cread\ c\ are voce frumoas\, pe altul cum c\ ar avea glasul puternic;[i dup\ ce-i orbe[te `i batjocore[te.Dar voi s\ v\ rec\p\ta]i puterile [i s\ st\rui]i `n cântarea„Aliluia”.18Cu viclenie de multe ori a intrat `n fratele ce se ostene[te[i `i spune: „De ce degeaba trude[ti?Iat\, altul trândav are `ntâietatea ta

[i pe tine te cred cu to]ii gunoi”23.{i acesta, ca unul f\r\ de minte, le crede [i nevoin]a las\, se `ndrept\]e[te [i de cântare `ngrije[te.Niciodat\ s\ nu cânte, dar, nimic altceva afar\ de cântarea„Aliluia”.19Cu credin]a `narma]i-v\ [i sta]i cu ale voastre capete plecate,cu trupul la p\mânt [i cu sufletul sus, pe Hristos v\zând, cu ner\bdare a[teptând [i `ncercând[i gr\bi]i din via]a aceasta s\ v\ muta]i[i s\ locui]i `n corturile tuturor sfin]ilor, ca s\ cânta]i, `ntocmai ca aici, din nou cântarea„Aliluia”.

22 „a umfla” are aici sensul de a trezi sentimente de mândrie, desuperioritate fa]\ de ceilal]i.

23 Cf. 1 Co 4:13.

238 IMNE CU DIFERITE TEME20Cu tot sufletul vostru iubi]i via]a monahal\, pe care bine [i cu grij\ a]i ales-o!Iar dac\ `ntre voi sunt diferen]e, prilej celui Viclean nu da]i24!Al fugii gând s\ nu v\ vin\!

C\ci asemenea leului v\ vâneaz\ Vicleanul25

[i dând ocoale Stânii pe miei mâncare `i cere.Nimeni niciodat\, dar, s\ nu lase cântarea„Aliluia”.21Dac\ mintea ta vreodat\ te provoac\

[i te `nt\rât\ spre ie[ire26

[i spune: „Pentru ce te-ai `nchis aici `n\untru? Câ]i nu s-au `ndrept\]it27 `n lume?”,`ndat\, câte ai `nv\]at, s\ spui: „Am v\zut `n lume dezbinare

[i mult\ f\r\delege `n ora[e”28.Pentru aceasta aici locuiesc [i cânt cântarea„Aliluia”.22Spune iar\[i c\tre tine: „{i cum po]i s\ `mpline[ti via]a monahal\?

24 Ef 4:27.25 Cf. 1 Pt 5:8 (gre[eal\ `n edi]ia SC).26 Se `n]elege din context c\ este vorba despre plecarea din m\-

n\stire.27 Poate avea [i `n]elesul de „au ajuns la sfin]enie `n lume”.28 Ps 54:10.


C\ci greu este jugul [i de nesuportat [i nefolositor este acele ce nu-l `ndur\”.De-ndat\ c\tre ~n[el\tor s\ spui: „Dup\ puterea mea `mi cere monahiceasca via]\;c\ci de nu fac pe acesta, reu[esc pe cel\lalt.Dac\ ale trupului nevoin]e nu suport, atunci m\ `ndeletnicesc ne`ncetat cu cântarea Aliluia”.23~mpreun\ cu lucr\torii,

pe care Domnul `n vie i-a chemat29, [i voi s\ `ncerca]i s\ v\ nevoi]i! Greut\]ile trupului a]i l\sat[i a `ngerilor via]\ a]i luat,

ca s\ intra]i `n ceasul al unsprezecelea30

`mpreun\ cu cei ce au suportat c\ldura zilei31.De vreme ce [i partea voastr\ este plat\„Aliluia”.24Cel ce a spus: „Eu sunt Vi]a

[i voi `mi sunte]i ml\di]e”32, a spus-o ca leg\tura Sa cu noi s\ o arate.Pentru aceasta Acestuia s\ lucr\m,

29 Mt 20:1-15.30 Mt 20:6.31 Mt 20:12.32 In 15:5, 1 In 3:24.


ca s\ fim cu nevoin]\, astfel `ncât El s\ fie cu noi [i noi cu El,c\ci vrea [i se bucur\ s\ asculte de la noi„Aliluia”.25De vreme ce `n credin]\ v-a]i `nt\rit, fermi s\ r\mâne]i33, având `n jos capetele voastre;

aici [i acolo s\ nu privi]i34 [i sus s\ vede]i pe Hristos cu sufletul vostrucu r\bdare a[teptând [i str\duindu-v\ [i gr\bi]i din via]a aceasta s\ v\ muta]i[i s\ locui]i `n ale tuturor sfin]ilor corturi, ca s\ cânta]i, precum `ntocmai aici, iar\[i cântarea„Aliluia”.26A sosit ora bucuriei voastre. Domnul repede vine.C\mara de nunt\ pe Mire a[teapt\ [i str\luci]i voi cu f\cliile.

Ca cele `n]elepte35, devota]i sunte]i; c\ci fecioria este a sufletului cur\]ie, cu care pute]i a lui Hristos slav\ s\ vede]i[i tor]e s\ ]ine]i pentru Acesta [i s\ spune]i cântarea„Aliluia”.

33 Cf. 1 Co 16:13.34 Probabil `n sensul de a nu se uita `n stânga [i `n dreapta, de a nu

cerceta cu privirea.35 Mt 25:1-12.

241Despre sfintele nevoin]e monahale...27Eu v-am `nv\]at acum pe voi, cei care cândva m\ ve]i judeca.Ruga]i pentru aceasta pe Domnul, lini[te s\ aflu `mpreun\ cu voi[i `mpreun\ cu voi s\ m\ bucur de acea bucurie ve[nic\;

fiindc\ mireasm\ pl\cut\ a lui Dumnezeu sunte]i voi36, [i v\ rog ca `mpreun\ s\ cânt\m `ntotdeauna„Aliluia”.28A `ngerilor via]\ s\ vie]ui]i acum, Domnul dar mare v-a dat.Mai mare `nc\ [i aceasta a]i g\sit, s\ ave]i ca frate pe egumen, care pe to]i cu blânde]e v\ `ng\duie, smerit [i `n]elept este foarte,mai mare peste voi `n rând, dar niciodat\ tiranic, iubitor tuturor [i pe to]i cheam\ s\ spun\„Aliluia”. 29Cuvintele mele nu ajung s\ laude nem\surata sa blânde]e[i `ntre voi martorii mei se g\sesc [i pun cuvintelor mele pecete, de exemplu: de multe ori, dintre monahi mul]i au plecat din aceast\ m\n\stire[i cu rug\ciunea sa s-au re`ntors, i-a primit iar\[i [i i-a unit s\ spun\„Aliluia”.

36 2 Co 2:15.

242 IMNE CU DIFERITE TEME30Tu, dar, St\pâne, ca Atotputernic, `ntreaga noastr\ via]\ o condu!P\ze[te pe p\stor [i pe turm\ [i pe mine cu rug\ciunile lui m\ ajut\!~nvrednice[te ca ani mul]i amintirea egumenului s\ avem[i `n cânt\ri s\ l\ud\m `ntotdeauna `mp\r\]ia Ta;pentru c\ bine este ca des s\ spunem cântarea„Aliluia”.

243Bibliografie selectiv\

Bibliografie selectiv\1. Edi]ii de text (`n ordine cronologic\):

PITRA, J.B., Hymnographie de l’Église grecque, Roma, 1867.

PARANIKAS, M.; CHRIST, W., Anthologia graeca carminum christianorum,Lipsiae, 1871, pp. 91 (Condacul de la Na[terea Domnului), 131-140(Imn la cei 12 Apostoli) [Imnul Acatist, pp. 140-147, notat ca fiindal patriarhului Serghie].

PITRA, J.B., Analecta Sacra Specilegio Solesmensi parata, t. I, Paris,1876, pp. 1-241.

_, Sanctus Romanus veterum melodorum princeps. Cantica sacra excodicibus mss. Monasterii S. Johannis in insula Patmo primum in lu-cem ed. J.B. Pitra, anno Jubilaei Pontifici, Roma, 1888 (3 imne).

KRUMBACHER, K., „Studien zu Romanos”, `n: Sitzungsberichte derphilos.-philol. und histor. Klasse der klg.bayer. Akademie der Wissen-schaften, München, 1898, Bd. II, heft I, pp. 69-268.

_, „Umarbeitungen bei Romanos. Mit einem Anhang über dasZeitalter des Romanos”, `n: Sitzungsberichte der philos.-philol. undhistor. Klasse der klg.bayer. Akademie der Wissenschaften, München,1899, Bd. II, heft I, pp. 1-156.

_, „Romanos und Kyriakos. Das Verhältnis des Liedes «Lazarus»von Kyriakos zum Liede «Judas» von Romanos”, `n: Sitzungsber-ichte der philos.-philol. und histor. Klasse der klg.bayer. Akademie derWissenschaften, München, 1901, pp. 693-763.

_, „Die Akrostichis in der griechischen Kirchenpoesie”, `n: Sit-zungsberichte der philos.-philol. und histor. Klasse der klg.bayer. Aka-demie der Wissenschaften, München, 1904, pp. 551-692.

_, „Miscellen zu Romanos”, `n: Sitzungsberichte der philos.-philol.und histor. Klasse der klg.bayer. Akademie der Wissenschaften, Mün-chen, 1909, Bd. XXIV, abteil III, pp. 1-138.

244 IMNE TEOLOGICE

_, „Der heilig Georg”, `n: Abhandlungen der philos.-philol. und his-tor. Klasse der bayer. Akademie der Wissenschaften, München, 1911,Bd. XXV, abteil III, pp. 1-132.

MAAS, P., „Das Weihnachtslied des Romanos”, `n: ByzantinischeZeitschrift, 24/1923-1924, pp. 1-13 (republicat\ mai târziu: DasWeihnachtslied des Romanos, Leipzig-Berlin, 1927).

CAMMELLI, Giussepe, Romano il Melode. Inni, (Teste christiani, nr. 2),Firenze, Libreria Editrice Fiorentina, 1930.

MIONI, Elpidio, Romano il Melode. Saggio critico e dieci inni inediti,Torino, 1937.

_, „Romano il Melode. Due inni sul S. Natale”, `n: Bollettino dellaBadia Greca Grottaferrata, 12/1958, pp. 3-17.

TOMADAKIS, N., JRwmanoØ toØ MelådoØ u$mnoi, vol. I-IV, Atena,1952-1959;

LIBADARAS, Nicolaos A., To provblhma th" gnhsiovthta" twn agiolo-gikwvn uvmnwn tou Roumanouv, Tipografia Minas Mirtidis, Atena,1959 (edi]ie critic\ a 4 imne `nchinate Sfin]ilor Doctori f\r\ deargin]i Cosma [i Damian [pp. 131-141], Sfântul Ioan Teologul[pp. 142-149], Sfântul Filip [pp. 150-154] [i Sfântul Atanasie [pp.155-158]).

MAAS, P.; TRYPANIS, C.A., Sancti Romani Melodi Cantica, vol. I: Can-tica genuina, Oxford, 1963; vol. II: Cantica dubia, Berlin, 1970.

TRYPANIS, C.A., Fourteen Early Byzantine Cantica, coll. „Wiener By-zantinistische Studien”, Band 5, Viena, 1968.

GROSDIDIER DE MATONS, José, Romanos Le Mélode. Hymnes, `n: SourcesChrétiennes, Paris, Les Éditions du Cerf, vol. I, nr. 99, 1964; vol. II,nr. 110, 1965; vol. III, nr. 114, 1965; vol. IV, nr. 128, 1967, vol. V,nr. 283, 1981.

2. Traduceri `n limbi str\ine (`n ordine cronologic\)

BULTMANN, G.H., Romanus der Melode. Festgesänge, Zürich-Mün-chen-Paderborn-Wien, 1960.


GROSDIDIER DE MATONS, José, Romanos Le Mélode. Hymnes, `n: SourcesChrétiennes, Paris, Les Éditions du Cerf, vol. I, nr. 99, 1964; vol. II,nr. 110, 1965; vol. III, nr. 114, 1965; vol. IV, nr. 128, 1967, vol. V,nr. 283, 1981.

CARPENTER, M., Kontakia of Romanos, Byzantine Melodist, t. I: On theperson of Christ, t. II: On Christian life, Columbia, University ofMissouri Press, 1970-1973.

SINOPOULOS, P.A., JRwmanoØ toØ MelådoØ. Kontavkia e j, Editura Apos-toli Diaconias, Atena, 1974.

GHARIB, Georges, Romano il Melode. Inni, Edizioni Paoline, Figliedi San Paulo, Torino, 1981.

SCOGNAMIGLIO, Inni di Romano il Melode, Centro Studi di S. Nicolai.Studi e Testi, 1, Bari, 1985.

AERTS, W.J., Romano de Melode. Vier Byzantijnse hymnen en de Aka-thistos-hymne, Groningen, 1990.

SCHORK, R.J., Sacred Song from the Byzantine Pulpit: Romanos the Me-lodist, Gainesville: University Press of Florida, 1995.

LASH, E., On the Life of Christ: Kontakia by St. Romanos the Melodist,Harper-Collins, San Francisco, 1996.

KODER, Johannes, Mit der Seele Augen sah er deines Lichtes ZeichenHerr. Hymnen des orthodoxen Kirchenjahres von Romanos dem Meloden,Verlag Der Österreichischen Akademie Der Wissenschaften,Viena, 1996.

HARALAMPIDIS, K., RwmanoØ toØ MelwdoØ treÃ" u$mnoi, EdituraAgra, Atena, 1997 (dou\ din cele trei imne au fost publicate `nbro[ur\ de K. HARALAMPIDIS, Rwmanov" oJ Melwdov". Eij" thVn JAgivanGevnnhsin toØ Kurivou hjmän jIhsoØ CristoØ, Orthodoxo Pneu-matiko Kentro Lemesou, Nicosia, 1988.

_, Rwmatov" oJ Melwdov". Eij" thVn jAnevstasin toØ Kurivou, Sima-toros, Nicosia, 1988.

DALLAS, Giannis, RwmanoØ toØ MelwdoØ, Eij" taV a$gia nhvpia, Toprwtovtupo keivmeno se metavnrash kai epivmetro tou Giavnnh Davggakai triantaoktwv paravgghga dhmiourghvmata me moluvbi tou Agg.Gerakarh, Editura Apostrofos, Kerkira, 1999.

246 IMNE TEOLOGICE

MAISANO, Riccardo, Romano il Melode, Cantici, a cura di RiccardoMaisano, vol. 1-2, „Classici greci – Autori della tarda antichità edella grecità bizantina”, Torino, UTET, 2002.

KOUSTENIS, Ananias, RwmanoØ MelwdoØ. $Umnoi, Editura Armos,Atena, 2003.

SFÂNTUL ROMAN MELODUL, Imnele Poc\in]ei, studiu introductiv deAndrew Louth, traducere [i note de Parascheva Grigoriu, Edit-ura Trisaghion, Ia[i, 2006.

ROBOGETE, Cristina/ PREDA, Sabin, Imne, traducere, studiu intro-ductiv [i note de Cristina Rogobete [i Sabin Preda, Editura Bi-zantin\, Bucure[ti, 2007.

MANGOGNA, Viviana/ TROMBI, Ugo, Romano il Melode, Kontakia/1, in-troduzione di Viviana Mangogna, traduzione e note di UgoTrombi, „Collana di testi patristici”, vol. 197-198, Città Nuova,Roma, 2007.

KOZHOUSHNIY, Pr. Oleg, Ghtgjlj,ybq Hjvfy Cjkjlrjcg¶dtwm ¶d¶pfyn¶qcmrf u¶vyjuhfa¶z III-VIII cnjk¶nm, Rb|dcmrf Le[jdyfFrflTv�z, Dblfdybxbq D�ll�k Erhf|ycmrj| Ghfdjckfdyj|Wthrdb, Kiev, 2009.

3. Bibliografie str\in\Lucr\ri:AERTS, W.J. Holwerda; SCHOONHOVEN, H., Romanós de Melode, VierByzantinjnse hymnen en de Akáthistos-hymne, Groningen, 1990.

BOUVY, E., Poètes et Mélodes. Étude sur les origines de rythme toniquedans l’hymnographie de l’église grecque, Imprimerie Lafare frères,N`mes, 1886.

CANTARELLA, Raffaele, „Romano il Melode”, `n: Poeti Bizantini, vo-lume secundo: Introduzione, traduzioni e commento, Societa’ Editrice„Vita e Pensiero”, Milano, 1948, pp. 106-112.

DE ANDRÉS MARTINEZ, G., El himno Akathistos. Primera parte del msEsc. R. 1.19. Análisis histórico-critico del códice y transcriptión y ver-sión de su texto, Madrid, 1981.


DEL GRANDE, C., L’ Inno Acatisto in onore della Madre di Dio, Flo-ren]a, 1948.

DRITSAS, D.L., JO e#rruqmo" paterikov" lovgo" eij" thVn iJstorikhVnexe#lexin. JH proi>storiva toØ kontakivou, Atena, 1986.

FOKAIDIS, Foka N., Periv thvn iveran asmatikhvn tevcnhn twnWllhnwn, Dokimiva kritikhv", Editura Ellinon Filomouson, Nico-sia, 1986, cap. „D: buzantinhv ekklhsiastikhv nilologiva, poivhshkai umnograniva” (pp. 50-68), „E j: buzantinoiv ekklhsiastikoivsuggranevi"” (pp. 69 [.u., despre Roman, pp. 81-83), „Z: Umno-gravnoi kai Melwdoiv” (pp. 100-106).

GROSDIDIER DE MATONS, José, Romanos le Mélode et les origines de l’hym-nographie byzantine, Lille, 1974.

_, Romanos le Mélode et les origines de la poésie religieuse à Byzance,Préface de Paul Lemerle, Collection dirigée par Charles Kannen-giesser, Edition Beauchesne, Paris, 1977.

LIBADARAS, Nicolaos A., To provblhma th" gnhsiovthna" twn agiolo-gikwvn uvmnwn tou Roumanouv, Tipografia Minas Mirtidis, Atena,1959 (pp. 1-128 despre subiectul `n sine, pp. 129-158 edi]ie critic\a 4 imne `nchinate sfin]ilor).

KHAWAM, R., Romanos le Mélode. Le Christ Redempteur. Célébrationliturgies, traduit du grec par René R. Khawam, introduction deI.-H. Dalmais, Beauchesne et ses fils, Paris, 1956.

KORAKIDIS, Alexandros, To provblhma th" katagwghv" tou Rwmanouvtou Melwdouv. Susthmatikhv ejreuna tou qevmato" ek twn phgwvnkai ekqevsi" twn antishmitikwvn stoiceivwn twn kontakiwvn,Atena, 1971.

_, JH periV toØ lovgou qeologiva tän kondakiVwn RwmanoØ toØMelådou, (tez\ de doctorat), Editura Ionia, Atena, 1973.

_, JRwmanoØ toØ Melådou u$mno" kaiV loVgo" (duvo melevte"), EdituraPournara, Tesalonic, 1990.

_, Tav pevri toØ RwmanoØ toØ Melådou Melethvmata, EdituraPournara, Tesalonic, 2002.

KOUREMPELES, I., H cristologiva tou Rwmanouv tou Melodouv kai hswthriologikhv shmasiva th", tez\ de doctorat, Tesalonic, 1998310 p. (manuscris, biblioteca Facult\]ii de Teologie din Tesalonic);

248 IMNE TEOLOGICE

_, „Tov ajnwvnumo kontavkio «Eij" aJgivou" Patevra"»: $Ena monoqelh-

tikov kontavkio toØ 7ou aijwvna h# e$na kontavkio toØ RwmanoØ toØMelwdoØ”, `n: Oijkoumenikav paradeivgmata sthvn iJstoriva t−"jEkklhsiva", vol. 1, Editura Pournara, Tesalonic, 2002, pp. 101-225(22010, pp. 104-230).

_, JRwmanoØ MelådoØ qeologikhv dovxa - suvgcronh ijstorikodog-matikhv a#poyh kaiV poihtikhv qeologiva, Ed. Pournara, Tesalonic,2006 [22010] (con]ine 5 studii despre opera lui Roman Melodul,dup\ cum urmeaz\: 1. JIstoriva kaiv dovgma metaxuv jAnatol−" kaivDuvsh". Kritikhv suzhvtush toØ e#rgou t−" S. Hausammann, DasChristusbekenntnis in Ost und West, Band 4, Neukirchener Verlag,2004 [pp. 35-101]; 2. JH crhvsh toØ o$rou «nuvsi"» ajpov tovn Rwmanovtovn Melwdov kaiv hJ ajntiairetikhv th" prooptikhv [pp. 103-142]; 3. JHqeologiva toØ jAkaqivstou u$mnou [pp. 143-208]; 4. Qeotovko" kaiv«ojrqovdoxo dravma». JO Remanov" oJ Melwdov" kaiv tav kontavkiav tou sthvGevnnhsh toØ CristoØ [pp. 209-245] [i 5. JO Rwmanov" oJ Melwdo" kaivhJ «eJllhnikhv soniva», [pp. 247-286]).

MITSAKIS, K., The Language of Romanos the Melodist, Beck, München,1967.

_, JH buzantinhV uJmnograniva ajpoV thVn KainhV Diaqhvkh wJ" thVneijkonomaciva, Editura Patriarhikon Idrima Paterikon Meleton,Tesalonic, 1971 (despre condac, pp. 171-353; despre Roman Melo-dul, pp. 357-530).

OLD, Hughes Oliphant, „Romanos the Melode (fl. ca. 540)”, `n:The Reading and Preaching of the Scriptures in the Worship of theChristian Church, vol. 3: The Medieval Church, Wm. B. Eerd-mans Publishing Co., 1999, pp. 7-20.

PASHOS, P.B., RwmanoV" oJ MelwdoV" kaiV $Agio" Pantelehvmwn, Eis-agwgikav-Keivmenon toØ $Umnou- jAnavlusi", Atena, 1979.

PETERSEN, William L., The Diatessaron and Ephrem Syrus as Sourcesof Romanos the Melodist, Corpus Scriptorum Christianorum Ori-entalium, 475, (Subsidia 74), Louvain, 1985.

REICHMUTH, R.J., Typology of the Genuine Kontakia of Romanos theMelodist, (tez\ de doctorat), Univ. of Minesota, 1975.


SCHORK, R.J., The Sources of the Christilogical Hymns of Romanos theMelodist, (tez\ de doctorat), Oxford University Press, 1957.

VAPORIS, N.M., Three Bizantine Sacred Poets: studies of Saint Roma-nos Melodos, Saint John of Damascus, Saint Symeon the New Theolo-gian, Brookline (Massachussets), 1979.

WEHOFER, Th.M., „Untersuchungen zum lied des Romanos auf dieWiederkunft des Herrn”, `n: Sitzungsberichte der kais. Akademie derWissenschaften in Wien. Philos-.histor.-Klasse, Viena, 154.5/1907.

WOLF, F., Influen]a R\s\ritului: Roman, un imnograf bizantin, Budap-esta, 1920 (`n limba maghiar\, con]inutul nu-mi este cunoscut).Articole `n dic]ionare/enciclopedii/sinaxare:***, „Romanos, St.” `n: F.L. CROSS/ Margaret LADZ, The Oxford Dic-tionary of the Christian Church, Londra: Oxford University Press,New-York-Toronto, 1958, p. 1175.

***, „RwmanoV", - 1: oJ Melådov"”, `n: Genikhv Pavgkosmio" Egkuklo-paidiva. Metav plhvrou" Lexikouv th" ellhnikhv" glwvssh", vol. 11[32], Atena, 1963, p. 655.

***, „RwmanoV" oJ MelwdoV"”, `n: Pankovsmion Lexikovn twn evrgwn:episthmhv"-tevcnh"-nilosoniva", vol. 5, Diethnis Ekdotikos Orga-nismos Spiritus Mundi, Atena, 1966, pp. 2099-2100.

***, „Romanos (d. 556)”, `n: J.D. DOUGLAS (ed.), The New Interna-tional Dictionary of the Christian Church, Exeter: The PaternosterPress, 1974, p. 858.

***, „RwmanoV" oJ MelwdoV"”, `n: Genikhv Egkuklopaidiva Suvgcronwngnwvsewn. vUdria-Cambridge- vHlio", vol. 10, Editura Tessera Epsilon,Atena, 1992, p. 3466.

***, „Romanus the Melodist, St.”, `n: The Books of Saints. A dictio-nary of Servants of God canonized by the Catholic Church: Extractedfrom the Roman & other martyrologies, Compiled by the benedic-tine monks of St. Augustine's Abbey, Ramsgate, Fourth edition,revised and enlarged with a calendar of saints, Adam & CharlesBlack, 4,5 & 6 Soho Square, London w. 1, p. 514.

250 IMNE TEOLOGICE

AMANN, É., „Romanos le Mélode”, `n: A. VACANT/ E. MANGENOT/ É.AMANN (ed.), Dictionnaire de théologie catholique. Contenant l’exposédes doctrines de la théologie catholique, leurs preuves et leur histoire,vol. 13, deuxieme partie: Quadratus-Rosmini, Ed. Libraire Le-touzey et Ané, Paris, 1937, coll. 2895-2898.

ARRANZ, M., „Romanos le Mélode”, `n: Dictionnaire de Spiritualité,vol. 13 Paris, 1988, pp. 898-908.

BALDWIN, B., „Romanos the Melode”, `n: The Oxford Dictionary ofByzantium, Prepared at Dumbarton Oaks, Alexander P. Kazhdan(editor in Ghief), Aloce-Mary Talbot (executive editor), AnthonyCutler (editor for art history), Timothy E. Gregory (editor forarchaeology and historical geography), Nanci P. Ševenko (asso-ciate editor), Volume 3, New York-Oxford, Oxford UniversityPress, 1991, pp. 1807-1808.

CABROL, F./ LECLERQ, H., „Hymnes”, `n: Dictionnaire d’archéologiechrétienne et de liturgique, Publié par le Rme dom Fernard Cabrol,abbe de Saint-Michel de Farnborough (Angleterre), et le R.P.dom. Henri Leclercq, avec le concours d’un grand nombre decollaborateurs, tome VI, Deuxiéme partie, Paris, VI LibrairieLetouzey et Ané 87, Boulevard Raspail, 87, 1925, coll. 2881-2882.

CANTARELLA, Raffaele, „Romano il Melòde”, `n: Enciclopedia Catto-lica, vol. 10: Pri-Sbi, Ente per L’Enciclopedia Cattolica e per ilLibro Cattolico, Città del Vaticano, coll. 1310-1311.

CORSINI, Eugenio, „Romano il Melode”, `n: Pietro FEDELE (ed.),Grande Dizionario Enciclopedico Utet, Terza editione interamenteriveduta e accresiuta, tom. XVI, Unione Tipografico-Editrice To-rinese, Torino, 1971, pp. 262-263.

DALMAIS, H.-I., „Tropaire, Kontakion, Canon”, `n: Liturgie undDichtung. Ein interdisziplanäres Kompendium, I (Historische Prä-sentation), St. Ottilien, 1983, pp. 421-434.

FRIZ, K., „Romanos, der Melode”, `n: Heinz BRUNOTTE/Otto WEBER

(ed.), Evangelisches Kirchenlexicon, Kirchlich-theologishe Hand-wörterbuch, P-Z, 2. unveränderte Auflage, Vandenhoeck&Ruprecht,Göttingen, coll. 669-670.


GROSDIDIER DE MATONS, José, „Aux origines de l’hymnographie by-zantine, Romanos le Mélode et le contakion”, `n: Liturgie und Dich-tung. Ein interdisziplanäres Kompendium, I (Historische Präsenta-tion), St. Ottilien, 1983, pp. 453-463.

GRUBER, J.; JACOBSEN, P.; KUHN, H., „Akrostichon”, `n: Lexicon desMittelalters, I.2/1978, pp. 255-257.

GUILLAUME, L.F., „Romanos le Mélode”, `n: Mélanges Godefroid Kurt,vol. 2, Liege-Paris, 1908, pp. 83-93.

KODER, J., „Romanos Melodos”, `n: Marien Lexikon, 5/1993, p. 538.

MCHUGH, Michael P., „Romanus Melodus (ca. 485-ca. 560)”, `n:Encyclopedia of Early Christianity. Second edition, Editor EverettFerguson, Associate editors Michael P. Mcthugh, Frederick W.Norris, Gerland publishing, INC, A member of the Taylor &Francis Group, New-York-London, 1998, p. 295.

MERCATI, S.G., „Romano il Melode”, `n: Giovanni GENTILE; Calo-gero TUMMINELLI (ed.), Enciclopedia italiana di scienze, lettere ed arti,Pvbblicata sotto l’alto patronato di S.M. il re d’Italia, vol. 30, Isti-tuto Giovanni Treccani, Roma, 1936, pp. 59-60.

MEYER, Ph., „Romanos”, `n: Johann Jakob HERZOG/Albert HAUCK (ed.),Realenzyklopädie für protestantische Theologie und Kirche, vol. 17,Leipzig, 1906, coll. 124-131;

Sfântul NICODIM, Aghioritul, „T± aujt± mnhvmh toØ JOsivou PatroV"hJmän JRwmanoØ, toØ poihtoØ tän Kontakivwn”, `n: SunaxaristhV" tändwvdeka mhnän toØ ejniautoØ, tovmo" Aj: Septevmbrio", jOktwvbrio",

Noevmbrio", Dekevmbrio", Editura Domos, Atena, 22005, pp. 200-201.

P., P.K., „ JRwmanov" oJ Melwdov"”, `n: ***, Newvteron egkuklopaidikovnLexikovn. Meqodikhv kaiV susthmatikhv sumpuvnwsi" kaiV ejklai?keusi"o$lwn tän ajnqrwpivnwn gnwvsewn, vol. 19, Atena, pp. 599-600.

PANTELAKIS, E.G., „ JRwmanov" oJ melwdov"”, `n: Paulos DRANDAKIS (ed.),Megavlh Egghnikhv Egkuklopaivdeia, vol. 21, Editura Organismos„O Finiks”, Atena, pp. 307-308.

STIERNON, Daniele, „Romano il Melode”, `n: Filippo CARAFFA (ed.),Bibliotheca Sanctorum, Istituto Giovanni XXIII della Pontificia Uni-versità Lateranense, Città Nuova Editrice, 1968, coll. 319-323.

252 IMNE TEOLOGICE

SURMANN, B., „Romanus der Sänger”, `n: Lexicon der antiken christ-lichen Literatur, Herausgegeben von Siegmar Döpp und WilhelmGeerlings unter Mitrabeit von Peter Bruns, Georg Röwekamp,Matthias Skeb OSB und Bettina Windau, vol. 3: vollständig neubearbeitete und erweiterte Auflage, Freiburg-Basel-Wien, 1999,p. 612.

TOMADAKIS, N., „Rwmaov". JO Melwdov"”, `n: QrhskeutikhV kaiV hjqikhVejgkuklopaideiva, vol. 10: Papav"-Satoprivan, Atena, 1960, coll. 914-921.

ZINCONE, S., „Romano il Melode”, `n: Angelo DI BERARDINO (ed.), Di-zionare patristico e di antichità cristiane, vol. 2: GZ, Institutum Pa-tristicum Augustinianum, Casa Editrice Marietti, 1983, coll. 3031-3032.

_, „Romanos le Mélode”, `n: Dictionnaire encyclopedique du chris-tianisme ancien, sous la direction de Angelo di Berardino, adapta-tion Française sous la direction du François Vial, vol. 2, Les Édi-tions du Cerf, 1990, pp. 2181-2182;

ZINCONE, S.; LOUTH, Andrew, „Romanus der Melode”, `n: TheologischeRealenzyklopädie, In Gemeinschaft mit Horst Balz et alii, Band XXIX,Religionspsychologie-Samaritaner, Walter de Gruyter, 1998, pp.396-400.Referin]e `n lucr\ri de specialitate:ALTANER, B.; STUIBER, A., „Romanus der Sänger (oJ melådov")”, `n: Pa-trologie, Leben, Schriften und Lehre der Kirchenväter, Herder, Freiburg-Basel-Wien, 1980, pp. 532-533.

BARDENHEWER, Otto, „Romanus der Sänger”, `n: Geschichte der alt-kirchlichen literatur. Die Altkirchlichen Literatur Mit Einschluss desÄltesten armenischen Schrifttums, vol. 5, Wissenschaftliche Buch-gesellschaft, Darmstadt, 1962, pp. 159-165.

DI BERARDINO, Angelo (ed.), „Romano il Melode”, `n: Patrologia, vol. 5:Dal Concilio di Calcedonia (451) a Giovanni Damasceno († 750), I Patriorientali, Institutum Patristicum Augustinianum, Casa EditriceMarietti, Genova, 2000, pp. 93-94.


BOUVY, Edm., „Romanos le Mélode”, `n: Poetes et mélodes. Etude surles origines du rythme tonique dans l’hymnographie de l’Eglise grecque,Nimes, 1886, pp. 164-169.

CAYRÉ, F., „Romanos le Mélode”, `n: Précis la Patrologie, tome II,Paris, Tournai, Rome, Société de Saint Jean l’Evangéliste, Des-clée et C-ie, éditeurs pontificaux, 1927-1930, pp. 286-288 [`n tra-ducerea italian\: Patrologia e storia della Teologia, traduzione di D.Tebaldo Pellizzari, con una lettera di S.E. il Card. Elia DallaCosta, Arcivescovo di Firenze, al traduttore, Secondo volume,terzo e quarto libro, Società di S. Giovanni Evangelista, Roma,1938, pp. 310-313].

DETORAKIS, Theoharis, „Rwmanov" o Melwdov"”, `n: Buzantinhv umno-graniva. Panepisthmiakev" paravdosei", Iraklio, 1997, pp. 46-55.

_, „Rwmanov" o Melwdov"”, `n: Buzantinhv Filologiva. Ta provswtakai ta keivmena, Tovmo", B j: apov ton Ioustinianov evw" ton Fwvtio(527-900), Irakleio, 2003, pp. 131-163.

EUSRATIADIS, Sofronios, Mitropolitul Leontopoleosului, „Rwmaov"melådov"”, `n: Agiologiwvn th" Orqovdoxou Ekklhsiva", EkdotisApostolikis Diakonias tis Ekklisias tis Ellados, Atena, p. 410.

FANOURGAKIS, Basileios, „Rwmanov" oJ Melwdov"”, `n: H cristianikhvgrammateiva, Editura Ipiresia Dimosieumaton, Tesalonic, 2006,pp. 107-110;

FLOROVSKY, George, „ O Ag. Rwmanov"”, `n: Oi buzantinoiv Patevre"tou evktou, ebdovmou kai ovgdoou aiwvna, trad. de Pannayotis K. Pallis,Editura Pournara, Tesalonic, pp. 23-24.

FOLLIERI, Enrica, „La catechesi ecclesiologica di Romano il Melode”,`n: Ecclesiologia e catechesi patristica, Roma, 1982, pp. 241-253.

GROSDIDIER DE MATONS, José, „Le Kontakion”, `n: Gattungen der Musikin Einzeldarstellungen, Gedenkscrift Leo Schrade, Berne-Munich,Erste Folge, 1973, pp. 245-268.

HAMMICK, Chr., „Zur Metrik des Kontakion”, `n: Byzantios, Fetschr.D. Herbert Hunger, Viena, 1984, pp. 107-119.

KODER, J., „Romanos Melodos über das Mönchtum”, `n: Porphroge-nita. Esays in honour of J. Chrisostomides, London, 2001, pp. 187-197.

254 IMNE TEOLOGICE

HRISTOU, Pannayotou, „Rwmanov" o Melwdov"”, `n: Ellhnikhv Pa-trologiva, tovmo" E j, Prwtobuzantinhv perivodo" " j- aiwvna", deuvterhevkdosh, Editura Kiromanos, Tesalonic, 2006, pp. 599-617._, „RwmanoV" Melådov"”, `n: Patevre" kai qeolovgoi tou Cristianis-mouv, Editura Kiromanos, Tesalonic, 1991, pp. 349-354.KRUMBACHER, K., „Miscellen zu Romanos”, `n: Geschichte der Byzan-tiniscen litteratur von Justinian bis zum ende des oströmischen reiches(527-1453), G. H. Beck’sche Verlagsbuchhahdlung, München, 1897,pp. 663-671. _, „Studien zu Romanos”, `n: Sityungsberichte der (königlich) preus-sischen, part. 2, Akademie der Wissenschaften zu Berlin, Berlin,1898, pp. 69-268. _, „Umarbeitungen bei Romanos. Mit einem Anhang über das Zei-talter des Romanos”, `n: Sityungsberichte der (königlich) preussischen,Akademie der Wissenschaften zu Berlin, Berlin, 1901, pp. 693-764._, „Die Akrostichnis in der griechischen Kirchenpoesie”, `n: Sity-ungsberichte der (königlich) preussischen, Akademie der Wissen-schaften zu Berlin, Berlin, 1903, pp. 551-690. _, „Miscellen zu Romanos”, `n: Abhandlungen der philosophisch-philologischen (und historischen) Klasse der (königlich) bayerischenAkademie der Wissenschafen, XXIV, Hft. 3 (1909), pp. 1-138. LINGAS, Alexander, „The Liturgical Place of the Kontakion inConstantinople”, `n: Constantin C. AKENTIEV (ed.), Liturgy, Archi-tecture and Art in Byzantine World, Bizantinorossica, 1, SanktPetersburg, 1995, pp. 50-57. MARTZELOS, G., „ JH cristologiva toØ Basileivou Seleukiva" kaiV oJ JRw-manoV" oJ Melådov"”, `n: Anavtupo apo ti" autoteleiv" ekd. (ar. 6) touKevntrou Istoriva" tou dhvmou Qessalonivkh", KD j Dhmhvtria, G jepist. sumpovsio Cristianikhv Qessalonivkh ajpoV t−" ijoustini-aneivou ejpoc−" e$w" kaiV t−" makedonik−" dunasteiva", pp. 97-166.MPALANOU, Dimitriou Simou, Patrologiva (oi ekklhsiastikoiv Pat-evre" kai suggraneiv" twn oktwv prwvtwn aiwvnwn), Atena, 1930, pp.553-557.PAPAGIANNIS, Grigorios, „ParaVthrhvsei" otoV Kontavkio toØ Rwma-noØ toØ MelwdoØ «Eij" thVn povrnhn»”, `n: Lovgia kaiV dhmwvdh"


grammateiva toØ jEllhnikoØ Mesaivwna. Anievrwma stoVn Eu#dokoTsolavkh, Tesalonic, 2002, pp. 85-109. ROSTOVSKIY, Dimitri, „F&. Gfvznm ghtgjlj,yjnj Hjvfyf Ckflrjgt-dwf”, `n: :bnbz cdzns[:vtczw jrnz,hm, vol. 2, Rbtdj-Gtxth-crfz Kfdhf, 1998, p. 548.TOMADAKIS, Nicolaos B., „To provblhma Rwmanov"”, `n: H buzantinhvumnograniva kai poivhsi" h#toi eisagwghv ei" thn buzantinhv nilo-logivan, vol. 2, Ek tou Typografeiou Adelfon Myrtidi, Atena, 31965,pp. 81-181 (Editura P. Pournara, Tesalonic, 41993, pp. 81-181). TSAMIS, Dimitrios, „Rwmanov" o Melwdov"”, `n: Ekklhsiastikhv gra-mmatlogiva, Editura Pournaras, Tesalonic, 1985, pp. 201-202. VAN ROMPAY, L., „Romanos le Mélode: un poète syrien à Constan-tinople”, `n: J. DEN BOEFT and A. HILHORST (ed.), Early Christian Poe-try: A Collection of Essays, Leiden, Brill, 1993, pp. 283-296.XIDIS, Theodoros, „Rwmanov" o Melwdov" sta Cristouvgenna kaiQeonaneiva”, `n: Buzantinhv umnograniva, Ekd. „Nikodimos”,1978, pp. 25-51.Studii [i articole `n reviste/periodice/anuare/volume omagiale:AMIRALIS, G., „RwmanoØ aÉno" eij" tov pavqo" kai thvn jAnavstasin”, `n:Grhgovrio" oJ Palam", 60/1977, pp. 112-121.

ARCO MAGRI, M., „Il canticum 55 M.-Tr. di Romano Melodi in al-cuni codici Messinesi”, `n: Koinwniva, 3/1979, pp. 113-141.

ASMUS, M.B., „Ndjhxtcndj Hjvfyf Ckflrjgtdwf”, `n: Dtcybr Hjc-cbqcrjuj uevfybnfhyjuj yfexyjuj ajylf, 2000, pp. 189-200.

AVERINCEV, S., „Romanos the Melode”, `n: Kultura Vizantii, 1/1984,Moscow, pp. 318-327.

_, „K ponimaniju poetiki Romana Sladkopevca”, `n: Actes duXIVe Congrès International d’Étude Byzantines, vol. 3, Bucure[ti,1976, pp. 699-705.

BANDY, A.C., „Addenda et Corrigenda to M. Carpenter, «Kon-takia of Romanos, Byzantine Melodist»”, `n: Byzantine Studies,7/1980, pp. 221-260.

256 IMNE TEOLOGICE

BARKHUIZEN, J.H., „Narrative Apostrophe in the Kontakia of Ro-manos the Melodist with Special Reference to his Hymn on Judas”,`n: Acta Classica, 29/1986, pp. 19-28.

_, „Romanos Melodos: Essay on the Poetics of his Kontakion«Resurrection of Christ» (Maas-Trypanis 24)”, `n: ByzantinischeZeitschrift, 79/1986, pp. 17-28.

_, „Romanos Melodos, On the Temptation of Joseph: a study on hisuse of imagery”, `n: Acta Patristica et Byzantina, 1/1990, pp. 1-31.

_, „Romanos’ Encomium on Joseph: Portrait of an Athlete”, `n:Jahrbuch der österreichishen Byzantinistik, 40/1990, pp. 91-106.

_, „Romanos Melodos and the Composition of his Hymns: Pro-logue and Epilogue”, `n: JEllhnikav, 40/1989, pp. 62-77.

_, „Romanos Melodos. Kontakion 10 (Oxf.) «On the sinful wo-man»”, `n: Acta Classica, 33/1990, pp. 33-52.

_, „An Analysis of the Form and Content of Prayer as LiturgicalComponent in the Hymns of Romanos the Melodist”, `n: Ekklh-siastikov" Favro", 75 [serie nou\: 4/1991], pp. 91-102.

_, „Romanos the Melodist, Kontakion 55SC: a prayer of peni-tence”, `n: Ekklhsiastikov" Favro", 74/1992, pp. 107-121.

_, „Romanos Melodos «On the ten virgins» (48Oxf.=51SC)”, `n:Acta Classica, 36/1993, pp. 39-54.

_, „Romanos Melodos: On Earthquakes and Fires”, `n: Jahrbuchder österreichishen Byzantinistik, 45/1995, pp. 1-18.

_, „The Parable of the Prodigal Son as a Eucharistic Metaphor inRomanos Melodos’ Kontakion 49 (oxf.)”, `n: Acta Classica, 39/1996,pp. 39-54.

_, „Romanos Melodos, «On the Massacre of the Innocents»: APerspective on Ekphrasis ad a Method of Patristic Exegesis”, `n:Acta Classica, 50/2007, pp. 29-50.

BASILIKOPOULOS, A., „RwmanikaV Suvmmeikta. A. Parathrhvsei" kaiV ejpa-norqwvsei" eij" toVn KST u$mnon”, `n: Aqhnav, 59/1955, pp.78-80.

BAUD-BOVY, Samuel, „Sur un «Sacrifice d’Abraham» de Romanoset sur l’existence d’un théatre religieux à Byzance”, `n: Byzantion,13/1938, fasc. 1, pp. 321-334.


_, „Sur un prélude de Romanos”, `n: Byzantion, 13/1938, fasc. 1,pp. 217-226.

BEHS, N., „ JO RwmanoV" oJ MelådooV" kaiV hJ qeomhtorikhv e#mpneusi"”,`n: Wqno", nr. 8684, 24 decembrie 1938.

BICKERSTETH, J.E., „A Source of Romanos’ Kontakion on the Hypa-pante”, `n: Actes du VIe Congrès International d’Étude Byzantines,vol. 1, Paris, 1950, pp. 375-381.

BOULISMAS, E., „PeriV ejkklhsiastikän metåndän”, `n: Ekklhsias-tikhv Alhvqeia, anul 12, 8 ianuarie 1893, nr. 45, pp. 358-361.

BOUSQUET, R., „La culte de saint Romanos le Mélode dans l’Eglisegrecque et l’Eglise arménienne”, `n: Echos d’Orient, 3/1899-1900,pp. 339-342.

BROCK, Sebastian, „From Ephrem to Romanos”, `n: Studia Patris-tica, 20/1989, pp. 139-151.

BRUNNER, T.F., „P. Amst. I 24: A Romanus Melodus Papyrus”, `n:Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik, 96/1993, pp. 185-189.

BUSSAGLI, M. „Sul kontakio della natività di Romano il Melodo”, `n:Rivista di studi bizantini e neoellinici, 22-3/1985-1986, pp. 3-48.

CAMMELLI, G., „L’inno per la Natività di Romano il Melode”, `n:Studii Bizantini, I, 1925, pp. 45-58.

CAMERON, A., „The Theotikos in Sixth-Century Constantinople”,`n: Journal of Theological Studies, 29/1978, pp. 79-108.

CARPENTER, M., „Krumbacher’s metrical theory applied to the Christ-mas Hymn of Romanos”, `n: Transactions and Proceedings of theAmerican Philol. Assosiation, 58/1927, pp. 123-131.

_, „The Paper the Romanos Swallowed”, `n: Speculum, 7/1932,pp. 3-22.

_, „Romanos and the Mystery Play of the East”, `n: The Univer-sity of Missouri Studies, 11/3 (1936), pp. 21-51.

_, „The Origin and the Influence of the Christmas Kondakion ofRomanos”, `n: Harvard Studies in Classical Philology, 41/1930, pp.191-192.

CHEVALIER, C., „Mariologie de Romanos (490-550 environ), le roi demélodes”, `n: Recherches de science religieuse, 28/1938, pp. 48-71.

258 IMNE TEOLOGICE

COLACLIDES, P., „Critical Note on a Line of Romanos”, `n: Byzanti-nische Zeitschrift, 61/1968, pp. 268-269.

COUNTRYMAN, L.W., „A Monothelite Kontakion of the Seventh Cen-tury”, `n: The Greek Orthodox Theological Review, 19/1974, pp. 23-36.

DAL COVOLO, Enrico, „Maria contempla il mistero del Figlio. GliInni di Natale di Efrem Siro e di Romano il Melòde”, `n: E.M. TONIOLO

(ed.), Maria guida sicura in un mondo che cambia, Fine d'anno conMaria 22, Centro di Cultura Mariana «Madre della Chiesa», Roma,2002, pp. 65-88.

DALMAIS, I.H., „Imagerie syrienne et symbolisme hellénique dansles hymnes bibliques de Romanos le Mélode”, `n: Studia Patris-tica, 11/1972, pp. 22-26.

DE BOOR, „Die Lebenszeit des Dichters Romanos”, `n: Byzanti-nische Zeitschrift, 9/1900, pp. 633-640.

DEDOUSIS, B.S., „JO poihthV" kaiV toV mevtron toØ kontakivou tän caire-tismän t−" Panagiva"”, `n: Grhgovrio" oJ Palam", 35/1952, pp.147-155.

DELEHAYE, H., „Saint Romanos le Mélode”, `n: Analecta Bollandi-ana, 13/1894, pp. 440-442.

DETORAKIS, Th.E., „RwmanikaiV ejpidravsei" eij" thVn poivhsin KosmtoØ MelwdoØ”, `n: Ekklhsiastikov" Favro", 44/1979-1980, pp.223-230.

DMITRIEBITS-USPENSKY, N., „ JO Rwmanov" oJ Melodov" μtan movno Melwdov"”,`n: jEpisthmonikhv JEpethrivda Qeologik−" Scol−" PanepisthmivouQessalonivkh" , 26/1981, pp. 579-594.

DOBROV, G.W., „A Dialogue with Death: Ritual Lament and theThrénos Theotokou of Romanos Melodos”, `n: Greek, Roman andByzantine Studies, 35/1994, pp. 385-405.

DOSTAL, A., „Romanos le Mélode en traduction slavonne”, `n: Bu-zantinav, 5/1973, pp. 87-98.

EVSTRATIADIS, S., „Rwmanov" oJ Melodov" kaiv hJ jAkavqisto"”, `n: Grhgovrio"oJ Palam", 1/1917, pp. 193-207, 269-280, 625-634, 641-649, 817-832.

_, „TameÃon ejkklhsiaotik−" poihvsew"”, `n: Ekklhsiastikov" Favro",36/1937, pp. 490-492.


_, „ JRwmanoV" oJ MelådoV" kaiV taV poihtikaV aujtouV e#rga”, `n: jEpethriV"JEtaireiva" buzantinän Spoudän, 15/1939, pp. 182-255 (primaparte), 25/1955, pp. 210-283 (partea a doua).

FERRARA, A., „The Theology Found in the Akathistos Hymn”, `n:Diakonia, 14/1979, pp. 12-18.

FITRAKIS, A., „ JRwmanoV" wJ" melådoV" kataV touV" u$mnou" t−" jEkklhsiva"”,`n: JO Poimhvn, 3/1935, pp. 266-268.

_, „Mevtron kaiV melwdivai eij" thVn ejkklhsiastikhvn ma" poivhsin”, `n:jEkklhsiva, 60/1983, pp. 596-599.

FLETCHER, R.A., „Three Early Byzantine Hymns and their place inthe liturgy of the church of Constantinopole”, `n: ByzantinischeZeitschrift, 51/1958, pp. 53-65.

FLOROS, C., „Fragen zum musikalischen und metrischen Aufbauder Kontakion”, `n: Actes du XIIe Congrès International d’ÉtudesByzantines, vol. 2, Belgrad, 1964, pp. 563-569.

FRANK, Georgia, „Dialogue and deliberation: the sensory self in theHymns of Romanos the Melodist”, `n: D. BRAKKE ET ALLI (ed.), Religionand the Self in Antiquity, Indiana University Press: Bllomington,2005, pp. 163-179.

_, „Romanos and the Night Vigil in the Sixth Century”, `n: DerekKRUEGER (ed.), A People's History of Christianity, vol. 3: Byzantine Chris-tianity, Minneapolis: Augsburg Fortress Publishers, 2006, pp. 59-78.

GADOR-WHITE, Sarah, „Emotional Preaching: Ekphrasis in the Kon-takia of Romanos”, `n: Neil O'SULLIVAN (ed.), Australasian Societyfor Classical Studies, 31/2010 (`n curs de apari]ie).

GASSISI, S., „Un antichissimo «kontakion» inedito. Saggio di testiliturgici”, `n: Roma e l’Oriente, 1/1910-1911, pp. 165-187.

GATIER, P.-L., „Un séisme élemént de datation de l’oeuvre de Ro-manos le mélode”, `n: Journal des savants, 1983, pp. 229-238.

GEORGIADIS, H., „JRwmanoV" oJ MelådoV"”, `n: Nevo" Poimhvn, 2/1920, pp.529-544;

GROSDIDIER DE MATONS, José, „L’isosyllabe et l’homotonie chez Romanosle Mélode”, `n: Actes du XIe Congrès international des Etudes byzan-tines, Munich, 1960, pp. 200-205.

260 IMNE TEOLOGICE

_, „Liturgie et hymnopraphie: Kontakion et Kanon”, `n: DumbartonOaks Papers, 34-35/1980-1981, pp. 31-43.

_, „Kontakion et Canon: Piété popoulaire et liturgie officielle àByzance”, `n: Augustinianum, 20/1980, pp. 191-203.

HRISTOU, P., „JH gevnesi" toØ Kontakivou”, `n: Klhronomiva, 6/1974,pp. 273-350 [republicat `n: Qeologikav melethvmata. 4. Umnograniva, Pa-triarcikovn [druma Paterikwvn Meletwvn, Tesalonic, 1981, pp. 137-227].

DE HALLEUX, A., „Hellénisme er syrianité de Romanos le Mélode(A propos d’un ouvrage récente)”, `n: Revue d’histoire ecclésias-tique, 73/1978, pp. 632-641.

HUGLO, M., „L’ancienne version latine de l’Hymne Acathiste”, `n:Le Muséon, 64/1951, pp. 27-61.

HUNGER, H., „Romani il Melode – poeta, predicatore, retore – ed ilsuo publico”, `n: Römische Historische Mitteilungen, 25/1983, pp.305-332 (traducere german\: „Romanos Melodos. Dichter, Pre-diger, Rhetor und sein Publikum”, `n: Jahrbuch der österreichishenByzantinistik, 34/1984, pp. 15-42).

_, „Das lebenspendende Wasser. Romanos Melodos, Kontakion 9(Oxf. = 19 SC): Jesus und die Samaritärin”, `n: Jahrbuch der österre-ichishen Byzantinistik, 38/1988, pp. 125-157.

_, „Additamenta zu Romanos Melodos”, `n: Ugo CRISCUOLO, RiccardoMAISANO, Antonio GARZYA (ED.), Synodia Studia humanitatis AntonioGarzya septuagenario, Napoli, 1997, pp. 443-457.

_, „Der Refrain in den Kontakia des Romanos Melodos. Vielfaltin der Einheit”, `n: Athanasios KAMBYLIS, Ioannis VASSIS, Günther S.HENRICH, Diether Roderich REINSCH (ED.), Lesarten (Festschrift fuerAthanasios Kambylis zum 70. Geburtstagh), W. de Gruyter, Berlin,New-York, 1998, pp. 53-60.

HUSMANN, H., „Hymnus und Troparion”, `n: Jahrbuch des Staatli-chen Instituts für Musikforschung, 1971, pp. 7-86.

_, „Strophenbau und Kontrafacturtechnik der Stichera”, `n: Archivfür Musikwissenschaft, 29/1972, pp. 150-161, 213-234.

KAMBYLIS, A., „Bemerkungen zum Text des Romanos”, `n: Byzanti-nische Zeitschrift, 64/1971, pp. 28-32.


KIRCH, K., „Eine neun Ansicht über die Metrik des Romanos”, `n:Byzantinische Zeitschrift, 9/1900, pp. 453-463.

KOMINIS, A., „JH e#kdosi" toØ A j tovmou tän u$mnwn RwmanoØ toØ Me-lådoØ”, `n: Aqhnav, 57/1953, pp. 377-389.

_, „PhgaiV toØ eij" toVn nipt−ra u$mnou RwmanoØ toØ MelådoØ”, `n:jEpethriV" JEtaireiva" Buzantinän Spoudän, 27/1957, pp. 224-232.

KORAKIDIS, Alexandros S., „JO Rwmanov" oJ Melwdov" oJ poihthv" tänkontakivwn”, `n: Koinwniva, 3/2010, pp. 233-244.

KOUPITORIS, P.D., „PeriV toØ ruqmoØ ejn t± uJmnograniv‘ t−" eJllhnik−"jEkklhsiva"”, `n: Bulletin de Correspondance Hellénique, 2/1878, pp.372-391.

KOUREMPELES, I.G., „Les expressions christologiques «double parnature» et «Christ invincible dans la nature vaincu» de Romanosle Mélode par rapport à leur perspective antihérétique”, `n:Orthodoxes Forum, 19/2005, pp. 96-107.

KÖDER, J., „Kontakion und Politischer Vers”, `n: Jahrbuch der öster-reichishen Byzantinistik, 33/1983, pp. 45-56.

_, „Antikebezüge bei Romanos dem Meloden?”, `n: WienerHumanistiche Blätter, 43/2001, pp. 106-127.

KRUEGER, Derek, „Romanos the Melodist and the Christian Self inEarly Byzantium”, `n: Proceedings of the 21st International Congressof Byzantine Studies, London, 2006, vol. I, Plenary Papers. Editedby Elizabeth Jeffreys. Aldershot: Ashgate, 2006, pp. 247-266.

KRYPIAKIEWICZ, P.F., „De hymni acathisti auctore”, `n: ByzantinischeZeitschrift, 18/1909, pp. 357-382.

LAMPSIDIS, O., „Über Romanos den Meloden. Ein unveröffentlicherhagiographischer Text”, `n: Byzantinische Zeitschrift, 61/1968, pp.36-39.

LAVRIOTIS, Alexandru, „PeriV RwmanoØ MelådoØ”, `n: Ekklhsias-tikhv Alhvqeia, anul 12, 9 octombrie 1892, nr. 32, pp. 255-256 (primaparte); 16 octombrie 1892, nr. 33, pp. 262-264 (partea a doua).

_, „RwmanoØ toØ MelådoØ kondavkion eij" taV a$gia Fäta”, `n: Ekkl-hsiastikhv Alhvqeia, anul 12, 29 ianuarie 1893, nr. 48, pp. 385-386(prima parte); 12 februarie 1893, nr. 50, p. 404 (partea a doua).

262 IMNE TEOLOGICE

LIVADARAS, N., „PeriV ta problhvmata tän patmiakän kontskarivwn”, ̀ n:jEpethriV" JEtaireiva" Buzantinän Spoudän, 24/1954, pp. 337-347.

_, „RwmanikaV Suvmmeikta B j. Parathrhvsei" kaiV ejpanorqwvsei" eij" toVnA j tovmon tän u$mnwn. G j. Diorqwvsei" kaiV prosq−kai eij" toVn B j tovmon”,`n: Aqhnav, 59/1955, pp. 80-85.

_, „Üeber die Randnotizen der Kontakaria von Patmos (Codices212=P und 213=Q)”, `n: jEpethriV" JEtaireiva" Buzantinän Spoudän,33/1964, pp. 17-47.

_, „Une nouvelle édition de Romanos”, `n: Aqhnav, 67/1964, pp.20-32.

LOMBARDI-GIORDANO, C., „Dans le contakion l’origine de l’«oratorio»?Dans la musique byzantine l’origine de la polyphonie”, `n: Actes duXIVe Congrès International d’Études Byzantines, vol. 3, pp. 531-536.

MAISANO, R., „L’accoglienza dei contaci di Romano il Melodo in Oc-cidente”, `n: Politica, cultura e religione nell’ impero romano (secoliIV-VI) tra Oriente e Occidente (Atti del Secondo Convengo dell’ Asso-ciazione di Studii Tardoantichi), Napoli, 1993, pp. 111-126.

_, „Progetto di un lessico di Romano il Melode”, `n: Medioevo Romanzoe Orientale. Oralità, scrittura, dodelli narrativi (Atti di Colloquio Inter-nazionale, Napoli, 17-10 febraio 1994), Rubbettino, 1995, pp. 247-313.

MASS, P., „Die Chronologie der Hymnes des Romanos”, `n: Byzan-tinische Zeitschrift, 15/1906, pp. 1-44.

_, „Zu Romanos 18.é”, `n: Byzantinische Zeitschrift, 16/1907, p. 257.

_, „Grammatische und metrische Umarbeitungen in der Über-lieferung des Romanos”, `n: Byzantinische Zeitschrift, 16/1907,pp. 565-587.

_, „Das Kontakion (Mit einem Exkurs über Romanos und Basi-leios von Seleukeia)”, `n: Byzantinische Zeitschrift, 19/1910, pp.285-306.

_, „Kontakion auf den heiligen Theodoros unter dem Namendes Romanos”, `n: Oriens Christianus, 2/1912, pp. 48-63.

_, „Ein Romanos-Zitat au seiner kappadozischen Inschrift”, `n:Byzantinish-Neugriechische Jahrbücher, 3/1922, p. 80.

_, „Romanos auf Papyrus”, `n: Byzantion, 14/1939, p. 381.


MERCATI, S.G., „Note d’epigraphia bizantina. Il testo dell’inscrizionen. 65 di Inscriptions byzantines de la région d’Urgub en Cappadoce’e di Romano il Melode”, `n: Bessarione, 24/1920, pp. 199-201.

MIONI, Elpidio R., „I kontakaria del Monte Athos”, `n: Atti del RealeIstituto Veneto di Scienze, Lettere ed Arti, 2/96, Vene]ia, 1936-1937,pp. 23-87.

_, „Osservazioni sulla tradizione manoscritta di Romano il Me-lode”, `n: Studi Bizantini: Atti del V Congresso Internazionale di StudiBizantini, vol. 1, Roma, 1939, pp. 507-513.

_, „Romano il Melode. Due inni sul S. Natale”, `n: Bollettino dellaBadia Graeca di Grottaferrata, 12/1958, pp. 3-17.

MIRALLES, C., „Los tres «Himnos a la Natividad» atribuidos a San Ro-mano”, `n: Boletin del Istituto de Estudios Helénicos, 2/1968, pp. 17-28.

MITSAKIS, K., „The Vocabulary of Romanos the Melodist”, `n: Glotta,43/1965, pp. 171-197.

_, „The Hymnography of the Greek Church in the Early ChristianCenturies”, `n: Jahrbuch der österreichishen Byzantinistik, 20/1971,pp. 31-49.

MOSKHOS, M., „Romanos’ Hymn on the Sacrifice of Abraham: ADiscussion of the Sources and a Translation”, `n: Byzantion, 44/1974, pp. 310-328.

NAOUMIDIS, M., „ JUmnogranikaV keivmena eij" papuvrou" kaiV o#straka”, `n:jEpethriV" JEtaireiva" Buzantinän Spoudän, 32/1963, pp. 60-93.

NIKOLOPOULOS, P., „ jEpiV taV" phgav" toØ eij" thVn qusivan toØ jAbraaVmu$mnou RwmanoØ toØ MelådoØ”, `n: Aqhnav, 56/1952, pp. 278-285.

_, „ jEpiV t−" ejpigran−" kaiV toØ prooimivou toØ eij" toV Savbbaton t−"Turonavgou u$mnou RwmanoØ toØ MelådoØ”, `n: Pepragmevna tou Q jDiaqnouv" Buzantinogikouv Sunedrivou, vol. 3, Atena, 1957, pp. 184-187.

PANTELAKIS, E., „AiJ ajrcaiV t−" ekklhsiastik−" poihvsew"”, ̀ n: Qeologiva,15/1937, pp. 5-31.

PAPADOPOULOS-KERAMEUS, A., „Mitteilungen über Romanos”, `n: Byzan-tinische Zeitschrift, 2/1893, pp. 599-605.

_, „ jAqwniakaV kondakarivwn ajntivgrana”, `n: Byzantinische Zeitschrift,6/1897, pp. 375-386.

264 IMNE TEOLOGICE

_, „ JO t−" ajkm−" toØ RwmanoØ crovno"”, `n: Neva JHmevra, 1902,nr. 1438.

_, „ JRwmanoV" kaiV jIwavnnh" Damaskhnov"”, `n: Byzantinische Zeitschrift,14/1905, pp. 234-236.

_, „ JO crovno" t−" ajkm−" toØ RwmanoØ”, `n: Neva JHmevra, nr. 1604,27-29 septembrie 1905.

_, „Leivyanon kondakarivou sinai>tikoØ”, `n: Byzantinische Zeitschrift,16/1907, pp. 202-203.

PARANIKAS, M., „PeriV cristianik−" poihvsew" tän JEllhvnwn”, `n:EpethriV" Filologikouv Sullovgou Kwnstantinoupovlew", 8/1874, pp.174-194; 9/1875, pp. 119-130; 10/1875, pp. 10-22.

_, „PeriV RwmanoØ toØ MelådoØ”, `n: Ekklhsiastikhv Alhvqeia, anul12, 3 iulie 1892, nr. 18, pp. 141-143.

_, „RwmanoØ toØ MelådoØ kontavkia eij" taV a$gia Fäta”, `n: Vizan-tijskij Vremennik, 5/1898, pp. 681-696.

PATON, L.A., „A Note on the Vision of Romanos”, `n: Speculum, 7/1932, pp. 553-555.

PELLEGRINO, M., „« jAshvptwn xuvlwn» (Romano il Melode, Inno di Noèg. 1)”, `n: Rivista di Storia e Lettere, 1/1965, pp. 108-109.

PETERSEN, W.L., „Romanos and the Diatessaron: Readings and Me-thod”, `n: New Testament Studies, nr. 29/1983, pp. 484-507.

_, „The Dependence of Romanos the Melodist upon the SyriacEphrem: Its Importance for the Origin of the Kontakion”, `n: Vi-giliae Christianae, 39/1985, pp. 171-187 (republicat `n: Studia Pa-tristica, 18-4/1990, pp. 274-281).

_, „A New Testimonium to a Judaic-Christian Gospel Fragmentfrom a Hymn of Romanos the Melodist”, `n: Vigiliae Christianae,50/1996, pp. 105-116.

PÉTRIDÈS, S., „Office inédite de Saint Romain le Mélode”, `n: Byzan-tinische Zeitschrift, 11/1902, pp. 358-369.

_, „Saint Romain le Mélode”, `n: Échos d’Orient, 9/1906, pp. 225-226.

PEZOPOULOS, E., „PeriV t−" mousik−" toØ RwmanoØ toØ MelådoØ”, `n:Neva Fovrmigx , 1/1921, pp. 13-14.


PLATON, Igoumnov, „Rjylfr ghtgjlj,yjuj Hjvfyf Ckflrjgtdwf yfDjcrhtctybt Ujcgjlyt”, `n: :ehyfl Vjcrjdcrjq Gfn-hfh[wb, 5/1984, pp. 70-74.

RÖMER, Cornelia Eva, „Romanus Melodus auf einem Wiener Per-gament”, `n: Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik, 109/1995,pp. 298-300.

QUERCII, J.M., „The Diatessaron of Romanos. New Testament Tex-tual Criticism. Its Significance for Exegesis”, `n: Essays in Honourof B.M. Metzger, Oxford, 1981, pp. 305-311.

SALVANESCHI, Enrica, „Adattamento interlinguistico come mezzo es-pressivo in Romano Melodo”, `n: Atti e Memorie dell’AcademiaToscana la Colombaria, 39/1974, pp. 21-68.

SCHORK, R.J., „The Medical Motif in the Kontakia of Romanos theMelodist”, `n: Traditio, 16/1960, pp. 353-363.

_, „Typology of the kondakia of Romanos”, `n: Studia Patristica,6/1962, pp. 211-220.

_, „Romanos, On Joseph I, stanza a: Text and Type”, `n: Byzantion,45/1975, pp. 131-144.

_, „Sung Sermons: Melodies. Morals and Biblical Interpretationsin Byzantium”, `n: Bible Review, 7 aprilie 1991, pp. 20-27.

SOFRONIOS, L., „Roumanouv tou Melwdouv: YalmoV" eiv" toV a$gion Pavsca”,`n: Grhgovrio" o Palamav", 1/1917, fasc. 1, pp. 31-39.

_, „RwmanoV" o Melwdov" kai h Akavqisto"”, `n: Grhgovrio" o Pala-mav", 1/1917, fasc. 5, pp. 193-207 (prima parte); 1/1917, fasc. 6,pp. 269-280 (a doua parte cu titlul: O crovno" th" akmhv" touRwmanouv); 1/1917, fasc. 13, pp. 625-634 (a treia parte cu titlul:Rwmanouv tou Melwdouv : h suggevneia th" Akavqistou (1). Pro" taevrga tou Rwmanouv); 1/1917, fasc. 14, pp. 641-649 (partea a patra);1/1917, fasc. 15, pp. 817-819 (ultima parte).

STEVENSON, H., „L’hymnographie de l’église grecque. Du rythmedans les cantiques de la liturgie grecque”, `n: Revue des QuestionsHistorique, 20/1876, pp. 482-543.

STICHEL, Rainer, „Naturwissenschaftliche Kenntnis des Romanos imNoe-Hymnus”, `n: Hermes, vol. 100, 2/1972, pp. 249-251.

266 IMNE TEOLOGICE

STIERNON, D., „Romano il Melode”, `n: Bibliotheca Sanctorum, vol. 11,Roma, 1968, coll. 319-323.

SUTTNER, E. Chr., „Die Ohnmacht der Mächtigen bei Romanos demMeloden”, `n: Ostkirchliche Studien, 21/1972, pp. 50-53.

SWART, G., „The Cristus Patiens and Romanos the Melodist: SomeConsiderations on Dependence and Dating”, `n: Acta Classica,33/1990, pp. 53-64.

TIERNEY, J.J., „Romano il Melode: la vita e l’opera”, `n: Atti dello VIIICongresso di Studii Bizantini. Studii Bizantini, 7/1953, pp. 208-213.

TOMADAKIS, N.B., „ JH ejkklhsiasrtikhv hJuän poivhsi" kaiV hJ sumnwnivaaujt−" proV" toV dovgma kaiV proV" taV kaivmena tän Granän”, `n: Aqhnav,53/1949, pp. 94-118.

_, „RwmanoØ MelådoØ kontavkion eij" toVn o$sion patevra hJmän Nikov-laon kataV toVn patmiakoVn kwvdika 212 ejkdidovmenon”, `n: Aqhnav, 55/1951, pp. 155-188, 225.

_, „Pourquoi nous sommes passés du Kontakion au canon”, `n:Rivista di Studi Bizantini e Neoellenici, 7/1953, p. 214.

_, „RwmanoV" kaiV a$gio" Dhmhvtrio". JAgiologikaiV kaiV uJmnogranikaiVejpistasiva”, `n: Aqhnav, 59/1955, pp. 86-130.

_, „Rwmanikav Melethvmata: A. JO ejswterikoV" diavlogo" tän u$mnwntoØ JRwmanoØ toØ MelådoØ. B. JAnekdovto" u$mno" JRwmanoØ toØMelådoØ eij" toVn patriavrch Kwnstantinopwvleoj" JIwavnnhn toVnCrusovstomon. G. JH paterikhv gnäsij" JRemanou toØ MelådoØ”, `n:jEpethriV" JEtaireiva" Buzantinän Spoudän, 26/1956, pp. 1-36.

_, „AijsqhtikhV dianoropiovhsi" qrhskeutik−" kaiV ejkklhsiastik−"uJmnograniva"”, `n: jEpethriV" JEtaireiva" Buzantinän Spoudän, 28/1958, pp. 65-89.

_, „ JH gevnnhsi" toØ CristoØ uJmnouvmenh ajpov tovn Rwmanovn Melwdovn”,`n: Logotecnikav Cronikav, 2/1970, pp. 145-150.

_, „Romanos le Mélode n’est pas l’auteur de l’Acathiste”, `n:Aqhvna, 72/1971, pp. 3-24 (versiunea `n italian\: „Romano il Me-lode non è l’autore dell’Inno Acatisto”, `n: Studii Filologici e Sto-rici in Onore di V. de Falco, Napoli, 1971, pp. 497-519).


TOMADAKIS, N./ TOPPING, E.C., „St. Romanos the Melodos: Prince ofByzantine Poets”, `n: The Greek Orthodox Theological Review, 24/1979,pp. 65-75.

_, „Romanus Melodus and the Greek Tragedians”, `n: Serta Tu-ryniana, Urbana, 1974, pp. 401-409.

TOPPING, Eva C., „Romanos: Ikon of a Poet”, `n: Greek OrthodoxTheological Review, 12/1966, pp. 92-111.

_, „A Byzantine Song for Symeon: The Fourth Kontakion of St.Romanos”, `n: Traditio, 24/1968, pp. 409-420.

_, „The Poet-Priest in Byzantium”, `n: Greek Orthodox TheologicalReview, 14/1969, pp. 31-41.

_, „The Apostle Peter, Justinian and Romanos the Melodos”, `n:Byzantine and Modern Greek Studies, 2/1976, pp. 1-15.

_, „Romanos, On the Entry into Jerusalem: ‘a Basilikos Logos’”,`n: Byzantion, 47/1977, pp. 65-91.

_, „Mary at the Cross: St. Romanos’ Kontakion for Holy Friday”,`n: Byzantine Studies, 4/1977, pp. 18-37.

_, „On Earthquakes and Fires: Romanos’ Encomium to Justin-ian”, `n: Byzantinische Zeitschrift, 71/1978, pp. 23-35.

_, „ J O $Ag. RwmanoV" oJ MelådoV" kaiV oJ präto" u$mno" tou eij" thVn gevn-nhsin”, `n: Three Byzantine Sacred Poets, Brookline (Massachus-sets), 1979, pp. 12-34.

_, „Romanos on Judas: A Byzantine Ethopoeia”: Buzantiakav, 2/1982,pp. 9-27.

TRYPANIS, C., „An Anonymous Early Byzantine Kontakion on theVirgin Mary”, `n: Byzantinische Zeitschrift, 58/1965, pp. 327-332.

_, „The Metres of Romanos”, `n: Byzantion, 36/1966, pp. 560-623.

_, „OÞto" and aujtov" in Romanos”, `n: Byzantinische Zeitschrift,64/1971, pp. 33-34.

_, „The Date of the Early Byzantine Kontakion on the Holy Fa-thers of Nicaea”, `n: Byzantinische Zeitschrift, 61/1968, pp. 19-26.

_, „Romanos Melodos”, `n: Byzantine Studies in Australia: News-letter, 6/1980, p. 8.

268 IMNE TEOLOGICE

USPENSKIJ, N.D., „Rjylfrb cd. Hjvfyf Ckflrjgtdwf”, `n: <jujcljd-crwt nhels, 4/1968, pp. 191-201. _, „Hjvfy Ckflrjgtdtw b tuj rjylfrb”, `n: :ehyfl VjcrjdcrjqGfnhfh[wb, 11/1966, pp. 63-68; 1/1967, pp. 69-79 (partea adoua).VAILHÉ, S., „Saint Romain le Mélode”, `n: Echos d’Orient, 5/1902,pp. 207-212.VAN DE VEN, P., „Encore Romain le Mélode”, `n: Byzantinische Zeit-schrift, 12/1903, pp. 153-166. VAN OMMESLAEGHE, F., „Le dernier mot sur Romanos le Mélode”, `n:Analecta Bollandiana, 97/1979, pp. 417-421._, „La source de l’hymne sur s. Jean Chrysostome attribuée àRomain le Mélode”, `n: Analecta Bollandiana, 98/1980, pp. 387-398.VASILIEVSKIJ, V.G., „Kogda ñil Roman Sladkopevec”, `n: VizantijskijVremennik, 1/1894, pp. 256-268.VOGT, E., „Das Akrostichon in der griechischen Literatur”, `n:Antike und Abendland, 13/1967, pp. 80-95._, „uJmnograniv‘”, `n: Silloge Bizantina in Onore di S.G. Mercati, Roma,1957, pp. 392-404.WELLESZ, E., „Kontakion and Kanon”, `n: Atti del Congresso Inter-nazionale di Musica Sacra, Roma, 1951, pp. 131-133.ZUNTS, G., „Probleme des Romanos-Textes”, `n: Byzantion, 34/1964,pp. 469-534._, „The Romanos Papyrus”, `n: Journal of Theological Studies, 16/1965, pp. 463-468.

3. Bibliografie `n limba român\Traduceri `n limba român\ a operelor Sfântului Roman Melodul:`n volum: Imnele Poc\in]ei, traducere [i note de Parascheva Grigoriu, studiuintroductiv de Andrew Louth, Editura Trisaghion, Ia[i, 2006.

Imne, traducere, studiu introductiv [i note de Cristina Rogobete[i Sabin Preda, Editura Bizantin\, Bucure[ti, 2007.

269Bibliografie selectiv\`n reviste/lucr\ri colective: „Condacul Na[terii lui Hristos”, traducere de studen]ii teologide la Seminarul de Liturgic\ (`n special Ion M. Barnea), `n: PetreVINTILESCU, Despre poezia imnografic\ din c\r]ile de ritual [i cântarebisericeasc\, Bucure[ti, Tipografia C\r]ilor Biserice[ti, 1937, pp.290-306. „Imn `nvierii lui Laz\r”, traducere, prezentare [i note de Ilie Fr\-cea, `n: Mitropolia Ardealului, 6-8/1975, pp. 502-507. „Imnul I al Epifaniei”, traducere de asist. drd. Cristina CostenaRogobete, `n: Anuarul Facult\]ii de Teologie Ortodox\ a Universi-t\]ii din Bucure[ti, II (2001-2002), Editura Universit\]ii din Bucu-re[ti, Bucure[ti, 2002, pp. 439-499.„Imnul II al Epifaniei”, traducere de asist. drd. Cristina CostenaRogobete, `n: Anuarul Facult\]ii de Teologie Ortodox\ a Universi-t\]ii din Bucure[ti, II (2001-2002), Editura Universit\]ii din Bucu-re[ti, Bucure[ti, 2002, pp. 499-506. „Imnul femeii p\c\toase”, traducere de Laura Enache, `n: Teolo-gie [i Via]\, 9-12/2002, pp. 204-215.„Imnul fiului risipitor”, traducere de Laura Enache, `n: Teologie[i Via]\, 7-12/2005, pp. 40-53.„Luna lui iulie `n dou\zeci de zile. Condac la pomenirea Sfântu-lui Prooroc Ilie”, traducere de Sabin Preda, `n: Studii Teologice,3/2008, pp. 143-165.

Lucr\ri

PETRESCU, Pr. I.D., Condacul Na[terii Domnului – ÐáñèÝíïò óÞìåñïí –studiu de muzicologie comparat\, Bucure[ti, 1940.Referin]e despre Sfântul Roman Melodul `n lucr\ri de specialitate/ traduceri `n limba român\: BRANI[TE, Ene, „Condacul”, `n: Liturgica general\, volumul 1, edi]ie`ngrijit\ de Pr. Eugen Dr\goi, Editura Episcopiei Dun\rii de Jos,Gala]i, 32002, pp. 324-325;

270 IMNE TEOLOGICE

BRECK, John, „Roman Melodul: Condace”, `n: Cum citim SfântaScriptur\. Despre structura limbajului biblic, traducere de Ioana T\-m\ian, Editura Re`ntregirea, Alba-Iulia, 2005, pp. 309-313;

COMAN, Ioan G., „Roman Melodul”, `n: Patrologie, Editura Insti-tutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucu-re[ti, 1956, pp. 297-298 (edi]ia a doua: apare cu binecuvântareaIPS Lucian, Arhiepiscopul Tomisului, Sfânta M\n\stire Dervent,1999, pp. 192-193).

IMPELLIZERI, Salvatore, „Roman Melodul”, `n: Literatura Bizan]ului,Studii, antologare, traduceri [i prezentare de Nicolae {erban-Tana[oca, Editura Univers, Bucure[ti, 1971, pp. 226-235.

IORD|CHESCU, Cicerone, „Poe]i greci din veacurile VI, VII [i VIII.Roman Melodul”, `n: Istoria vechii literaturi cre[tine, volumul III,Tipografia erk&Caminschi, Ia[i, 1935, pp. 84-85 (edi]ia a II-a:Editura Moldova, Ia[i, 1996, volumul II, partea a III-a, pp. 84-85).

MORESCHINI, Claudio; NORELLI, Enrico, „Roman Melodul”, `n: Istorialiteraturii cre[tine vechi grece[ti [i latine. II/2 De la Conciliul de la Ni-ceea la `nceputurile Evului Mediu, traducere de Hanibal St\nciu-lescu, Editura Polirom, Ia[i, 2004, pp. 343-347.

VINTILESCU, Petre, „Roman Melodul”, `n: Despre poezia imnografic\din c\r]ile de ritual [i cântare bisericeasc\, Bucure[ti, Tipografia C\r-]ilor Biserice[ti, 1937, pp. 71-78.

VOICU, Constantin; DUMITRA[CU, Nicu, „Roman Melodul”, `n: Patrologie.Manual pentru Seminariile teologice, Editura Institutului Biblic [i deMisiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure[ti, 2004, pp. 295-230.

VOICU, Constantin, „Roman Melodul”, `n: Patrologie [i literatur\ post-patristic\, vol. 3, Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucure[ti,2010, pp. 117-121 (bibliografie: pp. 119-121).Studii [i articole `n reviste de specialitate, dic]ionare:ADAM, Domin, „~n]elesul muzicii biserice[ti [i marii imnografi”, `n:Altarul Re`ntregirii, 1/2009, pp. 263-297 (despre Roman Melodul,pp. 285-294; despre condac, pp. 278-281).


BARNEA, Alex\ndrel, „Condacul Na[terii”, `n: Teologie [i Via]\, 11-12/1993, pp. 15-30. BELEAN, Nicolae, „Elemente de mariologie [i antropologie soterio-logic\ `n crea]ia imnografic\ a Sfântului Roman Melodul”, `n:Teologia, (Revist\ Facult\]ii de Teologie Ortodox\ din Arad), 2/2005, nr. 2, pp. 38-47.CÂNDEA, Virgil, „Despre condacul Na[terii Domnului”, `n: StudiiTeologice, 5-6/1993, pp. 26-33. ERBICEANU, G., „Imnologia epocii pân\ la Damascen”, din: BisericaOrtodox\ Român\, 3/1883, pp. 139-140 (despre Roman Melodul). F|RCA[, Ioan-Irineu, „«Prunc tân\r, Dumnezeu Cel mai `nainte deveci». Condacul Na[terii Domnului al cuviosului Roman Melo-dul”, `n: Perspective. Revista Misiunii Române Unite cu Germania,29/2007, fasc. 78, pp. 19-31 (versiunea `n limba român\), pp. 32-45(versiunea `n limba german\).IACOBESCU, Petru, „Troparul [i condacul s\rb\torii Na[terii Dom-nului”, `n: Mitropolia Banatului, 10-12/1956, pp. 181-183.PREDA, Sabin; MARCHI[, Iustin, „Sf. Roman Melodul – Condacul ~n-tâmpin\rii Domnului”, `n: Altarul Banatului, 1-3/2000, pp. 123-154.PREDA, Sabin, „Condacul Fecioara ast\zi... alc\tuit de Sf. RomanMelodul – analiza condacului pe baza structurii literare interne[i a structurii melodice”, `n: Anuarul Facult\]ii de Teologie Orto-dox\ a Universit\]ii din Bucure[ti, IV (2003-2004), Editura Univer-sit\]ii din Bucure[ti, Bucure[ti, 2004, pp. 343-355.PRELIPCEAN, Alexandru, „Sf. Roman Melodul – imnograful des\-vâr[it al Ortodoxiei”, `n: Studii Teologice, 2/2011, pp. 59-105.RUS, Remus, „Roman Melodul”, `n: Dic]ionarul enciclopedic de lite-ratur\ cre[tin\ din primul mileniu, Editura Lidia, Bucure[ti, 2003,pp. 743-744.VÂRVA, Gavril, „Sfântul Roman Melodul: repere bio-bibliografice”,`n: Rena[terea, revist\ editat\ de Arhiepiscopia Ortodox\ a Vadului,Feleacului [i Clujului, anul XVII (2006), nr. 12.VOICESCU, Mihail, „Na[terea Domnului `n crea]ia imnografic\ a Sfân-tului Roman Melodul”, `n: Studii Teologice, 1-2/1983, pp. 18-27. _, „~nvierea Domnului `n crea]ia imnografic\ a Sfântului RomanMelodul”, `n: Glasul Bisericii, 4-5/1983, pp. 239-250.

272 IMNE TEOLOGICERecenzii:P(ARASCHIV), V. I(on), recenzie la studiul N.D. Uspenski, „CondaceleSfântului Roman dulcecânt\torul”, `n: Studii Teologice, EdituraPatriarhiei din Moscova, vol. IV, 1968, pp. 191-201, din: StudiiTeologice, 7-8/1971, pp. 589-590.

PRELIPCEAN, Alexandru, „Sf. Roman Melodul, Imne, traducere, stu-diu introductiv [i note de Cristina Rogobete [i Sabin Preda”, `n:Ortodoxia, 3/2009, pp. 203-207;

_, „I.G. Kourempelev", Rwmanouv Melwdouv Qeologikhv Dovxa. Suvgcronhistorikodogmatikhv avpoyh kaiv poihtikhv qeologiva, Ekd. P. Pournarav,Qessalonivkh, 2006, 331ss. [I.G. Kourempeles, Faima teologic\ a luiRoman Melodul. Opinia istorico-dogmatic\ contemporan\ [i teologiapoetic\, Editura P. Pournara, Tesalonic, 2006, 331 p.]”, `n: Teologie[i Via]\, 9-12/2010, pp. 202-207.

V., S., not\ bibliografic\ la volumul: Romanos le Mélode, Le ChristRédempteur. Célebrations liturgiques, Traduit du grec par René R. Kar-wan, Paris, Beauchesne, 1956, 183 p., `n: Studii Teologice, 7-8/1959,p. 503.

273Concordan]a imnelor `n edi]ii critice

Concordan]a imnelor `n edi]iile criticeAceast\ concordan]\ a operelor lui Roman, realizat\ de

J. Grosdidier de Matons1, preluat\ mai apoi - `n parte - deal]i cercet\tori ai operei Sf. Roman Melodul2, grupeaz\ maimulte edi]ii ale imnelor romaneice, [i anume: Pitra, Krum-bacher, Cammelli, Tomadakis, Mass-Trypanis [i SC.

~n lista lui Pitra, condacele scrise cu cifre romane sim-ple, indic\ acele imne preluate din Analecta Sacra; con-dacele notate cu SR, provin din Sanctus Romanus melodorumprinceps, iar cele notate cu An, din Anepigrapha. Parantezelerotunde () indic\ acele imne ce nu au fost publicate `n total-itatea lor, ci numai par]ial, cercet\torul francez indicânddoar num\rul strofelor.

Cea de a doua coloan\ p\streaz\ numerotarea lui Kru-macher, din colec]ia Die Akrostichis in der griechischen Kirschen-poesie (pp. 559-587), `mp\r]it\ `n trei p\r]i. Condacul 117 pro-vine din alt\ list\, publicat\ `n aceea[i colec]ie (pp. 587-618).

Coloana a treia indic\ numerotarea utilizat\ de G. Cam-melli, Romano il Melode: Inni. Cercet\torul italian a `mp\r]itcondacele `n trei segmente: condace editate complet, condaceeditate par]ial [i condace inedite. Numerotarea `nso]it\ deparanteze p\trate [], indic\ acele condace considerate decercet\torul italian drept neautentice.

1 J. Grosdidier de Matons, Romanos le Mélode et les origins de lapoésie religieuse a Byzance, pp. 329-332.

2 George Gharib, Romano il Melode. Inni, pp. 69-71; PannayotouK. Hristou, Ellhnikhv Patrologiva, tovmo" E j, pp. 603-612; P.A. Sinopou-los, JRwmanoØ toØ MelådoØ. Kontavkia a j, p. 173.

274 IMNE TEOLOGICE

A patra coloan\ indic\ numerotarea edi]iei lui Tomma-dakis. Condacele notate cu <>, sunt cele patru imne consi-derate de N. Livadaras `n teza sa de doctorat, drept auten-tice [i indicate `n suplimentul de la sfâr[itul tezei (ToV provbl-hma t−" gnhsiovthto" tän aJgiologikän u$mnwn toØ JRwmanoØ, Atena,1959, pp. 129-158).

A cincea coloan\ preia numerotarea folosit\ `n edi]ialui P. Maas [i C.A. Trypannis, `n dou\ volume: 34 de condacecu referin]e la Persoana [i opera lui Iisus Hristos, 5 condacela diferite evenimente neo-testamentare, 7 condace cu temevetero-testamentare, 10 condace cu diferite teme, 3 condace`nchinate martirilor [i sfin]ilor, 23 de condace dubia, `nchi-nate unor diferi]i martiri [i sfin]i ai Bisericii, alte 7 condace.

Ultima coloan\ indic\ numerotarea lui J. Grosdidier deMatons, `n colec]ia Sources chrétiennes. Au ap\rut cinci volume[i 56 de condace.

Condace Pitra Krumb. Camm. Tom. Maas/

Tr.

SC

Despre Adam [i Eva

- 60 44 48 51 1

Despre Noe (An. II, 3 str.)

63 46 19 40 2

La jertfa lui Avraam

- 65 61 3 41 3

Despre Isaac [i Iacob

- 68 62 4 42 4

Despre Iosif (I) SR 2 12 18 - 43 5Despre Iosif (II) – la ispitirea lui Iosif

X II 17 43 44 6

La profetul Ilie 3 str. Ilie 56 45 47 45 7La cei trei tineri `n cuptor

XXIV 27 19 34 46 8

La profetul Iona [i Ninive

- 84 63 - 52 8b

La Buna Vestire - 50 56 14 36 9


La Na[terea Domnului (I)

I 1 15 - 1 10

La Na[terea Domnului (II)

(An. XXII, 3

str.)

42 41 36 2 11

La Na[terea Domnului (III)

- 43 60 - 37 12

Stihiri la Na[tere XXIX 32 - - 83 13La ~ntâmpinareaDomnului

V 6 2 27 4 14

La uciderea pruncilor [i la fuga `n Egipt

- 44 82 6 3 15

La Botezul Domnului (I)

III 4 1 - 5 16

La Botezul Domnului (II)

IV 5 16 40 6 17

La nunta din Cana Galileii

- 77 68 - 7 18

La samarineanca - 80 70 26 9 19La vindecarea leprosului

- 78 49 - 8 20

La m\rturisirea femeii p\c\toase

XII 15 20 - 10 21

La demonizatul din Gadara

- 81 71 - 11 22

La femeia cu scurgere de sânge

- 82 72 41 12 23

La `nmul]irea pâinilor

- 83 73 45 13 24

La orbul din na[tere

- - - - 88 25

La `nvierea lui Laz\r (I)

- 70 67 7 14 26

La `nvierea lui Laz\r (II)

(An., X, 7 str.)

71 47 8 15 27

La fiul risipitor (I)

- 61 64 25 49 28

276 IMNE TEOLOGICE

La fiul risipitor (II)

- 87 48 - 87 29

Despre bogat [i despre Laz\r

- 69 65 9 50 30

La pilda celor zece fecioare (II)a

XI 13 22 28 47 31

La intrarea Domnului `n Ierusalim

X 10 3 33 16 32

La tr\darea lui Iuda

XIII 16 5 24 17 33

La negarea lui Petru

XV 18 6 - 18 34

Maria la Crucea Domnului

XIV 17 7 21 19 35

La sfintele patimi XVI 19 4 22 20 36La coborârea `n iad

- 67 85 2 21 37

La biruin]a Crucii

VIII 9 8 44 22 38

La cinstirea Crucii

- 64 83 49 23 39

La ~nviere (I) XVII 20 9 46 29 40La ~nviere (II) - 72 57 - 24 41La ~nviere (III) - 73 58 29 25 42La ~nviere (IV) - 74 42 30 28 43La ~nviere (V) - 75 59 42 26 44La ~nviere (VI) – despre cele 10 drahme

- 79 69 - 27 45

La pip\irea lui Toma

XVIII 21 30 31 30 46

La misiunea Apostolilor

XXII 25 32 37 31 47

La ~n\l]area Domnului

XIX 22 10 38 32 48

La Cincizecime XX 23 11 - 33 49La Judecata de Apoi

VI 7 23 - 34 50


La pilda celor zece fecioare (I)

SR, 3 14 21 39 48 51

La neofi]i - 46 43 23 53 52Despre sfintele nevoin]e monahale

VII 8 14 35 55 53

La orice cutremur [i incendiu

- 62 55 5 54 54

Rug\ciune de poc\in]\

- 66 84 1 56 55

Rug\ciune dup\ stih

- - - - 84 56

La na[terea Fecioarei

XXV 28 12 - 35 57

La to]i Sfin]ii XXI 24 13 - 59 58La t\ierea capului Sfântului Ioan Botez\torul

XXIII 26 33 - 38 59

Despre [chiopul vindecat de Sfântul Petru

- 76 66 - 39 60

La Sfântul Dimitrie

- 33 53 15 71 61

La Sfin]ii Cosma [i Damian (II)

- 34 54 [50] 73 62

La Sfin]ii 40 de Mucenici (I)

- 48 25 - 57 63

La Sfin]ii 40 de Mucenici (II)

(An. LIII, 5 str.)

49 26 - 58 64

La Sfântul Pantelimon

(appendice,

1 str.)

57 51 11 69 65

La Sfântul Trifon - 47 24 - 65 66La Sfântul Mina - 36 37 - 75 67La Sfântul {tefan (I)b

II 2 39 - 85 68

La Sfântul Gheorghe (I)

- 52 27 - 66 69

278 IMNE TEOLOGICE

La Sfântul Gavriil

(An XXIII, I, 1 str.)

117 76 - 62 70

La Sfânta Matroana

- - - - 89c 71

La Sfântul Simeon Stâlpnicul

XXVII 30 34 - 70 72

La Sfin]ii Cosma [i Damian (I)

XXVIII 31 [35] 12 72 73

La Sfin]ii Achepsima, Iosif [i Aitala

- 35 [36] - 74 74

La Sfântul Ioan Gur\ de Aur

- 37 [77] - 63 75

La Sfântul Apostol Filip

- 38 [78] <52> 64 76

La Sfin]ii Gurie, Samon [i Aviv

(An. 81, 2 str.)

39 [79] 20 76 77

La Sfântul Nicolae (I)

XXVI 29 [38] 17 77 78

La Sfântul Nicolae (II)

- 40 [80] 18 78 79

La Sfântul Ignatie

- 41 [81] 13 79 80

La Sfântul {tefan (II)

SR, 1 3 40 32 80 81

La Sfântul Vasile - 45 [74] - 86 82La Sfântul Gheorghe (II)

- 51 [28] - 67 83

La Sfântul Atanasie

- 53 [75] <53> 68 84

La Sfântul Ioan Evanghelistul

(AS, Prolego-mene, p. LXI, 5 str.)

54 [50] <51> 60 85

La na[terea Sfântului Ioan Botez\torul

Domitios 55 [31] - 61 86


La Sfântul Teodor (I)

- 58 [29] - 81 87

La Sfântul Teodor (II)

(An. LXI, I, 7 str.)

59 52 10 82 88

a O nou\ gre[eal\ `ntâlnit\ `n Patrologia lui Pannayotou Hristou, prin confun-darea celor dou\ condace la cele 10 fecioare. Astfel, forma corect\ este 47/51 [i

48/31. Vezi: Pannayotou K. Hristou, Ellhnikhv Patrologiva, tovmo" E j, p. 608.b ~n lista oferit\ de Pannayotou Hristos, num\rul 69 indic\ atât primul condacla Sfântul {tefan, cât [i primul condac `nchinat Sfântului Gheorghe, ceea ce nupoate fi decât o eroare. Vezi: Pannayotou K. Hristou, Ellhnikhv Patrologiva,tovmo" E j , pp. 610, 612.c Gre[eal\ `n concordan]a lui J. Grosdidier de Matons, privind condacul SfinteiMatroana, care are corespondent `n edi]ia Maas-Tryp. num\rul 89, [i nu 90, cumprecizeaz\ editorul francez (Romanos le Mélode et les origins de la poésie religieusea Byzance, p. 330).

280 IMNE TEOLOGICE

Concordan]a imnelor `n traducerile modernePrezenta concordan]\ are la baz\ traducerile moderne

precizate `n bibliografie [i `n subcapitolul 6 (Despre edi]iile[i traducerile romaneice).Condace

G. DE MATONS SINOPOULOS GHARIB SCHORK LASH KODER KOUSTENIS TROMBI GRIGORIU ROGOB./PR

EDADespre Adam [i Eva 1 - 1 - - - 51 XXIa - -Despre Noe 2 - 2 - - - 40 1 - -La jertfa lui Avraam 3 - 3 11 - 8 41 2 - -Despre Isaac [i Iacob 4 - 4 - - - 42 3 - -Despre Iosif (I) 5 - 5 - - - 43 4 - -Despre Iosif (II) – la ispitirea lui Iosif

6 - 6 12 - - 44 5 - -

La profetul Ilie 7 10 7 - - - 45 6 - -La cei trei tineri `n cuptor

8 - 8 - - - 46 7 - -

La profetul Iona [i Ninive

8b

- 9 13 - - 52 - - -

La Buna Vestire 9 - 11 - - 11 36 9 - 8La Na[terea Domnului (I)

10 - 12 - 1 2 1 10 - 1

La Na[terea Domnului (II)

11 - 13 - 2 3 2 11 - 2

La Na[terea Domnului (III)

12 - 14 - - 12 37 12 - 3

Stihiri la Na[tere 13 - 15 - - - - - - 4

281Concordan]a imnelor `n traduceri moderne

La ~ntâmpinareaDomnului

14 - 16 2 3 6 4 13 - 7

La uciderea pruncilor [i la fuga `n Egipt

15 - 17 - - - 3 14 - -

La Botezul Domnului (I)

16 - 18 - 4 4 5 15 - 5

La Botezul Domnului (II)

17 - 19 - - 5 6 16 - 6

La nunta din Cana Galileii

18 - 21 - - - 7 18 - 15

La samarineanca 19 - 22 6 - 9 20 - -La vindecarea leprosului

20 - 23 3 5 - 8 19 - -

La m\rturisirea femeii p\c\toase

21 - 28 4 7 - 10 21 5 -

La demonizatul din Gadara

22 - 24 5 - - 11 22 4 -

La femeia cu scurgere de sânge

23 - 25 - - - 12 23 - -

La `nmul]irea pâinilor

24 - 26 - 8 - 13 24 - -

La orbul din na[tere 25 - 27 - - - - - - -La `nvierea lui Laz\r (I)

26 - 29 - - - 1415

25 3 -

La `nvierea lui Laz\r (II)

27 - 30 - - - - - - -

La fiul risipitor (I) 28 - 32 - 9 - 49 26 1 -La fiul risipitor (II) 29 - 33 - - - - - -Despre bogat [i despre Laz\r

30 - 34 - - - 50 27 - -

La pilda celor zece fecioare (II)

31 - 37 - - - 47 29 2 -

La intrarea Domnului `n Ierusalim

32 6 31 - - 13 16 I - -

La tr\darea lui Iuda 33 - 39 6 10 - 17 II - -La negarea lui Petru 34 - 38 - 11 - 18 III 6 -Maria la Crucea Domnului

35 - 40 7 12 - 19 V 7 -

La sfintele patimi 36 7 41 8 - 14 20 IV 8 -

282 IMNE TEOLOGICE

La coborârea `n iad 37 - 42 - - 10 21 VI - -

La biruin]a Crucii 38 1 43 9 13 7 22 VII - -

La cinstirea Crucii 39 9 44 - - - 23 VIII - -

La ~nviere (I) 40 2 45 10b

14 - 29 IX 9 9

La ~nviere (II) 41 8 46 - - - 24 X - 10

La ~nviere (III) 42 - 47 - - 15 25 XI - 11

La ~nviere (IV) 43 - 48 - - - 28 XII - 12

La ~nviere (V) 44 - 49 - - 16 26 XIII - 13

La ~nviere (VI) – despre cele 10 drahme

45 - 50 - - - 27 XIV - 14

La pip\irea lui Toma 46 3 51 - 15 - 30 XV 10 -

La misiunea Apostolilor

47 - 52 - - - 31 XVI - -

La ~n\l]area Domnului

48 4 53 - 16 17 32 XVII - -

La Cincizecime 49 - 54 - 17 18 33 XVIII

- -

La Judecata de Apoi 50 - 35 - 18 - 34 XX - -

La pilda celor zece fecioare (I)

51 - 36 - - - 48 28 - -

La neofi]i 52 - 56 - - - 53 XXIII

- -

Despre sfintele nevoin]e monahale

53 5 57 - - - 55 XXV - -

La orice cutremur [i incendiu

54 - 58 14 - - 54 XXIV

- -

Rug\ciune de poc\in]\

55 - 59c

- - 9 56 XXII - -

Rug\ciune dup\ stih 56 - 60 - - - - - - 16

La na[terea Fecioarei 57 - 10 - - 1 35 8 - -

La to]i Sfin]ii 58 - 61 - - - 59 XXVI

- -

La t\ierea capului Sfântului Ioan Botez\torul

59 - 20 - - 19 38 17 - -

Despre [chiopul vindecat de Sfântul Petru

60 - 55 - - - 39 XIX - -


La Sfântul Dimitrie 61 - 69 - - - - - - -La Sfin]ii Cosma [i Damian (II)

62 - 68 - - - - - - -

La Sfin]ii 40 de Mucenici (I)

63 - 62 15 - - 57 XXVII

- -

La Sfin]ii 40 de Mucenici (II)

64 - 63 - - - 58 XXVIII

- -

La Sfântul Pantelimon

65 - 83 - - - - - - -

La Sfântul Trifon 66 - 89 - - - - - - -La Sfântul Mina 67 - 80 - - - - - - -La Sfântul {tefan (I) 68 - 85 - - - - - - -La Sfântul Gheorghe (I)

69 - 72 - - - - - - -

La Sfântul Gavriil 70 - 71 - - - - - - -La Sfânta Matroana 71 - 79 - - - - - - -La Sfântul Simeon Stâlpnicul

72 - 84 - - - - - - -

La Sfin]ii Cosma [i Damian (I)

73 - 67 - - - - - - -

La Sfin]ii Achepsima, Iosif [i Aitala

74 - 64 - - - - - - -

La Sfântul Ioan Gur\ de Aur

75 - 75 - - - - - - -

La Sfântul Apostol Filip

76 - 70 - - - - - - -

La Sfin]ii Gurie, Samon [i Aviv

77 - 77 - - - - - - -

La Sfântul Nicolae (I) 78 - 81 - - - - - - -La Sfântul Nicolae (II)

79 - 82 - - - - - - -

La Sfântul Ignatie 80 - 78 - - - - - - -La Sfântul {tefan (II) 81 - 86 - - - - - - -La Sfântul Vasile 82 - 66 - - - - - - -La Sfântul Gheorghe (II)

83 - 73 - - - - - - -

La Sfântul Atanasie 84 - 65 - - - - - - -La Sfântul Ioan Evanghelistul

85 - 76 - - - - - - -

284 IMNE TEOLOGICE

La na[terea Sfântului Ioan Botez\torul

86 - 74d - - - - - - -

La Sfântul Teodor (I) 87 - 87 - - - - - - -La Sfântul Teodor (II) 88 - 88 - - - - - - -

a Cu litere romane red\m con]inutul celui de-al doilea volum (vol. 198) al con-dacelor lui Roman, din edi]ia lui Ugo Trombi.b Eroare de concordan]\ la R.J. Schork, prin indicarea cifrei VI dup\ condacul la~nviere, precum [i indicarea trimiterii 40 SC. Vezi: R.J. Schork, From the Byzan-tine Pulpit, p. xvii.c George Gharib indic\ gre[it num\rul condacului „Rug\ciune de poc\in]\” dinedi]ia SC. Vezi: Romano il Melode. Inni, p. 70.d George Gharib indic\ cu num\rul condacului „La na[terea Sfântului IoanBotez\torul” [i cel dedicat Sfântului Apostol Ioan, ambele din edi]ia SC. Vezi:Romano il Melode. Inni, p. 70.


EDITORIAlexandru Iorga, licen]iat `n Teologie. A urmat cursurile

de Master `n cadrul Facult\]ii de Teologie a Universit\]ii Aristoteldin Tesalonic (Grecia), specializarea Aghiologie, sub coordo-narea lui Pannayotis Yfantis. Actualmente este bursier alAsocia]iei Diakonisches Werk. Ultimele apari]ii editoriale: „Ele-mente de antropologie `n cuvânt\rile engomiastice ale Sfân-tului Vasile cel Mare”, `n: Mihai Valentin Vladimirescu (ed.),Exegeza si ermineutica biblic\ `n operele Sfin]ilor P\rin]i Capa-docieni, Editura Universitaria, Craiova, 2009, pp. 112-126;Dimitrios Tsamis, „Ironia `n scrierile antieretice ale Sfântu-lui Vasile cel Mare”, `n: Ortodoxia, seria a II-a, anul I (2009),nr. 4, octombrie-decembrie, pp. 50-63 (traducere). Contact:[email protected]

Alexandru Prelipcean, licen]iat ̀ n Teologie. A urmat cursu-

rile de Master `n cadrul Facult\]ilor de Teologie Ortodox\ dinBucure[ti [i Tesalonic (Grecia), specializarea Exegez\ [i ermineu-tic\ (sub coordonarea pr. Constantin Preda), respectiv Teo-logie Dogmatic\ [i Simbolic\, sub coordonarea lui Ioannis Kou-rempeles. Actualmente este doctorand al Universit\]ii Alexan-dru Ioan Cuza din Ia[i [i al Facult\]ii de Teologie din Tesa-lonic. Ultima apari]ie editorial\: Sfântul Efrem Sirul, Cuvinteascetice, Editura Episcopiei Sloboziei [i C\l\ra[ilor, 2011.Contact: [email protected]

286 IMNE TEOLOGICE

Redactori: Pr. Cezar }\bârn\Tehnoredactor: Gabriela Radu

Design copert\: Lucian DragomirPrepress: Mariana Cojocaru

DTP: Leonard Lunguleac

Bun de tipar: 2012 Ap\rut: 2012Editura Doxologia, Cuza-Vod\ 51, 700038, IA{I

Tel.: (0232)216693; (0232)218324; Fax: (0232)216694http://editura.doxologia.ro, E-mail: [email protected]

roman melodul_imne teologice

Documents