I

Rom. J. Petrology, 1992, 75, p. 161-181

FORMATIUNILE METAMORFICE DIN MASIVUL GÎRBOVA (MUNŢII PERŞANI)

Halls Georg KRAUTNER, Gabriel BINDEA, Gabriel VOICU, Mihai RUNCEANU, Marian MUt:/TEANU Institutul de Geologie §i Geofizică. Str. Ca.ransebe§ 1, 78344 BuclII"e~ti 32.

Marian LUPULESCU Universitatea BuclIl"C§ti. Facultat.ea de Geologie, Blvd. N. Bălcescu '1, Bucllre~t.i .

Afina LUPULESCU , Mărioara VAIDA Institutul de Gcologie şi Geofizidl. Str. Caransebc§ 1. 71):344 Bucurcljti 32.

Key wOl'ds: Metamorphic rocks . Cambrian. SIratigraphic lIuils. Metamorphism. Palynomorphs. Foliation. East Carpat.hiaus _. Per§ani Mountain s.

Abstract: The metamorphic I"Ocks of tlle Gîrbov" Ma~sif (Perşani Mt.i.) It is proved that the metamorphics of tlle Pen~aui j\Hs belong to the Cambrian Tulghe~ G roup. In the structural framework of the East Carpathians, t.hey represent the soulhernmost outcrop of the crystallille basement of t.he Bucoviniall Nappe. The exposed sequence may be correlated with the formations Tg3 anJ Tg4 of the st.ratotype from Ihe Bistri~a Mts aud the Sindominic-·Gheorghieni regiOl!. Due to the low grade metamorphism (Q+ab+chl+bl+alm-spess+ilm), reliel struetures and minerals (quartz and fcldspar) {rom the primary vo\canic and elastic rocks are prc­served, The metamorphhic history includes thrce stages of deformatioll \Vith mineral growth, a postkinematic porphyroblasic development of albite, muscovite, biotite, spes­sartinic almalldine and a late retrograde chloritisation of the mentioned biotil.e aud garnet (Fig. 9). The main synkillematic mineral formation is linked 1,0 an early ealedollian event (sardic phase). The later developmenţ, lI.ay be Variscan.

1. MASIVUL GÎRBOVA ÎN ANSAMBLUL STRUCTURAL DE LA CURBURA CARPAŢILOR

Cristalinul masivului Gîrbova a constituit vreme Îndelungată o dilemă În zona de curbură a Carpaţilor .

Acest lucru se datora faptului că, în timp ce, din punctul de vedere al faciesurilor depozitelor sedimentare premezocretacice, munţii Perljani reprezintă evident extremitatea sudică a structurilor din Carpatii Orientali (pînze transilvane lji pînza bucovinică - Patrulius et al., 1966; Săndulescu, 1976), formaţiunile metamorfice erau considerate fie un element exotic, fie un element a.1 Carpaţilor Meridionali (Dessila-Codarcea et al., 1969). După recuno~terea de către Vodă, Vodă (1985) a apartenenţei acestui cristalin la grupul Tulghelj, a devenit evident .că masivul cristalin al Gîrbovei reprezintă continuarea sudică a cristalinului din pînza Bucovinică a Carpaţilor Orientali. Relaţiile fată de cristal inul Carpatilor Meridionali (din zona Şinca-Făgăralj) sînt considerate a fi de ordin tectonic, delimitarea fiind realizată printr-o fractură transcrustală - falia Sud-1hinsilvană - situată sub culoarul VIădeni şi reluată local în mişcări tinere (falia Dealul Mare; Săndulescu, 1984).

În munţii Perljani cristalinul ' de tip Thlgheş este acoperit transgresiv de seria depozitelor sedimentare bu­covinice, care la rîndul lor suportă tectonic unităţile transilva.ne, şi anume pînza de Per§ani, constituită pre­ponderent din ofiolite, şi pÎnz~ de Hăghima.'j formată din calcare jura.~ice !ii eocretacice. După Patrulius et al. (1966) între cuvertura sedimentară bucovinică a cristalinului GÎrbovei şi unităţile Transilvalle se interpune o unitate alohtonă constituită din depozit.ele de wildflysch .

Unită~i ale pînzelor central-est carpatice situat.e sub pînza Bucovinică nu se c\lnosc 'm muntii Perşani , De altfel zona frontală a acesteia şi relaţiile cu unităţile flişului (pinza de Baraolt. şi pinza de Ceahlău) si'nt ascunse sub cuvertura sedimentară post mezocretacică. Prin acest fapt struct.ura munţilor Per~ani se deosebeşte de segmentul situat, la nord de Miercurea-Ciuc , in care ansamblul plllzelor rentral-est carpat.ice (zona cristalina­mezozoică) a fost re~aria(, ă, după finele cretacicului, peste dacidele externe (zona fli~nlui) ,

...

I

162 H. G. KRA UTNER et al.

2., CERCETĂRI GEOLOGICE ANTERIOARE

Existenţa formaţiunilor metamorfoce În munţii Periiani a fost semnalată de Hauer iii Stache (1863) În urma unui profil parcurs pe valea Comana. O delimitare cartografică a acestui cristalin, inclusiv a ivirii din valea Hamaradia, se datoreiite lui Wachner (1918), care defineiite 'masivul cristalin al Gîrbovei drept "boltirea fundamentului cristalin de la Veneţia". Din punct de vedere petrografic, el atrage atenţia asupra diferenţelor litologice faţă de cristalinul Făgăr~ului, bogat În intercalaţii de amfibolite, care lipsesc în munţii Periiani.

În urma progresului realizat în studierea rocilor sedimentare mezozoice, Ilie, Preda (1940) recunosc structura În pînză a munţilor Per§ani. În perioada 1960-1970, Patrulius, Popa, Popescu (1963, 1965, 1966, 1967, rapoarte nepublicate), Murgeanu, Contescu, Jipa, Mihăilescu, Panin (1963, raport nepublicat), Dumitriu, Dumitriu (1964), Kusko et al. (1970, raport nepublicat) aduc contribuţii stratigrafice §i paleontologice la cuno~terea mai detaliată a depozitelor sedimentare. Patrulius et al. (1966) confirmă pînza munţilor Per§ani, recunoscînd încadrarea ei în sistemul pînzelor Transilvane, generate prin decolare iii deplasare gravitaţională în timpul Apţianului. Autorii menţionaţi consideră că această tectogeneză a fost însoţită de acumularea unor depozite de wildftisch, de vîrstă barremiană şi - eventual - bedouliană, care la rîndul lor au fost §ariate peste depozite le mezozoice subjacente ("pînza wildftyschului" - Patrulius, 1973).

Spre deosebire de datele referitoare la formaţiunile sedimentare mezozoice, care indicau din ce în ce mai argumentat Încadrarea munţilor Per§ani în structura. Carpaţilor Orientali, cercetările privind formaţiunile meta­morfice tindeau spre corelări cu cristalinul Carpaţilor Meridionali. Astfel, Ilie (1953, 1954) grupează şisturile cristaline din zona Comana-Veneţia în "seria epizonală de Veneţia", pe care o echivalează cu seria de Ciuta (Schmidt, 1930) din estul munţilor Făgăr~, fără a exclude însă §i o posibilă paralelizare cu seria de Thlghe§ din Carpaţii Orientali.

Prima tratare modernă a formaţiunilor metamorfice din masivul cristalin al Gîrbovei a fost realizată de Dessila Codarcea et al. (1969), care separă o "serie epimetamorfică de Gîrbova" în poziţie transgresivă peste un fundament mai vechi, format din gnaise. In seria de Gîrbova delimitează trei unităţi litostratigrafice: orizontul metagraywackelor (În poziţie inferioară), orizontul §isturilor cuarţo-sericitoase, orizontul filitelor (în poziţie superioară).

Această imagine litostratigrafică§i structurală a fost preluată în harta geologică 1 :50000, foaia Per§ani (Popescu, 1970). După Dessila Codarcea et al. (1969) "seria de Gîrbova" reprezintă un fti§ metamorfozat în faciesul §isturilor verzi, la finele ciclului baikalian. Autorii citaţi menţionează, de asemenea, procese metamorfice ulterioare, de grad mai scăzut, manifestate prin cloritizarea parţială sau totală a biotitului §i priIţ recristalizarea muscovitului în condiţii statice.

Dessila Codarcea, Iliescu (1969) corelează seria de Gîrbova cu "complexul metagraywackelor" din versantul nordic al munţilor Făgăr~ §i subasmentul eimezometamorfic cu seria de Măgura din munţii Cibin. În această viziune încadrează "seria de Gîrbova" (împreună cu cristalinul din nordul munţilor Făgăr~) unui "metafli§ intracarpatic" pe care-l atribuie Proterozoicului superior, pe baza unor date microftoristice care însă nu exclud posibilitatea încadrării în Cambrianul inferior.

Preciziuni noi referitoare la încadrarea cristalinului din munţii Perşani în edificiul structural al Carpaţilor Orientali, §i anume în pînza Bucovinică, au fost aduse de Săndulescu (1976,1984) pe baza cuverturii sedimentare mezozoice a cristalinului Gîrbovei. La nivelul formaţiunilor cristaline această încadrare structurală a fost · confirmată de Vodă, Vodă (1983,1984, rapoarte nepublicate, 1985) prin recuno~terea faptului că metamorfitele masivului Gîrbovei reprezintă un echivalent al grupului Thlghe§. Autorii menţionaţi recunosc în munţii Per§ani formaţiunea Tga cu metavulcanite riolitice §i formaţiunea Tg4 cu roci blastodetritice §ifilite cu "paramorfoze de rut il după brookit". Suprafeţe relativ întinse sînt atribuite grupului Bretila, considerat într-o poziţie echivalentă pînzei de Rarău. În linii foarte generale rocile atribuite de Vodă, Vodă (1983, 1984, rapoarte nepublicate, 1985) formaţiunii Tg3 ar corespunde, după Dessila Codarcea et al. (1969), subasmentului mezometamorfic al "seriei de Gîrbova", în timp ce aceasta din urmă s-ar suprapune atit peste formaţiunea Tg4 , cît §i peste grupul· Bretila din imaginea cartografică dată de Vodă, Vodă (1983, 1984, rapoarte nepublicate, 1985).

Recent, sectoare din bazinul văilor Comana, Veneţia §i Arinoasa au fost acoperite pJ,'ip"hicrări de prospecţi­une geolQgică detaliată (Vodă, Velio, 1985, raport nepublicat), prospecţiuni geochimice '§i ~eofizice (Ciobanu et al., 1987, raport nepublicat). '

3. LITOSTRATIGRAFIA GRUPULUI TULGHEŞ DIN MASIVUL GÎRBOVA

Modelullitostratigrafic elaborat pentru masivul Gîrbova (fig. 1) se bazează pe admiterea unei boltiri anticli­nale pe aliniamentul Valea Dabijului-Valea Secăturii, în care aftorează metavulcanitele riolitice din formaţiunea

I

FORMATIUNILE METAMORFICE DIN MASIVUL GÎRBOVA

6

2

1

5

4

3

7

z

----l I .... . .... .........

Cuarţite ~i roci blastodetritice I ••• •• 0·0 • • • •••

0.0 0' 0 ••••• 0.0.

\ I Orizontul metavulcanitelor riolitice de PIui r==: --~ Minjoală

i

+++++++ I

000000 Metaconglomerate cuartitice MEMBRUL I PÎRÎUL I CRUCII

FORMA-

11UNEA l. ·~ •.• . IL· JL ..

= = - ".- Orizontul Venetioara Tg4

- - - -- - - -- .......... (Roci ~Iastode tritice ;cuartite neg re ; fi lite - - .... -

0-0-0-0 cenuSii sisturi sericitocloritoase cu porfi-0-0-0-0 robl~ste' de albit)

p:::i:::J - o - 0-

•••••

.F •• 0 ....... Cuartite negre .

MEMBRUL BASCA

Orizontul ValeQ. Seacă +0+0 ·+0 +0 +

-

+ 0+ + + + Metavulcanite r i olitice ++ + +++ (Nivelul Comana)

, + + +++

MEMBRUL FORMA-FUNDUL

TIUNEA + + + +,+ Metavulcanite riolitice MOLDOVEI ,

+ + + + (Nivelul Dabiju) Tg 3

~~

Fig. 1 - Succesiunea litostratigraficl{ in grupul Tulghelj din masivul Girbova. 1, metavulcanite rioliticej 2, §isturi sericito-clOl'itoase in altemanV~cu §isturi sericitoase cenu§ii §i intercala~ii de §Îsturi cu porfiroblaste de albitj 3 , roci blastodetriticej 4, §isturi sericito-cloritoase cu p orflroblaste de aJLitj 5, §isturi sericitoase grafitoasej 6, cuar!.ite sericitoase §i roci blastodetriticej 7, §isturi sericito-cloritoase cu porfiroblaste de albit §i diseminl{ri de piritli±calcopiritlt

163

H. G. KUA UTNER et al. ---- ,

Tg3 . O simetrie a su':cesillnilor lil.ologice pe cel.~ două Bancuri ale structurii ant.idinale est.e evidentă pentru partea inlCrioară il c0banei lit.ost.ratigrafice. Pentru nivcklt: superioare sinwt.ria litologică nu poate să fie examÎnat.ă. deoarece ':uverl-ura st'dimcntară S~ dispune asimetric pe :;tcudura plicativă. a cristalinului. Din aceast.[t callză modelul litc>st.ratigrafic propus se bazeaz{t. III speci a l, pe sueCt~siUllea de pe flancul vestic al bolt.irii antidinale Comana, expus În bazilH'lc văii Comana, Valea La,.g~i, Valea Gîrbovei, Valea Seacă, valea Veue l,ioara, piriul RiI~in ari, valea Venetia ~i vale" t\rinoasa.

Element.ul lit.ostrat.ig rafic cel ma i c\' ident constă În supcrpozitia geometrică a două asociatii litologice dis­tincte, reprezentate prillt.r-o a.'K)cia~ie vulcano-sediment.ară riolitică, 'in part.ea inferioară, ~i o secvenţă met.ape­litidl .11 intercalaţii de roci metapsamit.ice . în partea superioară. Det.alii de ordill petrografic l'li litostratlgrafic nu 1a.,>ă nici Ull dubiu asupra echivalen~f, i celor două allociaţii Iitologice mentionate cu formaţiunile Tg3 §i Tg4

ale grupuilli Tulghe~ din munţii l3istritci ~i din regiunea Sindolllinic-Gheorgheni (Carpatii Orientali) Fonnaţiullea Tg::I Limita dintre formaţiunea Tg3 ~i 1'.':;1 a fost trasată deasupra st.ivei principale de Illelavukanite ~i met,aepi­

dastite rioJitice . rn această sii . lIaţif". IIlrilllC"l<· ves tigii ale vulcanismului rioJit.ic. şi allllllW 2-:l ni ... ele de roci cu :uţo-feldspatice, III general subtiri, ramin induse In formaţiunea Tg'j.

Delimitareit lli (' nţ i ollilt~l asigur ii limitei lin isocl"Onis ll1 m c.. i bun decît luarea in considerar<? a ultimelor pro­duse ri oiitice cu !"iîsplll d ire s poradic2. ~i di"wntinuă. Ea marc hează schimbarea III regi 11111 1 de sedimentare Jupă paroxi"lflld VlJ!c;lIl! C d('ilsilpra limif.(' i resp(~ctjve incep să apară ~ist. lIl"i cu porfirobiaste de albit , şisturi sericitoasc- clol"itoasp cenllflii '.' 11 pseudolllor[o;',t' de futil după illl1enit. reprcz"Ilt.înd element.e lit.ologice caracte­ristice Iwntrll f(:)Cll~ :ltill ;1 ( a Tg.1 .

De aS~ , lnell"a , ca eOl'e ii\illll"k limit.ei dintre Tg3 ~i Tg.j admisă III mlm1ii Bisl.riţei, unde echivalente ale nivdelm slIhtiri df' IIldaVlllcanite riolit.icc ill baz;, [omla,ţiunii Tg.1 se regăsesc , d(~ eXf"mplu , in metariolitele de Pra!lca.

in fcn q "ţiun ea Tg3 din zoua ant, iclinală Comana ,\li fost. dist inse două ori",ont.llfi pr'iucipa le d~ roci cuarţo­feldspatic<:: , spparat.t> printr- ilO nivel de ~isturi s.·ricit.o-c\oritoast' ± biotit.

O,.i ,~ ()Il/lIl ('omallll (,""perio r ) apare cu gros liiii relativ constalitl' la part.ea superioară (l formaţiunii Tga, pe intreaga ariI' de ext.i ll d('j"(" il ace.st e ia. ~XC"c P\i(' face partea de sud·· vest , Ilnd~ il fost. retezat de o falie cu extindere regional ă ..

Orizon/Jd Dabiju esfl.' s,·p Clrat. de "r izontul superior prlllt,r-o handă cOllt.inu ii ci ,' şIsturi ;;nicit.o(muscovit.o)­dmitoase ± '· \lar~o<lse . 0111 PUllct. d(' w dc[" f' lit.olugic arc o cont>titu~i(~ id e nti că cu aceea il nivelului Comana. Spre parVa inferioară St' inti'Faleatii Illai I!lutle nivele de 1ist.uri seri cit.o-doritoa.s .. - cuarţoase .

Pcntru orizont.ul supe rior f'ste evident c ă r eprezint.ă un echivalent , cel puţin par!,ial. al membrului Fulldu Moldo\'pi din Carpaţii Oriellt'Jli. Pelltru secventa sit.uată fm b acesl. onzont poat.e fi luat.;1 în considerare o echivalare fi e Lot cu membrul Fundu Yloldovei. fie cu membrul Leşu Ursului, În care OtZ banda de ~isturi int.e rpus ă ( il" ... orespullue membrului l'vlol"Oşall.

FormaţiUlwa Tg4

Şist.urile atrihuite formatiunii Tg4 constit'.lie masa principală il crist.alinului din masivul Gîrbova. Sînt dispusI' pt> cele dOll~i fl aII curi ak boltirii anticlinale Comana. Succesiunea cca. mai completă (cea 2000 rn) este expusă pe f1al1l'.lI) \esti c al st.ructurii pli f' ati\'e Ill"nţionate; ea poate fi considerată drept st.ratot.ip pentru grupul de Tnlghe~ din munţii Perşani

[dent.i fiearea mai multor nÎwle reper CII aso<:Îa~ii litologice sp<'cific€ a permis subdivitarca Iitostratigrafică a formaţiunii Tg.1 . Semnificativ In acest sens este În special nivelul constit.uit dintr-o asocia~ie de roci cuarţo­fcldspatiu· blastodetriticc, uneori cu cuarţ ddritogen violaceu, remarcat şi de Vodă, Vodă (1985). Avînd în vedere at.it. aSt ' Illăn;uea pe t.rografieă foarte evidentă, cît şi poziţia litostratigrafică asemă.nătoare faţă de orizontul Arşiţa Rea din munţii Bistriţei ~i din regiunea Gheorghieni-Sindominic, reperul litostratigrafic respect.iv a fost. folosit. pentru St~pararea, in cristalinul din masivul Girbova, a dou;;' unit.ăţi cu rang de membru, echivalabile membrilor Basca 1i Plrlul Crucii din sec(O"areie mai nordice ale Carpa~î1or Orientali.

Membrul Basca. Este constituit dintr-o alternanţă de §ist.uri sericito-c1oritoa.<;e, şisturi sericitoase cenuşii cu pselldolllorfoze de rutil după ilmellit, şisturi sericito-cloritoase cu porfiroblast.e de albit, şist.uri cuarţitice şi c uarţite eli seriei!. ~i dorit . Local apar şisturi sericit.o-cloritoase cu magnet.it .

In part.ea inferioarii a secvf'n~t'i predomină ~isturile seric.ito-c\oritoase-cuarţoase eu rarf' intercalatii de ~isturi CII porfiroblaste de albit. Aproape de baza succesiunii au fost int.îlnite local nivele disc.ontillu~ de cuarţite negre (± granat spessartinic) , echivalabil(' ca poziţie l!tostratigrafică cu cuarţitcle negre d~ Sinclomini,.. Tot în part.ea infnioarii a s!ivei se IlldiviJll<l lizcaz:t 2-:{ Ilivele subţiri d~ metavulcanite ~i lIletat'picalsti(.,~ riolit.io:, care amintesc at.lt prin const.ituţia lir.ologidi. CIt i i prin poziţia litost.rat.igralică. nivdul lIletariolitdor dc> Pra<lca din

I

FORMATIUNILE METAMORFlCE DIN MASIVUf~l1U1i2Y.1 Iti!)

munţii Bistriţei.

În partea mediană a st.ivei se remarcă un orizont. relati .. - llubt,ire- on::oniu,l Valul Sea câ - con,s t.ituit. din 1-2 nivele de cuar~it.e albe scricitoa ... ,e îddspat.ice (metaepidastit.e :-;i nwt.avulci1!litc acide), Illicori !imonilizate datorită prezenţe i piritei. Local (!)e Valea Seacă) se asociaza şisi llt'i albiticc c1orit,Q-seric!Loase CII di seminări

st.ratiforme de pirit.ă, (± calcopiriUi). Roci a.semănătoare au rost inl!lnit.e P(~ Valca SC'dHurii, in d erocările

de Iingă galeria 1. Sub orir.ontul Valea S"acă, în ,"crsilntul drept, al vaii Cormwa, :tpare prirnul Hin-I de mei blastodel,riti ce cu extindere l ocală . Poziţia ,H'e~to r roci hlastodell'itict> fată eL- nivelele sllh~iri de roci aihe cuarţo-feldspatice din ori:wntul Valea Seacă ;uni nLeşte orizontlli Ciallo,Î separat În f,'giul1c:t Gheurghiuli, illtr-o poziţie Iitost.ratigrafkă similară §i orizont.ul Tonigăreşti de la Flllldll Moldovei.

Deasupra I)rizontului Villea Sc<\,." ii se indiv idu;lli7.cazii un 1I 1V t,l subtire ~i discontill:l ll de c lIarţitl' negf(' aso­ciale cu ~ isf.lI,.i serir:it,oase, siab grafitoase.

Orizontul Ven eJ ioara cOllst.itui.c tenncliul su p~~ri (l r ai nwnd,rllilii Hasca_ Est,e Wlwtll,uit al-It la part.'~a Sllpt'­

rioară, cit şi la part.ea inferioară cl i!l cllt' lIlI nivel continutI de ruci hlaslodetriii u: de t.ip Arşiţa. Bea , f:Jl ;-e a("f~ste două repere apare, Hl partea inf,·rioară .. o alt emHIlti'i dt' ilii"1.llri sf'ricit.o-doritoaSt' ~i ~istnri cu porfiroblast l : de albit, În timp ce in partea sup', rioan\ predomină şist;Jri s('riC; l '):IS(' C' : llll~i i (± grafit), asociate local Cil nivele decimef.l'ice ~i discontillue de cuar~ite negre grafit,o;]S('_ Oriz0nLui VelH'ţioara ('sIc pc hiva kllt cu ori/.Ontlll Ar'ii~<,

Rea, din muntii Bistriţei, l1e priJl li llll I din cde două nivele de rori bja,';odl'{.ritic\', fi\~ pri n aml.H'le, Membrul Pîrîul Crudi. Este iormat dintr-o asociaţie d(' ş i s l , uri scricit.o-cioritoase, şisluri scricit.oase

cenuşii cu pseudomorfoze de rut:! după ilmeni t şi ~isturi cuar~itice sCl·[ eit.o-cÎoritoa.-'w ~ ; ituat e deasupril orizont ldui Venetioara.

În jumătatea illferioara a .;I-iwi se cOllturca", ă un nivel sllb~ir<' (k md,amicroconglomerak cuartit,ice, cu elemente relict.e de cuart rot.uJiJit, bine COllserv;11.c .

III pa rt.ea median rl il succesiullii se illtercakal,ă II li O;"! ZOlli- de lEel.avu kanite riolitice - orizontul Pî'ri"ul lui Afinjoală - constituit, din nivele de roci albe cu arto- f(~l ds pilti("e, mIre Ci1l"<' se intercalează §ist.uri seri cit.o­doritoase. Unel ~ , din roeii(> "u'1n,n-fdeispatice au sf,rue i Uit rcli rk pnrfjrin-, ro;uk hi ne conscrval.e_ După poziţia lor litostratigrafică aceste IllctaV!J!cHnit.e acide ar e'."HP"P lllldt' Il!d .:J[!ol iţ,· lm de Dealul Fagi din mllll~ij Bist.riţei.

Spre part.ea s uperioară a sll("C'siunii se individll alizr'azfi III! ori ;wlli. cOllstituit predominant din ~isturi

cuar~it.ice cu dorit., serieit , hiot,_it. la care se a.<;ocia,:ă suhordona t !'il 101' .11 roc i blil>;f(,Jctrit.ice , AU'rL<; tă asocia~jc

de roci predominant cllar~oase itmi!lte::;te dezvoltareil del ritogc Iiă-clJi\rVm,,;; 11 Ilwmbrlliui ,\finet di n !llllllţii

Bistriţei.

4. VÎRSTA CRISTALINULUI DIN MASIVUL GiRllOVA

întrucît eristalill!ll din masivlIl Glrbovei se coreleaz ă" aUI. litologic, cit !ji jll11ă h det.alii li lost.rat.igrafi (" c, (".11

grupul Tulgheş dill Carpatii Or tl' lltali , virst.a call1bl'i a!lă il s(>dimt'lltării f~ i nwtalllOrfisllllll ordovician (cakdon ian t.impuriu), stabilite prin date palinologice (I1iesc ll , Mure~an , [\)72; Ilie;:;': il (:t :d ., 19X:3) 'li radiomf,triee (Mil1zatu et aL, 197.5; Krăul.ner el. al., 19(6) !Il muntii Bistriv~ i şi În regiull(,a 13 ;:ih n , ;';ln!. evi.kllte ;,i pentru Illet.amorfitele din muntii Per!jani .

Primele dat.ări pali.llologice rf'ntru crist.alinul Girhovei ' iii fost "r(" t l;'lt ' ~ 1.1" Dcs"ila C:otli!rcea ii ;lI' [Ji esclI (1969). Palinol1lorft-M idt'lll-ificaJ,> S~' Illcad rea;:i1 in illt ervalul Pt -C'h j , (\1 excepţii! unei fonne (SlnlO ~(! lIoligo­

lriletum lIalidllm Tim _) pe baza căr,~ia i\ul-orÎi mcnţiouati a II in ca"r;'l "" !':,, :ria de Clrbovi\" in pnr tea l t'l' lI1iualTt a Prol.erozoicu!ui superior, avind In vedere ~i llli<'le coreliiri CII 'ii :<till'ik' ni,:.,!-a 1 il'l ( ' din (';'trpatii McridiolI ::i li . Cercetările palinologice au fost. cOlltillln te de lli,'scil "ii i\11I j'('~; 1ll (d:lli.' Ilc p'j blicuJ,'), pr<xi!lnd V lr~ta olmbri :l1lii

a crist.alinului Girbove i. Penl-rll studiul de filFi :w [()s !. im-" ,:.,tiga k' pill-r!! prol w (din ("a re UlI/flal lI l1'l il kSI

sterilă), fepartizilte p'~ Intregul interval li!.ost,l' a tig m lic al fOI' ,:l aţi!1l1ii ' rg4 (tab. 1. fig_ 2)_ Asociaţia obţinut.ă. es:e sitradi ~i cuprinde ul'mătoi\n'" l'al mumol'f' .. , e1"OI(I~f!h ( f"l ,;'i!l f)j '1'_ .' F, dl' f/ s'Ii , (i , l11U_ .

P. tuberruhferu 11l Tim., Gleocap!>oil/.urpha sp ., S .ij} 'lp[I/8--;U -,],!;(!('ndilll7l .> /i , '-; _ljll.~ l,h ,,( ndtlll" .~ o lnIIJ(ii l!'f T : Il ~ _ ,

Favo-sphaeridl/lHl !a/Jo8ml/. Tim. Probele colectate ald,erio r de Dessila Codarcei1, i\llIi l'~ 'I P 'ii .~ fIIdia"" pa!illulogic ti.- ciHre Ilj i~sc u :111 flll'lll Zi\t

următ.oarea asocia tie: ZOT1OSphap.ridiullJ 8p_. Pm!o -'l' hll. cndzum 8p., 1'. wl/.q/lIlmafiim Tirn, ::'!fl/ozol!o/itjoinlc­

fum .~okolovi Tim., S. va lidulII Tim" Psoph(J'~JI"a t nl (lb,,('I/.,-,r Piseh_ . L!'lo /igu!r i IFl.ldn bl!;! mei Till l.. i--niporl ll

sp., Protvsphllcridiuill fI jleJ'/tOsum Tim. , P. l/I.ilIUi' ,Sl'iIlUUI! ·Tim. , }) IJ darii/ii !' Înl

Distribu~ia lil.ostratigrnfică ~i stratigrafică a 111lrf'gllllii rllaterial palillologiC i'.xis1.t:l li I,! o ra acl. lI ,dă din er isl" linul Gîl"bovei esle sish-~ llI atlzată 1/1 tabelul 1-

Din analiza acestor date se cOIlt.ur,-'aziÎ, trei categorii de clement" minofl ori:4ic(' (la.b- 1): a) ('Ielllt'll!c de largă cirC1datil~ , din Prot.erozoic pill ii. in Onlov !,-' ian : b) dt' llll'Il!:' :lli ''l"ofiori"t ic.' (" I! lil\.<·rvrd d" (> vl)i!!~ic nJa I

166 H. G. KRĂUTNER et a.L

scurt, cuprinzind Proterozoicul superior §i Cambrianul inferior; c) elemente microfloristice (".li interval de evolu~ie delimitat la Cambrianul inferior (Psophosphaera obscura Pisch ., Uniporta sp.). Prezenţa unor genuri a căror evoluţie se încheie în Cambrianul inferior, în asociaţie cu forme caracteristice pentru Cambrianul inferior ne conduc la concluzia că formaţiunea investigată corespunde Cambrianului inferior, cu posibilitatea de a trece în Cambrianul mediu.

Tabelul 1 DistribuţiastratigrafiCă a palinomorfelor identificate în grupul Tulgheş din Muntii Perşani

PRECAMBRIAN CAMBRIAN ORDOVICIAN I U nităti t"axonomice 1 2 1 I 2 3

- - - Zonospaeridium sp. Protosphqeridrum S7J.

Protosphaeridium conglutina/um Tim. Stenozonoligotriletum sokolovj Tim.

- Uniporata sp. - Psophosphaera obscura Pisch.

- - -- Leioligotri/dum bistrovj Tim. Stenozonoligotriletum validum Tim. Symplassosphaeridium sp. Synsphaeridium sorediforme Tim. Protosphaeridium ef. flexuosum Tim. - Protosphaeridium clqrum Tim. - Protosphaeridium minutissimum Tim. Protosphaeridium tubereu/iferum Tim. Gleoeapsomorpha sp. Favosphaeridium favosum Tim. Protosphaeridium densum Tim.

Sursa probelor:

G- Probe colectat.e in 1988

x Probe colectate de M. Mure§all!ji analizate de V. Iliescu (1970, raport nepublicat)

xx Probe dupl1 M. Dessila Codarcea §Î V. lliescu (1969)

NI. proM

IS:1" lS'" G-2 10IX

13"'''' IS'" IS r . 20r

15r", G-S7 G-S7 17'" 20:~ lOr",

G-2 G-87 G-83 G-87

Din distribuţia litostratigrafică a acestor categorii de asociaţii microfloristice (fig. 2) rezultă că formele reprezentative pentru Cambrianul inferior se situează în partea inferioară a formaţiunii Tg4 . Probele situate spre partea superioară a succesiunii din munţii Per§ani (fig. 2) au furnizat o asociaţie săracă, de til'lUl celor întîlnite În Proterozoic. Nu este exclus ca formele respective să reprezinte elemente remalliate. Datarea pentru Cambrianul inferior în munţii Per~ani se referă, deci, la partea inferioară a formaţiunii Tg3 (Membrul Basca). În Carpaţii Orientali au fost identificate asociaţii caracteristice pentru Cambrianul inferior În formaţiunile Tg2

şi Tg3 (Iliescu et al., 1983). Palinomorfele care urcă mai sus în Cambrian, În parte pînă în Ordovician, se află intercalate în formaţiunea Tg4 la nivele <:u poziţie superioară faţă de acelea în care se află asociaţia atribuită Cambrianului inferior din munţii Perşani.

5. PRINCIPALELE TIPURI PETROGRAFICE DIN MASIVUL CRISTALIN AL GÎRBOVEI 5.1 Roci de origine sedimentară

5.1.1 Roci ~/astodetritice. Rocile blastodetri tice reprezintă un element litologic caracteristic pentru formaţi­unea Ţg4 din grupul Tulgheş. Ele formează strate cu grosimi de ordinul metrilor, mai rar pînă la zeci de metri, dispuse I.a. pat.ru nivele principale: un nivel discontinuu sub orizontul Valea Seacă (în versantul drept a.l văii Comana) , două nivele continue care delimitează orizontul Veneţioara (în culmea de la nord de valea Comana şi în bazinul Veneţioara), un nivel discontinuu în asociaţie cu roci cuarţitice la partea superioară a succesiunii.

Rocile au un aspect masiv în bancurile groase şi sînt şistoase în intercalaţii subţiri . Structura blastodetritică relictă este villibil~ Cli ochiul liber , datorită granulelor de feldspat alb şi de cuarţ (uneori de culoare violacee), dis­puse într-o masă ~ericito-c1orit.oasă. Local se observă tranziţii la varietăţi de culoare , ..; rde. datorită 1mbogătirii

I

FQRMATIUNILE METAMQRFICE DIN MASIVUL GÎRBOVA

FORM. Tg4

~ Protosphaeridium Sp :

1 20X Il tuberculiferum Tim. e

11 clarum Tim . P Leiologotri letu m Bistrovi Tim.

Membr. + -+- -+- + + P. Crucii

f+- + + + + + Oriz . metariolitelor de PIui Mînjoală

o o o o o Oriz . Venetioara

~ Protosphileridium conglutinatum Tim.

} P . 10 xx Favosphaeridium favosum Tim.

o o o o o o

Membr. Basca

15 xx Uniporata sp .

1 Cb

17 x Psophosphaera obscura Piseh .

18x Stenozonoligotriletu m validum Tim. Zonosphaeridium sp.

13x Protosphaeridium sp.

.. .. . . . Oriz . cu su~furi Valea Seacă . . . . . . . .

I G-87 I Gleocapsomorpha sp .

] CbfP',

Protosphaerid ium flexosum Tim . Il densum Tim ..

Symplassosphaeridium sp. Synsphaeridium sorediforme Tim.

+ + + + , FORM. Tg 3 + + +

Membr . + + + + F,Mold. + + + +++ +

Sursa probelor : G - Probe colectate În 1988 IX Probe colectate de M. Muresan si anal izate de V. lliescu 1970 xx Probe după M.Dessila Codarcea' ~i V. lliescu (1969)

Fig. 2 - Distribuţia litostratigrafică a palinomorfer.ll· identificat.e În cristalinul din munţjj Pel1Jani .

167

168 11. G. KR.4UTNER et al ....

roCll 1Il c1orit. Sub microscop se remarcă o st.ructură granoblastică, marcată de cristalele de cuart §i albit de dimensiuni mai mari, sit.uate Înt.r-o masă mediu granulară , care imhracă aspecte lepidogranoblastice.

Parageneza minerală include cuarţ+albit+muscovit.+c1orit.±biotit±grallat. Dintre aceste minerale cuartul şi albitul reprezint.ă.in part.e minerale relicte din roca psamit.ică primară . in cazul crist alelor de cuarţ se remarcă tranziţii treptate spre agrega te poligonale de cuarţ mărunt, rezult.ate III urma deformărilor şi recristalizărilor metamorfice a granulelor de cuarţ det.rit.ice. Natura relictă a cristalelol' de albit este sugerată uneori de prezenţa unor zone centrale slah snicitizate (± calcit), care marchează plagioclazul primar reorganizat , înconjurate de aureole Cll aspect. limpede, rezult.ate prin slipracreşt.ere metamorfică (pl. 11, fig. 1, 2).

Micele (muswvit.ul , doritul±biotit.) sînt dispuse preponderent pc planele de şistozitate in variet.ăţile §istoase §i apar cu dispozitii divergente in varicl. ăţile masive. .

5.1.2. Cua.r(iic. Cuarţite apar at.it in formaţiunea Tg3 , cît. şi În formaţiunea Tg4 , sub forma unor nivele cu grosimi ce variază de la cîţiva metri pînă la zeci de metri. In functie d(! comp()zi~ia mineralogică, se pot distinge:

- Cuarllle eu serieil şi c1or'it. Silit frecvent intilni te În tot perimetrul, fi(~ asociaU' cuarl,it.e1or (·u feldsral. din formaţiunea Tg3 , fie in alt.ernanţă eu §isturile §i filitele sericit.o-cloritoase din formatiunea Tg.1. Sint. roci slab şistoase sau masive, dure, compacte, de culoare aibă-cenuşie sau verzuie. Au o strucl.ură granolepidoblastică , orientarea fiind dat.ă In special de dispUllerea sericitului. Cuarţul apare \Il grauule cu contur neregulat , de dimensiuni reduse, cu extincţie ondulatorie . Sericitul §i doritul apar dispuse , fie c1ivcrgenl. intre cristalele de cuarL fie pe planele de §istozit.at.e .

-- Cu a r(iff· grafitoase. Apar in llIod subordonat, in strat.e subţiri şi discolltinuc, int.ercalate la citeva nivele în formaţiunea Tg4 • Smt roci masive sau şistoase, dure , de culoare negricioasă , ull t'ori (".11 aspecl. rubanat, datorat alternanţei lInor benzi mai mult sau mai puţin bogate În g,rafit.

- Cuarlile ClI granali. Au fost. întdllite în ext.remitat.ea estică a zOlH' i pe valea Comana. Sînt situate Într-o poziţie Iitostratigrafică asemănăt.oare cu cuarţitele negre de Sîndolllinic din regiunea Sindominic- Gheorghieni. H.ocile au o culoare negricioasă şi smt compuse În special din cuar~, cine altern ează cu benzi subţiri alcătuite din clorit, serieit şi Illllswvit . Grana~ii apar in porfiroblaste, sint. de dimensiuni mari (pînă la fi mm) şi sînt frecvent cloritizati marginal sau pe fisuri. Portiroblastclede granaţi conţin incluziuni di' cuarţ şi minera li' opace. Uneori se remarcă efecte de anizotropie, care trădează structuri zonare.

- Cuarlife cu jcldspaf. Apar între nivelele de mel.a.riolite !li metaepidas tite rioliticl' din formaţiunea Tg3

§i din orizonturile Valea Seacă !ii PirÎul lui Minjoală. din forma.ţiullea Tg4 . Sint. greu de delimitat cartografic, deoarece există I.r('ceri gradat.e spre epidast.ite. Compoziţia l!lineralogică cuprinde pe lingă cuart !ii albit in mod subordonat. ortoză.-microclin, sericit. §i muscovit. Rocile sint de regulă d(' culoare aibă, cu structură masivă, rubanată sali slab !jist.oasă .. Rubanarea est.e dată de alternanţa unor hemi de cllar~ cu benzi -euarţo-feldspatice, sericit, ± clorit. Acest.e variel ăţi rubanat.e trec lateral În metaepidastit.i' rioliticc. Local cuarţitele feldspatice con~in discmillări de pirit.ă, care prin alterare dau un aspect caracteristic rocii.

5. 1 .. ') Metamicroconglomeratf. Mdamieroconglomeratcle cuartoase ali fost Intilnite În versantul stîng al văii COlOana şi in valea Veneţioara , sub forma ullui nivel cu gmsill1l' n:dusă, intercalat in §isturile situate sub orizontul met.avulcanit.dol· riolitice de Piriul lui MÎlljoală . !\'Iacroscopic se dist.ing granule de cuart Într-o masă cuartit.ică fină cu st.rudură masivă. Sub microscop se recunosc re/id.e de granule rotunjite, distribuite neomogen int.r-o masă cuartoasă mărunt. cristalizată (pl. 1, fig . !j). In jurul elementelor relict.e de cuarţ se remarcă concre~t('ri meLamorfice cu cuartul microgranular diu matrice (pl. 1, fig. ()), care local se pol uni în zone de supracre!jl.ere subţiri ~i discollt.inue. SuhOl"donal. apar paiete de serici!. a ci'\ror orient.are t.rădează poziţia şistozităţii nwl.amorfice.

/j.J.4 .')is/llri 8cricilo-donlollsc, mai Illllh sau llIai puţin cllaqoase, formează fondul litologic al forma~iunii Tg4 . 1 n flilleţif' de part.i("iparea cantitat.ivă şi de gra.nulaţia reliet.ă a cuarţului !li a fddspatului se disting va­riet.ăţi metapdit.icp şi mdapsamit.ice. Dispunerea alternativă a acest.or două t.ipuri petrografice sugerează o sedimentare ri.tmică 111 cadrul căreia l§i au locul şi intercalatiile de cuarţit.e, roci blastodetritice şi metacon­glomerate. F'rf!cvent se dist.ing două foliaţii Illetamorfice dintre care prima este antrenată in cute cu alunecare conccntrică, iar a doua urmăre~t.e planek axiale ale unor cute de forfccare mai tinere , in general coaxialf' cu primele elemente pliotf.ive .

Met.apelit.ele au, de obicei, aspect. mitic şi sînt. alcătuite preponderent din sericit şi dorit dispus in benzi cu aspect laminat., conforme CII şistozit.a tea principală §i afectat.e de microcute. Int.re acest.p benzi filosilicatice se 1I\tercalează benzi subţiri de cuarţ şi albit microgranular.

Metapsamitele se caraderizează prin participarea subst.antială a cuartului ~i uneori a albitului, blasteză mai avansată a filosilicatilor şi o orientare Illai puţin riguroasă a acest.ora. C1larţul apare În cristale mai Illari

I

FORMATIUNILE METAMORFICE DIN MASIVUL GÎRBOVA 169

şi poate avea extinc~ie ondulalorie. Asociatia minerală cuprinde cuart + clorit + sericit + albit (2·-5 % An) ± biotit ± granat. ± ilmenit. Atît În met.apelite, cît. şi în metapsamite Sitlt abundente pseudomorfozele de rutil după ilmenit, de regulă conforme cu foliatia şi deformat.e at.ît. pe SI, cit şi pe S:!. Frecvent apar cristale de Itluscovit (2V x=350) larg dez voltate, crescute oblic sau t.ransversal pe şistozitatea marcată prin sericit Iji c1orit. De asemenea, biotitul şi granatul apar, de obicei, porfirobJastic.

5.1.5 Şisfllrile sericilo-cloritoase cu porjiroblaste de albit reprezintă un clement petrografic caracteristic pentru crisl.alinul din masivul Glrbova. Apar, sub formă de intercalaţii decimet.rice sau metrice, în formaţiunea Tg4 . Sint şisturi compacte verzui , 'in ('.are porfiroblastele d~ albit sînt. vizibile cu ochiul liber. Frecvent se remarcă două foliaţii met.amorfke. Fondul rocilor constă dintr-o masă metapelitică sau metapsamitică, similară cu cea a §isturilor sericito-cloril.oase comune. Porfiroblasl.cle de albit (2-5 An %) conţin frecvent incluziuni de cuarţ, zircon , turmalillă, muscovit sau ilmenit. Uneori incluziunile sînt dispuse În Ijiruri paralele, atît conforme, cît şi neconforme cu foliatia rocii, indicind evolutii polist.adiale cu roliri in unele faze de creştere (pl. II, fig . 3). Uneori se relnarcă coroane de supracreştere (pl. II, fig. 4, 6). Muscovitul apare frecvent porfiroblastic, crescut oblic pe S\ şi S2 .

Tabelul 2 Analize chimice ~i spectrale pentru princi palele tipuri petrograficţ

din crist.aliJ\ul Girbovei

Metavlllcanite riolitice Roci Şi"tllri blastodet.ri tice

G - 6 G-41 li-83 G-lI G- 13 2022 4344P 4339P Si0 2 71,84 77 ,42 75,11 77,10 70,21 64,53 71 ,95 49,81 Ti02 0,13 0,22 0,12 0,30 0,75 0,6.5 0,44 I,n AhOJ 12,40 11 ,45 11,95 11,30 12,70 17,15 12,90 . 22,94

f e2 0 3 0,98 0,88 0,44 0 ,93 1,21 1.57 0,87 3,48 FeO 1.10 U,94 1,46 0,41 2,.54 2,27 3,39 6,57 MnO 0,06 0,03 0,04 0,03 0,06 0,03 0,10 0,35 MgO 0,32 0,66 0,50 0,27 2,00 1,6'1 1,50 2,78 CaO 0,21 0,95 0,36 0,26 1.87 2,i7 0,88 0.7.') K 20 7,28 1,00 7,40 6,15 5,76 2,62 2,01 3,80 Na2 0 1,21 5,02 ] ,84 2,07 1,7 1 4,15 2.66 2,71 P20s 0,03 0,04 0,02 0,11 0,]0 0,19 0.09 0,30 CO2 0,51 H20 0,72 0,89 0,31 0,53 0.98 1,97 2,19 4,57 S 0,24 0,14 0,14 0.16 0,15 0,14 0,15 0,19 Total 99 ,52 99,64 99,69 99,.53 99,86 99,68 99,64 99,57 Pb 4 2 18 9,5 ~ ~ , ,,) 4 18 45 Cu 2 .'),5 2 8 9 21 I:J 50 Zn 45 45 65 50 50 75 60 80 Ga 7,5 ]0 6 5 9.5 15 23 38 SII 2 2 2 2 2 3 5,5 5,5 Ni 2 2 7 2 9 15 5 50 Co 2 2 2 2 8 7 3 15 Cr 6 5,5 23 9 26 54 9,5 100 V 8 9 6,5 13 52 70 18 120 Se 3,5 4 4 4 10 15 13 20 Zr 36 55 37 110 ])5 :no .'l80 220 Y 20 22 18 n 24 'i2 28 28 Yb 1.(; 1,7 2.1 I 2,3 3 3,2 2,9 La :10 .10 3U :10 30 ()5 .55 68 Ua SUO :l7() 750 1.')00 480 19 700 550 Sr 44 100 850 . 52 70 150 41i 62

Mdariolile din Tg4 : G'-6, V. Comalla; (:.-41, V. Largă: (;-8:3, S. S~iLdl

l'vI clariolile din Tg3 : (;-11 ~i G· 13, V. Dabijului

2P 49,57

0,92 23,29

3,10 6,98 0,06 3,40 0,56 4,24 ] ,48 0, :1.5

5,42 0,20

99,57 20 26 46 36

4 44 11

100 125

20 15,5 33

3,6 60

700 140

Roci I,lasLurlelritice: 2022,iz\'oarde Văii Laq.;i: .. 1:l·HP. a llt ... "t. "r .. pt. Vaka Vc"e~ia:

433!.lP. ~isl . s~rir.ilo-c1orilos cu porfiroblaste de albii ;

2P, fiiii. sericitus cu pseudomorfoze de rut.il după illllcnit ..

170 H. G. KRĂUTNER et a~

5.1.6 Şisturi sericito-c1oritoase cu porfiroblaste de granat, biotit şi albit. Varietăţi cu granat şi/sau biotit porfiroblastic au fost întîlnite în asociaţie cu şisturile sericito-cloritoase cu porfiroblaste de albit, cu precădere în partea sud-estică a masivului~ dar ele nu lipsesc în restul regiunii. Granatul este reprezentât printr-o varietate de almandin spessartinic şi apare ,n cristale adesea idiomorfe, de mărimi pînă la 5 mm. Aceste cristale conţin incluziuni de cuarţ şi ilmenit şi sînt afectate local de procese d@ cloritizare. Biotitul creşte oblic pe foliaţia principală. De obicei este proaspăt, dar local se remarcă cloritizări care, în cazuri izolate, pot av.ansa pînă la substitu.ţia totală. Roca conţine de regulă şi un muscovit nou, crescut porfiroblastic oblic pe şistozitate .

Ilmenitul este omniprezent, atît în masa rocii, cît şi sub formă de incluziuni în porfiroblastele de albit, granat, biotit şi mlţscovit.

5.2 Roci de origine vulcanică

Metavulcanitele riolitice apar cu precădere în formaţiunea Tg3 , din anticlinalul Comana, unde formează două stite (orizontul Comana şi orizontul Dabiju) cu grosimi de cca. 100 m şi cu intercalaţii de şisturi sericito-cloritoase. Metavulcanitele din formaţiunea Tg4 apar în strate cu grosimi reduse, în cadrul orizon­tului· metavulcanitelor riolitice de Pîrîul lui Mînjoală şi în orizontul Valea Seacă.

După aspectele structurale relicte şi compoziţia mineralogică pot fi distinse varietăţi metaeruptive (metari-olite) §i metaepiclastite. .

5.2.1 Metariolite. Metariolitele apar de regulă asociate cu rocile de origine epiciastică. Se prezintă în varietăţi masive, albe sau cenuşii şi în varietăţi cu rubanare metamorfică. Sub microscop se observă o struc­tură blasto-porfirică (porfirică relictă) evidentă: într-un fond microgranoblastic alcătuit din cristale de cuarţ, feldspi:lt, sericit, apar fenocristale relicte de cuarţ, feldspat potasic, albit, · cu dimensiuni de pînă la 3 mm. Fenocristalele sînt dispuse uniform în masa rocii §i prezintă adesea cori ture cristalografice relicte (cuarţ' bipi-ramidat, feldspat idiomorf) (pl. 1, fig. 1). .

În fenocristalele de cuarţ se recunosc figuri de coroziune magmatică §i tendinţe de recristalizare în aglomeră­ri de cuarţ metamorfic sub efectul forfecării pe şistozitatea metamorfică. Feldspatul relict este reprezentat prin con creşteri de ortoză şi albit, formate prin descompunerea metamorfică a feldspaţilor sodo-potasici de temperatură înaltă di~ roca vulcanică (pl. 1, fig. 2). Rar se remarcă fenocristale relicte de albit.

A p

12

8

6

4

2

41 49 57 65 69 73 77 5i02%

Fig. 3 - Diagramele QAP (Streckeisen) ~i Na20+K20/Si02 (TAS) pentm metavulcanitele riolitice din masivul Girbova.

Din punct de vedere chimic (tab. 2) rocile corespund riolitelor în diagrama TAS şi riolitelor cu feldspaţi alcalini în diagrama Streckeisen (fig. 3). Este de subliniat faptul că analizele din munţii Perşani se incadrează în -cîmpul metariolitelor grupului Tulgheş din sectoarele Fundu Moldovei-Leşul Ursului şi Gheorghieni-Bălan.

Elementele urmă se Înscriu în spectrul riolitelor. Semnificativ ar putea fi conţinutul mai ridicat în zircon al rocilor din formaţiunea Tg3 .

5.2.2 Metaepiciasiiie şi meiatufite riolitice. Drept metaepiclastite şi metatufite riolitice au fost definite roci . cuarţo-feldspatice albicioase masive sau rubanate cu structură granoblastică şi a.<>pecte blastodetritice relicte.

I

FORMATIUNILE METAMO'RFICE DIN MASIVUL GÎRBOVA 171

Sînt alcătuite din cuarţ, ortoză, albit, muscovit, biotit, ± granaţi, .± clorit. Unele aspecte structurale, cum ar fi de exemplu figuri de coroziune în cuarţ sau structuri de dezamestec albit-ortoză în cristale de feldspat, indică origineC!- materialului epiclastic din roci de natură riolitică (pl. 1, fig. 4). Prin aceasta metaepiclastitele se deoseb~sc de rocile blastodetritice cu cuarţ §i albit de provenienţă detritogenă. Alte elemente distinctive constau în prezenţa frecventă a cloritului în cele din urmă §i în compoziţia chimică neomogenă, în general mai bazică (ecmvalent-dacitică) a rocilor blastodetritice (fig. 3; tab. 2). Trecerea de la metaepiclastitele riolitice la cuarţitele feldspatice §i cuarţite se face treptat prin creşterea conţinutului de cuarţ în detrimentul feldspatului. Cuarţitele feldspatice se deosebesc prin gradul de sortare mai avansat al materialului resedimentat.

6. METAMORFISMULGRUPULUI"TULGHEŞDIN MASIVUL GÎRBOVA

Metamorfismul grupului Tulghe§, atribuit iniţial ciclului baicalian (Giu§că et al., 1969; Bercia et al., 1976), a fost plasat după ultimele date palinologice (Iliescu et al., 1983) şi radiometrice (Krautner et al., 1976) într-o fază caledoniană timpurie - faza sardă. El se echivalează, deci , cu evenimentul metamorfic intra-Ordovician cu extindere regională foarte largă În aria vestică a lanţului alpin mediteranean (Becker et al., 1987) şi în vodandul acestuia din Europa Centrală.

În zona cristalină a Carpaţilor Orientali centrali şi de nord metamorfismul grupului Tulgheş depăşeşte izogradul biotitului. Local se remarcă blasteza unui granat mărunt cristalizat, care probabil este bogat în com­ponenta spessartinică. Evenimentul varistic a conferit cristalinului de tip Tulghe§ un caracter polimetamorfic (Balintoni, Chiţimu§, 1973; Krautner et al., 1975) şi a determinat regenerarea vîrstelor izotopi ce (Krautner et al., 1976).

6.1 Feldspati

După aspectele morfologice ale feldspaţilor §i structura rocilorrespective, În cristalinul masivului Gîrbova se pot distinge, în mod evident, feldspaţi relicţi, reorganizaţi în timpul metamorfismului §i feldspaţi metamorfici, formaţi exclusiv prin procese de blasteză.

FeldspaJii relicJi apar în metariolite, metaepiclastite riolitice §i În rocile blastodetritice (fig. 4) (pl. 1, fig . 3, 4).

Fig. 4 - Feldspaţi relicţi reorganizaţi metamorfic. 1, fcldspat idiomorf sodo-potasic de temperatW'ă ridicată descompus Într-o concre§tere de albit+ortoză (metariolit); 2, feltJspat xenomorf sodo-potasic de temperatură Înaltă descompus Într-o concre§tere de albit+ortoză (metaepi­clastit); 3, albit cu incluziuni de sericit §i zonă de supracre§tere (metaepi­clastit); 4, albit cu incluziwU de sericit §i zonă de supracre§tere (rocă blas­todetritică .

II

În metariolite §i în metaepiclastitele riolitice se întîlnesc fenocristale reticte de albit §i de feldspat sodo­potasic, uneori cu COR ture idiomorfe parţial conservate (fig. 4). Caracteristic este dezamestecul de ortoză +

....

172 H. G. 1(RAUTNER et al . ...

albit (pl. 1, fig. 2) format pe seama feldspaţilor sodo-potasici de temperatură inalt.ă (anortoză, Na-Sanidin) din roca vulcanică primară, În urma adapt,ării la fazele stabile în metamorfismul regional (Krăutner et al., ţ978, raport nepublicat) . Realizarea acestui dezamestec implică temperat.uri de ordinul a 5000 C. Gradul' de triclinicitate al feldspatului potasic determinat pe faţa 010 (Â = 0,5-0,7) este putin mai ridicat, în comparaţie cu cel din metavulcanitele riolitice din regiunea Bălan, fapt ce ar putea fi corelat cu intensitatea mai ridicată a blastezei postcinftmatice din rhunţii Perşani. Albitul din epiclastite (0-5 % An) prezintă uneori zone centrale cu lamele fine de muscovit, Înconjurate de aureole de supracreştere limpezi (fig . 4) (pl. II, fig. 1). Zonele centrale sericitizate reprezintă probabil albitul magmatic primar, resedimentat. şi reorgallizat. prin expulzarea potasiului în condiţiile presiunii parţiale a H20 de la începutul metamorfismului. Într-o altă ipote7.ă, s-ar putea admite sericitizarea metamorfică a albitului primar, fie datorit.ă rcorganizării unor produse de alterare supergenă incipientă din decursul sedimentării, fie sub influenţa fazelor fluide pof,asice supl'aÎJlcălzite din st.adiul incipient al metamorfismului .

Tabelul 3 Constitutia chimică 'li moleculară a graJlaţilor

din §isturile seridto-doritoase cu porfiroblaste de albit

ANALIZA CHIMICA COMPOZIŢIA CHIMICA (Calculat.ă fără induziuni)

2123 2165 2174 2123 2165 2174 Si02 17,42 42,16 39,48 36,7 36,7 37,1 Ti0 2 0,68 0,89 0,79 Ab03 20,:10 19,95 20,35 20,3 20 ,5 20.7

FeO(t o tul) 23.50 2Î,01 23,41 Fe2 03 0,7 0 ,3 0,6 FeO 25,2 25,3 25 ,8

MnO 10,81 10,80 7,53 IZ.Îl H,l 8,9 MgO 0,84 0,92 0,88 0,5 O,i 1,0 CaO 3,75 1,93 5,55 3.8 2,3 5.9 K2 0 0,36 0,58 0,62 Na20 0,16 0,30 0,18 P20~ 0,40 0,10 0,12 H20 0,81 0,71 0,51 Total 99,03 99,3.5 99,42 99.8 99,9 99 ,9

CATIONI DIN FORMULA STRUCTURALA" 212.'1 2165 2174 <X>NSTTTUENTI MOLECU LARI (%)

Si'''' 6,00 6,00 6,00 A13 + 3,91 3,96 3,93 Fe3+ 0,09 0,04 0,07 FeH 3,45 3,46 3,49 Mn2+ 1,75 1,95 1,23 Mg2+ O,B 0.18 0,25 Ca2+ 0,67 0,41 1,03'

16,00 16,00 16,00 • ValOri corectate pl'lll elll111nare nomlallvă

a illduziunilor de cuart , ilmenit, apatit.

muscovit, paragollit.falbit, dorit,

Localizarea !ii litologia probelor:

212a 2165 2174 Almandin 57,5 57,7 58,2 Spessartin 29,2 n,5 20,5 Pirop 2 ')

,~ 4,2 Grosular 8,9 5,8 15,4 Andradit. 2,2 1,0 1,7

100,0 100,0 100,0

2123 Grallat. din ~ist sericito-clOiltos cu porfiroLlastf) de albit. şi <le grlilla! (Bazinul supel;or al

v. Venetia, afIuent. sting amonte de galeria TMR)

2165 Granat din şist sericito-doritos cu pOl'firobt.. .... te de albit ~i <le granat (.Izvoarele văii AI·inoasa) 2174 GI·anat din şi"t. se,·icito-doritos cu porfiroblast.e de albit şi de grana! (Bazi:1lI1 superior al văii

Arinoasa, a/luent drept)

I J

În roci le blastodetril.icc, feldspa~ii vizibili cu ochiul liber reprezintă elemente elast.ice reorganizat.e Iji sînt reprezcntaţi aproape exclusiv prin albit (2-5 % An) . Ca~i In plagioelazul epida,<;titelor se disting frecvent

I

FORMATIUNILE METAMORFICE DIN MASIVUL GÎRBOVA 173

zone periferice cu aspect limpede ~i zone centrale cu grade diferite de sericitizare (fig. 4) la care se adaugă local epidot sali zoizit . Probabil §i În acest caz structura internă menţionată reflectă relicte de plagioclaz premetamorfic reOf'ganizate §i supracrescute În t.impul met.amorfisrllului. Transformările mineralogice din zona centrală pot fi explica te, deci , fie prin reorganizarea fazelor rezultate din alterarea supergenă, fie prin substitu~ii În faza incipientă a metamorfismului . Avînd În vedere evoluţia transformării plagioclazilor din gnaise retromorfe (Kriiutner, 1972). preferăm modelul din a doua ipoteză .

Feldspa1ii metamorfici, reprezentati prin albit de temperatură joasă (2-8 % An), cresc în timpul metamorfis­mului, fie porfiroblastic, fie in benzi cu structuri echigrallulare în asociaţie cu cuarţul. Evoluţia porfiroblastelor şi relatiile faţă de cele trei elemente deforma~iona)e. SI , S2, şi S3, permit recunoa§terea unor faze succesive de blasteză (fig. 9). Astfel se remarcă supracre§teri peste SI şi rotire după S2 (pl. II, fig . 3); supracreşteri peste S3 şi creşteri postcinemat.ice după deformarea S3 (pl. II, fig. 5) ..

6.2 Granati

Au fost identificate două tipuri (generatii) de granaţi pentru care aspectele structurale sugerează o cre§tere sincinematică şi , respec tiv , postcinematică .

Granajii sincinema.tici se IIltÎlncsc rar, În special In §ist.uri sericito-c1orit.oase-cuartoase (în cursul superior al văii Veneţia). Apar În cristale mărunte , neidiomorfc, scheletice§i au multe inclllzillni dispuse în benzi contorsionate, indicind o rotire 1/1 t illlpui creşterii (pl. [II, fig . .il·

Mn

"

........ ...... 1, It 1, 11

.'

,1 I ,

" f i\ ~ '\ 2 , \ :1' \ :11 \ : \1 . \

; \

......

\ \ \ \ , Ca " ..... .......

Mn .... /\ : ...... .

Fig. 5 - Variatia'continutului în Fe. Mn 'ii Ca in porfiroblaste de almandin spessartinic postcinernat.ic. Proftle investigate cu microsonda electronicii.

Granalii posicinemaiici se Întîlnesc mai des, în special în ~isturile cu porfiroblaste de albit ~i biotit ~i în cuarţitele din estul regiunii, dar nu lipsesc nici în part.ea cent.rală şi vest.ică. În comparaţie cu primul tip au

• dimensiuni mai mari, prezintă form~ cristalografice bine individualizate ~i au incluziuni mai puţine (în special cuarţ §i ilmenit.). Observaţiile microscopicesugerează formarea prin bla<;teză st. atică (postcinematică) (pl. III. fig . 2) . lJneori pe fisuri ~i marginal apar c1orit.izări . Trei analize chiluice efectuate pe probe monominerale alese sub microscoplIl binocular ~i recalcula.te prin eliminarea normat.ivă a illdllziunilor de cuart, ilmcnit. apatit,

I

174 H. G. KAA UTNER et al.

muscovit, albit şi dorit au indicat un almandin spe.ssartinic cu următoarea compoziţie şi formulă moleculară (tab. 3):

2123 Fea.4sMo1.7sMgo.laCac67 . Ala.91 FeO.09 (Si04}6; 2165 Fea.46Mn1.9sMgo.lsCac.41 Ala.96 FeO.04 (Si04)6; 2174 Fea.49Mn1.2aMgo.2SCal.Oa Ala.9aFeo.o7 (Si04)s.

Caracterul spessartinic al granaţilor a fost confirmat şi prin analize în IR (632, 633, 634 cm-1) Iji Rx (ac = 11.606; 11 .580; 11.626 Ă).

CaO+ MnO% 20

(a

25 35 ·IJJ FeO"'l'1g0%

FeO +MgO CaO +MnO

6

4

2

.11,56 :11,62

Fig. 6 - Pozitia almandinului spessartinic p08tcinematic din metapelitele masivului GÎrbova În trendul valorilor ao !ji a constitutiei granatilor din roci metapelitice in functie de intensitatea metamorfismului (zone cu minerale index). Cîmpul de variatie după Sturt (1962) 'ii dreptele de regresie după Nandi (1967) .

Fe+Mn Mg+ (a

Mg Mn Fe

Fig. 7 - Gran~i p08tcinematici din metapelitele masivului GÎrbova in comparatie cu granatii din rocile metap,elitice din regiunea Stavranger (dupl Miiller, Schneider, 1971). Proportii atomice reduse la 24 O. 1, zona cu parageneza Q+ab+mu+chl; II, zona cu parageneza Q+ab+ep+bt+alm; III, zona cu parageneza Di+alm+mu+Q. '

11,681A) .

I

FORMA.TIUNILE METAMORFICE DIN MASIVUL GÎRBOVA ' 175

Învestigări cu microsonda electronică au arătat că principalii cationi nU au o distribuţie omogenă în cadrul porfiroblastelor de almandin spessartinic (fig. 5). Astfel se remarcă atît o variaţie inversă a Fe §i Mn, cît §i o distribuţie neomogenă a acestor elemente în volumul cristalulul. Este probabil ca neomogenităţile menţionate să reflecte disponibilitatea elementelor respective în timpul cre§terii porfiroblastice. Acest lucru este sugerat §i

. de variaţia Ca, care se îmbogăţe§te spre zonele marginale care se află în contact cu minerale purtătoare de Ca (fig. 5). Constituţia moleculară a granaţilor analizaţi chimic (tab. 3) arată în acest sens o substituţie a Mn pri~ Ca, după cum indică §i variaţiile înregistrate cu microsonda (fig. 5). .

In privinţa corelaţiei sugerată în literatură între constituţia granaţilor din rocile metapelitice §i intensitatea metamorfismului (Sturt, 1962; Nandi, 1967; Miiller, Schneider, 1971), se constată..că almandinul spessartinic din munţii Per§ani se situează în domeniul compoziţional al granaţilor frecvent întîlniţi în roci cu grad de metamorfism scăzut, în zona biotitului §i a granatului (fig. 6, 7). Tot din acest punct de vedere, granaţii din cristalinul masivului Gîrbova se deosebesc de granaţii din rocile metapelitice ale secvenţelor cu metamorfism de grad mediu (grupurile Bretila, Rebra:, Cumpăna) din Carpaţii OrientaIi §i din munţii Făgăralj (fig. 8, după Kasper, 1973).

01 o 2 • 3

Spes~artin

Gross +Andr 60

40

•

• • o 20

~1s , 1

2123 .

2165/. ········®)fl4 "@0 :

". •• 90

Pirop 40

21

• • ••• 0 • 00

.: • ~oo o . ...... o ~ . . 0°... .~ ................. .o.~12S

. 2174 2123w 'Of .•••

Alm

'i'O 60 ~ Alm +Spess ' 0,1 0,2 0,3 u,4 MgOI MgO+ FeO +MnO (% greutl

Fig. 8 - COll6titutia granatilor din metapelitele masivului Girboya in compara~ie cu grana~i din metapelitele de grad mediu de metamomsm din Carpa~ii Orientali Iji mun~ii FlglU-&!j (dup)l; Kasper, 1973). 1, almandin spessartinic postcinematic din cristalinul Gîrbovei; 2, granati din grupul Rebra Iji grupul Bretila din Carpa~ii Orientali; 3, grana~i din grupul eumpha din Carpa~ii Meridionali.

176 H. G. KRAUTNER et al. ....

6.3 Biotit

Se recunosc c~1 puţin două generaţii de biotit În cristalinul Gîrbovei: un biotit sincinematic crescut pe foliaţia S2 (pl. III, fig. 3) lji un biotit postcinematic crescut divergent faţă de elementele orientate din rocă (pl. III, fig. 4). Nu avem informaţii asupra constituţiei chimice a celor două generaţii de biotit. '

6.4 Muscovit

"'ac

Datorită omniprezenţei În toate tipurile principale de roci, muscovitul est.e filosilicat.til a cărui evoluţie în timpul metamorfismului a putut fi cel mai bine urmărită. S-au dece/at astfel palru generaţii, de muscovit, . core/abile cu cele patru stadii succesive din evoluţia metamorfică a rocilor: trei generaţii de muscovit sincine­matic cu foliaţiile SI, S2 (pl. III, fig. 6) lji Sa şi un muscovit mai nOII, postcinematic, crescut porfiroblastic' divergent faţă de foliaţiile amintite (pl. III, fig. 5). După valoarea 2V",<25° pentru muscovitele sincinematice, uneori verzui lji slab pleocroice lji valoarea 2V",,,-,35° a muscovitullli postcinematic, de regulă incolor lji fără pleocroism sesizabil, se pare că primele trei generaţii sint În parte fengitice, În timp ce ultima generaţie este preponderent muscovitică. Această observaţie concordă cu stahilitatea preferenţială În condiţii izochimice a fengitului în condiţii de presiune mai ridicată şi a muscovitlliui in conditii de presiune scăzută şi temperatură ridicată (Sa..."8i, Scolari, 1974; Sassi et al., 1976). Prezenţa a două generaţii succesive de fengit şi muscovit în grupul Tulgheş a fost recunoscută de Krăutner et al. (1975) pe baza analizei statistice a valorilor bo ale micelor albe potasice.

6.5 Clorit

Se pare că cloritul se comportă in mare parte similar cli muscovitul. Au fost recunoscute două generaţii sincinematice pe foliaţiile SI lji S:! lji două generaţii postcinematice dintre care una probabil sincronă cu blasteza statică a muscovitului şi biot.itului. O generaţie tardivă se datoreşte proceselor retrograde care au dus la cloritizarea biotitului ~i granatului.

6.6 Cuarţ

Ca lji în catul feldspaţilor, aspectele st.ructurale permit recuno~terea pe lîngă cuartul met.amorfic a unui cuarţ conservat reliet din rocile premet.amorfice. Astfel, de exemplu, se disting În metariolite fenocristale reliete de cuart bipiramidal cu figuri de coroziune magmatică, în metamicroconglomerate relicte de elemente elastice rotunjite (microgaleţi) şi in rocile blaslodetritice claste relicte de cuart, uneori de culoare violacee. Sub microscop se disting frecvent stadii intermediare de sfărÎmare şi forfecare ale acestor granule de cuarţ, Însotite de recristalizare şi reorganizare metamorfică. În acest sens pot fi menţionate concreljteri ale granulelor relicte de cuarţ cu cristale mărunte de cuarţ met.amorfic din jur. Iau n~tere, astfel, zone inguste de supracreştere metamorfică marcate frecvent prin incluziuni de cuarţ, feldspat sau muscovit, care trădează caracterul blastic al marginilor de supracreştere.

6.7 Pseudomorfozele de rutil după ilmenit

Pseudomorfoze de rutil după ilmenit, vizibile cu ochiul liber, sînt foarte frecvente în cristalinul grupului Tu Ighelj , în special in formaţiunea Tg,. şi În partea superioară a formaţiunii Tga. Apar cu precădere în rocile de origine pelitică (şisturi lji filite sericitoase cenuşii, sericito-c1oritoase) sau pelito-psamitice (şisturi sericito­cloritoase, şisturi sericito-cloritoase cu porfiroblaste de albit, biotit,granat). Descrise pentru prima dată drept "paramorfoze de rutil după brookit." de Balintoni, Chiţimulj (1973), studiul lor a fost aprofundat de Nede\cu (1986) lji Voicu et al. (1992). '.

Ambianta strudural-texturală a pseudomorfozelor, aspectele morfologice (plăcute pseudohexagonale) şi, în special, prezenţa ilmenitului relict indică provenien\a pseudomorfozelor din criastale de ilmenit crescute în timpul metamorfismului regional. Dispunerea cristalelor de ilmenit după prima şist.ozitate metamorfică (SI), deformarea lor prin şistozitatea S2 şi includerea În porfiroblaste. atestă formarea ilmenitului in primul stadiu al met.amorfismului regional. Prezenţa ilmenituluim metamorfite ale facieslIllii şisturilor verzi, zona cu biotit a fost semnalat.ă de Miyashiro (1973).

FORMA TlUNItE ME'[~'\MOUf[(.'E /)fI\' MASIVUL GIIWOVA 177

Cristalele de illlwnit din masa snici!'o-dol'it.oasă a ~ist, n/'iIOl' silit" de regulă, pa/'~ial sau tolal transfo/'wCiJc Intr-un agregat de minerale de t.it.an care constitui(' ps('udolllorfozde menţionat.e. Investigaţiile mieroscopice cu raze X, microsonda electronică ~i cu microscoplIl I'lect.rollic cu baleiaj au pus III evidenţă următoarele asocia~ii

de minerale formate prin descompullerea ihnellit.ului (Voicu et al., 1$1$12): al ilmellit -> (± pseudorutil '!) rutil(l) ± anatas ± hematit ± hidroxizi de fier; b) ilmenit ~ rutil(l) + titanit; e) rutil(l) ± anatas - rutil(2).

Predomină t.ransformarea conform relatiei (a). Titallitul (relaţia (b)) ap&re rar, probabil at.it. datorită iipsei calciului in mineralele asociate cit ~i illstabilitătii titanitului \11 prezenta asociaţiei ilmenit.-rutil (Force, lH76a, b). Relatia (e) a fost presupusă de Balintoni, Chitilllu~ (197:3), Voicu el. al. (1992) pe considerent.e morfologice; o reţea fină de ace de rutil(2) crescută III ochiurile reţelei constituită din cristal!' mari de rutil( Il:

Formarea pseudomorfozdor a fost. prohabil amol'sat.rt de fluide in conditii de C1'c~lere a fllgacită~ii O şi S. care determină inst-abilitatea ilmellitului (Force, l!.J76a, b; U duba>ia, 1982) şi f<tci!itcază trallsfonill\fea paramorfă rutil(1)~anata..,. Prezen~a uneori a cakopiritei ~i bornitului in pş('udolllorfoză confirmă influenţa fugacitrtţii S.

Formarea pseudomorfozelor est.e greu de pla.<>at. În istoria metamorrislIlului, datorit.ă lipsei unor date COIl­

cludente. Se pare că descompunerea illlIenitului precede formarea porfirablast.e1m de albit wtite de S2, Întrudt incluziunile de ilmenit. din porfiroblaste\e mcnţionate prezintă acda~i grad de transformare ca cele din ma.<>a ~istoasă a rocii. Transformarea ilmenit.ului ar putea fi legat.ă, deci. ciI' moment.ul deformaţional S2 sau intradeformaţional SI - S2. A vind lIIsă in vedere faptul că momentul post.cinell1at.ic după Sa (fig. 9) reprezintă schimbarea cea mai evidentă a r!'gill1ului de PT din t.impul metamorfislllului, uu est.e exclus ca transformarea ilmenit.ului să fi fost legată de aceast.ă fază. În această ipoteză trebuie insă admis că t,ransformarea s-a produs concomitent. atit în cristalele de ilrnellit din lllasa ~istoasă a rorii, cît şi în cele iucluse in podirohlaste.

6.8 Strudllri §i texturi

Rodle din cristalinul Girbovei provin dintr-ull material variat. de provenien~ă at.ît, sedimentară, cît ~i vul­canică. Datorită metamorfisJl1ullli slab, unele aspecte struct.urale primat'e s-au păstrat sub formă relictă.

StT'1lclurile 11lt/caniec reliclt evidenţiază a.,>pcdul porfiric al materialului riolitic din care provin. Astfel, se disting fenocristale relicte de cuart hipiramidat lji cu coroziulli magl11at.ice ~i fenocristale relictc de feldspat sodopota.~ic, situate mtr-o matrice cual·to-feldspat.ică lIlicrogranulară rezultată din recristah7.area pasteÎ.

Struclun/e delriiogenc rclicle indicii c,aradere psalllitic(' pină la microconglollwfalice. cplf' din urmă sesiza­bile prin elemente relict.e de CUiHţ rlllat, prinse intr-o masă cuarţoa.<>ă grallulară sărad".L 111 filosilicaţi. Structuri blastodetritice au fost Întîlnite at.lt În roei cuarţo-feldspatic('. in care se păstr!~ază fra)!;IlIf'llte de fenocrist.alP de cuarţ cu figuri de coroziune, sau d.~ feldspat sodo-potasic readaptat. (collcreştf'ri <II' alhit.+ortoză), illdiclTld o sursă vu\canică a rnaterialului detrit.ic (met.aepiclastite), cît şi in roci sericit.o-c\orit.oasp i<'ldspat.ice provenite dintr-un material sedimentogen grczos (roci blast.odet.rit.icc - lIletagresii feldspat.ice).

Structurile metamorfiee indică recristalizări sincil/f'l/wliCf succesive care aII afectat Înt.regul volum al rocilor şi au fost succedate de o blasteză postcinematieă, in condiţii st atic(', in car!~ st.ructura roci lor a fosl. reorganizată numai partial. Se pot distinge trei set.uri succesive de foliatii (SI' S2, S;l) dilltrp (";\r,' numai I'rillH'le dOllă sint însotite -de reorient.are penetrati vă a filosilicatilor. Porrirol,lastde de albit ~j ti!· grallal rOll,wn;i indicii aSllpra evoluţiei sincinematice polistadiale a roci lor (fig. 9).

Structu1'i/e posieinemalice se datoresc cre~terii neorientate a uuor mitwrale. Este cazul crist.alelor de mus­covit şi de biotit larg dezvoltate, nedeformate şi crescute oblic pe foliaţiile St, 5 2 , Sa. Granatul. cu collture poligon ale ~i porfiroblastele de albit cresc, de asemenea, peste struct.urile sincilwmat.ire ant.erioare, fapt indi­cat 'de continuarea nederaujantă III int.eriorul acest.or cristale a e1cmentelor relict!' din ~istoziUitik SI. S:!, S;l,

_reprezent.ate prin incluziuni de ruar~, muscovit, ilmellit. Unele porfirobla.'ite de alhit poartă. amprenta cre~l .• 'rii succesive în et.ape sincinemat.ice ~i postcillemat.ice; nucleul sillcillemat.ic. CII incluzilllli paralele, fiind Înconjurat. de o aureolă de supracreştere, nedeformată.

6.9 Evoluţia metamorfică

Relatiile dintre fazele de delormare ~i cre~t.crea mincraldor sllgert'azit o evoluti., (lolist.itdiaIă a rodlor in timpul metamorfismului (fig. 9).

1. Foliatia ,'it, în general conformă cu limitele litologice. este slab ("0118"1"\"<11;1 la scara lllicrosmpiră datorit.ă obliterării, IIneori totale, de către foliatia S:!. Est.e sesizabilă III spccial III ~artli"r('I,' cuIelor. pf' Bancuri COI1-

fundindu-se cu S2 datorit.ă lJughiului mic dilltr., cele două faliaţii coaxlak Ik ac/'/>a S/· oh"I'l"\il doar sporadIC o primă generatie de muscovit (fellgitic) clorit, cuart. albit şi illllt'lIit crescute conforlll ("1 1." ŞI dd'ormatl' de S2'

178 H. G. KRA UTNER et al.

'" 2. Folia1ia 82, foarL' pendrativă în masa rocilor este Însoţită deblasteza unei a doua generaţii de cuarţ,

albit, Illllscovit (fengitic), dOl'it fii de o neoformaţie de biotit fii granat. Albitul se prezintă preponderent porfiroblastic. Mineralcle din prima generaţie sînt in parte reorientate sau deformate. La porfiroblastele de albit fii de grana!. se constată, Într-un stadiu incipient, creşt.eri cu rotiri sincinematice, urmate de desprinderea porfiroblastelor prin forfecare, dat.orită avansării mificării pe S2 şi a blast.ezei filosilicaţilor (fig. 9). În cazul în care Într-adevăr nu s-au format granat. fii biotit sincron cu foliaţia SI, momentul deformaţional S2 coincide cu o cre§tere progradă a intensităţii metamorfismului.

3. Fo/iafia 53 este slab penetrativă, fiind dezvoltată local sau reprezentată numai prin planele axiale ale. unui sistem de kinkuri, mai mult sau mai puţin paralele. Această foliaţie deformează filosilicaţii din generaţiile anterioare fii lamelele de ilmenit, fii este însoţită local de o nouă generaţie de sericit ± dorit ± cuarţ.

PARAGENEZA + DEFORMARE

Q. mu ~' y

S2

Post- cinematic

Ab+mu+chl+bt+gr I ? (Q)

? ( ru ~ an ~ hem)

Reiro - tardiv

ehi

Albit Muscovit IW SI.,

----~-~---=--=---

S2 S3 ~I ~~

%~ mu 53

Biotit Granat

S2

~('.s9. ....... ehi ~p. (J

51

IImenit 51 I --- i

-_. _.--- --- -

52 53 \

~~"~~"" ~.:"--'l '-/' /~ ,

,

Fig. 9 -- Reprezentarea schematică a relaţiilor dintre stadiile de deformare §i de cre§tere a mineralelor metamorfice din cristalinul de tip Tulghe§ din masivu'i Girbovei.

4. Ulterior deformărilor SI, S2 fii cel puţin în parte S3, apare o blasteză în conditii statice, marcată prin crefiterea porfiroblastică neorientată a unei generaţii de muscovit, biotit, dorit, albit fii almandin spessartinic. Spre deosebire de generaţiile anterioare muscovitul este sărac în fengit (2V x=350). Toate mineralele menţionate cresc oblic peste foliaţiile SI şi S2' Faţă de foliaţia S3 muscovitul se dezvoltă oblic, deşi, uneori creşte local şi În lungul acestei foliaţii (fig. 9). Albitul creşte peste kinkurile S3, care se recunosc uneori prin dispunerea incluziunilor din interiorul porfiroblastelor, fără a fi deformat de kinkurile respective. În alte cazuri au fost observate supracrefiteri postcinematice de albit peste porfiroblastele de albit din stadiul sincinematic S2. Bi­otitul fii granatul sînt probabil ulterioare deformaţiei S3. Se pare, deci, că blasteza postcinematică menţionată reprezintă un stadiu prograd în evoluţia metamorfismului, defii nu depăşeşte faciesul şisturilor verzi.

5. O nouă reorganizare mineralogică se manifestă prin doritizarea locală, parţială, rareori totală, a biotitului şi granatului postcinematic. Este prima formare de minerale cu caracter retrograd din evoluţia metamorfitelor, sesizabilă în cadruf silicaţilor şi nu este legată de deformări sesizabile.

FORMATIUNILE METAMORFICE DIN MASIVUL GÎRBOVit 179

6. Tot o reorganizare mineralogică tardivă se datoreşte melamorji8111ului dinamic din zonele de laminare care insoţesc deformări le legate de punerea In loc a pînzelor alpille şi prealpine.

Deformările şi blastezele legate de Sl şi S2Pot fi atribuite evenimentului metamorfic caledonian timpuriu. Stadiul S3 ar putea marca fie stingerea deformărilor caledoniene, fie deformări varistice. În funcţie de Încadrarea deformării S3, blasteza postcinematică ar putea, deci, să corespundă fie 11I1ui apex termic final al evenimentului caledonian, fie regimului termic din evenimentul varistÎc. O Încălzire varistică este sugerată de regenerarea vîrstelor K/ Ar din grupul ' Tulgheş (Krăutner et al ., 1976) . Dezvoltarea neuniformă a blastezei postcinema­tice, concentrarea ei preferenţială în areale uneori izolate pledează, de asemenea, În favoarea unui eveniment termic ulterior metamorfismului regional caledonian. Indiferent de incadrarea temporală a blas"'~zei postci­nematice, ea încheie o evoluţie metamorfică În general progradă, dar În limitele faciesului şisturilor verzi. Ea marchează schimbarea cea mai evidentă a coriditiilor de metamorfism în decursul istoriei metamorfice prograde. În unele privinţe aminteşte situaţii structurale Întîlnite în aureola de contact a masivului Oit.rău, faţă de care se deosebeşt.e însă prin modul de răspîndire, parageneză, şi prin unele aspecte structurale legate de evoluţia feldspaţilor şi a biotitului . Ciori ti zarea granatului şi biotitului postcillematic marchează lin nou eveniment, retrograd, care ar putea corespunde atît unui eveniment varistic cit şi/sau unuia alpin.

Ca şi în alte zone din Carpaţii Orientali, metamorfismul grupului Tulgheş din munţii Perşani are un ca­racter polifazic şi totodat.ă polirnetamorfic, luind În considerare t.ransforHlăril~ minerale care pot fi atribuite evenimetului varistic.

O problemă nedarificată la ora actuală este modul in <lare transformări le mineralelor de titan se Încadrează în istoria metamorfică menţionată. Transformarea principală ilmenit.-oxizi de tit.an ar put.ea fi legată de stadiul S2, sau de interstadiul SI-S2, avind în vedere generarea ilmenitului în stadiul SI şi includerea pseudolllorfozelor <de rutil după ilmenit in porfiroblastele de albit. ale stadiului S2. Dacă admitem că aceste porfiroblast.e nu au constituit o "structură armată", atunci generarea oxizilor de tiLan ar putea fi legată de evenimelltul termic postcinematic, eventual varistic. O astfel de interpret.are ar fi sprijinită de fapt.ul că instalarea unui regim metamorfic diferit faţă de cel din evoluţia sincinematică progradă a putut implica o modificare în condiţiile de fugacitate a oxigenului, sulfului şi În regimul fluidelor intergranulare, modificare care să fi dus la instabilitatea ilmenitului şi formarea pseudomorfozelor cu oxizi de titan.

7. CRISTALINUL DE HAMARADIA

Pe flancul estic al structurii anticlinale Comana, in valea Veneţia, aflorează o stivă de şisturi sericito­doritoase cu biotit şi granat sincinematic şi granat postcinematic. A vînd în vedere monotonia litologică a acestei secvenţe, lipsa intercalaţiilor de şisturi cu porfiroblaste de albit, este posibil ca stiva respectivă să nu aparţină grupului Tulgheş.

O limită clară faţă de asociaţii litologice tipice pentru grupul Tulgheş nu a: putut fi sesizată pe teren. Într-o astfel de interpretare se poate presupune că stiva respectivă reprezintă un cristalin în relaţie tectonică

cu grupul Tulgheş, de tip Chiril, Rebra sau Rarău (Vodă, Vodă, 1985), acoperit transgresiv de acel8.§i triasic care mai la nord (în bazinul Comana) se află dispus normal peste grupul Tulgheş. Ar fi deci vorba de relaţii tectonice prealpine cu un cristalin, probabil retromorf, care ulterior a fost supus împreună cu grupul Tulgheş blastezei poscinematice caledoniene sau varistice.

Mulumiri. Sîntem îndatoraţi dr. M. Mureşan pentru punerea la dispoziţie a unor date palinologice nepu­blicate şi dr. AI. Vodă pentru discuţiile fructuoase purtate. Exprimăm recunoştinţă, de asemenea, geol. C.

, Costea pentru datele obţinute cu ajutorul microsondei electronice; geol. G. Stelea pentru analizele în IR şi fiz. 1. Vanghelie pentru difractogramele Rx.

BIBLIOGRAFIE

Balintoni 1., Chitimu~ V. (1973) Prezen\a paramorfo;lei de rutil după brookit În cristalinul seriei de TlIlghe~ (Carpatii Orientali). St, cerc . geo{ .• geofiz., geogr., Geologie, 18, 2, p. 329-334, Bucure~ti.

Becker L. P., Frank W., Hock V., Kleinschmidt. G., Neubauer F., Sassi F . P., Schramm 1. M. (1987) Outline of pre­Alpine metamorphic events in the Austrian Alps. Pre-Variscan and Variscan eVf'nl.s in the Alpine- Mediteranean mountaill belt.s. Ed . by Fliigel, Sassi, Grecula, .\-linera/ia SlollUca lIJonography, p. 69-106 , Alfa Bratislava.

Bercia 1., Krautner Il. G ., Mureşan M. (1976) Premesozoic metamorphit.es of the East. Carpathians. An. ln.~t. Geol. Geofiz., L, p. 37-70, Bucureşti . .

Codarcea, Dessila- M., Borco~ M., Drăgulescu Arghir A. (1969) Masivul cristalofilian al Girbovei . D. S. ln.~ t. Gwl., LIV /3, p. 5·-22, Bucureijli.

180 11. G. KRA UTNER et al. --.

, Iliescu V. (UJ6!.J) Asupra vîrstei IIlct.ilni'iului intracarpatic. St. ce,'c. ycvl., yw/iz., YCOfJI'., Geologie, 14/1, p . 13-20, Bucu rp'iti .

Dumitriu M., DnlIIitriu C. (1%·1) Cont.ributii la gcologia llIuntilor Periiani (regiunea Comana-Căcilllata-Lllpşa). St. ecrc. g("ol. , gm/iz . , Yt'Oy" . , (;coloyil' , !.J/], p. 1(j!.J- 174, l3uCllre~t, i .

Force E . n. (197Ga) Tit.anilllll mincral" ill deposits of ot.hers lIlillerals. III Geology and resources of titanillm. Cco/. Sun'. PI'Of. /'op. , !.J,~9 FI, Wa;;hillgt.oll . (l97tib) ~letillllorphi c source rocks of t.it.allilllll placer deposits - a geochemical cycle . III Geology and reSOllrces of titaniultl. G<,ol. 8"/,,,. Prof. p(/p., 959 Bl, vVa.shillgt.()Il.

Giu§că D., Savll II. , Bc rc ia 1., Kriiut.ne r H. G. (1!.J6!)) Sequellcc of tedollomagmat.ic pr.,-alpille cycles on the territory of Romania. Ac/a G rol. Amd. Se; . I1l1l1g., t:l, p . 221--234, Butlapest.

Ha.uer Fr., Stacllc G. (18G:3) G eologie Sichellhutgcns, Wiel1. Ilie O. M . (1%.1) Stlllcl.ura geologidi a mun\ilor Perljillli. 1 H.egiullea Căciulat.a- Lllpşa-- Comana-Venetia. An. Corn.

G eol., XXVI, p. 2G.'l3:!!.J , Bucuf(,~ti.

(195-1) Structura geologidi a lIlunţilor Pcr~alli. II Defileul Oltului. AII. Corn. (:('01., XXVII, p. 175-258, 8I1c llf(' !jt.i.

, PrC'cla O. (1!J.10) Presence <le::; calcaires i Megalodm' daHs les r-,'Ionts Perşani (Rolllllallie). C. R. Inst. Sci. Ro UlII. (Acad. Sci, I?Olltll.), IV f:l 4, p . 33.5--337, Bucureşti .

lIiescll V., Mllr<.'~an 1vl. (1972) Asupra pf('7,e nţei Camhrianlliui inferior În Carpaţii Oricnt.ali · .. Seria epimetamorfică de Tlllghc~ . D. ,'i. 11l~/_ (;'col., LVIII/-! (1!.J71), p. 23 :38. l3ucllre!'iti

, l\riiutncr II. G., I\răutner FI. , J[or~ t. II. (1!J8;!} .Ncw paly"ologiral proof:; on t.lw Cambrian age of the Tulghe§ GrollP (Fast. Ca.rpathia.ns). A,1. ],,81. C eai. Geofi:; .. LIX, p. 7- 1i, l3ucure!jti .

Kasper lJ . (19H) Stutl iul lIlill e mlogic 'ii gcochimic al roc:ilor granat.ifere din cri"t.alinul ('arpatilor Orielltali şi Meridionali Or. Thesi", li niv . " AI. 1. Cuta" l il'~i.

Krăutner II. Ci . (1!)7 '~) lIerc,I'llischc HcgioHalrdroJllorpllose im prilkaJllhrisclH'1l l\rist.alliu cler Ostkarpathen. Ret'. Roum. (;(;01 .. G / oJ'/'Ys., G{'ogr., (.','o!()yi" iti,:.l. p. 1:!1 - 12!J . llu"lIr('~ti.

, Sas><i F. P., Zirpoli G., Zuliau T. (197,') TI", PH,,,,,"f(' charac t( 'rs of tlw pr<'-Alpine mctamorphisms in the East f' iup;dhialls (lloJllilllia). N. Jb. A1iwT. 11/'''., 12·1. :1. p. :li!' 2!Hi. St uttgart..

, I"':riilltll ('r FI.. Tăllibe~c u A., Ne;u.şlI V. (1'l76) IIIIl'fpn·!;tli o ll ;< d('s âges radiornetriques l"':/Ar pOllr les roches mdall l< ill'hiqll"s r(·g(' " Cf(~cs. Un ,-,xe lllplt' les C'arl' " tlI(';; Ori( ' lIlalc~ . AII. Iust. Gml G!'ofi::., p . 167- 229, Bll c llre~li .

Mi,Vasltiro A . ( l<)i :1) \1. ' lillll<Hphi"lIl ami Mctamorphic Belt" . .j!11 p .. [,ondon.

~·linzat. lI S., 1 (' 11111" \1 .. V:ljd ca E " Tănăsl'sc lI A., 10ncică ~I. , Ticpac 1. (1 'liS) Da\.(' g,' oerollologice obţinut.e pentru forlllil~illlli cri;;talohlieuc ~i lIlilsive crllpt.ive din Homânia . D. S. Insi. Gcol. Geo/iz., LXI, .5, p . RS-lll , Bucureşt.i.

Murgeallll C., Piltruliu~ D. , Conlesc ll L. , Jipa D., Miltăilescll N. , Panill \ . (l%a) Strati!;raphie el. sediment.ogenese des t. crrainl';; crelace(' d(: Li IMrt.ie interne de la courhure des Carpates. Aso('. Geol. Carpato - Balcanică, Congr. al V·leit. p. :.ll54 , BlIcllre~ti.

M iiller G ., Schneider A. (1971) Chemis(.ry and genesis of garnets in metalllorphic rock!;, Conlr. Min. Petrol., 31, 3, p. 178- 200. Ileiddbt'rg.

Nillldi 1<' (I()(j7) Gamels itS indices of progresive regional melamorphi~lll. Min . Mog., :l6 , p. 89-93, London.

Neclelcll L. (1!)l:\b) Tlt e significilllce of titaniulll minerals in some crystallint' schists from Homania. In Mineml Paragen­( .,i8. p. b :!.:)- ti46 , Teophrast.us Publ. S. A., Athens.

Patrulius D .. Popa- Dillliali E. , J)illlitre~cu-Popescll 1. (l96ti) Seriile mezozoi cf< alltoht.ollC §i pÎllza de decolare trallsil­vană in împrejurimile Comanei (mun~ii Per~ani) . .'171. Corn. (;col .. XXXV, p . :~97-4:.l2, Bucureşt.i. (197:1) Le wildllysch el les olistolitiies des I\10nts Per§ani. BIIII. du VIe COligres de l'Association Geologique

Carpiltho- Balkaniqu(' , VoI. 1, St.ratigraphie , fase. 2. p . 209 -- 218.

Pope:<cu 1. (1970) II arta geologică a R .S. Il. sc. 1 :50.000. foaia Pcr~ani.

Silssi F. P., Kralllner II. G ., Zirpn!i G. (1!i7G) Recogllition oflh e Pres;;lIre ('''Macter in Creeu;;chist. Facies Metamorphism . !:ichll'';:. Mint'/' . f'd/' . Jlill., .56 , p . 421- 4;31 , Ziiric" .

. Scol,tri A. (197 ·1) Tlle ha \'alue;; of Ihe potassic whit.e micas as it barometric indicator inlowgrade metamorphism of p('1 i tic ;;chi" t s . COItl r . ,\1 /I/('/' . 1'c/7'01., 4 .. 5, p . H3-15:?, Ileidel berg.

Săud IIlescu M . (1971i) La corrc- Iat ion st.ructurale du tron<;on oriental avec celui meridional d es Carpathes Roumains. D. S. lllst. (;col. G( o/iz., LXIIIS (1974-1975), p. 177-194, Bucureşti.

(1 ~IX -I) (; ('otect.ouicil H olllilll iei . Edit. lehn. , Bllcllre~ti .

Schmidt O. (I 'HO) CerccUiri geologic!: În ramifi caţiile nord-e:;t.ice ale Illuntilor Făgăra~ . D. S. I7I.~t. Ceol.,XV, 1926--1937, p . 1 S 2iJ, 13l1clI re~ti.

Stllrl B. li . (1 (1()2) Th (' cOlllposilioli of garnets from pelit.ic schists in relat.iou 1.0 the grade of regioual metamorphism. J U lI/·. j ' r/, ... :1, 181, Ox 1<H<1.

Uduba"iil C:. (1982) Rlilile of po;;tlllag,mat.ic mill f' l'al format.ion. In Ore Geuesis Thf' St.at.e or t.he ArI.. Pergalllon Press, Oxford .

FORMATIUNIl,E METAMORPICE DIN MAS1VUf, GIIWOVA 181 "

Vodă AI., Vodă D. (191;.':;) Masivul cristalin al Gîrhovei (Munlii Per'iillli). r--;oi daI<' ~trati/!,r;tfl(e 'ii structurale. SI. cerc. flwl., geofiz., geogl'., Geologic, 30. p. 70-75,Bucurelîti.

Voicu G., Voicu C., RUllceallu M. (1992) Asupra prezenţei pseildofutillliili Îu cri.<laliulll grupului Tnlglie] diu Munţii Per~alli. Rom. J. A{inemlogy,75, Jl. JOI-lOG, BlIcure~li.

Wachner H. (1918) Bericht iiber die im 80mmer 19 J ti il!! PersAny(·r Gehirg(, illlsgdii Itrt(~11 g('ol()gi~ch(,11 Allfnaltmen.

Jal/l'esbuicht ,[CI' hllli[J/ich wHJw'isclwII G'wloyisel!('t/ Ilr/cl!wlII .• talt fiiI' '91 (), p. :.!S9 :.! iH. Ilud apesI.

R/xeil'ed: May 16, 198')

Acccpted: Mag 20, 1989

P"csented CIt the .• cicntijÎ(' SC8S/illi oi ili, 11I8titlll!; of (,'W/0'l!l (fIIII (,"'opltysi('s:

l\Iay 30, 1989

I

1\ Intern.dllon .. l ~ I ROI'~ \\\ \IW

PARI S 1~

11\.

[pa(!)llllîl[!)(!W Jr~l --~

înmatriculată la Reg. Comerţului nr.'J/40/1864/15.04.1991

EXECUŢIE DE FORAJE 'şI LucRĂRI GEOLOGI(j~SPECIALE

r-.....

18r. IIITERIUTIOIIAl TlIOI'IIy fiii

QUAlITY P AH" .~ .

- Forajc pentru petrol, gaze şi miner~~~oll!i~uţH~, · ap:<lg~termalc, ape potabile şi industriale - Lucrări miniere ::;::.::._:"._ :_: ... ":"::."://:' <:~;:::;.' .:' . -:: : . _>_ ,', ..

ELABOJ~:~O~~~~~~Ti; rcparaţi~: ~ndtl iY!:: •••••.•..••.•.••• J/ •... .. ) •. - Studii, proiecte, cereri de ofertă, CtiietC(t~:B*t~i#he~pctti#iîn domeniul forajului

PRESTĂRI SERVICII >/> <?:... ' «. . . Lucrări construcţii-montaj ,.:: ;j(:i:::· ·

- Lucrări topografice şi cartografic~'.'::; : :H:f< .. ~ ::~:~:~!! !~~~treţinere instala~~~0forajşimJJforit . ·:······

ECHIPAMENTE, SCULE ŞI DISPozITJVEr: ,,:::), ;,: ;<.><,~.:: ' ;:::,: -.:-::::::. - Scule specfice forajului şi lucr~#.19r ge()168t~sp~jm~ . - Filtre şi echipamente de colo~~:::) ./.: : · •.• :L·: . . - Scule cu diamante pentru ind4~ţţiil~ip~ţf6Ii~*ăţtnihiCră, de-<;Qhstrucţii civile şi construcţii de maşini

SEVICII DE IMPORTIEXPORT .::: ....... . ... ... .. .. ... ..... . .. i;:;:.

Calitatea lucriirilor şi produselor J~Î"' ~te g~~tatii dei ~~i .p~ste 50 de ani de activitate şi este

connrmatii de pre~~=e~ .. : • . :!~g;;A. ?!iT. T.. ~TJ ~~ ..•. i.· ...... ',. ASTAZI, VETI Pl111JE CU SŢCJ:f.lRANTA~uNE 1

WELL DRILLING AND SPECIAt. :bE6LO(UOAL~b~MTIES - Well drilling for oiI, gas, Qr~miriJl'als;ge()tl1Gpn<4,. dbtJlJstic 4lndilldustrial water - Wclls maintcnance and rcp~irs - Mining works \ .. .•..•..

TECHNICAL AND ECONOMICAtSTUDIES - Studies, projects, inquirl~~/:~ell prqgtalilm~~,t~~di3~b®ţs and e2(p~tt rcports on well drilling SERVICE: >' . .... . ...... . ••• . ... . • ••• ••

- Topografic surveys and~~fting .\.: ........... ./ .). . . . .. - Drilling rigs and mini~!fjquipemt'iîjtmaiht~nanc#ănd i~pilirs ....... . . - Car rcpairs O\ .:· ... ......... ....... . ::

EQUIPEMENT, TOOLS AND.APC~SQRIES .•••.•.•.... /y - Specific tools for drillin.glln4-~p~cial geol()g;cal actiVities· : : - Screen and casing eq*lP~m~iiţ~ > •..• ...... . .... <.> - Diamonds drilling bitş . mi~t961s for oiI, niirilng ind)ustries and ehrit~~Qeering

IMPORTIEXPORT ACTIVITIl!lS . .... . .... . . .....

The quality of our productsaitci~~rvices is warţ~t~db~ more then 50ye~~f experience and gained recognition through the qualit'y awards won in 1990s11d 1991 in Paris ..... . .

DO NOT HESITATE TO CONTACT US !

Bucureşti ,str. Milcov nr. 5, sector 1, 78344, ROMÂNIA tel. 65.30.25, 65.72.40, 65.75.20; Telex 11.241; Telefax 12.85.38

...

.....

----

H. G. KRĂUTNER et al. - FORMATIUNILE METAMORFICE DIN MASIVUL GîRBOVA

1 2

3 4

5 6

Plan§a 1

Fig. 1 _ Metariolit, structurll. porfiricll. relictll.: fenocristale relicte de cuar~ bipiramidat cu coroziune magmaticll. §i de feldspat sodo-potasic de temperaturll. înaltll. descopmus în ortoclaz+albit.

Fig. 2 - Metariolit: fenocristal relict de feldspat sodo-potasic descompus în ortocalz+albit. Fig. 3 - Metariolit: fenocristal relict de feldspat '§i pastll. par~ial recristalizată. Fig. 4 _ Metaepiclastit riolitic, structurll. blastodetriticll.: clast relict de feldspat sodo-potasic descompus în ortoclaz+albit. Fig. 5 - Microconglomerat: Gale~i rotunji~i de cuar~ relid într-o masll. cuar~oasll. microgranularll.. Fig. 6 _ Idem: Detaliu pentru modul de concre§tere a gale~ilor de cuar~ relict cu matricea cuar~oasll. recristalizatll..

•

H. G. KRĂUTNER et al. - FORMAŢIUNILE METAMORFICE IDN MASIVUL GÎRBOVA

1 2

3 4

5 6

Fig. 1 - RocK blastoqetriticK cuaI1o-feldspaticK de tip Ar§ita Rea (metagresie feldspatică): clast relict de plagioclaz reorganizat în albit (2-5 % An) cu zonK centralll. sericitizatK §i supracre§tere metamorficll..

Fig. 2 - Idem, inclusiv granul relict de cuart partial sfKrîmat §i vindecat prin cuar~ metamorfic. Fig. 3 - Porfiroblast de albit rotit fată de S2. Fig. 4 - Idem cu zonă de supracre§tere mai săracă în anortit. Fig. 5 - Porfiroblast de albit crescut peste kinkuri S3 .

Fig. 6 - Porfiroblast de albit în filit grafitos. Se remarcă cre§teri succesive peste SI (cristal rotit), peste S2 §i coroană de

supracre§tere probal:iil staticK.

H. G. KRĂUTNER et al. - FORMATIUNILE METAMORFICE DIN MASIVUL GÎRBOVA

1

3

5

'.

... ....

.. ' I

Plan§a III

Fig. 1 - Granat sincinematic rotit fa~~ de 82 (incluziuni de cuart). Fig. 2 - Granat postcinematic crescut peste 81 şi 82 (incluziuni de ilmenit) . Fig. 3 - Biotit sincinematic crescut pe 82 •

Fig. 4 - Biotit postcinematic crescut peste 81 şi 82. Fig. 5 - Muscovit postcinematic crescut neorientat peste 82.

2

4

6

Fig. 6 - O nou~enera~ie de sericit-fcngitic şi dorit pe 82 crecut~ peste asociatia mai mllrunt cristalizat~ de scricit-fengitic,

dorit, cuar~ şi albit conform~ cu 81 . In negru ilmenit şi pseudomorfoze de rotil dupX ilmenit orientate dup~ 81 şi

reorientate dupi\ 82.

H. G. KRAUTNER et al. - FORMAŢIUNILE METAMORFICE DIN MASIVUL GÎRBOVA

1 2

3 4

5 6

Plan§a IV

Fig. 1 - SI §i 52 deformate de kinkuri S3. O noul!. genera~ie de muscovit porfiroblastic crescutl!. oblic (postcinematic) peste fengitul §i doritul sincinematic fa~l!. de 51 §i 52 .

Fig. 2 - Deformarea sericitului, doritului, ilmenitului §i pseudomorfozelor de rutil prin kinkurile 53 i regenerarea par~iall!. a filosilica~ilor pe folia~ia 53 •

Fig. 3 - Aglomerarea de cristale de albit postcinematic, crescute neorientat. Induziunile de cuar~ §i de pseudomorfoze de rotiI după ilmenit pl!.streazl!. relict orientarea structurii S2.

Fig. 4 - Pseudomorfozl!. de rutil dupl!. ilmenit - fa~a (0001). Microscop electronic, x 50 . Fig .. 5 - Re~ea de rutil (dintr-o pseudomorfozl!. după ilmenit), orientatl!. după 3 direc~ii cristalografice. Microscop electronic,

x 6600.

Fig. 6 - Re~ea de rut il 1 in intersti~iile căreia apare rutilul 2. Micr~scop electronic, x 12000.