ROLUL UNOR OLIGOELEMENTE ESENIALE N NUTRIIA COPILULUICONF. DR. CRDEI EUGENCLINICA III PEDIATRIE

Materia vie este compus din :

- 12 elemente numite plastice (de construcie i combustie) : N, Ca, C, Cl, H, Mg, O, P, K, Si, Na, S. care reprezint 99,98% din masa corpului - oligoelemente (As, Br, Co, Cu, Fe, F, I, Mn, Mo, Ni, Se, V, Zn) Rolul acestor oligoelemente este acela de catalizatori, legate fiind de enzimeOligoelementul indispensabil unei reacii biochimice cere pentru a aciona o concentraie optim. Aceast concentraie, dei foarte mic (fiind vorba de urme), trebuie s fie totui suficient. Dar n afara unor anumite limite, apar efecte nefavorabile.

- o mica parte este legat de proteina de transport (transferina), ca forma de tranzit intre forma functionala si cea de depozit.

- 75% - fierul 'functional (in structura hemoproteinelor = hemoglobina, mioglobina, peroxidaze, citocromi) - 25% - fier de depozit (sub forma de feritina sau hemosiderina )

Are rol si n formarea si mentinerea mielinei si n sistemele dopaminergice.Alte enzime care contin fier (citocromii si citocromul C), prin participarea la transportul activ si transferul de electroni de la nivelul membranelor, sunt elemente esentiale ale lantului respirator, cu rol in producerea aeroba de energie la nivelul celuleiFierul din hemoglobina este important pentru transportul oxigenului la nivelul celuleiFe din mioglobina pentru producerea aeroba de energie necesara muschiului

Un copil nascut la termen are, in momentul nasterii, o rezerva de fier de cca 250 mg, suficienta pina la virsta de 4 luni.Anemia in primele 6-8 saptamini nu este de cauza nutritionala, ci se datoreste scaderii cantitatii de hemoglobina si a precursorilor eritroizi, prin inhibitia postnatala tranzitorie a eritropoiezei, precum si datorita duratei de viata mai scurte a hematiilor incarcate cu Hb fetala. Prematurii necesita insa suplimentarea alimentatiei cu fier Dupa virsta de 6 luni cantitatea de fier necesara cresterii depinde exclusiv de sursele alimentare

Alimentele contin fier sub 2 forme:

- legat de hem (in carne si peste cu biodisponibilitatea putin afectata de natura si compozitia mesei) - nelegat de hem (in toate alimentele de origine vegetala cu biodisponibilitate influenat de prezenta factorilor stimulatori si inhibitori ai absorbtiei) factori care stimuleaz absorbia : carnea, pestele, lactoza, lactoferina si acidul ascorbic factori care inhib absorbia : fitatii din grau si din alte cereale, oxalatii din orez si spanac si polifenolii

Este de 6mg/zi pentru primele 5 luni si de 10 mg/zi pina la virsta de 1 an1-10 ani 10mg11-18 ani baieti 12mg11-18 ani fete 15mgIn primul an, de viata ca si la pubertate, ritmul accelerat de crestere determina sporirea nevoilor de fier .

Duce la o scadere a numarului si sensibilitatii receptorilor dopaminergici D2 si, in consecinta, la o diminuare in transmiterea impulsurilor nervoase cu scaderea performantelor mentale si cognitive

Deficitul de fier determina, de asemenea, o crestere a sensibilitatii la infectii

Cobaltul foarte putin reprezentat in organism, are o importanta deosebita in metabolismul acestuia. Acest microelement face parte din compozitia vitaminei B12, care, impreuna cu fierul, constituie un eficient factor antianemic. De asemenea, cobaltul dispune si de proprietati vasodilatatoare. In doze reduse, impreuna cu fierul si cuprul, el ia parte la formarea hematiilor. Acest mineral contribuie la autoapararea organismului, la mentinerea integritatii sistemului nervos, precum si la procesele de crestere.

Cobaltul are rol in :reglarea tensiunii arteriale mentinerea in parametri optimi a sistemului nervos, in special a celui vegetativ-simpatic. lipsa cobaltului poate avea drept consecinta disfunctii ale sistemului nervos, anemie, dar si dezvoltari nefiresti in cresterea celulara. Aceste simptome pot fi tratate si cu ajutorul vitaminei B12, nu doar cu administrarea suplimentelor de cobalt.

CANTITATEA ZILNICA RECOMANDATA

Cercetarile de pana acum nu au stabilit, in mod clar, un dozaj minim sau maxim in cazul cobaltului. Nivelul de cobalt din alimente este insa in stransa legatura cu solul in care a crescut planta sau animalul a carui carne o consumam. Studiile au aratat ca persoanele vegetariene convinse au un risc mai mare de a dobandi o carenta de cobalt decat cele care consuma in mod frecvent carne si fructe de mare, deoarece cele mai bune surse de cobalt sunt carnea, rinichii, ficatul, stridiile si scoicile. De asemenea, o cantitate importanta de cobalt se gaseste si laptele proaspat muls, consumat crud. Alte surse de cobalt sunt: spanacul, varza, fasolea si algele marine. Uneori, cobaltul se gaseste si in cereale, dar, din pacate, organismul nu reuseste sa-l asimileze, deoarece in acest caz nu este parte componenta a moleculei de B12.

Nichelul: necesarul zilnic este de 1 mg pe zi la aduli i gravide. Cantitatea total din organism este de 10 mg, aportul fcndu-se prin consum de legume i fructe. Nichelul crete activitatea insulinei i scade tensiunea sanguin. Este necesar n metabolismul lipidic, glucidic i al vitaminei B 12. Carena de nichel poate determina o absorbie deficitar a fierului, iar excesul (prin inhalare) determin reacii alergice i tulburri respiratorii.

Intra in compozitia oaselor si dintilorProtejeaza oasele, scade incidenta cariilor dentareNecesarul zilnic este de 1,5-3 mgApa este o sursa apreciabila de fluor, dar continutul de fluor al apei de la robinet depinde de izvoarele de la care provine.Fluorul se mai gaseste in alimentele de origine marina si ceaiLipsa fluorului genereaza cariile dentare

Forma esenial din corpul uman este cea cupric (Cu2+) are rol n reaciile redox i n neutralizarea radicalilor liberi .Este component al unor enzime, numite cuprice citocromoxidaza implicat n sinteza mitocondrial a ATP-ului, important molecul macroergic

feroxidaza I =ceruloplasmina si feroxidaza II, care transform fierul feros in fier feric, care la rndul su se poate conecta de transportorul specific transferina dopamin-monooxigenaza ( responsabila de formarea norepinefrinei din dopamina ) si monoamin-oxidaza ( MAO, cu rol in metabolismul diferitilor neurotransmitatori, inclusiv in degradarea serotoninei ). Cu este cofactor pentru enzime cu rol antioxidant,pentru factorul de crestere al fibroblastelor (bFGF), factorul de crestere endotelial vascular (VEGF) sau angiogenina

Carenta de Cu determina anemie microcitara neresponsiva la Fe, dar rezolvata de Cu si este explicata de lipsa utilizarii hematopoetice a Fe in conditiile scaderii activitatii ceruloplasmice.O indicatie valoroasa poate fi leucopenia, care usureaza diferentierea anemiei datorate carentei de Cu, de cea feripriva. La sugarii cu deficienta de Cu apar si anormalitati de dezvoltare a sistemului osos, crestere necorespunzatoare si simptome neurologice.Risc crescut pentru a dezvolta carenta in Cu au prematurii (care nu au fost alimentati cu formule imbogatite ), sugarii cu diaree trenanta, sugarii si copiii care se refac dupa perioade de malnutritie, copiii cu sindroame de malabsorbtie (boala celiaca, sprue, sdr. de intestin scurt)Cu se gaseste in depozitul hepatic in momentul nasterii in cantitate de 50% din intreaga cantitate din organismRatia de Cu indicata unui adult sanatos este de aproximativ 900mg/zi. Surse alimentare de Cu : viscere (mai ales ficat), fructe de mare, seminte, cereale integrale. Aportul zilnic este, de regula, superior necesarului, desi o alimentatie redusa cantitativ si rafinata mentinuta timp indelungat , poate deveni deficitara.

Necesarul zilnic este de 50-100mcg (fiind mai mare la barbati si la femeile care alapteaza: respectiv 70mcg si 75mcg)

Surse naturale: carnea de vita, fasolea uscata, peste, oua, varza, germeni de bob, ceap, roii, germeni de gru, tre de gru

Dintre simptomele intoxicaiei cu Se menionm: tulburri de mers i vedere, edeme ale pleoapelor, halen de usturoi, sialoree, colici abdominale, scdere n greutate, paralizii, cderea prului, hipotermie

Seleniul si vitamina E actioneaz sinergic, fiind recunoscute , impreun cu Zn, pentru actiunea lor antioxidantMareste rezistenta tesuturilor la oxidareAproape jumatate din cantitatea de Se din organismul masculin este concentrata in testicule si in portiunile de canale seminale adiacente prostatei

Necesarul zilnic de Mo este de ~150mg pentru adult, alimentatia echilibrata satisfacand acest necesar

Dintre sursele naturale amintim : coacaze negre, mazare, fasole, cereale nedecorticate

Mo face parte din structura unor enzime, are rol in mobilizarea Fe din rezervele hepatice si in procesul de crestere

Nu se cunosc carente de Mo, fiind insa cunoscute cazuri de intoxicatii cu acest mineral, avand drept urmari aparitia anemiei feriprive, a diareei, precum si scaderea ritmului de crestere la copii

Principalul rol al acestuia este inhibarea sintezei de colesterol in vasele sangvine, prevenind astfel aparitia placilor de aterom

Nu sunt cunoscute afectiuni induse de carenta de vanadiu

sursa naturala : pestele

Activeaza mai multe enzime si vitamine din organism: vitamina C, arginaza, colinaIntervine in producerea unor hormoni ca insulina, adrenalina noradrenalinaExercitarea functiilor vitaminei C (detoxifierea organismului, functia imuna, sinteza colagenului etc.) este conditionata de prezenta unor enzime, in care manganul este cofactorActiveaza arginaza, care are si ea functii detoxifiante prin eliminarea amoniacului din organism sub forma de uree, dupa combinarea cu bioxidul de carbonPrevine afectarea tesuturilor, cauzata de oxidarea lipidelor, deoarece este component al enzimei mangan-superoxid-dismutazaAre rol important in metabolismul glucozei si sinteza glicoproteinelor, deoarece celulele beta pancreatice au nevoie de mangan

Surse dietetice de mangan :

Alimentele cu continut ridicat de mangan sunt cerealele integrale, vegetalele verzi, sfecla, fasolea verde, nucile si ananasul.

0-6 luni 0,3-0,6 mg7-12 luni 0,6-1 mg1-3 ani 1-1,5 mg4-6 ani 1,5-2 mg7-10 ani 2-3 mgPeste 11 ani 2-5 mg

mineral esential pentru functionarea normala a glandei tiroide, care prin hormonii tiroidieni stimuleaza procesele eliberatoare de energie si controleaza cresterea si dezvoltarea organismului, inclusiv a creierului. Provenit din dieta, sub forma de ioduri si iodati si absorbit la nivelul tubului digestiv, iodul ajunge la glanda tiroida transportat de proteinele plasmatice. La nivelul foliculilor tiroidieni, iodul se cupleaza cu tirozina, conducand la formarea hormonilor triiodtironina (T3) si tetraiodtironina (T4), care controleaza metabolismul carbohidratilor si lipidelor. De asemenea, tiroxina ajuta transformarea carotenului in vitamina A.Iodul este abundent in apa marilor si oceanelor, de aceea pestele oceanic, fructele de mare si algele marine sunt cele mai bogate surse de iod din alimentatie.Unele vegetale, precum si apa de baut, sunt si ele o sursa de iod, dar continutul in iod al acestora variaza, in functie de concentratia acestui element in sol.Sarea iodata poate fi o sursa dietetica de iod foarte importanta

Laptele matern are un continut crescut de iod, care poate asigura necesarul pentru sugarii alimentati natural.Formulele pentru sugari trebuie sa contina 35 g/ziLegume ( varza, conopida, napii si guliile), contin in mod natural substante (tiocianati si izotiocianati), care au o actiune competitiva cu iodul, pe care il deplaseaza din combinatiile lui impiedicand astfel acumularea iodului in tiroida. Aceste legume, contin si goitrina, substanta care interfereaza biosinteza hormonilor tiroidieni.Excesul de fluor din apa si alimente poate favoriza carenta de iod, deoarece fluorul este mai reactiv decat iodul si intra in competitie cu acesta. De aceea, acolo unde se practica fluorurarea apei potabile, raportul fluor/iod trebuie controlat. Concentratia crescuta de calciu si magneziu, caracteristica apelor dure, diminueaza absorbtia Starile fiziologice si conditiile de mediu, care maresc consumul energetic al organismului determina o nevoie mai mare de hormoni tiroidieni. De aceea, copiii si adolescentii necesita cresterea aportului dietetic de iod.Carenta sa genereaza gusa si hipotiroidism

0-1 an 40-50 g1-3ani 70 g4-6ani 90 g7-10 ani - 120 gPeste 11 ani 150 gNecesarul de iod pentru adult este de 50-100 g/zi , dar este necesara o suplimentare de 25-50% in timpul sarcinii si la femeile care alapteaza

Se gaseste in apa marii, in plante si tesuturi animale (50% in muschi)

Se foloseste in psihiatrie in tulburari afective bipolare, anxietate, hiperemotivitate, depresii recidivante, abulie, insomnia anxiosilor.

Desi se gasesc in cantitate foarte mica in organism ( aprox. doua miimi) sunt indispensabile vietiiRolul acestora este de catalizatori, fiind legate de enzimeUtilizarea in practica a oligoelementelor trebuie facuta cu discernamint pentru a nu deregla procesele enzimatice si functiile biochimice de sintezaOligoelementele sunt doar un tratament adjuvant altor mijloace terapeutice.

Bibliografie:

Black MM - Zinc deficiency and child development, Am J Clin, Nutr.68 :pp.4645-4695, 2000. Berdanier CD - Advanced Nutrition and Human Metabolism, Ed. III, Belmont, California :Wadsworth/Thomson Learning,1999. Ciofu C - Nutritie si alimentatie. In: Ciofu E., Pediatrie, ed. I, 2001; pp. 90-92. Groff JL, Gropper SS - Advanced Nutrition and Human Metabolism, Ed. III, Belmont,California: Wadsworth/Thomson Learning,1999. Hurtado EK - Early Childhood anemia and mild and moderate mental reyardation, Am J Clin Nutr, 69:115-119, 1999. Lonnerddal B - Dietary Factors Influencing Zinc Absorbtion. Zinc and Health. J Nutr, 2000: p.130. Lozoff B si colab. - Iron Deficiency anemia and iron therapy effects on infant developmental test performance. Pediatrics, 79, 2003:981-995.

Walter T si colab. - Iron deficiency anemia:adverse effects on infant psihomotor development. Pediatrics, 84,1989:p.7-17.Hurgoiu Voichita "Alimentatia copilului sanatos si bolnav- Ed. Medicala Bucuresti 1999V.Marcu, M.Marinescu - Educatia omului de azi pentru lumea de mine Ed. Universitatii Oradea 2003Thierry Souccar - Revolutia vitaminelor-alimentatie pentru sanatate Ed. Compania 2002