ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

CATEDRA „TURISM”

Proiect economic

„Consideratii generale cu privire la rolul

transportului aerian in dezvoltarea

turismului”

Chisinau 2010

1

Cuprins

Introducere..........................................................................................3

Capitolul I: Locul transportului aerian in turism.................................6

1.1. Rolul si importanta transportului aerian in dezvoltarea activitatii

turistice.........................................................................................6

1.2. Transportul aerian – caracteristici specifice.................................8

Capitolul II: Transportul aerian – componenta a transportului

international.........................................................................................10

2.1. Originea si dezvoltarea transportului aerian international........10

2.2. Transporturile aeriene – o componenta a transportului

international.........................................................................................12

2.3. Clasificarea serviciilor de transport aerian...............................13

Capitolul III: Serviciile de transport aerian in Republica Moldova.....

3.1. Tendinte de evolutie a transportului turistic aerian in Republica

Moldova..............................................................................................19

3.2. Administratia de Stat a Aviatiei Civile in R.M. Analiza situatiei

actuale a Aviatiei Civile......................................................................21

Concluzii ...........................................................................................27

Anexe .................................................................................................29

Bibliografie .......................................................................................32

2

Introducere

Transportul aerian reprezinta una din componentele de baza ale prestatiei

turistice, asigurand deplasarea turistilor de la locul de resedinta la locul de

petrecere a vacantei sau pe diferite trasee turistice. Altfel spus, permite intalnirea

cererii cu oferta si transformarea potentialului turistic intr-unul efectiv. Consider

aceasta tema importanta deoarece, timpul total de vacanta al unui turist este

compus din doua elemente majore: timp de transport si timp de sejur.

Adaptarea sau specializarea mijloacelor de transport pentru transportul

touristic a dus la cresterea rolului mijloacelor de transport si a serviciilor de

transport in determinarea calitatii si a ofertei turistice.

Transporturile turistice, abordate ca parte componenta a prestatiei

turistice, prezinta caracteristicile generale ale acesteia, intre care sezonalitatea

accentuata intre exploatare, rigiditate datorita capacitatii limitate, participarea

unui numar mare de prestatori din domenii diferite la realizarea lor. Serviciile de

transport au o serie de trasaturi distinctive in raport cu celelalte servicii, si

anume: manifesta o receptivitate ridicata fata de progresul tehnic, sunt intensive

in capital, necesitind investitii foarte mari, ofera oportunitati pentru economia de

scala, au o vulnerabilitate la extrema la crizele internationale, economice si

politice.

Majoritatea turistilor aleg drept tip de transport, transportul aerian,

deoarece le ofera unele avantaje, cum ar fi: viteza, confortul, asigurarea

alimentelor. Insa pe linga avantaje transportul aerian poseda si unele

dezavantaje: dependent de conditiile atmosferice, costul ridicat al calatoriei, este

necesara asigurarea altor mijloace de transport.

Scopul tezei cu titlul „Consideratii generale cu privire la rolul

transportului aerian in turism” este de a contribui la o mai buna intelegere a

impactului economic al fenomenului turistic, de a evidentia care este importanta

transportului aerian in cadrul turismului, caracteristicile specifice ale

transportului aerian, cit si locul pe care il ocupa transportul aerian in cadrul

3

transportului international.

Realizarea acestui scop realizeaza urmatoarele obiective ale tezei:

- Intelegerea rolului si locului pe care il ocupa transportul aerian in

cadrul economiei si ca element constitutiv si factor determinant al

dezvoltarii turismului;

- Elucidarea esentei si eficientei transportului aerian in dezvoltarea

turismului;

- Abordarea activitatii organismelor internationale antrenate in

reglementarea transportului aerian;

- Analiza tendintelor de dezvoltare a transportului aerian in Republica

Moldova.

Obiectivele tezei au determinat structura ei logica, care este compusa din:

introducere, trei capitole divizate in paragrafe, concluzii si propuneri,

bibliografie si anexe.

In primul capitol – „Locul transportului aerian in turism”, este

analizata esenta si eficienta economica si sociala a turismului. Se prezinta

informatii referitoare la rolul si importanta transportului aerian in economie si ca

element constitutiv si factor determinant al dezvoltarii turismului. Deasemenea

sunt prezentate caracteristicile specifice ale transportului aerian, drept

consecinta ce ne permite evidentierea acestuia din urma fata de celelalte tipuri

de transport turistic.

In capitolul II – „Transportul aerian – componenta a transportului

international”, este analizat locul transportului aerian in cadrul transportului

international, originea transportului aerian international, deasemenea este

descrisa clasificarea serviciilor de transport aerian.

In capitolul III – „Servicii de transport aerian in Republica Moldova”,

sunt analizate situatia curenta si tendintele generale ale transportului aerian in

Republica Moldova, este analizata situatia actuala a Aviatiei Civile.

Teza reflecta diverse abordari din domeniul stiintelor economice. Doresc

sa mentionez ca un aport semnificativ la abordarea temei date a fost adus de

4

specialistii cu renume din acest domeniu: Cristureanu Cristiana, Constantin

Alexa, R. Pencea, Cornel Cazacu, Minciu Rodica etc.

5

Capitolul I: Locul transportului aerian in turism

1.1. Rolul si importanta transportului aerian in dezvoltarea activitatii

turistice.

Transportul deţine un rol foarte important în cadrul industriei turistice. El

reprezintă de fapt legătura dintre casă, destinaţie, cazare, atracţii, elementele

componente ale unei călătorii. Eficienţa, confortul şi siguranţa sa determină, în

cea mai mare măsură, calitatea experienţei turistice.

În multe cazuri, costurile transportului reprezintă cea mai mare parte din

cheltuielile totale ale unui turist.Transportul aerian reprezintă o adevărată

industrie care facilitează progresul social şi economic, având o răspândire

globală, care îl face esenţial pentru afaceri şi turism. În fiecare an peste două

miliarde de călători aleg să călătorească pe calea aerului, datorită rapidităţii şi

confortului oferit.

Transporturile aeriene reprezintă o componentă importantă a economiei

mondiale şi joacă un rol deosebit în desfăşurarea activităţii turistice. Prin

evoluţia lor spectaculoasă prin avantajele pe care le oferă în privinţa vitezei de

deplasare şi a confortului, ele stimulează călătoriile, contribuind totodată, la

deschiderea de noi pieţe, de regulă, îndepărtate de ţările generatoare de turişti şi

inaccesibile cu alte mijloace de transport.

Serviciile de transport aerian se plasează printre cele mai dinamice forme

de transport turistic, fiind utilizate cu precădere pe distanţe lungi şi foarte lungi.

Studiile consemnează că avionul folosit ca mijloc de deplasare într-un procent

de 50% pe distanţe între 1000 şi 4000 km şi aproape în exclusivitate pe cele ce

depăşesc 4000 km.

Transporturile aeriene au înregistrat în ultimile două decenii dinamica cea

mai accentuată – ritmul lor de creştere a fost superior celui al numărului sosirilor

ceea ce le-a asigurat un loc important pe piaţa călătoriilor turistice.

Transporturile aeriene reprezintă cea mai dinamică forma de transport,

evoluţia acestora punându-şi putenic amprenta asupra dezvoltarii turismului, atit

6

a celui de plăcere cit şi a celui de afaceri.

Această evoluţie este rezultatul:

dezvoltarii extraordinare a tehnologiei aeronautice şi în special

dezvoltarea avionului cu reactive ceea ce a făcut zborurile cu avionul să

devină:

mai confortabile

mai sigure

mai ieftine

politicii comerciale a companiilor aeriene concretizate în reducerea

tarifelor de zbor şi creşterea coeficientului de ocupare a aeronavelor;

De exemplu introducerea unor tehnici variate de stabilire a preturilor: vânzări

in avans (Advance Purchase Excursion - APEX); programe de zbor frecvent

(frequent flyer) prin care pasagerii benefiaciaza de mile gratuite adiţionale în

transport, în funcţie de distanţa parcursă, acumulată cu un transportator.

introducerea în sistemele charter a aeronavelor;

apariţia şi dezvoltarea curselor low-cost.

Din totalul turiştilor străini 40% călătoresc cu avionul către ţara de destinaţie.

Transportul aerian generează peste 30 de milioane de locuri de muncă în toată

lumea, impactul său asupra economiei globale fiind de peste 2,5 miliarde de

euro.

Transportul aerian îmbunătăţeşte calitatea vieţii prin oferirea de experienţe

culturale şi sociale, dând posibilitatea de a călători rapid şi ieftin pe distanţe

mari, pentru a vizita rude şi prieteni sau pentru a petrece vacanţa în destinaţii din

toată lumea.

Avionul poate reprezenta singura modalitate de a călători în zone izolate de

pe tot globul, facilitând transportul ajutoarelor umanitare sau de urgenţă în cazul

unor dezastre naturale.

7

1.2. Transportul aerian – caracteristici specifice

Diversificarea mijloacelor de transport a aparut din necesitatea de a folosi

noi cai de comunicatie, din caracteristicile specifice ale acestora, care hotarasc

eficienta transportului. Mijloacele de transport aerian poseda mai multe

caracteristici specifice, si anume: rapiditate, convertibilitate, oportunitate,

confort, siguranta, accesibilitate si economicitate.

Rapiditatea este data de viteza de deplasare a aeronavelor si constituie un

avantaj hotarator, in special pentru doua situatii: pentru distantele lungi si foarte

lungi si pentru traseele unde mijloacele tereste se face prin zone care, prin

configuratia terenului, determina un parcurs deosebit de lung sau dificil de

parcurs. Viteza mare ofera mijloacelor de transport aerian posibilitatea evitarii

zonelor cu conditii meteorologice ostile. Rapiditatea se datoreaza independentei

relative fata de conditiile de mediu, atit natural, cit si institutional, precum si

parametrilor tehnici ai aparatelor de zbor [1, pg.258].

Convertibilitatea (adaptabilitatea) presupune flexibilitatea in adaptarea

aeronavei pentru diverse genuri de transport, servicii, actiuni (transport de

marfa, pasageri, in mai multe clase, mixt, pentru scopuri speciale).

Oportunitatea se manifesta prin punerea la dispozitia beneficiarilor a

capacitatii de transport necesare, in locul si timpul solicitat, stabilirea de orarii in

conformitate cu cererea beneficiarilor, aprecierea corespunzatoare a structurii

activitatii de transport, in curse regulate charter si utilitare, mentinerea,

extinderea, infiintarea de noi linii.

Regularizarea curselor aeriene presupune respecterea stricta a curselor

programate si se determina ca un raport intre numarul curselor plecate conform

orarului, fara intarzieri si numarul curselor programate. Frecventa curselor

aeriene evidentiaza numarul de curse efectuate de o companie aeriana, pe o

anumita ruta, intr-o anumita perioada de timp. Regularitatea curselor este

dependenta de conditiile meteorologice, de starea tehnica a aparatului, conditiile

de navigatie aeriana si organizarea serviciilor la sol.

Accesibilitatea presupune cresterea posibilitatilor economice ale

8

populatiei de a folosi ca mijloc de transport aeronava. Ea reflecta, pe de o parte,

cresterea veniturilor populatiei, iar pe de alta parte, cresterea eficientei

economice a activitatii de transport.

Confortul presupune realizarea unei calatorii de scurta durata, fara a

obosi organismul, precum si asigurarea unor conditii civilizate, placute, comode,

calatorilor atat la sol, cat si in timpul zborului.

Siguranta prezinta importanta deosebita pentru transportul aerian si

reflecta calitatea companiei aeriene. Siguranta zborului este influentata de

factori tehnici (aeronave cu performante ridicate, perfectionarea infrastructurii

aeroportuare si de ruta, adoptarea unor sisteme de intretinere, reparatii si control

moderne); factori umani (selectia si pregatirea continua a personalului navigant,

proportionarea justa a echipajului in functie de numarul calatorilor); factori

meteorologici si piraterie aeriana.

Efectele economice obtinute din transportul aerian se manifesta atat

direct, prin activitatea propriu-zisa de transport, cat si indirect, prin beneficiile si

economiile ce se obtin in ramurile economice care beneficiaza de serviciile

transportului aerian.

Principalele conponente ale infrastructurii sistemului de transport aerian

sunt aeronavele si aeroporturile.

Mediul de deplasare al aeronavelor este atmosfera terestra careia nu i se

pot impune conditii sau amenajari (se poate vorbi de unele amenajari ale

spatiului aerian, in ceea ce priveste indrumarea zborului, prin sisteme de

radiolocatie, instalatii de indepartare a pasarilor, a cetii, iluminat).

9

Capitol II: Transportul aerian – o camponenta a transportului

international.

2.1. Originea si dezvoltarea transportului aerian international.

Primele servicii de pasageri au început din 1910, când dirijabilele au

început să opereze între câteva oraşe din Germania.

Prima cursă regulată de pasageri a inceput din 1914 în Statele Unite.

Înainte de primul razboi mondial au avut loc căteva curse experimentale de

transport poştal din Anglia spre India, în câteva ţări din Europa şi Statele Unite,

dar menţinerea lor cu regularitate nu a avut loc decât după război.

În 1918 Departamentul Oficiilor Poştale din Statele Unite şi-a achiziţionat

primul escadron de avioane şi a inaugurat serviciile aeriene ce făceau legatura

dintre principalele oraşe de la Coasta de est.

Serviciile aeriene transamericane (de pe o coasta pe alta) au început din

1921, numai zboruri de zi, dar după 3 ani şi cele de noapte a căror aterizare era

asigurată de un lanţ de faruri aşezate de-a lungul pistelor bazelor aeriene, care se

aprindeau şi se stingeau facilitând aterizarea.

Cu legatura pe care o faceau Serviciul Aerian Poştal, în 1925, Departamentul

Oficiilor Poştale din Statele Unite a început să se debarcheze de propria flota şi

să transfere operaţiile sale companiilor particulare. Spre sfârşitul anului 1920

câteva din aceste companii au început să asigure servicii de transport de pasageri

folosind monoplane mari cu cabina inchisă (ex.: trimotorul Ford cu o capacitate

de 15 pasageri).

Pentru că transportul la sol a fost îngreunat, consecinţă a primului război

mondial, multe guverne au dezvoltat extesiv un sistem aerian de transport de

călători, urmând, bineînţeles şi transporturile poştale. Cu toate că servicile

aeriene de poştă (sau PAR-AVION) din Europa nu se puteau compara cu cele

americane care erau destul de rapide (de stilul “de la o zi la alta”), transportul

pasagerilor în Europa a devenit mult mai sofisticat. Din 1929, Anglia opera o

rută comercială din Londra către India, şi până in 1930 mai multe state europene

10

au început să opereze zboruri combinate de poştă, marfă şi pasageri pe distanţe

lungi către Orientul Mijlociu, Orientul Îndepartat, Africa şi America Latină.

Anii dintre 1919 şi începutul celui de al doilea război mondial în 1939 au

inclus o serie de descoperiri semnificative în ceea ce priveşte prezicerea vremii,

echipamentele de navigaţie, aerodinamică.

Pe durata celui de-al doilea război mondial, căile aeriene erau parte integrantă

din sistemul naţional de aparare din majoritatea statelor europene precum şi din

Statele Unite ; aproximativ jumatate din activul de aeronave existent la

momentul acela a servit transporturilor militare. Cursele de călători

internaţionale s-au dezvoltat în perioada imediat următoare războiului; spre

mijlocul anilor `50 numarul pasagerilor ce călătoreau cu avionul pe deasupra

Atlanticului a depăşit cu mult numârul tuturor pasagerilor de pe cursele

oceanice. Pa teritoriul Statelor Unite, din punct de vedere al distanţei de parcurs,

liniile aeriene au înlocuit căile ferate. La sfârşitul anilor `50 introducerea

turbojeturilor în trasportul naţional, internaţional şi continental a însemnat un

avantaj major în ceea ce priveşte timpul de zbor. O nouă generaţie de avioane cu

reacţie şi-a început operaţiile în 1970, iar anglo-francezul Concorde, o aeronavă

sopersonică, a intrat în serviciile aeriene de pasageri în 1976. Operaţiile de

transport aerian sunt monitorizate şi reglate de câteva corporaţii naţionale şi

internaţionale. În Statele Unite, Actul de Comerţ Aerian din 1926 a început prin

stabilirea standardelor pentru aeronave şi piloţi. În 1940, noua Administraţie

Civilă (CM) a continuat cu activităţi similare, iar separat Comitetul Aeronautic

Civil (CAC, organizaţie similară existând şi în Europa- ECAC) a primit un

mandat prin care era autorizat să optimizeze rutele aeriene de pasageri precum şi

să investigeze accidentele aeriene.

O altă reorganizare a avut loc în 1958, când, Comitetului pentru Siguranţa

Transporturilor i-a fost acordată exclusivitatea investigaţiilor accidentelor, şi

Administraţia Aerinautică Civilă a fost redenumită in Agenţia Federală de

Aviaţie, care a devenit din 1967 Administraţia Federală a Aviaţiei. Dezvoltarea

extraordinară a transporturilor aeriene în perioada imediat următoare războiului

11

a dus la formarea Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei (ICAO), afiliată

Naţiunilor Unite. De când a fost fondată în 1947, ICAO a facilitat stabilirea

standardelor la nivel mondial privind protecţia şi siguranţa navigatiei, şi a

participat cu regularitate la perfecţionarea legislaţiei în domeniu. Pentru Europa

există o astfel de organizaţie numită Organizaţia Europeană pentru Siguranţa

Spaţiului Aerian - EUROCONTROL.

Transporturile aeriene moderne presupun, prin importanţa lor, şi servicii

auxiliare cum ar fi: întreţinerea aeronavelor şi motoarelor, pregătirea

personalului (care include piloţii, însoţitorii de bord, agenţii, echipajele de sol

s.a.).

2.2. Transporturile aeriene o componentă a trasporturilor

internaţionale

Cea mai dinamică modalitate de transport este cea aeriană. Traficul

internaţional de mărfuri s-a dublat la fiecare 5 ani. Astăzi în traficul internaţional

nu numai mărfurile aşa numite clasice ca supliment de bagaj la trasportul

călătorilor, ci au apărut linii aeriene specializate în trasportul de mărfuri.

La acestea au contribuit în primul rând operativitatea şi rapiditatea

derulării expediţiei, dar şi reducerea în mod constant a preţului de transport,

confortabilitatea primirii şi expedierii mărfurilor, siguranţa şi nu în ultimul rând

cooperarea existentă între companiile aeriene ceea ce simplifică foarte mult

actrivitatea benificiarilor de trasport.

Aceste facilităţi au fost posibile de realizat ca urmare a dezvoltării bazei

tehnico-materiale. În întreaga lume, trasportul pasagerilor şi a mărfurilor în

trafic internaţional se desfăşoară numai cu permisiunea autoritaţilor din statul

respectiv. Fiecare stat a stabilit reguli proprii ceea ce a complicat foarte mult

activitatea de transporturi internaţionale pe calea aerului.

Chiar în prezent, după semnarea, elaborarea şi adoptarea unui mare

număr de convenţii multilaterele, traficul aerian nu se desfăşoară uniform, dar se

derulează normal având la baza şi unele întelegeri bilaterale.

12

Deasemenea, pentru a se putea acorda servicii de calitate în domeniul

trasporturilor în trafic aerian s-a adoptat cooperarea internaţionala între

companiile de navigaţie. Astfel cooperarea îmbracă forme diferite de contacte

care permit asigurarea şi acordarea de servicii prompte şi sigure.

Traficul aerian are o valoare comercială naţională şi ca urmare în

abordarea politicilor naţionale a trasporturilor aeriene s-au statornicit practici

privind:

a) protejarea traficului intern prin trasportatorii aerieni naţionali cu

particularitatea că pentru Comunitatea Europeană acest înţeles s-a extins recent

la nivelul intercomunitar;

b) acordarea accesului trasportatorilor străini la traficul naţional în

trasporturile internaţionale pe bază de reciprocitate. In lipsă unor acorduri

guvernamentale de reciprocitate accesul la traficul aerian naţional al unei ţări

poate fi autorizat în schimbul unor compensaţii comerciale sub forma bănească a

taxelor de loialitate.

Transporturile aeriene interne se organizează şi se derulează în

conformitate cu legislaţia internă naţională. Transporturile aeriene civile

internaţionale se organizează şi se derulează în baza unor Convenţii

guvernamentale internaţionale sub egida Organizaţiei Aviaţiei Civile

Internaţionale ca organism specializat al ONU. Atât transporturile aeriene pe

curse regulate cât şi transporturile aeriene pe curse charter cunosc anumite

particularităţi şi structurări care trebuiesc cunoscute având în vedere faptul că

inplică diferenţieri de organizare şi derulare precum şi costuri şi preţuri diferite.

2.3. Clasificarea serviciilor de transport aerian

În conformitate cu nomenclatorul activităţilor propuse de UE, sectorul

transporturilor aeriene, cuprinde companiile care activează exclusiv sau în

principal în transportul de persoane şi de mărfuri, pe calea aerului, în cursele de

linie sau charter, precum şi activitatea prestată cu elicoptere, avioane taxi sau

avioane private.

13

Traficul aerian civil este grupat în două mari subsectoare:

Aviaţia comercială;

Aviaţia generală.

1. Aviaţia comercială se poate clasifica astfel:

1. După obiectul transportului:

- transportul de pasageri (cu curse de linie sau charter);

- transportul de marfă (cu avioane cargo, avioane de transport combinat

pasageri/marfă sau de pasageri, cu marfă transportată în cala avionului);

-transportul de mesagerie şi de poştă.

2. După destinaţia transportului:

- transporturi interne, se organizează şi se derulează în conformitate cu legislaţia

internă naţională;

- transporturi internaţionale, se organizează şi se derulează în baza unor

convenţii guvernamentale internaţionale sub egida Organizaţiei Aviaţiei Civile

Internaţionale (OACI) ca organism specializat al ONU.

3. După principiul de organizare şi cadrul de reglementare:

- transporturi aeriene pe curse regulate;

- transporturi aeriene pe curse charter.

Aviaţia civilă îşi organizează activitatea în următoarele forme: curse

regulate, curse charter, activităţi utilitare. Cursele regulate se

desfăşoară pe anumite itinerarii după un program prestabilit, pe o perioadă de

timp delimitată. Călătoria se efectuează pe bază de bilet, al cărui tarif este

stabilit în funcţie de distanţă, perioadă, categorie de călători.

Asociaţia de Transport Aerian Internaţional a fixat două perioade de timp

pentru stabilirea orariilor :

o perioada de iarnă: 1 noiembrie - 31 martie;

o perioada de vară: 1 aprilie - 31 octombrie.

După felul încărcăturii cursele regulate sunt: de pasageri, de mărfuri şi

mixte (pentru transportul pasagerilor şi pentru transportul de marfă şi poştă).

Pentru zilele sau perioadele de timp în care cererile de transport depăşesc 14

capacitatea nominală a avionului se recurge fie la înlocuirea acestuia cu altul de

capacitate mai mare, fie se organizează una sau mai multe curse adiţionale, care

au acelaşi ritm cu cele existente.

Prelungirea unei linii existente sau deschiderea unei linii noi presupune

desfăşurarea următoarelor activităţi:

a) studiul pieţei prin care sunt prospectate posibilităţile de trafic pentru

noua linie sau escală. Cu această ocazie sunt cercetate: traficul potenţial,

componenţa traficului (călători, mărfuri, poştă), interesele pentru care călătoresc

pasagerii (turistice, de afaceri), perioade sau ziua din săptămâna când cerinţele

de trafic sunt maxime. Pe baza acestui studiu se apreciază programul curselor,

tipul avionului;

b) încheierea acordului aerian semnat de guvernele statelor interesate, prin

care se reglementeaza transportul aerian regulat. Provizoriu, se acordă o

autorizaţie de operare, până la incheierea acordului aerian;

c) încheierea contractului de reprezentantă generală şi vânzări prin care se

asigură reprezentarea companiei, precum şi vânzarea serviciilor oferite de

companie. Dacă contractul este încheiat cu o agenţie de voiaj, concomitent

trebuie încheiat şi un contract “interline” cu compania naţională pentru a se

asigura recunoaşterea documentelor de transport în mod reciproc.

d) încheierea contractului de handling prin care se asigură efectuarea

servirii avionului, pasagerilor, transportul bagajelor, mărfurilor şi poştei, precum

şi modul de decontare a serviciilor;

e) încheierea contractului de alimentare se referă la alimentarea

avioanelor companiei cu combustibili. În acest sens, este necesar să se încheie

un contract cu o companie petrolieră specializată;

f) precizarea programului curselor care se face concomitent cu

comunicarea acestuia în publicaţiile de specialitate internaţionale, cu reclamă

către publicul călător;

g) primirea autorizaţiei de survol de la autorităţile aeriene ale statelor

survolate şi a celei de survol şi aterizare, pentru statul cu escală finală.

15

După parcurgerea acestor etape, se poate inaugura o nouă cursă a

companiei. Pentru noua companie se întocmeşte orarul şi se stabilesc numărul

curselor săptămânale. La întocmirea orarului se iau în considerare următoarele

elemente: disponibilităţile tehnice (ca număr, tip de avion şi ora de zbor) ;

disponibilitatea de echipaje (ce timp şi tipuri de avioane) ; evoluţia traficului (pe

anumite perioade ale anilor precedenţi) ; fişele de survol; restricţii de zgomot, de

servire tehnică, de servire comercială a cursei (timpul între două curse, pentru

îmbarcare-debarcare a pasagerilor), de trafic (condiţionată de capacitatea de

servire a aeroporturilor).

B. Aviaţia generală

Sectorul de aviaţie generală al transporturilor aeriene conţine zboruri de

tipul celor neconvenţionale (adică nu urmează neapărat un plan de zbor

prestabilit) în acest tip de zbor intră zborurile şi activităţile militare, de afaceri,

comerciale, instructive sau şcoală, recreaţionale. Aeronavele utilizate pentru

agrement, afaceri, în agricultură sau alte

servicii speciale sau pentru instruirea în zbor pot fi denumite aeronave utilitare

sau de aviaţie generală. Cea mai răspândită utilizare a aeronavelor pentru

servicii speciale este în agricultură. Aplicaţiile agricole includ împaştierea de

prafuri insecticide şi ierbicide, îngrăşăminte şi seminţe. Inspecţia aeriană a

conductelor şi liniile de tensiune este de asemenea o importantă aplicaţie. Alte

utilizări ale aeronavelor pentru servicii speciale include: cartografierea,

patrularea deasupra pădurilor, fotografierea aeriană precum şi controlul

rezervaţiilor de vânat şi al animalelor prădătoare. Aeronavele erau în trecut

utilizate pentru operaţiuni poliţiste şi de salvare, dar elicopterele s-au dovedit

mult mai potrivite pentru acest tip de muncă. Un sector al aviaţiei generale, cel

pentru industria transportului aerian, cuprinde activităţi nonmilitare şi care nu

aparţin companiilor aeriene de transport de linie: zbor în interes de afaceri,

zboruri comerciale, zboruri şcoală şi zboruri de agrement.

Zborurile pentru oamenii de afaceri includ avioane particulare precum

şi avioane mai mari ale unor corporaţii. Activităţile comerciale se referă la

16

zboruri charter şi la zboruri transport de marfă precum şi la zboruri utilitare

(tratarea recoltelor, cartografiere şi reclame). Activităţile de afaceri şi

comerciale reprezintă aproximativ jumătate din totalul orelor de zbor, iar zborul

în interes de afaceri cam o treime din total. Cam o treime din numărul de

pasageri transportaţi cu avionul pe distanţe între oraşe în SUA sunt transportaţi

cu avioane aparţinând flotei de aviaţie generală.

Incă de la începutul anilor 1920, aviaţia generală a devenit o parte

integrantă din sistemul de transport aerian în majoritatea ţărilor. Echipamentul

aviaţiei generale cuprinde: elicoptere, avioane cu un motor, cu două motoare şi

cu reacţie; vitezele lor se eşalonează de la 240km\h (cam 150 mile\h) pentru

monomotor până la 800km\h (cam 500 mile\h) pentru avioanele cu reacţie. O

mare dezvoltare a zborurilor de afaceri şi comerciale în SUA a avut loc după cel

de-al doilea război mondial, când, descentralizarea industriei americane a creat

necesitatea unei deplasări rapide în interes de afaceri, în special în micile zone

urbane unde nu existau curse aeriene regulate. Multe din avioanele mono-motor

şi bimotoarele mai mici sunt produse cu motoare turbopropulsoare. Avioanele

bimotoare şi cele cu reacţie cu cabină de pasageri mai mare, introduse prin anii

‘60, au fost presurizate, permitând operaţiuni economice şi eficiente la altitudini

mari. Pilotate de piloţi angajaţi cu program întreg (full-time), aceste avioane

găzduiesc până la 15 pasageri şi sunt echipate cu: măsuţe pliante, compartimente

cu gustări, băuturi şi cu toalete. Chiar avioanele mici pot avea radar

meteorologic iar game complete de aparate de bord de pe avioanele mai mari pot

rivaliza cu echipamentul sofisticat de pe avioanele de linie. Aeronavele pentru

afaceri au o flexibilitate remercabilă în urgentarea programelor de lucru ale

persoanelor cu putere executivă, permitând vizite pe teritoriu care ar dura mai

mult cu maşina sau care ar deveni neconvenabile din cauza orarului fix al

companiilor aeriene de stat. Multe corporaţii mari au avioane proprii, cu servicii

gen navetă între marile uzine şi pieţele urbane pentru agenţii lor de vânzări,

ingineri şi clienţi potenţiali. Folosind avioane de aviaţie generală, unii operatori

comerciali încheie contracte să transporte corespondenţa din oraşele foarte mici

17

către oraşele foarte mari, pentru redistribuire. Alţi operatori comerciali

transportă cecuri pentru bănci şi instituţiile Sistemului Federal de rezerve.

18

Capitolul III: Servicii de transport aerian in Republica Moldova.

3.1. Tendinte de evolutie a transportului turistic aerian in Republica

Moldova

Calea aerului devine o modalitate dintre cele mai preferate pentru turiştii

străini care vizitează ţara. Companiile aeriene ale Republicii Moldova, impreuna

cu companiile străine, prestează servicii de transport pasageri prin curse regulate

şi charter, asigurind legaturi directe cu circa 20 de destinaţii, iar cu transbordari -

cu majoritatea tarilor lumii. în ultimii ani s-a observat o reducere a numîrului de

destinaţii şi de curse către tarile C.S.I., însă este evidenta tendinţa de creştere a

numărului de destinaţii şi servicii prestate ţărilor din Europa de Vest şi de Sud.

Moldova dispune de patru aeroporturi amplasate teritorial, dintre care trei

sunt civile Chişinău, Bălţi şi Cahul, iar unul este mixt, Mărculeşti (militar şi

civil). Toate patru dispun de statut de aeroport internaţional. Dar numai

aeroportul Chişinău, corespunde unui aeroport de clasă internaţională, are

zboruri regulate planificate către şi dinspre anumite destinaţii internaţionale.

Aeroportul este deschis 24 de ore, dispune de control vamal, verificări ale

securităţii aeriene şi echipament de supravieţuire aeriană.

Aeroportul din Bălţi este certificat şi deschis pentru transporturile de

călători şi mărfuri, dar în prezent este utilizat doar pentru zboruri neregulate

unice. Aeroportul din Cahul este certificat şi deschis pentru operare in timp de

zi. Aeroporturile din Mărculeşti se află în proces de certificare de către

Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC).

Un numar considerabil de calatori solicita caile aeriene, indreptindu-se din

sau spre Aeroportul International Chisinau spre marile aeroporturi eruropene

(Frankfurt pe Main din Germania, Siphol din Olanda, aeroporturile Parisului,

Londrei, Moscovei etc.), de unde calatorii pot ajunge aproape in toate colturile

Terrei. R.M. dispune de 200 avioane , inclusive de 50 de helicoptere, 148

avioane vechi de tip sovietic (TU si AN) si doar 2 de lux.

Calatoriile aeriene se efectueaza in conformitate cu reglementarile

19

internationale referitoare la conditiile generale de transport aerian al pasagerilor

si bagajelor, precum si in baza conditiilor de transport inscrise pe biletele de

avion, iar taxele platite de pasageri sunt cele impuse de autoritatile

guvernamentale sau de operatorul aerportuar [7, p.62].

Aeroportul International Chisinau (Anexa 1) a inregistrat o crestere stabila

pe parcursul perioadei 2002-2008 (Anexa 2), ceea ce denota ca transportul

aerian este o industrie complexa si competitiva cu o importanta majora pentru

economia tarii.

In transportul aeronautic din R.M. opereaza 14 companii aeriene, dintre

care una de stat (Air Moldova) a carei cota-parte in transportul de pasageri pe

anul 2008 a constituit 52,1% (Anexa 3). Trei din aceste companii:Air Moldova,

Moldova Airlines si Tarom Aero, efectueaza curse regulate de pe aeroportul din

Chisinau, 4 companii activeaza pe principia de parietate – Turkish Airlines,

Austrian Airlines, Tarom si Club Air. Alte 2 companii nationale – Intreprinderea

de stat “Aeroportul International Marculesti” si S.A. “Nobil Air” – efectueaza

curse charter [8,Accesat, 15.02.09].

Dinamica numarului de pasageri transportati cu ajutorul curselor aeriene

creste in ultimii ani cu un ritm constant: in anul 2008 s-a inregistrat o crestere de

13,8%, iar in numar absolute – o valoare de 548.3 mii pasageri, dublindu-se in

ultimii 10 ani. Un numar sporit de calatori se inregistreaza in lunile de vara,

acest fapt purtind un character sezonier bine pronuntat pe parcursul ultimilor 3

ani.

Numarul vizitatorilor straini in R.M. in semestrul I a anului 2008 a fost

de 7977 persoane, sau cu 15% mai mult fata de aceeasi perioada a anului

precedent. Numarul vizitatorilor moldoveni in strainatate in I semestru al anului

2008 s-a cifrat la 32253 persoane, majorindu-se cu 42 % fata de trimestru I a

anului 2007.

Mijloacele aeriene sunt solicitate in proportie mult mai mica fata de media

mondiala sau comparative cu alte tari sunt agreate, in principal, de turistii care

ne viziteaza.

20

Traficul de pasageri prin Aeroportul International Chisinau, in perioada

martie-aprilie a anului 2008, a constituit 211 mii personae si s-a majorat cu 21

la suta , comparativ cu primele patru luni ale anului trecut.

Pe parcursul perioadei nominalizate , ponderea de baza in transportarea

pasagerilor a revenit companiei nationale “Air Moldova”, circa 92 mii de

pasageri.

Printere primele 4 luni ale anului 2009 cele mai solicitate rute aeriene au

fost spre Instambul, Moscova si Verona.

Aeroportul International Chisinau a fost desemnat drept cel mai bun din

spatial CSI la nominalizarea “Aeroport cu dezvoltare intensiva” si la volumul

transportului de pasageri de la 0,5 mln pina la 1 mln personae anual. In acest

sens, cupa “Cel mai bun aeroport al anului din spatial CSI a fost inminata pe 27

mai, la Moscova [8, Accesat, 15.02.2009].

Progresele tehnice in domeniul transporturilor aeriene au dus la cresterea

vitezei comerciale a mijloacelor de transport , dar si la imultirea liniilor directe

si cresterea fregventei zborurilor, la folosirea unor nave de mare capacitate, la

reducerea costurilor de exploatare a lor.

3.2. Administratia de Stat a Aviatiei Civile in Republica Moldova.

Analiza situatiei actuale a Aviatiei Civile.

Aviaţia civilă a Republicii Moldova constituie o ramură strategică a

economiei naţionale, dezvoltarea stabilă a cărei este prioritară pentru Republica

Moldova. Sistemul naţional de transport aerian cuprinde următoarele

componente de bază:

• operarea aeronavelor;

• exploatarea aeroporturilor;

• activitatea întreprinderilor de deservire la sol a aeronavelor;

• serviciile de navigaţie aeriană;

• întreţinerea aeronavelor;

21

• licenţierea personalului aeronautic;

• instruirea iniţială şi periodică a personalului aeronautic;

• expertiza medicală şi certificarea personalului aeronautic.

Sarcinile şi funcţiile principale ale Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile

(în continuare - Administraţia) sînt stabilite în Legea aviaţiei civile nr. 1237-XIII

din 9 iulie 1997 şi în Regulamentul Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1057 din 19 octombrie 1998 şi corespund

standardelor şi cerinţelor înaintate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale

(OACI), Conferinţa Europeană a Aviaţiei Civile (CEAC), Autorităţile

Aeronautice Unite (JAA) etc. faţă de autorităţile aeronautice ale statelor-membre

la aceste organizaţii.

Pentru realizarea sarcinilor sale Administraţia îşi va orienta activitatea în

următoarele direcţii:

a. dezvoltarea cooperării, colaborării şi parteneriatului cu comunitatea

aviatică internaţională, în scopul aplicării experienţei mondiale de producţie şi

de management, atragerii tehnicii şi tehnologiilor moderne, recunoaşterii

Republicii Moldova ca partener sigur pe piaţa de servicii aeriene, extinderii

spectrului de servicii prestate de operatorii aerieni naţionali;

b. implementarea în toate domeniile de activitate a transportului aerian a

noilor norme şi reglementări, orientate spre creşterea nivelului de siguranţă a

zborurilor şi securităţii aeronautice, precum şi pentru sporirea eficienţei operării;

c. supravegherea respectării normelor şi standardelor stabilite, inclusiv

prin intervenţii de reglementare în procesul tehnologic şi luarea de măsuri

corespunzătoare;

d. utilizarea eficientă a patrimoniului public aflat în gestiunea operativă a

agenţilor aeronautici, stimularea proiectelor de dezvoltare a agenţilor

aeronautici, asigurarea şi sporirea accesibilităţii serviciilor aeriene,

îmbunătăţirea competitivităţii operatorilor naţionali, asigurarea competiţiei

libere pe piaţă şi a nediscriminării în tratamentul agenţilor aeronautici.

22

In prezent în ramură activează 23 agenţi economici cu diferite forme de

organizare juridică, dintre care 4 companii deţin Certificatul de operator aerian,

7 -Autorizaţia de operator aerian pentru efectuarea operaţiunilor de lucru aerian.

Companiile aeriene certificate execută curse regulate (3 companii aeriene),

zboruri charter (4 companii aeriene) şi operaţiuni de lucru aerian (7 companii

aeriene). Potrivit acordurilor bilaterale, repartizarea cotei-părţi a transporturilor

de pasageri între companiile aeriene naţionale şi străine care efectuează zboruri

regulate în/din Republica Moldova este de 75 şi, respectiv, 25 la sută. Din 4

companii aeriene 3 efectuează transporturi regulate de pasageri pe/de pe

Aeroportul Internaţional Chişinău - Î.S.C.A."Air Moldova", Î.M. "Moldavian

Airlines" S.A. şi „Tandem Aero" S.R.L. Pe principii de paritate efectuează

zboruri 4 companii străine: "Turkish Airlines", „Austrian Airlines", „Tarom" şi

„Meridiana". Compania aeriană S.A."Nobil Air" efectuează curse de tip taxi-

charter.

Numărul total de angajaţi în aviaţia civilă, conform situaţiei de la 1 ianuarie

2007, este de circa 2500 persoane (în întreprinderi de stat circa 2000 persoane,

iar în cele private circa 500 persoane).

Datorită activităţii întreprinderilor din ramură, în anul 2005 în bugetul

naţional au fost transferaţi 81,1 mii. lei. în 2006 această sumă a constituit 100

mii. lei. Reglementarea economică a activităţii agenţilor economici din ramura

aviaţiei civile este orientată spre formarea unui mediu concurenţial şi

nediscriminatoriu în activitatea întreprinderilor de stat şi particulare în scopul

îmbunătăţirii calităţii serviciilor prestate, optimizării politicii tarifare, în

interesul beneficiarilor acestor servicii.

Companiile aeriene operează cu următoarele tipuri de aeronave: Airbus A-

320 (1 unitate), Embraer-120 (1 unitate), SAAB-2000 (2 unităţi), FOKKER-100

(1 unitate), AN-24 (1 unitate), MI-8 (15 unităţi), YAK-40 (1 unitate), KA-26 (7

unităţi), KA-32 (3 unităţi), Ml-26 (1 unitate), AN-2 (7 unităţi), MI-2 (8 unităţi),

TU-134 (1 unitate), LearJet-35A (1 unitate).

23

Siguranţa zborurilor este caracterizată de un şir de aspecte ale

transportului aerian şi lucrului aerian, care determină capacitatea de a efectua

operaţiuni de zbor fără primejdie la viaţa şi sănătatea oamenilor. Situaţia la

capitolul siguranţei efectuării zborurilor în ultimii ani e prezentată în Anexai.

Activitatea de reglementare a operaţiunilor de zbor în Republica Moldova

este efectuată de către Direcţia operaţiuni zbor şi constă în:

a. Certificare şi autorizare - activitatea Direcţiei Operaţiuni Zbor pentru

determinarea capacităţii şi pregătirii operatorului aerian pentru desfăşurarea

operaţiunilor de transport aerian comercial în siguranţă şi eficient şi conformarea

cerinţelor şi reglementărilor naţionale şi internaţionale în vigoare.

b. Supravegherea - scopul general a supravegherii este determinarea

respectării condiţiilor în baza cărora a fost acordat AOC (Certificatul de operator

aerian), precum şi respectarea reglementărilor aeronautice civile naţionale şi

internaţionale aplicabile în aviaţia civilă.

c. Activitatea în cadrul programului SAFA - scopul general al

programului SAFA (Safety Assessment of Foreign Aircraft) este îmbunătăţirea

siguranţei zborurilor prin inspecţiile pe peron ale aeronavelor ce aterizează în

Statele ECAC (Conferenţei Europene a Aviaţiei Civile).

d. Investigarea accidentelor aeronautice - scopul general al investigării

accidentelor aeronautice este determinarea faptelor, condiţiilor şi

circumstanţelor ale accidentului aeronautic pentru a stabili cauza probabilă a

accidentului, şi acţiunile respective ce pot fi luate pentru a preveni accidente

similare şi factorii ce au contribuit la producerea acestora.

În anul 2006 traficul total de pasageri prin Aeroportul Internaţional

Chişinău a constituit 548,3 mii pasageri sau cu 13,6 %, mai mult decît în anul

2005. ceea ce este o realizare importantă, ţinîndu-se cont de faptul că în anii

1995-1996 acest indicator a constituit aproximativ 280 mii de pasageri,

însemnînd că în 10 ani traficul de pasageri pe aeroportul Chişinău s-a dublat. în

aceeaşi perioadă volumul de încărcături şi poştă transportat a constituit circa

1700 tone sau la nivelul anului 2005.

24

Serviciile de navigaţie aeriană, informare aeronautică şi meteorologică a

zborurilor în spaţiul aerian al Republicii Moldova sînt asigurate de către

întreprinderea de Stat „MoldATSA". La momentul actual întreprinderea a

finalizat utilarea tehnică a complexului de dirijare a traficului aerian care

corespunde integral standardelor europene aplicabile în acest domeniu.

Legislaţia. Dezvoltarea fară precedent a Aviaţiei Civile şi a legislaţiei

internaţionale în domeniu a obligat statele, indiferent de mărimea lor, să adopte

o politică de unificare şi armonizare a reglementărilor naţionale şi internaţionale

în vederea dezvoltării unitare şi armonizate a aviaţiei civile în toată lumea, în

scopul obţinerii unui nivel acceptabil de siguranţă a zborurilor. Ca urmare, în

Republica Moldova a fost creat un cadru legislativ de reglementare a

activităţilor din domeniul aviaţiei civile bazat pe implementarea normelor şi

standardelor internaţionale recunoscute, cu precădere a standardelor europene, în

esenţă - cele mai avansate din lume. Astfel Activitatea aeronautică civilă pe

teritoriul şi în spaţiul aerian al Republicii Moldova este reglementată prin Legea

aviaţiei civile, prin actele normative în domeniu, elaborate în conformitate cu

Legea aviaţiei civile şi prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă

internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944 şi ale altor convenţii şi

acorduri la care Republica Moldova este parte.

Domeniul respectiv este cel mai mult armonizat cu legislaţia europeană,

datorită faptului că acest tip de transport este cel mai legat de reglementările

europene din domeniu.

Problema principală este timpul în care for fi aplicate prevederile actelor

legislative şi normative adoptate sau în curs de adoptare, precum şi elaborarea

planurilor de atragere a finanţării din exterior, în special din fondurile europene.

Merită să fie menţionată adoptarea Strategiei de dezvoltare a aviaţiei civile

pentru 2006-2016, care presupune liberalizarea pieţei serviciilor aeriene, şi, ca

rezultat, ar permite accesul companiilor străine pe piaţa Republicii Moldova,

inclusiv al celor „low cost". Insă implementarea acesteia trebuie urmărită

îndeaproape (dat fiind interestul sporit al companiilor aeriene naţionale de a-şi

25

menţine politica de preţuri pe piaţa autohtonă), mai ales luînd în consideraţie

faptul că Strategia respectivă nu prevede măsuri concrete pentru fiecare etapă a

procesului de liberalizare.

In anul 2008 traficul total de pasageri prin Aeroportul International

Chisinau a constituit 548,3 mii pasageri sau cu 13,1% mai mult decit in anul

2005.

- Aeroportul din Marculesti este in proces de certificare de catre

Administratia de Stat a Aviatiei Civile, in conformitate cu legislatia in

vigoare, proces ce s-a incheiat in 2007.

- Aeroportul din Balti este certificat si deschis pentru transporturile de

pasageri si marfuri, dar actualmente este utilizat doar pentru zboruri

ocazionale.

- Aeroportul din Cahul este certificat si deschis pentru operare in timp de

zi.

In ceea ce priveste Aeroportul din Tiraspol, actualmente, Administratia este

in imposibilitatea de a-si exercita autoritatea.

Concluzii:

26

După transporturile rutiere, transporturile aeriene dobîndesc în turism o

importanţă tot mai mare, mai ales în fluxurile turistice internaţionale. Astfel, în

viitorii zece ani călătoriile aeriene sunt proiectate să crească, la nivel mondial,

într-un ritm mediu de 5%. Principalii indicatori demografici, veniturile

personale, precum şi nivelul înalt al standardului de trai din statele dezvoltate

confirmă că un asemenea ritm va fi pe deplin realizabil.

Analizind cele expuse in teza pot concluziona ca transporturile aeriene

joaca un rol de prim ordin in cadrul transporturilor internationale prin dinamica

lor si mai ales prin perspectivele pe care le deschid circulatiei turistice

internationale. In cadrul pietei mondiale a turismului se poate vorbi de o sub-

piata a transporturilor aeriene , care uneori depaseste conturul trasat de fluxurile

turistice si se manifesta ca o piata paralela, nu intotdeauna complementara pietei

turistice.

Aviatia este o ramura de transport costisitoare, iar stimularea turismului pe

calea aerului nu poate avea loc decit prin stabilirea unei delimitari clare intre

turistii de vacanta si celelalte categorii de calatori, a caror motivatie este

deasemenea turistica, dar al caror comportament de consum difera de cel al

turistilor.

Traficul civil este grupat in doua mari sub-sectoare: aviatia comerciala si

aviatia generala. Ambele sub-sectoare furnizeaza servicii incluse in oferta

industriei turistice. Cifra de afaceri, pe plan mondial, in industria turismului si

transporturilor aeriene a fost in anul 2008 de peste 4000 mld dolari, acoperind o

cerere globala a 1,25 mld de consumatori, adica un sfert din populatia globului.

Principala cauza a expansiunii a transportului aerian o reprezinta

superioritatea performantelor aparatelor de zbor comparind cu alte mijloace de

transport. Datorita caracteristicilor tehnice ale aparatelor de zbor transportul pe

calea aerului se caracterizeaza prin rapiditate, adaptabilitate, regularitate,

comoditate, siguranta, accesibilitate.

27

Numarul companiilor aeriene a fost intr-o crestere, in comparatie cu

numarul pasagerilor ce au utilizat aceste mijloace de transport, conducind la o

congestionare a spatiului aerian.

Aviaţia civilă a Republicii Moldova constituie o ramură strategică a

economiei naţionale, dezvoltarea stabilă a cărei este prioritară pentru Republica

Moldova. Sistemul naţional de transport aerian cuprinde un şir de componente

de bază care sînt reglementate de către Aviaţia Civilă conform Legei aviaţiei

civile nr. 1237-XIII din 9 iulie 1997 şi Regulamentului Administraţiei de Stat a

Aviaţiei Civile.

Pentru apropierea sectorului transporturi de realităţile şi standardele

europene trebuie întreprinse un şir de acţiuni în conformitate cu obiectivele date:

1. Elaborarea unei politici de stat în domeniul transporturilor, în

corespundere cu politica comună în transporturi a Uniunii Europene, prin

demararea proiectului de dezvoltare şi modernizare a aeroporturilor Bălţi, Cahul

şi Marculeşti;

2. Reabilitarea serviciilor de transport, îmbunătăţirea calităţii acestora,

alinierea la condiţiile europene de transport în vederea integrării în sistemul de

transport european, prin continuarea programului de înnoire a flotei de aeronave;

3. Dezvoltarea instituţională prin demararea proiectului de creare a

Inspectoratului Aviaţiei Civile ca organism independent de investigare

accidentelor şi incidentelor în aviaţia civilă.

In concluzie pot afirma ca cresterea cererii pentru turism va atrage dupa

sine o dezvoltare si o crestere a rolului activitatii de transport aerian ca si

infrastructurii necesare acesteia.

28

Anexa1:

Aeroportul International din Chisinau

29

Anexa2:

Traficul prin Aeroportul International Chisinau

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Transportul aerian comercial

Pasageri – numar

27377 296425 339489 419359 480785 546633 687221

Miscari aeronave – numar

9700 10254 9233 10371 10546 10048 10990

Curse aeriene regulatePasageri – numar

24508 249521 297488 377909 447593 511315 647361

Miscari aeronave – numar

8219 8096 7593 9081 9321 8856 9458

Curse aeriene neregulatePasageri – numar

28693 46904 42001 41450 33192 35318 39860

Miscari aeronave – numar

1481 2158 1640 1290 1225 1192 1532

30

Anexa3:

Transportul de pasageri aerian in R.M. (2006)

31

Bibliografie:

1. Cristiana Cristureanu: „Strategii si tranzactii in turismul international”,

Editura C.H.Beck, Bucuresti 2006, pg.256-258;

2. Constantin Alexa: „Transporturi si expeditii internationale”, Editura All,

pg.60-61;

3. Constantin Alexa, R. Pencea: „Transporturi, expeditii, asigurari”, pg. 135;

4. Cornel Cazacu: „Transporturi, expeditii internationale”, Editura Economica,

pg. 265;

5. Legea turismului a Republicii Moldova / Nr. 798-XIV din 24-11-2006;

6. Minciu Rodica: „Economia turismului”; pg.287;

7. Hristev Eugen: „Convergenta sectorului de transporturi al Republicii

Moldova catre standardele UE; Expert Grup – Ch.:Bons Offices, 2008,

pg.62;

8. http://caa.md/news - Administratia de Stat a Aviatiei Civile;

9. http://statistica.md , [Accesat 30.03.2009];

32