rolul si importanta normelor de drept in dezvoltarea statala

8/16/2019 Rolul Si Importanta Normelor de Drept in Dezvoltarea Statala

1/9

Universitatea Petrol-Gaze PloiestiDisciplina DREPT

Locul si rolul dreptului in societateacontemporana

Elev: Tanase Radu

Anul IV Suplimentar

Facultatea: Inginerie economica in domeniul mecanic

02 0! 20"!


2/9

#orma de drept este o regulă de conduită generală, impersonală i obligatorie, instituitășsau sanc ionată de autoritatea publică, aplicată din con tiin aț ș ț jurica a oamenilor i, în caz deș

abatere, prin constrângerea asigurată de autoritatea publică. Norma de drept sau norma juridicase caracterizeaza deci prin:Generalitate, mani estata prin aceea ca regula de conduita prescrisa este tipica, ea

urmând sa se aplice ori de câte ori se ivesc conditiile prevazute în ipoteza ei.!mpersonalitate, în sensul ca se adreseaza unui numar nedeterminat de persoane."bligativitate, ceea ce înseamna ca norma juridica reprezinta o dispozitie care trebuie aplicata, lnevoie, prin interventia ortei de constrângere a autoritatii publice.#aliditate, acesta insemnând pe de o parte e$istenta ca atare a normei, iar pe de alta parte,legalitatea actului de emitere a acestei norme. %u alte cuvinte, norma trebuie sa ie în vigoare sa e$iste un act legal al emiterii ei.

%oercibilitate. &aca în principiu norma este reprezentata de buna voie, prin esenta saînsa ea este coercibila, în cazul în care nu se aplica, aplicarea ei putându-se realiza cu orta. &upa caracterul conduitei prescrise, normele juridice se împart în: Norme imperative sau categorice sunt normele de la dispozitia carora nu se admite nici oderogare, sub sanctiune.

Norme pemisive sau dispozitive sunt normele care lasa subiectelor de dreptlatitudinea de a-s alege comportarea în ipoteza data.

Statul este organiza ia care de ine monopolul asupra unor servicii pe un teritoriuț țdelimitat de rontiere. 'tatul este titular al suveranită ii i personi ică din punct de vedere juridiț șna iunea. &in punct de vedere social, statul nu trebuie con undat cu societatea, el iind o institț țseparată care poate să re lecte mai mult sau mai pu in interesele societă ii. " teorie pe deplinț țsatis ăcătoare despre stat nu e$istă nici în acest moment, dezbateri despre natura, ormele,

unc iile statului e$istând i astăzi în cercurile speciali tilor din variatele domenii (politologie,ț ș șdrept, sociologie, ilozo ie) care cercetează i analizează via a socială.ș ț&e initia statului.'tatul, o no iune abstractă des utilizată în trecut, dar mai ales în contemporaneitate, a ost de ințîn diverse eluri de către o largă categorie de speciali ti i nespeciali ti. 'tatul este analizat deș ș șcătre mai multe discipline din cadrul stiintelor sociale printre acestea numărându-se: stiintele


3/9


4/9

de dezvoltare economică 2i socială, de asigurarea condi0iilor necesare pentru ca cetă0enii să aoportunită0i egale de a irmare în plan politic, economic 2i social. %u cât este mai inegalitarmai polarizată social, cu atât o societate este mai pu0in per ormantă în plan economic. %lasamijloc este, practic, produsul boom-ului economic din 'tatele Unite ale *mericii 2i din 4uropa"ccidentală, care a ost înso0it de politici publice puternic redistributive. %u cât această clasă emai întinsă, cu atât regimul politic este mai democratic 2i mai stabil.

3olul si importanta normelor de drept in dezvoltarea statala au o mare importanta indezvoltarea unui stat. Norma de drept este o regulă de conduită generală, impersonală ișobligatorie, instituită sau sanc ionată de autoritatea publică, aplicată din con tiin aț ș ț jurica aoamenilor i, în caz de abatere, prin constrângerea asigurată de autoritatea publică.ș 'tatul are

obliga0ia, în condi0iile dis unc0ionalită0ilor perioadei de tranzi0ie, de a-2i asuma rolul princisolu0ionarea unor probleme de interes general: asigurarea necesarului popula0iei cu alimente bază 2i căldură5 scoaterea din criză a unor sectoare 2i ramuri cu grad scăzut de utilizarecapacită0ilor5 cre2terea numărului locurilor de muncă5 protejarea grupurilor de avorizate (saminim garantat, pensii, alte ajutoare sociale)5 ocrotirea sănătă0ii publice5 sus0ineînvă0ământului, cercetării, culturii5 asigurarea resurselor pentru apărarea na0ională5 protemediului, a bogă0iilor naturale. 6n aceste domenii 2i în altele similare, discu0iile desoportunitatea angajării statului sunt lipsite de sens. *stăzi, s idarea consistă în găsirea unuec7ilibru între stat 2i pia0ă, între ac0iunea colectivă locală, na0ională 2i mondială, între sectguvernamental 2i cel non-guvernamental. %ând condi0iile economice evoluează, aceste aspetrebuie regândite: statul trebuie să abandoneze vec7ile sarcini 2i să-2i asume altele noi. *m intrîntr-o epocă a mondializării: 0ările 2i popoarele lumii sunt mai integrate ca niciodată. &mondializarea ne impune 2i o reec7ilibrare: acum este nevoie de ac0iuni colective interna0ionmai sus0inute, iar problemele democra0iei 2i ale justi0iei sociale, la nivel mondial, au devesen0iale.

6n prezent, tendin0a dezvoltării statalită0ii în lume pe termen lung este de a trece la un ntip de stat democratic care reune2te cele mai bune calită0i atît ale statului de drept, cît 2i a cesocial. 'tatul de drept ca concep0ie ilozo ico-juridică, care ar corespunde practicii de organiza puterii politice constructive 2i garantarea drepturilor 2i libertă0ilor cetă0enilor, este una dincele mai substan0iale realizări ale civiliza0iei moderne. 8i în prezent, statul de drept nu e


5/9

numai una dintre cele mai importante valori general umane, care sînt menite să aprobe principiumaniste, justi0ia, dar 2i un întreg institut e icient de protec0ie a drepturilor 2i libertă0ilor, on2i demnită0ii persoanei, mijloacele de luptă împotriva birocra0iei, provincialismului departamentalismului, orma de realizare.

*ctivitatea ine icientă a unor structuri juridice 2i nivelul ridicat al corup0iei, incapacitatde a realiza noile obiective strategice, uneori lipsa instrumentelor juridice adecvate pentrucombaterea ac0iunilor ilegale, complică munca în domeniul protec0iei nemijlocite a drepturilorintereselor legitime ale cetă0enilor de atacuri ilegale 2i ărădelegi.

+. 9'tatul de drept a cunoscut în cursul ultimelor două decenii o uimitoare promovare. %oncept construit de juri2ti 2i utilizat de ei, acesta rămăsese până

atunci izolat în câmpul înc7is al dreptului, ăcând obiectul unui discurs savant,accesibil numai celor amiliariza0i cu tainele gândirii juridice5 c7iar pe acestteren, el părea indisociabil de o anumită concep0ie despre drept 2i despre stat,dominantă în Germania 2i în ;ran0a. 'tatului de drept i se opunea în specialmodelul britanic al 3ule o la


6/9

o re erin0ă de neocolit, unul dintre atributele substan0iale ale organizării politice, cu acela2i titlu ca 2i democra0ia, cu care între0ine raporturi comple$e'tatul de drept 2i-a pierdut ast el semni ica0ia restrânsă care i-a ost propriemult timp, urmele genealogiei sale tinzând să > 'tatul de drept se 2teargă, dupăcum o mărturise2te amestecul progresiv cu teoria 3ule o la


7/9

ci implică un anumit model de organizare politică. B 6n acest plan, statul dedrept n-ar prezenta decât o noutate oarte relativă: retrimi0ând la o realitate mumai vec7e, el n-ar ace, la urma urmelor, decât să traducă concep0ia despre putere care s-a impus in 4uropa "ccidentală în momentul ormării statuluimodern. C. Carret-Driegel (+AEA) a pus ast el în eviden0ă, în cadrul unei anade sociologie istorică, originile străvec7i ale statului de drept. '-a asistat, într-adevăr, la apari0ia în 4uropa "ccidentală, sub ?onar7ia absolutistă, a unui tip particular de stat, care se sprijină pe supunerea a0ă de drept: spre deosebire destatul 9despotic , ce unc0ionează 9pe baza credin0ei 2i este ondat pe un principiu de supunere totală a0ă de putere, statul monar7ic unc0ionează 9pe baza legii 2i vizează protejarea libertă0ilor individuale 2i limitarea puterii5

statul de drept ast el ondat 2i-a consolidat apoi bazele odată cu dezvoltarealiberalismului 2i cu progresele idealului democratic. Pentru al0i autori, însc7imb, conceptul de stat de drept n-ar i decât o pur 2i simplă tautologie, înmăsura în care speci icitatea statului, în calitate de ormă de organizare politicrezidă tocmai într-un proces de juridi icare integrală: statul este într-adevăr unconcept a cărui consisten0ă este mai întâi juridică 2i care n-ar putea să iecunoscut decât prin prisma dreptului5 el capătă ormă printr-un 9statut , care-l

ace să e$iste ca entitate juridică, prin de inirea unui ansamblu de proprietă0i, unei serii de atribute care-i sunt recunoscute. *ceastă analiză a ost împinsă până la consecin0ele sale ultime de către F. Delsen (+A ) pentru care - statulne iind în realitate decât celălalt nume al ordinii juridice - e$presia 9stat dedrept nu poate i decât un pleonasm. B *ceastă ultimă analiză tinde totu2i săneantizeze aptul că statul, în calitate de ormă de organizare politică, a ost produsul unei construc0ii istorice 2i că el este caracterizat de o dinamică în permanentă evolu0ie. &octrina statului de drept a contribuit, la s âr2itulsecolului al ! -lea, la desăvâr2irea acestei construc0ii, +H 'tatul de drept

ăcând să prevaleze viziunea despre un stat complet mulat pe tiparul dreptului: produs al unui anumit conte$t socio-politic, ea va e$ercita, ca răspuns, o ac0iunasupra realită0ii, operând un ansamblu de re orme institu0ionale5 dar aceastădoctrină nu este decât una dintre versiunile posibile ale rela0iei dintre drept 2i


8/9

stat, după cum o dovede2te dezvoltarea paralelă a doctrinei 3ule o la


9/9

C!CJ!"G3*;!4

1. Simona Cristea , Teoria generală a dreptului , ediţia a V-a, Ed. C.H. Beck.,Bucureşti, 2015.

2. Ion Dogaru , Dan C. Dănişor , G eor! e Dănişor , Teoria generală adreptului , Ed. CH Beck, Bucureşti, 200".

#. $ico%ae Popa , E%ena Anghel , Corne%ia Ene-Dinu , &aura Spătaru-Negură ,Teoria generală a dreptului. Caiet de seminar, Ed. CH Beck, Bucureşti, 2011.

'. Ion I%ie(cu ,,&ucrari )u*%ice++ Prezentata cu prilejul primirii titlului de “Doctor Honoris Causa” al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti

!" ianuarie !##$

5. G eor! e Boboş , Corina Buzdugan , Veronica Rebreanu , Teoria generală astatului şi dreptului, Ed. r!onaut, C%u -$a)oca, 200".

. Cri(tina Burtea-Cioroianu , E%ena-Veronica Nicola , Metodologie Juridică , Ed./ni er(u% uridic, Bucureşti, 2012.

. Ioan Ceterchi , I on Craiovan , Introducere în teoria generală a dreptului ,Bucureşti, 1332.

". Ion Craiovan , Tratat de teoria generală a dreptului , ediţia a III-a, Ed./ni er(u% uridic, Bucureşti, 2015.

3. Simona Cristea , Teoria generală a dreptului , ediţia a V-a, Ed. C.H. Beck.,Bucureşti, 2015.

10.Ion Dogaru , Dan C. Dănişor , G eor! e Dănişor , Teoria generală adreptului , Ed. CH Beck, Bucureşti, 200".

11.Ioan u!ă , Cunoaştere şi interpretare în drept: accente axiologice , Ed.cademiei 4om ne, Bucureşti, 2005.

12.Came%ia "gnătescu , Lecţii de Teoria generală a dreptului , Ed. Haman!iu,Bucureşti, 201'.

1 . G eor! e C. #ihai , !undamentele dreptului. "olumul I. #tiinţa dreptului şiordinea $uridică , Ediţia a II-a, Ed. C.H. Beck., Bucureşti, 2003.

1'.Dumitru #azilu , Teoria generală a dreptului , Ed. %% Beck, Bucureşti, 1333.15. %e6andru 7%orin #ăgureanu , %rincipiile ramurilor de drept , Ed. /ni er(u%

uridic, Bucureşti, 2011.1 .4o*erta Ni$oiu , %e6andru %orop , Teoria generală a dreptului , Ed. CH Beck,

Bucureşti, 200".1 .$ico%ae Popa , Teoria generală a dreptului , ediţia a V-a, Ed. CH Beck,

Bucureşti, 201'.1". $ico%ae Popa , E%ena Anghel , Corne%ia Ene-Dinu , &aura Spătaru-Negură ,

Teoria generală a dreptului. Caiet de seminar, Ed. CH Beck, Bucureşti, 2011.

13.Si% iu-C8t8%in Săraru , &lemente de Teoria 'enerală a (reptului ) Caiet de*eminar , Ed. CH Beck, Bucureşti, 2010.20.Corne% &randa'r , Teoria generală a dreptului , Ed. Sitec , 200".

+. Giorgiodel Vecc'io , Lecţii de filosofie juridică , 4ditura 4uropa Nova Cuc, +AA .. %osticăVoicu , %ezarTit&, *nton R&(canu , ?ariana )iocoiu , !uliana Savu , Teoria generală a dreptului , 4ditura ;unda0iei de ?âine, Cucure2ti, H++.

2#.Co(tic8 (oicu , driana Voicu , Teoria generală a dreptului , Ed. /ni er(u% uridic, Bucureşti, 201#.
http://www.ujmag.ro/autori/nicolae-popa/http://www.ujmag.ro/autori/nicolae-popa/http://www.ujmag.ro/autori/elena-anghel/http://www.ujmag.ro/autori/elena-anghel/http://www.ujmag.ro/autori/cornelia-beatrice-gabriela-ene-dinu/http://www.ujmag.ro/autori/cornelia-beatrice-gabriela-ene-dinu/http://www.ujmag.ro/autori/laura-cristiana-spataru-negura/http://www.ujmag.ro/autori/laura-cristiana-spataru-negura/http://www.ujmag.ro/autori/burtea-cioroianu-cristina-eugenia/http://www.ujmag.ro/autori/nicola-elena-veronica/http://www.ujmag.ro/autori/nicola-elena-veronica/http://www.ujmag.ro/autori/alexandru-florin-magureanu/http://www.ujmag.ro/autori/alexandru-florin-magureanu/http://www.ujmag.ro/autori/nicolae-popa/http://www.ujmag.ro/autori/nicolae-popa/http://www.ujmag.ro/autori/elena-anghel/http://www.ujmag.ro/autori/elena-anghel/http://www.ujmag.ro/autori/cornelia-beatrice-gabriela-ene-dinu/http://www.ujmag.ro/autori/cornelia-beatrice-gabriela-ene-dinu/http://www.ujmag.ro/autori/laura-cristiana-spataru-negura/http://www.ujmag.ro/autori/laura-cristiana-spataru-negura/http://www.ujmag.ro/autori/elena-anghel/http://www.ujmag.ro/autori/cornelia-beatrice-gabriela-ene-dinu/http://www.ujmag.ro/autori/laura-cristiana-spataru-negura/http://www.ujmag.ro/autori/burtea-cioroianu-cristina-eugenia/http://www.ujmag.ro/autori/nicola-elena-veronica/http://www.ujmag.ro/autori/alexandru-florin-magureanu/http://www.ujmag.ro/autori/nicolae-popa/http://www.ujmag.ro/autori/elena-anghel/http://www.ujmag.ro/autori/cornelia-beatrice-gabriela-ene-dinu/http://www.ujmag.ro/autori/laura-cristiana-spataru-negura/http://www.ujmag.ro/autori/nicolae-popa/

rolul si importanta normelor de drept in dezvoltarea statala

Documents