Rolul grăsimilor în organism

Grasimile se folosesc in alimentatie; necesarul zilnic pentru un adult este de 100g grasimi. Prin hidrogenarea catalitica a unor uleiuri vegetale (de soia, de rapita), se obtin grasimi solide din care se prepara margarina. Se folosesc la fabricarea sapunurilor, a unsorilor, a lacurilor si vopselelor (pe baza de ulei) si uneori drept combustibil.

Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal ( stocarea avand loc in tesutul sub cutanal, in epiploon sau in jurul organelor interne) iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare.Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie, medicina, industrie.

In plante, grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor, sub influenta enzimelor. S-a constatatca prin maturizare, plantele saracesc in amidon si zaharuri, imbogatindu-si continutul in ulei.

Grasimile reprezintă :- sursă primară de energie, care genereaza până la 70% din totalul de energie in

condiții de repaus, de asemenea reprezentând un combustibil eficient pentru a susține activitatea fizică, în special în timpul antrenamentului de rezistenta

- componenta esențiala a membranelor celulare si a nervilor (tecile de mielina)- organele vitale sunt susținute și protejate de către depozitele adipoase- toți hormonii steroidieni sunt produși din colesterol- vitaminele liposolubile sunt depozitate si transportate în organism prin

intermediul lipidelor- caldura corpului este pastrată și datorită existenței stratului de grăsime

subcutanat.In general, excesul de lipide in alimentatie poate conduce la cresterea in

greutate si obezitate, boli cardiace, hipertensiune arteriala, diabet, cancere.Continutul cel mai redus de grasimi saturate il intalnim in uleiurile vegetale

(ulei de floarea soarelui - 11%, ulei de porumb - 13%, ulei de masline - 14%, ulei de alune - 18%). Uneori aceste uleiuri sunt supuse unui proces de hidrogenare, adica legaturile duble sunt saturate.

Alimentele ce contin lipide polinesaturate sunt ficatul de cod, pesti cu carne grasa (somn, hering), ulei de floarea soarelui. Acizii grasi nesaturati sunt foarte importanti in alimentatie, pentru ca ficatul nu este capabil sa introduca duble legaturi acolo unde este nevoie de ele in structura acestora. Acizii grasi nesaturati participa la formarea fosfolipidelor care intra in structura membranelor celulare. La sportivi, ciclul lezarii si repararii celulare este mult mai accelerat decat la persoanele sedentare, si astfel necesarul de acizi grasi nesaturati este mai mare. De asemenea, ei stau la baza

sintezei prostaglandinelor, acei mesageri chimici care controleaza reparatiile celulare, procesele inflamatorii si sensibilitatea tesuturilor la durere. La sinteza prostaglandinelor participa acizii omega 3, care se gasesc in uleiul de peste. Grasimile adauga alimentelor un plus de gust pentru ca absorb si retin savorile si in plus dau hranei o textura mai placuta. Din acest motiv oamenii prefera alimentele grase. In dieta sportivilor se recomanda ca grasimile sa nu depaseasca 25%, dintre care nu mai mult de o treime sa fie grasimi saturate.

Nu trebuie sa uitati ca grasimea reprezinta o importanta sursa de energie. Glicogenul muscular si hepatic este limitat, astfel ca utilizarea grasimilor ca energie intarzie aparitia starii de epuizare. Una dintre adaptarile care apar ca raspuns la eforturile de rezistenta este cresterea capacitatii de a utiliza grasimea ca sursa de energie.

În perioada  rece a anului, îndeosebi iarna, grăsimile constituie o importantă sursă energetică pentru organismul uman. La arderea 1g de lipide se degajă 9 Kcal. Este cunoscut faptul că pentru o alimentaţie sănătoasă  cantitatea de lipide ingerate nu trebuie să depăşească 30% din aportul energetic total zilnic (70 g).  După origine, grăsimile se împart în vegetale şi animale, ambele fiind necesare organismului în alimentaţia echilibrată.

Sursele importante de grăsimi sunt produsele de origine animalieră: carnea de bovină (15-30%), carnea de porcină (15-30%), carnea de găină (15-30%), brînza de vaci (23-30%), de asemenea produsele de origine vegetală: uleiurile  diverse (100%) şi nucile, alunele (40%). În acizi graşi saturaţi sunt bogate aşa produse ca untul (70 %), untura de porc (100%), carnea, peştele gras. Acidul linoleic inhibă creşterea tumorilor. Un consum regulat de peşte bogat în acizi graşi polinesaturaţi Omega 3 reduce riscul de maladii cardiovasculare. Un aport mare îl au grăsimile la absorbţia vitaminelor loposolubile (A, D, E, K). Deficitul  considerabil al grăsimilor în alimentaţie aduce la micşorarea masei corporale,  slăbeşte rezistenţa organismului către factorii dăunători ai mediului înconjurător (diferite infecţii, frig), reţine creşterea şi dezvoltarea organismului tînăr.  Grăsimile au, de asemenea, efecte benefice asupra sănătăţii. Spre exemplu lipidele stimulează peristaltica intestinală şi funcţia endocrină a pancreasului, eliminarea bilei, îmbunătăţeşte calităţile gustative ale bucatelor şi provoacă senzaţii de saturare.

 Insuficienţa de acizi graşi polinesaturaţi acuză dermatite, micşorarea capacităţii de reproducţie. De obicei grăsimile au proprietatea de a se depozita în calitate de substanţă de rezervă în ţesutul adipos sub piele, în jurul unor organe. În urma consumului exagerat de grăsimi alimentare şi glucide, rezervele adipoase cresc, ducînd la obezitate.  Consumul în exces al grăsimilor bogate în acizi graşi saturaţi, se soldează cu creşterea colestorolului  în singe şi depunerea lui în pereţii vaselor

sanguine şi sclerozarea lor, contribuie la dezvoltarea aterosclerozei şi apariţia în special a infarctuilui miocardic şi a celui cerebral. 

Uleiurile şi alte lipide încinse, cu care se îmbibă produsele la prăjire, prelunjesc cu mult digestia, irită mucoasa stomacului, conduc la formarea unor compuşi toxici, care se elimină greu din organism şi chiar favorizează apariţia cancerului.

Se recomandă:

-         adăugarea uleiului vegetal  (de floarea soarelui, de masline, de in, de seminţe de struguri, de rapiţă) la salatele de legume;

-         consumarea zilnică a nucilor, alunelor, migdalelor sau seminţelor de floarea soarelui (de dorit neprăjite);

-         consumarea periodică a peştelui gras, cărnii preparate la grătar sau la cuptor.

Raiza Cebanov, medic igienist