11

CCentrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă entrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă EducaţionalăEducaţională

Grupul Şcolar „Ion Ghica”OlteniţaGrupul Şcolar „Ion Ghica”Olteniţa Cabinetul Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică Cabinetul Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică

Centrul Metodic al Invăţătorilor – zona OlteniţaCentrul Metodic al Invăţătorilor – zona Olteniţa

Rolul familiei în Rolul familiei în asigurarea succesului asigurarea succesului

şcolarşcolarprof. psihopedagog, Ruse prof. psihopedagog, Ruse MarinaMarinaresp. înv. Baltac Marianaresp. înv. Baltac Mariana

2011

22

MottoMotto"Educaţia numai atunci este eficace,"Educaţia numai atunci este eficace,ccâând tratează pe fiecare conform cu nd tratează pe fiecare conform cu natura sanatura sa şi când dă fiecăruia hrana şi când dă fiecăruia hrana mentală de care elmentală de care el are nevoie."are nevoie." Petre Ştefănescu GoagăPetre Ştefănescu Goagă

33

Principalii factori care Principalii factori care ajută copilulajută copilul în în desăvârşirea propriei desăvârşirea propriei educaţii sunt şcoala educaţii sunt şcoala şi familia. Pentruşi familia. Pentru o o bună colaborarebună colaborare,, este este nevoie de multă comunicare din partea nevoie de multă comunicare din partea

lor. Părinţii nu au doar rol biologic şi lor. Părinţii nu au doar rol biologic şi obligaţia de a-i hrăni sau îmbrăca pe obligaţia de a-i hrăni sau îmbrăca pe copiicopii,, ci şi datoria morală de a contribui ci şi datoria morală de a contribui activ la educaţia acestora; această activ la educaţia acestora; această sarcină nu aparţine în excusivitate sarcină nu aparţine în excusivitate şcolii.şcolii.

44

Plan:Plan: Modelul bio-psiho-social al dezvoltării Modelul bio-psiho-social al dezvoltării

copiluluicopilului Caracteristici ale stadiilor de viaţăCaracteristici ale stadiilor de viaţă Vârsta şcolară micăVârsta şcolară mică Familia şi prevenires eşecului şcolarFamilia şi prevenires eşecului şcolar

55

Modelul bio-psiho-social al Modelul bio-psiho-social al dezvoltării copiluluidezvoltării copilului

Exerciţiu: „Exerciţiu: „Cine sunt eu?Cine sunt eu?”” ObiectivObiectiv: să identifice puncteletari şi punctele slabe : să identifice puncteletari şi punctele slabe

personale.personale. Timp de lucruTimp de lucru: 30 de minute.: 30 de minute. MaterialeMateriale: fişe de lucru, coli A4: fişe de lucru, coli A4 Modalitate de lucruModalitate de lucru: individual şi în diadă: individual şi în diadă InstructajInstructaj: Reflectaţi câteva secunde la persoana : Reflectaţi câteva secunde la persoana

dumneavoastră. Care vă sunt calităţile şi defectele? dumneavoastră. Care vă sunt calităţile şi defectele? De ce sunteţi capabili? Care vă sunt reuşitele şi De ce sunteţi capabili? Care vă sunt reuşitele şi eşecurile, competenţele şi limitele? Sunteţi împăcat eşecurile, competenţele şi limitele? Sunteţi împăcat cu persoana dumneavoastră sau sunteţi nemulţumit? cu persoana dumneavoastră sau sunteţi nemulţumit? Vă consideraţi o persoană care merită simpatia, Vă consideraţi o persoană care merită simpatia, iubirea celorlalţi? Vă conduceţi viaţa aşa cum vă iubirea celorlalţi? Vă conduceţi viaţa aşa cum vă doriţi? (Concluziile vor fi sintetizate pe fişa nr. 1)doriţi? (Concluziile vor fi sintetizate pe fişa nr. 1)

66

77

88

Caracteristici ale stadiilor de Caracteristici ale stadiilor de viaţăviaţă

Vârsta şcolară mică ( 6 - 10/11 ani)

99

Preadolescenţă ( 10 - 14 ani)

1010

Adolescenţa (14 -18 ani)

1111

Vârsta şcolară Vârsta şcolară micămică

Copilul preferă mai puţin desenul (foloseşte guma de şters);Copilul preferă mai puţin desenul (foloseşte guma de şters); Atracţie spre legende, poveşti, TV;Atracţie spre legende, poveşti, TV; Apare interesul foarte puternic pentru jocul simplu, cu reguli;Apare interesul foarte puternic pentru jocul simplu, cu reguli; Copilul colecţionează timbre, frunze etc.;Copilul colecţionează timbre, frunze etc.; La 7-8 ani, majoritatea copiilor preferă matematica, ştiinţele La 7-8 ani, majoritatea copiilor preferă matematica, ştiinţele

naturii;naturii; Se dezvoltă scris-cititu;Se dezvoltă scris-cititu; Copilul se controlează verbal în timp ce scrie:”bine”, „stai puţin”;Copilul se controlează verbal în timp ce scrie:”bine”, „stai puţin”; Dacă scrie şi are ceva în gurp, randamentul scade brusc;Dacă scrie şi are ceva în gurp, randamentul scade brusc; Creşte rapiditatea reacţiilor (copilul pare mereu grăbit, mănâncă Creşte rapiditatea reacţiilor (copilul pare mereu grăbit, mănâncă

în fugă);în fugă); Se supără repede şi îi trece repede;Se supără repede şi îi trece repede; După 9 ani, copiii încep să se joace în grupuri diferenţiate pe După 9 ani, copiii încep să se joace în grupuri diferenţiate pe

genuri.genuri.

Dezvoltarea psihică Dezvoltarea psihică generalăgenerală

1212

Procesul de învăţare este stimulat de cerinţele şcolare;Procesul de învăţare este stimulat de cerinţele şcolare; Învăţarea devine tipul principal de activitate;Învăţarea devine tipul principal de activitate; Predomină învăţarea vizuală – învaţă uşor „pe de rost”, dar Predomină învăţarea vizuală – învaţă uşor „pe de rost”, dar

uită detaliile;uită detaliile; Începe procesul de alfabetizare;Începe procesul de alfabetizare; Se dezvoltă memoria;Se dezvoltă memoria; Copilul învaţă pentru că îi cere adultul, pentru că nu vrea să Copilul învaţă pentru că îi cere adultul, pentru că nu vrea să

supere părinţii. Treptat începe să crească rolul învăţătoarei: supere părinţii. Treptat începe să crească rolul învăţătoarei: copilul învaţă pentru că îi cere „doamna” (motivţiea copilul învaţă pentru că îi cere „doamna” (motivţiea extrinsecă este foarte importantă în acest stadiu);extrinsecă este foarte importantă în acest stadiu);

Competiţia îl stimulează;Competiţia îl stimulează; Succesul îl ajută să fie mai încrezător, mai sigur şi optimist;Succesul îl ajută să fie mai încrezător, mai sigur şi optimist; Recompensarea sucesului, încrederea şi suportul afectiv din Recompensarea sucesului, încrederea şi suportul afectiv din

partea părinţilor duc la creşterea performanţei şcolare.partea părinţilor duc la creşterea performanţei şcolare.

ÎnvăţareaÎnvăţarea

1313

Poate persista în continuare utilizarea lui „l” în loc de „r”. Poate persista în continuare utilizarea lui „l” în loc de „r”. Dacă nu se remarcă o ameliorare după primul an de şcoală, Dacă nu se remarcă o ameliorare după primul an de şcoală, se recomandă contactarea logopedului;se recomandă contactarea logopedului;

Copiii nu vorbesc încă în fraze lungi;Copiii nu vorbesc încă în fraze lungi; Vocabularul se îmbogăţeşte considerabil la sfârşitul Vocabularul se îmbogăţeşte considerabil la sfârşitul

perioadei.perioadei.

Socializarea Socializarea Copilul îşi formează noi prieteni (colegi de şcoală);Copilul îşi formează noi prieteni (colegi de şcoală); În cazul părinţilor autoritari sau agresivi, copiii au dificultăţi În cazul părinţilor autoritari sau agresivi, copiii au dificultăţi

de relaţionare şi devin răi şi agresivi în mediul şcolar;de relaţionare şi devin răi şi agresivi în mediul şcolar; Atitudinea caldă a părinţilor are efecte pozitive – copiii Atitudinea caldă a părinţilor are efecte pozitive – copiii

devin mai ascultători;devin mai ascultători; Apare criticismul mai ridicat faţă de mamă.Apare criticismul mai ridicat faţă de mamă.

VorbireaVorbirea

1414

Familia şi prevenires eşecului Familia şi prevenires eşecului şcolarşcolar

Tipuri de motivaţieTipuri de motivaţie:: Extrinsecă Extrinsecă – sursa de motivare se află în afara individului. – sursa de motivare se află în afara individului.

Elevul se simte constrâns să desfăşoare activitatea pentru Elevul se simte constrâns să desfăşoare activitatea pentru note, satisfacerea părinţilor, recompense sau simte că i se note, satisfacerea părinţilor, recompense sau simte că i se cere să facă un lucru pentru care el nu este foarte încântat.cere să facă un lucru pentru care el nu este foarte încântat.

Intrinsecă Intrinsecă - sursa de motivare este în activitatea - sursa de motivare este în activitatea desfăşurată. Elevul este curios, dornic să desfăşoare desfăşurată. Elevul este curios, dornic să desfăşoare activitatea pentru plăcerea şi satisfacţia personală.activitatea pentru plăcerea şi satisfacţia personală.

1515

Învăţarea eficientăÎnvăţarea eficientă – se produce – se produce

atunci când copilul este:atunci când copilul este:

Interesat de subiect (curios)Interesat de subiect (curios) Conştient că ceea ce învaţă îl poate ajutaConştient că ceea ce învaţă îl poate ajuta Hotărât şi dornic să progreseze.Hotărât şi dornic să progreseze.

A învăţa un copil să înveţe nu înseamnă să îl terorizăm cu A învăţa un copil să înveţe nu înseamnă să îl terorizăm cu

munţi de cunoştinţe, pe care oricum le uită în proporţie de munţi de cunoştinţe, pe care oricum le uită în proporţie de 70-90% în primele 3-5 zile, ci a-l învăţa cum să înveţe.70-90% în primele 3-5 zile, ci a-l învăţa cum să înveţe.

Dacă dai unui om un peşte, îi asiguri o masă, dar dacă îl Dacă dai unui om un peşte, îi asiguri o masă, dar dacă îl înveţi să pescuiască, el va putea să îşi procure hrana tot înveţi să pescuiască, el va putea să îşi procure hrana tot restul vieţiirestul vieţii (proverb chinez).(proverb chinez).

1616

Atenţie, părinţi!Atenţie, părinţi! Pentru repetarea unui comportament se utilizează:Pentru repetarea unui comportament se utilizează:

întărirea pozitivăîntărirea pozitivă – un comportament urmat de – un comportament urmat de consecinţe pozitive se va manifesta cu frecvenţă consecinţe pozitive se va manifesta cu frecvenţă crescută. crescută. ExempluExemplu: dacă dorim ca un copil să fie : dacă dorim ca un copil să fie punctual, îl vom lăuda de fiecare dată când apare punctual, îl vom lăuda de fiecare dată când apare acest comportament (lauda reprezintă întărirea acest comportament (lauda reprezintă întărirea pozitivă). Astfel, copilul va învăţa să fie punctual, în pozitivă). Astfel, copilul va învăţa să fie punctual, în dorinţa de a primi „recompensa pozitivă”dorinţa de a primi „recompensa pozitivă”

întărirea negativăîntărirea negativă – – frecvenţa unui comportament frecvenţa unui comportament creşte pentru că creşte pentru că nunu este urmat de o consecinţă este urmat de o consecinţă negativă. negativă. ExempluExemplu: dacă un copil a spart un gem la : dacă un copil a spart un gem la şcoală, iar părinţii au evitat să îl certe, el va învăţa şcoală, iar părinţii au evitat să îl certe, el va învăţa să repete comportamentul pentru că nu a fost să repete comportamentul pentru că nu a fost „penalizat”.„penalizat”.

1717

Pentru stingerea unui comportament Pentru stingerea unui comportament se pot utilizase pot utiliza:: pedeapsapedeapsa – un comportament se – un comportament se stinge pentru că este urmat de stinge pentru că este urmat de consecinţe negative. consecinţe negative. ExempluExemplu: un comportament : un comportament

agresiv faţă de un alt coleg de clasă care va fi urmat agresiv faţă de un alt coleg de clasă care va fi urmat de o apostrofare verbală din partea părinţilor se va de o apostrofare verbală din partea părinţilor se va stinge pentru că a fost urmat de o penalizare.stinge pentru că a fost urmat de o penalizare.

nerecompensarea frustrantănerecompensarea frustrantă – descrierea situaţiei – descrierea situaţiei în care un comportament nu va mai fi performant în care un comportament nu va mai fi performant pentru că nu este urmat de o recompensă aşteptată. pentru că nu este urmat de o recompensă aşteptată. ExempluExemplu: copilul a obţinut o notă bună la şcoală şi nu : copilul a obţinut o notă bună la şcoală şi nu a fost „recompensat” aşa cum se aştepta (cu laude). a fost „recompensat” aşa cum se aştepta (cu laude). În această situaţie, comportamentul are tendinţa de În această situaţie, comportamentul are tendinţa de a nu se mai repeta pentru că elevul „a învăţat” că nu a nu se mai repeta pentru că elevul „a învăţat” că nu va fi recompensat.va fi recompensat.

1818

Pentru ca o Pentru ca o pedeapsăpedeapsă sau o sau o recompensărecompensă

să fie eficientă, se aplică astfelsă fie eficientă, se aplică astfel:: imediatimediat după ce comportamentul dorit sau nedorit după ce comportamentul dorit sau nedorit

a fost performant (şi nu după o săptămână sau un a fost performant (şi nu după o săptămână sau un interval mai mare de timp pentru că efectul nu mai interval mai mare de timp pentru că efectul nu mai este acelaşi). este acelaşi). ExempluExemplu: dacă un copil l-a jignit pe : dacă un copil l-a jignit pe părinte cu cuvinte urâte, va fi apostrofat imediat, nu părinte cu cuvinte urâte, va fi apostrofat imediat, nu după o săptămână.după o săptămână.

nu în cantităţi marinu în cantităţi mari – o pedeapsă prea mare – o pedeapsă prea mare poate genera frica şi nu învăţarea, iar o recompensă poate genera frica şi nu învăţarea, iar o recompensă prea mare poate conduce la răsfăţ. prea mare poate conduce la răsfăţ. ExempluExemplu: : pedeapsa pentru furtul unei sume de bani din casă pedeapsa pentru furtul unei sume de bani din casă nu va fi o bătaie soră cu moartea, ci interdicţia de a nu va fi o bătaie soră cu moartea, ci interdicţia de a urmări un film preferat pentru două zile.urmări un film preferat pentru două zile.

1919

Un copil criticat învaţă să condamne. Un copil bătut învaţă să se bată. Un copil ironizat devine timid. Un copil la care cineva a rânjit mereu, nu are

niciodată mustrări de conştiiţă. Un copil încurajat învaţă să aibă încredere în sine. Un copil tratat cu toleranţ învaţă ce este răbdarea. Un copul apreciat învaţă ce este aprecierea. Un copil tratat cu corectitudine învaţă ce este

dreptatea.

2020

Exerciţiul „În Exerciţiul „În familie”familie”

ObiectivObiectiv: să identifice trei strategii realiste şi aplicabile în viaţa de zi : să identifice trei strategii realiste şi aplicabile în viaţa de zi cu zi pentru repetarea unui comportament dezirabil şi trei strategii cu zi pentru repetarea unui comportament dezirabil şi trei strategii pentru stingerea unui comportament indezirabil.pentru stingerea unui comportament indezirabil.Timp de lucruTimp de lucru: 30 minute.: 30 minute.Materiale necesareMateriale necesare: fişe de lucru, flip-chart, markers.: fişe de lucru, flip-chart, markers.InstructajInstructaj: Fiecare participant va primi o fişă care prezintăsituaţii : Fiecare participant va primi o fişă care prezintăsituaţii destul de frecvente întâlnite în viaţ de zi cu zi. Va trebui să rezolve destul de frecvente întâlnite în viaţ de zi cu zi. Va trebui să rezolve dilemele cu care se confruntă părintele din cazul primit, găsind dilemele cu care se confruntă părintele din cazul primit, găsind modalităţile prin care acesta îl poate determina pe copilul său să modalităţile prin care acesta îl poate determina pe copilul său să continue sau să renunţe la un anumit comportament.continue sau să renunţe la un anumit comportament.DesfăşurareDesfăşurare:: Fişa de lucru: 1. Ionuţ a lovit un coleg e clasă.Fişa de lucru: 1. Ionuţ a lovit un coleg e clasă. 2. Cristina a luat calificativul „foarte bine” la 2. Cristina a luat calificativul „foarte bine” la matematică.matematică. 3. Mihai a vorbit urât cu învăţătoarea lui.3. Mihai a vorbit urât cu învăţătoarea lui.Participanţii aleg două din cele trei situaţii pentru care prezentă Participanţii aleg două din cele trei situaţii pentru care prezentă strategiile optime pentru repetarea/stingerea comportamentului.strategiile optime pentru repetarea/stingerea comportamentului.După notarea răspunsurile individuale, participanţii se vor grupa în După notarea răspunsurile individuale, participanţii se vor grupa în echipe. Vor avea sarcina de a alege cea mai adecvată modalitate de echipe. Vor avea sarcina de a alege cea mai adecvată modalitate de răspuns din partea unui părinte. Rezultatele vor fi notate la flip-chart răspuns din partea unui părinte. Rezultatele vor fi notate la flip-chart şi discutate în grupul mare.şi discutate în grupul mare.

2121

Exerciţiul: „Cum îmi motivez fiul/ fiica să Exerciţiul: „Cum îmi motivez fiul/ fiica să înveţe?”înveţe?”

ObiectivObiectiv: să identifice strategiile de stimulare a : să identifice strategiile de stimulare a motivaţiei de învăţare în relaţia părinte-copil.motivaţiei de învăţare în relaţia părinte-copil.Timp de lucruTimp de lucru: 50 minute.: 50 minute.Materiale necesareMateriale necesare: flip-chart, markers.: flip-chart, markers.Modalitate de lucruModalitate de lucru: în echipă.: în echipă.InstructajInstructaj: Să presupunem că fiul/fiica dumneavoastră : Să presupunem că fiul/fiica dumneavoastră are eşec şcolar cauzat de lipsa motivaţiei pentru învăţare are eşec şcolar cauzat de lipsa motivaţiei pentru învăţare (şi nu din cauza altor factori). A acumulat multe note (şi nu din cauza altor factori). A acumulat multe note proaste şi este pe cale să rămână corigent(ă) la proaste şi este pe cale să rămână corigent(ă) la matematică şi istorie. Încercaţi să găsiţi, în echipă, o matematică şi istorie. Încercaţi să găsiţi, în echipă, o strategie de stimulare a motivaţiei pentru învăţare. strategie de stimulare a motivaţiei pentru învăţare. Alcătuiţi un Alcătuiţi un planplan, cu paşi concreţi derulaţi, în unităţi de , cu paşi concreţi derulaţi, în unităţi de timp real.timp real.DesfăşurareDesfăşurare: Fiecare echipă primeşte o foaie de flip-: Fiecare echipă primeşte o foaie de flip-chart şi markers. Va fi negociată în echipă strategia de chart şi markers. Va fi negociată în echipă strategia de motivare a copilului şi explicată pe foaia de flip-chart. Un motivare a copilului şi explicată pe foaia de flip-chart. Un membru al grupului va fi delegat să o prezinte în faţa membru al grupului va fi delegat să o prezinte în faţa grupului mare.grupului mare.

2222

A) EU NU SUNT OK – TU EŞTI OKÎi ascultă pe ceilalţi, dar nu auce în discuţie

propriile dorinţe şi nevoi.Ezitant ( vecinul de treabă)

Viaţa mea nu trebuie trăităEu nu pot, dar tu poţi

B) EU SUNT OK – TU EŞTI OKAscultă propriile nevoi, dar şi pe ale celorlalţi.Este mulţumit, lumea funcţionează. Atitudine

de viaţă sănătoasă şi sensibilă.

Viaţa merită trăită.Noi putem împreună.

C) EU NU SUNT OK – TU NU EŞTI OKNu se ascultă pe sine şi nici pe ceilalţi.Totul este fără speranţă.Comportamentul ratatului.Totul este fără valoare.Posibil candidat la sinucidere.

Viaţa nu valorează nimic.Eu nu pot şi nu poţi nici tu.

D) EU SUNT OK – TU NU EŞTI OKSe ascultă numai pe sine.Oricine este un idiot.Tacă alte persoane.Agresiv.Dur, bătăuş.

Viaţa mea merită să fie trăită.Eu pot, tu nu poţi.

Patru atitudini faţă de Patru atitudini faţă de viaţăviaţă

2323

ConcluziiConcluzii

2424

“Pecetea pe care părinţii o lasă asupra structurii şi profilului spiritual-moral al personalităţii propriilor copii se menţine toată viaţa.” (M. Golu).

2525

BibliografieBibliografie::1.1. MEC, UNICEF, ISE - Magda Balica, Mihaela LeRoche, Speranţa Ţibu – MEC, UNICEF, ISE - Magda Balica, Mihaela LeRoche, Speranţa Ţibu – capitole în programcapitole în program pilot, pilot, Zone Prioritare de EducaţieZone Prioritare de Educaţie, Bucureşti, 2006, Bucureşti, 2006..

2. 2. Gheorghe Tomşa – Consiliere şi orientare în şcoală, Bucureşti, Credis, 2001Gheorghe Tomşa – Consiliere şi orientare în şcoală, Bucureşti, Credis, 2001

3. 3. http://www.educatiecopii.ro/educatie-parinti/educatia-liceanului/Principalii-factori-care-determina-reusita-scolara-la-elevii-de-liceu.html

2626

Vă mulţumim pentru atenţie, Vă mulţumim pentru atenţie, pentru implicare şi pentru pentru implicare şi pentru

colaborare!colaborare!