ROLUL CERCETRII N PROGRESUL ECONOMIC

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI ARAD

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

CURS POSTUNIVERSITAR: MASTERAT

Audit si expertiza contabilaROLUL CERCETRII IN PROGRESUL ECONOMIC I AL SOCIETII

Masterand: Pop Silvia2010 2011

ROLUL CERCETRII IN PROGRESUL ECONOMIC I AL SOCIETIICercetarea este cautarea sistematica, uneori accidentala, de noi cunostinte si se desfasoara de regula in cadrul disciplinelor academice.

Cercetarea stiintifica, dezvoltarea experimentala si inovarea sunt principalele activitati creatoare de cunoastere si generatoare de progres economic si social, incurajate si sprijinite de catre stat conform Constitutiei Romaniei, republicata, si prezentei ordonante. OG 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica a fost modificata

Cercetarea si inovarea reprezinta activitati complexe si din aceasta cauza trebuie analizate in legatura lor cu alte domenii de activitate din economie.Aspecte generale privind cercetarea stiintifica si inovareaCercetarea stiintifica si inovarea reprezinta parghii esentiale pentru ridicarea nivelului economic al fiecarei natiuni si influenteaza hotarator adaptarea intreprinderilor dintr-o tara la modificarile care au loc pe plan mondial.Cercetarea stiintifica porneste de la probleme de solutionat. Problema apare la limita dintre cunoastere si necunoastere, ca necesitate obiectiva a depasirii acesteia din urma. Depasirea limitei dintre cunoastere si necunoastere presupune solutionarea problemei, in acest scop parcurgandu-se etapele de structurare a problemei, tipologizare a problemei si tratare a problemeiCercetarea stiintifica se concretizeaza, de fapt, in doua elemente: descoperirea de tehnici, care consta in introducerea de noi metode de productie si de noi echipamente, masini etc. Acest tip de descoperire permite ameliorarea productivitatii factorilor de productie si reducerea costului de productie al bunurilor, paralel cu imbunatatirea caracteristicilor lor; descoperirea de noi produse si dezvoltarea, perfectionarea celor existente. Acest tip de dezvoltare este direct legat de schimbarea caracteristicilor bunurilor oferite pe piata si de modificarea calitatii lor. Datorita interactiunii celor doua categorii de descoperiri este greu sa se evalueze si sa se masoare cu exactitate, separat.Categorii de activitati de cercetare si inovare

Dezvoltarea si descoperirea de tehnici si de produse comporta mai multe faze.

Dezvoltarea experimentala are ca scop utilizarea rezultatelor cercetarii aplicative. Ea este specifica unitatilor productive si se concretizeaza intr-un sistem de lucrari de natura tehnica si organizatorica, care au ca scop in final sa obtina noi tehnologii, noi produse, noi materiale etc. si sa le imbunatateasca pe cele existente.Procesul inovational reprezinta un proces complex, de introducere permanenta a noutatilor in viata economica, de generare si implementare a noilor idei, care sa se concretizeze in procese, produse, lucrari, servicii destinate pietei..In cadrul acestui proces, intreprinderile pun la punct o serie de tehnici, combinate cu studiul de piata, in vederea realizarii de produse sau tehnologii pentru piata.

Cercetarea stiintifica si inovarea au un rol important in economie, concretizat prin urmatoarele: pe baza descoperirilor se materializeaza in practica noi idei, noi principii care duc la dezvoltare; cercetarea stiintifica a devenit o forta nemijlocita de productie si asigura, astfel, progresul economic; cercetarea stiintifica duce la cresterea competitivitatii industriei si economiei in ansamblul sauTipuri de cercetare stiintifica

Cercetarea poate fi delimitata in urmatoarele tipuri:

Cercetarea fundamentala .- Ea este menita sa descifreze legile naturii, gandirii si societatii, sa asigure deschideri noi spre cunoastere, sa ofere perspective de progres.

Cercetarea aplicativa. - Acest tip de cercetare, folosind rezultatele celorlalte categorii de cercetare precum si cunostinte empirice, se preocupa de transformarea lor in 3 tehnici si tehnologii concrete, in masini si echipamente noi sau perfectionate, in produse noi sau innoite, in masuri de perfectionare a conducerii si organizarii economiei, etc.

Cercetarea de dezvoltare. - Este consacrata utilizarii rezultatelor cercetarii si aplicative in vederea obtinerii unor solutii noi, de principiu, problemelor ridicate de diferite domenii ale tehnicii si economiei.

Metoda de cercetare

Metoda de cercetare reprezinta demersul rational pentru descoperirea adevarului sau rezolvarea unei probleme prin aplicarea unui sistem de reguli si principii de cunoastere si de transformare a realitatii obiective. O metoda stiintifica este un set de reguli de baza, folosite pentru a dezvolta o experienta controlata pentru binele stiintei. Teoriile stiintifice, destinate sa explice intru-un fel sau altul fenomenele pe care le observam, trebuie sa fie sprijinite de experimente care sa le certifice validitatea. Pilonul central al metodei stiintifice este reproductibilitatea, si anume capacitatea de repetare a unui anumit experiment.

Metoda stiintifica consta in urmatoarele faze:

observarea unui fapt; formularea unei probleme; propunerea unei ipoteze; realizarea unui experiment controlat, pentru a testa validitatea ipotezei.

Particularitati ale cercetarii in economie

Complexitatea obiectului de studiu.Procesele si fenomenele economice sunt interdependente si totodata se afla sub influenta unor factori extraeconomici: naturali, demografici, sociali, politici.

Volum de munca mare si divers.

Caracter costisitor investigatii complexe Grad ridicat de dificultate Activitatea de cercetare este foarte complexa Riscul in activitatea de cercetare si inovare

Se recunoaste faptul ca activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare implica, prin explorarea necunoscutului, un risc inerent de nerealizare a ipotezelor sau obiectivelor prevazute inaintea desfasurarii lor. Aceste nerealizari se constata in cursul procesului de evaluare si monitorizare a proiectelor, detaliat in pachetul de informatii al programului sau subprogramului de finantare, si nu presupun obligativitatea recuperarii fondurilor cheltuite.

Principalele riscuri sunt urmatoarele:

apare o anumita nedeterminare (o probabilitate) in realizarea rezultatelor finale.

sunt situatii cand la anumite teme nu se obtin solutii;

exista situatii cand se ofera solutii depasite in urma cercetarilor;

sunt situatii cand efectele obtinute sunt mai mici decat cele stabilite initial;

cheltuielile facute sunt mai mari fata de cele stabilite;

cercetarile nu au caracter repetitiv.

Importanta cercetarii

Cercetarea reprezinta o etapa vitala pentru succesul oricarui tip de activitati din toate domeniile sociale. In absenta cercetarii activitatiile desfasurate ar fi lipsite de orice minim reper, atat in obtinerea rezultatelor dorite, cat si in aplicarea strategiilor adecvate si in cunoasterea eficientei activitatilor desfasurate. In alti termeni, fara cercetare, activitatea din toate domeniile, este una oarba, intamplatoare si neprofesionala. Cercetarea este o etapa analitica extrem de utila si reprezinta baza oricarei activitatie eficiente si de valoare. Cercetarea presupune aflarea cat mai multor detalii despre, iar informatiile aflate trebuie sa fie apoi atent structurate, pentru ca ele sa poata constitui oricand un punct de plecare pentru o noua activitate, si pentru a permite efectuarea unor studii comparative relevante pentru evolutia societatii, a companiei, a pietei, a concurentei, etc.

Cercetarea nu este niciodata un proces incheiat, intrucat obiectul ei este realitatea in miscare si in diversitate. Gusturile, nevoile, atitudinile si comportamentele, interesele si opiniile fluctueaza in spatiu si timp, iar grupurile sociale nu sunt fixe ci se strucureaza, destructureaza si restructureaza in functie de datele realului si ale cunoasterii.

Rolul cercetarii este explorarea, descrierea, explicarea si controlul. Includera in orice activitate a aceastei etape, de cercetare, aduce un plus de functionalitate. Astfel, realizarea cercetarii duce, in primul rand, la adoptarea unei posture active, care sa permita intervenirea cu promptitudine in situatii neasteptate si descoperirea anumitor probleme, in stadiu incipient. In al doilea rand, cercetarea bine realizata contribuie la coordonarea mai eficienta a activitatilor. In acest fel, procesul desfasurat capata o dimensiune unitara, permitand economisirea unor resurse importante.

Obiectivele cercetarii

Cercetare presupune colectarea informatiilor in mod sistematic, obiectiv si controlat, cu scopul de a intelege o situatie si pentru a desfasura o activitate eficienta. Intr-o ordine aleatorie, putem sa identificam o serie de obiective care cer si directioneaza cercetarea, impunand totodata aplicarea anumitor tehnici de cercetare.

Cercetarea stiintifica romaneasca

Cercetarea stiintifica romaneasca, este vizibila la nivel mondial, dar lipseste cu desavarsire. Un studiu realizat de National Science Board din SUA plaseaza Romania pe ultimele locuri in lume la capitolele productie stiintifica si cheltuieli cu cercetarea.ara noastra este intrecuta de state precum Africa de Sud, Egipt sau Chile si se claseaza abia pe locul 43 din 45. Cercetatorii romani de succes nu au fost luati prin surprindere de aceste cifre. Locul Romaniei in lume este o oglindire a indiferentei autoritatilor fata de acest domeniu, dar si a lipsei de pregatire a personalului.

Potrivit studiului realizat de National Science Board din SUA, Romania ocupa ultimele locuri intr-un clasament mondial privind cercetarea stiintifica. Situatia cercetarii stiintifice din Romania a fost analizata comparativ cu alte alte 44 de tari la doua nivele: bugetul alocat de stat pentru cercetare si numarul de articole stiintifice publicate la nivel international. Cifrele utilizate pentru analiza comparativa corespund anului 2007.

Astfel, in 2007, Guvernul a alocat pentru cercetare 0,53% din PIB. Doar trei state au avut atunci un buget mai mic decat tara noastra, respectiv Argentina, Mexic si Slovacia. Situatia a fost si mai dramatica in 2009, cand cercetarea a beneficiat doar de 0,3% din PIB.

Romania nu sta mai bine nici la capitolul articole stiintifice publicate la nivel international. Astfel, desi in perioada 1996-2007, numarul publicatiilor romanesti la nivel international a crescut cu 5% pe an, tara noastra nu a reusit sa se situeze mai sus de locul 43 (din 45). In schimb, am fost intrecuti de tari precum Iran, Brazilia, Egipt sau Chile.

Cercetatorii romani sustin faptul ca finantarea deficitara este cauza principala a rezultatelor slabe obtinute

Este extrem de dificila identificarea unui singur vinovat pentru situatia in care se gaseste de ani buni cercetarea romaneasca. Cert este insa, ca majoritatea cauzelor au acealasi punct de plecare: banii.

''Finantarea deficitara este cauza principala a rezultatelor obtinute. Insa intre finantare si rezultate mai sunt o serie de manifestari intermediare, vizibile pentru cei care au ochi de vazut: scaderea atractivitatii pentru invatamantul din domeniul stiintific, scaderea atractivitatii pentru job-uri in cercetare in randul absolventilor, fuga creierelor si imbatranirea avansata in sistemul de cercetare'', spune Mircea Pentia, cercetator stiintific la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara din Bucuresti Magurele si cercetator asociat la CERN (Centrul European de Cercetari Nucleare Geneva).

Vinovatia nu poate fi justificata doar in termeni economici. Oamenii, atat cei din conducerea tarii si a institutiilor cu putere de decizie in cercetare, cat si publicul in general, trebuie sa isi asume, de asemenea, o parte din vina.

''Situatia cercetarii romanesti s-ar putea explica pornind de la locul pe care il ocupa Romania pe harta. De la locul pe care il ocupa stiinta in lista prioritatilor politice. De la locul pe care il ocupa cunoasterea in atentia publica. i de la cine ocupa locurile importante din sistem'', sustine Mihnea Bostina, cercetator la Catedra de Chimie Biologica si Farmacologie Moleculara a colii Medicale Harvard.

Solutii: Oameni competenti, un nou cadru legislativ si incurajarea tinerilor cercetatori

Romania nu duce lipsa de materie cenusie. Din contra, are un mare potential de afirmare in lumea stiintifica internationala. Practic fondul exista. Ceea ce trebuie schimbat insa, este forma.

''Un prim, dar nu si suficient pas, ar fi un cadru legislativ adecvat. Modalitati clare si corecte de ocupare a posturilor, modalitati echitabile de plata a personalului, modalitati adecvate de acordare a granturilor de cercetare. Al doilea pas, care e chiar mai important decat primul, este numirea unor persoane competente in cateva posturi importante'', afirma Mihnea Bostina.

O alta problema care trebuie solutionata este numirea corecta a evaluatorilor din comisiile de atribuire a fondurilor pentru cercetare.

''Acestia au fost alesi prin autopropunere. La alcatuirea comisiilor prea putin s-a tinut cont de domeniul de competente, iar abtinerea, recunoasterea incompetentei este o procedura necunoscuta la noi. Punand oameni nepotriviti, acestia decid in necunoastere de cauza sau chiar cu reavointa, fara a se putea apela la recurs sau la condamnarea incompetentei sau reavointei'', este de parere cercetatorul Mircea Pentia.

In plus, trebuie incurajata excelenta si sprijinit financiar succesul. Cei aflati la inceput de cariera trebuie stimulati prin granturi si premiati pentru ideile lor. In acelasi timp, spune cercetatorul Mihnea Bostina, Romania ar avea nevoie de un institut care sa incurajeze excelenta.

In acest moment, in Romania productia stiintifica este impartita intre universitati (55%), institutii nationale de cercetare-dezvoltare (20%) si Academia Romana (15%), potrivit Asociatiei Ad-Astra. Campioanele absolute la cercetare stiintifica sunt Universitatea Bucuresti, Universitatea Politehnica Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj si Universitatea ''Al.I. Cuza'' din Iasi.

Cercetarea stiintifica trebuie sa capete un rol decisiv in dezvoltarea competitiva si durabila a societatii romanesti. Ea este foarte importanta pentru dezvoltarea resurselor umane si limitarea exodului de competente.

Rolul cercetarii stiintifice in dezvoltarea economica trebuie privit nu numai prin prisma necesitatilor actuale ale economiei de astazi. Lucrul acesta este valabil in mod special pentru Romania unde restructurarea economica este ramasa in urma, chiar si fata de celelalte tari in curs de aderare la Uniunea Europeana. Din acest punct de vedere, orientarea spre noua economie reprezinta sansa de a reduce decalajele fata de tarile dezvoltate, decalaje care cresc in continuare.

0PAGE 1