1

NUME___________________________C.L._____________________________SUBCAMP________________________

Creăm o lume mai bună

2

Dragă soră, dragă frate cercetaº(ă),

Î\i urez Bine ai venit! în a 5-a Jamboree Na\ională a României.Vom trăi împreună la RoJAM aventura vie\ii noastre, ne vom distra, ne vom face

prieteni noi din toate col\urile \ării ºi din Europa.De la ceremonia de deschidere, în care cei peste 1100 de cercetaºi ºi invita\ii lor participă la un moment unic, la realizarea a 18 proiecte sociale (Calfe) sau a primului Glocals – Satul dezvoltării globale - din SE Europei, ori la traseul de Hike prin sate încărcate de tradi\ie, sau la atelierele de aventură din Simply Scouting, la traseul de Explorare din oraºul Sibiu – capitala culturală europeană în 2007, ei bine toate acestea

reprezintă tot atâtea motive pentru a experimenta unicitatea Jamboreei noastre!

Te provoc „Fă Următorul Pas” §i du spiritul Jamboreei Na\ionale către o mi§care cercetă§ească puternică, unită, deschisă §i mai ales pregătită să primească prieteni noi pentru a trăi aventuri extraordinare odată cu celebrarea a 100 ani de cercetă§ie în

România, în anul 2013.

3

Acest eveniment nu ar fi fost posibil fără sprijinul a numero§i sponsori §i prieteni ai cercetă§iei, care au ales să investească în educa\ia tinerilor români. Le mul\umim, §i pe această cale, tuturor celor nominaliza\i aici precum §i multor altora care, din motive de spa\iu, nu §i-au găsit locul pe această pagină.

P R I E T E N I I

R o J A M

Sub înalt patronaj alPreședintelui României

European Scout Foundation

World Scout Foundation

Primăria Ora§ului Săli§te

4

CUPRINSPREZENTARE RoJAM 5

REGULAMENT INTERN RoJAM 9

|{RILE PARTICIPANTE LA RoJAM 10

GHID DE CONVERSA|IE 14

CENTRE LOCALE PARTICIPANTE 16

TEMA ZILEI 30

12 AUGUST 2011 – ORIGINI 31

13 AUGUST 2011 – NATURA 33

14 AUGUST 2011 – CITIUS, ALTIUS, FORTIUS 35

15 AUGUST 2011 – EDUCA|IA 37

16 AUGUST 2011 - AL|II 42

17 AUGUST - MISTERUL 44

18 AUGUST 2011 - BADEN POWELL 46

19 AUGUST 2011 – VIA|A 50

20 AUGUST 2011 - DRUMUL 52

HARTA CAMPULUI 54

METODE EDUCATIVE ROJAM 55

HAI S{ VEDEM ~MPREUN{ CE TE A±TEAPT{

~N 10 ZILE DE CERCET{±IE!!! 56

DESF{±UR{TOR PROGRAM ROJAM 73

PACHE|ELUL ALIMENTAR ROJAM:

MICI R{SPUNSURI PENTRU MARILE ÎNTREB{RI! 74

SCOUTSHOP ROJAM – PRODUSE ±I PRE|URI 75

JAMBOREEA „MEA” 87

CUVANT DE INCHEIERE 89

IMN RoJAM 90

5

PREZENTARE

RoJAM

RoJAM reprezintă cea mai mare întreprindere a cercetaºilor din România – o provocare administrativă, logistică, de comunicare §i de programe, fără egal în istoria recentă a organizaţiei. În acelaºi timp Jamboreea noastră va reprezenta cel mai semnificativ eveniment naţional din Sud-Estul Europei din ultimul deceniu, prin amploarea ºi conţinutul său. Astfel, succesul RoJAM echivalează cu stabilirea unui benchmark la nivelul activităţilor de tineret de acest tip în România ºi ţările vecine.

Un eveniment istoric

Jamboree – un cuvânt intrat în mitologia Scout de aproape 100 de ani – reprezintă chintesenţa miºcării cercetăºeºti concentrată într-un singur eveniment. De la prima Jamboree Internaţională din Londra (1920), au fost organizate alte 21 de Jamboree Mondiale, zeci de Jamboree Regionale ºi sute de Jamboree Naţionale.Nimic nu se compară cu experienţa unei Jamboree – după cum spunea Baden-Powell, fondatorul Miºcării Scout: « fiecărui tânăr care ni se alatură în cercetăºie trebuie să i se ofere ocazia de a trăi o Jamboree... ».Organizaţia Scout din România, deºi îºi va celebra centenarul în 2013, a organizat doar patru Jamboree în toată existenţa sa – toate în perioada interbelică. După căderea regimului comunist ºi reînfiinţarea cercetăºiei (una dintre primele organizaţii neguvernamentale a luat fiinţă la începutul anului 1990), organizarea unei Jamboree Naţionale a devenit una dintre principalele obiective ale fiecărei generaţii de cercetaºi.În 2011 visul devine realitate. În luna august, peste o mie de tineri îºi vor da întâlnire

6

pe platoul de la Săliºte pentru a participa la RoJAM, prima Jamboree a cercetaºilor români după 75 de ani. Ei se vor alătura sutelor de cercetaºi din Europa ºi din lume care vor celebra alături de noi acest eveniment istoric.

Un eveniment care promoveaz[dezvoltarea durabil[

Dezbaterile privind dezvoltarea durabilă au început în anii ’70, ca rezultat al unor reflecţii asupra perspectivelor creºterii economice. Rezultatul acestora va fi exprimat în “Raportul Brundtland” (1987) – primul act în care se menţionează termenul “dezvoltare durabilă”. Au urmat Summit-ul de la Rio în 1992, cel care a dat naºtere “Agendei 21”, Summit-ul de la Johannesburg în 2002 (“Tratatul asupra conservării resurselor naturale ºi a biodiversităţii”) ºi, în 2005, Protocolul de la Kyoto, asupra reducerii emisiilor de gaz cu efect de seră.Cercetăºia este o miºcare educativă. Ea oferă oportunităţi pentru a creºte ºi a dezvolta personalitatea tinerilor, folosind metode atractive ºi practice de a-i motiva să îºi dezvolte abilităţile ºi să-ºi identifice limitele. Tinerii caută să îºi găsească locul în societatea de azi, o poziţie din care să poată juca un rol constructiv ºi să poată aduce o contribuţie semnificativă pentru ceilalti, fapt pentru care lucrul în echipe ºi implicarea în comunitate sunt elemente esenţiale în educaţia oferită în cercetaºie. Cercetăºia este o miºcare globală. Cei peste 30 de milioane de cercetaºi din 218 ţări ºi teritorii sunt foarte bine plasaţi pentru a înţelege cerinţele ºi consecinţele globalizării, ale lumii în care « dacă bursa din Singapore are gripă, strănută Wall Street-ul ». În cercetăºie tinerii învaţă că ceea ce fac « aproape de casă » poate avea o influenţă asupra unor persoane care trăiesc în cealaltă parte a globului ºi, similar, că ceea ce se întâmplă undeva departe, poate să influenţeze realitatea lor locală.Primul « Sat al Dezvoltării Durabile » cercetăºesc a fost experimentat în cadrul Jamboreei Mondiale din 1991, în Coreea de Sud. În urma succesului extraordinar, activitatea a fost reluată cu ocazia Jamboreei Mondiale din Olanda (1995), ulterior devenind o prezenţă constantă la fiecare eveniment major Scout.Satul Dezvoltării Durabile este mai mult decât o simplă activitate. El reprezintă o metodă educativă care permite tinerilor să experimenteze participarea în comunitatea locală într-o manieră atractivă ºi dinamică.

Un eveniment care promoveaz[ via\aîn aer liber §i în natur[

Cercetăºia este o miºcare educativă a cărei metodă specifică se bazează pe ºapte elemente, două dintre cele mai importante fiind « învăţarea prin acţiune » ºi « viaţa în natură ».Din acest motiv, cea mai mare parte a activităţilor RoJAM vor fi grupate în jurul

7

acestor două elemente ºi constituie o componentă a programului intitulat « Simply Scouting».Modul de organizare a expediţiilor în munţii Cindrel, a traseelor de eco-caching sau a atelierelor ecologice din pădurile Mărginimii Sibiului (pentru a menţiona doar câteva dintre activităţi), va contribui la transformarea naturii dintr-un simplu cadru într-o unealtă pedagogică, ºi va ajuta tinerii să înţeleagă vulnerabilitatea acesteia ºi să identifice acţiunile pe care le pot întreprinde pentru a o proteja.Spiritul de aventură, lucrul în echipă ºi testarea limitelor sunt provocările pe care le adresează participanţilor la RoJAM partea de « Aventură » a programului, care conţine, printre altele, trasee de orientare, concursuri în natură ºi hike-uri diverse.În istoria sa de peste 100 de ani, cercetăºia a promovat ºi dezvoltat o serie de activităţi care au devenit, peste timp, adevărate embleme Scout. « Back to Basics » este o zonă de program a RoJAM care propune o serie întreagă de astfel de activităţi: noduri, construcţii de camp, bushcraft, coduri de semnalizare, etc. Tinerii sunt provocaţi să-ºi dezvolte ºi să utilizeze inteligenţa creativă, dexteritatea ºi lucrul în echipă pentru a reuºi un parcurs de succes al acestei arii.Fiind un eveniment istoric în viaţa Organizaţiei, RoJAM aruncă un ochi ºi în trecut, propunând un modul de program care re-crează activităţi caracteristice cercetăºiei din anii '30, perioada ultimei Jamboree Naţionale în România: jocuri de camp, semnalizarea Panaitescu, etc. În cercetăºie se spune că tradiţia noastră e inovaţia. Şi, într-adevăr, dacă nu ar fi fost adevărat, miºcarea Scout nu ar fi supravieţuit vreme de peste un secol ºi n-ar fi reuºit să se adapteze unei societăţi în continuă schimbare. Atelierele de tehnică foto/video, astronomie, dialog intergeneraţional, utilizarea reţelelor sociale, imagine ºi reprezentare etc., sunt numai câteva dintre activităţile care sunt propuse tinerilor ºi care se bazează pe nevoile ºi interesele generaţiilor actuale.În final, ca un summum al activităţilor specifice cercetăºiei, o zi întreagă a RoJAM este dedicată organizării Olimpiadei Scout – un eveniment care propune o serie de probe bazate pe cele ºase arii de dezvoltare personală (fizică, intelectuală, socială, emoţională, spirituală ºi de caracter) ºi care cere grupurilor participante abilităţi, cunoºtinţe ºi atitudini dintre cele mai diverse. « Citius, Altius, Fortius » în varianta cu eºarfă!

Un eveniment cu impact

Implicarea tinerilor în viaţa comunităţii locale reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale educaţiei Scout. De altfel, Misiunea Cercetăºiei stipulează că Miºcarea îºi propune « ... să contribuie la crearea unei lumi mai bune, în care oamenii sunt realizaţi la nivel personal ºi joacă un rol constructiv în societate... ». Miºcarea Scout nu are nicio semnificaţie ºi nicio relevanţă în totală izolare – tinerii cercetaºi trăiesc în grupuri sociale ºi comunităţi compuse din persoane diverse ºi guvernate de legi sociale care au puţine în comun cu cercetăºia.În general, tinerii sunt consideraţi ca fiind « viitori cetăţeni ». Cercetăºia promovează

8

ideea că, dimpotrivă, tinerii sunt cetăţeni în prezent, ºi că ei trebuie consultaţi ºi implicaţi în toate deciziile care au o influenţă asupra comunităţii în care trăiesc.Pentru aceasta însă, indiferent de atitudinea comunităţii, în primul rând tinerii înºiºi trebuie să aibă dorinţa ºi capacitatea de a fi implicaţi. Iar exact acesta este rolul educaţiei Scout: de a oferi membrilor oportunităţi ºi experienţe care să incite tinerii să aibă o atitudine pro-activă ºi să deţină « uneltele » necesare implicării în viaţa societăţii.RoJAM concretizează acest deziderat în două dintre elementele programului: « Proiectele locale » ºi « Târgul educaţiei non-formale ».

9

REGULAMENT INTERN

RoJAM1. Programul RoJAM este făcut pentru voi, vă încurajăm să participaţi la cât mai multe activităţi.

2. Suntem responsabili de curăţenia la locul unde mâncăm, dormim ºi/sau participăm la activităţi.

3. Când ne adresăm celorlalţi le vom spune pe nume.

4. Din momentul în care ajungeţi în camp veţi primi de la Secretariat ecusonul RoJAM. Acesta trebuie purtat în mod obligatoriu pe toată perioada Jamboreei.

5. Purtarea eºarfei de cercetaº este de asemenea, obligatorie!!

6. În RoJAM este amplasat ScoutShop. Apelaţi la liderul vostru însoţitor pentru eventualele produse pe care doriţi să le cumpăraţi.

7. Nu este permisă plecarea din camp fără acordul liderului însoţitor. Acesta va informa staff-ul din subcamp.

8. Accesul la reţeaua de telefonie mobilă este restricţionat. Apelaţi la liderul însoţitor pentru a comunica atunci când este necesar.

9. Liderii din RoJAM sunt aici pentru a vă asigură securitatea ºi buna desfăºurare a activităţilor. Ascultaţi-i ºi urmaţi-le sfaturile.

10. La duºuri vor fi disponibile gel de duº ºi ºampon ecologic. Doar în cazul în care aveţi anumite probleme dermatologice, folosiţi produsele personale!

11. Pe tot parcursul Jamboreei se lucrează în echipă, se mănâncă în patrule ºi nu se vor păstra alimente în corturi.

12. Masa se serveºte în zona amenajată în subcampuri.

13. Orice tip de abuz fizic ºi/sau verbal atrage după sine consecinţe care pot duce până la excluderea din camp.

14. Stingerea este stingere. Vă rugăm să respectaţi ora de stingere 23.30.

15. Orice greºeală are ºi o consecinţă, în funcţie de gravitatea ei.

16. Fumatul este permis doar în zonele special amenajate.

17. Consumul de droguri ºi de băuturi alcoolice este strict interzis pe toată perioada campării ºi în deplasări (hike, explorare, calfe).

18. Accesul în alte zone, în afara campului, este strict interzis.

10

|[rile participante

la RoJAM

Parte integrantă a Europei, Moldova are o bogată istorie. Fiind situată în zona de contact a diferitelor curente culturale ºi istorice – carpato-balcanic, central-european ºi euroasiatic – pe parcursul a mai multe milenii a îmbinat armonios diversele tradiţii culturale ale populaţiilor protoindoeuropene, precum ºi ale celor mai arhaice ramuri ale indoeuropenilor, inclusiv ale tracilor, slavilor, celţilor, goţilor, hunilor. Pe parcurs, acestea au căpătat trăsături specifice ºi irepetabile.

Pe teritoriul Republicii Moldova există deosebit de multe monumente istorico-arheologice (circa opt mii), ale căror valoare cultural-istorică se înscrie în contextul valorilor general umane europene.

Teritoriul Moldovei a fost populat din timpuri străvechi. Numeroase vestigii arheologice confirmă faptul că oamenii populează aceste locuri încă din epoca paleoliticului inferior (circa 500 mii de ani de ani în urmă).

La limita mileniului V-IV î. Hr., în epoca eneolitică, se constituie una dintre cele mai remarcabile culturi, ºi anume Cucuteni-Tripolie, cu performanţe incomparabile în domeniul artei din acele timpuri.

Existenţa civilizaţiei geto-dacice se datează cu sec. VI-I î. Hr., aceasta fiind răspîndită în toate zonele Moldovei. Începînd cu anul 105 î. Hr., în urma victoriilor împăratului Traian asupra Daciei, populaţia acesteia a fost romanizată, ea preluînd de la învingători limba ºi cultura Imperiului Roman.

După evacuarea legiunilor romane din aceste ţinuturi (anul 271, în perioada împăratului Aurelian), începe epoca “popoarelor migratoare” (goţii, hunii, avarii, slavii), care se încheie cu constituirea în 1359 a statului feudal moldovenesc, al cărui

MOLDOVA

11

întemeietor este considerat Bogdan I.

În 1812, ca rezultat al Tratatului de pace ruso-turc de la Bucureºti, partea de est a Moldovei, situată între rîurile Prut ºi Nistru, cu numele Basarabia, a fost anexată la Imperiul Rus, fiind gubernie rusească pînă în anul 1918.

În 1918, organul suprem al puterii de stat din Basarabia, Sfatul Ţării, ia decizia unirii ţinutului cu România, stare ce durează pînă în anul 1940, cînd, ca rezultat al pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, este anexat de către Uniunea Sovietică. Ca unitate teritorială în componenţa URSS, a funcţionat pînă în ultimul deceniu al secolului XX.

La 27 august 1991, Republica Moldova devine stat independent ºi suveran. Asociaţia Naţională a Scouţilor din Moldova (A.N.S.M.) a fost fondată la 29 noiembrie 1993, iar la 18 aprilie 1997 a fost primită ca membră cu drepturi depline în Miºcarea Mondială Scout (O.M.M.S.) Asociaţia Naţională a Scouţilor din Moldova este o miºcare educativă a tinerilor ºi copiilor, apolitică ºi neguvernamentală, bazată pe voluntariat, deschisă cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de rasă, credinţă, naţionalitate, sex, conform principiilor ºi metodei elaborate de fondatorul Miºcării Scout Robert Baden-Powell.În prezent Asociaţia numără 2500 de membri, ce se împart în 7 filiale: Filiala Chiºinău, Filiala Bălţi, Filiala Orhei, Filiala Nisporeni, Filiala Camenca, Filiala Cahul, Filiala Ştefan Vodă.

Catalunia este una dintre cele 17 comunită\i autonome ale Regatului Spaniol. Catalunia ocupă o suprafa\ă de 32,114 km² §i are o popula\ie de 7,535,251 locuitori. Numele Catalunya (Catalunia) a început să fie folosit în secolul 11. Castelele umane sunt una din manifestările tradi\ionale ale Cataluniei. Activitatea constă în construc\ia de turnuri umane de către echipe rivale (colles castelleres). Această activitate a pornit din sudul Cataluniei în secolul 18.Cercetăºia a fost fondată oficial în Spania în 1912 iar recunoa§terea mondială a fost ob\inută în 1922. Recunoa§terea a fost retrasă în 1938 datorită situa\iei politice. Pe durata suspendării, activită\ile cercetă§e§ti au continuat neoficial. În 1978, Cercetă§ia în Spania a fost din nou recunoscută. Mi§carea Cercetă§iei în Spania este alcătuită din aproximativ 30 de asocia\ii independente, majoritatea din ele active la nivel regional. Datorită regionalizării Spaniei, chiar §i asocia\iile na\ionale mari sunt divizate în sub-asocia\ii regionale cu embleme, uniforme §i programe diferite.“Federa\ia Cerceta§ilor din Spania” (Federación de Escultismo en España) este organiza\ia cercetă§ească na\ională, membră a Organiza\iei Mondiale a Mi§cării Scout (OMMS). Federa\ia este alcătuită din 3 asocia\ii membre:

SPANIA - CATALUNIA

12

Asocia\ia Cerceta§ilor din SpaniaMi§carea Cercetă§ească CatolicăAsocia\ia Cerceta§ilor din Catalunia

Fran\a, deseori denumită ’Hexagone ("Hexagon") datorită formei geometrice a teritoriului, §i denumită oficial Republica Franceză este o republică semi-preziden\ială. Numele "Fran\a" vine din latină - Francia, care înseamă "|ara Francilor". Sunt mai multe teorii cu privire la originea numelui Francilor. Una din ele este că ar fi derivat din cuvântul proto-germanic frankon care se traduce ca suli\ă sau lance. O altă etimologie propusă este că în limba germanică antică, Frank însemna liber, în sensul opus fa\ă de sclav, deoarece, ca popor cuceritor, doar Francii aveau statut de oameni liberi.Cercetă§ia Franceză a fost înfiin\ată în 1941 de către organiza\iile Eclaireurs de France, Eclaireurs Unionistes de France, Scouts de France, Guides de France §i Eclaireurs Israélites de France. Mi§carea Cercetă§ească în Fran\a este alcătuită din aproximativ 80 de asocia\ii §i federa\ii diferite cu aproximativ 180,000 de Cerceta§i §i Ghide. “Federa\ia Cerceta§ilor din Fran\a” (Fédération du Scoutisme Français) este organiza\ia na\ională membră atât a Organiza\iei Mondiale a Mi§cării Scout (OMMS) cât §i a Asocia\iei Mondiale a Fetelor Ghide §i Fetelor Cerceta§e (AMFGFC). Membrii Federa\iei sunt:Eclaireuses et Eclaireurs de FranceEclaireuses et Eclaireurs Unionistes de FranceEclaireuses et Eclaireurs Israélites de FranceScouts et Guides de FranceScouts Musulmans de France

Statul Israel este o republică parlamentară din vestul Asiei. Israelul este singura \ară din lume cu majoritate evreiască, §i este definit ca un stat evreiesc §i democrat în Constitu\ie. După ob\inerea independen\ei în 1948, noul stat evreiesc a fost numit Medinat Yisrael, sau Statul Israel, după ce alte nume istorice §i religioase cum ar fi Eretz Israel ("Tărâmul Israel"), Zion, sau Judea, au fost propuse §i respinse. Diversitatea culturală a Israelului se trage de la diversitatea popula\iei: evrei din toată lumea §i-au adus cu ei tradi\iile culturale §i religioase, creând o combina\ie de obiceiuri §i credin\e evreie§ti. Israelul este singura \ară din lume în care via\a se învârte în jurul calendarului evreiesc. Concediile §i vacan\ele §colare sunt determinate de sărbătorile evreie§ti, §i de ziua oficială de odihnă - Sâmbăta, sabbath-ul evreiesc.

FRAN|A

ISRAEL

13

“Federa\ia Cerceta§ilor din Israel” (Israel Boy and Girl Scouts Federation) este organiza\ia cercetă§ească na\ională din Israel, cunoscută în Ebraică sub numele Tzofim. Aproximativ 90,000 de băie\i §i fete sunt membri ai Tzofim în Israel. Primele grupuri de cerceta§i au apărut în 1919, iar Mi§carea Cercetă§ească din Israel a devenit membră a Organiza\iei Mondiale a Mi§cării Scout (OMMS) în 1951. Tzofim a devenit membră a Asocia\iei Mondiale a Fetelor Ghide §i Fetelor Cerceta§e (AMFGFC) în 1963. Asocia\iile membre ale Federa\iei sunt: Mi§carea Cercetă§ească Ebraică din IsraelAsocia\ia Cerceta§ilor ArabiMi§carea Cerceta§ilor Arabi §i Druzi, care include:Asocia\ia Cerceta§ilor Arabi din IsraelAsocia\ia Cerceta§ilor Catolici din IsraelAsocia\ia Cerceta§ilor Druzi din IsraelAsocia\ia Cerceta§ilor Cre§tini Ortodoxi

Portugalia, oficial Republica Portugheză, este o \ară din sud-vestul Europei, în Peninsula Iberocă. Numele Portugalia derivă din latină - Portus Cale, ce înseamă "Portul Cale", mai târziu transformat în Portucale, iar în final Portugalia. Cultura Protugaliei este rezultatul unui flux complex de civiliza\ii diferite. Portugalia, ca \ară cu o istorie lungă, găzduie§te structuri arhitecturale antice, artă, mobilă §i colec\ii literale cade oglindesc §i descriu evenimentele care au format \ara §i popula\ia. Mi§carea Cercetă§ească din Portugalia este compusă din mai multe organiza\ii. “Federa\ia Cerceta§ilor din Portugalia” (Federaçăo Escotista de Portugal) este organiza\a umbrelă a acestora. Cercetă§ia din Portugalia a început în 1911 §i a fost una din organiza\iile fondatoare ale Organiza\iei Mondiale a Mi§cării Scout (OMMS) în 1922. Federa\ia din prezent a fost fondată în 1928 §i are un număr de 75,359 de membri. Federa\ia este alcătuită din:Associaçăo dos Escoteiros de Portugal (Asocia\ia Cerceta§ilor din Portugalia)Corpo Nacional de Escutas - Escutismo Católico Português (Corpul Na\ional de Cerceta§i – Cercetă§ia Catolică Portugheză).

Cehia, sau oficial Republica Cehă, este o \ară din centrul Europei, înconjurată doar de pământ. Republica Cehă este alcătuită din 3 teritorii istorice: Bohemia în vest, Moravia în sud-est §i Silesia Cehă în nord-est. O sărbătoare specifică Cehiei este Festivalul celor 3 Regi - Kaspar, Balthazar §i

PORTUGALIA

CEHIA

14

Melchior - în data de 6 Ianuarie. O altă supersti\ie cehă, ce are loc cu ocazia Ajunului Crăciunului, în seara de 24 Decembrie, zice că masa de cină trebuie aranjată pentru un număr par de musafiri – un număr impar aducând ghinion pentru anul următor.Mi§carea Cercetă§ească din Cehia este alcătuită din 7 organiza\ii. Dintre acestea doar Junák - svaz skautu a skautek CR (Junák – Asocia\ia Cerceta§ilor §i Ghidelor din Cehia) este membră a Organiza\iei Mondiale a Mi§cării Scout (OMMS) §i a Asocia\iei Mondiale a Fetelor Ghide §i Fetelor Cerceta§e (AMFGFC). Fondată în 1911, Junák este cea mai mare organiza\ie na\ională de tineret din Cehia cu 45.000 de membri.

Ghid de conversa\ie

Ghid de conversație

Guide de conversation Phrasebook Konverzační

příručkaGuia de

conversação ןוחיש

Mă puteţi ajuta?

Pouvez-vous m'aider?

Can you help me?

Můžete mi pomoci?

Você pode ajudar-me?

רוזעל לוכי התא?יל

Vorbiţi limba engleză?

Parlez-vous anglais?

Do you speak English?

Mluvíte anglicky?

Você diz inglês?

רבדמ התא?תילגנא

Nu înţeleg.Je ne

comprends pas.

I do not understand. Nerozumím. Não entendo. .ןיבמ אל ינא

Nu ştiu. Je ne sais pas. I do not know. Nevím Não sei. .עדוי אל ינא

Bună! Salut Hi Ahoj Oi ייה

Da Oui Yes Ano Sim ןכ

Nu Non No Ne Não אל

Bună dimineaţa! Bonjour Good Morning Dobrý den Boa Manhã בוט רקב

Bună seara! Bonsoir Good Evening Dobrý večer Boa Noite בוט ברע

La revedere! Au revoir Good Bye Good Bye Bom Adeus ייב בוט

Vă rog S'il vous plaît Please Prosím Por favor השקבב

Mulţumesc! Merci Thank You Děkuji Obrigado הדות

Îmi pare rău Je suis désolé/désolée I'm sorry Je mi líto Sinto רעטצמ ינא

Scuzaţi-mă Excuse-moi Excuse me Promiňte Desculpe-me החילס

Îmi este foame J'ai faim I'm hungry Já jsem hlad Estou com fome בער ינא

15

Îmi este sete J'ai soif I'm thirsty Mám žízeň Estou com sede אמצ ינא

Am obositJe suis

fatigué/fatiguée

I'm tired Jsem unavený Estou cansado ףייע ינא

M-am pierdut Je suis perdu/perdue I'm lost Já jsem ztratil Sou perdido הדובא ינא

Ce faceţi? Comment ca va? How are you? Jak se máš? Como vai? ?ךמולש המ

Bine, mulţumesc! Bien, merci Well, thank

you Dobře, děkuji Bem, obrigado ךל הדות ,בוט

Cum vă numiţi?

Comment tu t'appelles?

What's your name?

Jak se jmenujete?

Como se chama você?? ?ךלש םשה המ

Mă numesc ___.

Je m'appelle___.

My name is___.

Mé jméno is___.

O meu nome é ___.

iiiii םש .ילש

De unde sunteţi? D'où viens-tu? Where are you

from? Kde jste? De onde estão você? ?התא הפיאמ

Sunt din ___ . Je viens de___ I come from___

I přišel from___ Venho de ___ אב ינא

iiiiiii

Cercetaș Eclaireur Scout Skaut Observador ששג

Cort Tente Tent Stan Tenda להוא

Eșarfă Foulard Scarf Šátek Lenço ףיעצ

Nod Noeud Knot Uzel Nó רשק

Cântec Chanson Song Píseň Canção ןוחיש

Chitară Guitare Guitar Kytara Violão ריש

Joc Jeu Game Hra Jogo הרטיג

Aventură Aventure Adventure Dobrodružství Aventura קחשמ

Tiroliană Roussette Flying fox Kaloň Raposa voadora הקתפרה

Rapel Rappel Rappel Slanění Descer de rapel ףפועמה לעושה

Foc Feu Fire Požár Fogo לפר

Glumă Plaisanterie Joke Vtip Chiste שא

16

Centre localeparticipante

Centrul Local Alb Bucure§ti

În anul 1995 la iniţiativa unui grup format din 10 profesori ºi a unui grup de 30 de elevi ai Şcolii Generale nr.141 Ion I. C. Bratianu din Bucureºti, s-a conturat ideea unui nou centru local pentru sectorul 5, cu sediul în acea ºcoală. În luna martie i s-a înmânat o eºarfă d-nei directoare ºi aºa a început marea aventură a centrului nostru local. A fost depusă o cerere la Organizaţia Naţională "Cercetaºii României", iar pe 29.10.1995 a fost aprobată înfiinţarea unui centru local nou în Bucureºti primind numele “ALB”. La nivel national, Centrul Local Alb Bucureºti ºi-a făcut simţită prezenţa prin organizarea renumitului camp “Ro-Mania”, iar în plan local prin campul de centru “Hai-Hui”.

Centrul Local “Axente Sever” Alba Iulia

Centrul Local “Axente Sever” din Alba Iulia a fost înfiin\at pe 5 octombrie 1994, §i a fost numit după o cohortă de cerceta§i care a activat în zonă înainte de 1937.De la înfiin\are am trecut prin mai multe etape de cre§tere §i maturizare ca §i Centru Local, având acum peste 100 de membri §i câte o unitate pentru fiecare ramură de vârstă (unitatea de lupi§ori fiind cea mai proaspătă, cu doar câteva luni de activitate).În cei aproape 17 ani de existen\ă, am avut împreună nenumărate activită\i. Unele au devenit tradi\ie §i le organizăm în fiecare an:• Festivalul Na\ional Unitate §i Prietenie este un loc de întâlnire pentru sute de cerceta§i §i ajunge anul acesta la edi\ia 14; • Campul Centrului Local strânge la un loc toti membri activi, dar §i cerceta§i adul\i; • Întâlnirea de toamnă a adul\ilor ajunge anul acesta la edi\ia a 4-a.

17

Centrul Local “Insula Cerceta§ilor” Bac[u

Ahooeee... de pe insulă. Cum care insulă? Insula Cerceta§ilor Bacău. Suntem p’aci din ‘91. Ne-am obi§nuit aici ºi am învă\at să ne Descurcam În Necunoscut, alăturându-ne insulei mamă, ONCR, în anul 2009. De la început, ne-am organizat ºi au fost active toate ramurile, de la lupiºori jucău§i la exploratori cutezători. În momentul actual, la seniori se implică ºi părinţi ai cercetaºilor pentru a înţelege „de ce aceºtia lipsesc atât de mult de acasă”. Multe generaţii s-au perindat pe această insulă, dar important este ce au lăsat în urmă, prin copiii pe care i-au format. Elena Petrea (Tromppy), directorul executiv al ONCR poveste§te: „Am avut lideri extraordinari care m-au format să devin un lider zic eu, unul bun. Îmi amintesc cu plăcere de perioada în care am fost lider la lupiºorii din Bacău, dar ºi de când eram eu un cercetaº .. oo ... ºi cât de tare îmi mai plăcea să vad cât rezistă liderii noºtri :)) Acum văd doar părţile bune ºi asta mă face să fiu în continuare printre cercetaºi”.

Centrul Local Br[ila

CL Brăila – a fost înfiin\at în aprilie 2011, fiind printre cele mai noi centre locale din ONCR.Încă din 2009, pe când func\iona ca grup de ini\iativă ONCR, cerceta§ii brăileni au organizat §i participat la activită\i locale, regionale §i na\ionale precum: campuri locale de iarnă la Zizin, Lumina Păcii de la Betheem 2010, Festivalul Luminii 2011, Promisiunea de la Tecuci 2010 §i 2011. Pe lângă acestea men\ionăm §i întâlnirile de la sediu cu cerceta§ii, precum §i activită\i punctuale cum sunt: cele de plantare de pomi §i ecologizare, ie§irile în natură, sărbătorirea lui Robert Baden Powell de 22 februarie §i multe altele. În prezent, în CL Brăila sunt 38 de membrii dintre care:Temerari: 18Exploratori: 12 Lideri activi: 8La ace§tia se vor alătura din toamna acestui an §i peste 100 de viitori lupi§ori.

18

Centrul Local “Caraiman” Bu§teni

Centrul Local „Caraiman” Buºteni a fost înfiinţat în toamna anului 2009 iar deschiderea oficială, în prezenţa autorităţilor locale a fost în data de 18.dec.2009. Am ales acest nume deoarece oraºul este străjuit de masivul Caraiman, emblematic pentru această zonă. Centrul Local are trei unităţi:Ion Kalinderu (exploratori)Cireºarii (temerari)Comarnic (lupiºori).În Centrul Local sunt înscriºi 45 de membri activi. Evenimentele la care au participat cercetaºii sunt: Hike, Balul Cercetaºului, Ziua Şcolii, Ziua Cercetaºului, Lands of Adventure, Scouting Seeds, Zâmbete Colorate, 1 iunie în natură, Cupa Izvoarelor, Stagiul de Animaţie, Stagiul de Pedagogie, Camp Temerari, Camp Lupiºori, Proiect cu Parcul Natural Bucegi, Tărâmul Aventurii, Proiectul Rorec, Lumina Păcii de la Betleem, Tabăra de Iarnă…Urmând să participăm la Tabăra de Vară din Timiºu de Sus ºi la “Campul din Bucegi” ºi RoJAM.

Centrul Local Bra§ov

Primele patrule de cercetaºi din Braºov au apărut în 1911, la Gimnaziul „Andrei Saguna”, suspendându-ºi activitatea în 1937.La iniţiativa unor foºti cercetaºi, renaºte în 1994 sub denumirea de Centrul Local „Virgil Oniţiu” Braºov, nume care provine de la directorul Gimnaziului, din perioada înfiinţării primelor patrule, director care a sprijinit introducerea cercetăºiei în comunitate.În prezent Filiala Braºov numără cca 60 de membri activi ºi 15 angajaţi, implicându-se în comunitatea locală prin numeroase activităţi de dezvoltare personală, sociale, de ecologizare ºi de informare desfăºurate în parteneriat cu alte ONG-uri ºi instituţii locale. Anual cercetaºii braºoveni organizează pentru elevii de gimnaziu concursul „Descoperă Braºovul”, care urmăreºte evidenţierea locaţiilor mai puţin cunoscute din oraº.Filiala desfăºoară proiecte pentru diverse categorii sociale dezavantajate, precum:1. International Award în Penitenciar - proiect prin care, încă din anul 2006, contribuim la reintegrarea socială a minorilor ºi tinerilor privaţi de libertate;2. Tineri pentru o Lume mai Bună - proiect cofinanţat din F.S.E. cu peste 900.000 euro, care contribuie la dezvoltarea economiei sociale ºi care sprijină peste 5.500 de copii ºi tineri defavorizaţi ºi peste 500 de specialiºti în incluziune ºi în economie socială; de asemenea, proiectul asigură sustenabilitatea filialei prin intermediul "Taberei pentru copii ºi tineri Zărneºti", construită în cadrul acestui proiect.

19

Centrul Local Cluj - Napoca

În luna august 1998 a fost înfiin\at Centrul Local Cluj-Napoca de către un profesor §i 3 elevi, ajungând la momentul de fa\ă să numere peste 60 membri activi, cu vârste cuprinse între 7-24 ani, organiza\i pe 4 unită\i de lupi§ori, temerari, exploratori §i respectiv seniori, cărora li se adaugă membrii Centrului Universitar Cluj-Napoca.

De atunci, cerceta§ii clujeni au organizat §i au participat la numeroase ac\iuni, campuri §i jamboree, la nivel local, na\ional §i interna\ional. Proiectul cel mai cunoscut, este "Festivalul Luminii" - Redescoper[ frumuse\ea lucrurilor mărunte! www.cercecluj.ro

Centrul Local Craiova

Centrul Local Craiova s-a înfiintat la 22 aprilie 1994 §i, de-a lungul timpului, în cele trei unitati (Magellan, Rabon, Petrache Triscu) s-au format §i au devenit cerceta§i implicati zeci de temerari §i exploratori. În centrul nostru s-au derulat ac\iuni §i proiecte ce au vizat educa\ia ecologică, a păcii, dezvoltarea durabilă, conservarea patrimoniului, dialogul intercultural. Am participat la campuri §i evenimente naţionale de neuitat : Eclipsa1999, Europadiº 2002, Camp Cioclovina (2005, 2008), Festivalul Unitate ºi Prietenie (2001, 2005, 2008, 2010), Provocarea Scout 2003, Cupa Izvoarelor (2003, 2008, 2010, 2011 ), Bucureºti Quest (2010-2011), Lumina Păcii (2010) Zâmbete Colorate (2010) La nivel interna\ional cerceta§ii craioveni au participat la Blo Sommer 1994 -Danemarca, Jamboreea Na\ională în Serbia -1999, Seminarul Innovation for Participation - 2010 §i au organizat campuri Home Hospitality pentru cerceta§i francezi, italieni, englezi. Ultimul Ho-ho camp va găzdui 40 de cerceta§i din Hampshire în Craiova în perioada 7-11 august 2011.

Centrul Local “Ion Soiu” Cristian

Înfiinţat în anul 1992, Centrul Local Cristian “Ioan Soiu” a pregatit de-a lungul timpului aproximatv 60 de cercetaºi dintre care o mică parte îºi continuă activitatea în cadrul “Organizaţiei Naţionale Cercetaºii României”.Datorită spiritului de echipă ºi devotamentului cu care membrii Centrului Local au practicat cercetăºia, ei au reuºit să organizeze 8 ºcoli naţionale, iar în prezent Centrul oferă 3 coordonatori pentru RoJam:Radu Stinghe : Coordonator RoJam

20

Sorin Dulgheriu: Simply ScoutingFlorin Ceh: Back to BasicsDe asemenea, cercetaºii cristoloveni au participat la 2 campuri naţionale unde ne-au reprezentat cu mândrie.În prezent, Centrul Local Cristian are 30 de membrii activi, împărţiţi pe cele 2 ramuri de vârstă: lupiºori ºi temerari.Centrul Local Cristian “Ioan Soiu” funcţionează având autorizaţie provizorie de funcţionare, urmând ca după următoarea Adunare Generală să devină Centru Local cu drepturi depline al “Organizaţiei Naţionale Cercetaºii României”.

Centrul Local Dej

ONCR FILIALA DEJ s-a înfiinţat în anul 2000. În prezent avem 25 cercetaşi şi 18 aspiranţi. Avem unităţi în 2 oraşe, în Dej şi în Gherla. De-a lungul timpului am organizat o serie de activităţi din care amintim principalele 2 activităţi care ne-au făcut cunoscuţi: Cupa "Provocarea Zamolxe" şi "Campul Internaţional Carpatica 2005".

Centrul Local Deva

Centrul Local Deva a fost înfiinţat aproape de o Zi a Cercetaºului, ºi anume în 20 februarie 1990, printre primele cinci centre locale din ţară. Au trecut de atunci 13 ani în care, cu multă muncă, pauze scurte ºi dese [cheia marilor succese], am reuºit să punem bazele unui centru local ce s-a făcut auzit în ţară de multe ori de-a lungul timpului ºi sperăm că va deveni tot mai puternic cu fiecare an ce trece. Momentan, avem două unităţi a câte trei patrule de exploratori, Daos, ceea ce înseamnă lup în limba dacă, ºi Dava, cuvânt ce s-ar traduce prin cetate ºi de la care se pare că vine denumirea oraºului Deva. De asemenea, există unitatea Dracon, termen ce desemnează steagul dacic, unitate ce are trei patrule de temerari. Avem ºi o patrulă de lupiºori ºi aºteptăm toamna, să culegem bobocii pentru Haitic.

Centrul local “Dim[ncescu“, Bucure§ti

Centrul local “Dimăncescu“ din Bucureºti a fost înfiinţat în anul 1996, în cadrul Asociaţiei Cercetaºilor Tradiţionali, sub denumirea de Cohorta “General Dimăncescu“, fiind redenumit Centrul local “Dimăncescu” în anul 2002, după fuziunea ACT cu ONCR.Centrul local “Dimăncescu“ are sediul în Bucureºti, str. Arcului, nr.18, sector 2.Este constituit dintr-o unitate de lupiºori (3 patrule), cu un efectiv de 27 de membri, o unitate de temerari (2 patrule), cu un efectiv de 15 membri, o unitate de exploratori, (3

21

patrule) cu un efectiv de 20 de membri ºi o patrulă de seniori (4 membri). Activităţile educative, administrative ºi economice sunt realizate de 18 lideri ºi 3 candidaţi lideri.Centrul local organizează anual, la nivel naţional, pentru ramura de vârstă exploratori, evenimentul cercetăºesc “Bucureºti Quest“ , aflat în acest an la a VI-a ediţie.Pe ramuri de vârstă, se organizează săptămânal activităţi educative.Centrul Local are protocoale de parteneriat cu Liceul bilingv “Miguel Cervantes“, cu Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr“ ºi cu Colegiul Naţional “Ion Neculce“.În acest an, unităţile de lupiºori ºi temerari au participat la câte două minicampuri, organizate de centrul local.Unitatea de exploratori a participat regulat la activităţi la nivel naţional organizate de alte centre locale (Cupa Izvoarelor, Unitate ºi Prietenie, Festivalul Luminii), precum ºi la alte activităţi locale.

Centrul Local Hunedoara

Este înfiinţat în anul 1996 pe data de 13 martie, de către Laurian Gherman care este ºi actualul ºef al filialei. De-a lungul timpului acest centru a organizat numeroase campuri naţionale ºi internaţionale, (CiocloStar 2008, Eurotransit 2009, Walking and Working in Cioclovina 2010) ºi s-a implicat în viaţa comunităţii locale prin proiecte de ecologizare, sociale. Din anul 2010 organizează împreună cu Centrul Local Deva evenimentul numit "Festivalul Luminii". Tradiţia Centrului Local este aceea ca în fiecare an în campul de vara să se facă un hike la Sarmizegetuza Regia, loc în care cercetaºii noi îºi depun promisiunea. În prezent Centrul Local Hunedoara are peste 35 de membri activi ce sunt împărţiţi în 2 unităţi: unitatea de exploratori ”Apă de izvor” ºi unitatea de temerari ”Olimpicii”. Cercetaºii hunedoreni ºi-au creat o baza scout la Cioclovina, un sătuc aflat în Parcul Natural Grădiºtea Muncelului Cioclovina, din masivul Munţii Şureanu, baza scout la care cercetaºii vin cu drag de fiecare dată.

Centrul Local “Sf. Anton” Ia§i

Centrul local “Sf. Anton” din Iaºi a luat fiinţă în cadrul ASCRO (Asociaţia Scout Catolică Română) în anul 1991. Din 2002 este membru al ONCR, având o participare constantă la evenimentele importante din cadrul organizaţiei. Am avut ºi momente de cotitura în mica noastra istorie, însă am trecut pâna la urma cu brio de acea perioadă, ºi acum, la ultima strigare, numărăm 75 de cercetaºi activi la toate ramurile de vârstă, dintre care 7 lideri ºi 8 ajutori de lideri, 15 lupiºori, 15 temerari ºi 30 exploratori.

22

Centrul Local Matca

Cercetaºii din Matca ºi-au început activitatea în 1996. Timp de 3 ani au fost afiliaţi Centrului Local Tecuci.După 1998 au activat ca centru de sine stătător sub denumirea de Centrul Local Matca.Din 2010 Centrul Local Matca are două unităţi:- unitatea de temerari, denumită ºi "Raza Verde", este formată din două patrule: Şoimii ºi Orhideea. Această unitate există din 1998 cu cele două patrule menţionate mai sus. - unitatea de lupiºori "Curcubeul magic", este formată din două patrule: Cameleonii ºi Pescăruºii.

Centrul local “Orion” Miercurea-Ciuc

Povestea noastră a început în vara lui 1994. Atunci, bazele centrului au fost puse de un grup de copii, îndrumat de trei profesori: Maria Grecu, Irina Groza ºi Vasile Grecu, din dorinţa lor nestavilită de aventură. Numele centrului vine de la cunoscuta constelaţie “Orion”, care este identificată cu vânătorul mitic purtând acelaºi nume ºi ale cărui calităţi ne sunt inspiraţie: curaj, perseverenţă, tenacitate, inteligenţă.Cele mai importante acţiuni ale noastre au fost campurile din ultimii ºase ani: cel umanitar din 2005, (de sprijinire a sinistraţilor din zona Bacău, în urma inundaţiilor din acel an) ºi cele cinci “ediţii de Făgăraº”, între 2006-2010 (ultimul în parteneriat cu firma Merceds Benz) ºi care s-au finalizat cu omologarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale ºi Turismului a patru noi trasee turistice montane. Desigur, nu ne oprim aici, ci vom mai făuri împreună nenumărate amintiri, care să-ºi găsească locul în sufletele noastre.

Centrul local “Preasf]nta Inim[ a Lui Isus” Nicolae B[lcescu – Bac[u

A luat fiinţă în iunie 1991, la iniţiativa unui preot tânăr, din dorinţa de a-i aduna pe tinerii ºi copiii activi din comunitate într-un cadru organizat, structurat. Primii ani au fost propice pentru dezvoltarea centrului, lucru dovedit de numărul de membrii activi: în medie 250 de copii si tineri! Exodul masiv spre alte ţări mai însorite a făcut ca numărul de membri să scadă brusc ºi schimbul de experienţă între generaţii să se facă mai anevoios. Lanţul rupt s-a reînnodat oarecum cu reîntoarcerea printre lideri a unor membri din primele generaţii.

23

Aºa se face ca în prezent avem un frumos grup de exploratori (doar 15, dar grozavi!), foarte prezenţi, constanţi ºi implicaţi îndeosebi ca ajutori de lideri la celelalte ramuri de vârstă ºi în activităţi de voluntariat social în cadrul unui centru de zi. Pe lângă aceºtia mai funcţionează o unitate de 10 bravi temerari ºi una de lupiºori (18 foarte activi).Motto-ul centrului încă de la înfiinţare: “Noi nu suntem din cei ce stau deoparte!”

Centrul Local Tg. Mure§

Centrul mure§enilor se numără printre cele mai vechi centre din \ară. Atunci când „Străjerii” au redevenit cerceta§i, adică în 1990, o doamnă profesoară pe nume Corina Luca a preluat ini\iativa §i împreună cu mai mul\i tineri dedica\i, au reînfiin\at ceea ce astăzi numim „Centrul Local Tîrgu-Mure§”.De-a lungul timpului, prin implicarea în diverse proiecte fie ele civice sau sociale (sprijin S.M.U.R.D, activită\i cu orfani, văruit pomi, plantat puie\i, ecologizări, marcat trasee turistice etc.) sau prin participarea la diverse activită\i (de la ie§iri de unitate până la numeroase festivaluri cercetă§e§ti, camp-uri atât na\ionale, cât §i interna\ionale), am reu§it să ne facem un renume. E de ajuns să men\ionăm un simplu „For\a Mure§!”Ca orice pe lumea asta, am avut §i noi sui§urile §i coborâ§urile noastre, dar spiritul cercetă§esc a dominat necontenit în sufletele noastre, ne-a oferit lec\ii de via\ă §i iată-ne cum am ajuns să sărbătorim 20 de ani§ori în 2010. Din acel moment, după o perioadă lungă de activitate redusă, datorată lipsei de resurse adulte, putem spune că am renăscut. Exploratorii de ieri, au devenit liderii de azi §i împreună am reu§it să punem bazele pentru câte o unitate la fiecare ramură de vârstă. Astfel, de la cel mai mic lupi§or, până la cel din urmă veteran numărăm, în prezent, peste 100 de membri.

Centrul Local Oradea

Născut pe 08 August 1995, Centrul Local Oradea, a fost tot timpul în prima linie a cercetă§iei române§ti. Între 1996 §i 2002 organizator al faimosului camp din Padi§, prezent la Jamboreele Mondiale din 1998, 2002, 2007 §i 2011, dar §i la RoverWAY 2003, 2006 §i 2009, inventator al Ordinului Cadoului Fermecat, Centrul Local Oradea a fost reprezentat în Consiliul Director al ONCR aproape în fiecare mandat. CLO, este de asemenea responsabil pentru campul “Trecutul, Prezentul §i Viitorul Cercetă§iei” care a fost subiectul emisiunii “Te Vezi la §tirile ProTV” în 2007. Centrul Local Oradea a fost unul din centrele în care s-a experimentat noua pedagogie de “lupi§ori”, unul din primele Centre Locale cu pagină web (http://www.scoutoradea.ro) §i unul din primele Centre Locale prezente pe Facebook (http://www.facebook.com/ScoutOradea).

24

Dacă doriţi mai multe informa\ii despre noi, ne pute\i găsi în subcampul Maramure§ sau la standul Centrului Local în 14 August. Vă a§teptăm pe la noi!!!

Centrul Local "Col. Panaitescu" Bucure§ti

Centrul local "Col. Panaitescu" poartă numele celui care a fost directorul executiv al ACR în perioada interbelică, recunoscut pe plan mondial ca fiind inventatorul sistemului descriptiv de semnalizare cu steaguri la distanţă.An infiintare: 2001Ramuri de vârstă: lupiºori, temerari, exploratori ºi lideriCampuri locale: "Camp de solidarite -Becours" - 2004; "Întoarcerea Vikingilor" -2005 ; "Orbis" - 2006; "Popasul Argonauţilor" -2006; "Zellhof" - 2007; "Wood Camp" - 2008; "Contura: -2008; "Wild West" - 2009; "Popeye Marinarul" -2010 ; "Tara lui Mos Craciun" - 2010.

Centrul Local “Crinii” Pa§cani

Centrul Local „CRINII” - PAŞCANI a fost înfiinţat în iulie 2009, prin voinţa comună a unui grup format din:Ec. Oana ŢOGAN – iniţiator, ºef Centru Local, lider temerari;Ing. Lucia HEN – lider lupiºori;Prof. Genoveva Şerban – lider lupiºori ;Ing. Titus HEN - lider temerari ;Mr.ing. Cristinel ŢOGAN - lider temerari ;S-au mai alăturat pe parcurs:Antoane Corneliu – lider exploratori Cojocariu Laurian Cristian – lider temerariCentrul Local „CRINII” - PAŞCANI numără în acest moment circa 80 de membri (din care 7 adulţi), organizaţi în 3 unităţi: Lupiºori, Temerari, Exploratori.Participarea activă ºi constantă la proiectele iniţiate de ONCR, precum ºi rezultatele cercetaºilor din centru au facut ca imaginea noastră să crească de la an la an, având parteneriate cu Primăria Paºcani, instituţii de învăţământ, media ºi Casa de cultură din paºcani.Pentru a vizualiza activitatea noastră accesaţi http://cercepascani.blogspot.com/

25

Centrul local Piatra Neam\

Centrul local din Piatra Neamţ a fost înfiinţat pe 22 februarie 1992. De-a lungul timpului mai multe generaţii ºi-au pus amprenta asupra colectivului nostru iar liderii noºtri ne-au învăţat adevărata artă de a trăi ºi de a ne simţi bine între prieteni. Deºi suntem relativ puţini membri activi (în jur de 40) reuºim să ne organizăm suficient de bine astfel încât să facem o treabă bună ºi să ne dezvoltăm spiritul de cercetaº autentic. Având pădurea la nici 10 minute de centru, obiºnuim să ne organizăm activităţile într-o poieniţa, unde învăţam să preţuim viaţa ºi natura. Noi credem cu tărie că lumea poate fi un loc mai bun, ºi de aceea ne place să organizăm diferite proiecte sociale pe plan local. Sperăm ca în acest campus să aducem un suflu nou în centrul nostru local ºi să învăţam mai multe lucruri despre cercetăºie ºi viaţă.

Centrul Local AMD Pilde§ti

Centrul local Adormirea Maicii Domnului din Pildeºti a luat fiinţă, timid, în anul 1994. În acel an un număr foarte mic de eºarfe alb-roºii au fost aºezate la gâtul tinerilor ce aveau să-l urmeze pe Baden Powell. Fratele Jesus Sagredo este iniţiatorul grupului de cercetaºi din Pildeºti ºi cel care ne-a ajutat să-l descoperim îndeaproape pe B.P, partizanul cercetăºiei. După 17 aniºori am ajuns la un număr de peste 150 de cercetaºi cu eºarfă, plus un număr considerabil de simpatizanţi. Acest lucru ne motivează ºi ne încurajează să mărim această mare familie, pentru că oricine pătrunde în ea creºte frumos.

Centrul Local „Aventura” R[d[u\i

CL „Aventura” Rădăuţi a luat naºtere în anul 2008. De ce numele de „Aventura” ? Pentru că toată viaţa noastră este de fapt o aventură ºi pentru că primii cercetaºi pe care i-am văzut în carne ºi oase au fost cei de la Aventura Găeºti; ei practic ne-au făcut cunoscută miºcarea cercetăºească din România ºi faptul că ne-am constituit într-un centru local le-o datorăm ºi lor.În prezent „Aventura” Rădăuţi cuprinde 4 unităţi:unitatea de lupiºori „Ion Creangă”:unitatea de temerari „Petru Rareº”unitatea de temerari „SM-art”unitatea de exploratori „Eudoxiu Hurmuzachi”

26

Centrul local Mircea cel B[trân Râmnicu Vâlcea

Repere cronologice:• martie 1994, Renaşterea Cercetăşiei în Râmnicu Vâlcea şi judeţul Vâlcea prin apariţia primelor unităţi.• septembrie 1997, înfiinţarea centrului local;• martie 2002, dobândirea personalităţii juridice;• iunie 2004, adoptarea numelui Mircea cel Bătrân;• 1-3 mai 1998, prima participare la o activitate naţională la Marele Hike al Transilvaniei, Valea Cristianului, jud. Brasov• 7-10 mai, prima deplasare în străinătate la cercetaşii din Zvolen – Slovacia• Iunie 1998, prima ediţie e reuniunii Cupa izvoarelor la Băile Olăneşti. In luna iunie a.c. a avut loc ediţia a XIV-a la care au aprticipat 380 de cercetaºi din 18 centre locale ;• Iulie-august, prima participare la un camp internaţional TRERIXOSET, Olstorp –Suedia. In următorii ani au participat la jamboree ºi campuri in Anglia, Elveţia, Olanda, Germania, Tunisia ºi Franţa• august 1999, campul naţional Eclipsa 99, Vaideeni-VâlceaCentrul local are o unitate de lupisori, patru unităţi de temerari ºi trei unităţi de exploratori.În cultura centrului local s-au afirmat cu pregnanţă apetenţa pentru activităţile de educaţie ecologică ºi protecţia mediului (au avut în custodie mai multe arii naturale protejate din judeţ), pentru sporturile extreme (alpinism ºi rafting) si aplicative (radiocomunicaţii, au înfiinţat ºi un radioclub), implicarea în viaţa comunităţii (au elaborat ºi impus pe plan local un Plan de Acţiune pentru Tineret).

Centrul Local “Ro§u” Bucure§ti

Centrul Local Roºu s-a înfiinţat în anul 1993 ºi a fost format din unităţile:“ Colibrii”, “Licuricii”, “Ochi Ageri”Preºedinte Ion Calinescu.Activităţi:Implicarea în evenimente locale: 1994-1996 - Tabere scout la Timiºul de Sus, Sinaia, Mamaia, Tecuci - lider de unitate Colgiu Rodica;2004 –2007 - Expediţie în Munţii Rodnei, Valea Anieºului (camp scout), Cetăţi fortificate ºi locaºuri de cult în Transilvania – lider unitate Cirstocea Emilia –Şcoala 307;2008-2010 – Tabere scout unitatea “Licuricii”- lider Cirstocea E.Implicarea în proiecte educaţionale2008-2011 unitatea “Licuricii” – “Patrimoniul geologic - averea noastră” (part. cu Muzeul de Geologie) - expediţie pe Podul Dîmboviţei;

27

2003-2005 unitatea ”Colibrii”- “Lumea văzută de noi” (part. cu Muzeul Grigore Antipa) - tabăra Dichiseni (Călăraºi), “Copil ca tine sunt ºi eu”Implicarea în proiecte ONCR2010 – “101 de idei de educaţie non-formală” - Nocrich a. Stagiu de pedagogie scout pentru lideri – iulie 2010 b. Camp scout “Lupiºori” – august 2010 c. Forum “101 de idei”- oct. 20102010 - decembrie – “Lumina Păcii de la Bethleem”2011 - februarie – Întâlnire la “Colibrii” – Şcoala pt. Deficienţi de VedereImplicarea în proiecte internaţionale1998- Orbec, Raissemblement de maitrises louveteaux, lider Cirstocea E.2000 - colaborare Eclaireurs - Clairmont Ferraut (Bucureºti - Constanţa – Vălenii de Munte - Bucureºti)2002 - Kanderstag- ELVETIA, stagiu lider Colgiu R.2004 – Scout de France, camp scout Giurgiu, lider Colgiu R.Jamboree internaţională – Liverpool - lider Colgiu RJamboree internaţională - OlandaTabara internationala- Ligne- Nantes

Centrul Local Suceava

Cvscout Zodia: Capricorn,Domeniul de activitate: educaţieLocaţia: Suceava : România suceavascout@gmail.comwww.suceavascout.blogspot.comData înfiinţării: februarie 2002Domenii de interes: cercetaºie, voluntariatMuzica preferată: chitările la foc de tabarăEfectiv: 8 lupiºori, 54 temerari, 26 exploratori, Activități: Ziua Internatională a cercetaºilor, Ziua Pământului, 1 iunie în natură, Să cunoaºtem Zamostea, Muntele magic – ieºire pe Rarău, Stagiul de formare lideri, Workshop – Pedagogia scout - o alternativă educatională, Cupa Izvoarelor, Bucuresti Quest, UP XII+I, Centrul Local Paºcani se prezintă, „Festivalul Luminii”, Provocari de duminică pentru exploratori (Pagini din jurnalul unei eºarfe, Frig, poze, stampile, ceai...cercetaºi, Provocări de sezon, Pe urmele lui Ştefan până în Cetate...)Activităţi internaţionale:1. „Scouts – Artists – Friends’:2. „Employmobility”RoJAM!!! 11-21 august 2011, Săliºte, Sibiu,Vom participa pentru ca să evadăm într-un loc cu mult mai altfel, să simţim bucuria lucrurilor mărunte! Succes în ceea ce faceţi! Şi nu uitaţi: „Omul nu este propriul prezent. El este propriul

28

său viitor!” (C/tin Noica)

Centrul Local „Oltea Doamna” Tecuci

Centrul Local „Oltea Doamna” Tecuci s-a constituit în februarie 1915, sub denumirea Cohorta „Oltea Doamna” Tecuci, comandant fiind căpitanul Petre Damienescu. În 1998 se reorganizează Centrul Local „Oltea Doamna” Tecuci, ºef centru local fiind prof. Vasile Ghica, prima decizie de reînfiinţare datând din 1999. Centru Local „Oltea Doamna” Tecuci a fost condus de:• Bratu Gabriela 1999-2000• Sava Viorica 2000-2001• Stamate Eleonora 2001- 2002• Balaş Nicoleta 2002-2033• Sava Viorica 2003 - până în prezentÎncepând cu anul 1999 când se inaugurează „Insula cercetaºilor” cu sprijinul Primăriei Tecuci, în luna mai, în preajma zilei de 21 mai se organizează Campul Naţional „Promisiunea”, camp în care se adună cercetaºi din întreaga ţară pentru a depune promisiunea în faţa Statuii cercetaºului, statuie care are o adevărată istorie începând din 1925 când a fost inaugurată în prezenţa Principelui Carol al II-lea. Pe lângă Campul „Promisiunea” din luna mai a fiecarui an, cercetaºii Centrului Local Tecuci desfăºoară ºi alte activităţi: activităţi de orientare - Traseu Orientare - pădurile Buciumeni, Furceni; Minicamp Soveja – în colaborare cu referent Chiriţă Mariana, activităţi de ecologizare - „Cercetaºul ºi natura” - ecologizare în colaborare cu Echipa verde + pădurea Furceni, Let’s Do It Romania - activitate voluntariat, Carnavalul Cercetaºului, activităţi de ajutorare a persoanelor aflate în dificultate; marcarea zilelor care au marcat istoria României; participarea la campuri organizate de alte centre locale: Bucureºti Quest 2009, 2010, 2011, Cupa Izvoarelor- 2004, 2008, 2009, 2010, 2011; Unitate ºi Prietenie Alba Iulia, RoMania, Bisoca, Sulina, Bipiloniada 2007, 2008, 2009.

Centrul Local “Ecaterina Teodoroiu”, Târgu-Jiu

Centrul Local “Ecaterina Teodoroiu”, Târgu-Jiu a fost înfiinţat la data de 12 aprilie 2001. Numele centrului vine de la eroina noastră naţională - cercetaºa Ecaterina Teodoroiu, ce a contribuit împreună cu alţi cercetaºi eroi la făptuirea statului naţional român, România Mare. Unităţile componente ale centrului nostru sunt Flavia Felix, de exploratori ºi Colibri, de lupiºori. Cercetaºii gorjeni încearcă să ajute la dezvoltarea comunităţii locale, aºa că desfăºoară multe evenimente în care să fie implicaţi ºi cetăţenii oraºului, nu doar ei. Festivalul Luminii ar fi unul dintre ele. Aceasta acţiune a fost menită să atragă atenţia persoanelor care privesc lucrurile din jurul nostru cu indiferenţă, în acest secol al vitezei. “Let’s do

29

it, Romania!” a reu§it să mobilizeze într-o singură zi, în jude\ul Gorj, 17 000 de oameni pentru a face cură\enie. Pe lângă evenimentele de la nivel na\ional s-au organizat §i altele: „Dăruind vei dobândi!” – proiect social, „Un copac pentru fiecare” – plantare de pomi.

Centrul Local “Sf. Dumitru” Valea Lupului

C.L. Sf. Dumitru, Valea Lupului a fost înfiinţat în 2009, numele centrului fiind acelaºi cu al patronului ºcolii care găzduieºte întâlnirile celor aproximativ 40 de cercetaºi. Prima promisiune s-a depus de către lideri în septembrie 2009, fiind urmaţi de lupiºori ºi temerari, la data de 26 octombrie, ziua Sf. Dumitru. Cu timpul, unii temerari au crescut ºi astfel a fost înfiinţată ºi o unitate de exploratori. Deºi centrul nostru este recent înfiinţat, ne-am implicat în mai multe activităţi, cum ar fi Trofeul celor 6 căi, Lumina Păcii, Zâmbete colorate, Descurcă-te în Necunoscut, Să colorăm Cercetăºia, Ordinul Cadoului Fermecat, Lands of Adventure (mai multe informaţii pe http://lupiicercetasi.blogspot.com).În 2010 am organizat o întâlnire a centrelor scout din judeţul Iaºi, numită ScoutIS, iar în 2011 evenimentul s-a extins, numărul participanţilor depăºind 100 cercetaºi din toată Moldova, care au sărbătorit ºi 20 de ani de la înfiinţarea primelor centre scout în zonă.

30

Tema zileiPaginile următoare sunt dedicate unor texte, imagini ºi idei legate de valorile care constituie principiile de bază ale RoJAM. În fiecare zi aveţi posibilitatea de a descoperi o temă nouă, pe care vă invităm să o interiorizaţi, să o exploraţi ºi să încercaţi să o înţelegeţi ca parte a experienţei RoJAM.

Fiecare va înţelege ºi va simţi altfel mesajul fiecărei zile – aceasta constituie forţa cercetăºiei, în general, ºi al Jamboreei, în special – fiecare individ o trăieºte în mod personal, unic ºi diferit!

Puteţi folosi tema zilei în evaluarea cotidiană, ca bază a unui moment spiritual, ca subiect de discu\ie în patrulă, ca reflec\ie pentru 10 minute în Wisdom Hill sau, pur ºi simplu, ca “reminder” că programul RoJAM înseamnă mai mult decât activităţi ºi jocuri.

Textele reprezintă păreri §i opinii care nu angajează decât pe autorii lor §i vă rugăm să le lua\i ca atare: hrană pentru spirit!

Lectură plăcută…

31

12 August 2011 – Origini

Legende cosmogonice (ale începutului lumii) la hindu§i §i azteci

“Rig Veda”, cel mai nou text al “Vedelor” (volume de imnuri din arhiva civilizaţiei hinduse), vorbe§te despre prima fiin\ă, Purusha, un gigant cu o mie de capete, ochi §i picioare, care a învelit pământul cu trupul lui. Purusha a fost omorât de divinită\i, iar untul produs de corpul său a dat na§tere păsărilor §i animalelor. Păr\i din cadavrul lui s-au transformat în elemente ale lumii, iar altele au dat naºtere zeilor Agni, Vayu §i Indra. Cele patru structuri ale societă\ii hinduse au fost create tot din corpul lui: preo\ii, războinicii, servitorii §i oamenii de rând. “Vedele” mai vorbesc despre treimea hindusă: Brahma (Creatorul), Vishnu (Salvatorul) §i Shiva (Distrugatorul). Brahma a apărut din buricul lui Vishnu, în care răsărise o floare de lotus. Brahma a creat universul, care trăie§te 4,32 miliarde de ani, Shiva îl distruge, apoi ciclul se reia.Mama Pamântului la azteci, Coatlicue, zei\a cu fusta de §erpi, este înfă\i§ată ca purtând un colier din inimi §i mâini de oameni. Mai târziu, o minge din pene a căzut în poala lui Coatlicue, care a rămas însărcinată. Necunoscând originea sarcinii, primele odrasle ale zei\ei s-au indignat la auzul ve§tii că vor mai avea un frate. Din pântecele lui Coatlicue a ie§it gata crescut §i înarmat Huitzilopochtli, zeul Soarelui §i al Războiului. El i-a tăiat capul lui Coyolxauhqui, l-a azvârlit pe cer, unde s-a prefăcut în Lună.

Activitate de auto-analiz[: 5 arii care te fac un individ unic1. Talente §i daruriCu to\ii avem talente ºi capacită\i unice. Cu unele ne-am născut iar altele le-am dezvoltat pe parcurs. Ca să-\i în\elegi talentele trebuie să analizezi ce §tii să faci bine. Să te întrebi: "Ce pot să face eu cu u§urin\ă în timp ce celorlal\i li se pare dificil?" Talentele pe care le ai §i se par atât de naturale încât de aceea nici nu le recuno§ti ca atare. Fii atent la ceea ce remarcă al\ii că faci bine, analizează complimentele care §i se fac §i ai făcut primii pa§i în a-\i recunoa§te capacită\ile speciale. 2. ValoriValorile sunt lucrurile cele mai importante din via\a noastră. Ele reprezintă idealurile în care credem §i principiile după care ne trăim via\a. Pentru a-\i analiza valorile gânde§te-te unde î§i petreci cel mai mult timp liber §i cum î\i cheltuie§ti banii. Ce reprezintă aceste locuri §i lucruri pentru tine? Valorile după care ne ghidăm devin clare în momentele în care trebuie să luăm decizii dure. Gânde§te-te la o decizie importantă pe care ai luat-o de curând §i analizează de ce ai ales o direc\ie sau alta? Ce te-a determinat să iei acea decizie §i ce valori au intrat în calcul?3. PasiuniÎ\i înţelegi pasiunile atunci când §tii ce lucruri IUBE±TI! Ce-\i face plăcere chiar numai gândindu-te? Cum î\i place să-\i petreci timpul? Uită-te în bibliotecă §i

32

gânde§te-te ce subiecte au căr\ile pe care le cite§ti cu plăcere. Încearcă să identifici ce te face să te sim\i VIU! Pasiunile ne îmbogă\esc via\a §i ne aduc cele mai multe momente de fericire.4. Experien\a de via\[Ai o experien\ă de via\ă absolut unică, ce contribuie la definirea individului extraordinar care e§ti! Prive§te înapoi la via\a pe care ai avut-o până acum, modul în care ai crescut, oamenii pe care i-ai întâlnit, locurile pe care le-ai vizitat §i tot ce-ai experimentat §i gânde§te-te cum toate acestea \i-au definit cursul unic al vie\ii. 5. Cuno§tin\e specialeSunt lucruri despre care §tii mai multe decât ceilal\i. Ce ai studiat cu mai mult interes? Ce formare ai urmat? Despre ce ai căutat mai multe informa\ii? Aceste cuno§tin\e fac parte din darul unic pe care îl aduci lumii.

Sufletul satului (L. Blaga)Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.

Eu cred că veºnicia s-a născut la sat.Aici orice gând e mai încet,

si inima-ţi zvâcneºte mai rar,ca ºi cum nu ţi-ar bate în piept,

ci adânc în pământ undeva.Aici se vindecă setea de mântuire

si dacă ţi-ai sângerat picioarelete aºezi pe un podmol de lut.

Uite, e seară.Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,

ca un miros sfios de iarbă tăiată,ca o cădere de fum din streºini de paie,ca un joc de iezi pe morminte înalte."

Suntem praf de stele!Aceea§i §tiin\ă care ne arată vastitatea spa\iului cosmic ne spune §i cum suntem intrinsec lega\i cu fiecare element care ne înconjoară. Într-adevăr, oamenii de §tiin\ă explică cum ABSOLUT TOATE elementele mai grele decât hidrogenul s-au format în interiorul stelelor. Carbonul din cerneala de pe această pagină §i siliciul din praful în care a\i pă§it au fost create cu miliarde de ani în urmă, în inima unei stele, pe când aceasta strălucea, arzând hidrogenul. Fierul care transportă oxigenul în sângele tău

pe măsură ce cite§ti aceste rânduri a fost creat când o stea, în faza ei finală, a explodat!

“We are stardust, we are golden,We are billion year old carbon,And we got to get ourselves back to the garden.”(Crosby, Stills, Nash & Young – Woodstock)

33

13 august 2011 – Natura

Oameni, iubiţi muntele!

de G. Derevencu

Adevăratul sens al vieţii este însăºi bucuria de a trăi. Omul, în scurgerea mileniilor, a învăţat să se cunoască pe sine, să cunoască ºi să iubească natura. Pămîntul ºi mările au fost primele sale ispite ºi biruinţi. Tîrziu, tîrziu de tot, după jertfa lui Icar, omul a cucerit ºi cerul.A iubit omul dintotdeauna muntele? A mers însetat spre înaltimile pline de taine ºi frumuseţi, sau i-a fost teamă de ele ºi nu le-a dorit?Adevărul este că la început omul n-a iubit muntele. Pentru el munţii, stîncoºi ºi cu zăpezi, învăluiţi adesea în ceaţă ºi furtuni, erau lăcaºul zeilor, al duhurilor rele, al spiritelor străbunilor. Indigenii din America de Sud străbăteau munţii cu spaimă, fie cu gura închisă, fie rostind în ºoaptă formule magice. Totemurile din nordul Europei sau cele asiatice mărturisesc ºi ele aceeaºi admiraţie plină de spaimă faţă de zeii munţilor. Chinezii considerau că piscurile munţilor sînt stăpînite de spirite, iar cinci dintre munţii lor îi socoteau sacri. Obiecte de adorare a muntelui s-au găsit ºi la indieni, în Peru. Romanticii sînt cei dintîi mari îndrăgostiţi ai muntelui. Cu excepţia cîtorva vizionari aproape anonimi, nimeni nu s-a gîndit înaintea lor la cunoaºterea ºi cucerirea munţilor. Ei au fost ignoraţi sau tabu pînă cînd romanticii, la îndemnul entuziast ºi generos al lui Rousseau: "să ne întoarcem la natură", au pornit spre ei, i-au cunoscut ºi îndrăgit, deschizînd astfel oamenilor, tuturor oamenilor, un drum nou, o lume nouă plină de neprevăzut, poezie ºi eroism.Cine a fost în munţi în nopţi de cleºtar, iarna, în zile nesfîrºit de lungi ºi darnice vara, în clocot de viaţă nouă primăvara ºi în agonii de culoare toamna, acela nu poate să nu se fi îndrăgostit de munte! Dragostea pentru munte este, pentru cine i s-a dat întreg, una din cele mai pure ºi depline, în care nu vei fi niciodată dezamăgit sau înºelat. Ea seamănă cu celelalte mari pasiuni care nu ostenesc ºi nu mor niciodată: lectura, studiul, arta sau miºcarea.Cine pleacă la munte se pregăteºte pentru un ºir necontenit de bucurii ºi surprize,

34

pentru că muntele este o invitaţie la neprevăzut ºi frumuseţe. Ea începe cu nerăbdarea ºi frenezia plecării, se continuă cu bucuriile drumului, cu voluptatea neasemuită a victoriei ºi se sfîrºeºte cu amintirile excursiei ºi cu nostalgia reîntoarcerii sau chemarea altor dragi, deºi încă necunoscute, tărîmuri. Iubiţi, desigur, marea. De pe ţărmul ei priviţi, contemplaţi, visaţi. Pe aripile pescăruºilor gîndurile, dorurile noastre zboară înalt ºi departe. Marea a fost, pe drept cuvînt, denumită leagănul civilizaţiei: Egipt, Fenicia, Veneţia, Anglia. Muntele a fost ºi va rămîne tăria de caracter ºi voinţă a unei ţări: Elveţia, Peru, Tibet. Marea invită ºi la îndrăzneală, dar foarte mult la reverie ºi vis. Muntele, dimpotrivă, la cugetare ºi faptă. (A spus-o un estetician român, Tudor Vianu, ºi o confirmă veacurile ºi istoria culturii.) Purtăm în noi cele două chemări - chemarea muntelui ºi a mării. De la simfonia verdelui ºi înaltului, la simfonia întinsului ºi albastrului, de la efortul urcuºului ºi al luptei pentru vîrf, la reveria plajei însorite ºi a valurilor nesfîrºite. Prin varietate, prin bogăţia lui de locuri ºi întîmplări, muntele poate fi socotit o înaltă ºcoală a curajului, a caracterului, a personalităţii, într-adevăr, nu există o ºcoală mai bărbătească, mai dîrză, dar ºi mai plăcută în acelaºi timp, ca muntele. Cînd copilul vostru va împlini ºaisprezece ani, îndemna un scriitor francez, duceţi-l la munte. Muntele îl va face să înţeleagă ceea ce jos, în oraº, nu va înţelege niciodată, să se cunoască pe sine. Dar dragostea pentru munte ºi înţelegerea lui poate începe cu mult înainte, din anii copilăriei. Ca ºi cu lectura sau muzica, cu cît te legi mai timpuriu de munte, cu atît mai bine. În timp vine cunoaºterea, preţuirea, pasiunea. Oameni, iubiţi muntele!... De pe înălţimi, frumuseţile naturii ºi înţelesurile vieţii sînt altele. Mergeţi spre munte ca spre o bucurie necunoscută, dar dorită. Nu e nevoie să asaltaţi fisurile albastre ºi piscurile inaccesibile. E de-ajuns să priviţi saltul curajos al caprelor negre ºi zborul înalt al vulturilor. Mîine, sufletul vostru le va semăna. Atunci muntele va fi pătruns în voi, că seva în copaci primăvara. ºi veţi putea, peste ani, spune fericiţi: noi am iubit muntele!

Să nu uităm…Un grup de europeni au plecat în expediţie prin Tibet împreună cu un ºerpaº. Hotărâţi să ajungă într-o singură zi la tabăra unde erau aºteptaţi, au tot grăbit urcuºul, îndemnându-ºi însoţitorul să meargă mai repede ºi refuzând orice propunere de a face un popas. După multe ore de drum tibetanul s-a oprit fără un cuvânt, s-a aºezat pe o piatră ºi a închis ochii.Cercetătorii l-au întrebat ce face, i-au vorbit, l-au rugat, l-au ameninţat că nu-i mai dau nici o plată dacă nu se ridică imediat să-i conducă la locul dorit. Călăuza a rămas neclintită. După o oră ºi ceva a deschis ochii, s-a ridicat scuturându-ºi un pic veºmintele ºi a pornit cu pas liniºtit, chemându-i pe oameni să continuie drumul. Aceºtia au venit muţi de uimire. După o vreme, cineva a rupt tăcerea ºi l-a întrebat ce l-a făcut să se oprească în felul în care o făcuse ºi ce l-a înduplecat până la urmă să reia urcuºul. Şerpaºul a spus: „Trupurile noastre s-au zorit prea mult. Trebuia să ne oprim şi să aşteptăm până ne ajung din urmă sufletele, altfel călătoria noastră n-ar fi avut sorţi de izbândă.”

35

14 august 2011 – Citius, Altius, Fortius

Ideea de Olimpiadă a apărut acum aproape 3000 de ani pe muntele Olimp, reprezentând dintotdeauna o încununare a celor mai înalte virtuţi umane. O regulă foarte importantă care a caracterizat acest eveniment încă de la începuturile sale a fost ekecheiria sau armistiţiul sacru care se păstra timp de trei luni pe întreg cuprinsul Greciei antice. În această perioadă, nicio cetate nu avea voie să atace, să lupte sau să îºi deplaseze armatele în această zonă. Mai mult decât atât, orice cetăţean grec putea să traverseze teritorii inamice fără să fie atacat, iar pedeapsa cu moartea era abolită. Cercetăºia ºi olimpiada au în comun ideea de unitate, pace, respectarea celui de lângă chiar dacă este diferit ºi încurajarea tuturor participanţilor indiferent de abilităţile lor, atmosfera care înconjoară acest eveniment fiind una de bună-dispoziţie ºi prietenie. Chiar dacă uneori nu excelăm în anumite domenii ºi mai avem multe de învăţat, putem ajunge în mod paradoxal să terminăm pe locul I precum broasca ţestoasă care s-a luat la întrecere cu Ahile, învingându-l în final pe acesta.

Ahile şi broasca ţestoasă (Paradoxurile lui Zenon)Ahile se întrece cu o broască ţestoasă, dar îi lasă acesteia 10 metri avans. Ahile este de zece ori mai rapid.Când Ahile a făcut cei zece metri, broasca a făcut doar unul.Când Ahile a făcut acel metru, broasca a făcut zece centrimetri.Când Ahile a făcut cei zece centrimetri, broasca a făcut un centrimetru.Când Ahile a făcut acel centrimetru, broasca a făcut 0,1 centrimetri.Broasca câºtiga cursa, fiind absolut tot timpul înainte, chiar dacă cu puţin.Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăºi niciodată pe cel mai lent, aflat în faţa sa, deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din faţă fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în faţă.

Deºi Olimpiada ca idee s-a născut acum câteva secole, în prezent acest eveniment este unul de talie mondială, având anumite elemente care reprezintă principiile pe care s-a bazat ºi se bazează în continuare această competiţie precum:

36

steagul, inelele olimpice, motto-ul, imnul ºi flacăra olimpică. Steagul cuprinde simbolul ºi semnificaţia celor cinci cercuri întrepătrunse. Acestea reprezintă cele 5 continente majore ale lumii (Africa, America, Asia, Europa ºi Oceania), uniunea acestora ºi întâlnirea sportivilor de pe întreg mapamondul. De asemenea, culorile olimpice (albastru, negru, roºu, galben, verde) ºi fundalul alb pe care acestea se găsesc sunt prezente pe toate steagurile ţărilor participante la această competiţie. Acest simbol a fost ales de Pierre de Coubertin, care a adoptat viziunea lui Carl Jung conform căreia cercul este o expresie a continuităţii ºi a fiinţei umane. Flacăra olimpică semnifică focul furat de Prometeu de la zei. În prezent, torţa este aprinsă cu câteva luni înainte de începerea Jocurilor Olimpice, în localitatea Olimpia din Grecia, acolo unde avea loc această competiţie în antichitate. Unsprezece femei, reprezentând virginele vestale, sunt personajele unei ceremonii în care torţa este aprinsă de lumina soarelui prin intermediul unei oglinzi parabolice. Tot Pierre de Coubertin a propus ºi motto-ul „Citius, Altius, Fortius” care înseamnă „Mai repede, mai înalt, mai puternic”. Prin prisma unui alt citat al aceluiaºi Coubertin „Ai învins? Continuă! Ai pierdut? Continuă!” putem interpreta motto-ul Jocurilor Olimpice ca pe o încurajare sau chiar o promisiune că în urma acestei competiţii, indiferent de rezultat, orice participant va fi mai rapid, mai înalt ºi mai puternic. Imnul olimpic este o piesă muzicală compusă de Spyridon Samaras pe versurile poetului grec Palamas ºi este cântat în diverse împrejurări precum deschiderea sau închiderea Olimpiadei. Imnul a fost cântat pentru întâia oară la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Atena din anul 1896, dar nu a fost declarat ca imn oficial al olimpiadei decât în anul 1957.

Imnul Olimpic de Kostis Palamas

Tu, antic Spirit, duh etern, tu creator a toateA tot ce e Sublim, Frumos şi adevăr curat e,

Pogoară-te să străluceşti, cu limpedea-ţi luminăÎn slava ta de pe Pământ, ca-n slava ta divină !

În alergări şi-n lupte-apari la-ntrecerea de forţăAceste jocuri nobile le-aprinde cu-a ta torţă !Din ramul cel nepieritor coroana sa s-aleagă

Dârzenie dă-i trupului şi oţelită vlagă !

Câmpii şi munţi şi mări, prin jur ţi-or străluci curateÎn templul vast de purpură şi dalbă puritate,

În templul său, un'se postern, popor lângă poporO, antic Spirit, duh etern, o duh nemuritor.

Ceea ce transmite Olimpiada, prin probele, prin simbolurile ºi prin istoria ei este un principiu care ar putea părea unul neobiºnuit pentru o competiţie ºi anume acela de unitate. Este un mod paºnic prin care ţările se întrec între ele, dar în acelaºi timp este ºi un moment în care oameni din diferite colţurile ale lumii se întâlnesc ºi ajung să se cunoască.

37

Este important pentru noi, ca cercetaºi, să credem cu adevărat că ceea ce contează într-o competiţie nu este victoria, ci participarea, experienţa în sine de care avem ocazia să ne bucurăm ºi din care avem de învăţat permanent.

Ceea ce avem de învăţat să facem, învăţăm făcând. (Aristotel)

15 august 2011 – Educa\ia

Este obiºnuit azi, să întâlneºti suflete suferinde, cu multe probleme interioare, ce nu ºtiu să relaţioneze în viaţă ºi care tot repetă întrebarea: Ce trebuie să fac? Ce vrea viaţa de la mine? Suflete sfâºiate, oameni, ce încep multe, nu termină nimic, dar rămân mereu nemulţumiţi. Oamenii cu probleme devin din ce în ce mai mulţi. Din ce cauză? Este o carenţă a educaţiei ºi învăţământului. Felul în care noi ne formăm copiii nu trezeºte în ei forţele, ce fac omul puternic pentru viaţă. Ceea ce face ca omul să aibe probleme, este ceea ce-i lipseºte, pentru că nu s-au trezit în el la anumite vârste ale copilăriei, adolescenţei ºi tinereţii, forţe care nu mai pot fi trezite mai târziu (adică un rău ireversibil. (R.Steiner-Educaţia o problemă socială-Ed. Biodin, 2006)Mintea nu este un vas ce trebuie umplut, ci un foc ce trebuie aprins! (Plutarh)Problema învă\ământului aziLumea s-a schimbat în ultimii 20 de ani în mod evident – ºcolile însă nu. Programa §colara, felul în care lec\iile sunt predate, întregul sistem educa\ional sunt concepute pentru o realitate ce nu mai este de mult de actualitate.Pentru a avea succes, tinerii au nevoie de calită\i pe care ºcoala nu le dezvoltă: spirit critic, capacitate de sinteză, creativitate, comunicare eficientă si nu în ultimul rând, abilitatea de a lucra în echipă.

38

Cum ai putea fi creativ atunci când tot ceea ce §i se cere în fiecare zi este să reproduci ceea ce §i-a fost „livrat” în prealabil de către profesor? Cum po\i să dezvol\i spirit critic atunci când orice încercare de a pune sub semnul întrebării informa\iile primite este penalizată – în general nu într-un mod prea diplomat. Cum po\i învă\a să lucrezi în echipă atunci când în clasă e§ti tu împotriva tuturor iar goana după o notă mai bună nu te încurajează să colaborezi?

Tony Wagner spunea in „The Global Achievement Gap” că „pe măsură ce copiii no§tri petrec mai mult timp în §coală, ei î§i pierd încetul cu încetul curiozitatea”.Asta pentru că la §coală nu sunt învă\a\i să gândească sau să pună întrebări. Ei înva\ă să citească, însă nu înva\ă să comunice în public sau în scris. Înva\ă să calculeze, însă nu §tiu să interpreteze grafice sau statistici simple. Înva\ă formule dar nu stiu să le aplice în situaţii în afara manualelor. Memoreaz[ nume §i date la istorie însă nu ar putea să explice semnifica\ia evenimentelor istorice.(Tincu§a Baltag / www.tincutabaltag.ro) Creierul tău:

• creierul nu are receptori pentru durere, deci nu poate sim\i nici una• cel mai gras organ din corpul uman este creierul (60% grăsime)• în primele săptămâni de sarcină, corpul uman produce 250.000 de neuroni într-un minut • în starea de veghe, creierul produce între 10 §i 25 W – o putere care ar putea alimenta un bec foarte mic • informa\ia circulă în creier cu viteze de până la 450 km/hde fiecare dată când vă aduce§i aminte de ceva sau ave\i un gând nou, se crează o nouă conexiune în creier • se estimează că un om are circa 70.000 de gânduri pe zi • creierul ne păcăle§te deseori, percepând lucrurile altfel decât sunt ele în realitate. De exemplu pătratele A §i B din imaginea de mai jos au aceea§i nuan\ă de gri!!!

39

Câteva întrebări la care să vă gândi\i:De ce cască oamenii?De ce nu se întunecă lumea de fiecare dată când clipim?De ce tremurăm când ne este frică?De ce nu ne putem gâdila singuri?

Inteligenţe multiple (Test)Marcaţi propoziţiile care sunt adevărate pentru dumneavoastră, încercuind cifra indicată în paranteză: • Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, rosti sau scrie. (1) • Oamenii vin la mine sa ceară sfaturi (6) • Petrec timp în mod regulat meditând, reflectând şi gândindu-mă la problemele importante ale vieţii. (7) • Îmi place să fiu înconjurat de plante.(8) • Când am o problemă, caut ajutorul altcuiva mai degrabă decât să încerc s-o rezolv singur.(6) • Prefer cărţile cu ilustraţii multe.(3) • Am o voce plăcută.(5) • Prefer sporturile de echipa celor care se practică individual.(6) • Trebuie sa exersez pentru a-mi forma o deprindere; nu ajunge să citesc sau să urmăresc o demonstraţie.(4) • Aud întotdeauna o notă falsă.(5) • Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate, cuantificate.(2) • Adesea mă joc cu animalele.(8) • Cred că am o coordonare motrice bună.(4) • Adesea bat ritmul sau fredonez când lucrez sau învăţ ceva nou.(5) • Cărţile sunt foarte importante pentru mine.(1) • Am participat la sesiuni şi seminarii de consiliere şi dezvoltare personală ca să aflu mai multe despre mine însumi.(7) • Când închid ochii, văd adesea imagini clare.(3) • Am cel puţin trei prieteni apropiaţi.(6) • Reţin mai mult de la radio sau ascultând o casetă audio decât de la TV sau din filme.(1) • Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau fac ceilalţi(2) • Ţin un jurnal în care consemnez evenimentele din viaţa mea interioară.(7) • Îmi plac jocurile ca: Scrabble, integrame, etc.(1) • Ştiu multe melodii.(5) • Sunt patron sau cel puţin m-am gândit serios să încep o afacere proprie.(7) • Prefer să-mi petrec serile cu prietenii decât să stau singur. (6) • Pot să-mi imaginez uşor cum ar arăta ceva văzut de sus.(3) • Dacă aud o melodie o dată sau de două ori, pot s-o reproduc cu acurateţe.(5) •Fac experimente cu plante şi animale.(8) • Fac sport/activităţi sportive în mod regulat.(4)

40

• Îmi place să mă distrez pe mine şi pe alţii, cu rime sau cu jocuri de cuvinte.(1) • Mă consider lider (alţii mi-au spus că sunt lider).(6) • Sunt sensibil la culori.(3) • Mi-e greu să stau nemişcat mai mult timp.(4) • Pot să socotesc în minte cu uşurinţă.(2) • Când lucrez îmi place să categorisesc lucrurile după importanţa lor.(8) • Consider că am voinţă puternică şi că sunt independent.(7) • Matematica şi ştiinţele au fost materiile mele preferate în şcoală.(2) • Pot să ţin ritmul cu un instrument de percuţie simplu când se cântă un cântec.(5) • Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o cameră video pentru a înregistra ceea ce văd în jur.(3) • Ceilalţi îmi cer câteodată să explic sensul cuvintelor pe care le folosesc când scriu sau când vorbesc.(1) • Îmi place să port haine din materiale naturale.(8) • Sunt realist în privinţa punctelor mele tari şi slabe (datorită feedback-ului primit din diverse surse).(7) • Cele mai bune idei îmi vin când mă plimb, fac jogging sau desfăşor o activitate fizică.(4) • Prefer să joc Monopoly sau bridge decât să fac pasienţe sau să joc alte jocuri de unul singur.(6) • Ascult frecvent muzică la radio, casetofon, etc.(5) • Visez mult noaptea. (3) • Ca elev, am învăţat mai uşor la engleză, ştiinţe sociale şi istorie decât la matematică ºi ºtiinţe.(1) • Prefer să petrec un week-end singur la o cabană în pădure, decât într-o staţiune modernă cu multă lume în jur.(7) • Îmi place să cos, să ţes, să cioplesc, să fac tâmplărie sau alte activităţi manuale.(4) • Câteodată mă surprind mergând pe stradă fredonând.(5) • Mă orientez uşor în locuri necunoscute.(3) • Când conduc pe autostradă sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decât la peisaj.(1) • Mă simt bine în pădure.(8) • Îmi place să joc jocuri care necesită gândire logică.(2) • Simt nevoia să ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele.(4) • Îmi place să desenez sau să mâzgălesc.(3) • Îmi place să-i învăţ pe alţii (indivizi sau grupuri) ceea ce ştiu eu să fac.(6) • Îmi place să mă implic în activităţi legate de munca mea, biserică sau comunitate, care presupun prezenţa unui număr mare de oameni.(6) • Îmi place să fac experimente (ex. ”Ce-ar fi dacă aş dubla cantitatea de apă pe care o torn la rădăcina trandafirului în fiecare zi?”) (2) • Pot să răspund la atacuri cu argumente.(7) • Cânt la un instrument muzical.(5)

41

• La şcoală, geometria mi s-a părut mai uşoară decât algebra.(3) • Mintea mea caută structuri, regularităţi, secvenţe logice în jur.(2) • Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru sau a fost apreciat de ceilalţi.(1) • Weekend-ul ideal este o ieşire în natură.(8) • Mă simt bine în mijlocul mulţimii.(6) • Cred că aproape orice are o explicaţie raţională. (2) • Am un hobby pe care nu-l dezvălui altora.(7) • Prefer să-mi petrec timpul liber în natură.(4) • Mă interesează progresele în ştiinţă.(2) • Sunt foarte bun bucătar.(8) • Îmi place să mă joc cu jocuri de puzzle, labirint şi alte jocuri vizuale.(3) • Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal când vorbesc cu alţii.(4) • Viaţa mea ar fi mai săracă dacă nu ar fi muzica.(5) • Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez în cuvinte sau imagini.(2) • Conversaţia mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am auzit.(1) • Am câteva scopuri importante în viaţă, la care mă gândesc în mod regulat.(7) • În camera mea trebuie să fie o floare.(8) • Îmi place “Montagne russe”(roller coaster) şi alte experienţe fizice asemănătoare.(4)Însumaţi de câte ori aveţi fiecare număr ºi treceţi cifra în dreptul numărului corespunzător. Scorurile cele mai ridicate indică inteligenţele dumneavoastră predominante.1…..; 2…..; 3…..; 4…..; 5…..; 6……; 7…..; 8….. .Pentru acest test inteligenţele au fost numerotate în felul următor; 1. verbală/lingvistică 2. matematică /logică 3. vizuală/spaţială 4. corporală kinestezică 5. ritmică /muzicală 6. interpersonală 7. intrapersonală 8. naturistă

42

16 august 2011 - Al\ii

„ÎNNODAREA ORIZONTULUI. Am înţeles până acum, cel mai bine dintre toate, nodul. Când se înnoadă orizontul cu un soare, apune oboseala sfântă a muncii §i apare temeinicia sensului ei. Cu un sentiment meditativ §i de dragoste, ca §i cum a§ mângâia o spinare înaripată de copil nou-născut, mă gândesc, cititorule, că a te înnoda cu ai tăi e sensul constructiv al vie\ii noastre. Iată nodul gordian de care sabia lui Alexandru Macedon se face pulbere.” (Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei)

Ca cerceta§i depunem fiecare, la un moment dat, o Promisiune a Cerceta§ului, care, începând cu momentul respectiv, ne pune în fa\\a unei provocări reale în fiecare zi: ”de a face tot posibilul, împreună cu ceilal\i cerceta§i, să respectăm Legea noastră”, o lege care ea însă§i sus\ine ideea de respect fa\ă de ceilal\i (”Cerceta§ul este prietenos ºi frate cu toţi cercetaºii”). Provocarea apare nu atunci când totul merge bine, ci atunci când apar rela\ii interpersonale problematice care ne fac să ne întrebăm: Dacă în grup, unitate, centru local, sau în lume în general, eu personal nu consider că sunt frate cu cel care refuză să mă accepte ca membru al patrulei, sau să mă respecte măcar, sunt mai pu\in cerceta§? Dacă refuz să îl informez pe cel care nu mă informează sau să îl implic activ pe cel care îmi refuză contribuţia, înseamnă că nu îmi respect acea Promisiune făcută în primul rând mie însumi?

Cercetă§ia este o mi§care, în continuă schimbare, pentru că se bazează pe oameni, pe fiecare din noi, motiv pentru care o provocare personală este deseori nu doar a ta ci a încă câtorva mii de oameni, a unei întregi na\iuni sau ale mai multor genera\ii, iar acceptarea ei §i o schimbare la nivel personal poate avea un răsunet mai mare decât

43

e perceput ini\ial.

De ce e important să înţelegem asta? Pentru că Legile lui Newton se aplică la nivel universal, iar Principiul Ac\iunii §i Reac\iunii îl putem observa în fiecare minut al vie\ii noastre, atât în raport cu natura, cât §i cu persoanele cu care interac\ionăm. Astfel, ac\iunile si atitudinea noastră determină în mod direct atitudinea celor din jur fa\ă de noi, iar dacă la nivel personal asta are o importan\ă mare asupra modului în care suntem trata\i, la nivel de organiza\ie, dacă noi suntem lipsi\i de prejudecă\i fa\ă de ceilal\i, îi ajutăm, §i ne men\inem o organiza\ie deschisă §i implicată în societate, vom beneficia la rândul nostru de sus\inere §i suport. Crede\i că există loc de mai bine pe acest plan? În concluzie, dacă societatea te înva\ă că cel care \inte§te sus §i î§i urmăre§te propriul vis ajunge cel mai departe, iar §coala te înva\ă că farmecul te ajută în primele 15 minute, după care trebuie să chiar §tii ceva, Mi§carea Scout î\i demonstrează de mic că progresul personal §i lucrul în echipă realizează mult mai multe împreună decât singure, chiar dacă a ne desprinde de propriul individualism e una din lec\iile pe care le reluăm zilnic, după caz §i persoană, nevoi sau priorită\i. Acestea fiind zise, Promit, (din nou), pe onoarea mea, să fac tot posibilul, (în fiecare zi), să răspund \i acestei provocări, împreună cu ceilal\i cerceta§i §i să respect Legea noastră. Pe această cale, mă adresez \ie, cititorule, §i te provoc ca fapta bună pe ziua de azi să fie să schimbi în propria-\i atitudine fa\ă de cei apropiați ceea ce dorețti să se schimbe în raportul celorlal\i fa\ă de tine.

Fă următorul pas!

”We awaken in others the same attitude of mind we hold towards them”(E. Hubbard)

(”Trezim în ceilal\i aceea§i atitudine pe care o avem noi în§ine fa\ă de ei”)

Principiu: ”Dacă un corp ac\ionează asupra altui corp cu o for\ă numită ac\iune, atunci cel de-al doilea corp reac\ionează asupra primului cu o for\ă egală §i de sens contrar, numită reac\iune.”

44

17 august - Misterul

Cel mai frumos lucru pe care îl putem experimenta este misterul. Este sursa adevăratei arte §i §tiin\e. – Albert Einstein

Te-ai trezit buimac într-o nouă diminea\ă §i te ui\i în jur. Soarele deja a început să bată în cort §i să te încălzească §i deja nu ar mai fi prea ok sa rămâi în sac. Da, ar merge să-\i sco\i nasul din cort să vezi cum arată campul după atâtea zile. Parcă mai ieri veniseºi pentru prima dată §i ai văzut întinderea care avea să fie casa ta pentru 10 zile. Acum a mai rămas pu\in §i ai vrea să iei o parte cu tine acasă.

Inteligen\a unui individ se măsoară în cantitatea de incertitudini pe care e capabil să le suporte – Immanuel Kant

Ce-ai zice ca astăzi să prive§ti ceva mai atent lucrurile din jur? Iarba, copacii, cerul, patrula, cortul, atelierele, campul, tot ce te înconjoară? Astfel că, dacă până astăzi poate nu ai acordat a§a multă importan\ă acestui fapt, în următoarele ore provocarea ta este să deschizi mai larg ochii §i să fii mai receptiv la tot ce |I se întâmplă sau la tot ce SE întâmplă în jurul tău.

MISTERUL DE LÂNGĂ TINEProbabil că atunci când auzi cuvântul „mister” te gânde§ti la vreo enigmă nerezolvată, la un fenomen inexplicabil sau la tot felul de ciudă\enii care nu-§i au locul într-o înlăn\uire logică. Este drept, nici una din cele trei situa\ii nu cuprinde mai pu\in mister decât ceea ce dorim să-\i propunem astăzi. Aventurile Cire§arilor prin Pe§tera Neagră, Castelul Fetei în Alb, prin ±u§teni §i Binaia cuprind o doză bună de mister atât de drag nouă, tipul de mister care vine la pachet cu aventură, adrenalină §i prietenii strânse. Însă există ceva mult mai accesibil: misterul de lângă tine, din jurul tău. În momentul

45

ăsta, desprinde-\i ochii pentru 2-3 minute din carnet §i cuprinde cu privirea întreaga zonă în care te afli: serios, PRIVE±TE ÎN JUR!

Ce vezi? ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Ai scris probabil ceva în spa\iul ăla gol, nu? Ei, bine, ce \i-a atras aten\ia? Marea de corturi? Sutele de cerceta§i din zonă? Norii, cerul, iarba, vântul? Fata din subcampul Maramure§? Băiatul din subcampul Oltenia? Copacii, dealurile, mun\ii? E§arfele? Emo\ii diverse ale celor din jur?Hm... interesant! Ai reu§it să scrii mai multe chestii decât \i-ai fi imaginat că vezi la câteva minute de tras cu ochiul, nu-i a§a? Acum, gânde§te-te pu\in de unde vin toate acestea, cum s-au întâlnit toate în acest loc, cum, de§i sunt atât de multe, pot să existe împreună §i chiar să influen\eze evolu\ia ta. Pentru 10 zile, ce-i drept. Sau... poate pe mai multe?Ai un răspuns? Foarte bine! |ine-l minte, sau scrie-l unde vrei tu §i unde crezi de cuviin\ă. Împărtă§e§te-l cu al\ii dacă a§a sim\i. ±i la urmă zâmbe§te . Cu asta ai mai crescut pu\in. Eventual ai îndrăznit să pă§e§ti pragul unor por\i până atunci închise. Sau poate că abia le-ai descoperit. Important este ce faci de-acum încolo... e ok să ai provocarea asta doar odată în via\ă? Ce-ai zice să explorezi mai des misterul de lângă tine? Trebuie doar să acorzi puțin timp să deschizi ochii min\ii §i pe cei ai sufletului. E§ti gata?SUCCES!

Nu pot schimba direc\ia vântului, dar pot schimba pozi\ia velelor a§a încât să ajung întotdeauna la destina\ie – Jimmy Dean

46

18 august 2011 - Baden Powell

Interviu cu Baden Powell.

Draga Baden Powell, în primul rând vreau să î\i multumim că ai acceptat acest interviu pentru RoJAM.

A.S. Considera\i că cercetă§ia mai este la fel de atractivă pentru copiii din ziua de azi la fel cum era acum 100 §i ceva de ani, la începuturile ei ?B.P. "Spiritul cercetă§iei este în fiecare copil acum la fel ca §i atunci. Trebuie doar să fie descoperit §i adus la lumină."

A.S. Am văzut că contul dumneavoastră de facebook este destul de popular...145.000 de prieteni înseamnă ceva.B.P. În 1922 erau mai mul\i de 1 milion de cerceta§i în 32 de \ări iar pâna în 1939 numărul cerceta§ilor a depă§it 3.3 millioane. Astăzi sunt peste 32 de milioane de cerceta§i. Deci, referitor la numărul prietenilor, în realitate sunt mult mai multi decat arată Facebook-ul, dar are timp să corecteze.

A.S. Considera\i că există copii care nu sunt pricepu\i, sau care nu au calită\i ori cuno§tin\ele necesare pentru a fi cerceta§i adevăra\i ?B.P. "Spiritul este acolo, în fiecare copil, el trebuie sa fie descoperit §i adus la lumină. Arăta\i-mi un cerceta§ în uniformă care nu e bine pregătit §i vă voi arăta un lider slab în uniformă. Succesul în formarea cerceta ilor depinde în mare masură de liderul adult, de exemplul personal care acesta îl reprezintă pentru cerceta§ii săi."A.S. În ziua de azi lumea nu mai are prea mult timp liber. Cei mari sunt de multe ori ocupa\i foarte mult timp cu serviciul. Tinerii au extrem de multe op\iuni de petrecere a timpului liber încât câteodata nu mai §tiu din ce să aleagă. Unul din sporturile

47

populare din ziua de azi a ajuns sa fie "shoppingul". Ne po\i ajuta cu câteva sfaturi despre ce am putea face să devenim mai boga\i?B.P.: " Un scriitor la Manchester Guardian, care este necunoscut pentru mine, în ultima vreme m-a descris ca fiind "cel mai bogat om din lume." Asta sună destul de preten\ios, dar am ajuns să realizez că nu este atât de departe de adevăr. Un om bogat nu este la urma urmei un om care are mul\i bani, ci un om care este cu adevărat fericit.Am cunoscut o mul\ime de milionari la propriu, dar care nu au fost oameni ferici\i, ei nu au reusit să ob\ină tot ce §i-au dorit §i, prin urmare, nu au reu§it să găsească succesul în via\ă. Un proverb singalez spune: "Cel care este fericit este bogat, dar aceasta nu înseamnă că cel care este bogat este §i fericit." Omul cu adevărat bogat este omul care are cele mai pu\ine dorin\e neîmplinite.Un lucru pe care mul\i tineri nu par să îl realizeze la prima vedere este faptul că succesul depinde de ei în§i§i §i nu de o soartă care să î\i ofere valori materiale.Am explicat din nou si din nou că scopul Miscarii cercetă§e§ti este de a construi copii §i tineri, în calitate de cetă\eni responsabili care să aibă cele trei atuuri §i anume: sănătate, fericire §i dăruire. Cei care reu§esc să î§i dezvolte aceste trei atribute are asigura\i principalii pa§i spre succes în via\ă.Cu toate acestea, un element mai este nevoie pentru întregi succesul, §i acesta este prestarea de servicii care să ajute alte persoane din comunitate. Fără această satisfac\ie, realizarea dorin\elor egoiste nu ajung pentru a putea cu adevărat să ne bucurăm de ceea ce avem cu adevărat sau, la rândul nostru, dărui altora."

A.S. Un ultim mesaj pentru cei peste 1000 de copii §i tineri aduna\i la RoJAM zilele acestea?B.P. "Încercaţi să lăsaţi lumea un pic mai bună decât aţi găsit-o. Şi atunci când viaţa voastră va fi pe sfârşite, veţi putea muri liniştiţi ştiind că timpul nu a trecut degeaba ci aţi făcut mereu tot ce v-a stat în putinţă.

În interviul imaginar de mai sus, răspunsurile lui B.P. sunt, în mare parte, citate din diverse căr\i scrise de el, unele din ele fiind adaptate.

Considerăm că repectând principiile cerceta§iei, legea §i promisiunea, Baden-Powell este în fiecare din noi. Îl regăsim în liderul care ne îndrumă, ne pregăte§te activită\ile §i ne este un adevărat prieten. Îl regăsim în colegul de patrulă alături de care trăim aventurile §i experien\ele interesante de la cerceta§i. Îl regăsim în fiecare dintre noi atunci când facem fapta bună din fiecare zi.

Bătălia de la MafekingLucrul la construc\ia întăriturilor din jurul perimetrului de 10 km al Mafekingului a început la 19 septembrie 1899; ora§ul avea să fie dotat cu o re\ea extinsă de tran§ee §i pozi\ii de artilerie. Pre§edintele statului independent bur Republica Sud-Africana, Paul Kruger, a declarat război la 12 octombrie 1899. Din ordinele generalului Cronje,

48

liniile de telegraf §i cale ferată ale Mafekingului au fost întrerupte în aceea§i zi, iar ora§ul a fost asediat începând cu 13 octombrie. Mafeking a fost bomnbardat pentru prima oară la 16 octombrie după ce Baden-Powell a ignorat ultimatumul dat de Cronje de a se preda până la ora 9.De§i depă§ită numeric de cei 8000 de luptători buri, garnizoana a rezistat asediului timp de 217 zile, sfidând predic\iile politicienilor de ambele păr\i. Mare parte din meritele pentru aceasta îi apar\in lui Baden-Powell §i diversiunilor organizate de el. În jurul ora§ului s-au pus mine false în văzul burilor §i spionilor lor din ora§, iar solda\ilor li s-au dat ordine să aibă grijă la sârma ghimpată din tran§ee (sârmă ghimpată care de fapt nu exista); tunurile §i un reflector (improvizat dintr-o o lampă cu acetilena §i cutii de conserve) au fost mutate prin ora§ pentru a da impresia că sunt mai multe. Atelierele feroviare din Mafeking au confec\ionat un obuzier §i s-a reactivat §i un tun vechi (data gravată pe el era 1770, §i constructorul, ca o coinciden\ă, "B.P. & Co."). Observând că burii nu au distrus calea ferată, Baden-Powell a încărcat un tren blindat cu luneti§ti §i l-a trimis direct în sus pe calea ferată într-un atac îndrăzne\ îndreptat spre centrul taberei burilor, urmat de o retragere fără pierderi în Mafeking.S-a avut grijă §i de moralul popula\iei civile, §i s-au negociat încetări ale focului pentru zilele de duminică, zi în care se \ineau competi\ii sportive (meciuri de cricket) §i spectacole de teatru. La început, generalul J. P. Snyman (comandantul ce i-a succedat lui Cronje) a fost jignit în sensibilită\ile sale religioase §i a amenin\at că va trage în jucători dacă vor continua. În cele din urmă Snyman a cedat §i i-a invitat chiar §i pe britanici la un joc. Baden-Powell i-a răspuns că trebuie să termine meciul în desfă§urare, al cărui scor era „200 de zile, fără ie§ire”.Ca §i în cazul asediului ora§ului Kimberley, burii au hotărât că ora§ul este prea bine apărat pentru a fi cucerit. La 19 noiembrie, 4.000 de buri au fost muta\i în altă parte, de§i asediul s-a men\inut §i bombardarea Mafekingului a continuat. Con§tien\i de apropierea coloanelor britanice de ridicare a asediului, burii au lansat un ultim atac major în diminea\a zilei de 12 mai, atac ce a reu§it să rupă perimetrul defensiv §i să incendieze o parte din ora§, înainte de a fi în cele din urmă respins.Asediul a fost ridicat la 17 mai 1900, când for\ele britanice în frunte cu colonelul B T Mahon din armata Lordului Roberts i-a atacat pe asediatori din exterior. Printre solda\ii for\ei de întărire s-a numărat §i unul din fra\ii lui Baden-Powell, maiorul Baden Fletcher Smyth Baden-Powell.Până la debarcarea întăririlor în februarie 1900, războiul avea un curs nefavorabil

49

britanicilor. Rezisten\a fa\ă de asediu era unul din aspectele pozitive, §i, împreună cu despresurarea oraului, au atras simpatia opiniei publice din Regatul Unit.

"Baden-Powell este un cerceta§ minunat de capabil §i iute la făcut planuri. Nu cunosc un altul care ar fi putut face treaba de la Mafeking în condi\ii similare. Toate cuno§tin\ele pe care le-a adunat meticulos au fost utilizate pentru salvarea acelei comunită\i.” - Siege of Mafeking Abandoned by the Boers, Frederick Russell Burnham, cerceta§ american, intervievat de The Times, 19 mai 1900.

Date biografice:Sir Robert Baden-Powell, fondatorul cercetasiei, s-a născut pe 22 februarie 1857, provenind dintr-o familie numeroasă din Anglia.La 12 ani a început să frecventeze ºcoala din Charterhause în Surry, însă adevărata ºcoală a lui Baden Powell era pădurea unde urmărea cu atenţie animalele, observa păsările ºi era protagonistul a numeroase aventuri.La 19 ani a susţinut un examen de admitere la Academia Militară la care a reuºit al cincilea din 718 candidaţi.Peste 3 ani, trecând cu bine examenele de garnizoană, este promovat locotenent.În 1899 a fost trimis în Africa de Sud pentru a prelua paza oraºului Mafeking, oraº cu o poziţie strategică în lupta cu colonizatorii olandezi. Dorinţa ºi curajul de împlicare a băieţilor în război l-au impresionat pe Baden Powell. Cu timpul, corpul de tineri din Mafeking a fost recunoscut oficial ca o parte integrantă a apărării oraºului. Ei au fost un inel foarte important care avea să însemne mai târziu fondarea organizaţiei mondiale Scout.Baden Powell a reflectat mult timp la posibilităţile de a-i ajuta pe aceºti băieţi. A început astfel a elabora metoda care stă la baza miºcării Scout.Înainte de a începe să scrie “Cercetă§ia pentru băieţi”, a organizat un camp la Brownsea Island, în 1907, cu 22 de băieţi.

50

19 august 2011 – Via\a

“Dacă pentru o clipă Dumnezeu ar uita că nu sunt decât o paiaţă de cârpă ºi mi-ar oferi o bucată de viaţă, fără îndoială că n-aº spune tot ceea ce gândesc, dar m-aº gândi la tot ceea ce spun. Aº aprecia valoarea lucrurilor, nu pentru ceea ce valorează, ci pentru ceea ce ele înseamnă cu adevărat. Aº dormi puţin, n-aº mai visa deloc, căci prin fiecare minut când închidem ochii pierdem 60 de secunde de lumină. Aº merge când ceilalţi se opresc, m-aº trezi când alţii dorm. Aº asculta când alţii vorbesc, ºi aº savura o îngheţată bună de ciocolată. “Aº trăi ca îndrăgostit de dragoste”.Dacă Dumnezeu mi-ar oferi încă o bucăţică de viaţă, m-aº îmbrăca simplu, aº cădea în genunchi în faţa soarelui, lăsându-mi goale corpul ºi sufletul. Dumnezeule, daca aº avea o inimă, mi-aº scrie ura pe gheaţă ºi aº aºtepta primele raze de soare. Cu un vis de Van Gogh aº picta pe stele un poem de Benedetti ºi i-aº oferi lunii un cântec de Serrat. Aº stropi trandafirii cu lacrimile mele pentru a simţi durerea spinilor ºi sărutul roºu al petalelor. Dumnezeule, dacă aº avea o bucata de viaţă… n-aº lăsa să treacă nicio zi fără să le spun celor pe care îi iubesc cât de mult îi iubesc. Aº convinge fiecare bărbat ºi fiecare femeie că ei sunt preferaţii mei ºi aº trăi ca îndrăgostit de dragoste. Aº demonstra oamenilor cât se înºeală crezând că încetează să se îndrăgostească îmbătrânind, fără să ºtie că încep să îmbătrânească atunci când încetează să se îndrăgostească! I-aº da aripi unui copil, dar l-aº lăsa să-nveţe singur să zboare.“Când mă vor pune în cutie… “I-aº învăţa pe bătrâni că moartea nu vine o dată cu bătrâneţea, ci cu uitarea. Am învăţat atât de mult de la voi, oamenilor! Am învăţat că toata lumea vrea să trăiască pe culmi, fără să ºtie că adevarata fericire constă în felul în care escaladezi muntele.

51

Am învăţat că atunci când nou-născutul strânge pentru prima dată în pumnul lui mic degetul tatălui, îl cucereºte pentru totdeauna. Am învăţat că un om nu are dreptul să-l privească pe un altul de sus decât atunci când trebuie să se aplece pentru a-l ajuta să se ridice. E adevărat că multe am putut învăţa de la voi, dar nu vor folosi la mare lucru, deoarece, când mă vor pune în această cutie, vai, voi fi mort.”(Gabriel Garcia Marquez – Poem Testamentar)

UN AUTOR NECUNOSCUT - Mesaj optimist

George este tipul de om pe care ţi-ar plăcea să-l urăºti: e întotdeauna bine dispus ºi are întotdeauna ceva pozitiv de spus.Dacă cineva îl întreabă cum ii merge, el răspunde:“Dacă ar fi mai bine de atât, ar fi nevoie de doi oameni pentru atâta bine!”E un optimist! Dacă un coleg are o zi rea, George reuºeºte întotdeauna să-l facă să vadă partea pozitivă a situaţiei.Am devenit curios ºi într-o zi l-am intrebat:“Nu înţeleg, nu este cu putinţă să fii optimist în toate zilele, tu cum reuºeºti?”George îmi răspunse:“În fiecare zi când mă trezesc, ºtiu că am două posibilităţi: Pot să aleg să fiu bine dispus sau pot să aleg să fiu rău dispus. Şi aleg să fiu bine dispus. Când mi se întamplă ceva rău, pot să aleg între a fi o victimă sau pot să aleg să învăţ din ce mi s-a întâmplat. Şi eu aleg să învăţ. De fiecare dată când cineva vine la mine să se lamenteze pentru ceva, pot să aleg între a-i accepta plângerile sau pot alege să-l ajut să vadă latura pozitivă a vieţii. Şi eu aleg întotdeauna partea bună a vieţii.”“Dar asta nu este întotdeauna aºa de usor” i-am spus.“Ba da, zise George, întreaga viaţă este o problemă de opţiuni. Când îndepărtezi din viaţă tot ceea ce nu contează cu adevărat, totul devine o chestiune de opţiuni. Depinde de tine să alegi cum să reacţionezi la diverse situaţii, tu trebuie să decizi cum să-i laºi pe alţii să-ţi influienţeze atitudinea faţă de viaţă. Tu alegi să fii bine sau rău dispus. Până la sfârºit tu eºti acela care decizi cum să-ţi trăieºti viaţa”.Dupa această discuţie am pierdut legătura cu George, fiindcă mi-am schimbat locul de muncă, dar adesea, când mă regăseam gândindu-mă la cuvintele lui, atunci optam pentru ceva în viaţă în loc să reacţionez la evenimente.Apoi am aflat că George a avut un accident groaznic la locul de muncă, a căzut de la 18 metri înălţime ºi după o operaţie de 8 ore ºi după o îndelungată spitalizare a ieºit având o placă de oţel în spate.M-am dus să-l văd ºi l-am întrebat dacă se simte tot atât de bine.“Vrei să vezi cicatricile mele?”“Dar cum faci să rămâi pozitiv dupa ce ţi s-a întâmplat?“În timp ce cădeam, primul lucru care mi-a venit în minte a fost fetiţa mea. Apoi, în timp ce zăceam pe pământ, mi-am zis că pot să aleg între a muri ºi a trăi. Şi am ales să trăiesc.”“Dar nu ţi-a fost frică?”“Atunci când m-au dus la spital ºi am văzut expresiile feţelor surorilor ºi doctorilor, mi-a fost frică, fiindcă era de parcă se uitau la un om mort. Apoi un infirmier m-a

52

întrebat dacă am alergie ºi am răspuns: DA! Toţi m-au privit ºi atunci am urlat: sunt alergic la gravitaţie! Toţi au izbucnit în râs ºi eu le-am spus: acum operaţi-mă ca un om viu, nu ca pe unul care e deja mort!”George m-a învăţat că în fiecare zi avem posibilitatea de a alege să trăim o viaţă deplină. Şi este inutil să fim mereu îngrijoraţi pentru mâine, fiindcă fiecare zi vine cu problemele ei cu care trebuie să trăim, ºi mâine ne vom gandi la problemele de mâine.La urma urmei, azi este ziua de mâine pentru care îţi făceai probleme ieri.

Viaţa e ca o măseaLa-nceput nu iei aminte

Şi tot mesteci înainteDa' se strică dintr-odată

Şi ţi-e rău şi ţii la eaS-o-ngrijeşti ca niciodatăIar de vrei să te faci bine

Tre' să-ţi smulgi viaţa din tine

Boris Vian din N-aş prea vrea ca s-o mierlesc

20 august 2011 - Drumul

„Călătorule, nu există un drum. Drumul îl creezi cu fiecare pas.”

Tot universul e în miºcare, energia curge liberă în spirale line. Ne miºcăm ºi noi mereu în căutarea unei stări de echilibru de unde să plecăm mai departe. Tot ce e viu vibrează de libertate; tot ce stagnează e închistat în graniţe imaginare, împotriva legilor firii. Ne naºtem ºi murim dar existăm dincolo de viaţă ºi moarte, într-un dans infinit de lumină, într-o repetare de momente unice înºirate pe un mănunchi de respiraţii.

53

Drumul e absolut necesar în balansul vieţii; traiectoria dintre momentele de respiro e singurul mod în care ajungem acolo unde am plecat. Sau ne regăsim altundeva? Cine ne dă certitudinea că ajungem acolo unde am vrut? Cât de mult controlăm procesul, cât suntem deschiºi la viaţa care ni se întâmplă în timp ce noi ne facem alte planuri? Oare frica de a nu da greº ºi controlul nu ne umbresc experienţa?

Nu există eºec daca acceptăm că tot ce trăim vine să ne înveţe ceva. Nu există frică dacă înţelegem că tot ce ni se întâmplă atragem ºi creăm cu mintea ºi faptele noastre. Nu există tristeţe dacă îmbrăţiºăm fiecare etapă din drum ca pe o consecinţă a paºilor făcuţi. Perspectivele, experienţele se schimbă cu fiecare decizie pe care o luăm. Regretul dispare dacă înţelegem că nu există decizii bune sau greºite, ci doar alegeri pe care le facem ºi consecinţe acceptate sau respinse.

Nu avem nici o garanţie că ajungem pe vârful muntelui pentru că visăm la un timp care nu există încă. Tot ce avem e momentul prezent, fiecare pas, miracolul fiecărei respiraţii. Reuºita drumului se măsoară în calitatea cu care trăim fiecare moment. Viaţa de succes e rezultatul fiecărei etape în parte. Călătoria, calea, procesul. Fiecare poveste e cea mai frumoasă, fiecare drum cel mai special. Dar nu mai special decât celelalte. Jamboreea e momentul minunat pe care îl creăm acum, o intersecţie uriaºă de drumuri unice, un festival în care împărţim fericirea unii cu ceilalţi pentru zece zile într-o armonie de suflete frumoase. Şi din care dragostea pentru viaţă reiese înmulţită cu numărul participanţilor.

„Cauţi şi păşeşti pe drumul tău unice doar al tău

cu nimic mai uşor sau mai greu decât al meunu există nici o hartă

dar fiecare pas, orice întâmplareîţi deschide o nouă poartă

ai încredere în tine şi fii sigurcă nu eşti singur

pe drumul către sufletul tăusă ne rătăcim împreună sau măcar

ţine-mă de mână.”

54

HARTA CAMPULUI

55

Metode Educative RoJAM

Acum mai bine de un an, o mână de oameni (una mică) ne-am pus pe treabă pentru a stabili un program al Jamboreei care să îmbine plăcutul cu utilul, posibilul cu ... imposibilul, aventura cu implicarea în comunitate §i multe altele.

±i am luat în calcul:• Pregătirea unui “sat al dezvoltării durabile”, bazat pe promovarea echilibrului celor trei domenii ale dezvoltării durabile: social, ecologic §i economic;• Un set de proiecte de dezvoltare locală care să demonstreze capacitatea unui grup de tineri de a avea o contribu\ie serioasă în dezvoltarea locală;• Un set de activită\i de camp care să sublinieze spiritul comunitar §i rolul individului în democra\ia de grup, aspectul spiritual, rela\ia cu autoritatea §i modurile de influen\are a deciziilor, etc;• Un set de activită\i cercetă§e§ti “tradi\ionale” care să sublinieze relevan\a metodei Scout în dezvoltarea personală;• O competi\ie care să pună în valoare importan\a abilită\ilor §i tehnicilor dobândite în cercetă§ie în condi\iile vie\ii de zi cu zi dar §i importan\a lucrului în echipă, a dialogului, etc;Participarea la mai multe activită\i de educa\ie non-formală organizate de diferite ONG-uri din \ară;• Încurajarea trasferului de experien\ă între diferitele centre locale prin implicarea tinerilor în organizarea de activită §i specifice regiunii de unde provin.

Toate aceste elemente le-am pus într-un tabel §i programul mult a§teptat de tine în RoJAM este împăr\it în a§a fel încât să parcurgi ateliere care se regăsesc în fiecare dintre aspectele amintite mai sus!

56

Hai s[ vedem `mpreun[ ce te

a§teapt[ `n 10 zile de Cercet[§ie!!!

Satul dezvolt[rii durabile = GLOCALSThink GLObally, Act LoCALly!

Dezvoltarea durabilă a început să fie dezbătută în anii ’70, ca rezultat al unor reflec\ii asupra perspectivelor cre§terii economice.

Dezvoltarea durabilă răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea genera\iilor viitoare de a răspunde nevoilor lor. Cu alte cuvinte, se asigură că ceea ce facem noi to\i astăzi, în diverse locuri din lume, nu va afecta negativ via\a copiilor, nepo\ilor, strănepo\ilor no§tri – adică genera\iile viitoare.

Ea constă în căutarea unui echilibru care se găse§te la întretăierea a trei domenii: social, ecologic §i economic (o dezvoltare vivabilă, viabilă §i echitabilă).

Astfel, cele trei caracteristici principale ale dezvoltării durabile sunt: solidaritatea socială, eficacitatea economică §i responsabilitatea fa\ă de mediu.

57

Atelierele preg[tite pentru fiecare grup[ de vârst[pe care le vei întâlni în Glocals sunt:

Lupi§ori

Se poate şi altfel! – Vei avea ocazia să te alături nouă ºi să ne aventurăm pe drumuri vecine pentru a lua urma PET-urilor dispărute din coºurile de gunoi.Atelier pregătit împreună cu prietenii noºtri de la Sta\ia de sortare a de§eurilor Săli§te.3xR - Re-ducem, Re-utilizăm, Reciclăm. Totul la Ro-jam. Re-re-ro!PlACE la RoJAM – Lupiºorilor le place când e pace ºi de azi e numai pace! Numără-te ºi tu printre ei!Lumea din co§ul de cumpărături - 1 tricou, ni§te ciocolată, 1 kg de portocale, ce mai punem în co§ când mergem la cumpărături cu părin\ii? De la magazin le ducem pe toate acasă, dar oare cum au ajuns ele la magazin?

Temerari

Cuptorul solar - Soarele ne încălzeºte cuptorul astăzi! Vrei să vezi cuptorul solar din RoJAM? Noi te invităm să faci unul!

58

Manufactura - Ceara devine utilă! Învăţăm să realizăm diverse obiecte din ceară, pe care le vom folosi chiar noi sau le vom dărui. Atelier pregătit împreună cu prietenii noºtri de la Uniunea Cercetaºilor Maghiari din România.O zi din viaţa lui Adiatou - Adiatou este o fetiţă de vârsta ta care v-a trimis o scrisoare. Hai să o citim împreună!Ne place ce mâncăm - ... dar mai ales ne place să ºtim ce mâncăm, nu? Să încercăm câte ceva împreună! Atelier pregătit împreună cu prietenii noºtri de la Sanovita.Dezvoltare prin agricultură - Îţi plac jocurile de strategie ºi de negociere? Dacă vrei să-ţi testezi aptitudinile de coordonare ºi dezbatere printr-un joc pe echipe, aici poţi învăţa ce înseamnă dezvoltarea economică a unei ţări prin agricultură, în timp ce încerci să-ţi conduci echipa spre victorie.Azi mă îmbrac în verde - sau în ro§u, sau alb? Tu cu ce te-ai îmbrăcat astăzi? Hai să te vedem!Experimente ştiinţifice – Ai extras vreodată energie din cartof? Sau ai făcut vreodată apa fosforescentă? Dar un vulcan? Acestea sunt doar trei din seria de experimente ºtiinţifice pe care ţi le propunem. Simple ºi eficiente, uºor de înţeles, chiar dacă nu eºti pui de Einstein.

Exploratori

Tot reciclare? - Tot auzi de reciclare ºi parcă te-ai săturat. Trecem de la substantiv la verb. Tu reciclezi? Atelier pregătit împreună cu prietenii noºtri de la Recolamp Handmade - Brăţările prieteniei, ai făcut una vreodată? Acum mergem mult mai departe cu ele, hai să învăţăm împreună să confecţionăm diverse, handmade-ul nu moare niciodată! Atelier pregătit împreună cu prietenii noºtri de la Uniunea Cercetaºilor Maghiari din România. Noua modă RoJAM - Nu le poţi lua pe toate când pleci într-un camp. Dar aici ţi le poţi confecţiona singur. Şi mai eºti ºi la modă!Stâng – drept, stând – drept! - Câteodată nu mă ia nimeni în seamă, dar acum voi ºti eu cum să iau seamă altora.The Derdians - Acest joc simulează întâlnirea dintre două culturi. O echipă de ingineri merge în altă ţară pentru a-i învăţa pe cei de acolo să contruiască un pod.

59

Vino ºi tu să îi ajuţi!‚Everything is under control’ - Corpul meu este ‚under control’. Aºa mă gândeam, până am ajuns aici ºi am descoperit câteva mici scăpări. Dar nu-i nimic, acum am totul sub monitorizare. Bifidus - A se participa la temperatura campului. Ce e Bifidus? Nici noi nu ºtiam până să venim la RoJAM, hai să afli ºi tu! Atelier pregătit împreună cu prietenii noºtri de la Danone. Shopping time - Astăzi mergem împreună la shopping! Nu avem nevoie de cash ºi totuºi de unde avem bani? Vino la acest atelier ºi vei găsi răspuns la această întrebare! PROiect - Sunt în camp dar parcă mă mai duce gândul ºi acasă. Ce pot face cu patrula mea pentru cei de acasă, odată ce mă întorc? Hai să ne gândim împreună! Atelier pregătit împreună cu prietenii noºtri de la Banca Comercială Română. Gânde§te ceva! Observă, gânde§te §i exprimă ceva! Atelier pregătit împreună cu prietenii noºtri de la Uniunea Editorilor din România.

ZONA LIBER{ GLOCALS

Mai liber decât aici nicăieri! Ai la dispoziţie jocuri, materiale, reviste, idei, oameni, hârtie ºi creion, informaţii despre ce se întâmplă în lume privind dezvoltarea durabilă ºi nu le place să stea degeaba. Aºa că te aºteptăm pe aici între 9:45-12:45 şi 14:30-17:30!

60

SIMPLY SCOUTING

Pe întreaga perioada a RoJAM, am pregătit o serie de activită\i specifice cercetă§iei. Ideea centrală a activită\ilor organizate în această arie este “cercetă§ia, pur §i simplu” – în acest sens, propunerile vor fi bazate pe obiective, metode §i tipuri de implementare 100% cercetă§e§ti.

±i avem următoarele tipuri de activită\i:

ATELIERE DE AVENTUR{

Dacă ne oprim pu\in §i privim la tot ce facem, fiecare pas în via\ă înseamnă o nouă

61

aventură. ±i pentru aceasta e nevoie de curaj pentru a trece peste toate obstacolele care ne a§teaptă. Ne cre§te adrenalina, ne pune sângele în mi§care, ne dă senza\ii tari, emo\ii de numa’-numa’. În schimb, eºti de acord cu mine, că merită FIECARE CLIPĂ!!

Aventura în RoJAM presupune ateliere precum:Geocaching – zona în care vei descoperi anumite puncte din zonă prin localizare GPS;Pista cu obstacole individuală – aici vei parcurge o pistă cu obstacole în sistem ºtafetă;Pista cu obstacole echipă – împreună cu patrula ta vei parcurge un traseu cu diferite obstacole într-o zonă accidentată;Căţărarea în copac - utilizând nodul Prusik sau blocatoare te vei descurca de minune pentru a te urca în copac;Orientare cu busola – nu vei scăpa fără o serie de exerciţii de orientare cu busolă;Vârfurile lui Messner – în limita staff-ului disponibil poate vom parcurge Vârfurile lui Messner – un joc ce constă în pacurgerea unor trasee scurte cu rezolvarea unor provocări diverse;Cartare – ţi-am pregătit ceva exerciţii de cartare a unei zone din apropierea campului;Scout-ball – pentru lupiºori, avem un joc care îmbină fotbalulul cu rugby-ul cu menţiunea că e un joc specific cercetăºesc;Santinelele – un joc de strategie antrenant pentru fiecare lupiºor din RoJAM;Catch the flag - joc între 2 patrule având drept scop capturarea steagului patrulei adverse;Tiroliană – un atelier care te ajută să te simţi liber, să îţi crească adrenalina, să-ţi depăºeºti teama de înălţime;Slackline – pentru încrederea în propriile forţe uite niºte exerciţii de echilibru pe o bandă îngustă;Escalada – ºi pentru a fi la înălţime, e momentul tău de a te căţăra – chiar ºi pe un perete artificial!

62

TEHNICI CERCET{±E±TI

Tehnicile cercetăºeºti le vei regăsi sub numele de BACK TO BASIC – locul în care îndemânarea ºi imaginaţia trezesc aptitudini de supravieţuitor.Cu mijloace simple (lemne ºi sfoară) se pot realiza lucruri complexe precum:Vatră + aprins focul - Construirea unei vetre ºi aprinderea focului prin diferite procedee;Adăpost - Constrirea unor adăposturi în natură;Plută - Constrirea unei plute capabile să susţină întreaga patrulă;Hamac - Construirea unui hamac utilizând doar lemn ºi sfoară;Semnalizare - Transmiterea unui text prin diferite tehnici de comunicare (Morse);Pod - Construirea unui pod din lemn ºi sfoară;Canoe - Construirea unei canoe din lemn ºi folie de izolat acoperiºul;Estimări - Exerciţii de estimare (înălţimi, distanţe, etc);Ceas solar - Construirea unui ceas solar utilizând doar materiale existente în zonă;Lumină - Constrirea unor lampaºe, felinare simple;Catapultă - Construirea unei catapulte.

63

HIKE

Dragă cercetaºule! Ţi-a fost pregătit cu mare iscusinţă un traseu în natură pentru a te regăsi, pentru a lucra cu patrula ta, pentru a trece cu bine toate obstacolele din calea ta!Astfel că, în funcţie de vârsta pe care o ai gradul de dificulate al traseelor în natură va creºte! Nu-ţi fie teamă – cu fiecare pas pe care îl facem devenim mai încrezători în puterile noastre!Pentru a avea o imagine frumoasă a frumuseţii naturii, uite din traseele pe care cercetaºii le vor parcurge în RoJAM:• Jina – Creasta Porumbelului - Rod• Poiana Sibiului – Creasta Porumbelului - Tilisca• Sibiel – Piciorul Fantanelelor – Gura Raului• Gura Raului – Fantana Neagra – Cheile Cibinului – Gura Raului• Jina – Creasta Porumbelului – Platoul Diavolului- vf. Cindrel – Cheile Cibinului – Gura Raului• Tilisca – Creasta Porumbelului – Stramba – Vf. Cindrel – Cheile Cibinului – Gura Raului• Saliste – Creasta Porumbelului – Platoul Diavolului – vf. Cindrel – Stramba - Fantanele• Sibiel – Pripoane – Platoul Diavolului – Vf. Cindrel – Paltinis – Cheile Cibinului – Gura Raului

DA DA! Toate sunt în Munţii Cindrel!!

64

CERCET{±IA IERI

La Cercetăºia Ieri vino să te întorci în timp, cu mai bine de 100 de ani în urma, ca să afli ce făceau primii cercetaºi pentru a-ºi dezvolta cunoºtinţele, atenţia, creativitatea, memoria, agilitatea, rapiditatea, cele cinci simţuri ºi, mai ales, spiritul de echipă.

Printre cele mai cunoscute ateliere, îţi sunt pregătite:Mingea zburătoare – Vei descoperi cum îºi întăreau cercetaºii plămânii , acum 100 de ani.Arti§tii – Un atelier unde vei afla cum îºi dezvoltau primii cercetaºi atenţia ºi creativitatea.Unde-i fluierul? – Hai să vezi ce făceau cercetaºii de acum 100 de ani pentru a-ºi dezvolta auzul.Cozile – Vrei să descoperi cum învăţau cercetaºii de acum 100 de ani să se furiºeze, să treacă neobservaţi? Aici e de tine!Punctele busolei – Află cum îi învăţa Baden Powell pe primii cercetaºi care sunt punctele cardinale!

Bătălia imitată – Uite ce făceau cercetaºii acum 100 de ani pentru a-ºi întări vederea ºi miºcările fine.Jocul lui Kim - Ce exercţii făceau cercetaºii pentru a-ºi dezvolta memoria ºi atenţia, acum 100 de ani? Vino să vezi!Nas de cerceta§ - N-ai crede dar acesta e un atelier unde vei afla cum îºi dezvoltau primii cercetaºi mirosul ºi memoria. Ia pălăria! – este un atelier unde vei exersa aºa cum făceau ºi cercetaºii de acum 100 de ani agilitatea ºi rapiditatea miºcărilor. Dă-o mai departe – află cum învăţau cercetaºii, acum 100 de ani, să lucreze în echipă.

65

CERCET{±IA AZI

Dacă la Cercetăºia Ieri ai văzut cum s-au descurcat cercetaºii de acum 100 de ani, AZI lucrurile s-au schimbat ºi avem la îndemână atâtea resurse ºi pentru a le folosi ºi tehnologia ne ajută să descoperim lucruri extraordinare.

La Cercetăşia Azi, te vei întâlni cu ateliere precum:Atelier foto-video – Descoperi detaliile meniului aparatului tău foto, afli lucruri de bază în realizarea de poze ºi filmuleţe, vezi ce elemente ar trebui să cuprindă pozele/filmele cu cercetaºi urmate bineînţeles de multă practică pe parcursul a trei ore!Cercetăşia internaţională – Ştii că în lume sunt 31 de milioane de cercetaºi dar oare alţii cum fac? Află de la un cercetaº din Portugalia, prin joc, cum e să cercetăºeºti în altă ţară.Muzica – Poate că în patrulă aveţi voi vreo chitară sau oameni talentaţi la diferite instrumente. Dar cum se transmite sunetul prin ele? Vouă la ce vă place să cântaţi? Atelier în care realizaţi voi instrumente muzicale. Sună bine orchestra RoJam, nu?Radio – Un post radio în camp? Hai, serios? Da! Serios! Învaţă cum se transmite radio, care sunt procedurile ºi transmite live!Teatru – Fie el Romeo ºi Julieta, O scrisoare pierdută sau teatru de improvizaţie, e interesant să afli cum se face un spectacol ºi, mai ales, să aplici cunoºtinţele!Spiritual paths – Jocuri de dezvoltare spirituală. Foloseºte-ţi simţurile pentru a explora ceea ce te înconjoară!Jonglerii – Oricât de mic sau mare ai fi, trebuie să fii atras de ceea ce se face la circ cu 3-4-5 bile. Sau poate ai mai vazut pe la evenimente cum se joacă unii cu poi-uri.

Cât de greu crezi ca este?

66

TÂRGUL EDUCA|IEI NON-FORMALE

Este un prilej prin care atât liderii, cât mai ales copiii ºi tinerii pot cunoaºte ºi experimenta alte metode non-formale de educaţie cât ºi alte organizaţii sau persoane resursă care practică ºi promovează această metodă.Metodele propuse sunt dintre cele mai variate, începând de la diferite forme de teatru (forum, dans, etc.) ºi continuând cu crearea a diferite obiecte hand-made ºi învăţarea de noi jocuri sau deprinderea cu noi noţiuni.Târgul se va desfăºura pe parcursul unei întregi zile, în 14 august 2011, sub formă de ateliere la care cercetaºii (temerari, exploratori sau lideri) vor putea participa în funcţie de metodele de educaţie non-formală pe care o vor preferă.În cadrul târgului vor fi organizate 4 tipuri de ateliere, ºi anume: ateliere continue (ex. animaţie stradală, colaj imagini, the wall, etc.), ateliere continue cu o finalitate concretă (produse hand-made, bansuri, flash- mob, living statues, etc.), ateliere scurte (între 1,5 - 2 ore; prim-ajutor, improvizaţie, photo-voice, etc) ºi ateliere lungi (ex: teatru forum, teatru dans, etc.).Pentru lideri, va exista ºi o secţiune separată în care aceºtia vor putea experimenta 3 metode noi, ºi anume: TEDx, cafeneaua publică ºi open-space, 3 metode care vor avea scopul de a facilita dialogul între ei ºi reprezentanţi ai altor organizaţii.Cadrul simbolic al accestui eveniment este CARNAVALUL, acest cadru transformându-se în realitate în ultima perioadei a zile, când persoanele care au participat la diferite metode pe parcursul zilei, seara vor putea arăta celorlalţi cercetaºi ceea ce au învăţat.

67

OLIMPIADA CERCET{±EASC{

Jocurile lui Zalmoxis sau olimpiada care va ocupa o zi din jamboree vă propune o excursie în lumea zeităţilor dacice, însă cu probe moderne de care vă veţi bucura cu siguranţă. Jocurile alese sunt menite să vă întărească spiritul de competiţie, însă presupun muncă de echipă ºi înclinare către râs ºi veselie pentru că supărarea nu este pe placul zeilor ºi nu am vrea să se supere pe noi tocmai acum...Olimpiada este gândită ca fiind partea de competiţie a jamboreei, însă ceea ce urmărim este nu dezbinarea, certurile ºi supărările pentru că nu am fost câºtigători, ci o zi plină în care să ne simţim bine cu cei din jurul nostru ºi să ne bucurăm de fiecare probă, fie că este una pierdută sau câºtigată. Pentru că, de fapt, nicio probă nu este pierdută. Din fiecare am reu§it să învă\ăm câte ceva, să ne depă§im din barierele pe care le avem.Astfel, Olimpiada Cercet§ească va încerca, prin organizarea unor probe bine alese în fiecare “bază”, să promoveze:• importan\a lucrului în echipă §i a competen\elor sociale;• importan\a practică a cuno§tin\elor §i abilită\ilor dobândite în §i prin cercetă§ie;• interesul în dezvoltarea poten\ialului personal.

68

EXPLORAREA M{RGINIMII SIBIULUI

Odată ajuns aici, înseamnă că e§ti pregătit să porne§ti în exploararea unor locuri noi, pline de istorie §i tradi\ie, pe care cu siguran\a nu le vei uita. În timpul explorării, noile patrule formate se vor închega, trecând peste provocări inedite, descoperind indicii bine ascunse §i secrete nebănuite.Astfel, plecat în explorare, împreună cu patrulă, va trebui să-i găse§ti pe Marele În\elept din Sibiu §i pe Regele Cisnădioarei. Ei de\in secretele nebănuite ale vechilor me§te§uguri §i tradi\ii demult uitate. Marele În\elept din Sibiu stă ascuns în vechea cetate. Pentru a-l găsi, vei străbate o mare parte din ora§ §i vei ajunge în câteva locuri importante din ora§, printre care §i Pia\a Mare, Catedrala Evanghelică §i Podul Minciunilor. Din Sibiu vei merge mai departe pentru a cunoa§te cum e via\a la sat, unde vei avea din nou ocazia de a descoperi alte me§te§uguri §i obiceiuri străvechi ale poporului român. Adunând cât mai multe informa\ii valoroase în a-i afla pe cei 2 mae§tii, î\i vei continua explorarea pentru a ajunge la Cisnădioara. Aici îl vei întâlnii pe Regele cetă\ii. După ce ai fost pus la încercare trecând diferite probe §i indicii în această călătorie lungă, vei găsi MARELE SECRET! Timp de o zi, pentru a trece cu bine toate provocările pregătite pentru tine §i patrula ta, ai nevoie să î\i pregăte§ti din timp câteva ingrediente importante precum: spiritul de echipă, voia bună §i nu în ultimul rând, dorin\a de a-\i face prieteni noi §i de a descoperi cât mai multe lucruri noi.

69

PROIECTELE LOCALE

Cercetaºului îi stă bine cu a fi un exemplu pentru toţi cei din jurul lui. Astfel că, echipa de Calfe (termenul care defineºte proiectele locale) s-a interesat de zonele din împrejurul RoJAM pentru a verifica dacă există locaţii unde noi, cercetaºii, putem da o mână de ajutor.Nu le-a fost foarte greu să le identifice ºi acum, când toate demersurile sunt pregătite, te invită împreună cu patrula ta să te alături Calfelor ºi să oferi din timpul tău pentru a te implica în proiectele locale:Reabilitare parcul de joacă pentru copii – Vicentius - Parcul va fi curăţat ºi Ii se va adăuga o pată de culoare. Construcţiile sunt din lemnul care va fi tratat ºi colorat. Vom amplasa câteva coºuri de gunoi. De asemenea, vom restaura poarta de intrare în parc. Datorită scurgerii timpului, parcul riscă să nu mai poată fi utilizat. Din acest proiect dorim păstrarea lui, pentru a putea fi acolo ºi pentru generaţiile următoare de copii.Amenajare unui spaţiu verde în centrul satului Vale - Curăţarea spaţiului verde. Crearea unei zone îngrădite cu nisip, pentru copii. Vopsim fântâna dezafectată, mesele ºi băncile existente acolo. Împrejmuim cu gard cealaltă jumătate a parcului, pentru a delimita zona de recreere. Traseu turistic Sibiel – Sălişte – Poiana Soarelui - Marcarea unui traseu turistic pe această rută cu plecare din Sibiel ºi terminare în Poiana Soarelui , care este o zonă deosebită, prin prezenţa muzeului de sculpuri de lemn, în aer liber, care este foarte puţin valorificat.Amenajarea unui spaţiu de joacă în curtea Grădiniţei din Sălişte - Semănăm iarbă

70

pe o suprafaţă de 12*30m destinată jocului în curtea grădiniţei. În prealabil locul va fi curăţat de bolovani ºi pietriº.Meşteşugării (pălărier, fierar, dogar, pictor-icoane pe sticlă) – Deprinderea îndeletnicirilor locale – trecerea pe la mai mulţi meºteri locali. Implicarea în activităţi precum: forjarea fierului, pictură de icoane pe sticlă, realizarea unei pălării sau a obiectelor din lemn-butoaie, doage. Realizarea unor poze pentru pregătirea unei pagini web dedicate meºterilor.Stupii de albine – Sălişte - Copiii vor putea avea ocazia să vadă cum se construiesc stupii de albine ºi chiar să facă ei înºiºi unul. De asemenea, le va fi prezentat conceptual de apicultură ºi ce reprezintă el.Festivalul prăjiturii „Lapte şi miere”- Copiii vor putea face prăjituri specifice zonei chiar în casele unora din cele mai pricepute gospodine din Săliºte. Promovare produse locale Hand-Made prin modalităţi de prezentare cât mai atractive - vom identifica împreună care sunt cele mai potrivite metode de promovare a produselor realizate manual.Mini tribune pentru stadionul din Sălişte - Amplasarea unui cadrumetalic pentru 2 tribune de 20 m ºi montarea ºi vopsirea băncilor pe acestea. De asemenea, vom construi alte două bănci de rezervă de 5 m. După ce le vopsim, le pictăm ºi cu floarea de crin pe ele.Măturile din Mag - Împreuna cu mesterii din satul Mag, vei învăţa cum se fac măturile ºi coºurile din nuiele ºi de asemenea, diferite alte obiecte artizanale din stuf.Muzeul etnografic din Galeş - îţi vei putea dezvolta abilităţile manuală, ajutând la activităţi interesante ºi neobiºnuite precum: curăţarea ºi tratarea exponatelor din metal, etichetarea ºi fotografierea viitoarelor exponate pentru a ajuta la dezvoltarea ºi extinderea muzeului, curăţarea pieselor textile ºi aerisirea lor. De asemenea, pentru cei mai pricepuţi la informatică, provocarea va fi realizarea de fotografii ºi crearea unui site de promovare a muzeului.Azilul de bătrâni din Sălişte - O zi destinată unor activităţi de destindere ºi înveselire a vârstnicilor din Centrul de Asistenţă din Săliºte. Exemple de activităţi: origami, pictură pe linguri de lemn, scenete, etc.Amenajarea unui spaţiu de joacă între blocuri – Săliºte - Ecologizarea spaţiului verde. Amenajarea unei zone de nisip pentru copiii din zonă. Amplasarea a două coºuri de gunoi ºi a unei mese cu scaune făcute din butuci.Biserica evanghelică Amnaş - plăcuţe + jocuri cu copiii din Amnaº - O zi în care, împreună cu patrula ta, veţi pregăti jocuri cercetăºeºti pentru copiii din Amnaº. De asemenea, pentru biserica evanghelică, care este un monument impresionant, vom monta plăcuţe informative.Dispensarul din Aciliu - Realizarea unei campanii “Fii mai sănătos acum!” prin care promovăm o viaţă mai bună pentru locuitorii satului Aciliu. Îi vom invita pe localnicii din Aciliu să-ºi măsoare tensiunea, pulsul, glicemia, trigliceridele. Vizăm conºtientizarea stării de sănătate a sătenilor.

71

ACTIVIT{|ILE DE SUBCAMP

Activităţile de subcamp te vor ajuta să îţi faci noi prieteni, să relaţionezi cu aceºtia ºi mai mult de atât, să lucraţi împreună pentru a avea un subcamp pe placul fiecăruia, indiferent dacă ei sunt lupiºori, temerari sau exploratori.

Dimineţile le vei începe într-un mod cât se poate de energizant (ºefii de subcamp se vor asigura ca aceste momente să vă facă ziua mai antrenantă), moment urmat de câte o povestioară din care veţi avea de tras câte o învăţătură... pentru a fi pregătiţi de o zi din RoJAM de neuitat.

Şi după o zi plină de activităţi, vei reveni în subcamp, unde, în fiecare seară a jamboreei îţi sunt pregătite o gamă cât mai largă de activităţi precum: parada centrelor locale, seară cu cântece la foc de tabără, jocuri de noapte, carnaval, karaoke ºi alte surprize pregătite de ºefii de subcampuri.

72

WISDOM HILL

Situat ceva mai departe de zona subcampurilor §i activită\ilor, aici se vor face în fiecare seară medita\ii ghidate, momente Taize, rugăciuni sau doar lini§te pentru cei care vor să-\i pună gândurile, ideile §i sentimentele în ordine. În zona cortului se va realiza §i un altar pentru celebrarea slujbelor religioase de duminică §i de Adormirea Maicii Domnului (15 august). Spa\iul este însă deschis toată ziua, a§a că în momentele libere, tu, lupi§orule/temerarule/exploratorule/liderule po\i să vii aici pentru a se destinde, medita, ruga.Aici sigur vei găsi zilnic ceva care să te facă să zâmbe\ti, oricâ\i nori ai avea deasupra capului.

Având un program a§a încărcat, recomandarea noastră este să profi\i la maxim de fiecare moment din jamboree în a fi activ în subcampul §i la activită\ile la care vei participa dar §i pentru a interac\iona cu cei din jurul tău.Experien\a RoJAM presupune un pas înainte care ne încurajează să ne aventurăm în noi alte ac\iuni pe care le vom întâlni când vom reveni fiecare la casele noastre!

73

Des

f[§u

r[to

r pr

ogra

m

RoJ

AM

BtB

– B

ack

to B

asic

s / A

v –

Ave

ntur

a / C

A –

Cer

cetă

ºia

Azi

/ C

I –

Cer

cetă

ºia

Ieri

/ G

loc.

– G

loca

ls

74

Pache\elul alimentar RoJAM: mici r[spunsuri pentru marile întreb[ri!

Bucătăria RoJAM asigură masa tuturor participanţilor, liderilor însoţitori, staff-ului ºi invitaţilor anunţaţi. Dacă citeºti acest mesaj, înseamnă că deja faci parte dintr-una din categoriile de mai sus. Te întrebi cine găteºte sau dacă vei avea ºi tu de curăţat cartofi pentru 1000 de oameni? Fii pe pace din nou, avem o echipă de profesioniºti dedicaţi numai pentru asta. Meniul e astfel gândit încat să mănânci pe săturate, indiferent cât efort vei depune la atelierele care urmează. Tot ce ai tu de făcut, este să ºtii locul unde mănâncă subcampul tău ºi orele pentru cele trei mese ale zilei: • Micul dejun va fi servit numai în subcamp, şi începe la ora 08.30.• Prânzul îl primeşti sub forma de pacheţel şi poţi să-l mănânci începând cu ora 13.00.• Cina este o masă caldă cu două feluri de mâncare, şi va fi adusă tot în subcamp, la ora 19.00.Pe când credeai că te-ai obiºnuit, mai venim cu o noutate (asta în caz ca eºti explorator): în rucsacul de tură cu care pleci în hike trebuie să laºi loc pentru două pacheţele de prânz ºi unul pentru cină. Fii sigur că le-ai primit în dimineaţa dinaintea plecării pe traseu!Vrei totuºi să participi la pregatirea mesei ºi nu ºtii cum? Atunci fii unul din voluntarii care ajută zilnic liderii din subcamp să aducă porţiile la masa voastră, aºa încât nimeni să nu aºtepte mai mult decât e nevoie înainte să începeţi. De asemenea, poţi să anunţi ºeful de subcamp atunci când tomberonul cu ambalaje s-a umplut – nu vrem să adunăm gunoaie din subcamp.Până aici ai aflat cam tot ce trebuie să ºtii despre masă, dar la Săliºte e o căldură teribilă ºi n-ai văzut nici un strop de apă. Asta din cauză că ţinem apa îmbuteliată la rece, ºi distribuim în fiecare dimineaţă câte doi litri pentru fiecare participant. Ştim că ţi-a plăcut mâncarea, dar nu te-ai săturat. În cazul acesta caută chioºcul Mic.Ro în zona porţii de intrare în camp – acolo găseºti tot ce ţi-ai putea dori până la următoarea masă. Am ajuns în ultima zi, ºi toată lumea strânge corturile. Înainte să pleci de la micul dejun, asigură-te că ai luat ºi pacheţelul pentru prânz. Următoarea masă va fi cea de acasă. Poftă poftă! Bunăăăăă!!!

75

ScoutShop RoJAM – Produse §i pre\uri

Exemple de articole puse în vânzare la ScoutShop RoJAM

Fiecare cerceta§ î§i va dori să plece de la Săli§te cu o amintire sau obiect care să-i marcheze participarea la acest eveniment unic. Mai jos aveţi câteva obiecte din oferta de produse RoJAM.

76

77

Pagini cerin\e însemn RoJAM

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

Jamboreea„mea”

Numele ºi adresele a 5 noi prieteni pe care mi i-am făcut la RoJAM:1.____________________________________________________________________2.____________________________________________________________________3.____________________________________________________________________4.____________________________________________________________________5.____________________________________________________________________

Activită\ile care mi-au plăcut cel mai mult:12 august _____________________________________________________________13 august _____________________________________________________________14 august _____________________________________________________________15 august _____________________________________________________________16 august _____________________________________________________________17 august _____________________________________________________________18 august _____________________________________________________________19 august _____________________________________________________________20 august _____________________________________________________________

Un lucru frumos de la RoJAM _____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

Momentul în care m-am sim\it «deasupra lumii» _____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

Un membru al staff-ului pe care mi-l pot imagina ca §i exemplu în via\ă: _____________________________________________________________________

O activitate pe care o voi repeta în centrul meu local: _____________________________________________________________________

88

Cel mai de pre\ obiect pe care îl păstrez de la RoJAM _____________________________________________________________________

Persoane care au acela§i nume cu mine pe care le-am întâlnit la RoJAM. _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________

Cel mai jenant moment la RoJAM _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________

Cel mai trist moment la RoJAM _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________

Dacă RoJAM ar fi fost un film, acesta ar fi __________________________________

La RoJAM mi-am dat seama că cercetă§ia este _______________________________

O persoană specială pe care am cunoscut-o la RoJAM ________________________

89

F[ urm[torul PAS!!

Dragă cerceta§ule,

Pentru fiecare dintre noi, RoJAM a însemnat ceva: un nou prieten, noi idei de activită\i, o provocare, un obstacol pe care să îl trecem §i multe alte lucruri.

Indiferent ce a însemnat pentru tine, trebuie să §tii că TU ai contribuit la a scrie o filă în istoria cercetă§iei române§ti!

RoJAM ne-a determinat pe noi to\i să facem un pas înainte, pentru a arăta României că cerceta§ii au un cuvânt de spus: cerceta§ii fac diferen\a în societate! DA DA, te

numeri printre ei! E§ti aici cu noi!După RoJAM ai să revii la activită\ile curente de la tine de acasă. Vreau să te încurajez să pui în practică ce ai trăit în RoJAM: să fii activ în a dezvolta durabil comunitatea din care faci parte; să fii aproape de cei care au nevoie de ajutorul tău; să nu-\i fie

teamă să te aventurezi §i să crezi în visele tale!Cercetă§ia pur §i simplu, proiectele locale, satul dezvoltării durabile sunt pu\inele

exemple din RoJAM pe care le po\i plia pe activită\ile din centrul tău local.Vreau s[ î\i mul\umesc că e§ti aici §i că împreună lucrăm pentru o lume mai bună, a§a cum fondatorul mi§cării cercetă§e§ti, Lordul Robert Baden-Powell, ne-a recomandat.Echipa organizatoare a RoJAM a făcut UN PAS pentru tine §i pentru o cercetă§ie

de calitate!NU TE OPRI AICI!

Mergi mai departe §i FĂ URMĂTORUL PAS!Răspunde cu GATA ORICÂND! ±i porne§te într-o nouă aventură!

90

IMN RoJAM

Te-ai gândit vreodata Cum Cercet[§ia te

Învat[ poate altceva,Cum s[ schimbi lumea,

În mul\i ani, campuri au trecutCu prieteni multi ce i-am facutLa JAMBOREE, peste-o mie,În suflet sim\im Cercet[§ie

Oi\a RoJAM ne zâmbe§teVisul ni se împline§teDistrac\ie §i aventur[

S-avem ce povesti o lun[ R:

Hey Tu!F[ urm[torul pas!

Sim\i ceva, Esti cel Ce va schimba

Lumea cu un glas!

±i-mpreun[ facemo lume mai bun[

Acorduri: Strofa: Sol Fa x4 Mi Fa Sol La Bridge: Mi Fa Sol La Sol Fa Sol La Refren: Do Re Sol La x5 +1

91

Noti\e:

92

93

94

95

96