ro_cs07_imbracaminti rutiere bituminoase (masf16m)

CAIET DE SARCINI

- 7 MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

C U P R I N S CAPITOLUL I ................................................................................................. 5 G E N E R A L I T T I ................................................................................................. 5

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ................................................................................................................................ 5 ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE ................................................................................................................................ 5

C A P I T O L U L II ................................................................................................. 6 NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR ................................................................................................. 6

ART.3. AGREGATE ................................................................................................................................ 6 ART.4. FILER ................................................................................................................................ 6 ART.5. LIANTI ................................................................................................................................ 6 ART.6. ADITIVI ................................................................................................................................ 9 ART.7. FIBRE ................................................................................................................................ 10 ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE ................................................................................................................................ 10

C A P I T O L U L III ................................................................................................. 11 MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR ................................................................................................. 11

ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR ................................................................................................................................ 11 ART.10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE Pag. 2 / 48



Caiet de Sarcini

................................................................................................................................ 19 ART.11. STATIA DE ASFALT ................................................................................................................................ 24 ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT ................................................................................................................................ 26 ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE ................................................................................................................................ 26 ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE ................................................................................................................................ 27 ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI ................................................................................................................................ 27

C A P I T O L U L III ................................................................................................. 29 MODUL DE PUNERE N OPER ................................................................................................. 29ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE ................................................................................................................................ 29 ART.17. LUCRRI PREGTITOARE ................................................................................................................................ 29 ART.18. ASTERNEREA ................................................................................................................................ 30 ART.19. COMPACTAREA ................................................................................................................................ 31 ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI ................................................................................................................................ 32 ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER ................................................................................................................................ 32

C A P I T O L U L V ................................................................................................. 35 CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI EXECUTATE ................................................................................................. 35ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI ................................................................................................................................ 35 ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT ................................................................................................................................ 36

C A P I T O L U L VI ................................................................................................. 37 RECEPTIA LUCRRILORPag. 3 / 48



Caiet de Sarcini

................................................................................................. 37

ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE ................................................................................................................................ 37 ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) ................................................................................................................................ 37 ART.26. RECEPTIA FINAL ................................................................................................................................ 37

ANEXA NR. 1 ................................................................................................. 38 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZUR DIN BETON ASFALTIC ................................................................................................. 38 ANEXA NR. 2 ................................................................................................. 41 MIXTUR ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRE ................................................................................................. 41 TESTUL SCHELLENBERG ................................................................................................. 41 ANEXA NR. 3 ................................................................................................. 43 MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD ................................................................................................. 43 ANEXA NR. 4 ................................................................................................. 46 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE ................................................................................................. 46 ANEXA NR. 5 ................................................................................................. 47 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA MBRC MINTILE RUTIERE BITUMINOASE ................................................................................................. 47

Pag. 4 / 48



Caiet de Sarcini

CAPITOLUL I G E N E R A L I T T I ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLIC ARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind mbrcmintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevzute n SR 174-1 si SR 174-2, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si straturilor executate. 1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strzilor, precum si la constructia drumurilor de exploatare. 1.3. Tipul de mbrcminte bituminoas cilindrat la cald se stabileste n proiect de ctre Proiectant. 1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic mbrcmintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 2.1. mbrcmintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alctuite, n general, din dou straturi si anume: - stratul superior, de uzur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice: MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre; MASF8m si MASF 16m, mixturi asfaltice cu bitum modificat stabilizate cu fibre; BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate n criblur, BAR16, beton asfaltic rugos; BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat. - stratul inferior, de legatur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblur; BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat; BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat. 2.2. n cazurile n care mbrcmintea bituminoas cilindrat se execut ntr-un singur strat, acesta trebuie s ndeplineasc toate conditiile cerute pentru stratul de uzur. 2.3. mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2. mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmtoarelor normative: AND 539 stabilizate cu fibre de celuloz; AND 549 realizate cu bitum modificat cu polimeri; AND 553 - realizate cu bitum aditivat.

Pag. 5 / 48



Caiet de Sarcini

C A P I T O L U L II NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR ART.3. AGREGATE 3.1. Pentru mbrcminti bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie s ndeplineasc, conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor dup cum urmeaz: - cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8; - nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5; - pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10. Clasa minim a rocii din care se obtin agregatele naturale de carier, n functie de clasa tehnic a drumului sau categoria strzii, trebuie s fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenient a agregatelor naturale de carier trebuie s fie conform SR 667, tabelul 2. Agregatele naturale artificiale vor respecta prevederile SR EN 13043. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie s fie splate n totalitate, nainte de a fi introduse n instalatia de preparare. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat n padocuri, prevzute cu platforme betonate, avnd pante de scurgere a apei si pereti desprtitori, pentru evitarea amestecrii si impurificrii agregatelor. 3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dup verificarea certificatelor de conformitate care atest calitatea acestora. ART.4. FILER Filerul care se utilizeaz la mbrcminti rutiere bituminoase este de calcar sau de cret, conform SR EN 13040 si/sau STAS 539, care trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: - finetea (continutul n parti fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea max. 2% - coeficientul de hidrofilie max. 1%. n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie s corespund prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm s fie de 20%. Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. ART.5. LIANTI 5.1. Liantii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul caiet de sarcini sunt: - bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100; - bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari; - bitum aditivat. Acestia se aplic n conformitate cu indicatiile din tabelul 1.

Tabelul 1 Tipul mbrcmintii bituminoase Tipul liantuluiPag. 6 / 48



Caiet de Sarcini

mbrcminte bituminoas din mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: - strat de uzur (cu adaos de fibre) Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri - strat de legtur (fr fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 mbrcminte bituminoas cu bitum cu polimeri: - strat de uzur Bitum modificat cu polimeri - strat de legtur Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 6080 mbrcminte bituminoas cu bitum aditivat: Bitum aditivat: - strat de uzur si strat de legtur - tip D 60/80a - zona climateric cald - tip D 80/100a - zona climateric rece mbrcminte bituminoas cu bitum neparafinos pentru drumuri: Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: - strat de uzur si strat de legtur - tip D 60/80 - zona climateric cald - tip D 80/100 - zona climateric rece Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

Pag. 7 / 48



Caiet de Sarcini

Pag. 8 / 48



Caiet de Sarcini

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fat de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv. n caz contrar se utilizeaz bitum aditivat. 5.2. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, n scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi sczute, mbrcmintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnic IIII si pe strzi de categorie tehnic I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrri speciale (locuri de parcare, zone cu accelerri si decelerri frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. n cazul utilizrii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de sarcini. 5.3. n functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, n cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivrii bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, n cazul n care adezivitatea bitumului pur fat de agregate naturale este mai mic de 80%, indiferent de clasa tehnic a drumului sau de categoria tehnic a strzii, la care se foloseste. Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie s corespund prevederilor SR 754 si Normativului AND 537. Prepararea bitumului aditivat se efectueaz conform Normativ AND 553. 5.4. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe tipuri de bitum, astfel: - bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gur de aerisire, pompe de recirculare; - bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz n recipienti metalici verticali, prevzuti cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanent, pentru evitarea separrii componentlor si sistem de nregistrare a temperaturii. Se recomand ca perioada de stocare s nu depseasc maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie s fie de minimum 140oC; - bitumul aditivat se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de nregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gur de aerisire. Se recomand ca perioada de stocare s nu depseasc 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare s fie de (120140) oC. 5.5. Pentru amorsri si badijonri se va folosi emulsie bituminoas cu rupere rapid sau bitum tiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877. Emulsia bituminoas cationic se va depozita n rezervoare metalice verticale, curtate n prealabil, prevzute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de nclzire. ART.6. ADITIVI Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia mbrcmintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structur specific polar-apolar, conform celor prevzute n declaratia de conformitate a calittii emis de productor. Aditivii trebuie s fie agrementati tehnic conform reglementrilor n vigoare. Aditivii trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii de baz: - se fie compatibili cu bitumul; - s fie stabili termic pn la minimum 200oC; - s amelioreze adezivitatea bitumului fat de agregatele naturale, fr a afecta celelalte caracteristici ale acestuia; - s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili. Tipul de aditiv si dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. Aditivii care se intentioneaz a se utiliza, vor fi supusi aprobrii Inginerului. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calittii.Pag. 9 / 48



Caiet de Sarcini

ART.7. FIBRE Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia mbrcmintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloz, bitumate sau nebitumate, trebuie s fie agrementate tehnic conform reglementrilor n vigoare. Tipul si dozajul de fibre n mixtura asfaltic se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmtoarelor conditii tehnice: - epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, n functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform reglementrilor n vigoare, iar ncercrile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2. ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile bituminoase, se verific n conformitate cu prescriptiile din standardele n vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor artate la art. 3, 4, 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini.

Pag. 10 / 48



Caiet de Sarcini

C A P I T O L U L III MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR 9.1. Mixturile asfaltice att pentru stratul de uzur ct si pentru stratul de legtur, pot fi realizate integral din agregate naturale de carier sau din amestec de agregate naturale de carier si de balastier, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2. Tabelul 2 Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate - criblur sort 4-8 si 8-16 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre - nisip de concasare sort 0-4 - filer - criblur sort 4-8 si 8-16 Beton asfaltic rugos - nisip de concasare sort 0-4 - filer - criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25 Betoane asfaltice bogate cu criblur - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 Beton asfaltic cu pietris concasat - nisip natural sort 0-4 - filer - criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25 Beton asfaltic deschis cu criblur - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer *) Conform notei de la tabelul 4.

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate n prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su autorizat, sau l comand la un laborator autorizat. 9.2. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtur, sustinut de studiile si ncercrile efectuate mpreun cu rezultatele obtinute se supune aprobrii Inginerului. Aceste studii comport cel putin ncercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparent, absorbtia de ap), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numrul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de mbrcminte la drumuri de clasa tehnic I, II, III (respectiv strzi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de mbrcminte pentru celelalte clase si categorii. Dup verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propus, Inginerul, dac nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accept formula propus de Antreprenor.Pag. 11 / 48



Caiet de Sarcini

9.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite n functie de greutatea total a materialului granular n stare uscat, inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa total a mixturii. 9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date n tabelul 3. 9.5. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie s fie asigurat pentru fiecare tip de mixtur asfaltic este indicat n tabelul 4 si n figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.

Pag. 12 / 48

Strat de uzur Fractiuni de agregate naturale din amestecul total Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm, % Filer si nisip fractiunea (0,14) mm, % Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm, % Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm, % Tipul mixturii asfaltice BA 8 BA 8a 814 BA 16 BA 16m BA 16a 813 BA 25 BA 25a 613 BAR 16 BAR 16m BAR 16a 811 MASF 8 MASF 8m 1114 MASF 16 MASF16m 1014 BAPC 16 913 BAD 25 BAD 25m BAD 25a 27

Tabelul 3 Strat de legtur BADPC25 BADPC 25a 27 BADPS 25 BADPS 25a 27

Diferent pn la 100% 2244 3458 3960 4761 4560 6375 1834 5572 3958 3958

NOT: Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.



Caiet de Sarcini

Tabelul 4 Mrimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0,63 mm 0,20 mm 0,10 mm Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale NOTA: BA 8 BA 8a 90100 5678 3055 2242 1835 1125 913 Figura 1 BA 16 BA 16m BA 16a 6685 4266 3055 2242 1835 1125 913 Figura 2 Tipul mixturii asfaltice BAR 16 MASF 8 MASF 16 BAR 16m MASF8m MASF16m BAPC 16 BAR 16a Treceri prin site cu ochiuri ptrate - SR EN 933-2 90100 7290 90100 90100 95100 5480 6174 95100 4459 6682 4061 3953 4055 2537 4266 3050 3042 1928 2025 3055 2040 2131 1622 1922 2142 1535 1825 1320 1320 1835 825 1115 1216 1115 1125 613 911 1114 1014 913 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 BA 25 BA 25a BAD25, BAD25m, BAD 25a, BADPC 25, BADPC 25a, BADPS 25, BADPS 25a 90100 7390 4261 2845 2035 1432 1030 520 27 Figura 8

La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legtur se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este n proportie de maximum: - 25% pentru BA8 si BA16; - 30% pentru BA25; - 50% pentru BAD25.

Pag. 14 / 48



Caiet de Sarcini

Pag. 16 / 48



Caiet de Sarcini

Pag. 17 / 48



Caiet de Sarcini

Pag. 18 / 48



Caiet de Sarcini

9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie s se ncadreze ntre limitele recomandate n tabelul 5. Tabelul 5 Continutul de liant Clasa tehnic Categoria Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice din masa mixturii a drumului tehnic a asfaltice % strzii MASF 8, MASF 8m 6,77,5 IV IIV MASF 16, MASF 16m 6,57,5 IV IIV BAR 16m, BAR 16a 5,76,2 IIII IIII BAR 16 5,76,2 IIIII IIIII Strat de uzur BA 16m 6,07.0 III III 6,37,3 III III 6,07,0 II II BA 16, BA 16a 6,37,3 III III 6,57,5 IVV IV BA 8, BA 8a 6,57,5 IVV IV BA 25, BA 25a 5,57,0 IVV IV BAPC 16, BAPC 16a 6,07,5 IVV IV BAD 25m 4,05,0 IIII IIII Strat de legtur BAD 25, BAD 25a 4,05,0 IV IIV BADPC 25, BADPC 25a 4,05,0 IIIV IIIIV BADPS 25, BADPS 25a 4,05,0 IVV IV 9.7. Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6. Tabelul 6 Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant (recomandat) Betoane asfaltice rugoase 1,61,8 Betoane asfaltice bogate n criblur: Strat de uzur - cu dimensiunea maxim a granulei de 16 mm 1,31,8 - cu dimensiunea maxim a granulei de 25 mm 1,11,8 Beton asfaltic cu pietris concasat 1,61,8 Strat de Betoane asfaltice deschise 0,51,4 legtur 9.8. Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi n limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, n functie de tipul fibrei utilizate. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de ctre un laborator de specialitate autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevzute. ART.10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata executate. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrrilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27. 10.2. n lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie s ndeplineasc, n timpul studiului de laborator si n timpul controalelor de fabricatie, conditiile artate n tabelele 7 si 8.

Pag. 19 / 48

Tipul mixturii asfaltice BA BA BA BA 8 25 8a 25a

Tipul bitumului

Clasa tehnic a drumului IVV IVV II III IVV II III IVV I II III III III IVV IVV IV IV IIIV IIIV IVV IVV

D D D D D D

60/80 60/80a 80/100 80/100a 60/80 60/80a

Categoria tehnic a strzii IV IV II III IV II III IVV I II III III III IV IV IIV IIV IIIIV IIIIV IV IV

Stabilitatea (S) la 60oC, kN, min 6,0 5,5 8,5 7,5 6,5 8,0 7,0 6,0 9,0 8,5 8,0 8,5 7,5 6,0 5,5 5,0 4,5 4,5 4,0 4,5 4,0

Tabelul 7 Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Indicele de Raport S/I, Densitatea Absorbtia de curgere (I), aparent ap, 3 mm kN, mm kg/m , minimum % vol 1,54,5 1,34,0 2300 25 1,54,5 1,23,6 1,53,5 1,54,0 1,54,5 1,54,0 1,54,0 1,54,5 1,53,0 1,53,0 1,53,0 1,54,0 1,54,0 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 2,45,6 1,85,0 1,44,3 2,05,3 1,74,6 1,34,0 3,06,0 2,85,6 2,65,3 2,15,6 1,85,0 1,34,0 1,23,6 1,13,3 2250 1,03,0 1,03,0 2250 0,92,6 1,03,0 2250 0,92,6 25 25 25

BA 16 BA 16a

2300

25

D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a

BAR 16 BAR 16a

2300

35

BAPC 16 BAPC 16a

BAD 25 BAD 25a

BADPC 25 BADPC 25a

BADPS 25 BADPS 25a

D D D D D D D D D D D D D D D D D

80/100 80/100a 60/80 60/80a 80/100 80/100a 60/80 60/80a 80/100 80/100a 60/80 60/80a 80/100 80/100a 60/80 60/80a 80/100

2300

25



Caiet de Sarcini

D 80/100a

Pag. 21 / 48

Caracteristica Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente: Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min: - zon climateric cald - zon climateric rece Rezistent la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare la 15oC, min

Tabelul 8 Tipul mixturii asfaltice BAR 16, BAR 16a, BAD 25, BAD 25a, BA 16, BA 16a, BA 8, BADPC 25, BADPC 25a, BA 8a, BA 25, BA 25a BADPS 25, BADPS 25a 5,0 7600 4200 3600 9,5 3600 3000 4x105

10.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 9. Tabelul 9 Caracteristica Tipul mixturii asfaltice BA 16m BAR 16m BAD 25m Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0 - Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,03,5 2,03,5 2,03,5 - Densitate aparent, kg/m3, min 2350 2350 2300 - Absorbtie de ap, % vol 25 35 36 Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max 9,5 Rezistenta la deformatii permanente Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 2900 2800 Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000 Rezistenta la oboseal: numrul de cicluri pn la 4x105 fisurare, la 15oC, min 10.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 10.

Lucrari de Reabilitare DN76 5 R14 Beius - Oradea Caiet de Sarcini

5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

Caracteristica Test Schellenberg, %, max Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60oC, mm - Densitate aparent, kg/m3, min - Volum de goluri, % Rezistenta la deformatii permanente: - Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max - Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h: Numrul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000 - Adncimea fgasului, mm: Numrul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000 Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min Deformatia permanent la oboseal (3600 impulsuri) la 15oC, 10-4, max

Tabelul 10 Tipul mixturii asfaltice MASF8, MASF8m MASF16, MASF 16m 0,2 0,2 7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 60oC3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5 6,0 5,0 4,0 < 4,0 4000 1200 9,0 8,0 7,0 < 7,0 7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 60oC3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5 6,0 5,0 4,0 < 4,0 4500 1000 9,0 8,0 7,0 < 7,0

NOTE: 1 - Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h, calculat pentru traficul de perspectiv. 2 - Zon climateric rece 3 - Zon climateric cald Mixturile asfaltice stabilizate cu fibra pentru stratul de uzura se realizeaza din agregate naturale de cariera. Procentul de suprafata sparta (concasata) a agregatelor va fi, =100. Limitele procentelor de agregate naturale si de filer din cantitatea totala de agregate sunt prezentate n tabelul 4. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale este cuprinsa n tabelul 4. Bitumul, filerul, fibra, alti aditivi (cu exceptia celor incorporati n bitum) se vor raporta la 100% mixtura. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator prin metodologii prevazute de reglementarile tehnice n vigoare, de catre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat. Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator n vederea stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 4 si au la baza o masa volumica medie a agregatelor de 2,650 Mg/m3 . Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor continutul de bitum se va corecta cu un coeficient a=2,650/d, unde d este masa volumica reala (medie) a agregatelor, in Mg/m3 si se determina cf.SR EN1097/6. Pentru prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibra se va utiliza bitum pur/aditivat sau bitum modificat/modifcat si aditivat cu penetratie de maxim 80 (0,1mm). Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 variaza n limitele 0,3... 1,0% din masa mixturii asfaltice, n functie de tipul si eficienta fibrei utilizate.Pag. 23 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat pe baza testului Schellenberg (max. 0,2%) si a stabilitatii Marshall, care trebuie sa fie de min.7,0 KN. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se ncadreze n limitele din tabelul 10. Pentru mixtura asfaltica stabilizata cu fibre, volumul de goluri se determina conform SR EN 126978, pe epruvete cilindrice tip Marshall, confectionate conform SR EN 12697-30, cu mentiunea ca se aplca 75 lovituri. 10.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform SR EN 12697/34. 10.6. Caracteristicile prevzute n tabelele 8, 9 si 10 se determin conform metodologiilor prevzute de reglementrile tehnice n vigoare. Testul Schellenberg se efectueaz conform anexei 2. 10.7. Bitumul continut n mixtura asfaltic prelevat pe parcursul executiei lucrrilor, de la malaxor sau de la asternere, trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu maximum 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaz verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregtirea probelor de mixtur asfaltic n vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltic se face conform SR EN 12697-28. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtur, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. n cazul n care nu se dispune de aparatura prevzut de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2. ART.11. STATIA DE ASFALT Statia de asfalt va trebui s fie dotat si s prezinte caracteristici tehnice care s permit obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevzute de Caietul de sarcini. 11.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice 11.1.1. Centralele de preparare trebuie s fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortat a agregatelor cu liantul bituminos. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile n flux discontinuu. n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantittii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdus n usctor-malaxor se face automat, pe computer. 11.1.2. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de nregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si s asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul c densitatea acestuia, variaz cu temperatura astfel nct la 150oC180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09 1,11) l. 11.1.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s aib capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. 11.2. Stocarea, nclzirea si dozarea bitumului 11.2.1. Statia de asfalt trebuie s aib rezervoare pentru depozitarea unei cantitti de bitum mai mare sau cel putin egal cu media zilnic de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuiePag. 24 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

s aib un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de nclzire a liantului pn la temperatura necesar, evitndu-se supranclzirea acestuia. Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC, n scopul evitrii modificrii caracteristicilor liantului, n procesul tehnologic. 11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie s fie dotate cu termometre, a cror functionare trebuie verificat frecvent. Datele privind verificrile trebuie trecute ntr-un registru specific. 11.2.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s fie dotat cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. Abaterea pentru continutul de bitum fat de dozajul stabilit prin reteta aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%. 11.3. Stocarea si dozarea filerului La statia de asfalt, filerul trebuie s fie depozitat n silozuri prevzute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunztoare (pneumatic), care s permit dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fat de dozajul din reteta aprobat de Inginer. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. 11.4. Stocarea, dozarea, uscarea si nclzirea agregatelor 11.4.1. Antreprenorul va trebui s asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrrii pentru 1 an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti desprtitori pentru evitarea contaminrii sorturilor. Zona n care sunt depozitate agregatele trebuie s fie usor accesibil si cu scurgerea apelor asigurat. Platformele trebuie s fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel nct s permit depozitarea volumului de agregate necesar lucrrilor, avnd n vedere c depozitele nu trebuie s fie mai nalte de 6 m si cu un raport de lungime/ltime de 3. 11.4.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s dispun de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniform a agregatelor astfel nct s se mentin o productie constant. Agregatele trebuie s fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie s permit alimentarea agregatelor conform retetei aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fat de granulozitatea prescris din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4). Tabelul 11 Abateri admise fat de doxaj, % +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5

Fractiunea, mm 2531,5 1625 816 48 14 0,200,63 0,10,2 00,1

11.4.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotat si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si nclzirea agregatelor. 11.5. Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dac, cuva malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie prevazut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie.Pag. 25 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt naintea nceperii fabricatiei. 11.6. Stocarea si ncrcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate msuri speciale pentru evitarea segregrii mixturii asfaltice n timpul stocrii si/sau la ncrcarea n mijloacele de transport. Daca se foloseste buncr de stocare, acesta va trebui s fie nclzit. ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun acceptrii Inginerului lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat la realizarea lucrrilor. Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n functiune dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, fr pierderi de materiale. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cilor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor, etc.). Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface nainte de autorizarea statiei de asfalt de ctre Inginer. ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE Fabricarea mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile rutiere bituminoase va trebui realizat numai n statii automate de asfalt. 13.1. O atentie deosebit se va da n special respectrii prevederilor privind continutul de liant si se va urmri prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule s fie asigurat ntr-un mod corespunztor. 13.1. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie s fie cuprinse ntre urmtoarele valori: 165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranta admis a temperaturii bitumului este de +3oC. Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceluiasi bitum de mai multe ori. Dac totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat renclzirea bitumului, atunci este necesar determinarea penetratiei acestuia. Dac penetratia bitumului nu este corespunztoare se renunt la utilizarea lui. 13.2. nclzirea agregatelor naturale se va face n usctorul instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale n usctor trebuie s fie ntre urmtoarele valori: 170oC 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80; 165oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9). Se interzice nclzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita arderea liantului. Continutul de ap al agregatelor dup uscare, trebuie s nu depseasc 0,5% si trebuie verificat cel putin odat pe zi.Pag. 26 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

13.3. Dup nclzirea agregatelor naturale n usctor, acestea se resorteaz pe ciururile instalatiei apoi se cntresc, conform dozajelor stabilite si se introduc n malaxor unde se amestec, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul nclzit, dozat n prealabil si se continu amestecarea. Durata de amestecare este n functie de tipul instalatiei si trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. 13.4. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie s fie ntre urmtoarele valori: 160oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 155oC 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranta admis a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilit astfel ca, tinnd seama de rcirea care are loc n timpul transportului si a asteptrilor n conditiile climatice concrete, s se asigure temperatura cerut la asternerea si compactarea mixturii. ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 14.1. nainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin ncercri, astfel nct curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinut, s corespund celei calculate n laborator, n limitele de tolerant din tabelul 11. 14.2. Dup autorizarea statiei de asfalt de ctre Beneficiarul lucrrii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: - calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate; - calibrarea dozatorului pentru liant; - calibrarea dozatorului pentru filer; - a dispozitivelor de msurare a temperaturilor; - verificarea ecranului dozatorului; - verificarea functionrii malaxorului. 14.3. Autorizatia de punere n exploatare va fi dat de Inginer dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit s se obtin amestecul prescris n limitele tolerantelor admise. 14.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s supun din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere n exploatare. 14.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, n tot timpul ct dureaz operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de anulare a autorizatiei. ART.15. CONTROLUL FABRIC ATIEI Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie fcut prin verificri preliminare, verificri de rutin n timpul executiei si verificri n cadrul receptiei la terminarea lucrrilor, cu frecventa mentionat n tabelul 12.

Pag. 27 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

Faza Studiu Executie

Natura controlului sau verificrii Studiul compozitiei mixturii Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare ncadrarea agregatelor n zona de granulozitate indicat n caietul de sarcini pentru tipul de mixtur asfaltic proiectat, inclusiv starea de curtenie (continutul de impuritti) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea n malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si nclzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor, nainte de adugarea liantului (aceasta trebuie corelat cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtur, inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) Temperatura mixturilor asfaltice la preparare ncadrarea dozajului de bitum n dozajul stabilit n laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie s corespund dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise indicate n tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere, Fluaj Densitatea aparent Marshall Absorbtia de ap Marshall

Categoria* controlului A B C x x x x

Tabelul 12 Frecventa controlului sau a verificrii pentru fiecare tip de produs naintea nceperii fabricatiei fiecrui tip de mixtur la nceputul campaniei de lucru sau ori de cte ori se utilizeaz alte agregate permanent permanent la nceputul fiecrei zile de lucru zilnic sau ori de cte ori se observ o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice n fiecare or a programului de lucru zilnic, prin extractii zilnic

x x x x

x x x

x

cte o prob de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtur, n functie de productivitatea statiei

* A - ncercri preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice. B - Controlul de calitate n timpul executiei mbrcmintei. C - Controlul de calitate n vederea receptiei mbrcmintei.

Pag. 28 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

C A P I T O L U L III MODUL DE PUNERE N OPER ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 16.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatur, care trebuie s fie curtate de orice corp strin si uscate nainte de ncrcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10oC +15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup ncrcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorin, pacur, etc.) este interzis. 16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea n oper, astfel nct s fie evitate ntreruperile procesului de executie a mbrcmintii. ART.17. LUCRRI PREGTITOARE 17.1. Pregtirea stratului suport 17.1.1. nainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curtat. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legtura ntre stratul suport si mbrcmintea bituminoas trebuie ndeprtat. n cazul stratului suport din macadam, acesta se curt si se mtur, urmrindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. 17.1.2. Dup curtare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de executie. n cazul n care stratul suport este constituit din mbrcminti existente, aducerea acestuia la cotele prevzute n proiectul de executie se realizeaz, dup caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie. 17.1.3. Compactarea si umiditatea trebuie s fie uniform pe toat suprafata stratului suport. 17.1.4. Suprafata stratului suport trebuie s fie uscat. 17.2. Amorsarea 17.2.1. La executarea mbrcmintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapid. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru ptrat n functie de natura stratului suport. 17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmtoarele cazuri: pentru strat de legatur pe stratul de baz din mixtur asfaltic sau pe stratul suport din mbrcminti asfaltice existente; pentru strat de uzur pe strat de legatur cnd stratul de uzur se execut la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatur. Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase. 17.2.3. n functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rmas dup aplicarea amorsajului, trebuie s fie de (0,30,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. 17.2.4. Amorsarea se va face n fata finisorului la o distant maxim de 100 m. 17.2.5. La mbrcmintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cnd grosimea total a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mic de 15 cm, rosturile se acoper pe o ltime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. n cazul n care stratul suport de beton de ciment prezint fisuri sau crpturi se recomand acoperirea total a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.Pag. 29 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

Materialele geosintetice se aplic pe un strat nou de mixtur asfaltic n grosime de minimum 2 cm. Punerea n lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR. 5. ART.18. ASTERNEREA 18.1. Asternerea mixturilor asfaltice se face n perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pn la 15 septembrie. 18.2. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoarefinisoare prevzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnic I, II si III si care asigur o precompactare. n cazul lucrrilor executate n spatii nguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu pe fiecare strat si pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv. 18.3. n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii mixturii ramas necompactat n amplasamentul repartizatorului, pn la 120oC, se procedeaz la scoaterea acestui utilaj din zona de ntrerupere, se compacteaz imediat suprafata nivelat si se ndeprteaz resturile de mixturi, rmase n captul benzii. Concomitent se efectueaz si curtirea buncrului si grinzii vibratoare a repartizatorului. Aceast operatie se face n afara zonelor pe care exist sau urmeaz a se asterne mixtura asfaltic. Captul benzii ntrerupte se trateaz ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la pct. 18.10. 18.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n functie de tipul liantului, temperaturile prevzute n tabelul 13.

Tabelul 13Tipul liantului D 60/80 D 80/100 Temperatura mixturii asfaltice la asternere o C min. 145 140 Temperatura mixturii asfaltice la compactare o C mm nceput sfrsit 140 110 135 100

Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii, n buncrul finisorului. Mixturile asfaltice a cror temperatur este sub cea prevzut n tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. n acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se rcesc n buncrul finisorului, ca urmare a unei ntreruperi accidentale. 18.5. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu, n mod uniform, att din punct de vedere al grosimii ct si cel al afnrii. Asternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare. Atunci cnd acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobrii Beneficiarului, ltimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaz s fie executate. 18.6. Grosimea maximal a mixturii rspndite printr-o singur trecere este cea fixat de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dup realizarea unui sector experimental. 18.7. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constant ca s se evite total ntreruperile. 18.8. Antreprenorul trebuie s dispun de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelri, imediat dup asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus nainte de compactare. 18.9. n buncrul utilajului de asternere, trebuie s existe n permanent, suficient mixtur necesar pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului.Pag. 30 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

18.10. La executarea mbrcmintilor bituminoase o atentie deosebit se va acorda realizrii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie s fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe banda adiacent, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o muchie vie vertical. n cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente se execut n aceeasi zi, tierea nu mai este necesar. Suprafata nou creat prin tiere va fi amorsat, iar mixtura pentru banda adiacent se asterne, depsind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtur repartizat, mpingndu-se napoi cu o raclet, astfel nct s apar rostul, operatie dup care se efectueaz compactarea pe noua band. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzur se vor decala cu minimum 10 cm fat de cele ale stratului de legtur, cu alternarea lor. Atunci cnd exist si strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa ntretesut. 18.11. Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil n functie de grosimea noului strat, astfel nct s se obtin o grosime constant a acestuia, cu panta de 0,5%. n plan liniile de decapare, se recomand s fie n form de V, la 45 o. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmat de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pn la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). ART.19. COMPACTAREA 19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii corespunztoare, care s asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic si fiecare strat n parte. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel nct s se obtin un grad de compactare conform tabelului 15. 19.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se determin, pe un sector experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de mbrcminte. Aceast experimentare se face nainte de nceperea asternerii stratului n lucrarea respectiv, utiliznd mixturi asfaltice preparate n conditii similare cu cele stabilite pentru productia curent. ncercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care s efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului. Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Beneficiarului: - sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecrui utilaj; - planul de lucru al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil constant, n fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecrui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor si ncrctura compactorului; - temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei minime fixat n articolul precedent. 19.3. Metoda de compactare propus va fi considerat satisfctoare dac se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1. 19.4. Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se consider c numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat n tabelul 14. Compactarea se execut pentru fiecare strat n parte.Pag. 31 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

Tabelul 14 Ateliere de compactare Tipul stratului Compactor cu pneuri de 160 kN Strat de uzur Strat de legatur 10 12 A Compactor cu rulouri netede de 120 kN Numr de treceri minime 4 4 B Compactor cu rulouri netede de 120 kN 12 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, n tandem, etc.) si de numrul punctelor de asternere-compactare. 19.4. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executat astfel nct s se obtin valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare. 19.5. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat. Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare. Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea mbrcmintii si nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic sau cu maiul manual. 19.6. Suprafata stratului se controleaz n permanent, iar micile denivelri care apar pe suprafata mbrcmintii vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe toat ltimea benzii. 19.7. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI Pentru sectoarele ce se execut dup 1 octombrie sau executate nainte de aceast dat n zone umbrite si cu umiditate excesiv sau cu trafic redus, suprafata mbrcmintei va fi protejat, aceasta realizndu-se numai cu aprobarea Beneficiarului, pe baza constatrilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationic, cu rupere rapid cu 60% bitum diluat cu ap (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte ap curat nealcalin) si rspndire de nisip 04 mm cu un continut ct mai redus de praf, sub 0,1 mm, n urmtoarele cantitti: a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp; - rspndire de nisip (de preferint de concasaj) 3...5 kg/mp; b. - stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum diluat cu ap (0,8-1) kg/mp; - rspndire nisip 3...5 kg/mp. ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER 21.1. n cursul executiei mbrcmintilor rutiere bituminoase, trebuie s se verifice cu frecventa mentionat mai jos urmtoarele: - pregtirea stratului suport: zilnic la nceperea lucrrilor pe sectorul respectiv; - temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de dou ori pe zi; - modul de compactare: zilnic; - modul de executie a rosturilor: zilnic. 21.2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, nainte de compactare: cte o prob de 20 kg pentru fiecare 200400 tone de mixtur asfaltic, indiferent de tipul mixturii, n functie de productivitatea instalatiei.

Pag. 32 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

21.3. Verificarea calittii stratului bituminos executat se va face pe o plac de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafat executat (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmtoarele caracteristici: la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzur si stratul de legtur: - densitatea aparent - absorbtia de ap - gradul de compactare aceste caracteristici trebuie s fie conforme cu cele din tabelul 15. Tipul mixturii asfaltice Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF 8, MASF8m MASF 16, MASF16m Beton asfaltic rugos: BAR 16m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat n criblur: BA 16m BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a BAD 25, BADPC 25, BADPS 25 Densitatea aparent, kg/m3, min 2300 2300 2250 2300 2250 2250 2200 Absorbtia de ap, % vol Tabelul 15 Grad de compactare, %, min

26 47

97 96

26

96

38

96

la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzur, pentru clasa tehnic a drumului I, II si categoria tehnic a strzii, I, II: - rezistenta la deformatii permanente. Rezistenta la deformatii permanente se msoar prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adncimea fgasului, la temperatura de 45oC pentru zona climateric rece si respectiv de 60oC pentru zona climateric cald, conform metodol;ogiei stabilite de reglementrile tehnice n vigoare. Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelul 16. Tabelul 16 Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), Adncimea fgasului, mm, max Numrul mediu de mm/h, max vehicule1) Temperatura Temperatura o o o 45 C 60 C 45 C 60oC < 1500 6,0 8,0 6,0 9,0 15003000 4,0 6,0 5,0 8,0 30006000 2,0 3,5 4,0 7,0 > 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0 NOT: Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h calculate, pentru traficul de perspectiv. 21.4. Controlul compactrii 21.4.1. n cursul executiei compactrii, Antreprenorul trebuie s vegheze n permanent la:Pag. 33 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

- etapele executiei s fie cele stabilite la ncercri; - utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe santier si n functiune continu si regulat; - elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul compactor cu pneuri) s fie respectate cu strictete. Inginerul lucrrii si rezerv dreptul ca, n cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, s opreasc lucrrile pe santier pn cnd Antreprenorul va lua msurile necesare de remediere. 21.4.2. Calitatea compactrii straturilor mbrcmintilor bituminoase, se va determina de ctre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ. Verificarea gradului de compactare n laborator se efectueaz pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din mbrcminte (pe fiecare strat n parte), prin determinarea densittii aparente pe plcute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparent a aceluiasi tip de mixtur asfaltic prelevat de la malaxor sau asternere (nainte de compactare). Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparent determinat pe cilindrii Marshall pregtiti n laborator, din aceeasi mixtur asfaltic. n cazul analizelor de laborator se determin densitatea aparent, absorbtia de ap si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate mbrcmintile. Determinrile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2. Probele intacte, se iau n prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea mbrcmintii, ncheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele s prezinte ct mai corect aspectul calitativ al mbrcmintii executate. Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune special. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate n tabelul 15. 21.5. Reglarea nivelmentului Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului n raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafete corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatur si/sau de uzur) este +/- 1,5 cm. Dac tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este considerat convenabil.

Pag. 34 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

C A P I T O L U L V CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRC MINTEI EXECUTATE ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI mbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul Caracteristica Planeitatea n profil longitudinal.1) Indice de planeitate, IRI, m/km: - drumuri de clas tehnic III - drumuri de clas tehnic III - drumuri de clas tehnic IV - drumuri de clas tehnic V Uniformitatea n profil longitudinal.1) Denivelri admisibile msurate sub dreptarul de 3 m, mm - drumuri de clas tehnic I si strzi de categoria tehnic IIII - drumuri de clas tehnic II si strzi de categoria IV n alte zone dect cele din zona rigolelor) - drumuri de clas tehnic IIIV Rugozitatea2) - Rugozitatea cu pendulul SRT, unitti SRT: drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IVV - Rugozitatea geometric, HS, mm: drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IVV - Coeficient de frecare (GT): drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IIIV Omogenitate. Aspectul suprafetei Conditii de admisibilitate < 2,5 < 3,5 < 4,5 < 5,5 Tabelul 17 Metoda de ncercare

17.

Reglementri tehnice n vigoare privind msurtori cu analizorul de profil longitudinal (APL)

< 3,0 < 4,0 < 5,0

SR 174-2

> 80 > 70 > 60 > 0,7 > 0,6 > 0,55 > 0,95 > 0,7 Aspect fr degradri sub form de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite

STAS 8849

STAS 8849

Reglementri tehnice n vigoare cu aparatul de msur Gip Tester Vizual

NOTE 1 - Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m. Uniformitatea suprafetei de rulare n profil longitudinal se verific n ax la drumuri si n ax si la rigole la strzi.Pag. 35 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

2 - Rugozitatea se determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prin msurarea rugozittii geometrice HS. n caz de litigiu se determin rugozitatea cu pendulul SRT. Determinarea caracteristicilor suprafetei mbrcmintei se efectueaz n termen de o lun de la executia acestora, nainte de data receptiei la terminarea lucrrilor. ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT Verificarea elementelor geometrice include si ndeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, nainte de asternerea mixturilor asfaltice, n conformitate cu prevederile STAS 6400. 23.1 Grosimea straturilor trebuie s fie cea prevzut n profilul transversal tip din proiect. Verificarea grosimii mbrcmintii se face n functie de datele nscrise n buletinele de analiz ntocmite pe baza ncercrii probelor din mbrcmintea gata executat, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum dou sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea mbrcmintii. Abaterile limit locale admise n minus fat de grosimea prevzut n proiect, pentru fiecare strat n parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile n plus nu constituie motiv de respingere a lucrrii. 23.2. Ltimile straturilor vor fi cele prevzute n proiect. Eventualele abateri limit locale admise pot fi de maximum +50 mm. 23.3. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate n proiect. Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse n intervalul +5 mm/m, att pentru stratul de legatur ct si pentru stratul de uzur la drumuri si n intervalul +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens. 23.4. Abaterile limit locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fat de cotele profilului proiectat si cu conditia respectrii pasului de proiectare prevzut.

Pag. 36 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRRILOR ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de legatur si de uzur, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996. ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform Regulamentului de receptie a lucrrilor n constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic aprobat si de documentatia de control ntocmit n timpul executiei. Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strzi cota n ax de verific n proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele de schimbare ale declivittilor. Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea calittii mbrcmintii. Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. n perioada de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a mbrcmintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de ctre Antreprenor. ART.26. RECEPTIA FINAL Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportrii n exploatare a lucrarilor definitive.

Pag. 37 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

ANEXA NR. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZUR DIN BETON ASFALTIC 1. DATE GENERALE Cerintele suplimentare din aceast anex se refer numai la acele materiale (adaosuri) care sunt ncorporate n compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie s le ndeplineasc agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat. Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regsesc n paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmtoarele dou metode de modificare a compozitiei bitumului. (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi n statia de asfalt si anume n malaxor. Aditivul va fi introdus n ordine dup agregatele concasate si nainte de bitum precum si n cantitatea indicat de fabricant, dar supus mai nti aprobrii Beneficiarului. (ii) bitum gata modificat n fabric si transportat apoi pe amplasament. n ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare n legatur cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicat n vederea verificrii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adic a bitumului modificat. n programul su de executie a lucrrilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaz s se fac toate ncercrile necesare pe probe de bitum, bitum modificat si mixtur asfaltic, precum si perioada de timp necesar considerat rezonabil pentru aprobarea produsului de ctre Beneficiar. 2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunztor, realizat pe baz de polimeri, astfel nct dup modificare, bitumul modificat rezultat s respecte cerintele mentionate n tabelul de mai jos. Caracteristica Conditii de Metoda de verificare admisibilitate Penetratie la 25oC, 1/10 mm 5570 STAS 42 Punctul de nmuiere, oC, min 55 STAS 60 Ductilitatea la: 13oC, cm, min 40 SR 61 25oC, cm, min 100 Punct de rupere Fraas, oC, max -15 STAS 113 Revenire elastic la 13oC, %, min 60 Stabilitate la nclzire n film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): - pierdere de mas, %, max 0,8 - penetratie rezidual (Pf/Pi.100), %, min 50 o - cresterea punctului de nmuiere, C, max 9 Reglementri - ductilitate rezidual la 13oC, cm, min 40 tehnice n vigoare - revenire elastic la 13oC, %, min 60 Omogenitate (microscop cu lumin fluorescent): - particule sub 5, %, min 80 Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163oC: - diferenta ntre punctele de nmuiere, oC, max 5 Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min 85 STAS 10969/3 Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 si trebuie s corespund prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare: - Indice de instabilitate coloidal: maximum 0,5 Indicele de instabilitate coloidal se determin conform reglementrilor n vigoare.Pag. 38 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia mbrcmintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie s fie agrementati conform reglementrilor n vigoare. Tipul de polimer sii dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevzute n tabel. Att tipul de agent modificator, ct si procentul necesar, exprimat n greutate, vor fi propuse de Anteprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. Aprobarea final intr n sarcina Beneficiarului, care-si rezerv dreptul de a executa si alte ncercri pe care le consider necesare, utiliznd propriile sale echipamente, n vederea obtinerii unor rezultate ct mai exacte n ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul de mai jos. Caracteristica Tipul mixturii asfaltice BA 16m BAR 16m BAD 25m Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0 - Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,03,5 2,03,5 2,03,5 - Densitate aparent, kg/m3, min 2350 2350 2300 - Absorbtie de ap, % vol 25 35 36 Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max 9,5 Rezistenta la deformatii permanente Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 2900 2800 o Modulul de elasticitate la 15 C, MPa, min 4500 4500 4000 Rezistenta la oboseal: numrul de cicluri pn la 4x105 fisurare, la 15oC, min NOTA: Epruvetele de laborator necesare ncercrilor vor fi realizate n conformitate cu cerintele din STAS 1338/1si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, care trebuie s fie ntre 170oC si 180oC ncercrile se vor executa n conformitate cu cerintele din STAS 1338/2 Beneficiarul si rezerv dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte ncercri n vederea stabilirii efectelor utilizrii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele ncercrilor efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate n scopul lurii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calittii executiei lucrrilor, conform conditiilor contractului, dar pot s contribuie la adoptarea unor modificri fat de solutiile mentionate n Caietele de sarcini, modificri ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). ncercrile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmtoarele: Caracteristicile tehnice ncercarea "ORNIERAGE" (privind rezistenta la formarea fgaselor) la 60oC, la 30.000 cicluri (%) Rezistenta la oboseal la 10oC, 25 Hz, E6 (10-6) Limite admisibile max. 8 min. 100 Metoda de testare Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 Metoda LPcPC

Pag. 39 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

Costul tuturor ncercrilor, efectuate att n Romnia, ct si n laboratoarele aflate n strintate, va fi suportat de Antreprenor. 3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE Operatiunile de transport si depozitare se refer la bitumul modificat produs n fabric. Transportul La nceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum 160oC. Bitumul modificat va fi transportat n conditii corespunztoare de la fabric pn pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic. Depozitarea Bitumul modificat pe baz de polimeri va fi depozitat n containere speciale, asezate pe vertical si care se rotesc cu o vitez adecvat, pentru a mpiedica aparitia separrii materialelor componente. Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Temperatura va fi urmrit permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate n orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie s fie egal cel putin cu cantitatea medie prevzut a fi consumat zilnic. 4. CONTROLUL CALITTII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI MODIFICAT PE AMPLASAMENT n timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate urmtoarele: (i) Temperatura de amestecare (ii) Dozajul aditivului pe baz de polimeri (iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut. Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestat prin eliberarea unui certificat de calitate. Acesta va fi eliberat dup efectuarea analizelor si ncercrilor de ctre un laborator aprobat.

Pag. 40 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

ANEXA NR. 2 MIXTUR ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 1. PRINCIPIUL METODEI Se determin procentul de material (p) pe care l pierde mixtura asfaltic stabilizat cu fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, n prezenta temperaturilor ridicate. 2. APARATURA - etup care asigur temperatura de 170o+2oC; - balant cu exactitatea de 0,1 g; - pahar Berzelius; - capsul de portelan; - sticl de ceas. 3. PREGTIREA PROBEI DE MIXTUR ASFALTIC TIP MASF Se prepar n laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtur asfaltic tip MASF, la temperatura de 150oC. 4. MOD DE LUCRU Proba de mixtur asfaltic se cntreste cu exactitate de 0,1 g si se introduce ntr-un pahar Berzelius, nclzit n prealabil la temperatura de 170oC. Paharul Berzelius cu proba de mixtur asfaltic se acoper cu o sticl de ceas, se introduce n etuv, nclzit n prealabil la temperatura de (170+2)oC, si se mentine la aceast temperatur timp de (1 h + 1 min). Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuv si mixtura asfaltic se rstoarn n capsula de porterlan, cntrit n prealabil. Se cntreste capsula de portelan cu mistura asfaltic si se determin, prin diferent, cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. 5. EXPRIMAREA REZULTATELOR 5.1. Se calculeaz procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu relatia: m1 - m2 p= x 100 (%) m1 n care: m1 - masa mixturii asfaltice introdus n paharul Berzelius, n grame; m2 - masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, n grame. 5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cntrire a paharului Berzelius nainte de nclzire (m) si dup rsturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de mixtur asfaltic (m1). Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaz cu relatia: m - m p= x 100 (%) m1 5.3. Rezultatul este media a dou determinri. 6. INTERPRETAREA REZULTATELOR n functie de valoarea procentului (p) de material rmas pe peretii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaz astfel: p < 0,2 % bun;Pag. 41 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

p = 0,2%

acceptabil.

Pag. 42 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

ANEXA NR. 3 MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 43/1998 Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998 Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes national. Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

II. REGLEMENTARI TEHNICE AND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloz, destinate executrii mbrcmintilor bituminoase rutiere. Normativ privind mbrcmintile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri. Normativ privind executia mbrcmintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtur asfaltic, cu bitum aditivat.

AND 549 AND 553

-

Pag. 43 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

AND 559

-

Normativ privind executia mbrcmintilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.

III. STANDARDE STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 SR 174-1 Bitumuri. Determinarea penetratiei. Bitumuri. Determinarea punctului de nmuiere. Metoda cu inel si bil. Bitumuri. Determinarea ductilittii. Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass. Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate. Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea n oper a mixturilor asfaltice si receptia mbrcmintilor executate. Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere. Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Bitum neparafinos pentru drumuri. Lucrri de drumuri. Elemente traseelor. Prescriptii de proiectare. geometrice ale

SR 174-2+ SR 174-2/C1 STAS 539 SR 662 SR 667 SR 754 STAS 863 SR EN 933-2

-

-

ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometric. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor. Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregtirea probelor si confectionarea epruvetelor. Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si ncercare. Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesoriiPag. 44 / 48

STAS 1338/1

-

STAS 1338/2

-

STAS 1338/3

-


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

metalice pentru epruvetelor. STAS 6400 STAS 8849 STAS 8877 STAS 10.969/3 -

confectionarea

si

decofrarea

Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrri de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de msurare. Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid pentru lucrrile de drumuri. Lucrri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativ. Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum solubil. Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ. Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de ap si a compozitiei granulometrice.

SR EN 12.697-1 + + SR EN 12.697-1/AC

-

SR EN 12.697-3+ + SR EN 12.697-3/AC

-

SR EN 12.697-4 + + SR EN 12.697-4/AC

-

SR EN 12.697-27

-

SR EN 12.697-28

-

Pag. 45 / 48


5 R14 Beius Oradea

Caiet de Sarcini

ANEXA NR. 4 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. DATE GENERALE nainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate msuri speciale de pregtire a suprafetelor pe care urmeaz s se aplice geogrilele. Nu va fi permis circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. 2. METODE DE ASTERNERE 2.1. Pregtirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie s prezinte crpturi sau neregularitti. Neregularittile suprafetei mai mari de 10 mm att pe directie transversal ct si pe directie longitudinal, constatate n urma msurtorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crpturile cu o ltime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alt metod, care se aplic n special n cazul suprafetelor asfaltice pe care degradrile sunt rspndite, sau n cazul n care aceast metod este indicat n proiect, const n asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minim de 20 mm si care va fi asternut nainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinut va trebui s fie perfect curat. Acest lucru se realizeaz prin ndeprtarea materialelor strine, cum ar fi particulele d

ro_cs07_imbracaminti rutiere bituminoase (masf16m)

Documents