Dascălu Adina

Roşia Montană : patru masive muntoase cu un

peisaj superb, un ecosistem extraordinar şi

vestigii arheologice unice în lume.

Scurtă prezentare

Roşia Montană este o localitate minieră din Munţii Apuseni, judetul Alba străbătută de râul Roşia.

Râul Roşia este bogat în minerale, în special fier. Culoarea roşiatică a apei se datorează mineritului excesiv ce durează de peste 2000 de ani şi care a dus la distrugerea pânzei freatice. Conţinutul apei depăşeşte de peste 110 ori limita legală la zinc, de 64 ori la fier şi de 4 ori la arsenic, ceea ce o face nepotabilă.

Roşia Montană

Echilibrul unui ecosistem poate fi uşor distrus prin

modificarea oricărei caracteristici biotice sau abiotice.

La Roşia Montană se face minerit→poluarea solului şi a apelor de suprafaţă din zonă cu metale grele Rocile cu conţinut de sulf, în contact cu oxigenul şi

apa, au dat naştere unei soluţii slabe de acid sulfuric, care a dizolvat metalele grele din rocă şi împreună cu acestea a ajuns treptat în apele de suprafată sau în cele subterane poluându-le.

Obiective turistice din Roşia Montană

Detunatele (Detunata Goalã(1158m) şi Detunata Flocoasã(1258m)): rezervaţie naturală remarcabilă prin prezenţa coloanelor de bazalt de formă prismatic-hexagonală, vârfurile Geamãna şi Corabia, Poiana Narciselor de la Negrileasa, formatiunea calcaroasã Vulcan-Buces, Valea Ariesului, Pestera Scãrisoara, Cetãţile Ponorului, Muntele Gãina cu renumitul Târg de Fete si localitatea Brad cu vestitul sãu Muzeu al Aurului.

„Detunata Flocoasă” îşi datorează numele pădurii de molid care o acoperă

„Detunata Goală” este lipsită de pădure, dezvăluie spectaculoasa fizionomie magmatică.

Detunata Flocoasă Detunata Goală Vf. Geamăna şi Corabia

Poiana Narciselor

Formatiunea calcaroasã Vulcan-Buces Valea Arieşului

Peştera Scărişoara Cetăţile Ponorului Muntele Găina

Târgul de Fete -20 iulie Muzeul Aurului Cetăţi dacice

Poluarea Roşiei Montane

Din galeriile miniere vechi (140 km) se scurg în pârâul Roşia, în fiecare secundă 20 l de apă acidă, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş→flora şi fauna lipsesc aproape complet.

În sol se găsesc Cd, Cu, Zn, Mn şi Pb, considerate a fi printre cele mai toxice elemente metalice corespunzătoare geologiei din zona Roşia Montană. Unul dintre efectele cele mai importante ale metalelor grele este acela că se acumulează în diverse organisme acvatice.

Organismele acvatice, concentrează metalele grele în organismul lor.

Plumbul se acumulează

în peşti cu un factor de bioconcentrare de 30.5 %până la 79.5 %în materie uscată

în vegetale este absorbit pasiv de rădăcini şi este imobilizat rapid în rădăcini

După absorbţia digestivă sau pulmonară, plumbul trece în sânge unde se repartizează o parte fixă pe hematie (95 %) care nu difuzează şi o parte solubilizată în plasmă care va fi stocată în ţesuturi sau eliminată prin urină.

În ordine descrescătoare plumbul se acumulează în următoarele organe: ficat > rinichi > plămâni > creier .

În egală măsură plumbul se acumulează şi în dinţi, unghii şi păr.

Distrugerea ecosistemului În apele din Roşia Montană depăşirile limitelor legale pentru sustanţe chimice depaşesc

limitele de 3 ori pentru cadmiu, de 3,4 ori pentru arsen,de 64 ori pentru fier şi 110 pentru

zinc.

Activităţi miniere sporadice au determinat crearea de lacuri artificiale, în împrejurimi, ca

rezervoare de apă pentru activităţile de exploatare a aurului.

În 1970 a fost începută o carieră în zona Cetate ce a îndepărtat 120 de metri de la partea

superioară a masivului Cetate şi în prezent produce circa 400 000 tone de minereu pe an.

Activitatea minieră a condus la exterminarea pădurilor de fag din zonă, acesta regăsindu-se

doar în zone izolate, ca o relicvă a vechilor păduri. Dispariţia unor specii vegetale, precum

fagul, poate avea urmări grave pentru stabilitatea solurilor şi pentru modificările care apar

în lanţul trofic al ecosistemului.

Apele curgătoare drenează şi apele de mină, astfel încât fauna ihtiologică lipseşte cu

desăvarşire din văile mici şi se întâlneşte foarte rar în albia Abrudului.

De asemenea, bacteriile existente în mod natural sunt implicate în procesul de acidificare a

apei→ ecosistemul Roşia Montană este parţial distrus datorită exploatărilor miniere.

În Roşia Montană drenajul

acid s-a declanşat în :

►cariere ,

►mine subteran ,

►iazuri de decantare.

Informativ: ►Equisetum arvense (coada calului), specie cunoscută ca un

prospector vegetal petru zăcămintele de aur şi un

bioacumulator harnic pentru acest element.

►O caracteristică deosebită a acestei plante este aceea că

acumulează aur în celulele sale, şi este generic cunoscută drept

un “indicator” al zăcămintelor de aur. Uneori era chiar

folosită pentru prospecţiunile miniere şi identificarea unor noi

zăcăminte de aur. Coada-calului poate acumula pană la 4

ounces (1 ounce=28.35 g) adică 113.4 g aur la tona de tulpini

proaspete.

►Pentru Equisetum arvense, în urma analizei probei din

plantă elementele determinate au fost: Aur, Litiu, Argint,

Telur, Cupru, Cobalt şi Crom . S-a putut observa că plantele

recoltate în zona Roşia Montană au prezentat concentraţii de

aur, cu mult mai mari decât cele prezentate de plantele cu alte

origini.

Exploatarea Roşiei Montane Proiectul Gold Corporations

Câteva motive serioase pentru respingerea proiectului:

►folosirea cianurii de sodium în procesul tehnologic

►depozitarea în bazin deschis a deşeurilor conţinând resturi de

cianură, produşi de neutralizare, extremi de toxici şi metale grele,

►periclitează grav biodiversitatea din zonă

► va duce la modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament

şi a categoriilor de folosinţa a terenurilor (vor fi reduse ireversibil

suprafeţele de paşuni şi fâneţe de la 60% în prezent la 22 %, iar

pădurile de la 18% la 5,6%, în paralel crescând de 13 ori suprafaţa

terenurilor neproductive de la 5% în prezent la 65% prin aplicarea

proiectului).

►se modifică de asemenea fondul forestier prin schimbarea vârstei şi a

compoziţiei pe specii a tipurilor de pădure.

Exploatarea Roşiei Montane Proiectul Gold Corporations

►500 grame de cianuraă vor fi folosite pentru obtinerea unui gram de aur!!!

O parte din cianura va ajunge intr-un iaz deschis, creandu-se astfel un nou loc cu

potential de accidente ecologice foarte ridicat.

Doar 0,03 mg cianura per litru de apă reprezintă doza letală pentru peşti, care sunt

foarte sensibili. La o concentraţie mai mare de 3 mg per litru, un râu este mort.

Concentraţia din iaz va fi de până la 50 mg per litru. Un pahar de apă cu cianuraă

din iaz este suficient pentru a omorî un copil, dat fiind faptul că doza letală pentru

oameni este de doar 1 mg/kg de greutate corporală.

Legislaţia din România şi cea din Uniunea Europeană prevede o concentraţie

maximă de cianură în iazurile de decantare de 10 mg/l.

►În jur de 2000 de oameni vor fi strămutaţi din cauza proiectului.

► SE VOR DISTRUGE: 5 munţi, un patrimoniu naţional unic în lume,10

biserici, 12 cimitire, 958 de gospodării.

Concluzii

Ecosistemul Roşia Montană este unul afectat momentan în proporţie de 60%, însă aprobarea proiectului canadian ar avea consecinte grave pe termen lung:

►Poluarea apelor

►Poluarea aerului

►Zgomot şi vibraţii

►Afectarea structurii solului şi a geologiei sale

►Biodiversitatea

►Peisajul

►Mediul social şi economic

►Cultură şi patrimoniu

►Transport

Bibliografie • www.drumulaurului.ro

• A. Sârbu, D. Smarandache şi A. Pascale, Indrumător de practică (Botanică),

www.unibuc.ro/ebooks

• Memoriu de prezentare a proiectului Roşia Montană, www.mappm.ro,

(2005)

• Teza de doctorat “STUDIUL CHIMICO – ANALITIC AL

ECOSISTEMULUI ROŞIA MONTANĂ”:Doctorand:Florea Raluca –

Mariana 2007

• www.sanatatea.com; Coada-calului

• http://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana/