ro cultivarea materiei prime ecologic pute …aitt.asm.md/userfiles/file/traditia sudului...

I. FişaProiect de transfer tehnologic

TitlulRO CULTIVAREA MATERIEI PRIME ECOLOGIC PUTE PENTRU PRODUCEREA

FAINELOR SI CRUPELOR.EN

RU

Conducătorul proiectuluinumele/ prenumele

Atanasov Nicolae titlul ştiinţific

Doctor în ştiinţe

Telefon 096563246 fax e-mail [email protected]

Instituţia executoare din sfera ştiinţeiSRL „TRADIŢIA SUDULUI”adresa Or. Cahul, str. Garoafelor, 17

Beneficiarul rezultatelor

SRL „Tradiţia Sudului”Adresa Or. Cahul, str. Garoafelor, 17Telefon 096563246 fax e-mail [email protected]

Direcţia strategică a activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010 (în conformitate cu Hotărârea Parlamentului RM nr. 160 din 2005, MO nr. 104 din 05.08.2005)Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară

Perioada de realizare (maxim 2 ani)

2010-2011

Necesarul total de finanţe (mii lei) 1576,312

Finanţarea din bugetul de stat în 1-ul an 399,817Cofinanţarea în 1-ul an (nu mai puţin decât finanţarea din buget) 400,056

Finanţarea din bugetul de stat în al 2-lea an 385,548Cofinanţarea în al 2-lea an (nu mai puţin decât finanţarea din buget) 390,891

Se certifică autenticitatea datelor şi se aprobă realizarea proiectului în condiţiile menţionate

Conducătorul instituţiei executoare din sfera ştiinţei

Economist /contabil-şef

L.Ş.numele Atanasov Poştaruprenumele Nicolae Profira tel: 096563246 029377003fax:e-mail: [email protected]

1

II. Rezumatul proiectului

Informaţie succintă despre proiect

Problema obţinerii materiei prime autohtone este în prezent deosebit de actuală. Producţia autohtonă, ecologic pură, ieftină şi accesibilă pentru fabricarea produselor alimentare, furajere şi energetice este una de capătâi pentru ţara noastră în perioada crizei economice.

Efectuarea lucrărilor agricole pe terenurile experimentale ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei din satul Roşu, raionul Cahul – 38 ha – sunt valoare incontestabilă a situaţiei sociale actuale. Obţinerea produselor agricole ecologic pure sunt doar un pas spre îmbunătăţirea calităţii vieţii social-economice din ţara noastră.

Luînd în consideraţie rentabilitatea joasă a câmpurilor erodate, în rezultatul semănării orzului, hrişcăi, mazării, vica şi ovăzului (în primul an de implimentare a proiectului), plante puţin pretenţioase la fertilitatea solului şi reacţionează pozitiv la irigare şi fertilizanţi, şi floarea-soarelui, porumb, grâu de toamnă şi secară (în al doilea an de implimentare a proiectului), se obţin cereale de la 2,5 t la ha până la 6 t la ha şi material furajer sau bioenergetic de 4 t la ha.

Boabele de cereale şi plantele agricole sus-numite sunt o sursă ieftină pentru producerea concentratelor alimentare (crupe întregi), produselor de panificaţie şi culinărie, nutreţurilor combinate ş.a. şi pot servi drept materie primă ieftină, ecologic pură pentru producătorii autohtoni din ramurile industriei alimentare.

Trebuie de menţionat că pe parcursul ultimilor ani, suprafeţele de terenuri agricole ecologic pure din Republica Moldova sunt foarte mici. Factorii negativi care reţin implimentarea pe larg a acestora în Republica Moldova sunt: nerespectarea tehnologiei de cultivare, recoltare şi utilizare a roadei, uscării şi tratării corecte a seminţelor contra bolilor şi dăunătorilor etc.

În cadrul proiectului nominalizat se preconizează în primul rând producerea seminţelor calitative ecologic pure, implimentarea în producere a tehnologiilor performante de cultivare şi recoltare a boabelor de orz, hrişcă, mazăre, floarea-soarelui, porumb, grâu de toamnă, secară şi a nutreţurilor de ovăz şi vica.

Implimentarea tehnologiei de cultivare a culturilor nominalizate va duce la extinderea suprafeţelor şi mărirea producţiei de boabe cu destinaţie alimentară şi pentru export. Ulterior acestea vor servi drept model aplicativ şi asupra altor terenuri agricole din ţară, astfel reducând importul şi promovând producătorul autohton. În acest mod va spori exploatarea tuturor terenurilor arabile din ţară.

III. Descrierea proiectului

1. Expunerea problemei existente.

După criza economică din ultimii ani, multe terenuri agricole au rămas neprelucrate, iar cele prelucrate dau o roadă mică la ha şi nu prezintă produse ecologic pure. Produsele necalitative nu au preţ pe piaţă şi sunt depozitate în coniţii necorespunzătoare, de aceea suferă şi producătorul autohton.

2

Actualmente cerinţele pieţei de desfacere sunt mari, dar producătorul nostru nu propune marfa care are un preţ satisfăcător pe piaţă, cea ecologic pură şi cu un aspect atrăgător.

Reieşind din toate cele menţionate, este evientă implimentarea proiectului în producerea culturilor cerealiere, legumicole şi uleioase prin conversie. Culturile menţionate sunt hrana de căpătâi a societăţii. Doar tehnologiile noi şi invenţiile în domeniul agricol pot satisface necesităţile sociale şi cerinţele pieţii. Preţ satisfăcător poate avea doar produsul prelucrat, în formă ambalată.

Scopul proiectului se axează pe efectuarea tuturor lucrărilor agricole şi industriale ale produselor – de la arat, semănat, recoltat, până la prelucrarea acestora şi având drept punct final de destinaţie – consumătorul. Astfel fiind prezente toate verigile unui lanţ logistic.

Toate lucrările sus-menţionate trebuie efectuate la timp şi cu o tehnică performantă. Numai în aşa fel se poate pune accent pe o marfă calitativă. Respectarea parametrilor ecologici, fără susbstanţe chimice, nocive, pot oferi produs ecologic pur.

2. Argumentarea necesităţii realizării proiectului prezentat - soluţia problemei cu

invenţia propusă

Actualmente nu sunt informaţii care ar menţiona activităţi complexe de cultivare, prelucrare şi vânzare a produselor. Formarea unei infrastructuri în reţea ar permite o dezvoltare amplă şi concretă a situaţiei social-economice din ţară. Toate lucrările descrise sunt paşi concreţi care impun responsabilitate şi calitate din partea producătorului. Doar cultivarea anumitor produse agricole nu are şanse de a promite o dezvoltare desăvârşită a economiei de piaţă. Astfel, incluzând şi etapele industriale de prelucrare ale produselor, se poate pretinde la un loc important în economia ţării.

Implimentarea acestui proiect este valoroasă pentru păstrarea biodiversităţii, pe de o parte, şi păstrarea sănătătţii oamenilor, pe de altă parte, întrucât produsele agricole care sunt propuse pentru cultivare sunt ecologic pure. Un produs în stare neprelucrată nu va avea preţ satisfăcător niciodată şi, în acest caz, nu poate fi vorba de profitabilitate în domeniul agriculturii. Cei mai mari magnaţi în domeniul agricol au devenit importanţi numai după ce au propus calitate.

Evident că profituri considerabile se prevăd în următorii trei-cinci ani după lansarea proiectului, atunci când invenţia devine cunoscută societăţii, când cheltuielile pentru tehnică şi alte aparataje de prelucrare a producţiei sunt minimale. Marile investiţii se fac la început de activitate, apoi urmează profiturile. Doar terenurile industriale pot permite un larg spectru de invenţii şi rezultate.

3. Efectele sociale, ecologice, economice, etc. ale invenţiei

Efectele invenţiei propuse sunt majore: asigurarea cu noi locuri de muncă pentru populaţia rurală, utilizarea unui număr mai mare de braţe de muncă în sistemul de producţie şi procesare, înlocuirea unor produse de import cu cele autohtone de o calitate mult mai înaltă şi mai sănătoasă, îmbunătăţirea situaţiei materiale a populaţiei rurale, asigurarea cu produs ecologic pur, exportul de produs autohton pe terţe pieţe.

Mărirea producţiei agricole va avea loc în baza tehnologiilor avansate şi a prelucrării în complex a acesteia. Creşterea preţului va depinde de calitate şi de aspectul comercial al produsului.

4. Descrierea detaliată a invenţiei - parametrii

Pământurile experimentale ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei din Lunca Prutului, satul Roşu, raionul Cahul, oferă posibilitate SRL „Tradiţia Sudului”, rezitent al Parcului Ştiinţific Tehnologic „Inagro” să implimenteze proiectul „Tradiţia Sudului”.

3

Terenurile incluse în proiectul respectiv constituie 33 ha teren arabil. Proiectul va derula în răstimpul a 2 ani de zile – 2010, 2011 - şi se va axa pe următoarele culturi: orz, hrişcă, mazăre, grâu, porumb, floarea-soarelui, secară, vica şi ovăz.

Contribuţia economică a acestora este la fel de importantă, fiind folosite, în special, ca furaj pentru animale, în hrana oamenilor.

În primul an al proiectului – 2010 - se vor însămânţa următoarele culturi:- Orzul de primăvară, specie de plantă cerealieră, va fi semănat pe o suprafaţă de 11 ha.

Grăunţele de orz conţin un procent în celuloză de 8-15 % (nedecorticat), amidon 60-70 %, proteine 11%, balast 10 % , lipide, vitamine (mai ales B) şi substanţe minerale, gluten.

Roada la ha a orzului este de 30 c / ha. De pe 11 ha se vor aduna 33 t de cereale şi 33 t de paie furajere în formă de baloţi. Pentru ca produsul cerealier să aibă un preţ satisfăcător pe piaţă, seminţele de orz vor fi curăţate şi decortificate, apoi ambalate. 1 kg de orz ambalat se poate vinde la preţul minim de 4,5 lei / kg, ceea ce ar constitui 148500 lei. Cele 33 t de baloţi se vor vinde cu 830 lei / t, ceea ce constituie 27489 lei. În total, de pe o suprafaţă de 11 ha se acumulează 175989 lei venit.

- Hrişca – un aliment important pentru hrana şi sănătatea omului, conţine amiloză şi amilopectina, proteine, gluteină şi globulină, fier, zinc, seleniu ş.a.

Pentru însămânţarea a 5.3 ha se folosesc doar 700 de kg, însă la recoltare se obţin 8 t. Ambalate, acestea se pot vinde cu minim 9 lei pe kg, ceea ce ar constitui 72000 lei. La fel putem obţine 8 t de paie furajere în formă de baloţi a câte 12-15 kg. Vânzânu-se cu 830 lei / t, putem obţine 6664 lei. În procesul prelucrării hrişcăi de pe cele 5,3 ha, obţinem 78664 lei.

- Mazărea, o plantă ierboasă, leguminoasă, este cultivată pentru boabe, care se pot folosi în alimentaţia umana sau în furajarea animalelor.

Pentru mazăre s-au rezervat 7 ha de pământ arabil, de pe care se vor recolta 14 t mazăre a câte 10 lei / kg, ceea ce constituie 140000 lei şi 14 t de resturi vegetale în formă de baloţi, a câte 830 lei balotul, ceea ce constituie 11620 lei. În procesul prelucrării a 7 ha de mazăre obţinem 151620 lei.

- Pe 5,7 ha de pământ arabil se preconizează creşterea materialului furajer, simbioză între vica şi ovăz. Aceste plante furajere sunt o sursa buna de elemente nutritive, precum vitamina E, zinc, seleniu, cupru, fier, mangan si magneziu, o sursa buna de proteine. În simbioză se obţine hrană furajeră pentru animale. De pe terenul rezervat pentru acestea se pot obţine 23 t de hrană furajeră în formă de baloţi. Costul unei t este de 2075 lei, ceea ce constituie 47725 lei.

În anul al doilea al proiectului, 2011, se preconizează, în urma conversiei, următoarele culturi:

- Pe cele 11 ha de orz din anul precedent, se va semăna grâu de toamnă, principala sursă de făină de panificaţie, folosită la coacerea pâinii. Grâul şi derivatele sale fac parte din alimentaţia curentă. Grâul va fi măcinat şi transformat în făină. Din cele 44 t de grâu vor ieşi 33000 kg de făină a câte 7 lei / kg = 231000 lei. Respecftiv vom avea şi 11000 kg de tărâţe a câte 0,50 lei / kg = 5500 lei. La fel se obţin 44 t de hrană furajeră sub formă de baloţi = 36520 lei. Venitul total de la grâul de toamnă constituie 273020 lei.

Din făină se coace pâine sau alte produse de panificaţie la mini brutărie şi se asigură o bună parte din consumători din mediul rural cu acestea.

- În locul hrişcăi se va semăna porumb. Acesta conţine multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, fier, fosfor, magneziu, zinc şi potasiu. Magneziul, care este prezent în cantităţi mari în porumb completează într-un mod excelent lipsa

4

acestui element datorată bolilor legate de îmbătrânirea organismului. Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului, a spirtului, glucozei si dextrinei ; germenii sunt utilizaţi pentru extragerea uleiului, utilizat în alimentaţia dietetica. De pe cele 5,3 ha se vor obţine 21 t porumb. Porumbul fiind măcinat, se pot obţine 13650 kg de mălai a câte 12 lei / kg = 163800 lei. Crupele de porumb, în cantitate de 7350 kg a câte 2,5 lei / kg vor constitui 18375 lei. Pănuşele de porumb vor fi utilizate ca hrană furajeră pentru animale şi se vor aduna în cantitate de 10 t a câte 250 lei / t = 2500 lei. În total venitul de pe 5,3 ha constituie 184675 lei

- Pe cela 7 ha unde a fost mazărea, se preconizează să se cultive floarea-soarelui – plantă oleiferă. Seminţele de floarea soarelui sunt o importanta sursa de vitamina E, B1, B5, magneziu, seleniu si fosfor. Pentru efectul lor imediat, sunt considerate un adevarat izvor de sanatate. Aici se obţin 14 t de seminţe, ceea ce constituie 42000 lei. Tulpinele de floarea soarelui vor fi folosite în calitate de energizanţi.

- Acolo unde s-a dezvoltat vica şi ovăzul, se preconizează să se cultive secară. Aceasta este bogată în substanţe minerale, vitamine şi aminoacizi. De pe cele 5,7 ha se vor obţine 23 t de seminţe, ceea ce constituie 80500 lei. Aici se vor obţine şi 20 de t de baloţi furajeri. Aceştia vor costa 16600 lei. Venitul total constituie 97100 lei.

La toate aceste lucrări se va utiliza tehnica agricolă care va efectua următoarele lucrări agricole: aratul, boronitul, cultivatul, semănatul, tăvălogitul, fertilizarea cu bioorganici, recoltarea, balotarea. Toate acestea se efectuează respectiv cu tehnică performantă: tractor, plug, boroană, cultivator, semănătoare, tăvălugi, stropitoare, cositoare, combină, maşină de balotat.

După efectuarea lucrărilor agricole toate aceste materii se prelucrează, se curăţă şi se decortifică seminţele, cu maşina de curăţare şi decortificare, apoi se ambalează în ambalaje practice şi estetice, cu maşina de ambalare, unde va fi indicată calitatea produsului şi producătorul. Paiele furajere vor fi balotate. Scopul principal este ca produsului să i se ofere un aspect şi o calitate.

Pentru seminţele de porumb şi grâu se preconizează o prelucrare specială, să se facă făină. Pentru aceasta se va utiliza moara pentru porumb şi moara pentru grâu. Din făina de grâu se va prepara produse de panficaţie, cu ajutorul mini brutăriei, pentru locuitorii satelor din r-nul Cahul.

5. Elementele de noutate şi originalitatea invenţiei.

Elementul de noutate se bazeaeză pe efectuarea în complex a tuturor lucrărilor - de la prelucrarea terenurilor, cultivarea produselor, până la prelucrarea industrială şi vinderea acestora. Toate produsele propuse spre cultivare, promit şi recolte bogate în anii imediat următori derulării proiectului. Organizarea corectă a infrastructurii de producere şi prelucrare este una dintre cele mai originale în condiţiile actuale ale economieie de piaţă şi a crizei economice mondiale.

Este original şi faptul că invenţia se axează pe dictonul – FĂRĂ PIERDERI ŞI CU PROFITURI MARI.

6. Avantajele şi dezavantajele ei în comparaţie cu prototipul.

Avantajele proiectului:- Obţinerea producţiei ecologic pure;- Respectarea indicatorilor calitativi;- Respectarea procesului tehnologic de producere;

5

- Reducerea pierderilor resturilor vegetale;- Prezentarea produsului în ambalaj atractiv.Dezavantaje pot apare în urma:- Nerespectării condiţiilor proiectului;- Concurenţa neloială;- Influenţa negativă a factorilor neprevăzuţi (calamităţi naturale, secetă etc.).

7. La ce etapă de finisare se află invenţia, existenţa brevetelor, mostrei experimentale, schemelor, documentaţiei tehnice, etc., ce volum de lucru mai este necesar de îndeplinit.

Invenţia nu este o noutate recentă, rămâne doar de implimentat în practică cele preconizate în proiect.

8. Modul şi locul transferului tehnologic, partenerii de lucru.

SRL „Tradiţia Sudului” implimentează proiectul „Tradiţia Sudului” în satul Roşu din raionul Cahul. Partenerul de lucru este SRL „Agro-Gavanoasa” din satul Gavanoasa, raionul Cahul.

9. Rezultatele concrete care se vor obţine în cadrul proiectului (documentaţie, centru, instalaţie, produs, serviciu ...).

Rezultatele prezumate în urma realizării produsului în I an al proiectului:

Nr. d/o Produsul Cantitataea Preţul unitar al materialului net

Preţul total al materialului net

1. Orz 33000 kg 4,5 lei / kg 148 500 lei2. Hrişcă 8000 kg 9 lei / kg 72 000 lei3. Mazăre 14000 kg 5 lei / kg 70 000 lei4. Vica – ovăz (baloţi) 23 t 2075 lei / t 47 725 lei5. Baloţi (orz, hrişcă,

mazăre)55 t 830 lei / t 45 650 lei

Total: 383 875 lei

Rezultatele prezumate în urma realizării produsului în al II-lea an al proiectului:

Nr. d/o Produsul Cantitataea Preţul unitar al materialului net

Preţul total al materialului net

1. Făină de grâu 33000 kg 7 lei / kg 231 000 lei2. Făină de porumb 136500 kg 12 lei / kg 163 8000 lei3. Floarea-soarelui 14000 kg 3 lei / kg 42 000 lei4. Secară 23000 kg 3,5 lei / kg 80 500 lei5. Baloţi (grâu,

secară)67 t 830 lei / t 55 610 lei

6. Pănuşe de porumb 10 t 250 lei / t 2 500 lei7. Tărâţe 11000 kg 0,50 lei / kg 5 500 lei8. Crupe de porumb 7350 kg 2,5 lei / kg 18 375 lei

Total: 599 285 lei

6

10. Administrarea acestor rezultate – cui îi vor aparţine, cum vor fi exploatate

Administrarea rezultatelor îi va aparţine SRL „Tradiţia Sudului”, rezidentului Parcului Ştiinţific Tehnologic „Inagro”.

Exploatarea rezultatelor vor oferi posibilităţi mari de a extinde invenţia şi pe alte terenuri agricole din raion şi din ţară.

IV. Viabilitatea invenţiei

1. Studiul pieţei, determinarea capacităţii de absorbţie a invenţiei.

Cerealele de orz, hrişcă, mazăre, grâu, porumbt, floarea-soarelui, secară, materialul furajer din vica şi ovăz, baloţii de resturi vegetale, toate acestea vor fi vândute atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

Studiul pieţei se efectuează pe parcursul anului.

2. Studiul de fezabilitate (cât e de realizabilă introducerea invenţiei în uz).

Introducerea invenţiei în uz este una realizabilă în condiţiile în care se efectuează toate lucrările agricole la timp şi se procură tehnica necesară pentru prelucrarea producţiei. În toate ţările economic dezvoltate (Germania, Anglia, America etc.), au sorţi mari de izbândă astfel de proiecte în care se efectuează toate lucrările ce ţin de cultivarea unui produs. Aşezarea geografică avantajoasă a terenurilor (în Lunca Prutului), permite o dezvoltare de mai departe a procesării mai profunde a materiei prime.

3. Rezumatul planului de afaceri al realizării industriale a invenţiei.

Pământurile experimentale ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei din Lunca Prutului, satul Roşu, raionul Cahul, oferă posibilităţi majore de plantare a cerealelor şi plantelor furajere.

Boabele de orz, hrişcă, mazăre, ovăz şi vica, grâu, porumb, floarea-soarelui şi secară sunt o sursă ieftină pentru producerea concentratelor alimentare (crupe întregi), produselor de panificaţie şi culinărie, nutreţurilor combinate ş.a.

În urma lucrărilor agricole – boronit, cultivat, semănat, tăvălogit, tratarea cu fertilizanţi bioorganici, recoltat, balotat, se preconizează ca produsul ecologic pur finit sa fie ambalat, oferindui-se un aspect comercial atrăgător şi calitativ. După recoltarea roadei urmează ca produsele cerealiere să fie uscate, decortificate şi ambalate. Aceste lucrări oferă posibilitatea ca produsul să poată avea un preţ mai mare şi o posibilitate mai sigură de a fi transportat la cumpărător, chiar şi peste hotarele ţării.

Baloţii de hrană furajeră, vica şi ovăz, în cantitate de 12-15 kg balotul, sunt solicitati de către crescătorii de animale. Aceştia conţin substanţele nutritive necesare pentru creşterea sănătoasă şi eficientă a animalelor domestice.

Baloţii de paie furajere (orz, hrişcă, mazăre, grâu, secară) sunt solicitaţi atât pentru creşterea animalelor, căt şi în calitate de energizanţi pentru încălzire în timpul rece al anului. Deşi sunt mai iftini decât cei din vica şi ovăz, dar au o întrebuinţare la fel de mare. Sunt solicitati în masă în calitate de hrană pentru animale, aşternut pentru păsări şi animale, chiar şi pentru foc. O bună parte a populaţiei rurale nu dispune de posibilităţi financiare mari de a-şi procura energizanţi pentru perioada rece a anului. De aceea baloţii de paie furajere au servit drept energizanţi.

7

După efectuarea lucrărilor menţionate, se pregăteşte terenul pentru următorul an agricol. Se efectuează aratul de toamnă şi vor fi însămânţate unele terenuri cu grâu de toamnă şi secară. Această conversie va fertiliza solul şi va da posibilitate ca în următorul an să crească roada la ha şi, evident, preţul produsului finit.

4. Calculul rentabilităţii inovaţiei, profitul scontat.

Costul proiectului pentru anul agricol 2010

Finanţare buget

Finanţare SRL Tradiţia Sudului

Cheltuieli Venit Profit

799 873 399 817 400 056 424 119 383 875 -

Costul proiectului pentru anul agricol 2011

Finanţare buget

Finanţare SRL Tradiţia Sudului

Cheltuieli Venit Profit

776 439 385 548 390 891 418 739 599 285 180 546

Pentru a avea profit în agricultură e nevoie de tehnică proprie. La calcularea profitului se ia în consideraţie şi amortizarea anuală a cheltuielilor fixe, a utilajului folosit pentru lucrările agricole şi cel al prelucrării produselor.

Aşadar, iată tabelul amortizării anuale a cheltuielilor fixe.

Nr. d/o

Cheltuieli fixe Cost (lei) Perioada de amortizare (ani)

Amortizarea anuală (lei)

1. Tractor 170 000 8,5 20 4002. Cultivator 30 000 8,5 3 6003. Semănătoare 70 000 8,5 8 4004. Moară de măcinat porumb 48 000 8,5 5 7605. Maşină pentru ambalarea

cerealelor70 000 8,5 8 400

6. Maşină de baloţi 70 000 8,5 8 4007. Boroană 15 000 8,5 1 8008. Tăvălugi 10 000 8,5 1 2009. Plug 22 000 8,5 2 64010. Combină Niva 150 000 8,5 18 00011. Moară de măcinat grâu 170 000 8,5 20 40012. Mini brutărie 96 250 8,5 11 550

110 550

8

5. Posibilitatea de tirajare ulterioară a invenţiei.

Invenţia poate fi tirajată şi pentru alte terenuri şi localităţi ale ţării. Această invenţie are sorţi de izbână în perioada crizei economice din ţară.

6. Relaţiile viitoare dintre echipa proiectului şi beneficiarul rezultatelor, partea din supraprofit ce-i va reveni echipei.

Echipa de implimentare a proiectului, SRL „Tradiţia Sudului”, va fi şi beneficiarul rezultatelor.

V. Programul de realizare

Conţinutul lucrărilor Rezultatele Modul şi locul implimentării

Termen de realizare

Numele executorilor

1. Procurarea materialului semincer şi transportarea la locul de destinaţie

Institutl de Genetică al AŞM; Porumbeni

16-25 martie 2010

SRL Tradiţia Sudului

2 Boronitul Pregătirea terenului pentru cultivat

s. Roşu, r-nul Cahul 25-28 martie 2010


3 Cultivatul Pregătirea terenului pentru semănat



4 Semănatul Însămânţarea terenurilor

s. Roşu, r-nul Cahul 5-7 aprilie 2010


5 Tăvălogitul Tăvălogitul terenurilor

s. Roşu, r-nul Cahul 6-9 aprilie 2010


6 Prelucrarea cu fertilizanţi bioorganici

Ridicarea productivităţii terenurilor

s. Roşu, r-nul Cahul Mai 2010


7 Recoltarea Recoltarea seminţelor s. Roşu, r-nul Cahul Iulie august 2010


8 Depozitarea recoltei Depozitarea seminţelor

s. Gavanoasa, r-nul Cahul

Iulie-august 2010


9 Uscarea, curăţarea şi decortificarea seminţelor

Seminţele se curăţă, se decortifică, se pregătesc pentru ambalare


August septembrie 2010


10.

Ambalarea cerealelor

Seminţele se ambalează


Septembrie 2010


11.

Vinderea producţiei Octombrie-decembrie 2010


12.

Aratul de toamnă Pregătirea terenului pentru semănat

s. Roşu, r-nul Cahul August-octombrie2010


13 Publicitatea Cunoaşterea permanent SRL Tradiţia

9

. produselor produsului şi a producătorului

Sudului

14.

Procurarea seminţelor pentru semănatul de toamnă

Pregătirea seminţelor pentru semănatul de toamnă

August 2010 SRL Tradiţia Sudului

15.

Semănatul de toamnă

Însămânţarea terenurilor

s. Roşu, r-nul Cahul septembrie 2010

Srl Tradiţia Sudului

16.

Procurarea materialului semincer pentru semănatul de primăvară

Pregătirea seminţelor pentru semănatul de toamnă

Institutl de Genetică al AŞM; Porumbeni

10-16 martie 2011


17 Boronitul Pregătirea terenului pentru cultivat



18 Cultivatul Pregătirea terenului pentru semănat



19 Semănatul Însămânţarea terenurilor

s. Roşu, r-nul Cahul 24martie2 aprilie 2011


20 Tăvălogitul Tăvălogitul terenurilor

s. Roşu, r-nul Cahul 24 martie- 2 aprilie 2011


21 Prelucrarea cu fertilizanţi bioorganici

Ridicarea productivităţii terenurilor

s. Roşu, r-nul Cahul Mai-iunie 2011


22 Recoltarea Recoltarea producţiei s. Roşu, r-nul Cahul Iulie -septembrie 2011


23 Depozitarea recoltei Depozitarea seminţelor


Iulie-septembrie2011


24 Uscarea, curăţarea şi decortificarea seminţelor

Seminţele se curăţă, se decortifică, se pregătesc pentru ambalare


August septembrie 2011


25 Măcinatul făinei Măcinatul făinei s. Găvănoasa, r-nul Cahul

Octombrie2011


26.

Coacerea produselor de panificaţie

Coacerea produselor de panificaţie

s. Găvănoasa, r-nul Cahul

Octombrie -decembrie


27.

Ambalarea cerealelor

Ambalarea cerealelor s. Gavanoasa, r-nul Cahul

Octombrie2011


28.

Vinderea producţiei Octombrie-decembrie 2011


29 Aratul de toamnă s. Roşu, r-nul Cahul August-octombrie2011


10

VI. Echipa proiectului

Numele, titlul

ştiinţific, anul

naşterii

Locul de muncă, funcţia

Tel., fax,e-mail

Rezultatele obţinute anterior

Publicaţii

Brevete de

invenţie

Mostre, tehnologi

i elaborate

Alte

Atanasov Nicolae, dr. în ştiinţe, 1961

SRL „Tradiţia Sudului”, director

069563246

Atanasov Aurelia, 1973

SRL „Tradiţia Sudului”, viceirector

[email protected]

Poştaru Dumitru,1949

SRL „Tradiţia Sudului”, agronom principal

069141277

Poştaru Profira,1954

SRL „Tradiţia Sudului”, contabil

029377003

Guţu Constantin 1948

SRL „Tradiţia Sudului”, tehnolog

Fazlî Igor,1977

SRL „Tradiţia Sudului”, mecanizator

Echipa est ecompusă din specialişti cu o pregătire necesară în domeniul agricol şi o bogată experienţă de muncă. Colaborează cu specialişti din Romania, Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria. Colectivul este bine pregătit pentru atingerea obiectivelor proiectului.

VII. Resurse tehnice şi infrastructuri disponibile (proprii şi cele oferite prin relaţii de cooperare, inclusiv internaţionale)

Echipa şi cofinanţatorul dispune de terenuri, maşini agricole, unelte, laborator de studiu, bibliotecă, acces la internet, telefon, spaţii-pilot, depozite.

Nr. d/o

Denumirea mărfii/serviciului

Cantitatea Localizarea Gradul de corespundere

pentru realizarea proiectului

Necesitatea pentru

realizarea proiectului

1. Tractor MTZ 1 s.Gavanoasa, bună Se utilizează

11

mailto:[email protected]

r-nul Cahul pentru toate lucrările agricole

2. Boroană MTZ 1 s.Gavanoasa, r-nul Cahul

Bună boronit

3. Cultivator MTZ 1 s.Gavanoasa, r-nul Cahul

bună cultivat

4. Tăvălugi MTZ 1 s.Gavanoasa, r-nul Cahul

Bună tăvălogit

5. Semănătoare MTZ 1 s.Gavanoasa, r-nul Cahul

Bună semănat

6. Plug MTZ 1 s.Gavanoasa, r-nul Cahul

Bună arat

7. Combină Niva 1 s.Gavanoasa, r-nul Cahul

Bună recoltat

8. Stropitoare 1 s.Gavanoasa, r-nul Cahul

Bună stropit

9. Camion 1 s.Roşu, r-nul Cahul

Bună Satisface necesităţile lucrărilor agricole

VIII. Cheltuielile şi resursele financiare necesare pe primul an:Devizul de cheltuieli se perfectează pe fiecare articol aparteSalarizarea executorilor

NumeleFuncţia în cadrul

proiectului, categoriaSalariul

lunar (lei)Perioada

(luni)

Total pe întreaga perioadă (lei)

bugetul de stat

cofinanţare

Atanasov Nicolae

Conducător de proiect, cat 21

1740 12 15660 5220

Atanasov Aurelia Cercetator stiintific, cat 18

1 500 12 13 500 4 500

Poştaru Dumitru Cercetator stiintifc, cat 18

1 500 12 13 500 4 500

Guţu Constantin Cercetator stiintific, cat.18

1 500 12 13 500 4 500

Fazlî Igor Cercetator stiintific,cat 18

1 500 12 13 500 4 500

Arabagji Vladimir

Cercetator stiintific,cat 12

920 12 8280 2760

Poştaru Profira Executor, contabil, cat 14

840 12 7560 2520

Total salariu 85 500 28 500Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (23%) 19 665 6 555Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, achitate de patroni (3,5%)

2 993 998

Total fondul de salariu 108158,0 36053

Procurarea mărfurilor şi serviciilor (art 113.xx)

12

Denumirea mărfii / serviciului

Cantitatea, u.m.

Costul unei unităţi, lei

bugetul de stat, lei

cofinanţare, lei

Argumentarea convingătoare a necesităţii de procurare

Seminţe orz 2000 kg ?????3 6 000 - Însămânţarea a 11 ha de teren

Seminţe hrişcă 700 kg 4 2 800 - Însămânţarea a 5,3 ha de teren

Seminţe soie 2500 kg ????6 15 000 - Însămânţarea a 7 ha de teren

Seminţe ovăz 875 kg 6 5 250 - Însămânţarea a 5,7 ha de teren în simbioză cu vica

Seminţe vica 875 kg 3 2 625 - Însămânţarea a 5,7 ha de teren în simboză cu ovăzul

Motorină 2645 l 13 34 385 - Lucrari de agricole 33 ha, combustibil pentru tractor, combină si transportul materiei prime

Fertilizanţi bioorganici

8 t 3500 - ????????28 000

Substanţe bioorganice pentru stropirea terenurilor

Energie electrică 1730 kw 1,33 - 2 300 Consumul energiei electrice a utilajelor de prelucrare a materiei prime

Material publicitar ??????????????????

- 3 300 Reclama şi publicitate lucrărilor şi produselor agricole

Arenda depozitelor - 20 000 Arenda pentru depozitarea si prelucrarea cerealelor (contract de arenda)

Consumabile 4 500 Saci, cutii pentru ambalarea produselor

Servicii prestate de administratorul PŞT “Inagro” (de marketing, juridice, internet, pază)

30 000 - Realizarea proiectului

Total 96 060 58 100

Utilaje şi consumabile durabile atribuite la categoria de fonduri fixe (art. 242)


Cantitatea, u.m.



cofinanţare, lei


Tractor MTZ 1 170 000 - 170 000 Procurarea tractorului

13

pentru efectuarea tuturor lucrărilor agricole

Boroană MTZ 1 2 000 - 2 000 Boronitul terenurilor agricole (arenda agregatului)

Cultivator MTZ 1 30 000 - 30 000 Procurarea cultivatorului pentru cultivarea terenurilor agricole

Tăvălugi MTZ 1 2 000 - 2 000 Tăvălogirea terenurilor agricole (arenda agregatului)

Semănătoare MTZ 1 70 000 - 70 000 Procurarea semanatoarelor pentru semănarea terenurilor agricole

Plug MTZ 1 2 500 - 2 500 Aratul lucrărilor agricole (arendarea agregatului)

Combină Niva 1 5 500 - 5 500 Cositul şi recoltarea roadei (arenda combinei)

Maşină pentru curăţirea şi decorticarea cerealelor

1 12 804 - 12804 Curăţirea şi decortificarea cerealelor (arenda maşinii)

Maşină pentru ambalarea cerealelor

1 70 000 70 000 - Procurarea masinei pentru ambalarea cerealelor

Maşină de baloţi 1 70 000 70 000 - Procurarea masinii de balotare a paielor furajere şi resturilor vegetale

Moară de măcinat porumb

1 48000 48000 - Procurarea morii pentru măcinatul porumbului

Total 188 000 298 304

Deplasări

Ţara, localitatea, instituţia.

ScopulNumele

persoanei delegate

Nr. zile

Drumul tur-retur / persoană,

lei

Cazarea / persoană /

zi,lei

Diurna / persoană

/ zi,lei

Suma totală pentru o persoană


cofinanţare, lei

Moldova, Chişinău, AŞM

Deplasari in cadrul realizarii proiecpelor

Atanasov Nicolae

15 / calatorii

120 x 15 = 1800

205 x 15=3075

55 x 15 =825

2850 2850



Atanasov Aurelia

15 / calatorii

120 x 15 = 1800

205 x 15 = 3075

55 x 10= 825

2 850 2850


Deplasari in cadrul realizarii

Poştaru Dumitru

10 120 x 10 = 1200

205 x 10 = 2050

55 x 10 = 550

1900 1 900

14

proiecpelor Total 7600 7600

Cheltuielile şi resursele financiare necesare pe anul doi:

Salarizarea executorilor

NumeleFuncţia în cadrul

proiectului, categoriaSalariul

lunar (lei)Perioada

(luni)Total pe întreaga

perioadă (lei)bugetul de stat

cofinanţare

Atanasov Nicolae

Conducător de proiect, cat 21

1740 12 10440 10440

Atanasov Aurelia Cercetator stiintific, cat 18

1 500 12 9000 9000

Poştaru Dumitru Cercetator stiintifc, cat 18

1 500 12 9000 9000

Guţu Constantin Cercetator stiintific, cat.18

1 500 12 9000 9000

Fazlî Igor Cercetator stiintific,cat 18

1 500 12 9000 9000

Arabagji Vladimir

Cercetator stiintific,cat 12

920 12 5520 5520

Poştaru Profira Executor, contabil, cat 14

840 12 5040 5040

Total salariu 57 000 57 000Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (23%) 13 110 13 110Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, achitate de patroni (3,5%)

1 995 1 995

Total fondul de salariu 72 105 72 105

Procurarea mărfurilor şi serviciilor (art 113.xx)Denumirea mărfii / serviciului

Cantitatea, u.m.



cofinanţare, lei


Seminţe grâu 2860 kg

4,5 - 12 870 Însămânţarea a 11 ha de teren

Seminţe porumb 80 kg 35 - 2 800 Însămânţarea a 5,3 ha de teren

Seminţe floarea-soarelui

35 kg 100 - 3 500 Însămânţarea a 7 ha de teren

Seminţe secară 1425 kg

5 - 7 125 Însămânţarea a 5,7 ha de teren în simbioză cu vica

Motorină 2645 l 13 17 193 17 191 Combustibil pentru tractor, combină si transporul materiei prime

15

(33 ha)Fertilizanţi bioorganici

8 t 3500 - ????????28 000

Substanţe bioorganice pentru stropirea terenurilor

Energie electrică 1730 kw

1,33 - 2 300 Consumul energiei electrice a utilajelor de prelucrare a materiei prime

Material publicitar - 3 300 Reclama şi publicitate lucrărilor şi produselor agricole

Arenda depozitelor - 20 000 Arenda depozitarea şi prelucrarea cerealelor (contract de arenda)

Servicii prestate de administratorul PŞT “Inagro” (de marketing, juridice, internet, paza)

30 000 - Realizarea proiectului

Consumabili - 4 500 Saci, cutii pentru ambalarea produselor

Total 47 193 101 586

Utilaje şi consumabile durabile atribuite la categoria de fonduri fixe (art. 242)


Cantitatea, u.m.



cofinanţare, lei


Boroană MTZ 1 8 650 - 15 000 Procurarea boroana pentru boronitul terenurilor agricole

Tăvălugi MTZ 1 6 920 - 10 000 Procurarea tavaluguri pentru tăvălogirea terenurilor agricole

Plug MTZ 1 17 300 - 22 000 Procurarea plugului pentru aratul lucrărilor agricole

Combină Niva 1 150 000 - 158 500 Procurarea combinei pentru cositul şi recoltarea roadei

Moară de măcinat grâu

1 170 000 170 000 - Procurarea moarei pentru măcinatul grâului

Stropitoare 1 2 000 - 2 000 Stropirea terenurilor cu fertilizanţi bioorganici (arenda stropitoarei)

Camion 1 3 000 - 3 000 Efectuarea serviciilor agricole (arenda camionului)

Minibrutărie 1 96 250 96 250 - Procurarea utilajului pentru coacerea pâinii

Total 266 250 202 000

16

Deplasări (art. 14.xx)

Ţara, localitatea, instituţia.

ScopulNumele

persoanei delegate

Nr. zile

Drumul tur-retur / persoană,

lei

Cazarea / persoană /

zi,lei

Diurna / persoană

/ zi,lei

Suma totală pentru o persoană


cofinanţare, lei



Atanasov Nicolae

15 / calatorii

120 x 15 = 1800

205 x 15=3075

55 x 15 =825

5700



Atanasov Aurelia

15 / calatorii

120 x 15 = 1800

205 x 15 = 3075

55 x 10= 825

5700



Poştaru Dumitru

10 120 x 10 = 1200

205 x 10 = 2050

55 x 10 = 550

3800

Total 15 200

Toate deplasările sunt necesare în scopuri de cercetare şi de stabilire a relaţiilor de parteneriat.

IX. Informaţii despre cofinanţare

SRL „Tradiţia Sudului” este rezident al Parcului Ştiinţific Tehnologic „Inagro”. Aceasta se specializează în cultivarea şi prelucrarea produselor agricole pe teren deschis, protejat şi hidroponică. Firma pune la dispoziţie 33 ha de terenuri arabile din s. Roşu, r-nul Cahul. Acordul său de participare la cofinanţarea proiectului de transfer tehnologic este confirmat prin scrisoare de garanţie care se anexează.

SRL „Tradiţia Sudului”, or. Cahul, str. Garoafelor, 17, tel.: 069563246, e-mail: [email protected]

X. Alte informaţii

Proiectul propus poate fi cu succes realizat, echipa este bine pregătitiă, posedă suficientă experienţă în cultivarea culturilor agricole, iar beneficiarul posedă suficiente suprafeţe arabile, inventar şi maşini de prelucrare a solului.

Proiectul propus poate să rămână nerealizat numai în cazul lipsei cote parte a finanţării din Bugetul de Stat, sau să apară calamităţi naturale neprevăzute care ar aduce daune considerabile întregii agriculturi.

17

Conducătorul proiectului „Tradiţia Sudului” dr. Nicolae Atanasov

18

ro cultivarea materiei prime ecologic pute …aitt.asm.md/userfiles/file/traditia sudului...

Documents