ro 0047 ghid bune practici "eu si copilul meu"

Ghid de bune practici pentru consilierii şcolari, realizat în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea

consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European

1

MINISTERUL ADMINISTRAłIEI ŞI

INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL

AL POLIłIEI ROMÂNE

AGENłIA NAłIONALĂ ANTIDROG

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII,

TINERETULUI ŞI SPORTULUI

„EU ŞI COPILUL MEU”

GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU CONSILIERII ŞCOLARI

realizat în cadrul proiectului

RO-0047 „Formare familială în abilităŃi educative privind prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri”

finanŃat prin Mecanismul Financiar al SpaŃiului Economic European

ISBN:......................



2

Cuprins INTRODUCERE .............................................................................................................................................6

DESCRIEREA PROIECTULUI.......................................................................................................................10

TITLUL PROIECTULUI ...............................................................................................................................10

OBIECTIV GENERAL...................................................................................................................................10

OBIECTIVE SPECIFICE ...............................................................................................................................10

STRATEGIA DE INTERVENłIE ...................................................................................................................10

CONTEXTUL APLICĂRII .............................................................................................................................10

TIPUL DE PROGRAM ÎN FUNCłIE DE RISCUL POPULAłIEI łINTĂ .......................................................10

CADRUL DE IMPLEMENTARE ....................................................................................................................11

BENEFICIARII PROIECTULUI .....................................................................................................................11

DESCRIEREA PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU” ...............................................................................13

ACTIVITĂłILE PROIECTULUI ....................................................................................................................13

SemnificaŃia simbolurilor care delimitează subcapitolele activităŃilor .........................................14

METODOLOGIA DE APLICARE A PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU” ...............................................14

PROBLEME CARE POT SĂ APARĂ – SOLUłII DE REZOLVARE................................................................17

Ce facem atunci când unul sau mai mulŃi participanŃi nu îşi îndeplinesc temele pentru acasă17

„Trucuri” pentru atragerea părinŃilor la şcoală .................................................................................18

Motivăm familiile să participe la proiect.............................................................................................18

Prevenim abandonul participanŃilor .....................................................................................................20

Asigurăm motivarea extrinsecă a părinŃilor ........................................................................................21

Ce facem când un participant perturbă activitatea ..........................................................................21

METODE, TEHNICI ŞI INSTRUMENTE.......................................................................................................21

I. METODE CENTRATE PE CONSILIER .....................................................................................................22

1. Prezentarea ..........................................................................................................................................22

2. Dezbaterea pe baza studiului de caz ...............................................................................................22

II. METODE CENTRATE PE GRUP.............................................................................................................23



3

1. Activitatea de energizare (de spargere a gheŃii) ..........................................................................23

2. Brainstorming-ul (furtuna de idei) ...................................................................................................23

3. DiscuŃia în grupuri mici ......................................................................................................................24

4. DiscuŃia dirijată ...................................................................................................................................24

5. Modelarea comportamentului ...........................................................................................................26

6. Jocul de rol...........................................................................................................................................27

7. Lecturi scurte.......................................................................................................................................30

8. Turul galeriei........................................................................................................................................30

9. Metoda SINELG .....................................................................................................................................30

EVALUAREA PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU” ................................................................................31

A. RAPORTAREA ACTIVITĂłILOR ............................................................................................................31

B. Monitorizarea consilierilor şcolari....................................................................................................32

ACTIVITATEA 1: SĂ FACEM CUNOŞTINłĂ ..............................................................................................33

ACTIVITATEA 2: NEVOILE COPILULUI MEU............................................................................................39

ACTIVITATEA 3: CE FEL DE PĂRINTE SUNT? .........................................................................................46

ACTIVITATEA 4: CUM COMUNICĂM EFICIENT CU COPIII......................................................................55

ACTIVITATEA 5: CUM CONTROLĂM CONFLICTELE DIN FAMILIE .........................................................62

ACTIVITATEA 6: CUM STABILIM REGULI ŞI PEDEPSE ............................................................................69

ACTIVITATEA 7: CUM SUPRAVEGHEM ANTURAJUL COPILULUI ..........................................................79

ACTIVITATEA 8: CUM AFECTEAZĂ FAMILIA CONSUMUL DE TUTUN, ALCOOL ŞI DROGURI.............85

Mituri legate de droguri ..........................................................................................................................93

Semne, simptome şi efecte ale consumului de droguri ....................................................................94

PRINCIPALELE DROGURI ŞI EFECTELE LOR............................................................................................94

1. Nicotina .............................................................................................................................................94

2. Alcoolul .............................................................................................................................................94

3. Marijuana ..........................................................................................................................................95

4. Heroina ..............................................................................................................................................95



4

5. Cocaina..............................................................................................................................................95

6. Amfetamina ......................................................................................................................................95

7. MDMA (Ecstasy) ................................................................................................................................96

8. Benzodiazepine ................................................................................................................................96

9. Inhalantele........................................................................................................................................96

10. SubstanŃele etnobotanice..........................................................................................................96

ACTIVITATEA NR. 9: GALA DE PREMIERE A ABSOLVENłILOR PROIECTULUI“EU ŞI COPILUL MEU”....................................................................................................................................................................98

Anexa 1: Tabel de prezenŃă .................................................................................................................102

Anexa 2: Raportul de activitate ..........................................................................................................103

Anexa 3: Acord de parteneriat ............................................................................................................104

Anexa 4: Calendarul activităŃilor cu părinŃii.....................................................................................105

Anexa 5: Chestionar de evaluare a ActivităŃii 2 ...............................................................................106

Anexa 6: Fişa de evaluare a ActivităŃii 3 ...........................................................................................107




Anexa 10: Fişa de evaluare a ActivităŃii 7 .........................................................................................111

Anexa 11: Fişa de evaluare a ActivităŃii nr. 8...................................................................................112

Anexa 12: Chestionare de satisfacŃie privind participarea la proiectul „Eu şi copilul meu” ...113

Anexa 13: Diplomă de participare.......................................................................................................114

Anexa 14: Raport final de implementare a proiectului „Eu şi copilul meu” ...............................115

Anexa 15: Raportul de monitorizare...................................................................................................116

Anexa 16: Model acord colaborare CJRAE - CPECA ..........................................................................117

Anexa 17: Model acord colaborare CPECA – Unitate şcolară..........................................................119

DICłIONAR ...............................................................................................................................................121

REZULTATELE OBłINUTE ÎN URMA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU” ..........122

Analiza rezultatelor intervenŃiei pe baza designului experimental randomizat controlat.......123



5

Ipoteze generale statistice care urmează a fi testate pe baza designului experimental .........125

I. Analiza eşantioanelor cercetării...................................................................................................... 127

Caracteristici socio-demografice ale respondenŃilor.......................................................................128

Testul eşantioanelor independente grup experimental vs. grup control.....................................132

II. Analiza datelor cercetării ................................................................................................................135

DiferenŃele între rezultatele posttest la grupul experimental şi rezultatele posttest la grupul de control ................................................................................................................................................147

Prezentarea evoluŃiei pentru fiecare item........................................................................................148

Prezentarea evoluŃiei pentru fiecare item la nivel regional (grup experimental).....................151



Concluzii şi recomandări.......................................................................................................................167

ANEXA 1: Descrierea variabilelor grupului experimental................................................................171

ANEXA 2: Descrierea variabilelor grupului de control .....................................................................175

BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................................180



6

Moto: „Singura cale de a forma copii buni este să devenim mai întâi părinŃi mai buni”

Zig Ziglar

INTRODUCERE

EducaŃia, definită în termeni foarte generali, este un proces al cărui scop esenŃial este de a înlesni o anumită modificare de comportament. PărinŃii sunt primii profesori ai copilului, ei începând educarea copilului din familie. Împreună cu părinŃii, şcoala îşi are rolul ei bine stabilit, intervenind în dezvoltarea primară a copilului. În acest context, consilierea părinŃilor în scopul îmbunătăŃirii relaŃiilor cu proprii copii, după principii ştiinŃifice de psihopedagogie, devine o necesitate.

PărinŃilor le revine rolul esenŃial în creşterea copiilor, fiind datori să le asigure nu numai existenŃa materială, ci şi un climat familial afectiv şi moral. Sunt situaŃii în care familia consideră că este suficient să se ocupe doar de satisfacerea nevoilor primare (hrană, îmbrăcăminte, locuinŃă, cheltuieli zilnice etc.), subestimând importanŃa unei comunicări afective, aspect ce se reflectă negativ în dezvoltarea sentimentului de apartenenŃă al copilului.

Rolul de părinte implică foarte multe cunoştinŃe şi abilităŃi necesare zi de zi. Aceste cunoştinŃe şi abilităŃi nu sunt înnăscute sau nu apar atunci când devii părinte. Fiecare dintre noi învăŃăm să fim părinŃi de la cei din jurul nostru, de la părinŃii noştri, din informaŃiile pe care le auzim sau le citim. Uneori însă ceea ce învăŃăm din interacŃiunea cu ceilalŃi nu este suficient pentru a fi părintele de care copilul are nevoie pentru a se dezvolta şi pentru a creşte sănătos fizic şi mental. De multe ori părinŃii au întrebări la care nu au răspunsuri sau observă comportamente ale copilului lor la care nu ştiu cum să reacŃioneze.

În general comportamentul este inspirat din propria experienŃă de viaŃă a părinŃilor, astfel perpetuându-se atât aspecte pozitive cât şi negative în educaŃie, pe parcursul mai multor generaŃii. Modelul parental pozitiv se regăseşte adesea în înŃelepciunea populară, cum ar fi, de exemplu, zicala: „Ce nu te doboară, te face mai puternic”; şi, referindu-ne la trăsăturile de caracter pozitive putem menŃiona şi proverbul: „Aşchia nu sare departe de trunchi” sau „Cum îl creşti, aşa îl ai”. Însă, cu toŃii ştim astăzi că, indiferent de situaŃie, educaŃia copiilor nu poate fi asociată cu violenŃa, iar bătaia nu mai este „ruptă din rai!”. Prin intermediul acestui proiect ne propunem să consolidăm legăturile afective dintre membrii familiei (părinte-copil, părinte-părinte, copil-copil), dintre aceştia şi şcoală, aplicând sistematic metode fundamentate ştiinŃific.

Fără îndoială abuzul de băuturi alcoolice, tutun şi alte droguri facilitează apariŃia problemelor medicale, psihologice şi sociale importante în cea mai mare parte a Ńărilor dezvoltate. Având în vedere că tratamentul pentru astfel de probleme este dificil şi, adeseori, este absolut imposibil să rezolvăm unele dintre complicaŃiile asociate abuzului de droguri – cum ar fi infecŃia cu HIV – totuşi, cu sprijinul acestui ghid, vom face împreună eforturi pentru a preveni abuzul de tutun, alcool şi droguri cel puŃin pentru familiile incluse în proiect.

Ghidul conŃine descrierea celor nouă activităŃi cu părinŃii care se vor realiza în cadrul proiectului „EU ŞI COPILUL MEU”. ActivităŃile cu părinŃii sunt interactive, conŃinând şi aplicaŃii cu caracter ludic, ce necesită un grad mare de implicare din partea părinŃilor, a consilierilor şcolari şi, acolo unde este cazul, şi din partea copiilor.

Autorii



7

Ghidul de bune practici pentru consilierii şcolari a fost realizat ca urmare a derulării activităŃilor implementate în perioada septembrie 2010-ianuarie 2011, în cadrul proiectului RO-0047 „Formare familială în abilităŃi educative privind prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri”, finanŃat prin Mecanismul Financiar al SEE, de către următorii experŃi:

Coordonator ştiinŃific Profesor Universitar Doctor Nicolae MITROFAN, Decan al FacultăŃii de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei, Universitatea Bucureşti.

Psiholog clinician drd. Zoe-Doina NIłĂ, coordonator proiect, Inspectoratul General al PoliŃiei Române, doctorand al FacultăŃii de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei, Universitatea Bucureşti, master în Prevenirea şi combaterea drogodependenŃelor la Facultatea de Sociologie şi AsistenŃă Socială, Universitatea Bucureşti, psihoterapeut de familie în supervizare, formator în adicŃii, licenŃă în Psihologie, Facultatea de Psihologie, Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti.

Profesor gradul I Dumitru I. DUMITRU, AgenŃia NaŃională Antidrog, specialist educaŃie-învăŃământ; formator naŃional în management educaŃional - Programul de reformă al învăŃământului preuniversitar din România / Centre for British Teachers; formator în educaŃie personală - componenta character / Programul „Character First !” / Character Training Institute Oklahoma City – USA; formator naŃional în educaŃie pentru drepturile omului şi educaŃie pentru cetăŃenie democratică - Programul NaŃional „EducaŃie pentru CetăŃenie Democratică” / Ministerul EducaŃiei şi Cercetării; Consiliul Europei - Centrul European pentru Tineret, UNICEF România; formare în implementarea şi evaluarea strategiilor regionale antidrog - Ministerul Federal al SănătăŃii din Germania / LWL; formare în dezvoltarea deprinderilor şi abilităŃilor sociale - Ministerul Federal al SănătăŃii din Germania / LWL.

Sociolog Cătălina CHENDEA, Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, coordonator proiecte prevenire consum de droguri în şcoală; formator naŃional în domeniul educaŃie pentru cetăŃenie democratică, comunicare, lucrul cu tinerii, educaŃie inter-culturală / Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Tineretului, Centrul Nord – Sud al Consiliului Europei; formator în educaŃie personală - componenta caracter / Programul „Character First !” / Character Training Institute Oklahoma City – USA; formator certificat CNFPA formator naŃional în educaŃie pentru drepturile omului şi educaŃie pentru cetăŃenie democratică - Programul NaŃional „EducaŃie pentru CetăŃenie Democratică” / Ministerul EducaŃiei şi Cercetării; UNICEF România; Facilitator programul de educaŃie alternativă în arta de a conduce „Liderii Mileniului Trei” / British Council, FundaŃia Codecs pentru Leadership; formare în implementarea şi evaluarea strategiilor regionale antidrog - Ministerul Federal al SănătăŃii din Germania / LWL; formare în dezvoltarea deprinderilor şi abilităŃilor sociale - Ministerul Federal al SănătăŃii din Germania / LWL.

Psiholog clinician specialist Alina NEAGOE, psihoterapeut TCC, specializare în adicŃii, AgenŃia NaŃională Antidrog, Centrul de AsistenŃă Integrată a AdicŃiilor Pericle, master în Psihoterapii cognitiv-comportamentale la Universitatea Titu Maiorescu – Facultatea de Psihologie, formare în Interviul MotivaŃional, formator certificat CNFPA, specializări multiple în prevenirea consumului de droguri în şcoală şi familie, consilierea persoanelor afectate de consumul de alcool şi droguri, persoanelor afectate de HIV şi hepatită C; licenŃiată a FacultăŃii de Psihologie-Sociologie, Universitatea Hyperion, Bucureşti. Membru al AsociaŃiei de Hipnoterapie şi



8

Psihoterapii Cognitiv-comportamentale, membru al Colegiului Psihologilor din România.

Psiholog principal drd. Tatiana BARBAROŞ, Centrul JudeŃean de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională ConstanŃa, master în Politici publice şi administraŃie publică, Universitatea Bucureşti; studii aprofundate: „Psihologie Industrială şi OrganizaŃională”, Facultatea de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1999; licenŃiată a UniversităŃii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei, Specializarea Psihologie, 1998; psihoterapeut practicant – Hipnoză şi terapie ericksoniană; membru al Comitetului Filialei ConstanŃa al Colegiului Psihologilor din România; preşedintele AsociaŃiei Psihologilor şi Psihopedagogilor din ConstanŃa „APSIPED”; autor al lucrării „Dezvoltarea competenŃelor de comunicare la adulŃi în relaŃie cu copilul”, ConstanŃa, Editura „Andrei Şaguna”, 2008; coordonator al lucrării „PărinŃi, vă invit în lumea mea!”, ConstanŃa, Editura Newline, 2009.

Psiholog clinician specialist Mihaela CIŞMILIANU, AgenŃia NaŃională Antidrog – Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog ConstanŃa, formări multiple în adicŃii (Tehnica Interviului MotivaŃional; Prevenirea Recăderilor), formare în Terapii Scurte, master în Psihoterapii cognitiv - comportamentale, Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti, 2005; multiple formări în domeniul prevenirii consumului de droguri în şcoală şi familie; experienŃă clinică în evaluarea şi consilierea persoanelor consumatoare de droguri; licenŃiată a UniversităŃii Ovidius ConstanŃa, Facultatea de Psihologie, 2003. Membru al AsociaŃiei de Hipnoterapie şi Psihoterapii Cognitiv-comportamentale, membru al Colegiului Psihologilor din România.

Psiholog şcolar Simina (MORAR) HINł, director al Centrului JudeŃean de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională Bihor, master în Management EducaŃional, DPPPD, Universitatea din Oradea; stagiu de formare profesională Socrates / Comenius Grundtvig 3 Course 2006 – Institutul Edward de Bono, Kappara, Malta – „Edward de Bono’s Serious Creativity and Lateral Thinking”; formare în educarea copiilor cu autism, Auctores, St. Truiden, Belgia; absolventă a cursului postuniversitar de Terapie OcupaŃională, susŃinut de ReŃeaua Europeană de Terapie OcupaŃională în ÎnvăŃământul Superior, în cadrul Proiectului Joint Action &Youth; master în Consiliere individuală şi psihoterapie - Facultatea de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei, licenŃiată a FacultăŃii de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.

Psiholog clinician Georgeta - Ramona POPESCU, AgenŃia NaŃională Antidrog, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Bihor, master în Consiliere Psihologică din cadrul FacultăŃii de ŞtiinŃe Socio-Umane, Universitatea din Oradea, licenŃiată a FacultăŃii de ŞtiinŃe Socio-Umane, Specializarea Psihologie, Universitatea din Oradea, absolvent cursuri postuniversitare în Terapie RaŃional- EmoŃional-Cognitiv-Comportamentală niv.I şi II, formator în adicŃii.

Jurist dr. Mihaela TOMIłĂ, AgenŃia NaŃională Antidrog, Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timiş, specializare în psihologie judiciară, lector la Universitatea de Vest Timişoara - Facultatea de Sociologie şi Psihologie, membru al Uniunii Juriştilor din România.

Sociolog dr. Aurora - Violeta LEFTER, AgenŃia NaŃională Antidrog, cercetător ştiinŃific, doctor în sociologie - Facultatea de Sociologie şi AsistenŃă Socială, Universitatea Bucureşti (teza: Consumul de droguri - impact asupra unei societăŃi în



9

tranziŃie), master în „Politici Sociale ale Dezvoltării” la Universitatea Bucureşti - Facultatea de Sociologie şi AsistenŃă Socială, licenŃă în sociologie la Universitatea Bucureşti - Facultatea de Sociologie, Psihologie şi Pedagogie; formare în: analiză statistică avansată (SPSS), realizarea de studii şi analize privind fenomenul drogurilor, evaluarea şi planificarea programelor, manager de proiect şi formator adulŃi.

Sociolog Andrei BOTESCU, AgenŃia NaŃională Antidrog, absolvent master în sociologie - Facultatea de Sociologie a UniversităŃii din Lund, Suedia, licenŃiat în psihologie organizaŃională la Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti - Facultatea de Psihologie, absolvent colegiu „AsistenŃă socială şi probaŃiune” al FacultăŃii de Sociologie şi AsistenŃă Socială, Universitatea Bucureşti, stagii de formare în: analiză statistică avansată (SPSS), tehnici şi metode de evaluare cantitativa şi calitativa a fenomenului drogurilor oferite de EMCDDA, Şcoala de Sănătate Publică din Madrid, Şcoala de sănătate publică din Granada Spania, Institutul NaŃional de Sănătate Publică din Helsinky - Finlanda.

Psiholog Ramona Georgeta PRUNDARU, masterand Consiliere şi Orientare în Carieră, Universitatea Politehnică Bucureşti, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic; formator naŃional Consiliere şi Orientare, Training în CPI, D&D Consultants, Training de psihodiagnostic şi principii de validare a testelor şi cotarea testelor proiective, D&D Consultants, licenŃiată în psihologie, Facultatea de Psihologie, Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti.

Manualul de faŃă reprezintă un ghid de bune practici, bazat pe experienŃa specialiştilor AgenŃiei NaŃionale Antidrog şi ai Ministerului EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportuluiprecum şi a celor 62 de consilieri şcolari din judeŃele Bihor, ConstanŃa şi Ilfov, după cum urmează:

22 Consilieri şcolari din judeŃul BIHOR: Ionela BELBE, Iudit BIRINYI, Diana BODEA LUNG, Eva BODO, Ioana CHERECHIANU, Alin-Ioan CREłU, Adela Simona CUREA LUP, Andrea Nicoleta DUMBRAVĂ, Teodora Alina ENE, Orsolya-Aniko GAZDAG, Laura HARJA, Anca Simona KELEMEN, Teodora Felicia MEGHESAN, Mihaela Iudita MINCIC, LuminiŃa Iolanda Edittha MLADONICZKY, Gabriela NEDELCU, Monica ONICA, Rodica POP, Ani-Emilia RADU, Nicoleta-Elena STOITA, Ioana Mariana SZANTO, Tunde TARR.

22 Consilieri şcolari din judeŃul CONSTANłA: Raluca ATANASIU, Laura Elena BURGHIŞAN, Marieta CĂESCU, Mirela CĂPĂłÎNĂ, Aurora CHIRILĂ, Vasile CIUBUCĂ, Ana COLNICEANU, Gabriela CRUDU, Eugenia DOBROMIR, Valentina DURAC, Carmen - Silvia FALIBOGA-ANDREI, Camelia MARINESCU, Cristina MUREŞANU, Mihaela NICOLAEV, Cristina PALU, Mihaela PARIZA, Carmen-Daniela PĂLICI, Mihaela - Camelia POPA, Laura Elena SECU, Nicoleta - Dorina TOMA, Alina VASILE.

18 Consilieri şcolari din judeŃul ILFOV: Maria ANGHEL, Ioana BĂNULESCU, Maria BOBOC, Mariana Dochia GASPAR, Lelia GAVRILĂ PERL, Delia Josett HANEA, Ana Maria MOAGĂ, Lucian NEGOIłĂ, Lucian POPESCU, LuminiŃa POPESCU, Andreea Oana RÂCIU, Ioana SANDU, Sanda SĂCEANU, AncuŃa SOCAS, Ileana Narcisa ŞTEFĂNESCU, Gabriela TROANCA, Simona-Maria VASILE, Sorina VRANĂ.



10

DESCRIEREA PROIECTULUI

TITLUL PROIECTULUI

RO 0047 „Formare familială în abilităŃi educative privind prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri”, finanŃat prin Mecanismul Financiar al SEE.

OBIECTIV GENERAL

Creşterea factorilor familiali de protecŃie şi reducerea factorilor familiali de risc faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri la preadolescenŃi.

OBIECTIVE SPECIFICE

� Dezvoltarea abilităŃilor de comunicare eficientă între părinŃi şi copii;

� ÎmbunătăŃirea supravegherii comportamentului copiilor;

� Creşterea frecvenŃei utilizării de către părinŃi a metodelor de disciplinare pozitivă;

� Dezvoltarea abilităŃii părinŃilor de a stabili reguli de comportament clare şi coerente;

� Exersarea strategiilor de rezolvare eficientă a conflictelor dintre părinŃi şi copii;

� Diminuarea frecvenŃei şi intensităŃii conflictelor în familie;

� ÎmbunătăŃirea competenŃelor consilierilor şcolari în domeniul consilierii familiale.

STRATEGIA DE INTERVENłIE

Dezvoltarea de competenŃe de formare familială în abilităŃi educative a consilierilor şcolari, prin intermediul cursurilor de formare şi a sesiunilor de supervizare din partea specialiştilor CPECA.

CONTEXTUL APLICĂRII

Familial, părinŃi, mama şi tatăl.

TIPUL DE PROGRAM ÎN FUNCłIE DE RISCUL POPULAłIEI łINTĂ

Selectiv. Spre deosebire de programele de prevenire universale, destinate tuturor grupurilor de populaŃii care nu au fost identificate în prealabil ca fiind expuse unui risc particular în legătură cu consumul de droguri, programele de prevenire selectivă se orientează spre segmente de populaŃie delimitate în funcŃie de expunerea acestora la un număr crescut de factori de risc pentru abuzul de droguri (tutun, alcool, plante etnobotanice, droguri ilegale), cum ar fi preadolescenŃii care lipsesc de la şcoală sau copiii persoanelor care consumă abuziv alcool sau droguri. Programele de prevenire selectivă necesită mai multe resurse, au o acoperire mai mică decât cele universale, sunt orientate spre segmente de populaŃie cu risc crescut de a prezenta probleme asociate cu consumul de droguri şi oferă beneficii potenŃiale foarte crescute.

În Ńara noastră, programele de prevenire a abuzului de droguri, care oferă intervenŃii dezvoltate şi validate, plecând de la criterii ştiinŃifice, sunt relativ puŃine. În cazul programelor de prevenire selectivă, lipsa celor fundamentate ştiinŃific este şi mai mare.



11

CADRUL DE IMPLEMENTARE

Proiectul „Eu şi copilul meu” are la baza proiectul „Protego”, implementat de către AgenŃia NaŃională Antidrog în anul 2007. Ca urmare, activităŃile propuse sunt validate ştiinŃific, iar modificările care apar faŃă de proiectul iniŃial se datorează adaptării la realităŃile româneşti.

Proiectul a fost implementat în anul şcolar 2009-2010 în 68 de unităŃi de învăŃământ din judeŃele Ilfov, Bihor şi ConstanŃa, de către structurile teritoriale ale AgenŃiei NaŃionale Antidrog, respectiv Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, în parteneriat cu Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin Centrele JudeŃene de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională din cele trei judeŃe. Din cele 3 judeŃe au fost au fost selecŃionaŃi şi formaŃi 75 de consilieri şcolari. SelecŃia acestora s-a realizat conform următoarelor criterii:

• AbsolvenŃi de psihologie, psihopedagogie, sociologie sau asistenŃă socială;

• Minim trei ani experienŃă în domeniu;

• Consilieri şcolari, psihologi, asistenŃi sociali sau cadre didactice titulare care îşi desfăşurau activitatea în unităŃi şcolare cu clasele V-VIII, sau în Centre JudeŃene de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională atât din mediul urban, cât şi din mediul rural, din judeŃele selecŃionate.

Consilierii şcolari au selecŃionat, la rândul lor, un număr de 1000 de părinŃi, conform următoarelor criterii:

• PărinŃi ai copiilor din ciclul secundar (clasele V-VII), cu vârsta între 10 şi 13 ani;

• PărinŃi care proveneau dintr-un mediu socio-economic defavorizat, cu venituri reduse şi anume sub 600 leisau membru de familie(beneficiari ai ajutorului social, şomeri);

• PărinŃi la risc (abilităŃi educative şi de gestionare familială scăzute) sau cu copii la risc (probleme de adaptare şi randament şcolar scăzut, probleme precoce sau persistente de comportament, care nu necesită în mod special o intervenŃie terapeutică)

• Familii cu conflicte sau în care exista consum frecvent de tutun şi alcool;

• Nivelul de educaŃie de minim, patru clase primare absolvite.

În elaborarea Ghidului de bune practici autorii au Ńinut seama de observaŃiile şi experienŃele celor 62 de consilieri şcolari, care au implementat proiectul „Eu şi copilul meu” în cele 3 judeŃe. Aceştia au susŃinut un număr de 8 activităŃi cu părinŃii, a 90 minute fiecare, cu o frecvenŃă săptămânală.

Ghidul de bune practici se adresează consilierilor şcolari, care vor continua implementarea proiectului„Eu şi copilul meu”în unităŃi şcolare cu clase V-VIII, în anii şcolari următori.

BENEFICIARII PROIECTULUI

Beneficiarii acestui proiect se împart în patru categorii: consilieri şcolari, specialişti CPECA (psihologi, asistenŃi sociali, sociologi), părinŃi şi copii.

I. Consilieri şcolari



12

În cadrul proiectului pot participa consilieri şcolari care au absolvit cursul de formare „Eu şi copilul meu”.

Criteriile de selecŃie ale consilierilor şcolari (îndeplinite cumulativ):


• Minim cinci ani experienŃă în domeniu;

• Titulari în unităŃi şcolare cu clasele V-VIII, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural;

• ExperienŃă în proiecte cu părinŃii.

ResponsabilităŃile consilierului şcolar: selectarea grupului de părinŃi, organizarea activităŃilor cu părinŃii, completarea şi transmiterea documentelor aferente fiecărei activităŃi către coordonatorul judeŃean.

II. Specialişti CPECA având rolul de a colabora cu coordonatorii judeŃeni, în scopul monitorizării implementării proiectului şi de a sprijini cu materiale informative, la solicitarea consilierilor şcolari,activităŃile din cadrul proiectului.

Criteriile de selecŃie ale specialiştilor (îndeplinite cumulativ):


• Certificat de formare de formatori;

• ExperienŃă în proiecte de prevenire.

II. Criterii de selecŃie a părinŃilor:

� PărinŃi ai copiilor din ciclul secundar (clasele V-VII), cu vârsta între 10 şi 1 ani;

� PărinŃi la risc (abilităŃi educative şi de gestionare familială scăzute, mediu defavorizat) sau cu copii la risc (probleme de adaptare şi randament şcolar scăzut, probleme precoce sau persistente de comportament, care nu necesită în mod special o intervenŃie terapeutică);

� Familii cu conflicte sau în care există consum frecvent de tutun şi alcool;

� Nivelul de educaŃie de minim obligatoriu este de patru clase primare absolvite.

Nu se vor include în proiect persoanele care prezintă tulburări psihopatologice sau care au alte dificultăŃi ce pot interfera grav în derularea activităŃilor! Aceste persoane necesită intervenŃii de specialitate, terapii individuale etc., nefiind compatibile cu abordarea din cadrul proiectului „Eu şi copilul meu”.

� Copii din ciclul secundar, cu vârsta între 10 şi 1 ani, ai căror părinŃi sunt incluşi în proiect.

O dată identificate familiile care îndeplinesc criteriile de mai sus, vom invita personal părinŃii, telefonic sau printr-o scrisoare în care vom specifica data, ora şi locul de întâlnire (de ex. cabinetul de consiliere). Cu acest prilej le prezentăm părinŃilor proiectul „EU ŞI COPILUL MEU”, precum şi toate detaliile organizatorice. Invităm părinŃii care îşi dau acordul, să participe la prima activitate a proiectului. Numărul recomandat de părinŃi participanŃi este între 10 şi 12!



13

Este important ca ambii părinŃi să participe la proiect. Adeseori acest lucru nu este posibil, fie că este vorba despre familii monoparentale (situaŃie destul de frecventă), fie datorită gradului crescut de conflict existent între părinŃi, indiferenŃei unuia dintre aceştia faŃă de educaŃia copiilor sau din alte motive (proiect de lucru al părinŃilor, părinŃi plecaŃi în străinătate, în penitenciar etc.).

Pe de altă parte, atunci când participă ambii părinŃi este recomandat să nu vină prin rotaŃie. Ideal ar fi să participe atât tatăl cât şi mama la toate activităŃile proiectului.

Recomandăm ca grupul să fie format din 10 - 12 participanŃi. Grupurile mai mici limitează posibilităŃile de îmbogăŃire a cunoştinŃelor prin intermediul experienŃelor celorlalŃi participanŃi. Cu mai mult de 12 persoane devine dificilă menŃinerea controlului asupra grupului şi activităŃilor, existând riscul să depăşim timpul prevăzut pentru exerciŃii, iar participanŃilor li se reduc posibilităŃile de intervenŃie şi implicare activă.

Este important să selectăm un grup de părinŃi cât mai omogen posibil în ceea ce priveşte motivaŃia şi nevoile de participare la proiect, caracteristicile socio-demografice, veniturile, educaŃia, vârsta copiilor.

DESCRIEREA PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU”

Proiectul „EU ŞI COPILUL MEU” face parte din proiectul RO 0047 „Formare familială în abilităŃi educative pentru prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri” este implementat de AgenŃia NaŃională Antidrog, prin CPECA, în parteneriat cu Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin CJRAE.

ACTIVITĂłILE PROIECTULUI

Proiectul include nouă activităŃi cu părinŃii cu durată de minim 90 de minute fiecare.

ActivităŃile se programează cu o frecvenŃă de o activitate pe săptămână şi urmăresc următoarea schemă:

Bun venit participanŃilor; activitatea de energizare (de spargere a gheŃii); trecerea în revistă (pe scurt) a activităŃii anterioare; verificarea temei pentru acasă; prezentarea obiectivelor activităŃii; realizarea activităŃii; evaluarea activităŃii (feed-back din partea participanŃilor); prezentarea temei pentru acasă; preocupări frecvente ale părinŃilor (lectură suplimentară).

ActivităŃile proiectului „EU ŞI COPILUL MEU” includ una sau mai multe teme (sarcini educative) pe care participanŃii trebuie să le realizeze acasă, de preferat în scris. Aceste teme au rolul de a exersa, în situaŃii reale, abilităŃile dobândite sau îmbunătăŃite în cadrul activităŃilor, astfel încât acestea să se menŃină şi să se generalizeze. Prin generalizare se înŃelege manifestarea noilor comportamente sau abilităŃi în contexte sau condiŃii diferite de cele care au ghidat învăŃarea acestora. La finalul fiecărei activităŃi se prezintă participanŃilor tema pentru acasă (sarcina educativă), a cărei realizare este trecută în revistă şi discutată la începutul activităŃii următoare.

În planificarea temelor pentru acasă este bine să se Ńină cont de dificultatea abilităŃilor ce trebuie puse în practică, începând cu cele pe care părintele le poate realiza fără prea mult efort şi continuând cu cele cu grad mai mare de complexitate şi dificultate. Acestea le oferă părinŃilor consecinŃe pozitive, le vor da încredere şi îi vor



14

motiva în continuarea practicării. În plus, este bine ca părinŃii să fie evidenŃiaŃi atunci când au realizat temele, în special atunci când au făcut acest lucru într-un mod satisfăcător.

Încheierea activităŃii

Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente activităŃilor

InstrucŃiunile detaliate pentru aplicarea fiecărei activităŃi vor fi prezentate grupat, pe două secŃiuni diferite. Prima informează cu privire la materialele necesare pentru desfăşurarea fiecărei activităŃi, argumentele care justifică includerea acesteia în proiect şi obiectivele specifice urmărite. Cea de-a doua secŃiune conŃine informaŃii cu privire la desfăşurarea activităŃilor: conŃinuturi transmise, abilităŃi care vor fi exersate cu părinŃii, instrucŃiuni pentru realizarea de exerciŃii şi teme pentru acasă. Ambele secŃiuni conŃin diferite subcapitole, precedate de simboluri care facilitează identificarea rapidă.

SemnificaŃia simbolurilor care delimitează subcapitolele activităŃilor

�� Materiale necesare

�� Argument

�� Obiective specifice ale activităŃii

�� InstrucŃiuni pentru bun venit participanŃilor

�� Activitatea de energizare (de spargere a gheŃii)

�� Recapitularea activităŃii anterioare şi realizării temelor pentru acasă

�� InformaŃii pentru a explica părinŃilor; expunere, dialog, problematizare

�� ExerciŃii de discuŃie în grup

�� ExerciŃii de învăŃare de comportament (joc de rol)

Lista elementelor informative pentru părinŃi

�� Aplicarea chestionarelor

�� Evaluarea activităŃii

Tema pentru acasă (sarcini educative - pentru a practica abilităŃile învăŃate în timpul activităŃii)

�� InstrucŃiuni pentru încheierea activităŃii

METODOLOGIA DE APLICARE A PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU”

Pentru a implementa cu succes proiectul în unităŃile de învăŃământ este nevoie să Ńinem cont de următoarele recomandări:

1. Promovăm proiectul „Eu şi copilul meu”

Pentru a avea impact, este important ca proiectul „Eu şi copilul meu” să fie promovat la 2 niveluri:

La nivel de unitate şcolară. La începutul anului şcolar pe parcursul căruia se derulează proiectul, vom organiza împreună cu coordonatorul judeŃean din cadrul CJRAE şi cu specialistul CPECA, o întâlnire cu directorii tuturor unităŃilor şcolare



15

implicate, în cadrul căreia le vom prezenta proiectul, vom discuta responsabilităŃile fiecărei instituŃii şi vom semna acordurile de colaborare.

La nivel de comunitate – prin evenimente de lansare, respectiv de încheiere a proiectului. La aceste evenimente invităm să participe factorii importanŃi din comunitate: autorităŃi publice locale, presă, reprezentanŃi ai cultelor religioase, ONG-uri, mediul de afaceri, directorii celorlalte şcoli etc. Cele 2 evenimente vor fi promovate prin toate mijloacele disponibile: site CJRAE, ISJ sauISMB, anunŃuri în şcoală, mass-media etc.

2. Colaborarăm permanent cu conducerea şcolii în care se implementează proiectul

Pentru o implementare eficientă a proiectului „Eu şi copilul meu” avem nevoie de o colaborare strânsă între reprezentanŃii unităŃii şcolare - director, consilier şcolar, profesori, atât înainte de implementare, pentru gestionarea motivaŃiei şi menŃinerea în proiect a participanŃilor, dar şi în timpul desfăşurării activităŃilor, pentru a urmări participarea părinŃilor şi pentru reducerea numărului de abandonuri, precum şi pentru a gestiona în mod eficient documentele ce trebuie transmise la finele proiectului. În acest sens, se vor încheia acorduri de colaborare de două tipuri: un acord de colaborare între CJRAE şi CPECA şi acorduri de colaborare între CPECA şi fiecare unitate şcolară în care se va implementa proiectul (modele Anexa 15 şi Anexa 16)

3. Stabilim graficul de desfăşurare a activităŃilor

Desfăşurarea celor 9 activităŃi ale proiectului „Eu şi copilul meu” se încadrează în perioada unui an şcolar, cu o frecvenŃă de maxim 1 activitate pe săptămână. Graficul de desfăşurare a activităŃilor se stabileşte împreună cu părinŃii, chiar la debutul aplicării proiectului, în cadrul ActivităŃii 1 şi se transmite coordonatorului judeŃean (pe e-mail) odată cu celelalte documente aferente ActivităŃii 1.

Orice modificare este anunŃată cu cel puŃin 5 (cinci) zile înainte coordonatorului judeŃean.

4. Realizăm un climat de lucru adecvat

Este important să oferim participanŃilor un climat de grup formal, dar şi destins, care să faciliteze exprimarea sinceră a problemelor de comportament ale copiilor şi a dificultăŃilor personale în educarea acestora, precum şi participarea activă la exerciŃii, la discuŃii şi la jocurile de rol. În acest sens, ne vom adresa participanŃilor la persoana I, încurajându-i să se adreseze unii altora pe numele ales de fiecare, scris pe ecuson (de ex. prenume, poreclă etc.). Aceasta facilitează comunicarea, contribuind la crearea unei reŃele de sprijin mutual între participanŃi.

Verificăm dacă spaŃiul în care se vor Ńine activităŃile cu părinŃii întruneşte condiŃii optime (de exemplu o sală de clasă în care băncile nu sunt fixe, astfel încât să putem aşeza scaunele în cerc) şi dacă avem la dispoziŃie logistica necesară (scaune, flipchart, markere, ecusoane etc.).

5. Organizăm în detaliu fiecare activitate

Înainte de începerea fiecărei activităŃi este important să revizuim conŃinuturile activităŃii; să pregătim materialele de care avem nevoie: coli de flipchart, ecusoane, markere, fişe ce vor fi distribuite părinŃilor, ghidul pentru consilieri etc.; să ajungem cu o oră mai devreme şi să pregătim sala înainte de sosirea participanŃilor şi începerea activităŃii (aranjăm scaunele în cerc, verificăm dacă este



16

curent la prize, dacă funcŃionează aparatura de care avem nevoie, aerisim, pregătim materialele pentru părinŃi etc.).

6. Avem o atitudine directivă (fermă, sigură) în realizarea activităŃilor

„Eu şi copilul meu” este un proiect orientat cu precădere spre dobândirea de abilităŃi, şi nu spre introspecŃie, schimb de trăiri sau discuŃii ca sursă de cunoaştere. În consecinŃă, în timpul activităŃilor trebuie să avem o atitudine directivă însă, în acelaşi timp, să transmitem empatie şi amabilitate. Astfel, e important să fim naturali, să vorbim într-un mod sigur, clar şi concis, să utilizăm „noi” în loc de „eu”, să menŃinem contactul vizual cu participanŃii, să avem grijă de expresia corporală şi nonverbală, combinând atitudinea generală senină şi liniştită cu un anumit grad de entuziasm în timpul realizării exerciŃiilor.

7. Transmitem o viziune optimistă participanŃilor

Adeseori putem oferi o viziune pozitivă asupra problemelor. De exemplu, un copil care atrage atenŃia părinŃilor asupra sa printr-un comportament inadecvat, demonstrează, totodată, că acordă o valoare destul de mare relaŃiei sale cu familia. Adeseori este util să oferim părinŃilor o imagine reală asupra problemelor pe care le întâmpină în educarea copiilor. Acest lucru îi va face să observe că multe alte familii trec prin dificultăŃi similare şi pot lucra împreună pentru găsirea unor soluŃii.

8. Transmitem eficient informaŃiile

Nu trebuie să memorăm „lecŃia” înainte de fiecare activitate, deoarece acest lucru ar putea fi neproductiv. Desigur, este indicat să fim bine familiarizaŃi cu proiectul şi conŃinutul activităŃii înainte de fiecare întâlnire cu părinŃii, însă este mai important să transmitem grupului informaŃiile cu propriile cuvinte, adaptând expresiile la nivelul de înŃelegere al părinŃilor, fără a cădea în rigiditate sau artificialitate. Astfel, unul dintre exerciŃiile din cadrul ActivităŃii 8 necesită cunoştinŃe suficiente cu privire la subiect (consumul de droguri) pentru a putea răspunde într-o manieră adecvată întrebărilor pe care le pot formula părinŃii.

Este important să acordăm părinŃilor posibilitatea de a interveni şi de a-şi expune părerile. Ne străduim să abordăm toate problemele incluse în agendă!

9. Gestionăm eficient timpul alocat activităŃilor

Timpul propus pentru aplicarea diferitelor etape ale fiecărei activităŃi este orientativ şi se bazează pe fundamente raŃionale şi pe experienŃa dobândită în urma primului an de implementare. Astfel, în cadrul fiecărei secvenŃe a unei activităŃi, în partea dreaptă a titlului este prevăzută o estimare a timpului alocat pentru secvenŃa respectivă precum şi timpul scurs de la începerea activităŃii. Concret, aceste informaŃii se exprimă prin numărul de minute alocate pentru momentul respectiv al activităŃii, înscrise în paranteza rotundă, şi cel cumulat de la început până la finalul momentului respectiv, înscris în paranteza dreaptă. Aceste informaŃii vor fi utilizate atât pentru a respecta timpul prevăzut, cât şi pentru a ajuta la gestionarea timpului disponibil, în sensul de a evita devierile de la subiect. Aceste devieri ar putea prelungi şedinŃa inutil şi ineficient şi ar pune prea mult la încercare răbdarea participanŃilor.

În schimb, este important să fim riguroşi în realizarea momentelor, îndeplinirea obiectivelor, lămurirea tuturor aspectelor neclare şi a divergenŃelor, pentru a finaliza tot ce ne-am propus.



17

Alegem ziua şi ora potrivită pentru majoritatea părinŃilor. AnunŃăm acest lucru din timp. Pregătim o atmosferă plăcută, deschisă şi democratică în timpul activităŃii cu părinŃii.

Începem activitatea la ora stabilită! AnunŃăm din timp durata întâlnirii şi ne străduim să respectăm proiectul stabilit. Acest lucru îi va ajuta pe părinŃi să-şi planifice timpul şi să fie siguri că nu-i va aştepta „surpriza” unor plicticoase şi interminabile monologuri.1

10. Încurajăm implicarea tuturor participanŃilor în activităŃi

Fără îndoială, părinŃii care se implică activ în cadrul activităŃilor au mai multe oportunităŃi de îmbunătăŃire a abilităŃilor educative şi de a atinge obiectivele proiectului. Pe de altă parte, doar simpla prezenŃă a părinŃilor la activităŃi, fără a fi implicaŃi activ, reprezintă o ameninŃare de luat în seamă pentru reuşita proiectului şi pentru îndeplinirea obiectivelor acestuia. Pentru a stimula implicarea activă, directă a participanŃilor în activităŃile proiectului, vom utiliza următoarele metode:

1. Explicăm scopul exerciŃiilor propuse în cadrul activităŃilor.

2. Subliniem importanŃa de a participa activ la activităŃi şi dezavantajele care apar atunci când nu fac acest lucru.

3. Stimulăm şi încurajăm participarea şi încercările părinŃilor de a progresa. Privirea încurajatoare şi aprobatoare, laudele, expresiile de consimŃământ sunt modalităŃi adecvate de întărire a comportamentului.

4. Amintim angajamentul asumat în prima întâlnire prin acceptarea regulamentului proiectului, ceea ce implică adoptarea unei atitudini şi a unui comportament de implicare, de colaborare în discuŃiile de grup şi în cadrul exerciŃiilor.

5. Solicităm direct, din când în când, opinia sau intervenŃia persoanelor care nu sunt obişnuite să participe spontan.

PROBLEME CARE POT SĂ APARĂ – SOLUłII DE REZOLVARE

Ce facem atunci când unul sau mai mulŃi participanŃi nu îşi îndeplinesc temele pentru acasă

Analizăm motivele care l-au împiedicat să-şi realizeze tema şi îl sprijinim (inclusiv cu ajutorul celorlalŃi părinŃi) să găsească soluŃii şi să acŃioneze.

Explicăm sensul şi utilitatea temelor care trebuie realizate în afara activităŃilor.

Reamintim faptul că regulile de participare în cadrul proiectului stabilesc, printre altele, obligaŃia de a se implica activ şi de a colabora în cadrul activităŃilor, exersând acasă abilităŃile învăŃate şi împărtăşind cu grupul experienŃele care derivă din acestea.

Explicăm faptul că încălcarea regulilor proiectului (în acest caz, nu şi-au făcut temele pentru acasă) reprezintă un prejudiciu pentru întregul grup şi nu doar pentru persoana care nu îşi îndeplineşte sarcina.

1 Cărăuş D, Lungu V., „Şedinţele cu părinţii Eficiente şi antrenante”, Editura ARC, Chişinău, 2008, pag.6.



18

Reamintim, la fiecare activitate, angajamentul cu privire la obligaŃia de realizare a temelor, efortul şi responsabilitatea pe care acest lucru le implică.

„Trucuri” pentru atragerea părinŃilor la şcoală

Majoritatea părinŃilor sunt obişnuiŃi să fie chemaŃi la şcoală pentru a li se prezenta progresulsauregresul şcolar sau comportamental al copilului lor, pentru discuŃii în comun sau private cu dirigintele sau consilierul şcolar, pentru diverse probleme administrative. Pentru a evita să cădem în capcana identificării întâlnirilor din cadrul proiectului cu şedinŃele obişnuite, îi putem provoca prin oferte inedite. În funcŃie de specificul fiecărei clase şi fiecărui grup de părinŃi, aceste oferte pot fi:

� ActivităŃi distractive sau sportive alături de copii;

� Un picnic la care participă copiii, părinŃii şi consilierul şcolar;

� O competiŃie a talentelor, la care participă întreaga familie;

� Ziua Mamei sau Ziua Tatălui, aleasă aleatoriu, în care copiii îşi invită părinŃii la şcoală şi le dedică un eveniment special;

� Ziua şcolii, în care copiii îşi invită părinŃii la oplimbare în curtea şcolii şi în împrejurimi, pentru a le exemplifica ce au învăŃat la biologie, geografie, istorie etc. despre localitatea şi şcoala lor;

� Momente de valorizare reciprocă, copii şi părinŃi, în cadrul unei întâlniri („Ora fără reproşuri”).

O dată antrenaŃi la prima întâlnire, putem propune, împreună cu părinŃii, diverse activităŃi pentru reducerea riscului de abandon:

� concursuri de reŃete: dacă mamele vor predomina în grup, la finalul întâlnirii propuneŃi o reŃetă simplă şi ieftină de prăjitură şi provocaŃi-le la un concurs: cine face cea mai frumoasăsaugustoasă, aromată etc. prăjitură. Fiecare va veni data viitoare cu câteva bucăŃele din prăjitura gătită;

� concursuri de prezentare a copiilor într-un mod artistic (desen, poezie, cântec etc.);

� împărtăşirea unor momente petrecute împreună cu copilul sau copiii personali; crearea unei „cărŃi de poveşti” cu experienŃe plăcute, care apoi poate fi multiplicată pentru toŃi participanŃii;

� puteŃi organiza un „mic dejun de sâmbătă” în care toŃi participanŃii (părinŃi şi copii) aduc ingrediente şi gătesc împreună, mănâncă împreună şi fac curat împreună. ObservaŃie: se utilizează instrumente simple cum ar fi: fierbătoare, sandwich-maker, toaster.

Motivăm familiile să participe la proiect

O cerinŃă fundamentală pentru dezvoltarea activităŃilor de prevenire cu familiile este atragerea şi menŃinerea ambilor părinŃi. Nu toate familiile vor fi la fel de motivate să participe într-un proiect de prevenire, astfel încât strategiile urmate în primele întâlniri pot influenŃa decizia de a participa sau nu.

Ca în orice alt proces de schimbare de comportament, trebuie să ne aşteptăm ca părinŃii să se afle în unul dintre stadiile următoare în ceea ce priveşte schimbarea comportamentului în relaŃia cu copiii:



19

� Precontemplarea. Este cel mai timpuriu stadiu al schimbării. Persoanele aflate în precontemplare fie nu sunt conştiente de comportamentul problemă, fie nu doresc sau sunt descurajaŃi când este vorba să facă o schimbare cu privire la acesta.2 În acest stadiu, părinŃii nu arată nici un fel de intenŃie de a-şi modifica modul de relaŃionare. Este posibil ca alte persoane să se gândească că această familie are o problemă sau că membrii ei ar trebui să se comporte altfel, însă ei nu observă nici o necesitate de a se schimba.

� Contemplarea. În stadiul de contemplare al schimbării, o persoană realizează că are o problemă şi începe să se gândească serios să o rezolve, dar nu s-a angajat în iniŃierea unei acŃiuni. Unele familii se menŃin în acest stadiu pe perioade lungi de timp, conştiente de existenŃa unei probleme dar incapabile de a se pune în mişcare pentru a o rezolva.

� Dezvoltarea unui plan şi pregătirea pentru acŃiune. În stadiul preparativ, persoana este pregătită să se schimbe în viitorul apropiat. Este pe punctul de a acŃiona. Persoanele aflate în acest stadiu s-ar putea ca în trecut să fi încercat şi să fi eşuat în schimbare. Totuşi au învăŃat lecŃii preŃioase din încercările de schimbare trecute. Membrii acestei familii au petrecut ceva timp gândindu-se la rezolvarea problemei şi îşi propun iniŃierea unei schimbări imediate.

� AcŃiune. În stadiul de acŃiune persoanele sunt mai deschise spre modificarea comportamentului. Familia este activ implicată în modificarea comportamentului, a experienŃelor şi mediului pentru a-şi rezolva problemele şi deja se pot observa unele progrese.

� MenŃinere. În acest stadiu, familiile încearcă să consolideze progresele realizate şi încearcă să evite posibilele regrese.

� Terminare. Procesul de schimbare a fost completat şi nu este necesară continuarea eforturilor pentru evitarea regreselor, astfel încât familia simte o încredere totală în capacitatea sa de a înfrunta cu succes orice dificultate ulterioară.

Familiile sunt invitate să participe la proiectul „EU ŞI COPILUL MEU” datorită expunerii lor la anumite situaŃii de risc, dar nu trebuie aşteptat ca familiile să fie cele care se interesează în primul rând pentru a participa în proiect. Ca o consecinŃă a acestui fapt, majoritatea familiilor selecŃionate se află în stadii de precontemplare sau de contemplare atunci când le contactăm pentru prima dată.

Familiile se vor simŃi mai interesate să participe la proiect, dacă sunt invitate să beneficieze de oportunitatea de a dobândi abilităŃi noi, care vor face mai uşoară îndeplinirea sarcinii de educare a copiilor. În schimb, este indicat să evităm transmiterea ideii că sunt invitaŃi să participe ca o consecinŃă a incompetenŃei sau incapacităŃii ca educatori sau deoarece copiii lor au probleme deosebite. Ca în orice intervenŃie orientată spre întărirea motivaŃiei pentru schimbare, profesioniştii care menŃin primele contacte cu familiile trebuie să arate empatie, să încerce să înŃeleagă dificultăŃile care afectează aceste familii în viaŃa de zi cu zi, să fie conştienŃi de

2 Millar R. William, Rolnick Stephen, “Interviul Motivaţional- pregătirea pentru schimbare”, Agenţia Naţională Antidrog,

Bucureşti 2005, pag.173-181.



20

posibilele nelămuriri şi ambivalenŃe cu privire la participarea la proiect şi să contribuie la transmiterea încrederii în capacitatea de schimbare.

Primul contact cu familiile trebuie să contribuie la creşterea motivaŃiei, facilitând progresul spre stadiile de pregătire şi acŃiune. Pentru aceasta este util să Ńinem cont de unele dintre strategiile propuse de modelul intervenŃiilor terapeutice motivaŃionale:

� Recunoaştem efortul depus de participanŃi. Observând o familie în care părinŃii prezintă dificultăŃi în relaŃia cu copilul (copiii) preadolescent (preadolescenŃi), este uşor să considerăm că părinŃii nu au făcut niciun efort până în prezent. Totuşi, este posibil ca părinŃii să fi depus eforturi pentru a-şi îndeplini responsabilităŃile educative în cel mai bun mod care le-a stat în putere şi ar fi nedrept să nu le recunoaştem acest lucru. În cel mai rău caz, simplul fapt de a accepta să asculte propunerea noastră, faptul că îi poate ajuta să-şi schimbe relaŃia cu copiii, presupune anumite eforturi şi un anumit curaj.

� Parafrazăm şi clarificăm nelămuririle. Este esenŃial să cunoaştem preocupările părinŃilor în legătură cu copiii şi, de asemenea, este important ca aceştia să-şi exprime aşteptările cu privire la participarea în proiect. Utilizarea parafrazărilor (exprimarea cu cuvinte diferite a ceea ce a spus celălalt) ne va ajuta să verificăm dacă am interpretat corect poziŃia părinŃilor şi va contribui la sentimentul acestora de a fi înŃeleşi.

� Analizăm discrepanŃele. Se poate ca părinŃii, în cadrul aceleiaşi familii, să aibă opinii diferite cu privire la educaŃia copiilor sau cu privire la alte aspecte ce privesc viaŃa de familie. Prin analiza acestor diferenŃe de opinie şi prin explicarea acestor discrepanŃe, se poate oferi baza pe care să se înceapă lucrul cu familiile.

Prevenim abandonul participanŃilor

Deşi majoritatea abandonurilor se produc înainte de prima activitate, există riscul ca unii părinŃi să abandoneze proiectul sau să nu participe la toate activităŃile. Pentru a creşte implicarea în proiect şi pentru a preveni posibilele abandonuri, poate fi util să contactăm telefonic părinŃii între activităŃi (ex. pentru a ne interesa de posibilele probleme care ar putea fi întâmpinate în realizarea temelor pentru acasă, evitând, totuşi, să-i facem să se simtă verificaŃi dacă le-au realizat sau nu), să le trimitem sms-uri sau să le trimitem invitaŃii scrise cu două zile înaintea fiecărei activităŃi, prin intermediul copiilor.

În tabelul de mai jos, sunt prezentate motivele potenŃiale pentru care abandonează participanŃii şi modalităŃile care contribuie la stimularea implicării acestora:

De ce abandonează participanŃii? De ce nu abandonează participanŃii?

• Nu se Ńine cont de părerile lor;

• Nu înŃeleg cum se pot implica în proiect;

• Invocă faptul că nu au timp sau că nu ar putea să participe la toate activităŃile;

• Îi incomodează sau nu îi interesează subiectele tratate;

• Primesc căldură şi sprijin din partea grupului;

• Se simt implicaŃi şi ajutaŃi;

• Se simt bine în cadrul grupului;

• Li se satisface o necesitate personală;

• Au oportunitatea de a-şi face prieteni;

• Se întâlnesc cu ceilalŃi părinŃi într-o



21

• Nu ştiu ce vor câştiga dacă participă în proiect;

• Se simt inutili;

• Nu au cu cine să lase copiii sau nu au bani de transport;

• Se simt izolaŃi de restul grupului din punct de vedere cultural (datorită provenienŃei, vârstei, sexului, educaŃiei etc.).

atmosferă plăcută.

Asigurăm motivarea extrinsecă a părinŃilor

Evident, un punct major de atracŃie ar fi existenŃa unor recompense materiale. Proiectul nu prevede astfel de beneficii, dar, în măsura în care comunitatea locală sau mediul de afaceri sunt dispuşi să sprijine organizatorii, ar fi foarte utilă cooptarea acestora. În acest sens, putem apela la sponsorizări sau donaŃii, fie în bani, fie în produse sau bonuri valorice.

De asemenea, putem deschide subiectul contribuŃiei fiecărui participant la pregătirea unor gustări sau băuturi răcoritoare. De exemplu, fiecare poate contribui cu ingrediente la prepararea unei prăjituri (fructe, ouă, făină, lapte, zahăr etc.). Una din temele pentru acasă ar putea fi chiar pregătirea unei plăcinte sau a unui compot împreună cu copiii şi împărtăşirea ulterioară în grup a experienŃei.

Ce facem când un participant perturbă activitatea

Dacă avem în grup persoane care doresc să vorbească tot timpul şi tind să monopolizeze discuŃia, nu îşi respectă rândul etc., împiedicând participarea celorlalŃi membrii ai grupului, trebuie să recurgem la utilizarea tehnicilor obişnuite în aceste situaŃii, ca de exemplu, întărirea apropierilor faŃă de comportamentul adecvat din partea aceleiaşi persoane, ignorarea sistematică a comportamentelor distorsionate, încercarea de a nu întări comportamentul care se doreşte evitat, oferirea unei atenŃii sporite celorlalŃi participanŃi etc. În cazul în care situaŃia cere acest lucru, i se pot reaminti persoanei regulile de participare în proiect, expuse în prima activitate, care se referă la obligaŃia de a-i asculta pe ceilalŃi, de a respecta rândul şi de a adopta o atitudine şi un comportament de participare şi colaborare, atât în discuŃiile de grup cât şi în exerciŃii.

Dacă avem în grup persoane care prezintă tulburări psihopatologice sau care au alte dificultăŃi care pot interfera grav în derularea activităŃilor, neidentificate în procesul de selecŃie al participanŃilor, vom exclude aceste persoane din proiectul „Eu şi copilul meu”, oferindu-le în schimb o asistenŃă mai personalizată, cum ar fi consilierea individuală sau recomandarea către serviciile medicale de specialitate.

METODE, TEHNICI ŞI INSTRUMENTE

Proiectul „Eu şi copilul meu” îmbină transmiterea convenŃională a informaŃiilor, cu metode interactive, ce au rolul de a implica cât mai mult participanŃii în activităŃile proiectului.

Vă recomandăm să alegeŃi metodele interactive, care oferă posibilitatea unui feed-back permanent de la participanŃi.



22

Metodele interactive se bazează în special pe examinarea problemelor în grupuri mici şi pe discuŃii dirijate conform schemei de desfăşurare a activităŃilor proiectului.

În continuare vom aborda metodele de formare a părinŃilor grupate în două categorii:

I. Metode centrate pe consilier;

II. Metode centrate pe grup;

I. METODE CENTRATE PE CONSILIER

1. Prezentarea

Recomandări:

1. Stimulăm interesul participanŃilor. Începem prezentarea cu o glumă, o poveste hazlie, o imagine captivantă, în deplină relaŃie cu ceea ce urmează să prezentăm; putem începe cu un studiu de caz pe care se focalizează prezentarea sau lansăm o întrebare incitantă, astfel încât participanŃii să fie atenŃi la prezentare pentru a afla răspunsul.

2. Aprofundăm înŃelegerea participanŃilor. Folosim exemple şi analogii pe parcursul prezentării (pe cât posibil cu trimitere la viaŃa reală); dublăm exprimarea verbală cu alte coduri – folosim imagini, filmuleŃe şi alte materiale ilustrative; folosim comunicarea nonverbală.

3. Implicăm participanŃii. Încurajăm participanŃii să dea exemple, să facă analogii sau să povestească experienŃe personale, pentru a da răspunsuri la diferite întrebări sau pentru a clarifica cele prezentate.

4. Finalizăm activitatea. Încheiem prezentarea prin intermediul unei probleme sau aplicaŃii. Aceasta urmează să fie rezolvate de participanŃi; solicităm participanŃilor să rezume cele prezentate.

2. Dezbaterea pe baza studiului de caz

Este o metodă interactivă des utilizată. Un „caz” înseamnă o situaŃie reală, de viaŃă care a avut loc la un moment dat sau o situaŃie imaginară prin care participanŃii identifică variante de acŃiune şi iau decizii în conformitate cu propriul lor sistem de valori, opinii şi sentimente, legate atât de situaŃie, cât şi de conŃinutul pe care şi l-au însuşit în timpul activităŃilor.

Un studiu de caz poate descrie pe scurt o situaŃie unde există o dilemă ce constituie baza discuŃiei. Se poate dezbate în grupuri mici ce strategie urmează să fie abordată. În grupul mare se împărtăşesc diferitele păreri.

Avantaje: se abordează situaŃii ipotetice care nu implică riscuri personale; creşte motivaŃia participanŃilor de a face faŃă situaŃiilor problemă, pornind de la o abordare comună; creşte implicarea participanŃilor şi coeziunea grupului.

Recomandări:

1. Folosim un caz familiar, care să se încadreze în experienŃa participanŃilor;

2. Precizăm faptul că nu există întotdeauna o singură soluŃie corectă, chiar formulând regula că orice soluŃie poate fi bună. Problemele sunt de obicei complexe şi au mai multe faŃete; orice comentariu al participanŃilor legat de caz este o reflecŃie a propriilor puncte de vedere, valori, credinŃe deci, trebuie să avem grijă să nu existe cazuri de atac la persoană între participanŃi.



23

3. Prezentăm cazul;

4. Oferim participanŃilor timp suficient să se familiarizeze cu cazul;

5. Prezentăm dilema sau întrebările pentru discuŃia finală;

6. Precizăm participanŃilor timpul pentru rezolvarea problemei;

7. ParticipanŃii prezintă soluŃiile sau răspunsurile;

8. Discutăm toate răspunsurile sau soluŃiile posibile;

9. Întrebăm participanŃii ce au învăŃat din acest exerciŃiu;

10. Rezumăm.

II. METODE CENTRATE PE GRUP

1. Activitatea de energizare (de spargere a gheŃii)

Este prima etapă a activităŃii cu părinŃii, etapă de care depinde în mare măsură realizarea scopurilor propuse. AdulŃii, fiind implicaŃi în mai multe genuri de activităŃi, sunt încărcaŃi cu o multitudine de griji şi responsabilităŃi. Pentru a se detaşa de problemele cotidiene şi a-i avea alături de noi nu doar fizic, este necesar să-i ajutăm să-şi lase grijile la uşă.

Activitatea de energizare, numită, nu întâmplător, şi activitate de spargere a gheŃii, reprezintă un mijloc eficient de captare, motivare şi implicare activă a părinŃilor în dezbaterea subiectelor propuse3. Este un exerciŃiu de deschidere şi acomodare şi se foloseşte mai ales atunci când participanŃii nu se cunosc sau se cunosc puŃin. Metoda se foloseşte la începutul unei activităŃi de grup pentru că familiarizează participanŃii unii cu alŃii, furnizând informaŃia necesară unor relaŃii informale. Această metodă duce la relaxare şi plăcerea de a lucra în grup, numele ei exprimând metaforic trecerea de la relaŃii formale, uneori tensionate, la relaŃii prietenoase şi de cooperare.

Avantaje: trezeşte interesul participanŃilor pentru abordarea subiectului dat; stabileşte un punct de plecare bazat pe cunoştinŃele proprii, achiziŃiile şi experienŃele anterioare; implică activ participanŃii în cercetarea şi dezbaterea subiectului propus; creează un climat psihologic ce favorizează comunicarea.

2. Brainstorming-ul (furtuna de idei)

Brainstorming-ul sau furtuna de idei reprezintă formularea a cât mai multor idei, oricât de fanteziste ar părea acestea, ca răspuns la o situaŃie enunŃată, după principiul cantitatea generează calitatea. Astfel, pentru a se ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.

Avantaje: implică activ toŃi participanŃii; dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaŃii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea soluŃiei optime, de a ne exprima personalitatea; ne eliberează de prejudecăŃi; exersează creativitatea şi atitudinea deschisă la nivelul grupului; dezvoltă relaŃiile interpersonale, prin

3 Cărăuş, Lungu, 2008



24

valorizarea ideilor fiecăruia şi, în consecinŃă, prin înŃelegerea calităŃilor celor din jur; realizarea unei ambianŃe pline de prospeŃime şi de emulaŃie.

Etape de lucru:

1. Alegem tema şi sarcina de lucru.

2. Solicităm participanŃilor să exprime într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără cenzură, toate ideile – chiar trăsnite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum le vin ele în minte, legate de rezolvarea unei situaŃii sau probleme.

3. Notăm pe flipchart toate ideile participanŃilor.

4. Analizăm critic, evaluăm, încurajăm argumentarea şi contra-argumentarea ideilor emise anterior;

5. Selectăm ideile originale sau cele mai adecvate soluŃii pentru problema supusă atenŃiei. Discutăm cu participanŃii liber, spontan, riscurile şi contradicŃiile care apar.

6. Afişăm ideile rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziŃii, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.

Recomandări:

- Încurajăm exprimarea ideilor

- Nimeni nu are voie să facă observaŃii negative. Putem face asociaŃii în legătură cu afirmaŃiile celorlalŃi, putem prelua, completa sau transforma ideile din grup dar, sub nici un motiv, nu vom admite referiri critice.

3. DiscuŃia în grupuri mici

Avantaje: încurajează implicarea participanŃilor; permite participanŃilor să-şi împărtăşească experienŃele, ideile; îmbunătăŃeşte abilităŃile de rezolvare a problemelor; ajută participanŃii să înveŃe unul de la celălalt; conferă participanŃilor o responsabilitate mai mare în procesul de învăŃare; promovează munca în echipă; clarifică valorile personale; produce o consolidare şi clarificare a temei respective.

Etape de lucru:

1. ÎmpărŃim participanŃii în grupuri mai mici, de câte 3-4 persoane.

2. Dăm grupurilor sarcini foarte clare.

3. AnunŃăm participanŃilor timpul pe care îl au la dispoziŃie.

Recomandări:

1. Încurajăm participanŃii să se asculte unii pe alŃii, chiar dacă nu sunt de acord cu ce spun ceilalŃi, fără ca discuŃia să fie dominată de o anumită persoană.

2. Mobilizăm participanŃii să adreseze întrebări dacă nu au înŃeles.

3. Stimulăm implicarea fiecărui participant.

4. DiscuŃia dirijată

Reprezintă o tehnică de grup care facilitează schimbul de idei, credinŃe şi informaŃii. Principala caracteristică – diferenŃa de o conversaŃie sau dezbatere curentă – este că un astfel de schimb se produce în baza supervizării şi a controlului unui profesionist format pentru a conduce şi facilita discuŃia, dând posibilitatea unui schimb echitabil de idei şi opinii între toŃi membrii grupului. În acest mod se previne atât



25

monopolizarea discuŃiei sau centrarea excesivă pe problematica enunŃată de unul dintre membrii grupului, cât şi evitarea judecăŃilor evaluative de tipul „aşa nu e bine”, „nu e corect” etc.

Finalitatea sa este ca membrii grupului de părinŃi să găsească soluŃia la o problemă sau la o dilemă, sau, pur şi simplu, să schimbe experienŃe sau opinii despre o temă de interes comun. În plus, oferă beneficii complementare care favorizează dinamica de grup: facilitează interacŃiunea dintre membrii săi, stimulează participarea prin intermediul implicării unei teme comune, facilitează exprimarea ideilor şi sentimentelor şi îmbunătăŃeşte comunicarea interpersonală într-o manieră ordonată.

DiscuŃia este fundamentală pentru învăŃarea interactivă şi constă într-un schimb organizat de informaŃii şi de idei, de impresii şi de păreri, de critici şi de propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate.

Avantaje: analizarea şi clarificarea în comun a unor noŃiuni şi idei; consolidarea şi sistematizarea datelor şi conceptelor; explorarea analogiilor, similitudinilor şi diferenŃelor dintre soluŃiile unei probleme date; crearea unei atmosfere de deschidere, a unui climat democratic la nivelul grupului; facilitarea comunicării între participanŃi şi acceptarea punctelor de vedere diferite; conştientizarea complexităŃii situaŃiilor în aparenŃă simple; optimizarea relaŃiilor din cadrul grupului; exersarea abilităŃilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog.

Recomandări:

1. Amenajăm sala. Este indicat să pregătim un mediu cât mai plăcut pentru activităŃile cu părinŃii. În acest sens vom aşeza scaunele în cerc astfel încât toŃi membrii grupului să se poată vedea şi comunica faŃă în faŃă cu uşurinŃă.

2. Stabilim un set de reguli scrise, general acceptate, care vor fi amintite ori de câte ori este nevoie (de exemplu, se stabileşte un timp maxim alocat pentru fiecare intervenŃie).

3. Prezentăm clar subiectul discuŃiei, încurajând exprimarea ideilor.

4. Afişăm o atitudine directivă, fermă, sigură, fără a renunŃa la empatie şi amabilitate.

5. Moderăm discuŃia, facilitând exprimarea punctelor de vedere în mod adecvat şi la obiect. O dată iniŃiată discuŃia, ne vom limita la ghidarea, centrarea temei şi semnalarea aspectelor mai relevante ale situaŃiilor.

6. MenŃinem participanŃii pe obiectivele discuŃiei. În cazul în care dezbaterea deviază de la obiectivele fixate, vom interveni, realizând o sinteză a ceea ce s-a discutat până în acel moment, oferind sugestii, informaŃii, repere şi încurajări, fără să impunem participanŃilor propriul punct de vedere. Vom semnala ideile corecte sau utile aduse de participanŃi.

7. Parafrazăm – explicând răspunsurile şi intervenŃiile participanŃilor în cuvinte şi expresii simple, adaptate la specificul grupului,

8. Verificăm dacă participanŃii au înŃeles. Adresăm întrebări de clarificare, astfel încât toŃi participanŃiisă îşi însuşească corect şi coerent cele transmise.

9. Accentuăm un punct de vedere interesant sau pertinent.



26

10. Sugerăm o nouă perspectivă sau oferim un contra exemplu pentru a contracara – fără a critica însă – un punct de vedere nerealist.

11. Energizăm discuŃia folosind o glumă.

12. Stimulăm participarea tuturor membrilor grupului. În avertizăm pe acei participanŃi care monopolizează discuŃia să respecte timpul alocat pentru a-şi spune părerea. Solicităm celor care nu s-au implicat să-şi spună punctul de vedere. Uneori, participanŃii sunt inhibaŃi sau au dificultăŃi în iniŃierea discuŃiei. În aceste cazuri, vom formula o întrebare cu privire la unul dintre aspectele situaŃiei prezentate. O altă resursă pentru stimularea participării iniŃiale este răspunsul anticipat(aşteptat),prin care intuim posibilele răspunsuri la întrebările formulate, facilitând acceptarea sau respingerea din partea grupuluişi astfel iniŃierea dezbaterii.

13. Adresăm participanŃilor întrebări deschise, stimulative:

♦ Întrebări la care pot fi date mai multe răspunsuri, evitând întrebările închise, care permit răspunsuri dihotomice de tipul „da” sau „nu”.

♦ Întrebări de genul „de ce credeŃi asta?”, „de ce credeŃi că…?”, pentru a aprofunda problema pusă în discuŃie;

♦ „Ce s-a întâmplat?” O astfel de întrebare îi ajută pe participanŃi să-şi clarifice perspectiva asupra problemei în discuŃie.

♦ „De ce s-a întâmplat aceasta?” Astfel se încurajează înŃelegerea cauzelor şi a efectelor, se deplasează accentul spre căutarea motivelor.

♦ „Se putea întâmpla şi altfel? Cum?” Subliniem ideea că acŃiunile sunt de fapt rezultatul unei alegeri sau sunt influenŃate de faptul că nu s-a ales cea mai bună variantă.

♦ „Ce aŃi fi făcut într-o astfel de situaŃie? Ce credeŃi că a simŃit persoana respectivă? Ce aŃi fi simŃit într-o astfel de situaŃie?” Încurajăm participanŃii să fie empatici şi să-şi exprime emoŃiile.

♦ „A fost corect? De ce?” Sunt întrebări esenŃiale pentru stimularea dezvoltării morale.

14. EvidenŃiem legăturile dintre intervenŃiile participanŃilor. Acest lucru oferă coerenŃă şi pertinenŃă temei discutate şi comentariilor participanŃilor, facilitând înŃelegerea conceptelor abordate.

15. Rezumăm ideile principale. Înainte de a finaliza dezbaterea, este recomandat să facem un sumar al punctelor cele mai importante apărute de-a lungul discuŃiei şi să elaborăm concluzii Ńinând cont de obiectivele stabilite.

16. Asigurăm un climat de cordialitate şi acceptare între participanŃi, evitând confruntările sau orice formă de agresivitate (critici sistematice, glume ironice, dispreŃ etc.). Mediem divergenŃele prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva toleranŃei.

5. Modelarea comportamentului

Zilnic suntem asaltaŃi de modele - din partea media, a familiei, a colegilor de serviciu sau a prietenilor – modele care ne spun cum să ne iubim soŃul, cum să trăim sănătos, cum să ne îmbrăcăm etc. Aşa că uneori ne e greu să luăm o decizie cu atâtea modele în jur. Modelul poate fi reprezentat de consilier, de către un membru al



27

grupului, care stăpâneşte comportamentul care se doreşte a fi dobândit sau modificat.

Modelarea comportamentului presupune modificarea unor comportamente inadecvate sau ineficiente, indirect, prin intermediul unor istorisiri analogice, povestiri metaforice, exemple similare etc.

Prezentăm participanŃilor un model corect al comportamentului care se doreşte a fi format. Aceştia observă comportamentul, iar apoi îl imită pentru a-l învăŃa, observând consecinŃele pozitive sau negative.

Recomandări:

1. Prezentăm diverse modele de comportament, astfel încât observatorul să dispună de o gamă variată de comportamente, care îi permit să depăşească o situaŃie asemănătoare. Arătăm participanŃilor că acel comportament format nu este singura formă corectă de comportament, ci una dintre posibilele moduri de a înfrunta o situaŃie concretă.

2. Ne orientăm atenŃia spre aspectele separate, specifice, ale situaŃiei, astfel încât să diminuăm complexitatea comportamentului care trebuie imitat şi să facilităm învăŃarea.

3. Prezentăm comportamentele în ordine crescătoare, în funcŃie de gradul de dificultate, de la cele cu grad scăzut la cele cu grad crescut de dificultate, pentru a obŃine rezultate mai bune.

6. Jocul de rol

Un joc de rol este o metodă sautehnică prin care consilierul stabileşte un scenariu, în care participanŃilor le sunt atribuite diferite roluri. Aceste roluri se regăsesc în situaŃiile care pot fi întâlnite de participanŃi în viaŃa de zi cu zi. Jocul de rol are ca scop exersarea de către participanŃi a unui comportament sau a unei abilităŃi dintre cele prezentate în cadrul activităŃilor cu părinŃii, prin tehnici de modelare, studiu de caz sau discuŃii, până când participanŃii îşi însuşesc acel comportament sau acea abilitate.

Membrii grupului pun în scenă o problemă sau o situaŃie, pe baza unui text scris. Scena este în mod obişnuit urmată de o dezbatere şi poate fi jucată din nou cu schimbare de persoane sau de circumstanŃe. ParticipanŃii se angajează, fără repetiŃie, într-o dramatizare neoficială, jucând rolurile unor personaje diferite, în anumite situaŃii şi în mod spontan pentru a deveni conştienŃi de sentimentele altcuiva. Ei vor vedea situaŃia prin ochii altcuiva sau vor afla cum ar fi reacŃionat ei în situaŃia specifică în care sunt introduşi.

Obiectivul final al tehnicii este de a realiza o generalizare a comportamentelor, astfel încât subiectul să le introducă în viaŃa reală şi în condiŃii diferite de cele care au ghidat învăŃarea iniŃială.

Prin joc de rol se furnizează o experienŃă apropiată de realitate, pentru a înŃelege şi intui propria persoană sau a altuia; se presupune că în măsura în care un participant este capabil să se identifice şi să se implice singur în ceea ce este pus în scenă, el poate fi capabil să-şi evalueze propriile sale acŃiuni sau să înŃeleagă Ńesătura de relaŃii în care este implicat şi consecinŃele acestora.



28

Uneori, participanŃii se arată reticenŃi faŃă de participarea la activităŃi de joc de rol. În acest caz, poate fi util, ca iniŃial consilierul să participe activ la încercări. De asemenea, un lucru care facilitează participarea este oferirea de roluri simple sau secundare în timpul încercărilor realizate de alte persoane. În anumite situaŃii, va fi utilă exersarea comportamentelor pe perechi sau în grupuri mici, înainte de a reprezenta situaŃia în faŃa întregului grup.

Avantaje:

• Schimbarea de atitudine. Prin schimbarea rolurilor, participanŃii realizează importanŃa recunoaşterii unicităŃii precum şi a diferenŃelor dintre oameni, experimentează atitudini şi valori diferite de cele personale.

• Conştientizarea consecinŃelor anumitor comportamente asupra celorlalŃi. Oferă participanŃilor oportunitatea de a „se pune în pielea altcuiva”, să exploreze cum se poate simŃi şi acŃiona dacă este în situaŃia altcuiva; prin schimbarea sau alternarea rolurilor participanŃii au ocazia să experimenteze şi să înŃeleagă punctele de vedere ale părŃii opuse în situaŃii de negociere, conflict sau ostilitate.

• Explorarea abordărilor alternative ale unor situaŃii reale.

• Însuşirea şi dezvoltarea unor abilităŃi necesare în relaŃiile umane.

• Dezvoltarea empatiei şi a sensibilităŃii.

• Dezvoltarea dialogului şi a comunicării.

• Rezolvarea mai eficientă a problemelor grupului.

• Stimulativ, distractiv, poate fi şi spontan – nu trebuie urmat neapărat un scenariu.

• Oferă un cadru sigur în care participanŃii pot explora problemele pe care nu le pot aborda în viaŃa de zi cu zi.

• Poate lua forma unui dialog pe care protagoniştii îl găsesc dificil (conflicte cu copiii sau partenerii, exprimarea sentimentelor despre ceilalŃi).

Recomandări:

1. Avem clar în minte scopul pe care îl urmărim prin jocul de rol.

2. Alegem abilitatea sau comportamentul care va face obiectul jocului de rol

• Putem pleca de la un studiu de caz, de la un model sau de la o discuŃie.

• Centrăm jocul de rol pe un obiectiv concret, controlabil şi uşor de cuprins.

• Lucrăm pe situaŃii relevante pentru participanŃi sau care să se afle în centrul problemelor actuale sau susceptibile a fi astfel într-un viitor apropiat.

• Utilizăm diferite contexte, situaŃii şi interlocutori pentru a facilita generalizarea noilor abilităŃi.

3. Încurajăm toŃi participanŃii să aducă cât mai multe date pentru a descrie şi îmbogăŃi scena, astfel încât situaŃia să fie cât mai apropiată de realitate. Încurajăm subiectul să colaboreze prin descrierea situaŃiei, a personajelor sau scenariilor şi să nu se limiteze la reprezentarea unui rol.



29

4. Începem cu situaŃii simple şi selectăm actorii dintre persoanele cu cea mai mare disponibilitate de implicare. Ordonăm situaŃiile şi comportamentele pe care urmează a fi reprezentate de la cele cu grad de dificultate scăzut, la cele cu grad de dificultate mai ridicat.

5. Pregătim actorii astfel încât să-şi înŃeleagă rolurile şi situaŃia.

6. Aranjăm spaŃiul astfel încât audienŃa să ştie ce implică situaŃia.

7. Oferim observatorilor instrucŃiuni clare legate de ce urmează să observe.

8. Acordăm actorilor câteva minute pentru a putea intra în rol, înainte de reprezentaŃie. AtenŃie! actorii pot fi „furaŃi” de rol (devin emoŃionaŃi, se implică personal, gândesc în stereotipuri) sau nu reuşesc să intre în rol. În această situaŃie se recomandă intervenŃia consilierului, care le reaminteşte participanŃilor că trăiesc o situaŃie ipotetică („ca şi cum”), care nu trebuie confundată cu realitatea.

9. Putem întrerupe reprezentaŃia atunci când considerăm că există informaŃii suficiente pentru a discuta situaŃia.

10. Discutăm situaŃia reprezentată (studiul de caz): mai întâi oferim interpreŃilor oportunitatea de a comenta despre evoluŃia lor; apoi, restul grupului îşi expune impresiile, face sugestii sau discută despre aspecte exprimate de către interpreŃi. În acest timp, dirijăm discuŃiile cu scopul de a explica, justifica şi corecta comportamentele reprezentate.

11. Oferim participanŃilor feedback şi întărire pentru a-şi perfecŃiona comportamentele formate. Feedback-ul este reprezentat de informaŃiile pe care le primeşte un participant în legătură cu comportamentul său în jocul de rol. Feedback-ul ajută participantul să se apropie progresiv de un nivel optim de execuŃie al comportamentului. Forma cea mai obişnuită de oferire de feedback este prin intermediul comentariilor realizate de consilierul şcolar, de restul părinŃilor sau chiar de subiect.

Utilizarea întăririlor contribuie la creşterea motivaŃiei părinŃilor pentru îmbunătăŃirea evoluŃiei de-a lungul jocurilor de rol şi ajută la menŃinerea în timp a abilităŃilor dobândite. Întăririle cele mai des utilizate în formarea abilităŃilor sociale sunt cele verbale (recunoaştere publică, aplauze etc.) şi pot fi folosite fie de consilierul şcolar, fie de ceilalŃi membrii ai grupului. De asemenea, este utilă dezvoltarea capacităŃii de autoîntărire. De exemplu: felicitându-se pe sine însuşi sau realizând o activitate plăcută după ce a pus în practică una dintre abilităŃile formate.

Urmărim cu atenŃie maximă jocul de rol pentru a putea identifica comportamentele care trebuie întărite. În cazul în care subiectul are o evoluŃie foarte slabă, putem face comentarii cu privire la interesul manifestat sau efortul realizat.

12. MulŃumim actorilor şi îi scoatem din rol; întrebăm actorii cum s-au simŃit jucând acel rol; rugăm audienŃa să-şi prezinte impresiile şi observaŃiile; discutăm diversele reacŃii faŃă de ceea ce s-a întâmplat; întrebăm participanŃii ce au învăŃat din acest exerciŃiu şi ce legătură există între situaŃia jucată şi realitate; formulăm concluzia.

13. Instruim observatorii ca la oferirea feedback-ului să se adreseze personajelor şi nu actorilor.



30

7. Lecturi scurte

Au ca scop familiarizarea participanŃilor cu texte scurte, pe care consilierul le citeşte în faŃa grupului sau participanŃii le citesc individual. Textul conŃine o informaŃie specifică în vederea provocării participanŃilor pentru a-şi exprima punctul de vedere sau opinia faŃă de acel conŃinut. Această metodă diferă faŃă de lectura tradiŃională prin faptul că, fiind vorba de un text scurt, atenŃia participanŃilor este focalizată asupra unor idei-cheie care sunt supuse dezbaterii sau discuŃiei în grup. Lecturile scurte se folosesc mai mult ca element introductiv şi sunt obligatoriu urmate de activităŃi interactive ale grupului.

Recomandări:

1. Pregătim un text scurt pentru lectură şi materialele necesare pentru continuarea activităŃii grupului;

2. Prezentăm grupului informaŃia-cheie;

3. Acordăm timp discutării aspectelor contradictorii sau neclare;

4. Concluzionăm şi facem trecerea la următoarea parte a sesiunii, dacă situaŃia o cere.

8. Turul galeriei

Presupune evaluarea interactivă şi formativă a produselor realizate de grupuri de participanŃi.

Recomandări:

1. În grupuri de trei sau patru, participanŃii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa într-un produs personalizat (de ex. o foaie de flipchart cu tema „factori familiali de risc pentru consumul de droguri”), pretându-se la abordări variate (modul de realizare a produsului este la alegerea grupului: text scris, desen, colaj, poezie etc.).

2. Produsele sunt expuse pe pereŃii sălii.

3. La semnalul moderatorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta fiecare produs. Îşi iau notiŃe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.

4. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaŃie cu celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsul lor.

9. Metoda SINELG

„Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii” (SINELG) este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaŃă să citească şi să înŃeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conŃinut.

Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăŃare, comprehensiune), SINELG presupune următoarele etape:

•În timpul lecturii se marchează în text (sau se notează pe hârtie în timpul prelegerii):

- cunoştinŃele confirmate de text

- cunoştinŃele infirmatesau contrazise de text –

- cunoştinŃele noi, neîntâlnite până acum +



31

- cunoştinŃele incerte, confuze, care merită să fie cercetate ?

•După lectură, informaŃiile se trec într-un tabel:

√ - + ?

•InformaŃiile obŃinute individual se discută în perechi sau grupuri etc., apoi se comunică de către perechi sau grupuri moderatorului care le centralizează într-un tabel similar la tablă.

•CunoştinŃele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecŃiile următoare.

EVALUAREA PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU”

A. RAPORTAREA ACTIVITĂłILOR

1. Chestionarele de evaluare a activităŃilor

Chestionarele şi fişele de evaluare ale activităŃilor (prezente în Ghid la Anexe) au fost realizate pentru o mai bună organizare a activităŃilor cu părinŃii. Rolul acestora este de a oferi un feedback constructiv din partea părinŃilor. Nu toate reacŃiile sau părerile referitoare la activităŃile proiectului pot fi citite pe feŃele părinŃilor sau descoperite în cadrul discuŃiilor. De aceea, le vom propune la finele fiecărei activităŃi să completeze o fişă de evaluare.

Aceste evaluări ne vor oferi informaŃii despre: atmosfera din cadrul activităŃilor propuse (cum s-au simŃit), utilitatea temelor discutate, problemele care îi preocupă pe părinŃi.

2. Chestionarele de satisfacŃie privind participarea la proiect.

Chestionarele de satisfacŃie privind participarea la proiect (Anexa 11) se aplică la finalul proiectului.

Evaluarea ştiinŃifică a proiectului „Eu şi copilul meu” se face pe baza analizei datelor extrase din:

1. Chestionarele sau fişele de evaluare ale activităŃilor;

2. Chestionarele de satisfacŃie privind participarea la proiectul „Eu şi copilul meu”.

3. Raport de activitate şi tabelul nominal cu părinŃii prezenŃi la fiecare întâlnire se vor transmite prin e-mail coordonatorului judeŃean de la CJRAE, după fiecare întâlnire, dar nu mai târziu de începerea următoarei activităŃi. Rapoartele semnate, tabelele de prezenŃă cu semnăturile părinŃilor, chestionarele de evaluare completate de părinŃi şi chestionarele de satisfacŃie, precum şi Raportul final vor fi transmise coordonatorului judeŃean în termen de o săptămână de la încheierea proiectului.



32

4. Raportul final judeŃean al proiectului şi rapoartele de monitorizare vor fi transmise de către coordonatorul judeŃean reprezentantului CPECA, responsabil cu această activitate.

B. Monitorizarea consilierilor şcolari

Activitatea consilierilor va fi monitorizată de către coordonatorul judeŃean de la CJRAE şi specialistul CPECA. Monitorizarea poate consta în: asistenŃă la activităŃi, intervizarea periodică, întâlniri ale tuturor consilierilor implicaŃi, pentru discutarea unor probleme comune sau specifice etc. În urma monitorizării va fi elaborat un Raport de monitorizare (Anexa nr.15) care va fi trimis prin poştă coordonatorului naŃional, împreună cu toate celelalte documente transmise de consilierii din judeŃ.



33

ACTIVITATEA 1: SĂ FACEM CUNOŞTINłĂ ��Materiale necesare

� Pixuri şi mape pentru participanŃi (în care îşi vor adăuga fişele şi broşurile pe parcursul proiectului);

� Ecusoane pentru participanŃi;

� Flipchart, markere;

� OpŃional: Aparat foto (pentru realizarea pozei de grup);

� Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;

� Anexa 2: Raportul de activitate;

� Anexa 3: Acordul de parteneriat al părinŃilor;

� Anexa 4: Calendarul activităŃilor.

��Argument

Pentru o bună implicare în proiectul „Eu şi copilul meu” şi pentru a garanta succesul activităŃilor, este important să cunoaştem care sunt caracteristicile şi obiectivele proiectului. De asemenea, trebuie să stabilim împreună un regulament de participare.

Factori familiali de risc pentru consumul de tutun, alcool şi droguri4:

1. Legături afective slabe între părinŃi şi copii. AbsenŃa afecŃiunii în familie (absenŃa părinŃilor sau a unor tutori capabili să ofere iubire copiilor lor) poate fi corelată, pe termen lung, cu dezvoltarea unor comportamente de consum de alcool, tutun şi droguri ilicite.

2. Modele educaŃionale inconsecvente sau foarte severe. Extreme educaŃionale familiale - excese de severitate (interdicŃii frecvente şi nejustificate copilului, pedepse severe) sau de toleranŃă (totul îi este permis copilului fără a i se cere nimic în schimb), oscilaŃii constante între aceste două extreme.

3. Comunicare şi interacŃiune deficitară între părinŃi şi copii.

4. Conflicte familiale frecvente.

5. Reguli familiale neclare sau inexistente cu privire la comportamentul copiilor.

6. Lipsa de supraveghere a copiilor.

7. Atitudini şi comportamente familiale care favorizează consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite. Exemplul oferit de către părinŃi, prin propriul lor consum, influenŃează semnificativ consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite de către copii.

În cursul acŃiunii lor educative, părinŃii pot influenŃa de asemenea toŃi factorii de risc, cum ar fi anturajul de prieteni sau colegi consumatori, iniŃierea precoce a consumului de tutun, alcool sau droguri sau dificultăŃi şcolare.

4 LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELVES, Josep M. Protego - Formare familială în abilităŃi educative pentru prevenirea

drogodependenŃelor Bucureşti, AgenŃia NaŃională Antidrog (2005), pag.105



34

Factorii familiali de protecŃie, faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri:

1. Legături afective pozitive între părinŃi şi copii.

2. ExistenŃa regulilor familiale de comportament clare şi stabile.

3. Utilizarea de metode de întărire (disciplinare) pozitivă a comportamentului copiilor.

4. Implicarea activă şi semnificativă a părinŃilor în viaŃa copiilor.

5. Supravegherea comportamentului copiilor (activităŃi în afara casei, relaŃii şi prietenii, randamentul şcolar etc.).

6. Impulsionarea şi sprijinirea din partea părinŃilor a participării şi implicării copiilor în diverse activităŃi de socializare, extraşcolare şi de timp liber.

7. Dezaprobarea familiei faŃă de consumul de tutun, alcool şi de droguri;

8. Oferirea unui model adecvat copiilor, de către părinŃi, bunici etc. prin atitudinea şi comportamentul lor în ceea ce priveşte tutunul, alcoolul şi drogurile.

Evaluarea diferitelor proiecte de prevenire familială ne arată că este posibil să consiliem părinŃii în scopul modificării şi îmbunătăŃirii abilităŃilor educative şi de gestionare familială, astfel încât să reducă factorii de risc şi să crească factorii de protecŃie la care sunt expuşi copiii.

Dintre diferitele modele de intervenŃie familială, formarea abilităŃilor de gestionare familială este modelul care se bazează pe cel mai mare sprijin empiric în ceea ce priveşte eficienŃa. Aceste intervenŃii sunt orientate spre dobândirea şi îmbunătăŃirea unor abilităŃi cum ar fi: comunicarea părinŃi-copii, supravegherea comportamentului copiilor, stabilirea de reguli comportamentale etc.

Diverse studii de evaluare arată că acest tip de proiecte pot aduce beneficii semnificative copiilor şi adolescenŃilor cu dificultăŃi de adaptare socială şi şcolară şi, de asemenea, părinŃilor acestora (îmbunătăŃind climatul familial, crescând percepŃia cu privire la eficienŃa educaŃiei etc.). În plus, efectele sale pozitive par a se generaliza la celelalte medii, ca de exemplu şcoala şi a se perpetua în timp.

Proiectul „EU ŞI COPILUL MEU” – Formare familială în abilităŃi educative privind prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri - doreşte să contribuie la îmbunătăŃirea situaŃiei anterioare. Proiectul pune la dispoziŃia consilierilor şcolari un instrument fundamentat ştiinŃific elaborat, în concordanŃă cu stadiul actual al cunoştinŃelor cu privire la factorii de risc şi de protecŃie.

O dificultate importantă în acest moment în aplicarea intervenŃiilor preventive orientate spre părinŃi – în ceea ce priveşte mediatorii comportamentului copiilor – se află în obŃinerea participării şi implicării personale. În Statele Unite, ca şi la noi, cea mai mare parte a proiectelor de prevenire se desfăşoară în mediul şcolar. În Ńările Uniunii Europene, unde sistemul serviciilor sociale este mai dezvoltat şi oferă acoperire universală, serviciile sociale pot juca de asemenea un rol decisiv, pentru oferirea acŃiunilor preventive care intervin asupra copiilor şi adolescenŃilor aflaŃi în situaŃii de risc, direct sau, aşa cum îşi propune acest proiect, prin intermediul părinŃilor.

Pentru a fi eficiente, proiectele de prevenire trebuie să conŃină în egală măsură atât informare, cât şi schimbare de atitudini şi formare de abilităŃi. Proiectul „EU ŞI



35

COPILUL MEU” este structurat ca un proiect de prevenire familial, de tip selectiv care, punând clar accentul pe formare de abilităŃi, include de asemenea informarea şi schimbarea de atitudine.

În sfârşit, din perspectivă psiho-socială, pre-adolescenŃa şi începutul adolescenŃei sunt momente adecvate pentru implementarea intervenŃiilor preventive de tip familial în populaŃia cu risc. Mai departe, creşterea autonomiei copiilor limitează posibilităŃile părinŃilor de supraveghere şi restricŃionarea contactului cu colegi care au probleme. În acest caz, persistenŃa problemelor de comportament şi a dificultăŃilor de adaptare provenite din etape anterioare poate interfera cu procesul de integrare socială a adolescenŃilor şi poate evolua spre probleme grave. Datorită acestora, proiectul „EU ŞI COPILUL MEU” se orientează spre activitatea de prevenire cu părinŃii pre-adolescenŃilor aflaŃi în situaŃii de risc faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri.

�Bun venit participanŃilor (5’)[5’]

Salutăm participanŃii cu naturaleŃe şi amabilitate pe măsură ce aceştia intră în sală. Le solicităm numele şi prenumele pentru a fi notate în tabelul de prezenŃă şi îi invităm să ocupe un loc pe unul din scaunele aşezate în cerc.

Le mulŃumim pentru faptul că au ajuns la timp, subliniind faptul că acesta este un beneficiu pentru întregul grup. În caz contrar, le amintim că una dintre regulile proiectului este să fie punctuali şi îi îndemnăm să respecte acest lucru.

Urăm bun-venit grupului şi ne prezentăm, explicând pe scurt experienŃa profesională şi rolul în cadrul proiectului.

��Obiectivele ActivităŃii 1 (1’)[6’]

Pentru astăzi ne propunem:

� Să ne cunoaştem;

� Să stabilim împreună regulile de grup;

� Să ne familiarizăm cu activităŃile proiectului „EU ŞI COPILUL MEU”;

� Să semnăm acordul de parteneriat.

��Activitate de energizare (9’)[15’]

„De ce mă numesc….”

Invităm părinŃii să se aşeze pe unul din scaunele aşezate în cerc. Oferim fiecărui părinte un ecuson (necompletat) şi un marker (culoarea este la alegere). Solicităm părinŃilor să îşi scrie pe ecuson prenumele şi să explice de ce poartă acest prenume (cine l-a numit astfel?, de ce? ce ştie despre prenumele său?, ce întâmplări curioase legate de prenumele său cunoaşte?). Începem prezentarea chiar noi pentru a da un exemplu celor prezenŃi.

După ce s-au prezentat toŃi participanŃii, întrebăm câte persoane poartă acelaşi prenume? A cui istorioară vi s-a părut cea mai amuzantă?

Încurajăm participanŃii să se adreseze unii altora folosind prenumele!

��Reguli de participare în grup (15’)[30’]



36

Brainstorming

Subliniem importanŃa participării active şi a exprimării punctelor de vedere. Explicăm faptul că toate aceste întâlniri vor cuprinde activităŃi de cunoaştere, dezbateri sau discuŃii în grup şi exerciŃii pentru a pune în practică ceea ce va fi nou pentru părinŃi.

Prezentăm şi discutăm cu părinŃii lista cu regulile de grup (le scriem pe flipchart). Foaia de flipchart va rămâne afişată la vedere pe tot parcursului proiectului şi se va face referire la reguli ori de câte ori situaŃia o va impune.

Propunem următoarele reguli:

1. Oprim telefoanele mobile!

2. Păstrăm confidenŃialitatea! Nu comentăm în afara grupului despre opiniile personale sau ale celorlalŃi participanŃi. Astfel, toată lumea se va simŃi confortabil şi îşi va putea exprima deschis punctele de vedere.

3. Ascultăm şi respectăm toate opiniile celorlalŃi, chiar dacă nu coincid cu cele proprii. Totuşi, ne putem exprima dezacordul, folosind un limbaj decent.

4. Vorbim pe rând! Nu intervenim până când nu a terminat de vorbit celălalt.

5. Ne implicăm! Participăm la discuŃiile de grup cât şi în cele din cadrul exerciŃiilor.

6. Ne facem tema pentru acasă. Punem în practică acasă ce am învăŃat la întâlniri şi povestim grupului cum ne-am descurcat.

7. Participăm la toate întâlnirile grupului de părinŃi. Încercăm să venim împreună cu partenerul.

8. Ajungem cu 5 minute mai devreme de începerea activităŃii.

9. Alte reguli propuse de grup…

Întrebăm participanŃii dacă au nelămuriri. În cazul în care acestea există, le clarificăm şi solicităm participanŃilor să respecte regulile de grup. Dăm exemple concrete despre urmările nerespectării unor reguli elementare (folosirea telefonului mobil, suprapunerea vorbitorilor etc.) asupra întregului grup. Le spunem participanŃilor să analizeze până data viitoare regulile şi modul democratic în care au fost stabilite şi să încerce să compare acest lucru cu modul în care se stabilesc regulile în familiile lor. De asemenea, li se comunică faptul că întâlnirea viitoare va fi ultima şansă de a modifica regulile. Tot în grup se vor stabili de comun acord care vor fi consecinŃele nerespectării regulilor, precum şi a încălcărilor repetate. Pentru variaŃie şi amuzament, pot fi stabilite „sancŃiuni” diferite pentru fiecare regulă.


Joc de intercunoaştere: prezentarea în diade

PărinŃii se vor grupa câte doi, având ca sarcină intervievarea reciprocă, cu scopul de a afla cât mai multe informaŃii despre celălalt, având la dispoziŃie două minute fiecare. Pentru structurarea interviului, vom avea pregătită o listă de întrebări care să vizeze vârsta, profesia, locul de muncă, numărul de copii şi vârsta acestora, fel de mâncare şi băutura preferată, hobby-uri şi interese etc. Fiecare participant îşi poate nota informaŃiile aflate, pentru a facilita prezentarea partenerului de discuŃie.



37

Feedback: Vom explica participanŃilor importanŃa intercunoaşterii pentru crearea unui climat de grup relaxant şi suportiv, care să faciliteze comunicarea în interiorului grupului.

��Calendarul activităŃilor proiectului „Eu şi copilul meu” (15’)[60’]

Comunicăm părinŃilor motivele pentru care şcoala a hotărât implementarea proiectului, de ce au fost ei selecŃionaŃi, ce avantaje au din participarea la acest proiect, ce aşteptări avem de la ei şi care sunt aşteptările lor (le vom centraliza şi discuta).

Prezentăm părinŃilor pe scurt fiecare activitate şi stabilim împreună calendarul întâlnirilor (data, ora şi locaŃia fiecărei activităŃi). Fiecare părinte îşi va nota data fiecărei întâlniri în broşura primită.

Data fiecărei activităŃi se stabileşte împreună cu părinŃii şi nu se modifică decât în mod excepŃional, caz în care se anunŃă coordonatorul judeŃean.

Anexa 4: Calendarul activităŃilor cu părinŃii se transmite în format electronic coordonatorului judeŃean în cel mult trei zile de la prima activitate

În cadrul fiecărei activităŃi vom învăŃa cum să ne comportăm într-o anumită situaŃie, astfel încât, la finalul proiectului, să comunicăm mai bine cu copiii. Comportamentele nou învăŃate le vom exersa şi acasă, cu copiii, ca temă.

Proiectul nu îşi propune să rezolve problemele individuale ale fiecărui participant, ci oferă modele de comportament utile în educaŃia copiilor.

Vom preciza părinŃilor că, pentru a veni în întâmpinarea unor probleme speciale, pe care nu le putem împărtăşi grupului de părinŃi, putem discuta separat în cadrul unei şedinŃe de consiliere individuală despre aceste probleme.

��Acordul de parteneriat (10’)[70’]

Oferim câte un exemplar din acordul de parteneriat (Anexa 3), fiecărui părinte, subliniind importanŃa acestuia pentru buna desfăşurare a proiectului. După ce îl citesc, vom semna împreună cu părinŃii ambele exemplare. Un exemplar rămâne la părinte, iar celălalt la consilierul şcolar.

��Evaluarea activităŃii (10’)[80’]

Rugăm toŃi participanŃii să ofere verbal un feed-back cu privire la cum s-au simŃit în cadrul acestei activităŃi a proiectului „Eu şi copilul meu”, ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut, dacă ar dori să abordăm şi alte subiecte?

Solicităm opinia grupului cu privire la cele prezentate anterior: Ce părere aveŃi despre proiectul „EU ŞI COPILUL MEU”? CredeŃi că subiectele abordate sunt adecvate? DoriŃi să abordăm şi alte subiecte?

Tema pentru acasă: (5’)[85’]

Transmitem copiilor informaŃii primite în cadrul acestei întâlniri.

Ne gândim împreună cu toată familia la un set de „Reguli de comportare în bucătărie şi la masă” (cine şi ce atribuŃii are în bucătărie, cum ne comportăm la masă etc.) pe care le scriem pe o foaie de hârtie şi le prezentăm data viitoare în faŃa grupului.



38

(Notă pentru consilier: Acest set de reguli va fi folosit ulterior, prin îmbunătăŃirea lui, pentru exersarea tehnicilor de stabilire corectă a regulilor.)

Fiecare participant va veni la întâlnirea următoare cu un obiect reprezentativ pentru copilul lui. În cadrul exerciŃiului de energizare, vor explica de ce au ales acel obiect şi ce anume îl face reprezentativ pentru fiica sau fiul lor.

�Încheierea ActivităŃii 1 (5’)[90’]

Rugăm participanŃii să semneze în tabelul de prezenŃă. Ne despărŃim de grup mulŃumindu-le pentru prezenŃă şi participare, anunŃând data, tema şi obiectivele activităŃii următoare şi solicitând punctualitate. Solicităm, de asemenea, ca înainte de a ieşi să lase pe masă ecusonul cu numele.

��Facem o fotografie de grup, pentru a marca evenimentul – începerea oficială a proiectului „Eu şi copilul meu”!

��Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente ActivităŃii 1

La finalizarea ActivităŃii 1 completăm, pregătim, verificăm, semnăm şi ştampilăm, introducem în plic şi transmitem coordonatorului judeŃean următoarele documente în original:

Anexa 1: Tabelul de prezenŃă;

Anexa 2: Raportul de activitate;

Anexa 3: Acordul de parteneriat.

Anexa 4: Calendarul activităŃilor.

Fotografia de grup (opŃional) şi Anexa 4 vor fi transmise şi în format electronic, pe e-mail, coordonatorului judeŃean.



39

ACTIVITATEA 2: NEVOILE COPILULUI MEU ��Materiale necesare


� Pixuri şi mape sau alte suporturi pentru ca participanŃii să poată completa fişele de lucru;




� Anexa 5: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 2.

��Argument

„Exprimarea consecventă a iubirii faŃă de copil stă la baza educaŃiei eficiente. Nu contează dacă ea variază ca formă de exprimare în funcŃie de timp şi spaŃiu. Ceea ce contează cu adevărat este ca părinŃii să satisfacă nevoile copilului şi ca acesta să se simtă iubit cu adevărat....”.5

Factori familiali de risc pentru consumul de tutun, alcool şi droguri6: legături afective slabe între părinŃi şi copii. AbsenŃa afecŃiunii în familie (absenŃa părinŃilor sau a unor tutori capabili să ofere iubire copiilor lor) poate fi corelată, pe termen lung, cu dezvoltarea unor comportamente de consum de alcool şi droguri.

Factorii familiali de protecŃie, faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri: legături afective pozitive între părinŃi şi copii.

Activitatea îşi propune informarea părinŃilor cu privire la schimbările complexe ale copiilor, în planul dezvoltării somatice, psihice şi sociale în perioada preadolescenŃei, sensibilizarea acestora cu privire la modelul şi climatul educaŃional oferite copilului şi implicit a consecinŃelor acestora asupra evoluŃiei lui ulterioare. Prin asigurarea unui climat familial bun - factor de protecŃie - pot fi diminuaŃi factorii de risc pentru consumul de tutun, alcool şi droguri: dificultăŃile de comunicare familială; lipsa stimei de sine; înrăutăŃirea climatului familial.


Salutăm participanŃii cu naturaleŃe şi cordialitate pe măsură ce aceştia intră în sală. Îi invităm să îşi pună ecusonul şi să ocupe un loc pe unul din scaunele aşezate în cerc.

Le mulŃumim pentru faptul că au ajuns la timp, amintindu-le că acesta este un beneficiu pentru întregul grup. În caz contrar, le amintim că una dintre regulile proiectului este să fie punctuali şi îi îndemnăm să respecte acest lucru.


5 Ross Campbell, “EducaŃia prin iubire”, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001, pag.11

6 LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELVES, Josep M. Protego -Formare familială în abilităŃi educative pentru prevenirea drogodependenŃelor Bucureşti, AgenŃia NaŃională Antidrog (2005), pag.105



40

„Stai de-o parte a liniei”

Trasăm o linie pe mijlocul sălii (cu cretă, sfoară, bandă adezivă sau câteva scaune) şi solicităm părinŃilor să se aşeze de o parte sau de alta a liniei, în funcŃie de preferinŃele, calităŃile sau hobby-urile copiilor lor. De exemplu: Cine are copii care practică sportul? Cine are copii care se trezesc uşor? Cine are copii care îşi fac singuri curat în cameră sau dulap? Cine are copii care ajută la curăŃenie? Etc.

��„Nu vreau să-mi laud copilul dar…” (8’)[15’]

Invităm părinŃii să se gândească timp de 1-3 minute la acele laturi ale personalităŃii copilului lor pe care le apreciază cel mai mult (comportament, intelect, pasiuni etc.). Fiecare părinte îşi va prezenta copilul întregului grup astfel „Sunt … (prenumele) mama sau tatăl lui … (prenumele copilului) şi nu vreau să-mi laud copilul, dar…”

În paralel cu prezentările părinŃilor, vom scrie cele menŃionate de ei pe flipchart. La finalul prezentărilor vom discuta despre ce apreciază cel mai frecvent părinŃii la copiii lor.

��Recapitularea ActivităŃii 1 (5’)[20’]

Data trecută ne-am cunoscut, am stabilit împreună regulile de grup, ne-am familiarizat cu activităŃile proiectului „EU ŞI COPILUL MEU” şi am semnat un acord de parteneriat.

Verificarea temei pentru acasă (14’)[34’]

AŃi discutat cu copiii despre ce am făcut aici data trecută? AŃi stabilit împreună cu toată familia „Reguli de comportare în bucătărie şi la masă” (cine, ce atribuŃii are în bucătărie, cum ne comportăm la masă etc.)? AŃi realizat sarcina? A fost greu? Doreşte cineva să prezinte grupului regulile stabilite în familie? Dacă nu aŃi realizat tema, care au fost motivele? Vă rugăm să încercaŃi să o realizaŃi pană la următoarea întâlnire. În cazul în care un părinte nu şi-a făcut tema, putem face o paralelă între situaŃia în care se află şi cea în care s-ar afla propriul copil, când nu-şi efectuează temele pentru acasă. Se aduce în discuŃie faptul că părintele constituie un model pentru copil.

De asemenea, aŃi avut ca sarcină să aduceŃi câte un obiect reprezentativ pentru copilul vostru. Vă rugăm să ne prezentaŃi, pe rând, aceste obiecte şi să ne explicaŃi de ce sunt ele reprezentative pentru copii.



� Să înŃelegem particularităŃile de vârstă specifice preadolescenŃei;

� Să înŃelegem rolul familiei în educaŃia copiilor, în formarea deprinderilor de viaŃă;

� Să înŃelegem importanŃa legăturilor afective puternice dintre părinŃi şi copii;

� Să identificăm problemele de comportament ale copiilor.

��„Portretul robot al preadolescentului” (20’)[55’]



41

Pasul 1: Rugăm părinŃii să citească „Portretul robot al preadolescentului” notând în dreptul fiecărei idei unul din semnele de mai jos.

Pasul 2: Centralizăm, pe o foaie de flipchart, împărŃită în patru cadrane (conform semnelor pe care părinŃii le-au făcut pe fişa lor de lucru, respectiv „!”, „-” , „+”, „?”), răspunsurile părinŃilor, punând accent pe ideile ce se cer aprofundate, detaliate.

CitiŃi cu atenŃie textul, notând în dreptul fiecărei idei unul din semnele de mai jos:

+ - ! ?

Sunt de acord Nu sunt de acord Este ceva nou pentru mine!

Doresc să aflu mai multe despre acest aspect

Portretul robot al preadolescentului

Are între 10 şi 13 ani.

A crescut dintr-odată (peste noapte, ca din apă) în înălŃime şi greutate. Uneori se plânge de dureri osoase şi musculare, pare anemic şi stângaci în mişcări, mâinile fiind mai lungi decât trunchiul, nasul disproporŃionat în raport cu faŃa, întreaga conformaŃie lăsând impresia unei fiinŃe deşirate. Din cauza hainelor veşnic mici are o stare de disconfort.

Poate să aibă coşuri, transpiră foarte mult şi miroase neplăcut. Îi apare părul pubian şi are vocea în schimbare.

Dacă e fată, au început să-i crească sânii, apare prima menstruaŃie (sau urmează…).

Dacă e băiat este foarte preocupat de mărimea penisului propriu, fiind interesat să se compare cu alŃi băieŃi, părerea acestora având o mare influenŃă.

A devenit mai ruşinos, mai pudic faŃă de părinŃi sau persoane de sex opus, când se discută despre aspecte „delicate” ale înfăŃişării sale sau ale modificărilor fizice apărute.

E foarte preocupat de felul cum arată: se spală mai des, uneori exagerând grija pentru freză şi vestimentaŃie (se schimbă de mai multe ori înainte de a pleca de acasă).

Cum se simte

Uneori e foarte vesel, râde din orice, iar alteori are momente de oboseală, de apatie. Trăieşte intens atât bucuriile, cât şi nereuşitele.

Copilul seamănă cu un cactus. Are mare nevoie de afecŃiune, dar îşi ascunde sentimentele, apărându-se de lumea exterioară. Deseori e anxios (are frici fără motiv), are aversiune faŃă de (anumiŃi) colegi, poate fi instabil, iritabil şi exploziv în manifestarea emoŃiilor.

Uneori are reacŃii violente, de furie sau de plâns, pentru ca ulterior, dacă este ajutat de adulŃi, să redevină calm.

Simte nevoia de a-şi exterioriza propriile trăiri, de cele mai multe ori prin



42

imagini şi idei artistice, prin poezii, schiŃe sau povestiri.

Cum învaŃă

Începe să gândească logic, analizează situaŃiile, evenimentele persoanele sau propria persoană, mai mult şi mai profund, dar acest proces este puternic influenŃat de mediul în care se dezvoltă.

Nu mai învaŃă mecanic, nu mai „toceşte”, învaŃă doar ce îi face plăcere (fie datorită subiectului sau materiei, fie datorită calităŃilor profesorului care predă).

Poate avea rezultate mai proaste la şcoală, îşi poate pierde interesul faŃă de învăŃătură.

Acordă mai mult, timp, interes şi atenŃie pasiunilor şi activităŃilor de timp liber (sport, dans, muzică, jocuri pe calculator, modă, internet etc.)

Cum se comportă cu părinŃii

Total diferit! Nu mai vrea să stea de vorbă, nu mai spune tot părinŃilor. Nu le mai împărtăşeşte nimic, zicând că oricum nu vor pricepe. E introvertit (închis în el), negativist, se ceartă din orice şi vrea să-şi impună propriile reguli. Se eschivează de la îndeplinirea obligaŃiilor elementare.

Suportă cu greu autoritatea părinŃilor, cu care se contrazice chiar şi în cele mai banale situaŃii. Poate fi foarte îndărătnic, chiar şi atunci când înŃelege că nu are dreptate.

A devenit irascibil, agresiv şi greu de controlat. La orice replică răspunde grosolan. La orice sfat reacŃionează invers.

A devenit „incomod”, cu el te poŃi înŃelege greu, nu-Ńi este foarte clar cum să procedezi în anumite situaŃii.

Vorbeşte mai tot timpul la telefon. Casa e plină de prieteni permanent. Ascultă muzică cu volumul dat la maximum, deranjând vecinii.

Este foarte curios faŃă de tot ce îl înconjoară, are o puternică nevoie de a cunoaşte şi de a înŃelege fenomenele lumii naturale şi sociale.

Este foarte independent, are iniŃiative personale pozitive sau negative, în ultima categorie fiind incluse absenteismul sau abandonul şcolar, comportamentul agresiv (violenŃa fizică şi sau verbală), fuga de acasă etc.

Simte nevoia de a lua hotărârile singur.

Este deseori nemulŃumit, aspect datorat dorinŃei sale de „a arde etapele” de a se maturiza şi de a fi „cineva” de aici rezultând pendularea între nehotărâre şi luarea de decizii.

Se teme de: animale, abandon, întuneric, schimbări de aspect fizic (obezitate, disproporŃii datorate creşterii naturale, coşuri etc.), critica părinŃilor.

Cine sunt prietenii lui

RelaŃiile de prietenie devin mai trainice şi mai apropiate, având cel mult 2 - 3 prieteni şi fiind trăite foarte intens, orice rupere a prieteniilor fiind resimŃită ca o adevărată tragedie.



43

Prin relaŃiile de prietenie pe care le stabileşte, preadolescentul îşi satisface de fapt unele trebuinŃe precum cele de integrare socială, de apartenenŃă la grup, de supunere sau de dominare şi nevoia de a fi afectuos cu ceilalŃi.

Este mult mai sensibil şi mai receptiv la influenŃele grupului de prieteni sau a persoanelor de aceeaşi vârstă, în detrimentul familiei.

Dacă simte că este neglijat, neînŃeles sau ignorat, reacŃionează violent faŃă de grup şi faŃă de membrii acestuia, pentru a atrage atenŃia asupra lui.

Dacă este respins de un grup, se poate îndrepta spre alte grupuri, inclusiv către cele predispuse la comportamente antisociale (infracŃiuni, agresivitate, consum de droguri), situaŃie în care copilul se conformează la regulile grupului, indiferent dacă acestea sunt în acord sau nu cu propriile convingeri sau cu părerea familiei.

Sugestii de teme pentru discuŃii:

Ce urmări poate avea apartenenŃa copilului dvs. la un grup în care este utilizat limbajul sau comportamentul vulgar?

Cum ar trebui să vă comportaŃi, astfel încât copilul dvs. să vă vadă ca pe nişte primi şi adevăraŃi prieteni?

Este bine să comparăm propriul copil cu fraŃii lui sau cu alŃii de aceeaşi vârstă?

ConsideraŃi că ar fi necesară sau utilă o discuŃie cu copilul dvs. despre modificările fizice şi de comportament apărute la această vârstă?

ConsideraŃi că ar fi necesară o discuŃie privind educaŃia sexuală a copilului dvs.? În cazul unui răspuns afirmativ, fie alocăm încă 15 minute activităŃii următoare, fie organizăm o întâlnire în afara proiectului „Eu şi copilul meu” pe tema educaŃiei sexuale.

��„Copiii învaŃă ceea ce trăiesc” (15’)[70’]

Pasul 1: Rugăm părinŃii să citească textul din broşură şi să sublinieze comportamentele specifice propriului copil. În funcŃie de specificul grupului, poezia poate fi prezentată şi în altă formă (citită de consilier, proiectată pe un ecran, prezentare Power Point cu fond muzical etc.)

Pasul 2: Centralizăm pe flipchart comportamentele subliniate de părinŃi, dirijând discuŃia pe baza acestora.

Dacă un copil trăieşte în critică, ÎnvaŃă să condamne.

Dacă un copil trăieşte în duşmănie, ÎnvaŃă să se bată.

Dacă un copil trăieşte în ridicol, ÎnvaŃă să fie timid.

Dacă un copil trăieşte în ruşine, ÎnvaŃă să se simtă vinovat.

Dacă un copil trăieşte în înŃelegere, ÎnvaŃă să fie răbdător.

Dacă un copil trăieşte în încurajare, ÎnvaŃă ce este încrederea în sine.

Dacă un copil trăieşte în adevăr, ÎnvaŃă să aprecieze.

Dacă un copil trăieşte în nepărtinire, ÎnvaŃă ce este dreptatea.



44

Dacă un copil trăieşte în siguranŃă, ÎnvaŃă să aibă încredere.

Dacă un copil trăieşte în aprobare, ÎnvaŃă să fie mulŃumit de sine.

Dacă un copil trăieşte în acceptare şi prietenie,

ÎnvaŃă să găsească dragostea în lume…

Sugestii de teme pentru discuŃii:

Ce aŃi simŃit când aŃi citit aceste rânduri?

Ce comportament al copilului aŃi dori să îmbunătăŃiŃi sau să corectaŃi?

Ce comportamente aŃi dori să introduceŃi în relaŃia dvs. cu copilul?

Recomandări:

1. În cazul în care în sală există conexiune la internet şi aparatura necesară, proiectăm clipul „Children see, children do” (Copiii văd, copiii fac) sau recomandăm părinŃilor să acceseze pagina de internet: http: / / www.youtube.co / watch?v=xIx2P1HG3-k.

2. În limita timpului disponibil, realizăm o sinteză a nevoilor copilului, prin exerciŃiul „ştiu, vreau să ştiu, ce am aflat nou despre copil”.

3. Pornind de la poezie şi de la vizionarea filmului identificăm împreună cu părinŃii comportamentele problematice ale copiilor.



Distribuim părinŃilor chestionarul de evaluare a activităŃii (Anexa 5) şi îi rugăm să-l completeze.

Tema pentru acasă: (5’)[85’]

CitiŃi şi discutaŃi împreună cu copiii „Portretul robot al preadolescentului” şi „Copiii învaŃă ceea ce trăiesc”.

��Încheierea ActivităŃii 2 (5’)[90’]

Rugăm părinŃii să semneze în tabelul de prezenŃă. Ne despărŃim de grup mulŃumindu-le pentru prezenŃă şi participare, anunŃând data, tema şi obiectivele activităŃii următoare şi solicitând punctualitate. Solicităm, de asemenea, ca înainte de a ieşi să lase pe masă ecusonul cu numele.


La finalizarea ActivităŃii 2 completăm, pregătim şi verificăm următoarele documente:



Anexa 5: Fişele de evaluare ale activităŃii.



45

Transmitem până la următoarea întâlnire coordonatorului judeŃean raportul de activitate în format electronic.

Preocupări frecvente ale părinŃilor

„Toată ziua stă în oglindă. Mereu se vaită că nu are cu ce să se îmbrace...”

PreadolescenŃii se preocupă foarte mult de felul cum arată. Dacă ei sunt convinşi că tutunul, alcoolul şi drogurile le vor afecta aspectul fizic şi sănătatea, este puŃin probabil că vor consuma. Arată-i cum consumul de droguri afectează aspecte importante pentru un adolescent, cum sunt sportul, obŃinerea şi păstrarea permisului auto, sănătatea şi modul cum arată, viaŃa socială sau relaŃia cu sexul opus.

„Copilul meu are dificultăŃi şcolare (lipseşte din când în când de la şcoală, notele sunt mai mici decât în semestrul trecut, iar diriginta îmi spune că deranjează orele de curs)….Pot aceste dificultăŃi să-l împingă spre consumul de tutun, alcool şi chiar droguri?”

DificultăŃile şcolare şi problemele sociale creează sentimentul de neîncredere în propria persoană, tristeŃe, însingurare şi uneori, complexe de inferioritate. Astfel, copilul devine vulnerabil în faŃa consumului de droguri, care îl face să evadeze din viaŃa reală şi să se desprindă de problemele pe care le are.



46

ACTIVITATEA 3: CE FEL DE PĂRINTE SUNT?

��Materiale necesare







��Argument

Uneori părinŃii sunt foarte severi (interzic multe lucruri copilului, fără să explice de ce, aplică pedepse severe),alteori sunt foarte toleranŃi (totul îi este permis copilului fără a i se cere nimic în schimb) sau sunt inconsecvenŃi în educaŃia copilului, trecând de la o extremă la alta. În aceste condiŃii, copiii sunt nesiguri, confuzi, fiind mai uşor tentaŃi să găsească relaxare şi rezolvarea problemelor cu părinŃii în consumul de tutun, alcool sau droguri.

ExistenŃa regulilor familiale de comportament clare şi stabile, reprezintă în schimb factori familiali de protecŃie, faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri.

��Bun venit participanŃilor (5’)[5’]

Salutăm participanŃii pe măsură ce aceştia intră în sală. Îi invităm să îşi pună ecusonul şi să ocupe un loc pe unul din scaunele aşezate în cerc.



În funcŃie de particularităŃile grupului, alegem una din activităŃile de energizare care s-ar potrivi cel mai bine:

„Cine are…”

ParticipanŃii sunt aşezaŃi în cerc, toate scaunele fiind ocupate. Adresăm participanŃilor întrebarea „Cine are …un obiect vestimentar purtat de minim 2 participanŃi (ex. pantalonii negri, ochelari sau cămaşă albă etc.). Persoanele care au acel obiect vestimentar schimbă locurile între ele. Putem continua cu animale (ex. cine are câine, pisică, păsări în curte sau animale în gospodărie), bunuri (o maşină etc.) şi încheiem cu copil în clasa a V-a sau a VI-a, astfel încât toŃi participanŃii să se ridice şi să schimbe locurile de pe scaune.

„Salutul”

ParticipanŃii stau în picioare, în cerc. Primul participant îi salută pe ceilalŃi membrii ai grupului (verbal sau nonverbal). Cel de-al doilea repetă salutul primului şi apoi va



47

propune propriul salut, următorul repetă salutul primilor doi şi apoi salută şi el grupul; exerciŃiul continuă până când toŃi participanŃii „salută” grupul.

„Data naşterii”

Rugăm participanŃii să se aşeze în şir indian, în funcŃie de data naşterii (ziua, luna), precizându-se că la un capăt se vor aşeza cei născuŃi în luna ianuarie, iar la capătul opus se vor aşeza cei născuŃi în luna decembrie, comunicând doar nonverbal. La final, verificăm corectitudinea aşezării participanŃilor în ordine cronologică.


Data trecută ne-am familiarizat cu particularităŃile de vârstă specifice preadolescenŃei. Vi le mai amintiŃi? De asemenea, am încercat să înŃelegem cât de important este ce învaŃă copiii în familie şi cum pot fi influenŃaŃi de felul în care ne comportăm cu ei.


AŃi avut de realizat şi o temă pentru acasă: să discutaŃi împreună cu copiii materialele primite şi să le afişaŃi la loc vizibil în casă. A fost realizată? Cum a fost realizată? Au existat diferenŃe între ceea ce au crezut ei şi ce a considerat copilul prin citirea poeziei „Copiii învaŃă ceea ce trăiesc”? Dacă nu aŃi realizat sarcina, care ar fi motivele? etc.



� Să descoperim ce stiluri educative pot avea părinŃii;

� Să înŃelegem care este rolul părinŃilor în educaŃia copiilor;

� Să aflăm ce este şi cum să reformulăm comportamentul problematic al copilului;

� Să învăŃăm cum să acŃionăm pentru a schimba comportamentul problematic al copilului.

��Stiluri educative ale părinŃilor (20’)[40’]

Studiu de caz „Ce fel de părinte sunt?”

Să ne imaginăm următoarea situaŃie:

„Copilul dvs. a fost prins de către profesorul de serviciu bătând un coleg. Acesta vă sună şi vă invită la şcoală ca să vă spună ce a făcut copilul. Cum reacŃionaŃi?”

Răspunsuri posibile Bifează

1. Îmi pedepsesc imediat copilul şi îi trag o bătaie zdravănă, ca să se înveŃe minte şi să nu mai bată altădată copiii, să vadă şi el ce înseamnă să fii bătut. Îl ameninŃ cu o pedeapsă şi mai mare dacă mă mai face de ruşine. Îi spun că e un neruşinat, un derbedeu, îl fac în toate felurile, ca să-i intre bine în cap şi să nu mai facă aşa ceva.

2. Mă preocup dacă copilul este bine, dacă a fost cumva rănit în bătaie. Eventual îl duc la doctor să îi facă un consult amănunŃit şi să mă asigur că nu



48

are nimic... De ce s-a luat la bătaie? O fi şi vina mea că nu l-am supravegheat suficient? Discut cu copilul şi sunt de acord să îl iert de data aceasta, pentru că a fost prima oară.

3. Îi spun „Neruşinatule! Te aduc eu pe calea cea bună!”, şi întrucât fapta este foarte gravă, nu mai stau la discuŃii cu el şi îl pedepsesc 3 luni fără bani de buzunar. A doua zi, pentru că a luat o notă bună la şcoală, îl iert pentru ce a făcut cu o zi înainte şi îi dau bani să-şi cumpere ceva, pentru a-l încuraja să înveŃe şi mai bine.

4. Nu a făcut mare lucru. Exagerează profesorii. ToŃi copiii fac prostii din când în când şi e mai bine să-i bată el pe alŃii decât să vină el acasă bătut. Aşa învaŃă să se descurce în viaŃă. Voi discuta altă dată cu copilul pentru că am atâtea probleme, că numai de asta nu-mi ardea mie acum.

5. Vorbesc cu copilul faŃă în faŃă, acasă, în linişte, încercând să înŃeleg ce anume l-a determinat să ajungă la bătaie. Încerc să îi înŃeleg motivele, după care îi voi spune că acestea nu îi dau dreptul să lovească pe cineva. Vom căuta împreună argumente care fac acest comportament inacceptabil. După aceasta, îi stabilesc o pedeapsă rezonabilă, (după faptă şi răsplată) pe măsura greşelii şi îi voi spune că e de datoria lui să vorbească cu celălalt copil, să-şi ceară scuze dacă a greşit şi să se împace.

Pasul 1: prezentăm grupului cazul.

Pasul 2: solicităm părinŃilor să bifeze varianta de răspuns care se potriveşte cel mai bine cu ceea ce ar face în situaŃia prezentată.

Pasul 3: după alegerea variantei de răspuns, grupăm părinŃii în funcŃie de opŃiunile lor (cei care au bifat în dreptul lui 1 - o grupă, în dreptul lui 2 - altă grupă etc.) şi le solicităm să identifice care sunt consecinŃele stilului lor parental asupra educaŃiei copilului (avantaje şi dezavantaje).

Pasul 4: fiecare echipă va prezenta pe scurt concluziile sale grupului şi cerem feed-back. De asemenea, vom interveni pentru a puncta eventualele avantaje sau dezavantaje care nu au fost menŃionate, concluzionând care sunt cele 5 stiluri parentale.

În funcŃie de răspunsul dat, vă veŃi regăsi în una din caracterizările de mai jos:

1. Părintele autoritar (Domnul sau Doamna PerfecŃiune). Controlează tot timpul copilul, fără a-l sprijini suficient, îl sancŃionează, îl critică şi îl ceartă pentru orice greşeală, oricât de mică. Vrea să ajungă cineva în viaŃă, aşa că nu trebuie să-i iasă din cuvânt. Copilul trebuie să respecte tot ce a stabilit părintele că altfel e pedepsit aspru. Prin centrarea excesivă a părintelui pe reguli şi norme, acest stil parental conferă părintelui o falsă impresie de confort şi siguranŃă.

Copilul este timid, fricos, nu are iniŃiativă, nu prea ştie să comunice cu ceilalŃi. Îi este frică de eşec, îi e teamă să nu dezamăgească şi trăieşte cu convingerea că ar fi putut să facă lucrurile mai bine. Dacă e criticat permanent, copilul va greşi, va eşua şi nu va avea încredere în propriile forŃe, simŃindu-se mai slab, mai nepregătit decât ceilalŃi copii.

RelaŃia dintre părinte şi copil este unidirecŃională, ca un drum cu sens unic!

2. Părintele hiperprotectiv (Cloşca). Oferă copilului sprijin în toate situaŃiile, chiar



49

şi când ar trebui să-l lase să se descurce singur. RăsfaŃă exagerat copilul, este posesiv şi exagerat de implicat în viaŃa acestuia. Îi este foarte frică de un pericol care s-ar putea să apară în orice moment în care copilul nu e supravegheat. De multe ori este nehotărât, neştiind care e cea mai bună decizie pentru copilul său. De obicei mama are acest rol, influenŃând dezvoltarea armonioasă a personalităŃii copilului.

Copilul va deveni tot mai dependent de adulŃii din jur, mai fricos când va fi confruntat cu situaŃii şi experienŃe noi şi mai puŃin dornic să facă ceva singur. Dacă e lăsat să-şi asume responsabilităŃi, va fi incapabil să devină un adult responsabil, va avea o slabă încredere în forŃele proprii şi în ceilalŃi.

RelaŃia dintre părinte şi copil este controlată numai de părinte!

3. Părintele inconsecvent (CănuŃă om sucit). Când controlează excesiv copilul, când îl lasă de capul lui, acum îl ceartă şi îl pedepseşte, iar după 5 minute îi pare rău că l-a certat şi îl iartă.

Copilul este foarte stresat, este confuz şi se teme în permanenŃă că va greşi. Copilul se adaptează cu greu şi confundă deseori realitatea cu fantezia.

RelaŃia dintre părinte şi copil este foarte fragilă, ca un drum cu suişuri şi coborâşuri.

4. Părintele dezinteresat, indiferent. Nu controlează copilul şi nici nu-l protejează. Oricum copilul se descurcă şi singur.

Copilul ia singur decizii, nu ştie cum să îşi controleze comportamentul, are un autocontrol slab, poate avea probleme de sănătate.

RelaŃia dintre părinte şi copil este inexistentă, fiecare face ce vrea!

5. Părintele democrat. Controlează suficient copilul fixând reguli clare, sprijină copilul şi îl încurajează să fie independent, discută acŃiunile cu copilul.

Copilul ştie să se descurce singur, are deprinderi sociale, este încrezător în forŃele proprii, este responsabil.

RelaŃia dintre părinte şi copil este stabilă şi bine sudată!

NOTE:

1. Precizăm părinŃilor că, în general, predomină un stil parental dominant, dar se pot regăsi şi celelalte la acelaşi părinte, în funcŃie de vârsta copiilor, de temperament, de situaŃie, de mediul familial etc.

2. Pe parcursul acestei aplicaŃii este foarte important să reamintim participanŃilor regula de a respecta opinia celuilalt, chiar şi atunci când nu suntem de acord cu ea, pentru a evita conflictele dintre părinŃi.

��Părintele inconsecvent (10’)[50’]

Studiu de caz:

„Copilul vine acasă din nou la ora 22.00, deşi ştie că luaŃi masa, întreaga familie, la ora 19.00. Tatăl, este foarte furios pe copil că a încălcat iar regula, îl ceartă, iar mama îi ia apărarea, după care încălzeşte mâncarea şi o duce în camera copilului.”

Sugestii pentru discuŃii:



50

1. CeilalŃi membrii ai familiei sunt de acord cu hotărârile pe care le luaŃi în educaŃia copilului?

2. Copilul asistă la discuŃiile contradictorii între dvs. şi ceilalŃi membrii ai familiei?

Concluziile activităŃii (pe foi de flipchart):

• Comportamentul tuturor celor care participă la educaŃia copilului trebuie să fie în consens;

• ToŃi membrii familiei se pun de acord în stabilirea pedepselor şi recompenselor acordate copiilor

• Copilul nu asistă la discuŃiile contradictorii între părinŃi privind educaŃia copilului.

��Rolul părinŃilor în educaŃia copiilor (5’)[55’]

Brainstorming „Control şi sprijin!”

ÎmpărŃim foaia de flipchart în două, în stânga trecem control în dreapta sprijin. Identificăm împreună cu părinŃii caracteristicile (exemple concrete) corespunzătoare fiecărui rol şi le notăm pe foaie.

Deseori credem că educaŃia este responsabilitatea şcolii. Acest lucru este adevărat în ceea ce priveşte dobândirea unor abilităŃi (a citi, a scrie, a face calcule matematice etc.) şi cunoştinŃe (istorie, ştiinŃe naturale etc.). Totuşi există cunoştinŃe şi abilităŃi care nu se pot dobândi doar în şcoală, cum ar fi:

� Ce înseamnă respectul;

� Ce obligaŃii avem (să respectăm proprietatea celorlalŃi; să ne implicăm în treburile casnice; să-i ajutăm pe ceilalŃi membrii ai familiei atunci când au probleme);

� Ce drepturi avem (orice drept al tău dispare atunci când încalci dreptul altuia);

� Cum să ne comportăm în societate („cei 7 ani de acasă”).

PărinŃii au două roluri cheie în educarea copiilor astfel încât, atunci când aceştia vor fi adulŃi, să poată fi persoane capabile să trăiască în societate, autonome şi sănătoase. Aceste roluri sunt de sprijin şi de control:

1. Sprijin. ToŃi avem nevoie de sprijin din partea familiei, mai ales în situaŃii critice, ca atunci când unul dintre membrii familiei este bolnav, are probleme la locul de muncă etc. Astfel, familia asigură atât bunăstarea fizică a copiilor (alimentaŃie, îmbrăcăminte, protecŃie), cât şi cea emoŃională (afecŃiune, înŃelegere şi aprobare).

2. Control. De când copiii sunt foarte mici, părinŃii încearcă să-i disciplineze, să-i înveŃe care sunt regulile de comportare în viaŃa zilnică.

Multe dintre dificultăŃile pe care trebuie să le depăşească părinŃii în educaŃia copiilor lor apar în încercarea de a găsi un punct de echilibru între aceste două funcŃii, cea de control şi cea de sprijin. Astfel, o familie care oferă doar sprijin, însă nu are nici un fel de control asupra copiilor, va fi superprotectivă, răsfăŃând copiii. O familie care controlează, fără a oferi suficient sprijin, va fi autoritară şi represivă.

Atunci când părinŃii oferă sprijin copiilor şi îi controlează într-un mod echilibrat,



51

familia are rol benefic, ajutând astfel pe copii să devină autonomi şi responsabili.

Concluzie: multe dintre dificultăŃile cu care se confruntă părinŃii în educaŃia copiilor apar atunci când încearcă să găsească un punct de echilibru între aceste două roluri, cel de control şi cel de sprijin.

��Probleme de comportament ale copiilor în familie (5’)[60’]

Brainstorming „Lista problemelor de comportament ale copiilor în familie” (Ne reamintim comportamentele problematice identificate la Activitatea 2)

Majoritatea părinŃilor ştiu cum să-şi crească copiii, cum să se comporte cu ei, cum să-i sprijine şi să-i înŃeleagă, dar sunt şi situaŃii când bunele intenŃii nu sunt suficiente. Copiii au nevoie de dragoste, protecŃie, securitate materială şi de un comportament constant din partea părinŃilor. PărinŃii îşi pun mereu întrebări: „am procedat bine?”, „cum ar trebui să mă comport cu copilul meu?”, „de ce se poartă copilul meu aşa?”…

NotaŃi în tabelul de mai jos 3 probleme de comportament ale copilului:

1.

2.

3.

Solicităm participanŃilor să identifice problemele pe care le întâmpină în familie în educaŃia copiilor, să vorbească despre probleme concrete, care îi preocupă în legătură cu comportamentul copiilor acasă, în relaŃiile lor cu aceştia etc. Enumerăm pe flipchart o „listă a problemelor de comportament ale copiilor în familie”. Aceasta va fi utilizată în următorul exerciŃiu.

��Reformulăm comportamentul problematic al copilului (15’)[75’]

Pasul 1: prezentăm următoarele puncte pe flipchart.

� Cum redefinim problema?

Pentru a rezolva problemele de comportament ale copiilor este necesar să ne propunem obiective de schimbare:

a) Realizabile, realiste. De exemplu, dacă copilul abia reuşeşte să treacă clasa, nu ne propunem să fie premiant în următorul an şcolar!

b) Adecvate. De exemplu, nu împiedicăm copilul să îşi vadă prietenii, pentru că nu este adecvat să fie privaŃi de o necesitate socială, dar îi putem cere să vină acasă la o anumită oră.

c) Observabile. Schimbările dorite în comportamentul copiilor trebuie să fie vizibile pentru părinŃi, direct sau indirect. Astfel, nu putem să vedem dacă copilul este atent în clasă, dar putem verifica dacă dedică timp studiului, dacă ia note bune sau putem întreba profesorii despre comportamentul copilului în clasă etc.



52

d) Măsurabile. Aceasta înseamnă că se poate spune dacă au fost realizate sau nu. De exemplu, dacă vrem să ajungă mai devreme acasă, trebuie să stabilim ora maximă de intrare în casă.

Exemple de reformulare a comportamentelor problematice ale copiilor:

PROBLEMA REFORMULARE

„Nu faci nimic în casă!” „Mi-ar plăcea să mă ajuŃi să pun masa.”

„Aş dori să-Ńi pui hainele murdare în coşul de rufe.”

„Eşti foarte dezordonat!” „Vreau ca în fiecare sâmbătă să îŃi faci curăŃenie în cameră.”

„Eşti un bătăuş. Niciodată nu eşti cuminte!”.

„Aş vrea să te stăpâneşti mai mult.”

„Stai toată ziua la televizor sau calculator!”

„Mi-ar plăcea să stai doar 3 ore la televizor sau calculator!”

Pasul 2: Reluăm lista problemelor de comportament ale copiilor notată pe flipchart. Discutăm în grup două sau trei dintre problemele identificate. Solicităm câtorva participanŃi să reformuleze problema de comportament, după exemplele de mai sus.


Rugăm toŃi participanŃii să ofere verbal un feed-back cu privire la cum s-au simŃit în cadrul ActivităŃii 3 a proiectului „Eu şi copilul meu”, ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut, dacă ar dori să abordăm şi alte subiecte?

La finalul activităŃii părinŃii vor completa fişa de evaluare a ActivităŃii (Anexa nr.6).

Tema pentru acasă (5’)[85’]

Solicităm participanŃilor să identifice încă 2-3 situaŃii problematice şi să le scrie în broşură, pe pagina alocată temei acestei activităŃi. Rugăm părinŃii să Ńină cont, în realizarea acestui exerciŃiu, de tot ceea ce au învăŃat astăzi. Le menŃionăm că în întâlnirea următoare se va discuta tema pentru acasă.

��Încheierea ActivităŃii 3 (5’)[90’]

Ne despărŃim de grup mulŃumindu-le pentru prezenŃă şi participare, anunŃând data, tema şi obiectivele activităŃii următoare şi solicitând punctualitate. Solicităm, de asemenea, ca înainte de a ieşi să lase pe masă ecusonul cu numele.





Anexa 6: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 3.



53



„I-am făcut toate poftele, i-am dat orice a vrut, a făcut ce a vrut şi totuşi...”

O educaŃie excesiv de tolerantă îl poate face pe copil să creadă că totul îi este permis, că totul i se cuvine fără prea mari eforturi şi că tot ceea ce îşi doreşte trebuie să i se îndeplinească cu orice preŃ. Sumele mari de bani date zilnic copiilor, fără a cunoaşte exact cum vor fi cheltuite, pot constitui o tentaŃie în a-şi face rost de Ńigări, alcool sau droguri, mai ales dacă în anturajul lor există deja consumatori de tutun, alcool sau droguri.

În plus, o astfel de educaŃie transformă dorinŃele copilului în ceva ieftin. După ce s-a lăudat cu mobilul, apoi cu hainele, cu banii, ce lucru deosebit îi mai rămâne de făcut? Dacă primeşte tot timpul imediat ceea ce solicită, obŃinerea unui lucru interzis este cu atât mai atractivă. Copilul va încerca să facă lucruri ieşite din comun, fie pentru a câştiga atenŃia părinŃilor, fie pentru a-i pedepsi.

„Sunt la serviciu toată ziua; câştig bani muncind din greu, dar nu vreau să-i lipsească nimic copilului meu!”

În zilele noastre părinŃii sunt din ce în ce mai ocupaŃi şi nu mai au timp să stea de vorbă cu copiii lor. Lipsa de comunicare poate da copilului sentimentul că nu este înŃeles, că părinŃii lui nu sunt interesaŃi de ceea ce se întâmplă cu el, mai ales că la această vârstă oscilează între sentimente de încredere şi neîncredere, între stări de tristeŃe şi bucurie, nu pune la îndoială ceea ce află de la alŃii şi vrea să experimenteze, să încerce lucruri noi, chiar dacă asta înseamnă să-şi rişte viaŃa.

La această vârstă apar probleme legate de identitatea de sine, de locul pe care îl ocupă în grupul de prieteni şi sunt puŃine persoane cu care poate să discute aceste dificultăŃi, iar când părinŃii nu au timp să vorbească cu copilul, totul se desfăşoară înăuntrul lui. În astfel de situaŃii poate căuta înŃelegere în altă parte şi sprijin în altceva.

De aceea este important să acordăm copiilor cât mai mult timp, să stăm chiar şi 5 minute zilnic de vorbă, să îi ascultăm, să le înŃelegem stările prin care trec, să îi ajutăm să depăşească mai uşor situaŃiile dificile.

Chiar dacă le oferim copiilor tot ce-şi doresc, tot ce au nevoie, ca să nu le lipsească nimic, trebuie să nu uităm că de cele mai multe ori copiii nu au nevoie doar de bani, ci de dragostea părinŃilor, de prezenŃa lor, de o privire înŃelegătoare. Au nevoie să fie ascultaŃi, au nevoie să ştie că într-adevăr ne preocupă situaŃiile de viaŃă prin care uneori trec şi că suntem alături de ei. Vor şti toate lucrurile astea doar dacă îi vom înconjura de sprijinul şi de dragostea de care au nevoie.

„Îmi cresc singur(ă) copilul …”

Într-o familie în care există un singur părinte, ca urmare a divorŃului sau a decesului celuilalt, consumul de tutun, alcool sau droguri poate să apară foarte uşor. Copilul se poate simŃi vinovat pentru divorŃul părinŃilor sau pentru decesul acestora. Se întâmplă de multe ori ca părintele cu care a rămas să nu fie cel mai apropiat de copil sau, mai grav, să-l considere vinovat pe acesta pentru evenimentele din familie.



54

Această situaŃie este la fel de grea, atât pentru părinte cât şi pentru copil. Părintele se simte depăşit, are sentimente de vinovăŃie, se simte singur şi deprimat. Dar nu trebuie să treacă singur prin toate aceste încercări ale vieŃii, mai ales când copilul are acum atâta nevoie ca părintele să-i fie aproape.

Dacă vă aflaŃi într-o astfel de situaŃie, puteŃi apela la specialişti (consilier şcolar, psiholog, serviciile de protecŃia copilului şi cele de asistenŃă socială), care vă pot ajuta să treceŃi mai uşor peste astfel de dificultăŃi. În plus, chiar dacă pare nedrept, trebuie să fiŃi responsabil pentru bunăstarea copilului, deci trebuie să reuşiŃi să faceŃi faŃă situaŃiei cât mai bine pentru amândoi.



55

ACTIVITATEA 4: CUM COMUNICĂM EFICIENT CU COPIII








��Argument

Comunicarea şi interacŃiunea deficitară între părinŃi şi copii reprezintă factori familiali de risc, în timp ce comunicarea şi interacŃiunea bună între părinŃi şi copii, relaŃiile apropiate, deschise şi afectuoase din familie sunt factorii familiali de protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri.

Conform studiilor efectuate pe diverse segmente ale populaŃiei şcolare, între cauzele identificate cu privire la consumul de alcool, tutun şi droguri se înscriu dificultăŃile de comunicare familială şi interacŃiunea deficitară între părinŃi şi copii. RelaŃionarea acestora cu o stimă de sine scăzută – factor de risc recunoscut pentru consumul de droguri, este de o mare importanŃă în activitatea preventivă. Asigurarea unui bun climat familial (relaŃii familiale satisfăcătoare) reprezintă un factor de protecŃie deosebit de important, care alături de ceilalŃi, abordaŃi în acest proiect, se cer a fi întăriŃi în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse.


Salutăm participanŃii pe măsură ce aceştia intră în sală, invitându-i să se aşeze. Le solicităm să îşi pună ecusoanele cu numele.


�Activitate de energizare (15’)[15’]

„Spate în spate”

Solicităm părinŃilor să se grupeze câte doi şi să discute timp de 2 minute (câte un minut fiecare), stând cu spatele unul la celălalt, despre ce au făcut în ultima săptămână. După expirarea timpului, le propunem să continue discuŃia, stând faŃă în faŃă, timp de 2 minute (câte un minut fiecare).

Solicităm feedback, rugând părinŃii să răspundă la întrebările: În care situaŃie au întâmpinat dificultăŃi în a povesti? În care situaŃie le-a fost greu să urmărească interlocutorul? Le sunt familiare aceste situaŃii în relaŃia cu copilul? Cât este de important să îl urmărim pe celălalt în timp ce ne comunică un mesaj?



56

�Recapitularea ActivităŃii 3 (5’)[20’]

Data trecută am descoperit care sunt stilurile educative ale părinŃilor; am înŃeles rolul părinŃilor în educaŃia copiilor; am identificat problemele de comportament ale copiilor; am exersat cum să redefinim şi cum să schimbăm comportamentul problematic al copilului.


Ca temă pentru acasă aŃi avut să identificaŃi încă 2-3 situaŃii problematice. V-aŃi descurcat? A fost greu? Vă rog acum pe fiecare să prezentaŃi câte o situaŃie problematică, şi împreună cu ceilalŃi să o redefinim.

�Obiectivele ActivităŃii 4 (1’)[25’]


� Să descoperim temele de discuŃie cu copiii şi dificultăŃile întâlnite;

� Să înŃelegem care sunt modalităŃile ineficiente de comunicare;

� Să exersăm alternative, forme şi căi eficiente de comunicare cu copilul.

�Vorbim suficient cu copiii? (15’)[45’]

DiscuŃie dirijată

Despre ce vorbim? Ce dificultăŃi întâmpinăm? Este foarte important să comunicăm deschis în familie (atât între parteneri, cât şi între părinŃi şi copii). Atunci când familia este unită, există şi o bună relaŃie între membri, iar comunicarea şi implicit educarea copiilor este mai eficientă.

Unele subiecte sunt mai incomode sau mai dificil de discutat cu copiii decât altele. În acelaşi timp, despre aceste subiecte, adesea importante, contează mai mult să primim informaŃii reale sau semnificative de la copii: ce cred cu adevărat, ce simt, ce îi atrage, de ce le este teamă, ce preocupări au etc. Astfel ne este mai uşor să îi orientăm în luarea deciziilor.

Vă rugăm să completaŃi tabelul de mai jos.

Despre ce aŃi vorbit ultima dată cu copiii?

Cât de des discutaŃi cu copiii?

Aproape în fiecare zi

O dată pe săptămână

O dată pe lună Rareori

În ultimele trei luni, aŃi vorbit vreodată cu copilul despre:

prietenii săi (ce relaŃie are, cum îşi petrec timpul)

subiecte mai delicate precum sex, SIDA (de ex. cum se poate infecta şi cum se

muzică, filme, computer (de ex.: un tip de muzică sau o formaŃie care îi place, filme, jocuri

şcoală (ce-i place sau ce nu-i place la şcoală etc.)?



57

poate proteja) tutun, alcool sau alte droguri

sau programe pe calculator preferate)

Ce anume este important să vorbim cu copilul?

De ce este important să-i ascultăm CU ATENłIE?

ReflectaŃi acasă asupra răspunsurilor date!

AŃi observat că în tabelul pe care l-aŃi completat aŃi întâlnit verbe precum: a asculta, a vorbi, a discuta. Acestea sunt reprezentative pentru comunicare. Prin comunicare înŃelegem transmiterea unui mesaj între un emiŃător şi receptor (de exemplu părinte şi copil), printr-un canal de comunicare (verbală, nonverbală, paraverbală). Sugestie: putem utiliza schema grafică a comunicării.

Recomandăm să se facă trimiteri la exerciŃiile de energizare „Data naşterii” şi „Spate în spate”, pentru exemplificarea comunicării nonverbale şi paraverbale, dar şi a barierelor care pot apărea în cazul în care una sau două dintre acestea lipseşte.

�� / ��Copilul chiuleşte şi fumează (15’)[55’]

Studiu de caz sau joc de rol (în funcŃie de particularităŃile grupului este aleasă o singură metodă)

Pasul 1: prezentăm părinŃilor următorul studiu de caz:

Să ne imaginăm următoarea situaŃie: PrimiŃi un telefon de la doamna dirigintă care vă spune că l-a prins pe copilul dvs. fumând în curtea şcolii, în timpul unei ore de curs. Cum reacŃionaŃi?

Pasul 2: centralizăm răspunsurile pe o foaie de flipchart şi discutăm eficienŃa sau ineficienŃa acestor reacŃii. Exemple aşteptate de reacŃii:

1. „Tu întotdeauna îmi faci probleme”, „tu niciodată nu eşti cuminte”, „nici nu înveŃi, nici nu ajuŃi în casă, nu faci nimic!” (generalizăm).

2. „Eşti un chiulangiu şi un derbedeu (criticăm persoana în loc să-i criticăm comportamentul).

3. Strig, ridic vocea pentru a mă impune, pentru a mă face auzit.

4. „Nenorocitule, numai prostii faci, eşti un nemernic, vin la şcoală şi te fac de râs în faŃa clasei...”.(îl acuzi, îl insulŃi, îl faci de ruşine, îl ameninŃi, îi reproşezi).

5. „Eu ştiu că tu chiuleşti tot timpul de la şcoală ca să fumezi cu toŃi golanii de pe stradă...” (ghiceşti, faci presupuneri).

6. „Până şi tu ai putut să o faci. Nici nu te-a dus mintea să te ascunzi. Cum de numai pe tine te prinde că faci prostii?” (eşti sarcastic sau ironic).

Pasul 3: propunem părinŃilor comportamente alternative.

1. Definim clar motivul discuŃiei: „Doamna dirigintă m-a sunat şi mi-a spus că ai



58

fumat în curtea şcolii în timpul unei ore de curs . Tu ce poŃi să îmi spui despre acest lucru?” Ascultăm ce are copilul de spus.

2. MenŃionăm cum aşteptăm să se comporte copilul. De exemplu: „Ştii că am stabilit împreună că nu ai voie să fumezi şi nici să lipseşti de la ore”

3. Tratăm un singur subiect de fiecare dată, centrându-ne pe prezent. Nu amestecăm subiectele. Nu reproşăm alte comportamente ale copilului, care ne-au deranjat în trecut, evităm să cădem într-o „avalanşă” de învinuiri. De exemplu, nu îi reproşăm notele mici pe care le are.

4. Utilizăm persoana întâi pentru a ne referi la problemă, explicând cum ne simŃim: „Sunt foarte dezamăgit (furios, îngrijorat) de faptul că ai lipsit de la ore şi ai fumat”.

5. Verificăm dacă suntem înŃeleşi de copil. În cazul în care nu ne-a înŃeles bine, vom explica acelaşi lucru, cu alte cuvinte.

6. Încurajăm copilul să îşi exprime punctul de vedere sau opinia.

��Cum să comunicăm mai eficient cu copiii? (15’)[70’]

Pasul 1: ÎmpărŃim sala în două: o parte corespunde obiceiurilor pozitive de comunicare, iar cealaltă parte obiceiurilor negative de comunicare. Sugestie: pentru a delimita „spaŃiul”, poate fi folosită o sfoară sau poate fi trasată o linie cu creta pe podea;

Pasul 2: Fiecare părinte va extrage, pe rând, dintr-o cutie, câte un bileŃel pe care este descris câte un obicei de comunicare (fie pozitiv, fie negativ). Părintele citeşte conŃinutul bileŃelului şi decide ce tip de obicei este, plasându-se de partea corespunzătoare a liniei.

Pasul 3: Cu părinŃii situaŃi de o parte şi de alta a liniei, discutăm fiecare obicei de comunicare în parte, analizând motivele încadrării acestuia într-o anumită categorie şi intervenim atunci când este cazul.

NOTE:

1. Alegem maxim 6 obiceiuri pozitive şi 6 obiceiuri negative, scriem bileŃelele şi le punem în cutie.

2. Dacă grupul are un număr de participanŃi mai mic decât numărul de bileŃele pregătite, repetăm exerciŃiul.

OBICEIURI NEGATIVE DE COMUNICARE

ATUNCI CÂND ÎI VORBIM COPILULUI:

Generalizăm, îi reproşăm ce ne deranjează în general la comportamentul lui. Ex.: „tu întotdeauna”, „tu niciodată...”, „nici nu înveŃi, nici nu ajuŃi în casă, nu faci nimic!”.

Criticăm copilul în loc să-i criticăm comportamentul. Ex.: „Eşti un leneş!” în loc de „Nu Ńi-ai făcut treaba şi nici măcar nu Ńi-ai făcut patul”.

Ne enervăm, ridicăm vocea, strigăm la copil pentru a ne face auziŃi.

Acuzăm, insultăm copilul, îl facem de ruşine, îl ameninŃăm, îi reproşăm, îl umilim, îl ridiculizăm. Ex.: „mă vei termina”, „prostii, nu ştii ce vorbeşti...”.



59

Facem presupuneri, ghicim: „eu ştiu că tu...” sau „ceea ce vrei tu este să...”.

Suntem ironici: „până şi tu ai putut să o faci”.

ATUNCI CÂND ASCULTĂM CE NE SPUNE COPILUL:

Ne gândim la altceva (ex. „ce să fac de mâncare, ce trebuie să cumpăr, ce am făcut la serviciu” etc.).

Ne gândim la două lucruri în acelaşi timp: la ceea ce îmi spune copilul şi la o altă activitate care necesită atenŃia mea: gătim, citim ziarului, ne uităm la televizor etc.

Nu suntem atenŃi.

Nu avem răbdare să ascultăm până la capăt, îl întrerupem, nu-l lăsăm să termine ce are de spus.

OBICEIURI POZITIVE DE COMUNICARE

ATUNCI CÂND ÎI VORBIM COPILULUI:

Îi spunem clar motivul pentru care vrem să vorbim cu el, ce anume ne îngrijorează şi ce vrem să facă în continuare. Ex.: „Azi ai lipsit la trei ore. Mă îngrijorează faptul că ai început să chiuleşti. Vreau să înŃelegi că nu sunt de acord să lipseşti de la ore”.

Vorbim despre o singură problemă de comportament. Nu amestecăm subiectele. „Vreau să discut cu tine despre faptul că ai început să fumezi.”

Ne centrăm pe situaŃia prezentă. Vorbim despre comportamentul care ne deranjează acum, în prezent. Nu îi reproşăm şi alte comportamente, care ne-au deranjat în trecut. Evităm să cădem într-o „avalanşă” de învinuiri.

Spunem copilului cum ne face să ne simŃim comportamentul lui. „Sunt foarte îngrijorat(ă) de faptul că ai lipsit de la ore la fel ca şi semestrul trecut.” Îi explicăm cum ne simŃim din cauza comportamentului său. „Sunt foarte preocupat de faptul că ai lipsit de la şcoală la fel ca şi semestrul trecut”. „Mă îngrijorează foarte mult faptul că ai început să fumezi.”

Verificăm dacă am fost înŃeleşi de copil. În cazul în care nu ne-a înŃeles bine, vom explica acelaşi lucru, cu alte cuvinte.

Încurajăm copilul să-şi exprime punctul de vedere sau opinia. Îi dăm posibilitatea să vorbească! Facem pauze, îi lăsăm suficient timp să înŃeleagă, să se gândească şi apoi să ne răspundă.

Punem întrebări potrivite! Ne ajută să înŃelegem mai bine ceea ce a vrut să ne spună.

Folosim propoziŃii deschise care invită la dialog („Pari supărat azi…” sau „Spune-mi ce se întâmplă…”, „PoŃi să-mi spui mai multe...”, „ÎnŃeleg că...”).

Folosim un limbaj simplu şi cald, evităm ameninŃările, jignirile, cuvintele dure. Nu ridicăm tonul!

Încercăm să-i vorbim despre experienŃe personale, similare cu ale lui. Îi spunem ce am simŃit, cum am ieşit din acea situaŃie şi ce am învăŃat din experienŃa respectivă.

Creăm o atmosferă în care copilul să se simtă confortabil! Limbajul non-verbal este uşor de înŃeles de copil, aşa că e bine să fim atenŃi la tonul vocii, la privire şi la



60

expresia feŃei.

ATUNCI CÂND ASCULTĂM CE NE SPUNE COPILUL

Ascultăm cu atenŃie! Încercăm să ne dăm seama ce îl preocupă cu adevărat.

Suntem atenŃi. Ne uităm în ochii copilului, îl aprobăm dând din cap etc.

Suntem înŃelegători cu copilul atunci când ne spune cum se simte.

Rezumăm din când în când mesajul copilului pentru a-i arăta că am înŃeles şi pentru a verifica dacă am înŃeles bine: „Dacă am înŃeles bine, te preocupă reacŃia prietenilor tăi atunci când le vei spune că trebuie să pleci pentru că părinŃii tăi...”.

Avem răbdare şi-l ascultăm până la capăt înainte de a-i răspunde.

Ne concentrăm pe conŃinut, nu pe formă. Încercăm să ignorăm greşelile gramaticale sau de comportament. Ceea ce vrea să ne spună e mai important!


Rugăm toŃi participanŃii să ofere verbal un feed-back cu privire la cum s-au simŃit în cadrul acestei activităŃi a proiectului „Eu şi copilul meu”, ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut.

ParticipanŃii sunt rugaŃi să completeze fişa de evaluare a ActivităŃii 4, conform celor trei categorii (ce a descoperit nou, ce a simŃit, la ce ar renunŃa) (Anexa 7).


CompletaŃi tabelul de mai jos cu minimum 3 obiceiuri pozitive de comunicare şi minimum 3 obiceiuri negative de comunicare, întâlnite în familia dvs.

Vă reamintim să reflectaŃi asupra răspunsurilor notate de dvs. în tabelul de la exerciŃiul „Vorbim suficient cu copiii?”












61

Copilul meu mi-a spus: Prietenul meu a început să fumeze, dar părinŃii lui nu ştiu. Prima mea reacŃie a fost să îi spun că o sun imediat pe mama copilului! Cineva trebuie să-i spună şi asta o să fac!” Un răspuns mai bun ar fi fost „Ce crezi despre faptul că prietenul tău a început să fumeze, iar părinŃii lui nu ştiu?”

„Copilul meu mi-a spus că marijuana nu poate fi chiar atât de nocivă şi că are prieteni care consumă şi nu au nimic. Prima mea reacŃie a fost să îi spun: „Va fi vai de capul lor, dacă află părinŃii îi omoară cu bătaia. O să înfunde puşcăria!” Un răspuns mai bun ar fi fost: „Aş vrea să vorbim despre nişte lucruri pe care le-am citit în legătură cu efectele pe care le dă în timp fumatul de marijuana. Tu ce crezi?”

„Copilul meu mi-a spus: „Tu ai trăit în anii 70! De ce nu mă laşi să trăiesc şi eu fără să te bagi?!”. Prima mea reacŃie a fost să îi spun: „Nu vreau să faci aceleaşi greşeli pe care le-am făcut şi eu!” Un răspuns mai bun ar fi fost: „Aş vrea să-Ńi spun cum era pe vremea mea treaba cu fumatul şi cu alcoolul. Despre droguri nici nu se auzise. Poate îmi spui tu ce se întâmplă acum...”

„Copilul meu mi-a spus: „Nimeni nu mai are părinŃi atât de restrictivi. Parcă ai trăi încă pe vremea comuniştilor!”. Prima mea reacŃie a fost să îi spun: Ai să vezi tu când o să fii ca mine! Într-o zi o să-mi mulŃumeşti pentru asta! Un răspuns mai bun ar fi fost: „Tu ce ai face în locul meu?”

„Copilul meu mi-a spus: Cum poŃi să-mi spui să nu fumez, când tu fumezi două pachete de Ńigări pe zi? Nu crezi că eşti ipocrit?” Prima mea reacŃie a fost să îi spun: Să nu îndrăzneşti să vorbeşti aşa cu mine! Un răspuns mai bun ar fi fost: „Ştiu că nu-Ńi dau un exemplu bun. Îmi este foarte greu, dar vreau foarte mult să mă las...”



62

ACTIVITATEA 5: CUM CONTROLĂM CONFLICTELE DIN FAMILIE








��Argument

În relaŃiile dintre părinŃi şi copii apar frecvent conflicte. Cele mai frecvente şi mai intense apar când părinŃii controlează comportamentul copiilor, iar copiii încearcă să scape de sub control. Acest aspect atinge un punct maxim la adolescenŃi.

Este foarte important să reducem conflictele în familie (între părinŃi, între copii, între părinŃi şi copii), atât în intensitate cât şi ca număr. În cazul în care conflictele apar zilnic sau sunt foarte intense, pot afecta într-un mod negativ relaŃiile din familie. Comunicarea se deteriorează, iar copiii nu mai apelează la sprijinul părinŃilor atunci când au dificultăŃi.

RelaŃia dintre părinŃi este de asemenea un model de comportament pentru copii. Dacă părinŃii se ceartă mereu, nu se înŃeleg şi nu îşi controlează furia, există o probabilitate mai mare ca şi copiii să imite aceste modele de comportamente conflictuale ca: bătăi, absenŃe la şcoală, randament şcolar scăzut, toŃi aceştia fiind factori de risc, în timp ce relaŃiile apropiate, afectuoase dintre părinŃi şi copii sunt factori de protecŃie ce previn consumul de tutun, alcool şi droguri.

Factori familiali de risc pentru consumul de tutun, alcool şi droguri7: Conflicte familiale frecvente.

„Partea cea mai greşit înŃeleasă în privinŃa formării copilului se referă la momentele de furie. De fapt (...) pentru părinŃi cel mai dificil este să-şi înveŃe copiii să-şi stăpânească în mod matur mânia. PuŃini părinŃi ştiu să îşi stăpânească propria mânie, pentru că majoritatea nu au fost educaŃi astfel. Şi puŃini părinŃi sunt conştienŃi că lor le revine răspunderea de a-şi pregăti copiii în această direcŃie.”8

„Furia necontrolată stă la baza celor mai multe probleme din viaŃa noastră de zi cu zi, de acasă şi din societate. Motivul este faptul că modalităŃile de a ne stăpâni mânia trebuie învăŃate, pentru că nu vin de la sine. O abordare matură a mâniei trebuie învăŃată încă de acasă şi totuşi aceasta se întâmplă tot mai rar în ziua de azi.(...) Foarte puŃini părinŃi sunt conştienŃi de faptul că trebuie să-şi înveŃe copiii să-şi

7 LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELVES, Josep M. Protego -Formare familială în abilităŃi educative pentru prevenirea drogodependenŃelor Bucureşti, AgenŃia NaŃională Antidrog (2005), pag.105

8.Ross Campbell, “EducaŃia prin iubire”, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001, pag.20



63

stăpânească mânia, aceasta reprezentând una din principalele lor răspunderi. Nici părinŃi nu-şi dau seama că acesta este cel mai dificil aspect al educaŃiei.”9

RelaŃia părinŃi-copii este o sursă de potenŃiale conflicte foarte variate. Cele mai frecvente şi mai intense au legătură cu exercitarea funcŃiei de control a părinŃilor asupra comportamentului copiilor şi încercărilor acestora de a scăpa de sub control. Acest fapt, deşi este aplicabil în perioada copilăriei, ating un punct maxim în adolescenŃă.

Este importantă limitarea la maxim a conflictelor familiale (între părinŃi, între copii, între părinŃi şi copii), atât în intensitate, cât şi ca frecvenŃă. În cazul în care sunt persistente sau foarte intense, pot afecta într-o măsură negativă calitatea relaŃiilor familiale. Aceasta presupune:

a) Deteriorarea comunicării

b) Pierderea valorii părinŃilor ca persoane de referinŃă în ceea ce priveşte comportamentul atunci când copiii au dificultăŃi (ceea ce este foarte probabil să se întâmple în perioada adolescenŃei)

Modul de relaŃionare al părinŃilor, între ei şi cu copiii, este de asemenea un model de comportament pentru copii. Dacă părinŃii au dificultăŃi în gestionarea conflictelor, există o probabilitate mai mare ca şi copiii să aibă aceleaşi probleme. Şi, în cazul în care preadolescenŃii au dificultăŃi de relaŃionare sau întâmpină probleme în controlarea impulsurilor, tind a prezenta mai multe comportamente conflictuale, ca: bătăi, randament şcolar scăzut, consum de tutun, alcool sau droguri etc.

Cauzele conflictelor

Cauzele conflictelor sunt diverse: interpretarea diferită a realităŃii, subiectivismul, informaŃiile insuficiente sau chiar lipsa lor, confuzii; prejudecăŃile, stereotipurile; neimplicarea efectivă în clarificarea ideilor; dezinteresul manifestat faŃă de cineva; comunicare defectuoasă; frustrări repetate; lipsa de încredere în sine şi în ceilalŃi; insuficienta răbdare cu ceilalŃi; toleranŃa scăzută la frustrare; presiunea timpului; situaŃiile stresante, de criză; diferenŃele de temperament, de ritm sau de stil personal; diferenŃele de valori; invadarea spaŃiului personal; consumul de alcool sau droguri etc.




�Activitate de energizare (10’)[15’]

„Cursa cu obstacole”

PărinŃii se împart în echipe de câte doi. Unul dintre membrii echipei este legat la

9 Ross Campbell, “EducaŃia prin iubire”, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001, pag.106



64

ochi, iar celălalt are sarcina de a-l conduce prin sală, unde sunt plasate o serie de obiecte care vor reprezenta obstacole. Cel care îl conduce are sarcina de a-l ghida printre obstacole.

După 2-3 minute rolurile se inversează.

La final, întrebăm părinŃii: Cum v-aŃi simŃit pe durata exerciŃiului? În care din situaŃii v-aŃi simŃit mai bine?

Recomandări:

Ghidăm discuŃia în direcŃia stabilirii unei analogii între acest exerciŃiu şi relaŃia de zi cu zi părinte – copil. Accentuăm rolul pe care îl are părintele în a ghida copilul printre tentaŃiile sau obstacolele specifice vârstei. O bună comunicare între părinte şi copil, precum şi o relaŃie apropiată, îl ajută pe părinte să-l ghideze cât mai bine pe copil în viaŃă.


Data trecută am vorbit despre temele de discuŃie cu copiii şi dificultăŃile întâlnite; cum să identificăm modalităŃile ineficiente de comunicare; cum să exersăm alternative eficiente de comunicare cu copilul.


AŃi avut ca temă să completaŃi tabelul cu obiceiuri pozitive şi negative de comunicare întâlnite în familia dvs. şi să reflectaŃi asupra răspunsurilor notate de dvs. în tabelul de la exerciŃiul „Vorbim suficient cu copiii?”. Cine doreşte să înceapă?



� Să înŃelegem ce este un conflict;

� Să descoperim cauzele care duc la apariŃia conflictelor;

� Să învăŃăm şi să exersăm cum să aplanăm conflictele.

��Ce este conflictul (5’)[30’]

Brainstorming

ParticipanŃii sunt rugaŃi să spună ce cred ei că este conflictul. Răspunsurile le centralizăm pe o foaie de flipchart.

Conflictele sunt neînŃelegeri între două sau mai multe persoane sau idei. Conflict înseamnă mai ales interacŃiune şi dialog. În mod specific, conflictele există când două părŃi aflate în interdependenŃă sunt aparent incompatibile din cauza percepŃiei diferite a scopurilor, a valorilor, a resurselor sau a nevoilor. Prin interdependenŃă înŃelegem situaŃia în care orice ar face una dintre părŃi în cadrul conflictului, ea o afectează pe cealaltă.10

10 Shapiro, D. “Conflictle şi comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face faŃă conflictelor”, Editura Arc,

Bucureşti, 1998, p. XVII



65

��Cauzele conflictului (15’)[45’]

Brainstorming

Fiecare persoană a trăit o situaŃie conflictuală sau poate chiar o trăieşte acum. Este ceva normal, chiar dacă majoritatea dintre noi nu recunoaşte acest lucru. Auzim de multe ori „eu nu mă cert cu nimeni, nu am niciun conflict, nu am nicio problemă cu ceilalŃi...”, dar vedem comportamentul, care contrazice această afirmaŃie. De asemenea, avem prieteni, membrii ai familiei, vecini, care mereu sunt în conflict cu cineva, şi, la fel de bine, sunt persoane pe care nu le-am văzut să se certe vreodată. Uneori altcineva a început cearta, iar alteori aŃi provocat-o, dar de fiecare dată v-aŃi implicat.

Dar ce anume ne face să intrăm în conflict cu cineva, care sunt cele mai frecvente motive pentru care ne trezim deja implicaŃi în miezul unui conflict? Ce anume poate duce la apariŃia unui conflict sau chiar poate provoca un conflict?

ParticipanŃii sunt rugaŃi ca timp de 2 minute să identifice cât mai multe cauze ale unui conflict. Le explicăm că nu există răspunsuri bune sau rele.

Centralizăm pe foi de flipchart răspunsurile părinŃilor, apoi le selectăm doar pe cele valabile.


- Cum vă simŃiŃi într-o situaŃie conflictuală?

- Cum v-aŃi simŃit la ultimul conflict?

- Cum credeŃi că s-a simŃit cealaltă persoană implicată în conflict?

��„Fereastra conflictului” (20’)[65’]

GândiŃi-vă la ultimul conflict (ceartă) în care aŃi fost implicat, conflict rezolvat sau pe cale a se rezolva şi completaŃi fiecare din cele 4 ferestre. Conflictul poate fi cu oricine, nu numai cu copilul.

AnalizaŃi conflictul nu numai din perspectiva personală, ci şi din perspectiva celeilalte persoane implicate.



66

ParticipanŃii au la dispoziŃie 5 minute să completeze fiecare din cele 4 ferestre, după ce s-au gândit în prealabil la ultimul conflict din viaŃa personală, familială sau socială, rezolvat sau pe cale de a se rezolva. Conflictul poate fi cu oricine, nu numai cu copilul. Cele patru ferestre sunt: cu ce am generat eu conflictul? Cu ce a generat celălalt conflictul? Cu ce am contribuit eu la rezolvarea conflictului? Cu ce a contribuit celălalt la rezolvarea conflictului?

Solicităm părinŃilor să încerce să analizeze conflictul nu numai din perspectiva personală, ci şi din perspectiva celeilalte persoane implicate.


- Cum a fost să identificaŃi cauzele care au generat conflictul din propria perspectivă?

- Dar să vedeŃi contribuŃia celuilalt în rezolvarea conflictului?

- În ce situaŃie sunteŃi de cele mai multe ori: generaŃi un conflict, contribuiŃi la rezolvarea lui, aşteptaŃi ca celălalt să găsească soluŃii?

- Ce stil abordaŃi în rezolvarea conflictelor? RenunŃare, compromis, negociere, rezolvare de probleme, câştig-câştig? (RenunŃare – cedez total pentru rezolvarea conflictului; compromis – sunt dispus să renunŃ parŃial pentru rezolvarea conflictului; negociere – fiecare câştigă şi pierde câte ceva; rezolvare de probleme = câştig – câştig – găsim soluŃia în care amândoi primim ce dorim şi se rezolvă şi conflictul).

- Ce aŃi dori să schimbaŃi în modul în care reacŃionaŃi în situaŃii de conflict? Ce anume vă nemulŃumeşte în legătură cu modalitatea în care vă implicaŃi în conflicte?

Încercăm să încadrăm împreună cu părinŃii 2-3 soluŃii găsite de ei în una din categoriile de mai sus, pentru a exemplifica fiecare categorie în parte cu exemple concrete, din viaŃa participanŃilor.

��Cum gestionăm conflictele din familie (15’)[80’]

Studiu de caz:

Pasul 1: Solicităm părinŃilor să îşi imagineze următoarea situaŃie:

Mama ajunge acasă deja nervoasă din cauza faptului că a avut o discuŃie aprinsă la serviciu. Intrând în casă, constată că fiul său nu şi-a făcut lecŃiile, pentru că s-a jucat la calculator de când a venit de la şcoală, iar în camera sa este o dezordine de nedescris. Se înfurie, reproşându-i copilului că niciodată nu este în stare să facă ceva decât împins de la spate, că întotdeauna lasă pe ultimul moment temele sau curăŃenia din cameră, că aşa este el mereu, un copil rău şi neascultător, care o va face pe ea să se îmbolnăvească. Copilul, la rândul său ripostează, Ńipând că toată ziua îl cicăleşte, că nici ea nu este mereu lângă el să vadă şi lucrurile bune pe care le face, de exemplu când a spălat vasele lăsate în chiuvetă. Conflictul degenerează şi copilul iese plângând din cameră.

Pasul 2: Solicităm pe rând câte un părinte din grup (nu mai mult de trei, patru). Folosim trei scaune goale aşezate în mijlocul încăperii, pe fiecare fiind scris „Mama”, „Copilul”, „Observatorul”. Părintele voluntar se mută pe rând pe fiecare din scaune şi spune cum vede situaŃia din perspectiva fiecărui personaj implicat, dar şi dintr-o



67

perspectivă neutră, cea a observatorului detaşat care îi vede pe cei doi certându-se, cum se simte, ce ar gândi. Solicităm mai multe opinii şi perspective diferite.

Pasul 3: ÎmpărŃim o foaie de flipchart în două coloane, după modelul de mai jos:

Ce comportamente ineficiente ale mamei au dus la creşterea conflictului?

Ce aŃi face într-o situaŃie asemănătoare pentru a diminua sau a preveni creşterea conflictului?

Pasul 4: Discutăm cu participanŃii câteva din soluŃiile oferite.


Distribuim părinŃilor chestionarul de evaluare a activităŃii (Anexa 8) şi îi rugăm să-l completeze.

„ExerciŃiul 3C” - ParticipanŃii sunt rugaŃi să răspundă la întrebările Ce am ştiut? Ce am aflat? Ce îmi propun să aflu?


Rugăm părinŃii să analizeze un conflict familial rezolvat şi să completeze în broşură cele patru căsuŃe din „fereastra conflictului” urmând să prezinte tema şi celorlalŃi părinŃi.










„Copilul meu face frecvent adevărate crize de nervi dacă nu obŃine ce vrea. łipă, urlă şi aruncă cu obiecte. Nici nu ştiu cum să-i mai intru în voie...”

ÎncercaŃi să rămâneŃi calmi. Nu ajută la nimic să faceŃi şi dumneavoastră o criză. Nu cedaŃi şi nu faceŃi nimic care să dea impresia copilului că au obŃinut o victorie. Când totul s-a terminat, puneŃi-l să facă ordine după el şi reluaŃi-vă treburile obişnuite.



68

„SoŃul meu nu mă ajută cu nimic în treburile casnice. Aseară, spre exemplu, nu a spălat vasele ca să-mi facă în ciudă...”

Atunci când ne deranjează comportamentul unei persoane, nu suntem, de cele mai multe ori, obiectivi. Din contră, adeseori reacŃionăm în funcŃie de interpretările pe care le facem cu privire la comportamentul altei persoane (ghicim motivele sale), fără a ne pune şi în locul celeilalte persoane. Astfel, putem să ne gândim la lucruri cum ar fi: „Nu a spălat vasele ca să-mi facă în ciudă” – şi să reacŃionăm conform acestei suspiciuni – când, de asemenea, puteam să ne gândim că: „Nu a spălat vasele, pentru că a trebuit să ia copilul de la şcoală, deoarece eu aveam mult de lucru”.

Comportamentul nostru îl influenŃează pe al celorlalŃi şi, atunci când suntem nervoşi, de obicei, ceilalŃi reacŃionează sau ne răspund pe acelaşi ton, deoarece ei înşişi s-au simŃit afectaŃi de comportamentul nostru. Dacă ne gândim înainte la reacŃia pe care comportamentul nostru şi răspunsurile noastre le pot provoca la ceilalŃi, vom evita multe conflicte şi ne va ajuta să avem o discuŃie pozitivă. În schimb, dacă nu Ńinem cont de aceasta putem „face din ŃânŃar – armăsar” şi putem afecta negativ relaŃia cu copiii şi cu partenerul.

Pentru a evita acest lucru, putem folosi două strategii:

1. Să comunicăm pozitiv.

2. Să ne controlăm şi să evităm exploziile de furie.

Dacă nu ne controlăm exploziile de furie când vorbim cu copilul sau cu partenerul, atunci:

În loc să atragem atenŃia celuilalt asupra comportamentului său care ne deranjează sau ne preocupă, îl vom determina să nu mai reacŃioneze deloc (se limitează la a suporta scandalul) sau să riposteze agresiv (insultă, înjură, ne reproşează, ne ameninŃă etc.).

Copilul (sau partenerul) va fi de asemenea dezgustat şi poate reacŃiona cu provocări verbale („Dacă asta e ceea ce crezi, atunci plec de acasă”, „Să văd dacă îndrăzneşti”) sau non-verbale (ex.: pleacă trântind uşa).

Aceasta ne irită şi mai mult şi putem pedepsi copilul sau ne putem manifesta mânia într-un mod exploziv (Ńipând pe scară că nu trebuie să se întoarcă, aruncând cu ceva în uşă etc.). De asemenea, putem să nu facem nimic şi să ne limităm la a acumula mânia.



69

ACTIVITATEA 6: CUM STABILIM REGULI ŞI PEDEPSE






� Anexa 9: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 6;

� Anexa 2: Raportul de activitate.

��Argument

Atunci când stabilim reguli şi modele de comportament clare şi coerente, oferim copiilor protecŃie împotriva consumului de tutun, alcool sau droguri. În schimb, o educaŃie foarte severă sau inconsecventă, reprezintă un factor de risc pentru consumul de droguri şi alte comportamente problematice, datorită faptului că generează conflict, distanŃează părinŃii de copii şi împiedică supravegherea comportamentului.

Noi, părinŃii, preferăm să impunem anumite reguli şi sancŃiuni din obişnuinŃă, chiar dacă funcŃionează sau nu, cu toate că observăm că acestea provoacă opoziŃia sau revolta copilului şi, adesea, ele sunt încălcate sau ocolite. Din acest motiv, copilul nu trebuie să fie un spectator pasiv al încercărilor de educare ale părinŃilor, ci un actor activ şi responsabil, care nu doar respectă regulile de teama sancŃiunilor, ci contribuie la instituirea acestora (reguli şi sancŃiuni), înŃelegându-le şi asumându-şi-le.





Pasul 1: Rugăm participanŃii să se aşeze în cerc. Le explicăm faptul că jocul următor este un exerciŃiu, nu este ceva real, dar fiecare trebuie să joace ca şi cum ar fi adevărat.

Pasul 2: Explicăm faptul că pentru întâlnirea următoare a fost impusă, de către organizaŃia care coordonează proiectul, o regulă nouă de participare. La fel ca în cazul celorlalte reguli de grup, cine nu se va supune acestei reguli va fi exclus din proiect.

Pasul 3: În funcŃie de specificul grupului, le comunicaŃi noua „regulă”, care trebuie să fie una relativ aberantă, însă cu o motivaŃie puternică. Spunem grupului doar regula,



70

rugând fiecare participant să găsească o posibilă motivaŃie sau explicaŃie a acesteia.

Pasul 4: După ce fiecare (sau majoritatea) şi-a expus părerea, arătăm participanŃilor motivul „real” al noii reguli şi discutăm în grup dacă, în noile condiŃii, ar putea să o accepte. Conducem discuŃia către importanŃa pe care motivaŃia, sancŃiunea şi recompensa unei reguli o pot avea asupra celor care trebuie să o accepte. Nu uităm la final să le reamintim că a fost un joc, nimeni nu trebuie să respecte regula discutată.

Exemplu practic: Pentru întâlnirea de data viitoare avem o nouă regulă: toŃi participanŃii trebuie să-şi vopsească părul în verde (fiecare primeşte în acest sens un plic cu nuanŃator – vopsea care dispare la spălat – eventual chiar pregătim plicuri cu o substanŃă în ele – făină, ipsos, cafea, seminŃe etc.). Fiecare participant expune posibile motive, apoi le prezentăm adevăratul motiv: organizaŃia care coordonează proiectul are un puternic caracter ecologist şi acordă premii în biciclete pentru cel mai original proiect care să promoveze culoarea organizaŃiei, verdele. Fiecare dintre participanŃi va câştiga o bicicletă pentru copilul său. Regula este doar pentru o şedinŃă şi are ca şi consecinŃă excluderea din grup dacă nu este îndeplinită.

Alte exemple de reguli aberante:

- fiecare trebuie să vină cu un animal la întâlnire (motivaŃia: organizaŃia sărbătoreşte „Ziua prietenului meu necuvântător”; recompensa: hrană pentru animalul respectiv pentru un an);

- toată lumea trebuie să vină îmbrăcată în echipamentul sportiv al echipei de fotbal a României – vor primi în acest sens pantaloni scurŃi şi tricouri (motivaŃia: organizaŃia este sponsor al echipei naŃionale de fotbal; recompensa: echipament sportiv la alegere pentru copiii participanŃilor).


Data trecută am învăŃat să identificăm cauzele care generează un conflict, să descoperim noi modalităŃi de aplanare a conflictelor.

Adresăm participanŃilor 2-3 întrebări, cu grad de dificultate scăzut, în legătură cu tematica activităŃii precedente. Ex.: Care sunt cele mai frecvente cauze de conflict în familie? Cum reuşim să evităm escaladarea conflictului? În cazul apariŃiei unui conflict familial, cum îl aplanăm?


Ca temă pentru acasă, aŃi avut să analizaŃi un conflict familial rezolvat şi să completaŃi în broşură cele patru căsuŃe din „fereastra conflictului”. Rugăm câŃiva părinŃi să prezinte tema.

��Obiectivele activităŃii (1’)[25’]


� Să înŃelegem rolul regulilor în comportamentul copiilor;

� Să exersăm cum să stabilim reguli de comportament copiilor;

� Să ne familiarizăm cu modalităŃi eficiente de comunicare a regulilor de comportament;

� Să conştientizăm necesitatea aplicării de consecinŃe (recompense, pedepse)



71

adecvate comportamentului copiilor.

��Reguli de bază (5’)[30’]

DiscuŃie dirijată

Vă place fotbalul? CunoaşteŃi regulile de bază? Ce reguli din fotbal vă amintiŃi?

Notăm pe flipchart sau pe tablă regulile identificate de părinŃi şi îi coordonăm astfel încât să puncteze atât reguli proprii jocului (de ex.: să nu atingă mingea cu mâinile), cât şi reguli destinate să protejeze integritatea fizică a jucătorilor (de ex. să nu faulteze adversarii).

Care sunt motivele care justifică aceste reguli? Ce sancŃiuni acordă arbitrul în cazul încălcării regulilor de joc?

NOTĂ: în cazul în care o bună parte din grup nu cunoaşte suficient regulamentul din fotbal, putem înlocui acest exerciŃiu şi exemplele din acest sport cu o altă temă: regulile de circulaŃie, ale unei instituŃii de învăŃământ sau orice altceva ar fi adecvat pentru majoritatea participanŃilor.

��Sensul şi necesitatea regulilor de comportament (10’)[40’]

DiscuŃie dirijată

Comportamentul uman poate fi explicat astfel: antecedentele (stimulii din mediul intern şi extern), care declanşează apariŃia unui comportament (dezirabil sau nu), acesta fiind urmat de consecinŃe (întărire pozitivă sau negativă, pedeapsă). Întărirea are scopul de a creşte frecvenŃa unui comportament, în timp ce pedeapsa conduce la stingerea şi dispariŃia unui comportament.

Rolul regulilor, în general, este de a clarifica, de a comunica modul de conduită adecvat într-o anumită situaŃie, cum ar fi de exemplu, cel puŃin o dată pe săptămână servim cina în familie, pentru că este un bun prilej de a comunica, conversa, de a păstra unitatea şi stabilitatea conceptului de familie.

La fel cum jocul de fotbal are un regulament care reglementează comportamentul jucătorilor şi le arată ce pot face şi ce nu pot face, şi în familie este important să stabilim reguli, care le arată copiilor ce comportamente aşteaptă părinŃii de la ei, ce au voie şi ce nu au voie să facă în viaŃa de zi cu zi.

Solicităm participanŃilor să explice câteva dintre regulile pe care le-au stabilit în familia lor în relaŃie cu copiii şi le notăm pe o foaie de flipchart sau tablă.

��Cum stabilim reguli de comportament (10’)[50’]

Pasul 1: Explicăm părinŃilor cum se stabileşte o regulă, conform celor descrise mai jos.

I. CUM STABILIM O REGULĂ?

Atunci când stabilim o regulă în comportamentul copiilor este bine să Ńinem seama de următoarele:

1. La început stabilim o singură regulă. După ce copilul o înŃelege şi o respectă, mai putem introduce o nouă regulă, astfel încât să nu zăpăcim copilul impunând brusc o serie de reguli noi.



72

2. Precizăm clar şi explicăm copilului motivele pentru care este necesar să stabilim o regulă. Motivele trebuie să fie bine justificate, să nu fie arbitrare („uite-aşa” sau„de-aia”), să nu se bazeze pe autoritate („pentru că aşa spun eu care sunt tatăl tău”) şi nici pe tradiŃie („pentru că aşa e bine”).

3. Stabilim regula împreună cu copilul şi luăm în considerare posibilitatea de a o negocia sau modifica, dacă aduce argumente suficiente. Totuşi, dacă nu suntem de acord, ca părinŃi, ne asumăm responsabilitatea în educaŃia copilului şi impunem regulile pe care le considerăm potrivite.

4. Explicăm încă o dată copilului regula stabilită.

5. Stabilim împreună ce sancŃiune primeşte dacă încalcă regula.

6. Odată fixate, regulile nu se schimbă şi respectarea lor este urmărită consecvent şi permanent, pe cât posibil de ambii părinŃi. De asemenea, în cazul în care copiii nu respectă o regulă, ar fi de preferat ca ambii părinŃi să aplice sancŃiunea prevăzută pentru încălcarea regulii. Nu pedepsim copilul de două ori pentru aceeaşi greşeală.

7. În cazul încălcării regulii aplicăm de fiecare dată pedeapsa stabilită!

8. Nu schimbăm regulile decât atunci când nu mai sunt valabile! Astfel, ora la care se poate întoarce acasă, timpul de joacă şi de odihnă sau timpul alocat studiului trebuie să varieze şi în funcŃie de vârsta copilului. Însă, nu pot fi schimbate în fiecare săptămână! Un semestru cel puŃin sau un an şcolar reprezintă o perioadă rezonabilă de valabilitate.

9. Model de stabilire şi negociere a regulilor de comportament:

Vreau să vorbesc cu tine despre (comportamentul problemă)

..........................................................................................................

ca să ştii cum doresc să te comporŃi în legătură cu această problemă.

Eu consider că (regula)

.........................................................................................................,

pentru că (motivele regulii)

..........................................................................................................

Astfel, poŃi să (comportamentul în cadrul limitelor)

.........................................................................................................,

însă nu poŃi să (comportamentul în afara limitelor)

..........................................................................................................

Dacă respecŃi această regulă, atunci (recompensa pe care o vei primi)

..........................................................................................................

Dacă nu respecŃi această regulă, atunci (sancŃiunea pe care o vei primi)

..........................................................................................................

Ai înŃeles?.................

Eşti de acord? (spaŃiu pentru negociere)



73

..........................................................................................................

Negociem?............................................................................................

Nu 1) TOTUL ESTE CLAR FINAL

Da 2) NU SUNT DE ACORD CU NEGOCIEREA REPET REGULA FINAL

Da 1) SUNT DE ACORD CU MODIFICAREA

2) REDEFINESC REGULA

3) FINAL

Acest model poate fi unul verbal sau poate fi transformat într-un „contract scris” între părinte şi copil, semnat de fiecare şi pus la vedere.

10.Exemplul 1: „Vrem să vorbim (vreau să vorbesc) cu tine despre ora la care trebuie să ajungi acasă în cazul în care mergi la o zi onomastică. Credem că eşti suficient de responsabil pentru a te întoarce mai târziu de ora obişnuită de până acum. Însă, de asemenea credem că nu trebuie să îŃi petreci noaptea în afara casei şi nici să te întorci mai târziu de orele 23.00. Credem (cred) acest lucru pentru că, odată ce s-a întunecat afară, persoanele care rămân pe stradă pot fi mai agresive, pentru că unele dintre ele au băut prea mult. În plus, trebuie să dormi, chiar dacă mergi la petrecere. Astfel, poŃi ajunge acasă cel târziu la 23.00. Dacă ajungi mai târziu, asta înseamnă că nu eşti atât de responsabil cum credeam şi următoarea seară specială va trebui să te întorci la aceeaşi oră ca în orice sâmbătă obişnuită. Ai înŃeles?

Pasul 2: solicităm două persoane voluntare care să reprezinte (tată sau mamă şi fiu sau fiică) cum se comunică regula şi sancŃiunea într-o situaŃie cu care s-au confruntat recent în familie. Solicităm celui care interpretează rolul copilului să se comporte aşa cum crede că ar reacŃiona propriul copil.

Pasul 3: rugăm celelalte persoane din grup să aducă critici constructive. Acordăm atenŃie tonului vocii (neutru), justificării regulii, posibilităŃii de negociere şi informării asupra sancŃiunii în caz de nerespectare etc. Repetăm, în cazul în care este necesar, încă o dată sau de două ori, până când înŃelege toată lumea.

��Cum stabilim şi cum aplicăm o sancŃiune (10’)[60’]

DiscuŃie dirijată

Deşi impunem copiilor reguli bine justificate, deşi adaptăm permanent regulile la comportamentul copiilor şi deşi am căzut de acord cu ei la început, uneori copiii nu respectă regulile stabilite. Acest lucru este normal până la un punct. Cu toate acestea, trebuie să-i sancŃionăm de fiecare dată când încalcă o regulă. Dacă nu îi sancŃionăm de fiecare dată, deşi îi ameninŃăm că data viitoare pedeapsa va fi mai severă, copiii vor fi şi mai tentaŃi să încalce regulile.

Niciunui părinte nu îi face plăcere să îşi pedepsească copilul. Aşa că, deseori, copilul nu este pedepsit dacă nu respectă o regulă, iar atunci când se văd însă obligaŃi să o facă, părinŃii improvizează devenind inconsecvenŃi (o dată îl pedepsim şi altădată nu, pentru acelaşi comportament) sau impunând pedepse foarte aspre.

Atunci când stabilim o regulă împreună cu copiii, este necesar să stabilim şi pedeapsa pe care o primeşte în cazul în care o încalcă, evitând reacŃiile de tipul:



74

„nu mă aşteptam”.

Până nu demult se obişnuia lovirea copiilor atunci când trebuiau pedepsiŃi, atât acasă cât şi la şcoală. Astăzi, la şcoală acest lucru nu se mai întâmplă; totuşi, în multe familii, părinŃii continuă să aplice pedepse fizice copiilor. Din punct de vedere educativ, această modalitate de a corecta comportamentul copilului nu este indicată, deoarece:

1. Îl învaŃă pe copil să folosească el însuşi forŃa şi violenŃa fizică atunci când vrea să obŃină ceva sau când doreşte să-şi rezolve conflictele cu ceilalŃi.

2. Se poate transforma în tratamente rele – mai ales când suntem foarte nervoşi şi nu ne putem controla – atât pentru copil (leziuni grave, resentimente, tulburări emoŃionale etc.), cât şi pentru părinŃi (remuşcări, respingere socială, probleme juridice).

CUM STABILIM O PEDEAPSĂ?

Când stabilim o pedeapsă corespunzătoare încălcării unei reguli, este bine să Ńinem seama de următoarele:

1. Aplicăm pedepse mici, dar le aplicăm de fiecare dată când se încalcă regula. Este mai eficient şi mai uşor de realizat să aplicăm pedepse mici, în mod consecvent (întotdeauna atunci când copilul are un comportament greşit), decât să aplicăm pedepse severe în mod inconsecvent (o dată da, o dată ba).

2. Aplicăm pedepse pe măsura gravităŃii comportamentului. Ca să nu devină un abuz asupra copilului, intensitatea pedepsei trebuie să fie pe măsura gravităŃii comportamentului pedepsit. În cazul unui comportament greşit, pentru care nu am stabilit o regulă, trebuie să aşteptăm să ne liniştim înainte de a stabili şi impune o pedeapsă.

3. Stabilim pedeapsa în funcŃie de comportamentul problemă. Acest lucru arată copiilor legătura dintre comportamentul problemă şi consecinŃele acestuia (dacă….atunci….). De asemenea, pedeapsa are o mai mare valoare educativă, este mai uşor de înŃeles şi de acceptat de către copil.

Exemplu: Ce pedeapsă poate primi un copil care vine acasă într-o sâmbătă mai târziu decât i se permite?

a) PărinŃii lui nu îl vor lăsa să iasă ziua următoare sau,

b) PărinŃii îl vor pedepsi punându-l să facă curat în toată casa în ziua următoare.

Evident, are mai mult sens prima decât cea de-a doua variantă, pentru că întreŃinerea curăŃeniei în casă nu trebuie privită ca o pedeapsă, ci mai degrabă ca o responsabilitate a fiecăruia. În schimb, dacă în loc să ajungă acasă târziu, ar fi organizat o petrecere în casă cu un grup de prieteni, fără a cere permisiunea părinŃilor, iar apartamentul ar fi rămas un dezastru după aceasta, atunci ar fi avut mai mult sens (mai multă legătură cu comportamentul problemă) ca ziua următoare să îl pună să facă curat în casă, şi nu să facă curat părinŃii, iar pedeapsa lui să fie interdicŃia de a ieşi din casă.

4. Nu pedepsim în plus şi alŃi membri ai familiei. Unele pedepse care pot fi impuse copiilor sunt de asemenea o pedeapsă pentru părinŃi şi pentru ceilalŃi membri ai familiei. O pedeapsă de două săptămâni de stat în casă poate fi un chin şi pentru



75

părinŃi, mai ales dacă este vorba despre un preadolescent. Curând vor apărea rugăminŃi insistente, promisiuni de schimbare, discuŃii, negocieri.

5. Urmărim eficienŃa pedepsei şi nu revanşa. Pedepsirea unui comportament greşit ajută la corectarea comportamentului copilului. O pedeapsă a fost eficientă dacă se reduc consecinŃele sau se evită repetarea comportamentului, fără ca pedeapsa să aibă consecinŃe negative şi nici „dureroase” pentru copil. Este suficient să fie doar „nerecompensatoare”.

Retragerea sau limitarea unui privilegiu (sau a accesului la un lucru apreciat) este o bună metodă de a asocia consecinŃe „ne-recompensatoare” pentru încălcarea regulilor de către copii. Evident, privilegiul retras sau limitat trebuie să fie în funcŃie de controlul părinŃilor şi să fie suficient de apreciat de copii.

Exemplu: O fată de 13 ani vine acasă într-o sâmbătă cu o oră mai târziu decât i se permite. PărinŃii îi interzic să iasă ziua următoare cu prietenii, aşa cum obişnuia să facă duminica.

Aceasta ar fi, probabil, o pedeapsă eficientă dacă, pe lângă faptul că poate fi destul de important pentru ea că petrece duminica cu prietenii, părinŃii pot controla îndeplinirea pedepsei. În schimb, dacă părinŃii nu sunt acasă în ziua următoare, nu o pot verifica dacă pedeapsa a fost respectată. De asemenea, ar putea să nu fie o pedeapsă eficientă dacă, deşi părinŃii rămân acasă, o lasă să îşi invite prietenele să îşi petreacă întreaga zi la ea acasă.

��Cum comunicăm copiilor pedeapsa stabilită? (10’)[70’]

Când comunicăm copilului pedeapsa este important să Ńinem cont de următoarele aspecte:

1. Discutăm pe ton ferm, dar calm.

2. Dacă ne dăm seama că nu va respecta regula stabilită (se face târziu şi încă nu a început să înveŃe, se apropie ora mesei şi nu pune masa etc.), îi dăm două sau trei avertismente înainte de a-l pedepsi.

3. Reamintim copilului regula şi pedeapsa pentru încălcarea regulii stabilite.

4. Aplicăm pedeapsa.

5. Nu intrăm în discuŃii şi negocieri.

Exemplu: „Ştii că ai obligaŃia de a merge la toate orele. Dacă lipseşti, vei rămâne în urmă cu şcoala şi îŃi va fi mult mai greu să recuperezi materia pierdută, iar în următorul an şcolar vei avea mari dificultăŃi. Din acest motiv, considerăm că doar dacă mergi la toate orele, vei putea continua să joci fotbal. În schimb, dacă vei lipsi de la ore, nu vei avea voie să ieşi la fotbal timp de o săptămână. În consecinŃă, nu poŃi să mergi la fotbal în următoarele opt zile, astfel că va trebui să rămâi acasă şi când ai antrenamente şi în timpul meciurilor.”

Solicităm la 2 sau 3 dintre părinŃi să discute în grup reguli şi sancŃiuni pe care le aplică în familie.

Îi ajutăm pe părinŃi să definească pedeapsa într-un mod clar, concret, obiectiv, astfel încât să poată prevedea şi modalitatea de verificare a îndeplinirii pedepsei.

��Cum recompensăm respectarea regulilor (5’)[75’]



76

DiscuŃie dirijată

Atunci când copiii dau dovadă de responsabilitate şi respectă regulile stabilite, trebuie să-i încurajăm, să întărim comportamentul pozitiv, în special prin laudă şi recunoaştere verbală (recomandăm ca recompensa materială să fie aplicată cu moderaŃie, iar părintele să găsească şi alte modalităŃi de a recompensa faptele bune ale copilului). În acest fel, vom crea un climat favorabil pentru discuŃii. Exemple:

„Sunt mulŃumit(ă) să văd că respecŃi ceea ce am stabilit şi că în fiecare seară îŃi faci temele când vii de la şcoală. Cum te simŃi? Te descurci mai bine acum? Te pot ajuta cu ceva?” sau,

„Suntem mulŃumiŃi să vedem că nu ne-am înşelat când am considerat că eşti suficient de responsabil pentru a veni mai târziu decât de obicei, când mergi la o petrecere şi că vei veni la ora stabilită. Ieri ai ajuns chiar mai devreme. Te-ai distrat? Cum a fost?”

„Cred că eşti mândru de tine că ai reuşit să-Ńi corectezi nota la matematică”

Solicităm participanŃilor încurajări (întăriri) privind comportamentul copiilor pentru faptul că au respectat regulile la care s-au gândit în exerciŃiile anterioare.

Prezentăm câteva modalităŃi de a recompensa comportamentele dezirabile ale copiilor şi respectarea regulilor stabilite de comun acord:

� planul de recompensare cu puncte sau buline de diferite culori sau jetoane: copilul primeşte un punct sau jeton dacă a respectat regula şi i se retrage punctul sau jetonul în caz contrar;

� transformarea jetoanelor sau punctelor în ceva ce-şi doreşte copilul, cum ar fi de exemplu pentru 10 puncte acumulate copilul primeşte un bilet la film sau, împreună cu părinŃii, copilul îşi cumpără obiectul vestimentar dorit.

� asocierea comportamentelor dezirabile de către părinte cu o listă a dorinŃelor copilului; sunt importante recompensele mici care pot fi acordate frecvent (nu doar recompense materiale), cum ar fi întărirea sub forma unor facilităŃi, activităŃi plăcute, în aer liber, jocuri comune.

� fixarea numărului de puncte sau jetoane necesar unor recompense suplimentare, de exemplu pentru o bicicletă sau excursie sunt necesare un număr dublu de jetoane;

� realizarea unei liste cu dorinŃele copilului pentru o perioadă determinată de timp (un an şcolar), precum şi stabilirea punctajului sau numărului de jetoane pentru satisfacerea dorinŃei.

Notă: Recomandăm acordarea jetoanelor pentru deprinderea unor comportamente dorite, însă, această metodă dezvoltă preponderent motivaŃia extrinsecă.





77

Distribuim părinŃilor fişa de evaluare a activităŃii (Anexa 9) şi îi rugăm să o completeze.


Până la următoarea întâlnire, stabiliŃi şi comunicaŃi copilului o regulă de comportament, recompensa pentru respectarea ei, precum şi sancŃiunea pe care o va primi dacă încalcă regula.

De asemenea, părintele stabileşte împreună cu copilul 2-3 reguli privind comportamentul său ca părinte: de exemplu, respectarea intimităŃii copilului prin a bate la uşa camerei copilului înainte de a intra; în timpul mesei părintele evită abordarea unor teme de discuŃie conflictuale cu oricare din membrii familiei.

La următoarea întâlnire, părinŃii vor discuta tema pentru acasă.










„Mi-e teamă să nu fiu prea strict dacă impun reguli copilului meu…”

O educaŃie excesiv de severă poate crea copilului sentimentul că nu este iubit. Copilul va avea sentimente de inferioritate, va crede că nimic din ceea ce face nu este bine şi că faptele lui nu valorează prea mult. El va căuta să evadeze din familie pentru a-şi găsi un grup de prieteni care să-l accepte aşa cum este.

StabiliŃi un set de reguli şi pedepse împreună cu copilul. În acest fel, el va fi responsabilizat şi va respecta într-o mai mare măsură regulile. AfişaŃi aceste reguli şi nu faceŃi excepŃie de la nici una!

„SoŃul meu nu este de acord cu regulile stabilite de mine. Mă consideră prea severă…”

InconsecvenŃa părinŃilor în educaŃie îl fac pe copil confuz şi să nu mai ştie ce să creadă, cum să se comporte. Este probabil ca el să caute stabilitatea în altă parte, şi anume în grupul de prieteni care are un set de reguli precise, pe care, în general, toŃi le respectă.



78

„Copilul meu e foarte dezordonat. Camera lui arată în ultimul hal. Mi-e şi ruşine să-l las să invite alt copil acasă la noi...”

E o greşeală. În general, copiii Ńin cont de părerea celor de-o seamă cu ei. Când un prieten le spune că au o cameră ca o cocină, mesajul are de vre-o zece ori mai multă forŃă decât cea mai inspirată intervenŃie părintească. Dacă orice altceva eşuează, puteŃi insista să Ńină uşa închisă. Asta îl învaŃă că ceea ce face îi afectează şi pe alŃii.



79

ACTIVITATEA 7: CUM SUPRAVEGHEM ANTURAJUL COPILULUI







� Anexa 2: Raportul de activitate.

��Argument

Supravegherea copilului permite părinŃilor să-i cunoască mai bine comportamentul. De asemenea, copilul trebuie să ştie că părinŃii se interesează de el şi sunt preocupaŃi de locul unde se află şi ce face de-a lungul zilei acasă, la şcoală (în clasă şi în curtea şcolii, cum învaŃă, dacă îşi face temele, dacă chiuleşte de la şcoală), la activităŃile extraşcolare (cultural-artistice, sportiv-turistice, tehnico-ştiinŃifice, în cluburi şi palate ale copiilor, cluburi sportive şcolare, şcoli de artă, after-school etc.), în timpul liber (unde merge şi cu cine, ce anturaj are, ce comportament au prietenii săi etc.). Lipsa de supraveghere a copilului este un factor de risc pentru consumul de tutun, alcool şi droguri.

PreadolescenŃii pot aluneca uşor către ceea ce grupul de prieteni consideră că este mai potrivit. Îndoiala îi poate face vulnerabili faŃă de „rezolvarea imediată a problemei” pe care ei cred că le-o oferă Ńigările, alcoolul sau drogurile.





Pasul 1: Trei voluntari din grupul de părinŃi vor ieşi puŃin din încăpere, în timp ce le explicăm celor din sală că vor interpreta rolul de „prieteni” ai copilului (unul dintre cei 3 voluntari) care îl vor îndemna pe acesta la comportamente negative: consum de alcool, de tutun, chiul, vandalism, jocul excesiv pe calculator, refuz de a învăŃa, furt etc. Fiecare va avea un mesaj cât mai atractiv cu care va încerca să-l ademenească pe copil. De exemplu “prietenul” care îl îndeamnă să consume alcool îi va descrie efectele plăcute ale acestuia, cel care îl îndeamnă să chiulească îi va descrie ce activităŃi plăcute vor face în timp ce chiulesc de la şcoală, cel care îl cheamă la jocuri pe calculator îl provoacă la un concurs etc.)

Pasul 2: Voluntarii sunt invitaŃi să revină în încăpere. Explicăm celor trei voluntari că doi vor juca rolul de părinŃi, iar al treilea rolul copilului lor. CeilalŃi sunt prietenii



80

copilului şi vor forma un cerc în jurul celor trei, care se va roti încet. Cei doi „părinŃi” au la dispoziŃie 3 minute să discute sincer şi deschis cu copilul lor, astfel încât să-l convingă să aibă un comportament pozitiv, în general. Le spunem părinŃilor că au dreptul de a vorbi tare, să combată mesajele „prietenilor”, dar nu au voie să ridice tonul sau să se adreseze celor din cerc. „Prietenii” vor încerca să-l atragă pe copil de partea lor, spunându-i mesajul încet, toŃi odată, în timp ce se rotesc în jurul copilului.

Pasul 3: După cele trei minute, jocul este oprit, participanŃii fiind chestionaŃi în legătură cu rolurile interpretate. Este întrebat în primul rând „copilul” care au fost mai convingători, părinŃii sau prietenii. Nu se insistă prea mult, dar se precizează clar faptul că scopul exerciŃiului a fost ca părinŃii să înŃeleagă de ce în această perioadă prietenii sunt în permanenŃă în mintea copilului şi sunt foarte importanŃi pentru el. Astfel, părinŃii trebuie să fie foarte atenŃi la anturaj şi la influenŃa acestuia. De asemenea sunt sfătuiŃi să aleagă cu grijă modul în care discută cu copiii lor, mai ales subiectele delicate.

��Reamintirea ActivităŃii 6 (5’)[20’]

La întâlnirea de data trecută am vorbit despre necesitatea regulilor în comportamentul copiilor, cum le stabilim şi cum le transmitem. De asemenea, am discutat şi despre modalităŃi de recompensare şi sancŃionare a respectării sau încălcării regulilor de către copii.


Ca temă pentru acasă aŃi avut să stabiliŃi şi să comunicaŃi copiilor o regulă de comportament, precum şi sancŃiunea ce va fi aplicată în cazul încălcării ei. AŃi realizat tema? Cum aŃi procedat? Dacă nu, care au fost motivele? etc.

Clarificăm nelămuririle punctual, în cazul în care acestea există.



� Să înŃelegem cum poate fi influenŃat copilul de anturaj;

� Să învăŃăm cum să supraveghem comportamentul copilului.

�Cum este influenŃat copilul de anturaj (25’)[50]

Este important ca ambii părinŃi să fie de acord nu numai atunci când stabilesc reguli, pedepse şi recompense, ci şi atunci când supraveghează comportamentul general al copilului: în casă, la şcoală, pe stradă, cu prietenii, cu vecinii etc.

La această vârstă (preadolescenŃa), copilul se simte foarte apropiat de grupul din care face parte (sau din care şi-ar dori să facă parte). Prin urmare, copilul poate fi tentat să facă diverse lucruri, chiar dacă ştie că nu e bine ce face, doar din dorinŃa de a fi acceptat de ceilalŃi membri ai grupului.

Studiu de caz

Prezentăm părinŃilor următorul studiu de caz, invitându-i la dezbateri:

Să ne imaginăm următoarea situaŃie: „Săptămâna trecută, două eleve au chiulit de la şcoală o zi întreagă, anunŃând telefonic dirigintele că nu se simt bine. Între timp,



81

au mers la barul din apropierea casei, dorind să îşi cumpere un suc. Acolo s-au întâlnit cu câŃiva colegi mai mari care le-au propus să le facă cinste cu bere. Fetele au acceptat şi au consumat destul alcool cât să se ameŃească. fiind necesar să fie duse acasă de către colegi. Seara, când s-au întors părinŃii de la serviciu, fetele au spus că nu se simt bine. A doua zi, directorul şi dirigintele au aflat ce s-a întâmplat de la alŃi copii. PărinŃii, care nu ştiau ce se întâmplase, au fost chemaŃi de urgenŃă la şcoală, unde au aflat cum au petrecut fetele lor ziua.”


Cum aŃi fi procedat într-o asemenea situaŃie?

Ce putem face pentru a preveni asemenea situaŃii?

CunoaşteŃi prietenii copilului dvs.?

ŞtiŃi unde merg şi ce fac atunci când sunt împreună?

Notăm pe flipchart sau tablă părerile participanŃilor, pentru a le dezbate apoi cu argumente pro şi contra.

Cum abordăm copilul într-o astfel de situaŃie?

Unele cuvinte încurajează conversaŃia, în timp ce altele îl fac pe copil să bată în retragere. Când o întrebare începe cu „De ce...” copilul se simte de parcă ar fi ameninŃat sau obligat să facă un anumit lucru. De exemplu „De ce nu ai fost la şcoală?” sună mai mult a comandă decât a întrebare. Dă impresia că părintelui nu-i pasă prea mult de răspuns, iar copilul va răspunde probabil apărându-se, invocând o scuză.

Dacă ne dorim să avem o discuŃie autentică şi apropiată cu copilul, ar fi bine să punem alte întrebări decât cele care încep cu „De ce...”. De exemplu, putem întreba „Care sunt motivele pentru care nu ai fost la şcoală?” Întrebarea sună mai prietenos şi oferă mai multe căi pentru a se răspunde la ea.

��Cum supraveghem comportamentul copilului (25’)[75’]

Suntem conştienŃi că nu putem supraveghea copilul 24 de ore din 24, de aceea considerăm importante discuŃiile deschise şi sincere cu copilul, legate de acele subiecte sau momente ale zilei la care nu avem acces. Bazându-ne pe încrederea şi responsabilitatea copilului, putem să construim o relaŃie sănătoasă părinte–copil, iar supravegherea comportamentului nu înseamnă alocarea de timp şi nivel energetic ridicat, ci, mai degrabă unul eficient.

DiscuŃie dirijată

Ce aspect al comportamentului copilului îl supravegheaŃi cu regularitate? Cum faceŃi acest lucru?

Ce anume din comportamentul copilului nu aŃi supravegheat şi credeŃi că ar trebui supravegheat? (de exemplu, cum îşi petrece timpul cu prietenii, discuŃiile la telefon sau pe internet, site-urile deschise pe internet, programul de la televizor etc.)

Ce dificultăŃi aŃi întâlnit în supravegherea copilului?

Notăm pe flipchart sau tablă aspectele nesupravegheate şi dificultăŃile întâlnite.

Cum credeŃi că pot fi depăşite aceste dificultăŃi?



82

Vom supraveghea mai eficient copilul dacă:

1. Organizăm programul copiilor.

Ne implicăm direct. Ne este cunoscut programul şcolar al copilului (orele de curs, disciplinele şcolare, activităŃile extraşcolare), deci ştim în care zile din săptămână copilul depune un efort fizic şi intelectual mai intens. Aşadar, ne putem interesa sau observa dacă el alocă timpul optim necesar pregătirii activităŃilor din ziua următoare.

Afişăm programul şcolar şi extraşcolar al copilului într-un loc vizibil din casă (pe uşa camerei copilului, pe frigider, pe cuier, pe oglinda de la baie etc.).

Ne interesăm dacă în comunitate există posibilitatea implicării copilului în activităŃi plăcute de timp liber, care să nu interfereze cu programul şcolar, să-i placă şi lui, dar să nu fie suprasolicitant.

Discutăm cu copilul condiŃiile favorabile studiului. Explicăm influenŃa negativă, distragerea atenŃiei produsă de televizor, telefon, radio, calculator în timpul învăŃării sau efectuării temelor de casă, generând regula. Stabilim împreună cu copilul timpul necesar parcurgerii drumului de la şcoală – acasă şi generăm regula “după terminarea activităŃilor şcolare, venim direct acasă”.

2. Observăm comportamentul copilului.

Ştim unde este şi ce face într-un anumit moment, unde urmează să meargă după şcoală şi cu cine, dacă învaŃă sau dacă îşi îndeplineşte îndatoririle atunci când spune etc.

Verificăm din când în când dacă este unde ar trebui să fie, vorbim periodic cu dirigintele copilului pentru a afla cum se descurcă la şcoală, dacă lipseşte etc.

Invităm prietenii copilului acasă. Creăm o atmosferă relaxată şi plăcută, intrăm cât mai discret în discuŃie cu prietenii săi, abordând teme precum vestimentaŃia, timpul liber, planuri de viitor, sportul, evenimente interesante şi inedite din comunitate, de la şcoală. Recomandăm ca abordarea acestor discuŃii să fie cât mai naturală, fără a lăsa impresia forŃată a unui interviu sau interogatoriu. Încercăm să aflăm un minimum de informaŃii despre situaŃia socio-familială a prietenilor copilului: unde locuiesc, şcoala pe care o frecventează, date despre părinŃi.

Îl supraveghem atent. Copilul trebuie să ştie că părinŃii se interesează de el şi sunt preocupaŃi de locul unde se află şi ce face de-a lungul zilei acasă, la şcoală (în clasă şi în curtea şcolii, cum învaŃă, dacă îşi face temele, dacă chiuleşte de la şcoală), la activităŃile extraşcolare (cultural-artistice, sportiv-turistice, tehnico-ştiinŃifice, în cluburi şi palate ale copiilor, cluburi sportive şcolare, şcoli de artă, after-school, activităŃi de voluntariat etc.), în timpul liber (unde merge şi cu cine, ce anturaj are, cum se comportă prietenii săi etc.).

Să nu confundăm însă, o atentă supraveghere cu o lipsire totală de libertate sau cu sufocarea copilului; acesta simte nevoia să poată lua decizii în legătură cu timpul lui liber; sarcina noastră ca părinŃi este să-l ajutăm să ia decizii corecte, să le pună în aplicare şi nu să-i dictăm modul în care îşi organizează timpul. Trebuie să găsim, în timp, un echilibru între atenŃia acordată copilului prin supraveghere (de care copilul are nevoie şi pe care o apreciază, chiar dacă uneori lucrurile par a sta invers) şi o oarecare doză de libertate, dată cu creşterea în vârstă a copilului, importantă în dezvoltarea autonomiei.



83


Rugăm toŃi participanŃii să ofere verbal un feed-back cu privire la cum s-au simŃit în cadrul acestei activităŃi a proiectului „Eu şi copilul meu”, ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut, dacă ar dori să abordăm şi alte subiecte, timpul, alocat fiecărui părinte îl reprezintă arderea unui chibrit.

Distribuim părinŃilor fişele de evaluare a activităŃii 7 (Anexa10) şi îi rugăm să le completeze.


AlegeŃi o zi din săptămâna următoare în care să discutaŃi cu copilul despre prietenii lui, unde merg şi ce fac când sunt împreună, ce locuri frecventează, cum le-au ales etc. NotaŃi în broşură ce aŃi aflat.


Ne despărŃim de grup mulŃumindu-le pentru prezenŃă şi participare, anunŃând data, tema şi obiectivele activităŃii următoare şi solicitând punctualitate. Solicităm, de asemenea, ca înainte de a ieşi să lase pe masă ecusonul cu numele.








„Copilul meu are un anturaj foarte dubios de prieteni...”

Copiii de vârstă şcolară sunt nerăbdători să crească şi să devină independenŃi. Prietenii devin tot mai importanŃi, iar ei par să Ńină cont numai de opiniile acestora. Acceptarea într-un grup şi respectarea regulilor impuse de acesta sunt foarte importante. Astfel, opiniile grupului despre consumul de alcool, tutun şi alte droguri, pot intra în conflict cu cele ale părinŃilor.

Fără a le denigra prietenii, explicaŃi-le care sunt adevăratele valori şi de ce sunt importante deciziile pe care le luaŃi pentru binele lor. VorbiŃi cu părinŃii prietenilor copiilor. AsiguraŃi-vă că şi ei au aceleaşi reguli în privinŃa consumului de tutun, alcool sau droguri.

Între 10 şi 15 ani, e caracteristic copiilor să treacă uşor de la o stare la alta. Uneori au o părere bună despre ei, se adaptează uşor, îşi fac repede prieteni, respectă regulile etc., alteori au sentimente de insecuritate, frustrare, îndoială şi revoltă sau au o părere proastă despre ei.



84

Din cauza schimbărilor majore care au loc în această perioadă, preadolescenŃii caută sprijin la cei de vârsta lor. „Grupul” hotărăşte cum să se îmbrace, ce muzică să asculte şi ce să facă în timpul liber. Poate părea ameninŃător pentru părinŃi să vadă că valorile grupului de prieteni au o importanŃă atât de mare în viaŃa copiilor. Deşi preadolescenŃii nu renunŃă uşor la ideile lor, părinŃii îi pot ajuta să încerce să vadă lucrurile din mai multe perspective.

PreadolescenŃii pot aluneca uşor către ceea ce grupul de prieteni consideră că este mai potrivit. Îndoiala îi poate face vulnerabili faŃă de „rezolvarea imediată a problemei” pe care ei cred că le-o oferă Ńigările, alcoolul sau drogurile. BazaŃi-vă pe fapte şi nu pe ameninŃări când le vorbiŃi despre consecinŃele consumului de droguri.

Este important să cunoaşteŃi toŃi prietenii copiilor, să ştiŃi unde îşi petrec timpul liber, să ştiŃi pe ce cheltuiesc banii.



85

ACTIVITATEA 8: CUM AFECTEAZĂ FAMILIA CONSUMUL DE TUTUN, ALCOOL ŞI DROGURI





� Aparat foto (pentru poza de grup, facultativ);




� Anexa 12: Chestionare de satisfacŃie privind participarea la proiectul „Eu şi copilul meu”.

Sugestie:

Invitarea unui specialist în adicŃii din cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, dintr-o instituŃie guvernamentală sau nonguvernamentală care se ocupă de problematica drogurilor.

Utilizarea unor materiale audio-video, pliante, broşuri, afişe care să ofere informaŃii suplimentare legate de tematica activităŃii.

��Argument

Traiul într-un mediu social în care se consumă frecvent tutun, alcool sau chiar droguri, anturajul de consumatori, absenteismul, chiulul sau chiar abandonul şcolar, dezinteresul părinŃilor faŃă de educaŃia copiilor sau exemplul negativ pe care îl dau părinŃii, influenŃează semnificativ consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite de către copii.

Dimpotrivă, dezaprobarea familiei faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri, exemplul pozitiv al părinŃilor, prin abŃinerea de a consuma alcool şi de a fuma în faŃa copiilor, reprezintă factori familiali de protecŃie care Ńin copilul departe de aceste obiceiuri.

Prevenirea consumului de droguri presupune posibilitatea de a modifica factorii care contribuie la dezvoltarea unei probleme corelate cu consumul de tutun, alcool sau droguri. Riscul de consum abuziv de tutun, alcool sau droguri nu este acelaşi pentru toată lumea, fiind corelat cu expunerea la diferiŃi factori care cresc sau scad probabilitatea ca o anumită persoană să consume abuziv alcool sau droguri şi care sunt denumiŃi factori de risc şi factori de protecŃie. Unii dintre aceştia pot fi biologici şi ereditari; totuşi, au fost identificaŃi, de asemenea, factori de risc şi de protecŃie asociaŃi cu mediul social şi familial, cum ar fi: traiul într-un mediu social foarte permisiv sau favorabil consumului de droguri, asocierea cu alte persoane care consumă droguri, legături reduse cu şcoala sau faptul că persoana respectivă provine dintr-o familie în care educaŃia este deficitară.



86

Multe proiecte de prevenire au fost centrate pe faptul că adolescenŃii care consumă alcool sau droguri au prieteni care sunt la rândul lor consumatori de astfel de substanŃe. Este posibil ca aceşti adolescenŃi să nu fie capabili să facă faŃă presiunii grupului (prieteni, colegi de şcoală etc.) pentru a consuma alcool sau droguri. Din această cauză, destul de multe proiecte de prevenire se bazează, în cazul adolescenŃilor, pe formarea abilităŃilor de a rezista presiunii grupului, învăŃându-i să fie mai asertivi, arătându-le implicaŃiile reale pe care le are consumul de alcool sau droguri în adolescenŃă (care adeseori nu este atât de frecvent pe cât cred ei).

În acest proiect ne interesează în special factorii de risc şi de protecŃie familiali. Este cunoscut faptul că există anumite aspecte ale vieŃii de familie care cresc riscul apariŃiei unei probleme legate de consumul de tutun, alcool sau droguri.

Factori familiali de risc pentru consumul de tutun, alcool şi droguri11:

1. Legături afective slabe între părinŃi şi copii. AbsenŃa afecŃiunii în familie (absenŃa părinŃilor sau a unor tutori capabili să ofere iubire copiilor lor) poate fi corelată, pe termen lung, cu dezvoltarea unor comportamente de consum de alcool şi droguri.

2. Modele educaŃionale inconsecvente. Extreme educaŃionale familiale - excese de severitate (interdicŃii frecvente şi nejustificate, pedepse severe aplicate copilului) sau de toleranŃă (totul îi este permis copilului fără a i se cere nimic în schimb), oscilaŃii constante între aceste două extreme.

3. Comunicare şi interacŃiune deficitară între părinŃi şi copii.

4. Conflicte familiale frecvente.

5. Reguli familiale neclare sau inexistente cu privire la comportamentul copiilor.

6. Lipsa de supraveghere a copiilor.

7. Atitudini şi comportamente familiale care favorizează consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite. Exemplul oferit de către părinŃi prin propriul lor consum, influenŃează semnificativ consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite de către copii.

În concluzie, în cursul acŃiunii lor educative, părinŃii pot influenŃa de asemenea toŃi factorii de risc, cum ar fi anturajul de prieteni sau colegi consumatori, iniŃierea precoce a consumului de tutun, alcool sau droguri etc.

Factorii familiali de protecŃie, faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri:

1. Legături afective pozitive între părinŃi şi copii.

2. ExistenŃa regulilor familiale de comportament clare şi stabile.

3. Utilizarea de metode de întărire (disciplinare) pozitivă a comportamentului copiilor.

4. Implicarea activă şi semnificativă a părinŃilor în viaŃa copiilor.

11 LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELVES, Josep M. Protego -Formare familială în abilităŃi educative pentru prevenirea

drogodependenŃelor Bucureşti, AgenŃia NaŃională Antidrog (2005), pag.105



87

5. Supravegherea comportamentului copiilor (activităŃi în afara casei, relaŃii şi prietenii, randamentul şcolar etc.).

6. Impulsionarea şi sprijinirea din partea părinŃilor a participării şi implicării copiilor în diverse activităŃi de socializare, extraşcolare şi de timp liber.

7. Dezaprobarea familiei faŃă de consumul de tutun, alcool şi de droguri;

8. Oferirea unui model adecvat copiilor de către părinŃi prin atitudinea şi comportamentul lor în ceea ce priveşte tutunul, alcoolul şi drogurile.





Pasul 1. ÎmpărŃim participanŃii în grupuri de trei. În fiecare grup, unul va fi copilul, ceilalŃi doi părinŃi (tipul I şi tipul II). Fiecare părinte primeşte o listă cu întrebări (Cum a fost ziua ta? Ce ai făcut la şcoală? Ai planuri pentru diseară?).

Pasul 2: Fiecare „părinte” din grup va avea la dispoziŃie 2 minute (consilierul cronometrează) să discute cu „copilul” despre ziua acestuia. Primul părinte îl va asculta cu atenŃie, va pune întrebări suplimentare, îl va lăuda pentru faptele bune şi îi va arăta suport şi sprijin dacă a întâmpinat probleme. De asemenea, se va arăta interesat de planurile de petrecere a timpului liber şi îşi va arăta afecŃiunea faŃă de copil. După expirarea timpului, celălalt părinte va discuta şi el cu copilul, punând aceleaşi întrebări dar având o evidentă atitudine de superficialitate: în acelaşi timp citeşte un ziar, schimbă canalele la televizor, îşi strigă soŃul sau soŃia să îi aducă ceva de băut, întrerupe copilul, îi cere să repete lucrurile la care nu a fost atent etc.

Pasul 3: Fiecare „copil” e rugat să spună în care din discuŃii s-a simŃit mai bine, mai confortabil. Subliniem importanŃa pe care o are petrecerea unui timp de calitate cu copilul, fie şi doar câteva minute pe zi. Rugăm părinŃii să se gândească atent fiecare ce fel de părinte este: tipul I sau tipul II.


Data trecută am discutat despre cum este influenŃat copilul de anturaj şi cum supraveghem comportamentul copilului.

Recapitulăm împreună cu participanŃii cele două subiecte abordate în Activitatea 7.


AŃi avut ca temă pentru acasă să discutaŃi cu copilul despre prietenii lui, unde merg şi ce fac când sunt împreună, ce locuri frecventează, cum le-au ales etc. Ce aŃi aflat?





88

� Să înŃelegem de ce e necesar să stabilim reguli clare cu privire la consumul de tutun, alcool şi droguri;

� Să identificăm factorii de risc şi de protecŃie referitori la consumul de tutun, alcool şi alte droguri.

��ImportanŃa regulilor familiale (15’)[40’]

Aşa cum un părinte cumpără haine frumoase sau încălŃăminte de calitate pentru copilul său, tot aşa el trebuie să se preocupe pentru a câştiga afecŃiunea şi respectul acestuia, să descopere în el partea pozitivă. Părintele trebuie să-şi observe cu atenŃie copilul, să se apropie de el. Cine poate, mai bine decât un părinte, să observe schimbările care apar la propriul copil? Iată de ce, atunci când observă aceste prime semne îngrijorătoare, el trebuie să intervină cu tandreŃe, fără violenŃă. Părintele trebuie să cunoască cercul de prieteni şi locurile pe care copilul le frecventează, pentru că alunecarea în prăpastia drogurilor se realizează rapid. Nu este nevoie decât de un pas pentru ca un copil sau un tânăr inocent să cadă în capcană. În general, părinŃii nu au experienŃă în problematica antidrog. Trebuie să ştim că nu există numai experienŃe definitive, fără întoarcere. Este posibil ca, atunci când intervenim la timp, să îl readucem pe calea cea bună. Şi cine poate face mai bine acest lucru decât un părinte, decât propria familie?

Din aceste motive, părinŃii trebuie să stabilească reguli clare cu privire la ce pot şi ce nu pot face copiii lor în legătură cu consumul de tutun, alcool şi alte droguri.

Multe din aceste reguli au legătură cu activităŃi din viaŃa zilnică, cum ar fi ora la care trebuie să se întoarcă acasă sau îndeplinirea activităŃilor şcolare (să meargă la şcoală, să îşi facă temele la timp, să înveŃe etc.).

Deşi este ştiut că discuŃiile în legătură cu consumul de tutun, alcool şi droguri sunt foarte importante pentru viaŃa copiilor, uneori este dificil să vorbeşti despre aceasta sau să stabileşti nişte reguli.

DiscuŃie dirijată:

Întrebăm participanŃii dacă au stabilit în familie reguli cu privire la tutun, alcool şi celelalte droguri. Notăm răspunsurile pe flipchart sau tablă.


Copiii dvs. au voie să fumeze? Dacă da, în ce situaŃii ? (întotdeauna, doar la petreceri etc.)

Le permiteŃi copiilor să consume băuturi alcoolice? Dacă da, în ce situaŃii?

Consumă alte droguri cum ar fi marijuana? Consumă plante etnobotanice? Dacă aŃi afla că da, care ar fi reacŃia dvs.?

Ce s-ar întâmpla dacă fiul sau fiica dvs. s-ar îmbăta?

În cazul în care aŃi vedea că un prieten de-al copilului dvs. fumează, consumă alcool sau alte droguri, i-aŃi spune copilului? Dacă da, ce anume? Dar părinŃilor lui?

La sfârşit, în urma discuŃiilor, selectăm şi subliniem un număr de reguli general valabile, care să rămână în atenŃia părinŃilor, atrăgând atenŃia că ele pot fi completate în timp, în funcŃie de caracteristicile temperamentale şi vârsta copiilor.



89

��Studiu de caz (20’)[60’]

Pasul 1: citim părinŃilor următorul studiu de caz:

„Alin are 13 ani şi a fost invitat de un prieten la o petrecere de aniversare la el acasă, sâmbătă seara, părinŃii săi fiind plecaŃi. Fiind proiectată sâmbătă seara, petrecerea poate să se termine când doresc copiii. Fiecare invitat trebuie să aducă ceva la petrecere, iar copilul meu s-a gândit să ducă o sticlă de lichior de fructe. Îmi cere permisiunea de a merge la petrecere şi bani pentru a cumpăra băutura...”.

Pasul 2: invităm părinŃii, ca pe baza experienŃei proprii, precum şi a celor discutate la temele anterioare, să-şi exprime opiniile faŃă de situaŃia prezentată, notându-le pe flipchart sau tablă.

Pasul 3: pornind de la opiniile participanŃilor, propunem o discuŃie interactivă, având ca reper întrebările de mai jos:

V-aŃi confruntat cu o situaŃie similară? Cum aŃi procedat? Care a fost răspunsul copilului în urma deciziei luate de d-voastră? Cum v-aŃi simŃit în situaŃia respectivă? Din experienŃa d-voastră, ce aŃi recomanda altor părinŃi?

Care sunt consecinŃele consumului de alcool la această vârstă?

Dacă din discuŃii apar şi alte aspecte care ar putea deveni reguli, facem completările de rigoare la cele stabilite mai devreme în cadrul discuŃiei dirijate.

��Factori de risc şi factori de protecŃie (15’)[75’]

Pasul 1: împărŃim părinŃii în două grupe. O grupă are sarcina de a stabili cauzele consumului de tutun, alcool şi droguri la adolescenŃi (factorii de risc), iar cealaltă grupă are sarcina de a stabili ce poate face familia pentru a preveni consumul de tutun, alcool şi droguri (factorii de protecŃie).

Pasul 2: discutăm în grupul mare răspunsurile fiecărei grupe, completând informaŃiile sau clarificând aspectele greşite.

Pasul 3: prezentăm lista cu factorii familiali de risc şi de protecŃie din ARGUMENTUL activităŃii 8, apreciind faptul că, împreună, au reuşit să identifice cea mai mare parte dintre aceştia.

Factori de risc şi de protecŃie în familie

Consumul de tutun, alcool sau droguri este un subiect care îi preocupă pe mulŃi părinŃi. În schimb, uneori nu cunoaştem suficient riscurile pe care le reprezintă abuzul de alcool sau obiceiul de a fuma între adolescenŃi, două comportamente care pot avea un impact negativ asupra sănătăŃii şi bunăstării sale pentru tot restul vieŃii.

Experimentarea consumului de tutun, alcool şi droguri începe de obicei în adolescenŃă. De fapt, nu există practic niciun consumator adult de astfel de substanŃe care să nu fi început să consume înainte de 18 ani. Copiii care încep foarte devreme să consume tutun şi alcool prezintă un risc mai mare de a încerca şi de a consuma alte droguri ulterior. Astfel, dacă se evită consumul de tutun şi alcool la vârste foarte fragede, se reduce şi riscul de a ajunge să consume alte droguri.

Există mulŃi factori de risc care pot determina un copil să înceapă să consume tutun, alcool sau alte droguri, cum ar fi:



90

• curiozitatea şi dorinŃa de a face lucruri noi (caracteristici ale adolescenŃei);

• influenŃa grupului de prieteni;

• influenŃa publicităŃii;

• influenŃa familiei (ex. părinŃi care au consumat sau sunt consumatorii de tutun, alcool sau alte droguri).

Este cunoscut faptul că există anumite aspecte ale vieŃii de familie care cresc riscul apariŃiei unei probleme legate de consumul de tutun, alcool sau droguri. Astfel, lipsa de supraveghere a copiilor, comunicarea ineficientă între părinŃi şi copii, reguli insuficiente sau neclare, stilul educativ inconsecvent, neadaptat nevoilor copiilor, conflictele din familie şi, nu în ultimul rând, atitudinile şi comportamentele familiale favorabile consumului de tutun, alcool şi droguri, sunt factori de risc în debutul consumului de droguri.

Pe de altă parte, există factori de protecŃie care reduc riscurile apariŃiei de comportamente nesănătoase în familie. RelaŃiile apropiate dintre părinŃi şi copii, oferirea sprijinului copiilor atunci când au nevoie, încurajarea copilul să vorbească despre propriile opinii şi sentimente; reguli clare şi stabile în familie, metode de educare pozitive, implicare în viaŃa copiilor.

PărinŃii sunt cele mai importante persoane pentru copiii lor, iar copiii vor Ńine seama de opinia părinŃilor cu privire la ce este bine sau rău, sănătos sau periculos, atunci când există o bună comunicare între părinŃi şi copii.

��Evaluarea activităŃii şi a proiectului (5’)[80’]

Pasul 1 feed-back verbal: rugăm toŃi participanŃii să ofere un feed-back verbal cu privire la cum s-au simŃit în cadrul acestei activităŃi a proiectului „Eu şi copilul meu”. Încercăm să atragem în discuŃii cât mai mulŃi participanŃi. Nu ne exprimăm propria opinie în legătură cu răspunsurile participanŃilor. Descurajăm critica. Fiecare are dreptul să-şi spună propria opinie fără a fi judecat.

Pasul 2: feed-back scris: distribuim părinŃilor fişa de evaluare şi chestionarul de satisfacŃie.


Fiecare pereche părinte – copil va face acasă un proiect „Eu şi copilul meu”; proiectul poate lua forma unui poster sugestiv, a unui material audio-video, a unui obiect sau artizanat, desen, pictură, poezie etc.

La ultima întâlnire, fiecare diadă părinte - copil prezintă în faŃa celorlalte perechi, timp de 3 minute, proiectul său.

�Încheierea ActivităŃii (5’)[90]

Ne despărŃim de grup mulŃumindu-le pentru prezenŃă, participare şi implicare şi le reamintim faptul că, deşi este ultima activitate din cadrul proiectului „Eu şi copilul meu” vom continua să ne întâlnim şi să-i sprijinim în educaŃia copiilor!




91




Anexa 11: Fişele de evaluare ale ActivităŃii 8;

Anexa 12: Chestionarele privind satisfacŃia părinŃilor cu privire la participarea la proiectul „Eu şi copilul meu”.

Transmitem până la următoarea întâlnire coordonatorului judeŃean raportul de activitate în format electronic şi fotografia de grup.


„Mi-e greu să vorbesc cu copilul despre droguri...”

E dificil să vorbim cu copiii despre droguri, şi, de multe ori, ne simŃim nepregătiŃi când trebuie să vorbim despre acest subiect. Nu ştim cum o să reacŃioneze, dacă explicaŃiile pe care i le dăm sunt suficient de convingătoare. Totuşi, dacă nu discutăm cu copiii pe această temă, gândiŃi-vă că oricum vor afla de la altcineva!

Dacă vă este greu să abordaŃi acest subiect în faŃa copiilor, trebuie să ştiŃi că nu este nimic greşit să spuneŃi copiilor că este un subiect despre care vă este greu să discutaŃi. Oricum vor sesiza acest lucru. Astfel, copiii vor înŃelege că disconfortul nu este determinat de ceea ce au făcut sau au zis şi că vă preocupă cu adevărat această problemă.

Pentru a vă fi mai uşor, ar fi de preferat să împărŃiŃi această responsabilitate cu partenerul. Aşa va fi foarte clar pentru copiii că amândoi consideraŃi acest subiect foarte important.

„Mi-e teamă să nu-i dau idei...”

Vă preocupă faptul că, discutând cu copiii despre droguri aŃi putea chiar să-i faceŃi curios în această privinŃă? Nu vă îngrijoraŃi, discuŃiile nu-i transformă pe copii în consumatori. De fapt, aşa sunteŃi siguri că i-aŃi avertizat asupra consecinŃelor pe care le poate avea consumul de alcool, tutun sau alte droguri. Discutând despre acest subiect, se clarifică informaŃiile pe care le au şi copiii află şi care este părerea părinŃilor, iar acest lucru nu-i încurajează să consume.

Când vorbim cu copiii despre consumul de droguri, să nu uităm că lor le este greu să se gândească la consecinŃele pe termen lung, pentru că prezentul (aici şi acum) este mai important pentru ei. Oricum, copiii nu înŃeleg motivul pentru care li se impun anumite reguli. StabiliŃi împreună cu copiii reguli clare, astfel încât să ştie ce le este permis să facă şi ce nu, atât acasă cât şi la şcoală.

„Nu vreau să par ipocrit...dar şi eu fumez şi beau câte un pahar din când în când...”

PărinŃii sunt primele modele pentru copiii lor. Simplul fapt de a fuma o Ńigară sau de a bea o bere în faŃa copilului e un model care poate fi imitat cu uşurinŃă. De cele mai multe ori, copiii sunt oglinda părinŃilor. În familie copilul învaŃă ce e bine şi ce e rău, învaŃă să respecte regulile, oamenii, învaŃă să iubească, să ajute, să dăruiască sau, dimpotrivă, învaŃă cum să fie egoist, cum să evite sau să încalce regulile, cum să fie rău şi cum să urască.



92

Dacă fumaŃi, vă face plăcere să consumaŃi băuturi alcoolice ocazional sau chiar aŃi încercat droguri, atunci vorbiŃi deschis cu copilul din experienŃa personală. Nu trebuie să fii perfect pentru a putea comunica eficient! Suntem oameni şi uneori mai greşim, iar acesta este un mesaj important pe care trebuie să-l transmitem copiilor.

Dacă însă fumaŃi mult sau consumaŃi zilnic băuturi alcoolice, dacă în familie sunt certuri frecvente, o atmosferă tensionată şi tristă, există o probabilitate mai mare ca şi copiii să preia acest model, chiar fără să fie conştienŃi de asta.

Dacă sunteŃi fumător, cel mai bun lucru pe care puteŃi face este să vă lăsaŃi de fumat şi să oferiŃi un model pozitiv copiilor!

EvitaŃi să fumaŃi în faŃa copiilor! SunteŃi primul model pe care copiii îl imită, iar în acest mod, copiii devin fumători pasivi!

EvitaŃi să fumaŃi în casă sau în maşină.

Nu ŃineŃi Ńigări „de rezervă” în casă. Nu împrăştiaŃi scrumiere, brichete peste tot prin casă.

În cazul în care copiii vă văd fumând (din neatenŃie), plângeŃi-vă de tutun şi de cât de rău vă face tutunul, de cât de greu vă este să renunŃaŃi, ce urât vă miroase gura, cât de repede obosiŃi, cum vi s-au îngălbenit degetele şi dinŃii de la nicotină, cât de urât vă miros hainele, cum nu mai puteŃi face sport ca înainte.

Nu oferiŃi Ńigări nimănui. Nu încurajaŃi consumul la alŃii.

Nu trimiteŃi copiii să vă cumpere Ńigări. Legea interzice vânzarea de Ńigări către minori!

Dacă obişnuiŃi să consumaŃi alcool, evitaŃi să consumaŃi alcool în faŃa copiilor.

Nu daŃi copiilor să guste băuturi alcoolice. Vor crede că sunteŃi de acord cu acest comportament.

Nu trimiteŃi copiii să vă cumpere băuturi alcoolice. Oricum legea interzice acest lucru.

Nu vă urcaŃi la volan dacă aŃi consumat alcool. Este o infracŃiune şi te pui pe tine şi pe ceilalŃi pasageri din maşină în mare pericol. Nu veŃi aprecia bine viteza şi distanŃele şi nici nu veŃi evalua corect riscul.

„Cred că a consumat droguri…”

Este greu pentru oricine să-şi imagineze că propriul copil poate deveni consumator de droguri. Totuşi, mulŃi adolescenŃi se vor confrunta cu întrebarea „Să încerc sau să nu încerc?” Dacă suspectaŃi copilul de consum de droguri, trebuie să luaŃi imediat măsuri! ÎntrebaŃi-l direct dacă ia droguri. Dacă neagă, iar explicaŃiile pe care vi le dă nu sunt convingătoare, atunci trebuie să găsiŃi o altă cale de a verifica dacă ceea ce spune e adevărat.

Trebuie să fiŃi deschis la explicaŃiile pe care vi le dă copilul dar, în acelaşi timp, trebuie să fiŃi intolerant faŃă de consumul de droguri şi să stabiliŃi o serie de reguli foarte clare în acest sens! Ex. „Dacă eşti la o petrecere şi vezi că se consumă alcool sau droguri, regula este să pleci imediat! Sună-mă şi o să vin să te iau.”

CereŃi ajutor! DiscutaŃi cu partenerul, cu prietenii, cu profesorii, cu specialiştii în domeniu.



93

„Se vând droguri la colŃul străzii. Mai pot eu să fac ceva?”

Dacă ştiŃi că se vând droguri la colŃul străzii, în primul rând trebuie să anunŃaŃi poliŃia. PuteŃi să discutaŃi cu vecinii care au copii de aceeaşi vârstă şi să le atrageŃi atenŃia.

DiscutaŃi cu copiii şi avertizaŃi-i în această privinŃă. PuteŃi folosi această situaŃie pentru a începe o discuŃie cu copiii despre drogurile ilegale, consumul lor, ce înseamnă traficul de droguri şi alte forme de a câştiga bani mai uşor în mod ilegal, ce urmări pentru sănătatea şi libertatea persoanei aduc consumul şi traficul de droguri.

E bine să ştiŃi că dacă drogurile sunt uşor accesibile (copiii cunosc persoane care consumă şi chiar distribuitori de droguri în jurul locuinŃei sau şcolii, frecventează locuri în care se consumă droguri), atunci tentaŃia de a consuma droguri creşte, mai ales că adolescenŃii sunt atraşi, în general, de ceea ce le este interzis.

„Reclamele TV sunt mult prea multe şi incită la consumul de alcool şi tutun…”

Reclamele deja fac parte din viaŃa noastră şi este greu să le controlăm. Cel mai bun lucru pe care putem să-l facem este să discutăm cu copiii despre diferenŃele dintre realitate şi ficŃiune, avantajele şi dezavantajele consumării produsului căruia i se face reclamă (avantajele şi dezavantajele consumului de tutun sau alcool). Reclamele prezintă întotdeauna un personaj frumos, atrăgător, sănătos, independent, sigur pe el. De fapt, atât alcoolul, cât şi tutunul creează dependenŃă, accelerează procesele de îmbătrânire şi nu ne mai fac atât de atractivi în faŃa prietenilor, ne sporesc gradul de nesiguranŃă, ducând la pierderea completă a controlului. În cazuri extreme dependenŃa de alcool sau droguri ne distruge relaŃiile cu familia sau prietenii. Le puteŃi da exemplul actorului din reclama de la Marlboro, care a murit relativ tânăr, bolnav de cancer la plămâni, cauzat de fumatul excesiv.

Mituri legate de droguri

„Consumul unui drog o singură dată nu are efecte negative.”

Fals! Orice consum de droguri poate avea consecinŃe grave: comportamente sexuale de risc, accidente de maşină, intoxicaŃie sau chiar moarte. Unele droguri dau dependenŃă după primul consum. În plus, dacă prima experienŃă este plăcută, copilul va fi mult mai tentat să o repete.

„AdolescenŃii, tinerii nu pot deveni dependenŃi.”

Fals! DependenŃa nu are limite de vârstă, rasă sau poziŃie socială.

„Este uşor să te opreşti dacă vrei.”

Fals! Cei care consumă alcool sau alte droguri cred că pot să renunŃe oricând, dar este un proces dificil, care necesită un ajutor de specialitate.

„Consumul de alcool sau droguri îŃi rezolvă problemele.”

Fals! Alcoolul şi drogurile (inclusiv nicotina) afectează grav organismul şi îŃi creează multe probleme de sănătate fizică şi psihică. Acestea reduc capacitatea de concentrare şi scad eficienŃa creierului, ceea ce duce la o accentuare a problemelor.

„Drogul te face să comunici mai uşor.”

Fals! Te izolează şi te îndepărtează de ceilalŃi.

„Drogul te face să te simŃi liber!”



94

Fals! El te face dependent, lipsit de control asupra vieŃii tale şi poate provoca moartea.

„Numai indivizii slabi ajung dependenŃi de droguri!”

Fals! Oricine poate deveni dependent de droguri dacă nu este conştient de consecinŃele consumului. VoinŃa contează doar când respingi orice experienŃă de consum, ulterior dependenŃa e mai puternică decât cea mai tare voinŃă.

„Drogurile sunt oferite numai de străini!”

Fals! Cel mai adesea sunt oferite de un cunoscut, un coleg, care doreşte să aibă un partener în consumul de droguri. De multe ori prima doză e oferită gratuit, pentru a o face mai atractivă.

Semne, simptome şi efecte ale consumului de droguri

Vrei să ai un copil sănătos care să nu consume droguri? MulŃi părinŃi au dificultăŃi în a recunoaşte consumul imediat de droguri, mai ales că multe semne şi simptome care apar în cazul consumului de droguri sunt perfect normale la adolescenŃi, cum ar fi: are absenŃe sau randament şcolar scăzut; este izolat, trist, obosit; se îmbracă neîngrijit; este ostil sau rebel; are ochii roşii, îi curge nasul, tuşeşte, slăbeşte, are pe corp urme de ace, tăieturi, zgârieturi; cere mai mulŃi bani de buzunar; e mai rece cu familia şi cu prietenii din copilărie; are alŃi prieteni; îi scade interesul pentru hobby-uri, sport sau lucruri care înainte îi plăceau; miroase a alcool şi mestecă gumă mentolată; mănâncă mult mai mult sau mult mai puŃin decât înainte; doarme mai mult şi are un somn mai agitat; are în buzunare sau în camera lui foiŃe de Ńigară, pipete, garou, ace, linguri cu coada întoarsă, brichete, pipe; miroase strident a parfum sau deodorant; foloseşte deodorante de cameră; are multe secrete, îşi încuie dulapurile, biroul, uşa; are substanŃe inhalante sau chimice (acetonă, prenadez, aurolac etc.).

PRINCIPALELE DROGURI ŞI EFECTELE LOR

1. Nicotina

Este substanŃa din tutun care creează dependenŃă şi care ajunge la creier în câteva secunde, ea fiind absorbită rapid de organism.

Dacă a fumat, atunci: poate avea în buzunare sau în cameră resturi de tutun sau Ńigări, brichete; este obosit şi nu mai mănâncă; a scăzut în greutate; gura, mâinile, hainele îi miros a tutun şi mestecă gumă mentolată; tuşeşte; foloseşte în mod excesiv deodorant sau parfum.

Pe termen lung, nicotina determină: miros urât al gurii şi al respiraŃiei; îngălbenirea degetelor şi a dinŃilor; riduri; scăderea rezistenŃei la efort şi a imunităŃii organismului; alterarea mirosului; boli cardiovasculare (creşterea tensiunii arteriale, infarct miocardic); boli ale aparatului respirator (accelerarea respiraŃiei, tuse, laringită, bronşită, pneumonie, edem pulmonar, TBC, cancer).

2. Alcoolul

Alcoolul nu este considerat întotdeauna un drog, fiind acceptat de societate. Cu toate acestea, alcoolul este într-adevăr un drog iar folosirea lui abuzivă a crescut până la a deveni, cu certitudine, o serioasă problemă socială.



95

Dacă a consumat alcool, atunci: respiraŃia îi miroase puternic a alcool; îşi coordonează greu mişcările; are privirea tulbure; vorbeşte greoi, încâlcit; este irascibil, nervos şi impulsiv; nu se poate concentra; este somnolent.

Pe termen lung, alcoolul poate determina: tulburări de vedere; afecŃiuni digestive (ulcer duodenal, pancreatită, diaree, boli hepatice); tulburări hormonale, scăderea libidoului, tulburări ale ciclului menstrual, impotenŃă; tulburări cardiovasculare (hipertensiune arterială); tulburări neurologice (tremuratul mâinilor, pleoapelor, limbii, muşchilor feŃei, gurii; crize de epilepsie; afectează capacitatea de orientare în spaŃiu şi timp; tulburări ale memoriei; halucinaŃii; scăderea randamentului şcolar sau profesional până la abandon şcolar sau pierderea locului de muncă; probleme de cuplu (violenŃă familială, abuz fizic şi emoŃional, divorŃ), comportament violent; pierderea prietenilor; dependenŃă fizică şi psihică.

3. Marijuana

Dacă a consumat marijuana, atunci: poate avea în buzunare sau în cameră foi de Ńigară, pipe, brichetă, Ńigări; este somnoros şi fără vlagă; are pupilele mărite şi ochii foarte roşii; râde fără motiv; are un mers nesigur şi este ameŃit; îi este foame tot timpul şi mănâncă multe dulciuri; îi este sete în permanenŃă; nu îşi aminteşte ceea ce tocmai s-a întâmplat; are un miros specific de frunze arse.

Pe termen lung, marijuana poate determina: diferite tipuri de cancer; tulburări ale sistemului respirator (tuse, strănut, sunt mereu răciŃi), sistemului imunitar şi ale organelor de reproducere; tulburări ale memoriei; dificultăŃi de învăŃare.

4. Heroina

Dacă a consumat heroină, atunci: este foarte palid; nu mai are poftă de mâncare; are pupilele contractate, ca „acele de gămălie”; fumează foarte mult; e detaşat, indiferent faŃă de cei din jur; are un miros specific de oŃet; poŃi găsi la el sau în camera lui un adevărat arsenal: pliculeŃe cu pudră albă, galbenă sau maro, cu gust amar, pipe, ace, seringi, garou, folie de aluminiu, brichete, linguriŃe, fiole cu apă distilată, hellas (suc concentrat de lămâie) sau sare de lămâie.

Pe termen lung, consumul de heroină determină: dependenŃă fizică şi psihică; boli contagioase (SIDA, hepatita de tip B şi C); sclerozarea vaselor de sânge; infecŃii bacteriene; infecŃia Ńesuturilor inimii şi a valvelor; artrita şi alte probleme reumatologice.

5. Cocaina

Dacă a consumat cocaină, atunci: poate avea asupra lui pliculeŃe cu pudră albă cristalină, cu gust amar, cu miros slab de benzină; are ochii injectaŃi şi îi lăcrimează în permanenŃă; are pupilele dilatate; este foarte comunicativ, vorbăreŃ; are o atitudine superioară; are un sentiment de fericire şi energie; este foarte sensibil la lumină şi la sunet.

Pe termen lung, consumul de cocaină determină: iritabilitate, dispoziŃie schimbătoare, nelinişte; tulburări psihice (halucinaŃii, paranoia); tulburări fiziologice (perforarea septului nazal, afectarea auzului); dependenŃă fizică şi psihică.

6. Amfetamina

Dacă a consumat amfetamină, atunci: are pupilele dilatate; are un comportament agresiv; este mai vorbăreŃ, confuz; nu mai are poftă de mâncare; poate să aibă



96

asupra lui tablete, capsule cu diferite înscrisuri şi de diferite culori, pliculeŃe cu pudră fină sau mai puŃin fină de culoare albicioasă sau gălbuie; febră, transpiraŃie, tremurături; dureri de cap, vedere dublă şi ameŃeli; are sentimentul că este puternic; respiraŃie accelerată.

Pe termen lung, consumul de amfetamine determină: scăderea imunităŃii organismului; scădere în greutate; tulburări psihice; comportament necontrolat, violent şi iraŃional; febră foarte ridicată, stop cardiac sau deces datorită spargerii unor vase de sânge din creier (anevrism).

7. MDMA (Ecstasy)

Dacă a consumat Ecstasy, atunci: este confuz; are insomnii sau somn agitat; are sentimente de frică nejustificate; are sentimentul că este urmărit; scrâşneşte din dinŃi; are senzaŃia de greaŃă; are privirea tulbure; tremură; transpiră abundent; are tensiunea arterială crescută.

Pe termen lung, consumul de Ecstasy determină: afecŃiuni ale ficatului; dependenŃă; tulburări ale memoriei; tulburări ale gândirii.

8. Benzodiazepine

Dacă a consumat benzodiazepine (calmante, somnifere), atunci: este apatic; are ameŃeli; îşi controlează cu greutate musculatura; este mai inhibat; nu se mai poate concentra; îi scade pofta de mâncare; transpiră, tremură.

Pe termen lung, consumul de benzodiazepine determină: tulburări ale memoriei şi alterarea capacităŃii de a asimila informaŃii noi; insomnie, probleme digestive; sentimente de frică; modificarea acuităŃii senzitive (insensibilitate şi modificarea sensibilităŃii la lumină, sunet şi mirosuri); psihoze şi convulsii; dependenŃă fizică şi psihică; în combinaŃie cu alcoolul, poate să aibă consecinŃe fatale.

9. Inhalantele

Dacă a consumat inhalante, atunci: este ameŃit (ca şi când ar fi consumat alcool); vorbeşte nearticulat; are dificultăŃi în a-şi controla musculatura; are iluzii şi halucinaŃii; îşi poate pierde conştiinŃa; este somnolent; are dureri de cap; este nervos, agresiv, apatic; are capacitate redusă de a judeca; nu are poftă de mâncare; are reflexe încetinite, îşi poate pierde echilibrul; este dezorientat; are capacitate slabă de concentrare a atenŃiei.

Pe termen lung, consumul de inhalante determină: tulburări de creştere; tulburări ale aparatului genital; scăderea imunităŃii, anemie accentuată; boli ale aparatului respirator; comportamente deviante; dependenŃă fizică şi psihică.

10. SubstanŃele etnobotanice

Denumirea agreată de statele membre ale Uniunii Europene pentru produsele comercializate prin intermediul “magazinelor de vise” este de ”noi substanŃe cu proprietăŃi psihoactive”, ce sunt disponibile în stare pură sau în combinaŃii.

În urma analizei efectuate de către Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul DirecŃiei de Combatere a CriminalităŃii Organizate a fost evidenŃiat faptul că principalele substanŃe cu proprietăŃi psihoactive identificate în produsele comercializate au fost cele din categoria “cabinoizilor sintetici” şi “amfetamine-like”.



97

Produsele sunt comercializate sub formă de Ńigări, comprimate, pulberi, fragmente vegetale ambalate în plicuri.

Cabinoizi sintetici:

Riscuri în plan fiziologic:

� respiratorii: tuse cronică şi bronşită în cazul persoanelor ce consumă în mod regulat doze mari;

� cardiovasculare: amplificarea simptomelor cardiace la persoanele ce suferă de hipertensiune sau insuficienŃă cardiacă;

� ale sistemului endocrin: alterarea hormonilor responsabili cu sistemul reproducător şi cu maturizarea sexuală;

� reducerea capacităŃii de funcŃionare a sistemului imunitar.

Riscuri în plan psihologic:

� consumul zilnic poate încetini funcŃionarea mecanismelor psihice, ca de exemplu capacitatea de învăŃare, concentrarea atenŃiei şi memoria;

� trebuie menŃionate efectele asupra executării unor sarcini complexe care necesită luciditate mentală şi coordonare psihomotorie cum ar fi, aceea de a conduce un automobil. Pot apărea reacŃii acute de panică şi de nelinişte;

� în cazul persoanelor cu predispoziŃii patologice pot apărea o serie de tulburări psihiatrice de tip schizofrenic.



98

ACTIVITATEA NR. 9: GALA DE PREMIERE A ABSOLVENłILOR PROIECTULUI“EU ŞI COPILUL MEU”

Activitate comună părinŃi - copii




� Anexa 13: Diplome de absolvire pentru participanŃi

� Anexa 14 Raportul final de activitate;

� Aparat foto (facultativ).

��Argument

Scopul acestei activităŃi constă în crearea unui cadru care să faciliteze socializarea copiilor şi adulŃilor. ParticipanŃii la proiect au ocazia să discute, într-un cadru nonformal (curtea şcolii, sala festivă, sala de sport, casa de cultură sau alte locaŃii din comunitate, cadru natural), ceea ce s-a întâmplat pe parcursul proiectului, cum au evoluat ei ca persoane şi, mai ales, care au fost urmările în relaŃia cu copiii lor.


Salutăm participanŃii pe măsură ce aceştia sosesc. Le mulŃumim pentru faptul că au ajuns la timp, amintindu-le că acesta este un beneficiu pentru întregul grup.



� Să organizăm o activitate recreativă comună la care vor lua parte toŃi cei implicaŃi în proiect: părinŃii, copii şi consilierul şcolar;

� Să petrecem un timp de calitate împreună, copii şi părinŃi, în care adulŃii pot pune în aplicare ceea ce au învăŃat pe parcursul proiectului.

�� / �� „Cântec, joc şi voie bună” (54’)[60’]

Recomandări pentru realizarea activităŃii:

Alegem un cadru nonformal plăcut. Dacă este o perioadă a anului propice, putem organiza un picnic în apropierea şcolii.

În funcŃie de resursele pe care le avem la dispoziŃie, organizăm activitatea astfel încât să fie agreabilă pentru toŃi participanŃii: alegem un traseu relativ scurt, pentru a nu petrece jumătate din timp pe drum, asigurăm gustări, în funcŃie de durata activităŃii; nu alegem trasee dificile dacă în grup există persoane bolnave sau care nu agreează activitatea fizică; Ńinem cont de cerinŃele speciale dacă există şi sunt rezonabile (de exemplu, pregătim şi gustări vegetariene sau de post dacă este necesar).

Stabilim un proiect pentru câteva ore, dar suntem totodată deschişi la sugestii, cu condiŃia ca acestea să nu afecteze bugetul de timp.



99

Încurajăm discuŃiile deschise, la care să poată asista sau interveni inclusiv copiii.

Evităm crearea a două grupuri distincte: adulŃi şi copii. Activitatea recreativă este o ocazie de a ne simŃi bine unii cu alŃii (părinŃi şi copii), de a ne relaxa şi de a înŃelege că petrecerea câtorva ore alături de copilul nostru poate fi extrem de plăcută şi distractivă. Reamintim părinŃilor că aceasta este o ocazie deosebită de a-i cunoaşte pe colegii copiilor lor, de a se pune la curent cu noutăŃile şi nevoile generaŃiei lor.

Cuvântul cheie al activităŃii este socializarea!

În cazul picnicului, organizăm activităŃi care să antreneze deopotrivă părinŃii şi copiii, de genul jocurilor sportive, concursurilor distractive între echipe formate din familii, ferindu-ne de a stabili un câştigător anume („RaŃele şi vânătorii”, „łară, Ńară vrem ostaşi”, cursa cu roaba, aruncat la Ńintă, alergare în saci etc.).

AtenŃie! PărinŃii sunt mai sensibili la afirmaŃiile pe care le facem de faŃă cu copiii lor! Evităm critica sau reproşurile de orice gen! În cazul în care apar conflicte, le dezamorsăm cu diplomaŃie sau apelăm la alŃi participanŃi pentru o mediere. De asemenea, atragem atenŃia că, deşi este o activitate de timp liber şi relaxare, băuturile alcoolice nu sunt permise.

Încurajăm comunicarea deschisă din partea tuturor celor prezenŃi, dar suntem pregătiŃi cu subiecte posibile de discuŃii, provocări şi cu jocuri sau activităŃi care să menŃină o atmosferă energică şi să permită utilizarea cât mai eficientă a timpului petrecut împreună.


Fiecare pereche părinte – copil a avut de adus, în cadrul acestei întâlniri, proiectul „Eu şi copilul meu”; proiect care poate lua forma unui poster sugestiv, a unui material audio-video, a unui obiect sau artizanat, desen, pictură, poezie etc.

Fiecare diadă părinte - copil prezintă în faŃa celorlalte perechi, timp de 3 minute, proiectul său, care este apreciat / analizat de grup, din punct de vedere al mesajului transmis. Vom întreba grupul dacă proiectul este admis şi diada părinte – copil poate primi diploma de absolvire a proiectului “Eu şi copilul meu”.

Accentuăm faptul că toŃi suntem câştigători, că activitatea este un bun prilej de a consolida relaŃiile din familie, de a învăŃa unii de la alŃii prin observarea şi împărtăşirea experienŃelor individuale şi comune.

�Festivitatea de premiere a absolvenŃilor (30’)[150’]

La finalul activităŃii înmânăm părinŃilor Diploma de absolvire a proiectului „Eu şi copilul meu” (Anexa 13), ocazie cu care reamintim că sarcina noastră, ca şi consilieri şcolari, este de a sprijini elevii şi familiile acestora, în probleme diverse, legate sau nu de şcoală, dar care pot afecta evoluŃia copiilor.

Amintim participanŃilor că trăirea acestei experienŃe comune i-a transformat într-un grup, care are datoria de a-şi susŃine membrii; astfel, ei se pot întâlni în continuare, pentru a-şi împărtăşi experienŃele generate de ceea ce au învăŃat în cadrul proiectului „Eu şi copilul meu” sau doar, pur şi simplu, pentru a discuta sau pentru a petrece diverse evenimente împreună. Insistăm asupra beneficiilor pe care le poate aduce păstrarea relaŃiilor dintre membrii grupului.

Iată-ne la finalul acestui proiect! Suntem gata de absolvire! Suntem mai pregătiŃi să



100

facem fată provocărilor copiilor noştri? Poate că mai avem multe de învăŃat şi, cu siguranŃă, copiii ne vor oferi de azi înainte multe provocări, dar şi multe bucurii.

Am învăŃat împreună că este foarte important să comunicăm cu copiii, să avem o relaŃie deschisă cu ei, bazată pe încredere, sprijin, dar şi control. Am trăit împreună o experienŃă comună care ne-a transformat într-un grup. Am învăŃat să ne susŃinem unii pe alŃii, să ne împărtăşim unii altora şi să învăŃăm unii de la alŃii. Am discutat mai timid la început, poate mai aprins uneori, am fost furioşi sau trişti, dar ne-am şi simŃit bine împreună.

Este important să rămânem uniŃi şi să ne păstrăm bunul obicei de a ne întâlni în cadrul acestui grup, dacă nu săptămânal, cel puŃin o dată pe lună. Dacă prin participarea la acest proiect am urmat „o cale” şi ne-am propus „să devenim părinŃi mai buni”, pentru a „forma copii mai buni”, experienŃa acumulată pe drumul spre sufletul copiilor o putem transmite mai departe şi altor părinŃi. Meseria de părinte nu este uşoară, mulŃi întâmpină greutăŃi şi nu ştiu cum să le facă faŃă, suportul şi ajutorul venit din partea participanŃilor la acest proiect fiind

Proiectul nostru se încheie aici, dar sperăm că amintirea clipelor petrecute împreună, pe parcursul celor 9 activităŃi, ne vor face de fiecare dată să zâmbim...

��Evaluarea activităŃii şi a proiectului (10’)[160’]

Rugăm diadele părinte – copil să-şi ofere un feed-back reciproc privind modul în care proiectul “Eu şi copilul meu” a îmbunătăŃit relaŃia părinte-copil, pe parcursul a 3 minute. Vom oferi posibilitatea celor care doresc să prezinte în faŃa grupului feed-back-ul. Subliniem, de asemenea, că fiecare participant poate adăuga, completa momentul feed-back-ului cu impresii şi opinii personale la adresa experienŃei proiectului şi a consilierului şcolar.

�Poza de grup

Pentru a marca finalul acestui proiect, facem o poză de grup pe care o vom trimite apoi fiecărui participant şi coordonatorului judeŃean (pe e-mail).

�Pregătirea şi transmiterea documentaŃiei aferente ActivităŃii 9

La finalizarea ActivităŃii 9 completăm, pregătim, verificăm, semnăm şi ştampilăm, introducem în plic şi transmitem coordonatorului judeŃean următoarele documente în original:




Anexa 14: Raportul final de activitate;

Fotografia de grup va fi transmisă în format electronic, pe e-mail, coordonatorului judeŃean!

Transmitem, în termen de o săptămână, prin poştă sau personal, coordonatorului judeŃean, următoarele documente, în format scris, în original:



101

- acordurile de parteneriat semnate de către părinŃi la activitatea 1;

- rapoartele de activitate şi tabelele de prezenŃă semnate de participanŃi pentru activităŃile 1 – 9;

- fişele de evaluare pentru activităŃile 1 – 8;

- chestionarele de satisfacŃie ale părinŃilor de la activitatea 8;

- raportul final de activitate semnat de consilierul şcolar şi de directorul şcolii.

Raportul activităŃii 9, raportul final şi fotografia de grup (dacă există) vor fi transmise coordonatorului judeŃean în format electronic.



102

Anexa 1: Tabel de prezenŃă

Activitatea nr. ………. desfăşurată în data de …………….

în cadrul proiectului „Eu şi copilul meu”

Nr. Numele şi prenumele părintelui Numele şi prenumele copilului Clasa Semnătura

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

NUMELE ŞI PRENUMELE CONSILIERULUI ŞCOLAR

SEMNĂTURA



103

Anexa 2: Raportul de activitate

JUDEłUL LOCALITATEA UNITATEA DE ÎNVĂłĂMÂNT

ACTIVITATEA DATA

Puncte tari ale activităŃii

Puncte slabe ale activităŃii

IntervenŃii deosebite ale participanŃilor


SEMNĂTURA



104

Anexa 3: Acord de parteneriat

Încheiat în data de _________________între consilier şcolar ______________________, în calitate de aplicant al proiectului „Eu şi copilul meu” în şcoala_________________ din localitatea_________________ judeŃul_____________________ şi ______________ în calitate de părinte al copilului _______________________________, din clasa ____, şcoala______________ localitatea ________________, judeŃul ___________________.

ObligaŃiile părŃilor:

1. ObligaŃiile consilierului şcolar

1.1. Să organizeze cele 9 activităŃi din cadrul proiectului „Eu şi copilul meu”, conform standardelor impuse de proiect;

1.2. Să furnizeze informaŃiile şi materialele specifice proiectului tuturor părinŃilor participanŃi;

1.3. Să ofere sprijin şi consiliere părinŃilor în relaŃia cu copilul;

1.4. Să respecte calendarul activităŃilor, întocmit împreună cu părinŃii;

1.5. Să stabilească, de comun acord cu părinŃii, regulile de desfăşurare a activităŃilor.

2. ObligaŃiile părintelui

2.1. Să participe la toate întâlnirile conform calendarului de activităŃi;

2.2. Să realizeze temele pentru acasă după fiecare întâlnire;

2.3. Să respecte regulile stabilite de comun acord cu grupul de participanŃi;

2.4. Să trateze cu seriozitate activităŃile proiectului;

2.5. Să aplice în mod constant în familie ce a învăŃat în cadrul activităŃilor;

2.6. Să nu se prezinte la activităŃi în stare de ebrietate sau sub influenŃa substanŃelor legale şi sau ilegale.

CONSILIER ŞCOLAR PĂRINTE



105

Anexa 4: Calendarul activităŃilor cu părinŃii


ACTIVITATEA DATA, ORA şi LOCAłIA

1. Să facem cunoştinŃă

2. Nevoile copilului meu

3. Ce fel de părinte sunt

4. Cum comunicăm eficient cu copiii

5. Cum controlăm conflictele din familie

6. Cum stabilim reguli şi pedepse

7. Cum supraveghem anturajul copilului

8. Cum afectează familia consumul de tutun, alcool şi droguri

9. Gala de premiere a absolvenŃilor proiectului „Eu şi copilul meu”


SEMNĂTURA



106

Anexa 5: Chestionar de evaluare a ActivităŃii 2 1. Cum vi s-a părut activitatea de astăzi?

� � ☺

deloc interesantă interesantă foarte interesantă

2. Ce v-a plăcut la această activitate?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

3. Ce credeŃi că putem îmbunătăŃi la această activitate?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

4. Ce informaŃie, din cele primite azi, vi se pare utilă în educaŃia copilului dumneavoastră?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

5. Ce alte subiecte, legate de educaŃia copiilor, vi s-ar părea utile?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

6. Cum apreciaŃi prestaŃia consilierului şcolar?

��

nesatisfăcătoare bună excelentă

Vă mulŃumim!



107

Anexa 6: Fişa de evaluare a ActivităŃii 3

ScrieŃi cuvintele cheie care v-au rămas în minte în urma acestei activităŃi, precum şi dilemele pe care vi le-aŃi clarificat

CompletaŃi ceea ce nu aŃi înŃeles bine sau întrebările care au apărut în urma acestei activităŃi



108


Vă rugăm răspundeŃi la următoarele întrebări:

Ce am descoperit nou în această activitate?

Ce am simŃit?

La ce aş renunŃa din ceea ce fac acum?



109


Vă rugăm răspundeŃi la următoarele întrebări:

Ce am ştiut?

Ce am aflat?

Ce îmi propun să aflu?



110


1. Cum vi s-a părut activitatea de azi?

foarte utilă utilă oarecum utilă inutilă

2. Ce v-a plăcut la activitate? BifaŃi în căsuŃele corespunzătoare!

ExerciŃiul de energizare

Verificarea temei pentru acasă

Cum stabilim reguli de comportament?

Cum stabilim şi cum aplicăm o pedeapsă?

Cum comunicăm copiilor pedeapsa stabilită?

Cum recompensăm respectarea regulilor?

3. OferiŃi o notă de la 1 la 5 prestaŃiei consilierului şcolar (1 – nesatisfăcător, 5 – excelent)

1 (nesatisfăcător)

2 (satisfăcător) 3 (bună) 4 (foarte bună) 5 (excelentă)

4. Cum apreciaŃi organizarea acestei activităŃi?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

....................................................................................

Vă mulŃumim !



111

Anexa 10: Fişa de evaluare a ActivităŃii 7 MarcaŃi pe Ńintele de mai jos cât de mult v-au plăcut activităŃile (foarte mult = 10 puncte; mult = 5 puncte puŃin = 1 punct):

Jocul de energizare Activitatea „Cum este influenŃat copilul de anturaj”

Activitatea „Cum supraveghem comportamentul copilului”

Activitatea consilierului

5 p

10 p

5 p

10 p

5 p

10 p

5 p

10 p

1 p 1 p

1 p 1 p



112

Anexa 11: Fişa de evaluare a ActivităŃii nr. 8

1. Cum apreciaŃi utilitatea activităŃii de astăzi?

foarte utilă utilă oarecum utilă inutilă

2. Care dintre următoarele activităŃi realizate azi le consideraŃi mai interesante? BifaŃi opŃiunile d-voastră în caseta corespunzătore!

� ExerciŃiul de energizare � Tema pentru acasă � Sistemul de reguli al familiei aplicat la consumul de droguri � Studiul de caz � Factorii de risc şi factorii de protecŃie în cazul consumului de droguri

3. MenŃionaŃi ce anume veŃi aplica din activitatea de astăzi în educaŃia copilului d-voastră?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..........................................................................................................

..................................................................................

4. OferiŃi o notă de la 1 la 5 prestaŃiei consilierului şcolar (1 – nesatisfăcător, 5 – excelent)

1 (nesatisfăcător)

2 (satisfăcător) 3 (bună) 4 (foarte bună) 5 (excelentă)

5. În ce măsură sunteŃi mulŃumiŃi de informaŃiile achiziŃionate?

În mică măsură În mare măsură În totalitate

Vă mulŃumim !



113

Anexa 12: Chestionare de satisfacŃie privind participarea la proiectul „Eu şi copilul meu”

Următoarele fraze se referă la posibilele impresii cu privire la participarea în proiectul „EU ŞI COPILUL MEU”. Vă rugăm să arătaŃi în ce măsură sunteŃi de acord cu fiecare dintre ele. Pentru a face acest lucru, marcaŃi cu „x” răspunsul care se potriveşte cel mai bine în cazul dvs. Fiecare frază are patru posibilităŃi de răspuns. CitiŃi-le pe toate înainte de a răspunde.

1. După participarea la acest proiect, îmi dau mai bine seama de responsabilitatea pe care o am ca părinte în educaŃia copiilor.

TOTAL DE ACORD

□

DE ACORD

□

DEZACORD

□

DEZACORD TOTAL

□

2. După participarea la acest proiect, mă simt mai capabil(ă) decât eram înainte să reacŃionez la conflictele cu copiii mei.

TOTAL DE ACORD

□

DE ACORD

□

DEZACORD

□

DEZACORD TOTAL

□

3. În activităŃile din cadrul acestui proiect am învăŃat cum să îmbunătăŃesc comportamentul copilului meu.

TOTAL DE ACORD

□

DE ACORD

□

DEZACORD

□

DEZACORD TOTAL

□

4. Mă simt satisfăcut(ă) de faptul că am participat la acest proiect.

TOTAL DE ACORD

□

DE ACORD

□

DEZACORD

□

DEZACORD TOTAL

□

5. Dacă acest proiect s-ar repeta şi un părinte cu copii de vârsta copiilor mei mi-ar cere părerea, le-aş recomanda să participe.

TOTAL DE ACORD

□

DE ACORD

□

DEZACORD

□

DEZACORD TOTAL

□

MULłUMIM PENTRU COLABORARE!



114

Anexa 13: Diplomă de participare

Se acordă..............................................

pentru participarea activă în cadrul proiectului „Eu şi copilul meu”,

desfăşurat în perioada februarie - iunie 2010

CONSILIER ŞCOLAR

DIRECTOR

Data Unitatea de învăŃământ



115

Anexa 14: Raport final de implementare a proiectului „Eu şi copilul meu”


ACTIVITATEA DATA

Puncte tari ale proiectului

Puncte slabe ale proiectului

IntervenŃii deosebite ale participanŃilor

Recomandări pentru îmbunătăŃirea activităŃilor şi materialelor din proiect

Exemple de bună practică propuse pentru ghidul final


SEMNĂTURA NUMELE ŞI PRENUMELE DIRECTORULUI

SEMNĂTURA ŞI ŞTAMPILA UNITĂłII



116

Anexa 15: Raportul de monitorizare

Indicatori de performanŃă Nesatisfăcător Satisfăcător Bine Foarte bine

1 2 3 4

Implicarea tuturor participanŃilor în activitate

Coeziunea de grup

Climat de lucru stimulativ

Managementul eficient al timpului

Tema pentru acasă

Evaluarea activităŃii

Motivarea extrinsecă a participanŃilor

Motivarea intrinsecă a participanŃilor

Asimilarea de cunoştinŃe de către participanŃi

Formarea de abilităŃi specifice

Originalitate / creativitate în derularea activităŃilor

Gradul de satisfacŃie al părinŃilor faŃă de activitate

TOTAL PUNCTAJ

Puncte tari:

Puncte slabe:

Nereguli:

Alte observaŃii:

Nume şi prenume responsabil monitorizare

Semnătură responsabil monitorizare



117

Anexa 16: Model acord colaborare CJRAE - CPECA

ACORD DE COLABORARE

Centrul JudeŃean de Resurse şi de

AsistenŃă EducaŃională

Nr…………… / ……………2011

Centrul de Prevenire, Evaluare şi

Consiliere Antidrog

Nr…………… / ……………2011

Acest acord se încheie între:

1. Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog…………….., cu sediul în …………………, reprezentat prin (nume şi prenume), în calitate de (funcŃia)

şi

2. Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională……….., cu sediul în …………………, reprezentat prin (nume şi prenume), în calitate de (funcŃia)

Art. 1. Obiectul acordului de colaborare:

(1) Implementarea proiectului „Eu şi copilul meu” în unităŃile şcolare din judeŃul …………...

Art. 2. Obiectivele colaborării:

(1) Organizarea şi desfăşurarea în comun a activităŃilor din proiect;

(2) Promovarea activităŃilor proiectului (pe web, prin publicaŃiile realizate, în presă etc.);

(3) Colaborare dintre personalul CJRAE şi specialiştii CPECA în iniŃierea, implementarea şi evaluarea activităŃilor din proiect.

Art. 3. ObligaŃiile părŃilor semnatare ale acordului:

(1) Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog se obligă:

(1.1) să păstreze legătura permanentă cu reprezentanŃii CJRAE, prin persoana desemnată în acest sens, respectiv …… (nume şi prenume persoană formată pe proiect);

(1.2) să acorde sprijin în implementarea proiectului în şcoală, atunci când este solicitat;

(1.3) să participe cu personal specializat la derularea unor activităŃi din cadrul proiectului;

(1.4) să pună la dispoziŃia consilierilor şcolari materiale informaŃionale de specialitate.

(2) Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională se obligă:

(2.1) să păstreze legătura permanentă cu reprezentanŃii CPECA, prin persoana desemnată în acest sens, respectiv …… (nume şi prenume persoană formată pe proiect);



118

(2.2) să implementeze proiectul în şcoli, prin consilierii şcolari formaŃi în acest sens;

(2.3) să asigure respectarea graficului activităŃilor, conform termenelor stabilite în proiect;

(2.4) să susŃină activitatea consilierilor şcolari în unităŃile de învăŃământ.

(3) ObligaŃii comune:

(3.1.) să organizeze un eveniment de lansare, respectiv de închidere a proiectului;

(3.2.) să monitorizeze evoluŃia implementării proiectului;

(3.3.) să promoveze activităŃile şi rezultatele proiectului;

(3.4.) să analizeze posibilităŃile de finanŃare din partea autorităŃilor publice locale şi să depună diligenŃele necesare pentru obŃinerea acestora;

(3.5.) să organizeze în comun campanii de strângere de fonduri pentru a asigura o parte din resursele necesare implementării proiectului.

Art. 4. DispoziŃii finale

(1) Acordul intră în vigoare la data semnării lui de către ambele părŃi, fiind valabil pentru o perioadă de 1 an, cu posibilitatea prelungirii acestuia, pe baza acordului scris al părŃilor;

(2) Acordul poate fi modificat sau completat numai prin înŃelegerea scrisă a părŃilor;

(3) PărŃile se vor informa reciproc asupra tuturor acŃiunilor întreprinse în demersurile organizării şi desfăşurării proiectului, atâta timp cât acestea fac obiectul obligaŃiilor asumate de fiecare parte;

(4) PărŃile îşi vor notifica intenŃia de declinare a acordului de colaborare cu cel puŃin o lună înainte de întreruperea activităŃilor, pe bază de solicitare scrisă, numai după ce au încercat soluŃionarea pe cale amiabilă a neînŃelegerilor .

Prezentul acord de colaborare s-a încheiat azi, .................., la …….., în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte.

Centrul JudeŃean de Resurse şi de

AsistenŃă EducaŃională


Consiliere Antidrog



119

Anexa 17: Model acord colaborare CPECA – Unitate şcolară

Unitatea de învăŃământ

Nr…………… / ……………2011


Consiliere Antidrog

Nr…………… / ……………2011

ACORD DE COLABORARE

Acest acord se încheie între:

1. Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog…………….., cu sediul în …………………, reprezentat prin (nume şi prenume), în calitate de Coordonator

şi

2. Unitatea de învăŃământ ……….., cu sediul în …………………, reprezentat prin (nume şi prenume), în calitate de Director

Art. 1. Obiectul acordului de colaborare:

(2) Implementarea proiectului „Eu şi copilul meu” în unitatea şcolară din judeŃul …………...

Art. 2. Obiectivele colaborării:

(1) Organizarea şi desfăşurarea în comun a activităŃilor din proiect;

(2) Promovarea activităŃilor proiectului (pe web, prin publicaŃiile realizate, în presă etc.);

(3) Colaborarea personalului unităŃii şcolare cu specialiştii CPECA în implementarea activităŃilor din proiect.

Art. 3. ObligaŃiile părŃilor semnatare ale acordului:

(4) Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog se obligă:

(1.5) să păstreze legătura permanentă cu reprezentantul şcolii, prin persoana desemnată în acest sens, respectiv ….................… (nume şi prenume persoană formată pe proiect);



120

(1.6) să acorde sprijin în implementarea proiectului în şcoală, atunci când este solicitat de consilierul şcolar ce implementează proiectul în unitatea şcolară….;

(1.7) să participe cu personal specializat la derularea unor activităŃi din cadrul proiectului;

(1.8) să pună la dispoziŃia consilierului şcolar materiale informaŃionale de specialitate.

(5) Unitatea şcolară…..................... se obligă:

(2.1) să păstreze legătura permanentă cu reprezentanŃii CPECA şi CJRAE, prin persoana desemnată în acest sens, respectiv ….............… ;

(2.2) să asigure cadrul necesar implementării proiectului în unitatea sa şcolară (sala adecvată activităŃilor cu părinŃii);

(2.3) să promoveze proiectul „Eu şi copilul meu” în unitatea sa şcolară şi prin

(2.4) directorul / coordonatorul unităŃii şcolare asistă la prima, respectiv ultima întâlnire din proiect

(2.5) să asigure respectarea graficului activităŃilor, conform termenelor stabilite în proiect;

(2.6) să susŃină activitatea consilierului şcolar în unitatea de învăŃământ….

Art. 4. DispoziŃii finale

(5) Acordul intră în vigoare la data semnării lui de către ambele părŃi, fiind valabil pentru o perioadă de 1 an, cu posibilitatea prelungirii acestuia, pe baza acordului scris al părŃilor;

(6) Acordul poate fi modificat sau completat numai prin înŃelegerea scrisă a părŃilor;

(7) PărŃile se vor informa reciproc asupra tuturor acŃiunilor întreprinse în demersurile organizării şi desfăşurării proiectului, atâta timp cât acestea fac obiectul obligaŃiilor asumate de fiecare parte;

(8) PărŃile îşi vor notifica intenŃia de declinare a acordului de colaborare cu cel puŃin o lună înainte de întreruperea activităŃilor, pe bază de solicitare scrisă, numai după ce au încercat soluŃionarea pe cale amiabilă a neînŃelegerilor .

Prezentul acord de colaborare s-a încheiat azi, .................., la …….., în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte.

Unitatea şcolară

DIRECTOR


Consiliere Antidrog

COORDONATOR



121

DICłIONAR Abuz de substanŃe – utilizarea în exces a unui drog care a determinat afectarea stării fizice şi / sau psihice şi / sau consecinŃe sociale dăunătoare, în absenŃa dependenŃei, constatate conform criteriilor medicale.

Anxietate – stare de tensiune, nelinişte.

Analgezic – medicament sau drog care înlătură sau calmează temporar durerea.

Barbiturice – diferite derivate ale acidului barbituric care au proprietăŃi hipnotice şi sedative.

DependenŃă fizică – se manifestă la reducerea marcată a dozelor, la întreruperea completă a administrării sau la amânarea acesteia peste limitele suportabile ale acestuia, situaŃie ce va genera o serie de tulburări fizice care, în ansamblul lor, îmbracă aspectul sindromului specific consumatorilor de droguri.

DependenŃa psihică – stare psihică manifestată prin dorinŃa imperioasă şi irezistibilă a subiectului de a continua utilizarea drogului şi de a înlătura disconfortul psihic provocat de absenŃa acestuia.

Dezintoxicare – procesul de autoreglare sau „întoarcere la normalitate” a organismului, după eliminarea unei substanŃe toxice. Din punct de vedere terapeutic, dezintoxicarea este un procedeu prin care se urmăreşte eliminarea unui toxic sau se face inofensivă acŃiunea acestuia.

Drog – substanŃe psihic active, care modifică starea de conştiinŃă, cu potenŃial de a da dependenŃă. Pot fi de origine naturală sau de sinteză.

Hipnotic – substanŃă sau medicament care provoacă un somn artificial.

Intoxicare – stare fizică şi / sau psihică rezultată ca urmare a introducerii în organism a unor substanŃe toxice sau a unor otrăvuri.

Metadonă – substanŃă analgezică, asemănătoare morfinei, care se administrează în principal dependenŃilor de heroină care se află în tratament de dezintoxicare.

Stupefiant – medicament care inhibă centrii nervoşi, provocând o stare de inerŃie fizică şi psihică. Induce dependenŃă psihică şi fizică severă.

Sevraj – ansamblu de reacŃii psihologice şi fiziologice la întreruperea bruscă a unui drog care a produs dependenŃă.

Sindrom de abstinenŃă – reacŃia organismului la întreruperea bruscă a utilizării drogului, la administrarea de antagonist specific sau la scăderea cantităŃii de drog faŃă de care s-a instalat dependenŃa.

ToleranŃa – apare ca urmare a administrării repetate a unei substanŃe şi constă în dispariŃia treptată a efectelor acestei substanŃe asupra organismului, astfel încât, pentru a obŃine efectul iniŃial al substanŃei, se impune creşterea progresivă a dozei.



122

REZULTATELE OBłINUTE ÎN URMA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI „EU ŞI COPILUL MEU”

Prin intermediul proiectului „Eu şi copilul meu” s-a urmărit creşterea factorilor de protecŃie şi diminuarea factorilor de risc12, obiectivul general al proiectului fiind creşterea implicării părinŃilor în educaŃia oferită copiilor, în scopul reducerii incidenŃei debutului în consumul de droguri sau a întârzierii tranziŃiei de la consumul experimental la cel regulat pentru tutun, alcool, canabis şi alte substanŃe. Evaluarea influenŃei pe care părinŃii o au în educarea copiilor, a nevoilor de informare-formare a părinŃilor cu privire la droguri licite şi ilicite şi efectele acestora şi a evoluŃiei performanŃelor în urma aplicării proiectului de intervenŃie s-a realizat printr-un chestionar cu 21 de itemi orientat spre identificarea unor posibile situaŃii facilitatore sau riscante care pot apărea în relaŃia dintre părinŃi şi copii. Tehnica de anchetă utilizată pentru acest studiu a fost chestionarul autoaplicat (o durată de aproximativ 30 de minute), completat simultan de mai multe persoane.

Itemii chestionarului au fost analizaŃi de trei experŃi (psihologi respectiv sociologi), care au primit toate variantele de răspuns în bloc şi au avut sarcina de a le ordona pe o foaie de lucru în dreptul variabilelor utilizate în chestionar. A urmat o analiză comună a rezultatelor, urmată de discutarea itemilor care nu au fost încadraŃi corect. Aceştia au fost ajustaŃi şi clarificaŃi.

Pentru variabilele dihotomice care măsoară cunoştinŃele, atitudinile şi practicile părinŃilor în raport cu copiii lor şi cu rolurile şi responsabilităŃile de părinte s-a calculat coeficientul de consistenŃă internă Alpha Cronbach luând în considerare toate chestionarele aplicate în faza pretest (N= 50). S-au recodificat itemii astfel ca pentru fiecare comportament, atitudine sau cunoştinŃă pozitivă variabila dihotomică are valoarea 1, iar pentru cele negative -1. S-au avut în vedere variabilele grupate în funcŃie de dimensiunile studiate:

• OB1 - abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia;

• OB2 - comportamente (ale cuplului sau ale copiilor) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor;

• OB3 - modalităŃile de stabilire de limite în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire.

În final s-a calculat adecvarea acestor dimensiuni la structura de ansamblu a instrumentului, respectiv la descrierea nivelului de cunoştinŃe atitudini şi practici ale părinŃilor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc

12 Conform celor menŃionate în metodologia de planificare a studiului “Modelul factorilor de risc şi de

protecŃie” a fost stabilit pe baza concluziilor cercetărilor întreprinse în scopul evaluării eficacităŃii programelor de prevenire şcolară, familială şi comunitară şi este promovat de National Institute on Drug Abuse – USA (Institutul NaŃional privind Abuzul de droguri, SUA) – 1997: 1997a NIDA and NIH (National Institutes for Health) Publication - "Preventing Drug Use among Children and Adolescents A Research - based Guide", no 97-4212.; 1997b Rockville: NIDA and NIH - Drug Abuse Prevention for AT-Risk Individuals apud Gabriel Cicu - Factori de risc şi de protecŃie în consumul şi abuzul de droguri (http: / / www.ana.gov.ro / rom / studii2.htm)



123

şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite.

Tabel nr. 1: Coeficientul de consistenŃă internă Alpha Cronbach, pentru chestionarul aplicat părinŃilor

Alpha Cronbach

OB1 - abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia; 0,702

OB2 - comportamente (ale copiilor sau ale cuplului) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor; 0,708

OB3 - modalităŃi de stabilire a limitelor în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire. 0,732

Obiectiv final - nivelul de cunoştinŃe, atitudini şi practici ale părinŃilor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite.

0,717

Atât întreg instrumentul, cât şi dimensiunile conceptuale studiate au un coeficient peste 0,7 astfel că putem spune că itemii chestionarului măsoară acelaşi construct psihologic, cu atât mai mult cu cât în analiza consistenŃei constructelor nu au fost identificate corelaŃii negative între itemi.

Analiza rezultatelor intervenŃiei pe baza designului experimental randomizat controlat

Metoda de evaluare

Metoda de evaluare aleasă a fost evaluarea experimentală (designul experimental) controlată pe baza testării pre-test şi post-test a grupului experimental şi compararea rezultatelor cu cele obŃinute în urma evaluării pre-test post-test a unui grup de control alcătuit din membri cu caracteristici aproximativ identice cu cele ale membrilor grupului experimental.

Designul experimental - trăsătura definitorie a experimentului este dată de obiectivul de cunoaştere pe care şi-l propune, respectiv identificarea unei relaŃii cauzale între variabila independentă (Vi ) şi variabila dependentă (Vd) denumită şi rezultat (Anitei, M. 2007).

Designul experimental folosit în această lucrare a fost cel cu două grupuri: experimental şi de control:

un grup de control, compus din 146 de subiecŃi care nu au beneficiat recent de niciun proiect de prevenire în familie a consumului de substanŃe psihoactive, care a fost comparat cu

un grup experimental format din 1001 de subiecŃi care au beneficiat de pregătire prin participarea la proiectul „Eu şi copilul meu”.

Instrumentul de evaluare a fost aplicat înainte de efectuarea intervenŃiei (pre-test) şi din nou, ulterior aplicării intervenŃiei, pentru a se constata dacă indicatorii vizaŃi (cunoştinŃele, atitudinile şi practicile părinŃilor în raport cu copiii lor, privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de



124

consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite -OB1; OB2; OB3) au suferit schimbări în urma intervenŃiei.

Pentru asigurarea confidenŃialităŃii rezultatelor s-a construit un cod unic personal de identificare. Fiecare subiect a primit următorul formular de autogenerare rapidă a codului însoŃit de instrucŃiuni. Codul obŃinut a fost notat pe prima pagină a chestionarului.

Codul unic

Nume

Prenume

Data naşterii

(zz / ll / aaaa)

Prenume mamă

Prenume

tată

Prenumele bunicii din partea tatălui

Culoarea ochilor



125

Reguli pentru stabilirea codului unic:

- Se va completa o sigură literă pentru fiecare căsuŃă;

- Nu se vor folosi diacritice sau alte caractere speciale;

- Numele / prenumele se scrie fără liniuŃe de despărŃire sau spaŃii goale (ex. Anamaria, nu Ana-Maria / Ana Maria);

- Se va folosi Ø în loc de 0;

- Dacă căsuŃa colorată rămâne goală deoarece numele este prea mic, se completează cu Ø;

- Dacă respondentul nu îşi aminteşte anumite informaŃii / nu cunoaşte anumite informaŃii (ex. provine din casele de copii şi nu cunoaşte numele părinŃilor) se completează cu Ø.

Ipoteze generale statistice care urmează a fi testate pe baza designului experimental

A. Presupunem că există diferenŃe semnificative privind gradul de dezvoltare a cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor părinŃilor în raport cu copiii lor, privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite între faza test şi re-test, în urma desfăşurării proiectului de intervenŃie " Eu şi copilul meu".

B. A doua ipoteză presupune că în lipsa proiectului de intervenŃie o populaŃie similară nu manifestă îmbunătăŃiri semnificative ale cunoştinŃelor atitudinilor şi practicilor vizate în faza de re-test.

C. Există diferenŃe statistic semnificative între rezultatele obŃinute privind gradul de dezvoltare a cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite la grupul experimental în urma aplicării proiectului de intervenŃie (post test) şi cele ale grupului de control (post test).

Variabila independentă(Vi): are două nivele:

� pentru grupul experimental - intervenŃie privind dezvoltarea cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite. Manipularea Vi se face prin aplicarea celor 8 sesiuni de formare conform protocolului stabilit;

� pentru grupul de control - non-intervenŃie privind dezvoltarea cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite.

Variabila dependentă: competenŃa parentală specifică de reducere a factorilor de risc şi creştere a factorilor de protecŃie privind consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite (obiectiv final) obŃinută pe baza integrării armonioase de către părinŃi de cunoştinŃe, atitudini şi practici privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi factorii de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite.



126

OperaŃionalizarea Vd, respectiv a competenŃei parentale specifice constă în măsurarea nivelului cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite (Ob. final=OB1+OB2+OB3). Toate aceste scale au constituit unitatea de măsură pentru Vd, atât în faza de pre-test şi post-test.

Limite

În varianta folosită instrumentul se bazează doar pe autoevaluare, lăsând la latitudinea subiecŃilor cercetării, aprecierea gradului în care aceştia posedă / şi-au însuşit anumite cunoştinŃe, atitudini / practici specifice, utile în reducerea factorilor de risc şi creşterea factorilor de protecŃie privind consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite.

Ipoteze de lucru (operaŃionale)

1. A. Participarea părinŃilor la proiectul “Eu şi copilul meu” va duce la creşterea abilităŃilor acestora de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia.

B. Neparticiparea părinŃilor la proiectul “Eu şi copilul meu” nu va conduce la variaŃii semnificative ale nivelului de dezvoltare a abilităŃilor lor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia.

C. Există o performanŃă pozitivă, statistic semnificativă privind însuşirea abilităŃilor părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia în cadrul grupului experimental, în urma aplicării proiectului de intervenŃie, comparativ cu performanŃa înregistrată în cadrul grupului de control.

2. A. Participarea părinŃilor la proiectul “Eu şi copilul meu” va duce la îmbunătăŃirea semnificativă a practicilor (ale cuplului sau ale copiilor) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor.

B. Neparticiparea părinŃilor la proiectul “Eu şi copilul meu” nu va conduce la variaŃii semnificative a practicilor (ale cuplului sau ale copiilor) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor.

C. Există o performanŃă pozitivă, statistic semnificativă privind însuşirea unor practici (ale cuplului sau ale copiilor) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor în cadrul grupului experimental în urma aplicării proiectului de intervenŃie, comparativ cu performanŃa înregistrată în cadrul grupului de control.

3. A. Participarea părinŃilor la proiectul “Eu şi copilul meu” va duce la îmbunătăŃirea semnificativă a modalităŃilor de stabilire a limitelor în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire.

B. Neparticiparea părinŃilor la proiectul “Eu şi copilul meu” nu va conduce la variaŃii semnificative ale calităŃii modalităŃilor de stabilire a limitelor în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire.

C. Există o performanŃă pozitivă, statistic semnificativă, privind însuşirea modalităŃilor de stabilire a limitelor în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire în cadrul grupului experimental, în urma aplicării



127

proiectului de intervenŃie comparativ cu performanŃa înregistrată în cadrul grupului de control.

Pentru a considera intervenŃia evaluată, într-un proiect eficient nu este necesar ca fiecare ipoteză de lucru să se confirme. Este necesar ca scorul cumulat al acestora să confirme ipotezele generale ale evaluării.

I. Analiza eşantioanelor cercetării

Tabel nr. 2 DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de tipul eşantionului, momentul aplicării şi judeŃul de reşedinŃă

Conform metodologiei stabilite, au fost aplicate un număr de 2294 de chestionare13:

grup experimental: 1001 respondenŃi - în cazul grupului Ńintă eşantionarea a fost exhaustivă (toŃi participanŃii la intervenŃie fiind incluşi în evaluarea eficienŃei intervenŃiei);

grup martor: 146 de respondenŃi - selecŃia subiecŃilor s-a făcut în mod aleator, din unităŃi de învăŃământ diferite de cele în care s-a realizat intervenŃia14, după criterii identice cu cele folosite pentru grupul Ńintă15.

IntervenŃia s-a realizat în şcolile din judeŃele Ilfov, ConstanŃa şi Bihor.

În cadrul proiectului au fost incluşi părinŃi / reprezentanŃi legali / tutori ai elevilor înscrişi la cursurile şcolare ale claselor V-VI, selecŃia16 atât pentru grupul experimental cât şi pentru grupul martor făcându-se după următoarele criterii:

• mediu socio-economic defavorizat (venituri scăzute, beneficiază de ajutor social, familii monoparentale sau dezorganizate);

13 au fost eliminate cazurile duble, erorile de introducere a datelor etc. 14 pentru a nu crea nemulŃumiri privind neincluderea în program. 15 este important ca grupele de părinŃi să fie cât mai omogene posibil în ceea ce priveşte profilul necesităŃilor, caracteristici socio-demografice, vârsta copiilor etc. 16 prin intermediul cabinetelor psiho-pedagogice şcolare, la recomandarea consilierilor şcolari sau a altor cadre didactice din unitatea de învăŃământ

tip_eşantion

momentul aplicării judeŃul grup experimental grup martor Total

Bihor 328 48 376

ConstanŃa 334 48 382

Ilfov 339 50 389

anterior

intervenŃiei

Total 1001 146 1147

Bihor 328 48 376

ConstanŃa 334 48 382

Ilfov 339 50 389 post intervenŃie

Total 1001 146 1147



128

• familii cu conflicte;

• familii în care există consum frecvent de tutun, alcool sau droguri;

• nivelul de educaŃie: minim patru clase primare absolvite (să ştie să scrie şi să citească);

• numărul de copii în familie (prioritate pentru părinŃii cu un număr mai mare de copii).

Scorurile subiecŃilor cercetării au fost introduse în baza de date şi prelucrate cu SPSS.

Pentru însumarea scorurilor individuale, opŃiunile înregistrate pentru cele 21 de cunoştinŃe, abilităŃi şi practici individuale au fost grupate în 3 factori structuraŃi / dimensiuni ale cercetării (OB1; OB2; OB3 - descrise pe larg în raportul anterior) utile activităŃii de reducere a factorilor de risc şi de creştere a factorilor de protecŃie privind consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite. Ulterior s-a calculat un scor mediu general pentru fiecare subiect, ca medie a celor 3 dimensiuni specifice.

Pentru a putea testa şi interpreta diferenŃele care apar în evaluarea indicatorilor comuni privind cunoştinŃele, atitudinile şi practicile părinŃilor, în raport cu copiii lor, privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite în cadrul grupului experimental vs. control, pre-test şi post test, normalitatea variabilelor a fost testată cu ajutorul testului Kolmogorov-Smirnov. Majoritatea variabilelor testate au o distribuŃie cvasi-normală şi de asemenea, majoritatea distribuŃiilor analizate au coeficientul de asimetrie negativ17, ceea ce indică o concentrare a răspunsurilor către categoriile superioare şi o alungire a formei distribuŃiilor către stânga („coada” spre stânga). Coeficientul de boltire (kurtosis) este în majoritatea cazurilor negativ18, ceea ce indică distribuŃii platikurtice (mai puŃin înalte decât distribuŃia normală). łinând cont de teorema limitei centrale, ce ne asigură cu privire la normalitatea distribuŃiei de eşantionare pentru eşantioane care depăşesc N=30, am decis să folosim teste parametrice pentru testarea ipotezelor experimentale.

Pentru evaluarea semnificaŃiei statistice a diferenŃei dintre mediile pentru cele două seturi de scoruri (pre şi post test) s-a folosit testul t pentru eşantioane perechi (pentru compararea a două eşantioane de scoruri corelate / relaŃionate) care ghidează spre acceptarea / infirmarea ipotezei conform căreia există o diferenŃă reală între cele două medii şi este puŃin probabil ca acestea să fie un efect aleatoriu datorat eşantionării.

Caracteristici socio-demografice ale respondenŃilor

• Sex

Tabel nr. 3 DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de tipul eşantionului, sexul subiectului şi judeŃul de reşedinŃă

17 Anexa 1, 2

18 Anexa 1, 2

tip_esantion judeŃul sex



129

Conform datelor, atât în cadrul grupului experimental cât şi al celui martor, mai puŃin de 1 / 5 dintre subiecŃi (17,4% vs. 12,7%) sunt de sexul masculin; cea mai mare proporŃie fiind în judeŃul Bihor (23,2% vs. 15,6%), iar cea mai mică în judeŃul Ilfov (12%) pentru grupul experimental şi în judeŃul ConstanŃa pentru grupul martor (10,4%).

• Vârstă

Tabel nr. 4 DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de tipul eşantionului şi vârsta subiectului (indic. de tendinŃă centrală şi de dispersie şi histograme)

masculin feminin Total

Bihor 23.2% 76.8% 100.0%

ConstanŃa 17.2% 82.8% 100.0%

Ilfov 11.9% 88.1% 100.0% grup experimental

Total 17.4% 82.6% 100.0%

Bihor 15.6% 84.4% 100.0%

ConstanŃa 10.4% 89.6% 100.0%

Ilfov 12.0% 88.0% 100.0% grup martor

Total 12.7% 87.3% 100.0%

Minim 21

Maxim 70

Media 38.5

Mediana 37.0

Mod 35

Abatere standard 6.6

Skewness 0.92

grup experimental

Kurtosis 1.40

Minim 25

Maxim 65

Media 38.4

Mediana 38.0

Mod 36

Abatere standard 6.4

Skewness 1.55

grup martor

Kurtosis 3.93



130

Sintetizând, pe baza indicatorilor de tendinŃă centrală (de poziŃie19 şi de formă a distribuŃiei20) şi de dispersie21 se observă că: deşi intervalul aferent este mai mare în cadrul grupului experimental, se observă că atât media, cât şi abaterea standard a celor 2 grupuri sunt aproximativ egale (38,5 ani vs. 38,4 ani, respectiv 6,6 vs.6,4). Histogramele sunt uşor asimetrice, pozitive22 (0,9 şi 1,6) şi leptocurtice (mai ascuŃite)23 comparativ cu distribuŃia normală (1,4 şi 3,9).

Tabel nr. 5 DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de tipul eşantionului, judeŃul de reşedinŃă şi vârsta subiectului (indicatori de tendinŃă centrală şi de dispersie şi histograme)

Bihor ConstanŃa Ilfov

grup

exp

erim

enta

l

Minim = 26 ani

Maxim = 69 ani

Suma = 26100 ani

Media = 39.79

Mediana = 39.00

Mod = 40

Abatere standard = 6.44

Skewness = 0.83

Kurtosis = 0.74

Minim = 22 ani

Maxim = 70 ani

Suma = 25689 ani

Media = 38.45

Mediana = 38.00

Mod = 38


Skewness = 1,04

Kurtosis = 2,23

Minim = 21 ani

Maxim = 66 ani

Suma = 25364 ani

Media = 37.41

Mediana = 36.00

Mod = 34


Skewness = 1.00

Kurtosis = 1.54

19 Redau printr-o singură valoare numerică nivelul general al valorilor seriei (medie, mediană şi mod) – Rotariu, Traian (coord.) (2006) – Metode statistice aplicate în ştiinŃele sociale, Iaşi: Polirom, p.42

20Indicatori de oblicitate (skewness, în engl.) şi boltire (kurtosis, în engl.)

21 Măsoară gradul de împrăştiere a indivizilor în cadrul seriei de valori pe care aceştia le iau (ex: amplitudine, abatere standard) – T. Rotariu (coord.)(2006)- op. cit., p.49

22 Skewness - indice de asimetrie / oblicitate (indice al asimetriei sau „înclinării” distribuŃiei scorurilor pentru o variabilă, faŃă de medie) este pozitiv dacă scorurile sunt asimerice spre stanga, se anulează pentru distribuŃiile simetrice şi este negativ dacă scorurile sunt asimetrice spre dreapta – în Howitt, Dennis şi Cramer, Duncan (2010, ed.a II- a revăzută şi adăugită) – Introducere în SPSS pentru psihologie: versiunea 16 şi versiunile anterioare, Iaşi: Polirom, p. 79; se consideră distribuŃie normală pentru valori în intervalul [-0,80 şi 0,80]– Lewis-Beck (1995) în Sava, F. (2004) op.cit. pg.7

23 Kurtosis - indice de aplatizare / boltire (cât de ascuŃită sau de plată este distribuŃia scorurilor pentru o variabilă, comparativ cu distribuŃia normală) este pozitiv pentru curbe cu frecvenŃe ascuŃite (leptocurtice)şi negative pentru curbe plate (platicurtice) în D. Howitt şi D. Cramer (2010, ed.a II- a revăzută şi adăugită), op. cit. p. 79



131

grup

mar

tor

Minim = 30 ani

Maxim = 59 ani

Suma = 3680 ani

Media = 38.33

Mediana = 37.5

Mod = 35


Skewness = 1.42

Kurtosis = 2.70

Minim = 30 ani

Maxim = 54 ani

Suma = 3695 ani

Media = 38.49

Mediana = 38

Mod =38


Skewness = 1.08

Kurtosis = 2.22

Minim = 25 ani

Maxim = 65 ani

Suma = 3834 ani

Media = 38.34

Mediana = 36.5

Mod = 36


Skewness = 1.57

Kurtosis = 2.95

Analizând datele, comparativ pe cele 3 judeŃe, se observă următoarele:

• în cadrul grupului experimental se înregistrează atât cea mai mare vârstă a subiecŃilor (70 de ani - judeŃul ConstanŃa), cât şi cea mai mică (21 de ani – judeŃul Ilfov);

• pentru grupul experimental: cel din judeŃul Bihor înregistrează cea mai mare sumă (261000 ani), medie (39,79 ani), mediană (39 ani) şi mod (40 de ani), iar cel din ConstanŃa cea mai mare valoare pentru abaterea standard (6,63) şi pentru indicatorului de boltire (kurtosis = 2,23);

• pentru grupul martor: cel din judeŃul ConstanŃa înregistrează cea mai mare medie (38,49 ani), mediană (38 ani) şi mod (38 de ani), iar cel din Ilfov cea mai mare valoare pentru sumă (3834 ani), abaterea standard (8,27), indicatori de oblicitate (skewness = 1,57) şi pentru indicatorului de boltire (kurtosis = 2,95).

• Mediu rezidenŃial şi status marital

Grafic nr.1 DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de tipul eşantionului, mediul de rezidenŃă şi statusul marital al subiectului

grup experimental grup martor



132

Conform graficelor alăturate se observă că:

pentru grupul experimental – subiecŃii provin într-o mai mare măsură din mediul urban (56,4%) şi sunt într-o proporŃie mai mică căsătoriŃi (74,2%);

pentru grupul martor – subiecŃii provin într-o mai mare măsură din mediul urban (53,8%)şi sunt într-o proporŃie mai mare căsătoriŃii (85,3%).

Testul eşantioanelor independente grup experimental vs. grup control

A fost testat dacă caracteristicile grupului experimental variază sau nu semnificativ în raport cu grupul de control. Pentru compararea mediilor a două populaŃii s-a verificat dacă deviaŃiile standard la nivelul celor două grupe sunt semnificativ diferite, deoarece prin ipoteza de nul se presupune că cele două populaŃii au varianŃe egale. S-a folosit în acest scop testul Levene de egalitate a varianŃelor ( Levene’s test for equality of Variances). Dacă nivelul de semnificaŃie observat pentru acest test este mic (de exemplu mai mic de 0,05) atunci se folosesc varianŃe distincte (Equal variance not assumed) pentru testarea mediilor. Dacă acest nivel este mare atunci se folosesc varianŃe comune ( Equal variances assumed).

Aplicarea testului T pentru eşantioane independente24, pentru variabilele demografice: sex, vârstă, mediu status marital, precum şi pentru variabilele compuse prin suma valorilor scorurilor la cele 3 dimensiuni prezentate anterior (OB1, OB2; OB3), dar şi pentru o variabilă calculată ca medie a celor 3 scoruri ale dimensiunilor conceptuale care participă la constructul psihologic al chestionarului de evaluare, va permite, în final, observarea diferenŃelor semnificative între grupul experimental şi

24 SemnificaŃia statistică presupune că cele 2 eşantioane diferă până la un punct, această diferenŃă nefiind datorată întâmplării şi nefiind o consecinŃă a eşantionării. Variabilitatea inerentă a acestor variabile de date este utilizată pentru a estima probabilitatea apariŃiei oricărei diferenŃe între cele 2 medii, dacă nu ar fi nici o diferenŃă între cele 2 eşantioane în D. Howitt şi D. Cramer (2010, ed. a II- a revăzută şi adăugită), op. cit. p.107

56.4%43.6%

urban

rural

46.2% 53.8%

urbanrural



133

grupul de control pentru nivelul de cunoştinŃe, atitudini şi practici ale părinŃilor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite.

Deoarece varianŃele pentru cele 2 grupuri:

sunt diferite semnificativ (p <0.05) în cazul variabilelor sex (F=6.08), status marital (F=30.32), scor ponderat OB_total (F=13.35) şi OB3 (F=24.52) şi a fost utilizat un test t pentru varianŃe inegale;

nu sunt diferite semnificativ (p > 0.05) în cazul variabilelor vârstă (F=3.46), mediu de rezidenŃă (F=1.61), OB1 (F=1.29) şi OB2 (F=3.71) şi a fost utilizat un test t pentru varianŃe egale.

Tabel nr. 6 Testul eşantioanelor independente grup experimental vs. grup control

Independent Samples Test

Testul Levene pt. egalitatea varianŃelor t-test pt. egalitatea mediilor

95% interval de încredere

F Sig. t df

Semnific. (2-tailed)

diferenŃa mediei

Eroarea standard a diferenŃ.

limită inferioară

limită superioară

Equal variances assumed

6.076 .014

-1.180

1145 .238 -.039 .033 -.103 .026

sex Equal variances not assumed

-1.275

200.870 .204 -.039 .030 -.099 .021


3.456 .063 .334 1145 .738 .1950 .5837 -.9502 1.3401

vârsta (ani împliniŃi)

Equal variances not assumed

.345 194.186 .730 .1950 .5647 -.9187 1.3087



134


1.609

.205

-2.087

1145 .097 -.092 .044 -.178 .005 mediu de rezidenŃă Equal

variances not assumed

-2.072

188.882 .060 -.092 .044 -.179 -.004


30.321

.000

2.793 1145 .005 .317 .113 .094 .539

status marital Equal

variances not assumed

3.406

224.432 .001 .317 .093 .133 .500


13,354

,000

1,567 1145 ,117 ,03650 ,02329 -,00920 ,08220

scor ponderat OB_total


1,309

171,995 ,192 ,03650 ,02787 -,01852 ,09152


1,289

,256 ,713 1145 ,476 ,02371 ,03327 -,04158 ,08900

OB1


,683 184,724 ,496 ,02371 ,03473 -,04480 ,09222

OB2


3,713

,054 ,407 1145 ,684 ,01372 ,03370 -,05240 ,07984



135


,365 177,974 ,715 ,01372 ,03758 -,06043 ,08787


24,520

,000

2,687 1145 ,067 ,07206 ,02681 ,01944 ,12467

OB3 Equal variances not assumed

2,117

167,814 ,086 ,07206 ,03403 ,00488 ,13923

Conform datelor:

mediile pentru valorile variabilelor sex (t = - 1,28, DF = 200,87, two-tailed p = 0,20), vârstă (t = 0.33, DF = 1145, two-tailed p = 0,74), mediu de rezidenŃă (t= -2.09, DF=1145, two-tailed p = 0,10), scor ponderat OB_total (t = 1,31, DF = 171,99, two-tailed p= 0,19), OB1 (t = 0,71, DF = 1145, two-tailed p = 0,48), OB2 (t = 0,41, DF =1145, two-tailed p = 0,68) şi OB3 (t = 2,12, DF = 1145, two-tailed p = 0,09) nu sunt semnificativ mai mari pentru grupul experimental decât pentru grupul martor şi putem spune că nu există diferenŃe semnificative între cele două grupuri (experimental vs. control)25;

mediile pentru valorile variabilei status marital (t = 3.41, DF = 224,32, two-tailed p = 0,001) sunt semnificativ mai mari pentru grupul experimental decât pentru grupul martor putem spune că există diferenŃe semnificative între cele două grupuri26.

II. Analiza datelor cercetării

Testarea diferenŃelor în urma aplicării intervenŃiei pentru variabilele care vizează nivelul de cunoştinŃe, atitudini şi practici ale părinŃilor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite.

Scor ponderat OB – minimul este -0,61, iar maximul este 1; media este 0,63, mediana este 0,68, iar modul este 0,90; histograma e uşor asimetrică (înclinare a distribuŃiei scorurilor, în sensul de deplasare a valorii modale la dreapta) negativ şi leptocurtică comparativ cu distribuŃia normală, iar deviaŃia standard27 este 0,253. Ulterior

25 Intervalul de încredere 95% pentru aceste diferenŃe conŃin punctul 0,00, ceea ce înseamnă că diferenŃa nu este statistic semnificativă la nivelul de semnificaŃie two-tailed de 5% 26 Intervalul de încredere 95% pentru această diferenŃă este de la 0,13 la 0,50. Deoarece intervalul nu conŃine punctul 0,00, diferenŃa este statistic semnificativă la nivelul de semnificaŃie two-tailed de 5% 27 Evaluare a măsurii în care scorurile diferă, în medie, faŃă de media scorurilor pentru variabila respectivă... un soi de cantitate medie cu care scorurile diferă (se abat) de la medie; în sine, are întotdeauna o valoare pozitivă, dar cercetătorii un număr de abateri standard peste medie (adică „+” relativ la medie) sau un număr de abateri standard sub medie (adică „-” relativ la medie) - D. Howitt şi D. Cramer (2010, ed.a II- a revăzută şi adăugită), op. cit. p. 79,90- 91



136

intervenŃiei, se observă o creştere a valorii de minim, a mediei şi medianei, a sumei şi a indicelui de asimetrie, precum şi o scădere a indicelui de boltire şi a deviaŃiei standard. Pentru grupul martor se observă creşteri ale sumei, mediei, medianei şi a indicelui de asimetrie.

Dimensiunea OB1 (abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia) – minimul este -1, iar maximul este 1; media este 0,76, mediana şi modul sunt 1; histograma e uşor asimetrică şi leptocurtică comparativ cu distribuŃia normală, iar deviaŃia standard este 0,373. Ulterior intervenŃiei, se observă o creştere a valorii mediei şi medianei, a sumei şi a indicelui de boltire, precum şi o scădere a indicelui de asimetrie şi a deviaŃiei standard. Pentru grupul martor se observă creşteri mici ale sumei, mediei şi a indicelui de asimetrie.

Tabel nr. 7 Indicatori de dispersie şi de tendinŃă centrală pentru scor ponderat OB şi dimensiunile OB1, OB2 şi OB3

Histograma

Pre- test

Post-

test Pre-test Post-test

N valid 1001 1001

Media .6339 .7498

Mediana .6762 .8011

Mod .90 .90

Std. Deviation

.25309

.20359

Skewness

-1.301

-1.721

Kurtosis 2.59 4.99

Minim -.61 -.54

Maximum 1.00 1.00

Gru

p ex

peri

men

tal

Sumă 634.51

750.56

N valid 146 146

Media .5974 .6098

Mediana .6741 .6852

Scor

pon

dera

t O

B

Gru

p m

arto

r

Mod .90 .90



137

Histograma

Pre- test

Post-


N valid 1001 1001

Media .6339 .7498

Mediana .6762 .8011

Mod .90 .90

Std. Deviation

.25309

.20359

Skewness

-1.301

-1.721

Kurtosis 2.59 4.99

Minim -.61 -.54

Maximum 1.00 1.00

Std. Deviation

.32264

.32788

Skewness

-1.224

-1.149

Kurtosis 1.045 .817

Minim -.45 -.45

Maximum 1.00 1.00

Sumă 87.22 89.03

N valid 1001 1001

Media .7634 .8813

Mediana 1.0000

1.0000

Mod 1.00 1.00

OB

1

Gru

p ex

peri

men

tal

Std. Deviation

.373 .266



138

Histograma

Pre- test

Post-


N valid 1001 1001

Media .6339 .7498

Mediana .6762 .8011

Mod .90 .90

Std. Deviation

.25309

.20359

Skewness

-1.301

-1.721

Kurtosis 2.59 4.99

Minim -.61 -.54

Maximum 1.00 1.00

Skewness

-1.900

-2.903

Kurtosis 3.987 10.467

Minim -1.00 -1.00

Maximum 1.00 1.00

Sumă 764.20

882.20

N valid 146 146

Media .7397 .7438

Mediana 1.0000

1.0000

Mod 1.00 1.00

Std. Deviation

.39470

.36217

Gru

p m

arto

r

Skewness

-1.630

-1.410



139

Histograma

Pre- test

Post-


N valid 1001 1001

Media .6339 .7498

Mediana .6762 .8011

Mod .90 .90

Std. Deviation

.25309

.20359

Skewness

-1.301

-1.721

Kurtosis 2.59 4.99

Minim -.61 -.54

Maximum 1.00 1.00

Kurtosis 2.256 1.619

Minim -.60 -.60

Maximum 1.00 1.00

Sumă 108.00

108.60

Histograma

Pre- test

Post-


N valid 1001 1001

Media .6043 .7480

Mediana .7778 .7778

Mod 1.00 1.00

Std. Deviation

.37245

.31258

OB

2

Gru

p ex

peri

men

tal

Skewness -.799 -

1.508



140

Kurtosis -.168 2.357

Minim -.56 -.78

Maximum 1.00 1.00

Sumă 604.89

748.78

N valid 146 146

Media .5906 .5944

Mediana .7778 .7778

Mod 1.00 1.00

Std. Deviation

.43117

.43311

Skewness

-1.111

-1.002

Kurtosis .635 .012

Minim -.78 -.56

Maximum 1.00 1.00

Gru

p m

arto

r

Sumă 86.22 86.78

N valid 1001 1001

Media .5339 .6201

Mediana .5714 .7143

Mod .71 .71

Std. Deviation

.28657

.27400

Skewness -.702 -.692

Kurtosis .684 .112

Minim -.71 -.43

OB

3

Gru

p ex

peri

men

tal

Maximum 1.00 1.00



141

Histograma

Pre- test

Post-


N valid 1001 1001

Media .6043 .7480

Mediana .7778 .7778

Mod 1.00 1.00

Std. Deviation

.37245

.31258

Skewness -.799 -

1.508

Kurtosis -.168 2.357

Minim -.56 -.78

Maximum 1.00 1.00

Sumă 534.43

620.71

N valid 146 146

Media .4618 .4912

Mediana .5714 .5714

Mod .71 .71

Std. Deviation

.39634

.39773

Skewness

-1.196

-1.181

Kurtosis 1.719 1.451

Minim -1.00 -1.00

Maximum 1.00 1.00

Gru

p m

arto

r

Sumă 67.43 71.71

Dimensiunea OB 2 – comportamentele (copiilor sau ale cuplului) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor: minimul este -0,56, iar maximul este 1; media este 0,6, mediana este 0,78, iar modul este 1; histograma e



142

uşor asimetrică şi platicurtică comparativ cu distribuŃia normală, iar deviaŃia standard este 0,372. Ulterior intervenŃiei, se observă o creştere a valorii mediei şi sumei şi a indicelui de boltire, precum şi o scădere a valorii de minim, a indicelui de asimetrie şi a deviaŃiei standard. Pentru grupul martor se observă creşteri uşoare ale sumei, mediei şi a indicelui de asimetrie.

Dimensiunea OB 3 – modalităŃile de stabilire de limite în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire: minimul este -0,71, iar maximul este 1; media este 0,53, mediana este 0,57, iar modul este 0,71; histograma e uşor asimetrică negativ şi leptocurtică comparativ cu distribuŃia normală, iar deviaŃia standard este 0,286. Ulterior intervenŃiei, se observă o creştere a valorii de minim, a valorii mediei şi sumei şi a indicelui de asimetrie, precum şi o scădere a indicelui de boltire şi a deviaŃiei standard. Pentru grupul martor se observă creşteri uşoare ale sumei, mediei şi a indicelui de asimetrie.

Tabel nr. 8 Testul T pentru eşantioane dependente (pretest –postest pentru grupul experimental şi grupul de control)

Paired Differences

95% Confidence Interval of the Difference

Mean Std. Deviation

Std. Error Mean Lower Upper t df

Sig. (2-tailed)

Ob1premean - Ob1post -,11788 ,35101 ,01109 -,13965

-,09611

-10,625 1000 ,000


-,11954

-11,656 1000 ,000


-,06603 -8,387 1000 ,000

grup

exp

erim

enta

l

Obponderattotalpretest - Obponderattotalposttest

-,11594 ,25132 ,00794 -,13153

-,10035

-14,596 1000 ,000

Ob1premean - Ob1post -,00411 ,32924 ,02725 -,05796 ,04974 -,151 145 ,880

Ob2premean - Ob2post -,00381 ,36524 ,03023 -,06355 ,05594 -,126 145 ,900

Ob3premean - Ob3post -,02935 ,29821 ,02468 -,07813 ,01942 -1,189 145 ,236

grup

ul d

e co

ntro

l

Obponderattotalpretest - Obponderattotalposttest

-,01242 ,25619 ,02120 -,05433 ,02948 -,586 145 ,559



143

Media dintre diferenŃa scorurilor variabilelor măsurate în faza iniŃială, respectiv finală este negativă. Constatăm astfel că s-a înregistrat o diferenŃă pozitivă, semnificativă (p < 0,01) privind cunoştinŃele, atitudinile şi practicile părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite în urma desfăşurării proiectului de intervenŃie Eu şi copilul meu. Alternativ, diferenŃa dintre scorurile pretest la grupul de control şi cele post test nu prezintă diferenŃe semnificative (p >0.05), astfel că putem să afirmăm că evoluŃia în grupul Ńintă nu se datorează întâmplării.

Toate cele trei dimensiuni studiate precum şi scorul general ponderat prezintă diferenŃe semnificative. Mediile acestor variabile au fost îmbunătăŃite semnificativ după cum se observă cu ajutorul testului t. Pentru a fi mai ilustrativ, vom prezenta un tabel cu diferenŃele dintre medii pentru variabilele aflate sub observaŃie.

Grafic nr. 2 DiferenŃele dintre medii pentru variabilele OB1,OB2, OB3 şi OB ponderattotal

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

media 0.7634 0.8813 0.6043 0.748 0.5339 0.6201 0.6339 0.7498

Ob1pretest Ob1posttest Ob2pretest Ob2posttest Ob3pretest Ob3posttestObponderattotalpretest

Obponderattotalposttest

Pentru OB1 performanŃa autodeclarată privind abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,76 la 0,88 (13%) în urma aplicării intervenŃiei.

Cea mai mare evoluŃie s-a înregistrat la OB2 unde performanŃa autodeclarată privind practicile (copiilor sau ale cuplului) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,60 la 0,75 (25%) în urma aplicării intervenŃiei.

Pentru OB3 performanŃa autodeclarată privind modalităŃile de stabilire a limitelor în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,53 la 0,62 (16,9%) în urma aplicării intervenŃiei.

Şi performanŃa autodeclarată privind scorul final sau competenta specifică familială de prevenire a consumului de droguri ilicite tutun şi alcool (Obiectiv final) s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,63 la 0,75 (19%) în urma aplicării intervenŃiei. Aceasta evoluŃie poate fi considerată de excepŃie pentru o intervenŃie limitată în timp şi resurse.



144

Tabel nr. 9 Testul t pentru eşantioane perechi (pre şi post test) pentru grupul experimental, pentru Obponderattotal şi dimensiunile OB1, OB2 şi OB3, la nivel regional

JUDEłUL item Media N Std. Deviation

Std. Error Mean

CorelaŃia între itemi Sig.

Pre-test .6478 328 .23619 .01304

OB tot Post-

test .7464 328 .21072 .01163

.511 .000

Pre-test .7768 328 .36138 .01995

OB1 Post-test .8738 328 .28764 .01588

.506 .000

Pre-test .6009 328 .36740 .02029

OB2 Post-test .7151 328 .33523 .01851

.385 .000

Pre-test .5658 328 .26912 .01486

BIHOR

OB3 Post-test .6503 328 .25637 .01416

.300 .000

Pre-test .6484 334 .26324 .01440

OB tot Post-

test .7529 334 .18590 .01017

.395 .000

Pre-test .7689 334 .37774 .02067

OB1 Post-test .8796 334 .26029 .01424

.413 .000

Pre-test .6507 334 .36721 .02009

OB2 Post-test .7881 334 .28508 .01560

.355 .000

Pre-test .5257 334 .29735 .01627

CONSTANłA

OB3 Post-test .5911 334 .27228 .01490

.414 .000



145

Pre-test .6060 339 .25710 .01396

OB tot Post-

test .7500 339 .21354 .01160

.346 .000

Pre-test .7451 339 .37896 .02058

OB1 Post-test .8903 339 .24948 .01355

.394 .000

Pre-test .5618 339 .37820 .02054

OB2 Post-test .7404 339 .31238 .01697

.337 .000

Pre-test .5112 339 .29019 .01576

ILFOV

OB3 Post-test .6195 339 .28946 .01572

.260 .000

Paired Differences

95% CI JUDEłUL item

Mean Std. Deviation

Std. Error Mean minim maxim t df

Sig. (2-tailed)

OBtot -.09854 .22211 .01226 -

.12266 -.07441

-8.035 327 .000

OB1 -.09695 .32882 .01816 -

.13267 -.06123

-5.340 327 .000

OB2 -.11416 .39068 .02157 -

.15660 -.07172

-5.292 327 .000

BIHOR

OB3 -.08449 .31095 .01717 -

.11827 -.05072

-4.921 327 .000

OBtot -.10454 .25526 .01397 -

.13201 -.07706

-7.484 333 .000

OB1 -.11078 .35960 .01968 -

.14948 -.07207

-5.630 333 .000

OB2 -.13739 .37664 .02061 -

.17793 -.09685

-6.667 333 .000

CONSTANłA

OB3 -.06544 .30909 .01691 -

.09871 -.03217

-3.869 333 .000



146

OBtot -.14402 .27153 .01475 -

.17303 -.11501

-9.766 338 .000

OB1 -.14513 .36235 .01968 -

.18384 -.10642

-7.374 338 .000

OB2 -.17863 .40111 .02179 -

.22148 -.13578

-8.200 338 .000

ILFOV

OB3 -.10830 .35252 .01915 -

.14596 -.07064

-5.657 338 .000

Analizând datele la nivel regional, se observă că pentru toate cele 3 judeŃe, pentru toate cele trei dimensiuni studiate precum şi pentru scorul general ponderat, media dintre diferenŃa scorurilor variabilelor măsurate în faza iniŃială, respectiv finală este negativă ceea ce implică înregistrarea, în urma desfăşurării proiectului de intervenŃie Eu şi copilul meu, a unor diferenŃe pozitive şi semnificative (p < 0,01) privind cunoştinŃele, atitudinile şi practicile părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite. Alternativ, diferenŃa dintre scorurile pretest la grupul de control şi cele post test nu prezintă diferenŃe semnificative (p >0.05), astfel că putem să afirmăm că evoluŃia în grupul Ńintă nu se datorează întâmplării.

Pentru a fi mai ilustrativ, vom prezenta un tabel cu diferenŃele dintre medii pentru variabilele aflate sub observaŃie.

Grafic nr. 3 DiferenŃele dintre medii pentru variabilele OB1,OB2, OB3 şi OB ponderattotal, la nivel regional

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1.0

Bihor 0.7768 0.8738 0.6009 0.7151 0.5658 0.6503 0.6478 0.7464

Constanta 0.7689 0.8796 0.6507 0.7881 0.5257 0.5911 0.6484 0.7529

Ilfov 0.7451 0.8903 0.5618 0.7404 0.5112 0.6195 0.6060 0.7500

pretest postest pretest postest pretest postest pretest postest

Ob1 Ob2 Ob3 Obpondtotal

OB1 - performanŃa autodeclarată privind abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia, s-a îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:

Bihor - de la un scor mediu de 0,78 la 0,87 (11,5%);



147

ConstanŃa - de la un scor mediu de 0,77 la 0,88 (14,3%);

Ilfov - de la un scor mediu de 0,74 la 0,89 (20,3%).

OB2 - performanŃa autodeclarată privind practicile (copiilor sau ale cuplului) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor, s-a îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:

Bihor - de la un scor mediu de 0,60 la 0,72 (20%);



OB3 - performanŃa autodeclarată privind modalităŃile de stabilire a limitelor în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire s-a îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:




Obfinal - scorul final sau competenta specifică familială de prevenire a consumului de droguri ilicite tutun şi alcool s-a îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:



Ilfov - de la un scor mediu de 0,61 la 0,75 (23%).

Conform datelor cel mai bun rezultat s-a înregistrat în judeŃul Ilfov (23%) şi pentru dimensiunea OB2 (între 20-32%). Aceasta evoluŃie poate fi considerată de excepŃie pentru o intervenŃie limitată în timp şi resurse.

DiferenŃele între rezultatele posttest la grupul experimental şi rezultatele posttest la grupul de control

După cum se observă, pentru toate dimensiunile studiate, există diferenŃe statistic semnificative între rezultatele înregistrate la grupul experimental post-test şi rezultatele înregistrate la grupul de control post test. Astfel, am izolat influenŃa unor factori arbitrari care ar fi putut interveni în perioada de timp în care s-a desfăşurat intervenŃia şi putem afirma că în urma intervenŃiei rezultatele s-au îmbunătăŃit semnificativ şi acest lucru nu se datorează unor factori arbitrari ci influenŃei proiectului de formare.

Tabel nr. 10 Testul eşantioanelor independente T între scorurile post test la grupul experimental şi scorurile posttest la grupul de control

Levene's Test for Equality of Variances t-test for Equality of Means

95% CI of the Difference

F Sig. t df

Sig. (2-tailed)

Mean Difference

Std. Error Difference Lower Upper



148


46,218 ,000 5,544 1145 ,000 ,13748 ,02480 ,08883 ,18614 Ob1post


4,416 168,544 ,000 ,13748 ,03113 ,07603 ,19894


40,546 ,000 5,252 1145 ,000 ,15366 ,02926 ,09625 ,21107 Ob2post


4,133 167,728 ,000 ,15366 ,03718 ,08026 ,22706


33,266 ,000 4,973 1145 ,000 ,12890 ,02592 ,07804 ,17976 Ob3post


3,787 165,654 ,000 ,12890 ,03404 ,06170 ,19610


66,899 ,000 7,081 1145 ,000 ,14001 ,01977 ,10122 ,17881 Obponderat totalposttest


5,021 161,692 ,000 ,14001 ,02789 ,08494 ,19509

Prezentarea evoluŃiei pentru fiecare item

Pentru a vedea mai clar care sunt modificările datorate proiectului în privinŃa abilităŃilor de comunicare şi de identificare a nevoilor propriilor copii vom face o descriere a rezultatelor obŃinute pentru variabilele care compun fiecare dimensiune.

Itemii care intră în alcătuirea dimensiunii OB1 - abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia - sunt următorii:

Q7. Discut frecvent cu copilul meu despre ceea ce îşi doreşte să facă în viaŃa de zi cu zi;

Q8. Îi cunosc bine pe prietenii apropiaŃi ai copilului / copiilor meu / mei;

Q9. Cunosc problemele care îl preocupă pe copilul meu în prezent;

Q10. Ştiu / cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul;



149

Q14. Sunt destul de mulŃumit(ă) de modul în care îmi cresc / educ copilul.

Grafic nr. 4 DistribuŃia respondenŃilor pentru itemii dimensiunii OB1 în funcŃie de tipul eşantionului şi momentul aplicării (% calculat la total răspunsuri valide)

0

25

50

75

100

125

pre test 86.0 14.0 85.0 15.0 89.4 10.4 97.2 2.8 84.4 15.6 81.4 18.6 84.2 15.8 87.6 12.4 95.2 4.8 87.5 12.5

post test 94.3 5.7 92.0 8.0 96.7 3.3 98.6 1.4 90.6 9.4 78.6 21.4 84.2 15.8 89.7 10.3 94.5 5.5 89.5 10.4

da nu da nu da nu da nu da nu da nu da nu da nu da nu da nu

Q7. Q8. Q9. Q10. Q14. Q7. Q8. Q9. Q10. Q14.

Grup experimental Grup martor

Conform datelor din graficul anterior, se observă că există diferenŃe pentru cei 5 itemi ai dimensiunii OB1 (abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia):

Grupul experimental - Q7: 8,3%, Q9: 7,3%, Q8: 7%, Q14: 6,2%, Q10: 1,4%;

Grupul martor - Q9: 2,1%, Q14: 2%, Q8: 0%, Q10: -0,7%, Q7: -2,8%.

Conform testului t pentru eşantioane perechi:

există corelaŃie între itemii perechilor atât pentru grupul experimental, cât şi pentru cel martor (nivelul de semnificaŃie < 0.05);

grupul experimental: pentru toŃi cei 5 itemi ai dimensiunii OB1 diferenŃele sunt semnificative (nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mic de 0,05), iar t ia valori între 2,34 (Q10) şi 6,98 (Q7). DiferenŃa dintre cele 2 medii (pre şi post test) variază între 0,01 (Q10) şi 0,08 (Q7) şi eroarea standard estimată mediilor este de 0,01;

grupul martor: pentru toŃi cei itemi ai dimensiunii OB1 diferenŃele sunt nesemnificative (nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mare de 0,05), iar t ia valori între -0,89 (Q7) şi 1,34 (Q14). DiferenŃa dintre cele 2 medii (pre şi post test) variază între - 0,03 (Q7) şi 0,03 (Q9 şi Q14) şi eroarea standard estimată mediilor între 0,02 (Q14) şi 0,03 (Q7).

Tabel nr. 11 Testul t pentru eşantioane perechi pentru cele 2 grupuri (experimental vs. control) pentru cei 5 itemi ai dimensiunii OB1


Paired Samples Statistics

Paired Samples Correlations



Media N Std. Deviation

Std. Error Mean

CorelaŃia între itemi Sig. Media N

Std. Deviation

Std. Error Mean




150

Pre-test 1.14 988 .347 .011 1.19 145 .391 .032 Q7

Post-test 1.06 988 .233 .007

.238 .000

1.21 145 .411 .034

.572 .000

Pre-test 1.15 985 .358 .011 1.16 146 .366 .030 Q8

Post-test 1.08 985 .272 .009

.376 .000

1.16 146 .366 .030

.690 .000

Pre-test 1.10 980 .304 .010 1.12 145 .331 .027 Q9

Post-test 1.03 980 .180 .006

.234 .000

1.10 145 .306 .025

.559 .000

Pre-test 1.03 993 .166 .005 1.05 146 .214 .018 Q10

Post-test 1.01 993 .118 .004

.134 .000

1.05 146 .228 .019

.228 .006

Pre-test 1.15 982 .360 .011 1.12 144 .332 .028 Q14

Post-test 1.09 982 .290 .009

.401 .000

1.10 144 .307 .026

.833 .000

Paired Differences

95% CI tip_esantion item

Mean Std. Deviation


Sig. (2-tailed)

Q7 .082 .369 .012 .059 .105 6.984 987 .000

Q8 .071 .359 .011 .049 .094 6.208 984 .000

Q9 .069 .315 .010 .050 .089 6.891 979 .000

Q10 .014 .190 .006 .002 .026 2.339 992 .020

grup experimental

Q14 .060 .360 .012 .038 .083 5.223 981 .000

Q7 -.028 .372 .031 -.089 .033 -.894 144 .373

Q8 .000 .288 .024 -.047 .047 .000 145 1.000

Q9 .021 .300 .025 -.029 .070 .831 144 .407

grup martor

Q10 -.007 .275 .023 -.052 .038 -.301 145 .764



151

0

2

4

6

8

10

12

BH 6.1 4.3 4.9 0.3 7.0

CT 9.0 5.1 6.7 2.7 4.9

IF 9.5 10.2 9.6 0.6 6.3

Q7. Q8. Q9. Q10. Q14.

Q14 .021 .186 .015 -.010 .051 1.345 143 .181

În primul raport, referitor la itemii care compun dimensiunea OB1 (abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia) se observă că cele mai multe carenŃe apar în:

Cunoaşterea anturajului cu care propriul / proprii copilul / copii îşi petrece timpul (Q8). 16,3% dintre părinŃi declară că nu cunosc cei mai buni prieteni ai copilului lor. Această lipsă de implicare în procesul de educaŃie se constituie intr-un factor de risc privind dependenŃa de substanŃe, cunoscută fiind uşurinŃa cu care adolescenŃii valorizează, acceptă şi îşi însuşesc modele de comportament promovate de grupul de prieteni.

SatisfacŃia faŃă de modul în care părinŃii îşi cresc / educă copilul / copii (Q14). 14,5% dintre părinŃi nu sunt satisfăcuŃi de modul în care reuşesc să îşi educe copiii. Deşi aparent această constatare ne relevă o arie de risc, putem folosi într-un mod pozitiv capacitatea de autoevaluare a părinŃilor orientându-i spre achiziŃia unor cunoştinŃe şi abilităŃi necesare abordării unui stil educativ eficient şi adecvat.

Comunicarea cu proprii copii şi identificarea nevoilor acestora (Q7)– 14,4% nu au comunicat cu proprii copii privind problemele zilnice cu care se confruntă aceştia. 10,9% (Q9) declară că nu cunosc deloc aceste probleme. Totuşi, în largă majoritate părinŃii declară că cunosc locurile unde copilul îşi petrece timpul liber 96,4% (Q10). Aceste ultime declaraŃii ne oferă tabloul unei educaŃii superficiale oferite de un anumit segment de părinŃi care se mulŃumesc să se asigure că ştiu unde este copilul lor fără a fi preocupaŃi de problemele şi ”dramele” personale pe care acesta le trăieşte la vârsta adolescenŃei.

Datele finale ale studiului arată că:

pentru toŃi cei 5 itemi s-au obŃinut schimbări pozitive semnificative;

cea mai mare diferenŃă (8,3%- între pre şi post test) s-a înregistrat pentru itemul Q7 („Discut frecvent cu copilul meu despre ceea ce îşi doreşte să facă în viaŃa de zi cu zi”) ceea ce arată o îmbunătăŃire a capacităŃii părinŃilor, care au participat la proiect, de a comunica cu proprii copii şi de a identifica aşteptările / dorinŃele / intenŃiile acestora;

cea mai mică diferenŃă (1,4%- între pre şi post test) s-a înregistrat pentru itemul Q10 („Ştiu / cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul”) care întrunea o largă majoritate şi la începutul intervenŃiei (96,4% dintre părinŃi declarau că cunosc locurile unde copilul îşi petrece timpul liber).

Prezentarea evoluŃiei pentru fiecare item la nivel regional (grup experimental)

Grafic nr. 5 DiferenŃa dintre posttest şi pretest (grup experimental)

pentru itemii dimensiunii OB2 (% calculat la total răspunsuri valide)

Analizând diferenŃa rezultată în urma



152

intervenŃiei, în funcŃie de judeŃele în care a avut loc proiectul, se observă următoarele:

în funcŃie de judeŃ: cele mai mari diferenŃe se observă la grupul experimental din judeŃul Ilfov (în cadrul căruia cea mai mare diferenŃă se înregistrează pentru itemul Q8 „Îi cunosc bine pe prietenii apropiaŃi ai copilului / copiilor meu / mei”, iar cea mai mică pentru Q10 „Ştiu / cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul”), iar cele mai mici pentru judeŃul Bihor (în cadrul căruia cea mai mare diferenŃă se înregistrează pentru itemul Q14 „Sunt destul de mulŃumit(ă) de modul în care îmi cresc / educ copilul”, iar cea mai mică pentru Q10 „Ştiu / cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul”);

în funcŃie de item: cele mai mari diferenŃe se observă pentru itemul Q7 „Discut frecvent cu copilul meu despre ceea ce îşi doreşte să facă în viaŃa de zi cu zi” (cu cea mai mare valoare în Ilfov şi cea mai mică în Bihor), iar cea mai mică pentru Q10 „Ştiu / cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul” (cu cea mai mare valoare în ConstanŃa şi cea mai mică în Bihor);

conform testului t pentru eşantioane perechi, se observă că diferenŃele între starea iniŃială şi cea finală sunt nesemnificative (p>0.05) pentru itemul Q10 „Ştiu / cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul” pentru 2 judeŃe: Bihor şi Ilfov, o posibilă explicaŃie fiind însă nu neapărat existenŃa unor probleme de implementare a proiectului ci, mai degrabă faptul că şi anterior implementării proiectului itemul respectiv întrunea, în cele 2 judeŃe, proporŃii mai mari de 95% pentru varianta de răspuns da.

Tabel nr. 12 Testul t pentru eşantioane perechi pentru grupul experimental, pentru cei 5 itemi ai dimensiunii OB1, la nivel regional

Paired Differences

95% CI judet item

Mean Std. Deviation


Sig. (2-tailed)

Q7 .059 .351 .020 .020 .097 3.004 323 .003

Q8 .059 .325 .018 .023 .095 3.259 320 .001

Q9 .052 .273 .015 .023 .082 3.457 324 .001

Q10 .009 .184 .010 -.011 .029 .904 325 .367

BIHOR

Q14 .068 .364 .020 .028 .108 3.370 321 .001

Q7 .091 .380 .021 .050 .132 4.357 328 .000

Q8 .051 .388 .021 .009 .093 2.397 333 .017

Q9 .058 .350 .019 .020 .096 3.004 325 .003

Q10 .027 .196 .011 .006 .048 2.516 331 .012

CONSTANłA

Q14 .048 .318 .017 .014 .083 2.772 329 .006

ILFOV Q7 .096 .375 .020 .055 .136 4.664 334 .000



153

Q8 .103 .359 .020 .064 .142 5.208 329 .000

Q9 .097 .317 .017 .063 .132 5.572 328 .000

Q10 .006 .189 .010 -.014 .026 .577 334 .564

Q14 .064 .396 .022 .021 .107 2.917 329 .004

Itemii care intră în alcătuirea dimensiunii OB2 - comportamente (ale copiilor sau ale cuplului) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor - sunt următorii:

Q15 - în ultimele 7 zile, m-am certat aproape zilnic cu copilul meu,

Q16 - în ultimele 7 zile, am avut o discuŃie plăcută cu copilul meu,

Q17 - în ultimele 7 zile am râs sau am glumit împreună cu copilul meu,

Q18 - în ultimele 7 zile, comportamentul copilului meu m-a enervat (am Ńipat la el, l-am certat etc.),

Q19 - în ultimele 7 zile, l-am pedepsit fizic pe copilul meu,

Q20 - în ultimele 7 zile, copilul meu s-a certat mai mult de trei ori cu fraŃii sau prietenii lui,

Q21 - în ultimele 7 zile, a trebuit să-şi ameninŃe sau să-şi pedepsească copilul / copiii mei pentru a-l / ai convinge să îşi îndeplinească obligaŃiile.


0

15

30

45

pre test 7.1 9.2 20.0 43.1 11.5 35.3 27.3 4.3 4.8 11.2 29.1 8.2 23.0 18.8

post test 6.2 9.0 18.1 38.9 11.0 25.5 22.1 4.9 10.6 17.4 38.9 11.8 27.6 31.0

Q16.-nu Q17.-nu Q15.-da Q18.-da Q19.-da Q20.-da Q21.-da Q16.-nu Q17.-nu Q15.-da Q18.-da Q19.-da Q20.-da Q21.-da


În urma aplicării proiectului de intervenŃie există diferenŃe pentru toŃi cei 7 itemi ai dimensiunii OB2:

Q16 - proporŃia respondenŃilor, care declară că în ultimele 7 zile nu au avut o discuŃie plăcută cu copilul său, a scăzut pentru grupul experimental cu 0.9% şi a crescut pentru grupul martor cu 0.6%;



154

Q17- proporŃia respondenŃilor, care declară că în ultimele 7 zile nu au râs sau am glumit împreună cu copilul său, a scăzut pentru grupul experimental cu 0.2% şi a crescut pentru grupul martor cu 5.8%;

Q15 - proporŃia părinŃilor, care declară că în ultimele 7 zile au avut certuri zilnice cu copilul său, a scăzut pentru grupul experimental cu 1.9% şi a crescut pentru grupul martor cu 6.2%;

Q18 - proporŃia părinŃilor, care declară că în ultimele 7 zile au fost enervaŃi (au Ńipat la el, l-au certat etc.) de comportamentul copilului său, a scăzut pentru grupul experimental cu 4.2% şi a crescut pentru grupul martor cu 9.8%;

Q19 - proporŃia părinŃilor, care declară că în ultimele 7 zile l-au pedepsit fizic pe copilul său, a scăzut pentru grupul experimental cu 0.5% şi a crescut pentru grupul martor cu 3.6%;

Q20 - proporŃia părinŃilor, care declară că în ultimele 7 zile copilul său s-a certat mai mult de trei ori cu fraŃii sau prietenii lui, a scăzut pentru grupul experimental cu 9.8% şi a crescut pentru grupul martor cu 4.6%;

Q21 - proporŃia părinŃilor, care declară că în ultimele 7 zile copilul său s-a văzut nevoit să-şi ameninŃe sau să-şi pedepsească copilul / copiii mei pentru a-l / ai convinge să îşi îndeplinească obligaŃiile, a scăzut pentru grupul experimental cu 5.2% şi a crescut pentru grupul martor cu 12.2%.

Tabel nr.13 Testul t pentru eşantioane perechi pentru cele 2 grupuri (experimental vs. control) pentru itemii dimensiunii OB2



Paired Samples Correlations Paired Samples Statistics


Media N Std. Deviation

Std. Error Mean

CorelaŃia între itemi Sig. Media N

Std. Deviation

Std. Error Mean


Pre-test 1.80 964 .400 .013 1.82 144 .386 .032 Q15

Post-test 1.89 964 .313 .010

.223 .000

1.83 144 .380 .032

.595 .000

Pre-test 1.07 978 .254 .008 1.06 144 .243 .020 Q16

Post-test 1.04 978 .201 .006

.123 .000

1.05 144 .216 .018

.208 .012

Pre-test 1.09 968 .291 .009 1.09 142 .289 .024 Q17

Post-test 1.05 968 .211 .007

.267 .000

1.11 142 .308 .026

.526 .000



155

Pre-test 1.57 976 .496 .016 1.61 144 .489 .041 Q18

Post-test 1.71 976 .454 .015

.297 .000

1.61 144 .489 .041

.649 .000

Pre-test 1.89 974 .315 .010 1.89 144 .315 .026 Q19

Post-test 1.92 974 .272 .009

.135 .000

1.88 144 .324 .027

.555 .000

Pre-test 1.65 959 .479 .015 1.74 145 .437 .036 Q20

Post-test 1.77 959 .423 .014

.366 .000

1.72 145 .448 .037

.630 .000

Pre-test 1.73 975 .446 .014 1.78 145 .416 .035 Q21

Post-test 1.81 975 .392 .013

.291 .000

1.69 145 .464 .039

.506 .000

Paired Differences


Mean Std. Deviation


Sig. (2-tailed)

Q15 -.089 .449 .014 -.118 -.061 -6.166 963 .000

Q16 .028 .304 .010 .009 .047 2.841 977 .005

Q17 .046 .310 .010 .027 .066 4.666 967 .000

Q18 -.141 .564 .018 -.177 -.106 -7.828 975 .000

Q19 -.032 .387 .012 -.056 -.007 -2.564 973 .010

Q20 -.122 .510 .016 -.154 -.090 -7.415 958 .000

grup experimental

Q21 -.083 .501 .016 -.115 -.052 -5.180 974 .000

Q15 -.007 .345 .029 -.064 .050 -.242 143 .809

Q16 .014 .289 .024 -.034 .062 .576 143 .566

grup martor

Q17 -.014 .291 .024 -.062 .034 -.576 141 .566



156

Q18 .000 .410 .034 -.067 .067 .000 143 1.000

Q19 .007 .301 .025 -.043 .057 .276 143 .783

Q20 .021 .381 .032 -.042 .083 .653 144 .515

Q21 .090 .440 .037 .017 .162 2.456 144 .015



grupul experimental: pentru toŃi cei 7 itemi ai dimensiunii OB2 diferenŃele sunt semnificative (nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mic de 0,05), iar t ia valori între -7,8 (Q18) şi 4,7 (Q17). DiferenŃa dintre cele 2 medii (pre şi post test) variază între -0,14 (Q18) şi 0,05 (Q17) şi eroarea standard estimată mediilor este de 0,01-0,02;

grupul martor: pentru 6 itemi ai dimensiunii OB2 diferenŃele sunt nesemnificative (nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mare de 0,05). Pentru itemul Q21 (In ultimele 7 zile, copilul meu s-a certat mai mult de trei ori cu fraŃii sau prietenii lui) diferenŃa este semnificativă (p< 0,05), diferenŃa dintre cele 2 medii (pre şi post test) variază este 0,09 şi eroarea standard estimată a mediilor este 0,04.

În primul raport, referitor la itemii care compun dimensiunea OB2 (comportamente ale cuplului sau ale copiilor de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor) se arăta faptul că, deşi existau comportamente (proprii, ale copiilor sau ale cuplului) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie (astfel 92.9% dintre părinŃi declarau că au avut o discuŃie plăcută cu copilul lor în ultimele 7 zile, iar 90.8% declarau că au râs şi au glumit cu acesta), se semnalau grave probleme de gestionare a stărilor conflictuale:

1 din 5 părinŃi (20%) declarau că au avut, în ultimele 7 zile, certuri zilnice cu copilul său;

aproape jumătate (43,1%) că au fost enervaŃi (au Ńipat la el, l-au certat etc.) de comportamentul copilului său,

unul din 10 (11,5%) că în ultimele 7 zile l-au pedepsit fizic pe copilul său,

mai mult de ¼ (27,3%) că s-au văzut nevoiŃi să-şi ameninŃe sau să-şi pedepsească copilul / copiii mei pentru a-l / ai convinge să îşi îndeplinească obligaŃiile.

De asemenea, reieşea faptul că starea conflictuală prost gestionată de părinŃi este preluată şi transmisă mai departe de copii: mai mult de o treime (35,3%) dintre părinŃi declarau că, în ultimele 7 zile, au sesizat certuri între copilul lor şi fraŃii sau prietenii acestora.

Datele finale ale studiului arată că pentru grupul experimental:

pentru toŃi cei 7 itemi s-au obŃinut schimbări pozitive semnificative;

cele mai mari diferenŃe între pre şi post test s-au înregistrat pentru itemii Q20 (9,8%- „In ultimele 7 zile, copilul meu s-a certat mai mult de trei ori cu fraŃii sau prietenii lui”) şi Q21 (5,2% - în ultimele 7 zile, a trebuit să-şi ameninŃe sau să-şi pedepsească copilul / copiii mei pentru a-l / ai convinge să îşi îndeplinească



157

0

5

10

15

20

BH 2.5 2.2 7.5 8.2 5.2 11.9 4.4

CT 2.3 3.3 7.3 13.4 1.2 14.0 8.4

IF 3.5 7.8 11.8 20.0 3.6 11.1 12.5

Q16.-nu Q17.-nu Q15.-da Q18.-da Q19.-da Q20.-da Q21.-da

obligaŃiile) ceea ce poate implica faptul că o îmbunătăŃire a capacităŃii părinŃilor, care au participat la proiect, de a comunica cu proprii copii constituie un model pentru propriul / proprii copil / ii şi influenŃează relaŃia acestuia / acestora cu fraŃii sau prietenii;

cea mai mică diferenŃă (0,5%- între pre şi post test) s-a înregistrat pentru itemul Q19 („In ultimele 7 zile, l-am pedepsit fizic pe copilul meu”). Acest aspect sugerează că există încă o abordare tradiŃională conform proverbului românesc „Bătaia este ruptă din rai” (pentru grupul martor, s-a înregistrat o creştere pentru itemul Q19 de 3,6% şi pentru itemul Q21 de 12,2%-diferenŃă semnificativă) şi, deşi au existat rezultate pozitive, implică necesitatea îmbunătăŃirii intervenŃiei în acest sens.


Grafic nr. 7 DiferenŃa dintre posttest şi pretest (grup experimental)

pentru itemii dimensiunii OB2 (% calculat la total răspunsuri valide)

Analizând diferenŃa rezultată în urma intervenŃiei, în funcŃie de judeŃele în care a avut loc proiectul, se observă următoarele:

în funcŃie de judeŃ: cele mai mari diferenŃe se observă la grupul experimental din judeŃul Ilfov -70,3 (în cadrul căruia cea mai mare diferenŃă se înregistrează pentru itemul Q18 „In ultimele 7 zile, comportamentul copilului meu m-a enervat (am Ńipat la el, l-am certat etc.)”, iar cea mai mică pentru Q16 „In ultimele 7 zile, am avut o discuŃie plăcută cu copilul meu” şi Q19 „În ultimele 7 zile, l-am pedepsit fizic pe copilul meu”), iar cele mai mici pentru judeŃul Bihor - 41,9 (în cadrul căruia cea mai mare diferenŃă se înregistrează pentru itemul Q20 „În ultimele 7 zile, copilul meu s-a certat mai mult de trei ori cu fraŃii sau prietenii lui”, iar cea mai mică pentru Q16 „În ultimele 7 zile, am avut o discuŃie plăcută cu copilul meu” şi Q17 „În ultimele 7 zile am râs sau am glumit împreună cu copilul meu”);

în funcŃie de item: cele mai mari diferenŃe se observă pentru itemul Q18 - 41,6 „In ultimele 7 zile, comportamentul copilului meu m-a enervat (am Ńipat la el, l-am certat etc.)” (cu cea mai mare valoare în Ilfov şi cea mai mică în Bihor), iar cea mai mică pentru Q16 – 8,3 „În ultimele 7 zile, am avut o discuŃie plăcută cu copilul meu” (cu cea mai mare valoare în Ilfov şi cea mai mică în Bihor);

Tabel nr. 14 Testul t pentru eşantioane perechi pentru grupul experimental, pentru itemii dimensiunii OB2, la nivel regional

Paired Differences



158

95% CI judet item

Mean Std. Deviation


Sig. (2-tailed)

Q16 .025 .295 .016 -.007 .057 1.515 320 .131

Q17 .025 .318 .018 -.010 .060 1.416 315 .158

Q15 -.072 .402 .022 -.116 -.028 -3.205 318 .001

Q18 -.085 .563 .032 -.147 -.023 -2.686 318 .008

Q19 -.053 .389 .022 -.096 -.010 -2.447 318 .015

Q20 -.120 .501 .028 -.175 -.064 -4.257 316 .000

BIHOR

Q21 -.044 .507 .028 -.100 .012 -1.549 317 .122

Q16 .021 .277 .015 -.009 .052 1.402 325 .162

Q17 .037 .292 .016 .005 .069 2.282 324 .023

Q15 -.073 .458 .025 -.123 -.024 -2.901 326 .004

Q18 -.134 .512 .028 -.189 -.078 -4.734 328 .000

Q19 -.009 .371 .021 -.050 .031 -.447 326 .655

Q20 -.140 .514 .029 -.197 -.084 -4.882 320 .000

ONSTANłA

Q21 -.085 .454 .025 -.134 -.036 -3.400 328 .001

Q16 .036 .337 .019 .000 .073 1.955 330 .049

Q17 .076 .319 .018 .042 .111 4.339 326 .000

Q15 -.123 .484 .027 -.176 -.069 -4.520 317 .000

Q18 -.204 .609 .034 -.270 -.138 -6.074 327 .000

ILFOV

Q19 -.034 .401 .022 -.077 .010 -1.514 327 .131



159

Q20 -.106 .514 .029 -.162 -.050 -3.695 320 .000

Q21 -.119 .537 .030 -.177 -.061 -4.009 327 .000

conform testului t pentru eşantioane perechi, se observă că diferenŃele între starea iniŃială şi cea finală sunt nesemnificative (p>0.05) pentru itemul Q16 „In ultimele 7 zile, am avut o discuŃie plăcută cu copilul meu” pentru 2 judeŃe: Bihor şi ConstanŃa, itemul Q19 „In ultimele 7 zile, l-am pedepsit fizic pe copilul meu” pentru 2 judeŃe: ConstanŃa şi Ilfov şi pentru itemii Q17 „In ultimele 7 zile am râs sau am glumit împreună cu copilul meu” şi Q21 „In ultimele 7 zile, a trebuit să-şi ameninŃe sau să-şi pedepsească copilul / copiii mei pentru a-l / ai convinge să îşi îndeplinească obligaŃiile” pentru judeŃul Bihor, o posibilă explicaŃie fiind însă nu neapărat existenŃa unor probleme în structura proiectului ci, mai degrabă faptul că, şi anterior implementării proiectului, itemii Q16, Q17 şi Q19 întruneau, în judeŃele respective, proporŃii relativ mari: Q16–da: 93,5%, respectiv 93,7%, Q19-nu: 91,5%, respectiv 87,5%, iar Q17–da: 92,2%. Pentru itemul Q21, având în vedere că, pentru toate cele 3 judeŃe, între scorurile pretest la grupul experimental şi cele la grupul de control nu există diferenŃe semnificative (p>0.05), iar pentru scorurile post test există însă diferenŃe între cele 2 grupuri pentru judeŃele ConstanŃa şi Ilfov, este posibil ca diferenŃa nesemnificativă, pentru acest item, din judeŃul Bihor fie determinată de modul de implementare a acestuia.

Tabel nr. 15 Testul eşantioanelor independente T pentru itemul Q21, între scorurile pretest la grupul experimental şi scorurile pretest la grupul de control şi între scorurile post test la grupul experimental şi scorurile posttest la grupul de control, la nivel regional

Levene's Test for Equality of Variances

t-test for Equality of Means

95% CI of the Difference

F Sig. t df Sig. (2-tailed)

Mean Difference

Std. Error Difference

Lower Upper

g.experimental A* 3.899 .049 -.882 372 .378 -.063 .071 -.203 .077 Pre-test g. de control B** -.922 63.626 .360 -.063 .068 -.199 .073

g.experimental A 2.757 .098 .931 366 .353 .065 .069 -.072 .201 BH

Post-test g. de control B .883 59.896 .381 .065 .073 -.082 .211

g.experimental A 4.761 .030 1.202 378 .230 .075 .062 -.048 .198 Pre-test g. de control B 1.097 58.138 .277 .075 .068 -.062 .212

CT

Post-test

g.experimental A 70.522 .000 6.510 377 .000 .347 .053 .242 .451



160

g. de control B 4.638 52.482 .000 .347 .075 .197 .496

g.experimental A 2.276 .132 -.718 382 .473 -.042 .059 -.158 .073 Pre-test g. de control B -.770 66.199 .444 -.042 .055 -.152 .067

g.experimental A 40.803 .000 -2.426 379 .016 -.167 .069 -.303 -.032 IF Post-test

g. de control B -2.960 74.716 .004 -.167 .057 -.280 -.055

*A - Equal variances assumed, B**- Equal variances not assumed

Itemii care intră în alcătuirea dimensiunii OB3 (modalităŃi de stabilire a limitelor în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire) sunt următorii:

Q1 - La noi în familie este clar ce pot şi ce nu pot face copiii în legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice,

Q2 - Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre ce poate şi ce nu poate face în legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice,

Q3 - Obişnuiesc să fumez în prezenŃa copiilor (răspund doar cei care fumează, N= 526),

Q4 - Îmi las copilul să consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la sănătate”

Q5 - Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre droguri ilegale şi consecinŃele consumului acestora,

Q6 - În familia noastră, eu şi soŃul / soŃia ne punem de acord în legătură cu educaŃia copiilor,

Q11 - În familia mea fiecare membru îşi exprimă liber opiniile / părerile,

Q12 - În familia mea eu sau soŃul / soŃia hotărâm ce trebuie să facem, fără să cerem părerea copilului,

Q 13 - În familia mea luam deciziile importante Ńinând cont de părerea copilului nostru.




161

0

25

50

75

pre test 56.2 5.7 54.6 7.6 5.1 16.3 8.5 7.7 22.3 60.9 9.4 51.4 5.5 15.3 35.2 16.2 12.4 33.6

post test 44.5 5.7 41.7 3.6 1.8 6.3 5.5 7.5 17.1 53.7 12.9 48.2 6.2 12.5 24.1 12.9 12.5 28.8

Q3da Q4da Q12da Q1nu Q2nu Q5nu Q6nu Q11nu Q13nu Q3da Q4da Q12da Q1nu Q2nu Q5nu Q6nu Q11nu Q13nu


În urma aplicării proiectului de intervenŃie există diferenŃe pentru itemii dimensiunii OB3:

Q3 - proporŃia subiecŃilor, care declară că obişnuiesc să fumez în prezenŃa copiilor a scăzut pentru grupul experimental cu 11,7% şi cu 7,2% pentru grupul martor (% - calculat doar pentru cei care fumează, N= 526);

Q4 - proporŃia subiecŃilor, care declară că permit copilului / copiilor să consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la sănătate” a rămas la fel pentru grupul experimental (5,7%) şi a crescut cu 3,5% pentru grupul martor;

Q12 - proporŃia subiecŃilor, care declară că în familia sa eu hotărăsc doar cu soŃul / soŃia ce trebuie să facă, fără să ceară părerea copilului, a scăzut cu 12,9% pentru grupul experimental cu 3,3% şi cu 3,2% pentru grupul martor;

Q1 - proporŃia respondenŃilor, care declară că în familia sa nu au fost stabilite reguli clare privind drogurile legale (tutun şi alcool), a scăzut pentru grupul experimental cu 4% şi a crescut pentru grupul martor cu 0.7%;

Q2 - proporŃia respondenŃilor, care declară că nu au vorbit cu copilul său / copiii săi despre ce poate şi ce nu poate face în legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice, a scăzut pentru grupul experimental cu 3,3% şi cu 2,8% pentru grupul martor;

Q5 - proporŃia respondenŃilor, care declară că nu au vorbit cu copilul său / copiii săi despre ce poate şi ce nu poate face în legătură cu droguri ilegale şi consecinŃele consumului acestora a scăzut pentru grupul experimental cu 10% şi cu 11,1% pentru grupul martor;

Q6 - proporŃia subiecŃilor, care declară că nu se pun de acord cu soŃul / soŃia în legătură cu educaŃia copiilor a scăzut pentru grupul experimental cu 3% şi cu 3,3% pentru grupul martor;

Q11 - proporŃia respondenŃilor, care declară că în familia sa nu îşi exprimă liber opiniile / părerile fiecare membru a scăzut pentru grupul experimental cu 0,2% şi a crescut cu 0,1% pentru grupul martor;

Q 13 - proporŃia respondenŃilor, care declară că în familia sa se iau deciziile importante Ńinând cont şi de părerea copilului a scăzut pentru grupul experimental cu 5,2% şi cu 4,8% pentru grupul martor.



162

Tabel nr. 16 Testul t pentru eşantioane perechi pentru cele 2 grupuri (experimental vs. control) pentru cei 5 itemi ai dimensiunii OB3






Media N

Std. Deviation

Std. Error Mean

CorelaŃia între itemi

Sig. Media N

Std. Deviation

Std. Error Mean

CorelaŃia între itemi

Sig.

Pre-test 1.38 48

6 .485 .022 1.36 73 .482 .056 Q3

Post-test 1.46 48

6 .499 .023

.588 .000

1.44 73 .500 .058

.784 .000

Pre-test 1.94 97

3 .233 .007 .000 1.91 13

9 .292 .025 Q4

Post-test 1.94 97

3 .233 .007

.185

1.87 139 .337 .029

.612 .000

Pre-test 1.46 92

8 .606 .020 1.48 140 .501 .042

Q12 Post

-test 1.58 928 .494 .016

.244 .000

1.52 140 .501 .042

.746 .000

Pre-test 1.07 98

3 .262 .008 1.06 144 .230 .019

Q1 Post-test 1.04 98

3 .188 .006

.089 .005

1.06 144 .243 .020

.814 .000

Pre-test 1.05 98

1 .218 .007 1.15 144 .361 .030


1 .134 .004

.108 .001

1.12 144 .332 .028

.540 .000

Pre-test 1.16 98

0 .369 .012 1.35 145 .479 .040


0 .244 .008

.158 .000

1.24 145 .429 .036

.631 .000

Q6 Pre-test 1.08 93

0 .272 .009 .227 .000 1.15 13

9 .359 .030 .495 .000



163

Post-test 1.05 93

0 .226 .007 1.13 139 .337 .029

Pre-test 1.08 96

6 .264 .009 1.12 144 .332 .028

Q11 Post

-test 1.07 966 .261 .008

.145 .000

1.12 144 .332 .028

.746 .000

Pre-test 1.22 97

1 .416 .013 1.34 146 .474 .039

Q13 Post

-test 1.17 971 .378 .012

.170 .000

1.29 146 .454 .038

.638 .000

Paired Differences


Mean Std. Deviation


Sig. (2-tailed)

Q3 -.082 .447 .020 -.122 -.043 -4.063 485 .000

Q4 .000 .297 .010 -.019 .019 .000 972 1.000

Q12 -.119 .682 .022 -.162 -.075 -5.296 927 .000

Q1 .038 .309 .010 .018 .057 3.822 982 .000

Q2 .032 .243 .008 .016 .047 4.068 980 .000

Q5 .099 .409 .013 .073 .125 7.584 979 .000

Q6 .027 .312 .010 .007 .047 2.629 929 .009

Q11 .002 .344 .011 -.020 .024 .187 965 .852

grup experimental

Q13 .050 .512 .016 .018 .083 3.070 970 .002

Q3 -.082 .323 .038 -.158 -.007 -2.175 72 .033

Q4 .036 .280 .024 -.011 .083 1.515 138 .132

Q12 -.043 .357 .030 -.103 .017 -1.419 139 .158

Q1 -.007 .145 .012 -.031 .017 -.576 143 .566

Q2 .028 .333 .028 -.027 .083 1.000 143 .319

grup martor

Q5 .110 .393 .033 .046 .175 3.381 144 .001



164

Q6 .022 .350 .030 -.037 .080 .726 138 .469

Q11 .000 .237 .020 -.039 .039 .000 143 1.000

Q13 .048 .395 .033 -.017 .113 1.465 145 .145



grupul experimental: pentru 7 itemi ai dimensiunii OB3 diferenŃele sunt semnificative (nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mic de 0,05), iar t ia valori între -5,3 (Q12) şi 7,58 (Q5) şi diferenŃa dintre cele 2 medii (pre şi post test) variază între -0,12 şi 0,1. Pentru itemii Q4 „permit copilului / copiilor să consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la sănătate” şi Q11 „în familia sa nu îşi exprimă liber opiniile / părerile fiecare membru” există diferenŃe (Q4 - pentru grupul experimental a rămas la fel -5,7% şi a crescut cu 3,5% pentru grupul martor; Q11- a scăzut pentru grupul experimental cu 0,2% şi a crescut cu 0,1% pentru grupul martor) dar sunt nesemnificative (nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mare de 0,05);

grupul martor: pentru 7 itemi ai dimensiunii OB3 diferenŃele sunt nesemnificative (nivelul de semnificaŃie two-tailed este mai mare de 0,05). Pentru itemii Q3 „obişnuiesc să fumez în prezenŃa copiilor” şi Q5 „nu am vorbit cu copilul meu / copiii eii despre ce poate şi ce nu poate face în legătură cu droguri ilegale şi consecinŃele consumului acestora” diferenŃa este semnificativă (p< 0,05).

În primul raport, referitor la itemii care compun dimensiunea OB3 (modalităŃile de stabilire de limite în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire) se arăta faptul că:

mai mult de jumătate dintre părinŃi (56,2% - N= 526 ) obişnuiesc să fumeze în faŃa copilului, deşi acest comportament nociv se constituie într-un factor de risc privind evoluŃia ulterioară a copilului spre o formă de dependenŃă, mai ales dacă se are în vedere tendinŃa adolescenŃilor de a imita / adopta comportamente ”rezervate”, în opinia lor, statutului de persoană matură;

deşi 9 din 10 (92.3%) părinŃi care participă la proiect declară că în familia sa fiecare membru îşi exprimă liber opiniile / părerile, se observă tendinŃa adoptării unui stil educativ autoritar şi stabilirea clară de norme şi reguli de comportament în cadrul familiei: 54,6% - în familia mea eu sau soŃul / soŃia hotărâm ce trebuie să facem, fără să cerem părerea copilului; 22,3% - au optat pentru varianta de răspuns nu la itemul „În familia mea luam deciziile importante Ńinând cont de părerea copilului nostru”; 92,4% - la noi în familie este clar ce pot şi ce nu pot face copiii în legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice. Atât neimplicarea copilului în actul deciziei, cât şi disfuncŃiile educative ale familiei / stilurile parentale inconsistente (8,5% - declară că în familia lor există diferenŃe între părinŃi în legătură cu educaŃia copiilor) pot genera neînŃelegeri, conflicte şi distanŃarea / înstrăinarea adolescentului faŃă de părinŃi, ceea ce constituie un factor de risc privind comportamentele adictive.

Există diferenŃe în privinŃa abordării subiectelor privind drogurile legale (tutun şi alcool) vs. droguri ilegale – 94,9% vs. 83,7%, posibil şi datorită lacunelor în cunoştinŃele părinŃilor vizavi de drogurile ilegale şi consecinŃele consumului acestora.



165

-5

0

5

10

15

20

BH 10.2 0.9 13.8 2.7 2.4 10.6 4.4 0.5 5.5

CT 13.4 -0.6 6.8 3 2.1 11.7 4.6 -3.1 5.2

IF 10.8 -0.1 18.3 6.3 5.4 7.8 -0.1 3.4 5

Q3 Q4 Q12 Q1 Q2 Q5 Q6 Q11 Q13

De asemenea, există o prejudecată conform căreia drogurile ilegale nu reprezintă o ameninŃare pentru proprii copii, ci doar pentru alŃi adolescenŃi.

Datele finale ale studiului arată că pentru grupul experimental:

pentru 7 itemi s-au obŃinut schimbări pozitive semnificative;

cele mai mari diferenŃe între pre şi post test s-au înregistrat pentru itemul Q12 (12,9%- „În familia mea eu sau soŃul / soŃia hotărâm ce trebuie să facem, fără să cerem părerea copilului”). De asemenea, a scăzut de la 22,3% la 17,1% proporŃia celor au optat pentru varianta de răspuns nu la itemul „În familia mea luam deciziile importante Ńinând cont de părerea copilului nostru” şi de la 8,5% la 5,5% proporŃia celor declară că în familia lor există diferenŃe între părinŃi în legătură cu educaŃia copiilor);

cea mai mică diferenŃă (0,2%- între pre şi post test) s-a înregistrat pentru itemul Q11 („În familia mea fiecare membru îşi exprimă liber opiniile / părerile”).

De asemenea, în urma intervenŃiei, diferenŃa în privinŃa abordării subiectelor privind drogurile legale (tutun şi alcool) vs. droguri ilegale se reduce considerabil – 98,2% vs. 93,7%, iar proporŃia părinŃilor care declară că fumează în faŃa copiilor s-a redus de la 33,5% la 28,2% ceea ce reprezintă un succes dacă se are în vedere faptul că fumatul este un obicei adictiv greu de sos din tiparele sale.


Grafic nr. 9 DiferenŃa dintre posttest şi pretest(grup experimental) pentru itemii dimensiunii OB3 (% calculat la total răspunsuri valide)

Analizând diferenŃa rezultată în urma intervenŃiei, în funcŃie de judeŃele în care a avut loc proiectul, se observă următoarele:

în funcŃie de judeŃ: cele mai mari diferenŃe se observă la grupul experimental din judeŃul Ilfov -56,8 (în cadrul căruia cea mai mare diferenŃă se înregistrează pentru itemul Q12 „În familia mea eu sau soŃul / soŃia hotărâm ce trebuie să facem, fără să cerem părerea copilului”, iar cea mai mică pentru itemii Q4 „Îmi las copilul să consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la sănătate” şi Q6 „În familia noastră, eu şi soŃul / soŃia ne punem de acord în legătură cu educaŃia copiilor”, pentru care s-au înregistrat mici diferenŃe negative în urma intervenŃiei), iar cele mai mici pentru judeŃul ConstanŃa - 43,1 (în cadrul căruia cea mai mare diferenŃă se înregistrează pentru itemul Q3 „Obişnuiesc să fumez în prezenŃa copiilor”, iar diferenŃe negative în urma intervenŃiei pentru Q11 „În familia



166

mea fiecare membru îşi exprimă liber opiniile / părerile” şi Q4 „Îmi las copilul să consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la sănătate”). Pentru itemii dimensiunii 3, deşi s-a obŃinut un scor mai mic decât în judeŃul Ilfov, cele mai bune rezultate s-au obŃinut în urma intervenŃiei implementate în judeŃul Bihor dacă se are în vedere faptul că în urma intervenŃiei pentru 3 itemi s-au obŃinut diferenŃe de peste 10% (Q3,Q5 şi Q12) şi pentru nici unul negative;

în funcŃie de item: cele mai mari diferenŃe se observă pentru itemii Q12 – 38,9 „În familia mea eu sau soŃul / soŃia hotărâm ce trebuie să facem, fără să cerem părerea copilului” (cu cea mai mare valoare în Ilfov şi cea mai mică în ConstanŃa) şi Q5 - 30,1„Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre droguri ilegale şi consecinŃele consumului acestora” (cu cea mai mare valoare în Ilfov şi cea mai mică în ConstanŃa), iar cea mai mică pentru Q4 – 0,2 „Îmi las copilul să consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la sănătate” (cu cea mai mare valoare în Bihor şi negative în Ilfov şi ConstanŃa) şi Q11 – 0,8 „În familia mea fiecare membru îşi exprimă liber opiniile / părerile” (cu cea mai mare valoare în Ilfov şi negativă în ConstanŃa). În concluzie, având în vedere că pentru aceeaşi itemi pentru care s-a obŃinut diferenŃe negative, în alt judeŃ / alte judeŃe s-au obŃinut rezultate bune se poate afirma că intervenŃia este eficientă, dar se recomandă o mai mare atenŃie la implementare;

Tabel nr. 17 Testul t pentru eşantioane perechi pentru grupul experimental, pentru itemii dimensiunii OB3, la nivel regional

Paired Differences

95% CI judet item

Mean Std. Deviation


Sig. (2-tailed)

Q3 -.041 .374 .034 .029 .126 -1.215 120 .027

Q4 -.006 .266 .015 -.036 .023 -.426 311 .671

Q12 -.139 .588 .034 -.206 -.072 -4.108 301 .000

Q1 .025 .271 .015 -.005 .054 1.637 325 .103

Q2 .025 .248 .014 .004 .052 1.795 322 .044

Q5 .105 .396 .022 .062 .149 4.781 322 .000

Q6 .037 .299 .017 .003 .071 2.129 298 .034

Q11 .000 .317 .018 -.035 .035 .000 319 1.000

BIHOR

Q13 .057 .486 .027 .003 .110 2.075 317 .039

Q3 -.095 .482 .036 -.166 -.024 -2.635 178 .009 CONSTANłA

Q4 .006 .301 .017 -.027 .039 .365 330 .716



167

Q12 -.079 .589 .033 -.145 -.014 -2.391 314 .017

Q1 .030 .309 .017 -.003 .063 1.773 332 .077

Q2 .021 .251 .014 -.006 .048 1.531 330 .127

Q5 .112 .465 .026 .062 .163 4.389 328 .000

Q6 .044 .304 .017 .010 .078 2.579 317 .010

Q11 -.031 .368 .020 -.071 .009 -1.511 322 .132

Q13 .049 .486 .027 .004 .102 1.818 327 .049

Q3 -.097 .455 .033 -.163 -.031 -2.902 185 .004

Q4 .000 .321 .018 -.035 .035 .000 329 1.000

Q12 -.174 .608 .034 -.241 -.106 -5.036 310 .000

Q1 .059 .342 .019 .021 .096 3.082 323 .002

Q2 .049 .230 .013 .024 .074 3.850 326 .000

Q5 .079 .358 .020 .040 .118 4.009 327 .000

Q6 .000 .330 .019 -.037 .037 .000 312 1.000

Q11 .037 .342 .019 .003 .075 1.955 322 .049

ILFOV

Q13 .046 .562 .031 .015 .107 1.481 324 .045

conform testului t pentru eşantioane perechi, se observă că diferenŃele între starea iniŃială şi cea finală sunt nesemnificative (p>0.05) pentru itemul Q4 „Imi las copilul să consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la sănătate” pentru toate judeŃele, itemul Q11 „În familia mea fiecare membru îşi exprimă liber opiniile / părerile” pentru 2 judeŃe: Bihor şi ConstanŃa şi pentru itemul Q1 „La noi în familie este clar ce pot şi ce nu pot face copiii în legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice” în judeŃul Bihor, Q2 „Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre ce poate şi ce nu poate face în legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice” pentru judeŃul ConstanŃa şi Q6 „În familia noastră, eu şi soŃul / soŃia ne punem de acord în legătură cu educaŃia copiilor” pentru judeŃul Ilfov, o posibilă explicaŃie fiind însă nu neapărat existenŃa unor probleme în structura proiectului ci, mai degrabă faptul că, şi anterior implementării proiectului, itemii întruneau, în judeŃele respective, proporŃii relativ mari de peste 90%.

Concluzii şi recomandări

Scopul principal al cercetării a fost evaluarea eficienŃei proiectului de prevenire “Eu şi copilul meu” implementat în judeŃele Ilfov, ConstanŃa şi Bihor (care să constituie un punct de plecare în evaluarea performanŃei şi a necesităŃilor de îmbunătăŃire în



168

asigurarea calităŃii proiectelor de prevenire în familie a consumului de droguri ilicite, tutun şi alcool), iar obiectivul general al proiectului: creşterea implicării părinŃilor în educaŃia oferită copiilor în scopul reducerii incidenŃei debutului în consumul de droguri sau a întârzierii tranziŃiei de la consumul experimental la cel regulat pentru tutun, alcool, canabis şi alte substanŃe

Evaluarea influenŃei pe care părinŃii o au în educarea copiilor, a nevoilor de informare-formare a părinŃilor cu privire la droguri licite şi ilicite şi efectele acestora şi a evoluŃiei performanŃelor în urma aplicării Proiectului de prevenire în familie a consumului de droguri ilicite, tutun şi alcool “Eu şi copilul meu” s-a realizat printr-un chestionar autoaplicat cu 21 de itemi orientat spre identificarea unor posibile situaŃii facilitatore sau riscante care pot apare în relaŃia dintre părinŃi şi copii.

Pentru însumarea scorurilor individuale, opŃiunile înregistrate pentru cele 21 de întrebări privind cunoştinŃele, abilităŃile şi practicile individuale au fost grupate în 3 factori structuraŃi / dimensiuni ale cercetării (OB1; OB2; OB3) utile activităŃii de reducere a factorilor de risc şi creşterea factorilor de protecŃie privind consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite.

• OB1 - abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia;

• OB2 - comportamente (ale cuplului sau ale copiilor) de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor;

• OB3 - modalităŃile de stabilire de limite în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire.

Ulterior s-a calculat un scor mediu general pentru fiecare subiect, ca medie a celor 3 dimensiuni specifice.

Ipotezele cercetării s-au testat cu ajutorul testelor parametrice, respectiv testul t pentru eşantioane independente atunci când s-a avut în vedere compararea grupului experimental cu cel de control şi testul t pentru eşantioane pereche (dependente) atunci când s-a urmărit evoluŃia performanŃelor grupului experimental în urma aplicării intervenŃiei.

Înainte de a trece la testarea ipotezelor s-a verificat dacă grupul de control are aceeaşi distribuŃie / structură sociodemografică ca şi grupul experimental cu ajutorul testului t al eşantioanelor independente şi pe baza acestui test s-a concluzionat că nu există diferenŃe semnificative statistic privind distribuŃia sociodemografică între cele 2 eşantioane.

Se poate afirma ca prima ipoteză generală A. „Presupunem că există diferenŃe semnificative privind gradul de dezvoltare cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite între faza test şi retest, în urma desfăşurării proiectului de intervenŃie " Eu şi copilul meu" s-a confirmat prin respingerea ipotezei de nul privind inexistenŃa unei diferenŃe în cadrul grupului experimental, între faza iniŃială şi cea finală a proiectului, pentru variabila competenŃă familială specifică, ce are la baza scorul final ponderat al celor 3 dimensiuni de bază studiate în urma desfăşurării intervenŃiei “Eu şi copilul meu”. Mai mult, acesta ipoteză este confirmată pentru toate cele 3 dimensiuni studiate OB1; OB2; OB3) în parte şi nu doar prin însumarea influenŃei acestora (Ip 1A; 2A; 3A.).



169

Toate dimensiunile evaluate privind cunoştinŃele, atitudinile şi practicile părinŃilor, în raport cu copiii lor, privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite au înregistrat o evoluŃie pozitivă în urma participării unui număr de 1001 părinŃi din grupul experimental la proiectul de intervenŃie „Eu şi copilul meu”, iar aceste diferenŃe sunt statistic semnificative.

S-a confirmat şi ipoteza generală B „ în lipsa proiectului de intervenŃie o populaŃie similară nu manifestă în faza de retest îmbunătăŃiri semnificative ale cunoştinŃelor atitudinilor şi practicilor vizate.” prin respingerea ipotezei de nul privind existenŃa unei diferenŃe între faza iniŃială şi cea finală, pentru grupul de control asupra căruia nu s-a intervenit, pentru variabila competenŃă familială specifică, care are la bază scorul final ponderat al celor 3 dimensiuni de bază studiate pe parcursul desfăşurării intervenŃiei “Eu şi copilul meu”. Mai mult această ipoteză este confirmată pentru toate cele 3 dimensiuni studiate OB1; OB2; OB3) în parte şi nu doar pentru însumarea influenŃei acestora (Ip 1B; 2B; 3B.)

S-a confirmat şi ipoteza operaŃională C „Există diferenŃe statistic semnificative între rezultatele obŃinute privind gradul de dezvoltare a cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite la grupul experimental în urma aplicării proiectului de intervenŃie (post test) şi cele ale grupului de control (post test).” Această ipoteză s-a confirmat prin respingerea ipotezei de nul privind inexistenŃa unei diferenŃe în faza finală a proiectului, între grupul experimental asupra căruia s-a desfăşurat intervenŃia şi grupul de control asupra căruia nu s-a intervenit, pentru variabila competenŃă familială specifică, ce are la bază scorul final ponderat al celor 3 dimensiuni de bază studiate în urma desfăşurării intervenŃiei “Eu şi copilul meu”. Mai mult această ipoteză este confirmată pentru toate cele 3 dimensiuni studiate OB1; OB2; OB3) în parte şi nu doar prin însumarea influenŃei acestora.(Ip 1C; 2C; 3C.)

Pe baza analizei aprofundate a scorurilor obŃinute la variabilele şi dimensiunile de interes, s-au identificat şi punctele tari şi slabe ale proiectului “Eu şi copilul meu” şi s-a prezentat şi o perspectivă regională a performanŃelor, conştienŃi fiind de faptul că în designul experimental există limite astfel că variabila performanŃei resurselor umane care implementează un astfel de proiect este mai puŃin evidenŃiată. Având în vedere că pentru aceeaşi itemi pentru care nu s-au obŃinut rezultatele dorite, în alt judeŃ / alte judeŃe s-au obŃinut rezultate bune se poate afirma că intervenŃia este eficientă, dar se recomandă o mai mare atenŃie la implementare şi de asemenea, diferenŃierea intervenŃiei în funcŃie de necesităŃile specifice fiecărui grup: pe baza evaluării iniŃiale să se stabilească itemii pentru care există iniŃial cele mai mari carenŃe (şi care, aşa cum a reieşit în urma cercetării, sunt diferiŃi de la o populaŃie la alta) şi realocarea timpului astfel încât să se intervină într-o mai mică măsură asupra acelor cunoştinŃe, atitudini şi practici ale părinŃilor care sunt deja formate şi trebuie doar îmbunătăŃite şi accentuarea intervenŃiei pentru formarea şi / sau îmbunătăŃirea celor cu carenŃe.

În concluzie, pe baza testării ipotezelor s-a putut identifica eficienŃa proiectului “Eu şi copilul meu”. Toate cele trei dimensiuni studiate precum şi scorul general ponderat prezintă diferenŃe semnificative. Mediile acestor variabile au fost îmbunătăŃite semnificativ în urma aplicării intervenŃiei după cum s-a observat cu ajutorul testului t:



170

• Pentru OB1 (performanŃa autodeclarată privind abilităŃile părinŃilor de identificare a nevoilor / problemelor cu care se confruntă proprii copii şi de comunicare cu aceştia) s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,76 la 0,88 (13%);

• Cea mai mare evoluŃie s-a înregistrat pentru OB2 (performanŃa autodeclarată privind practicile cuplului sau ale copiilor de îmbunătăŃire a relaŃiilor în familie şi de evitare / rezolvare a conflictelor) care s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,60 la 0,75 (25%);

• Pentru OB3 (performanŃa autodeclarată privind modalităŃile de stabilire a limitelor în comportamentul copiilor şi a unor norme familiale eficiente de convieŃuire) s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,53 la 0,62 (16,9%);

• Şi performanŃa autodeclarată privind scorul final sau competenŃa specifică familială de prevenire a consumului de droguri ilicite tutun şi alcool (Obfinal) s-a îmbunătăŃit semnificativ de la un scor mediu de 0,63 la 0,75 (19%).

La nivel regional, pentru toate cele 3 judeŃe, pentru toate cele trei dimensiuni studiate precum şi pentru scorul general ponderat, media dintre diferenŃa scorurilor variabilelor măsurate în faza iniŃială, respectiv finală este negativă ceea ce implică înregistrarea, în urma desfăşurării proiectului de intervenŃie Eu şi copilul meu, a unor diferenŃe pozitive şi semnificative (p < 0,01) privind cunoştinŃele, atitudinile şi practicile părinŃilor în raport cu copiii lor privind efectele / consecinŃele consumului de droguri şi a factorilor de risc şi protecŃie faŃă de consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite:

• OB1 - s-a îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:












• Obfinal - scorul final sau competenta specifică familială de prevenire a consumului de droguri ilicite tutun şi alcool s-a îmbunătăŃit în urma aplicării intervenŃiei:



Ilfov - de la un scor mediu de 0,61 la 0,75 (23%).



171

Conform datelor cel mai bun rezultat s-a înregistrat pentru dimensiunea OB2 (între 20-32%) şi în judeŃul Ilfov (23%).

Alternativ, diferenŃa dintre scorurile pretest la grupul de control şi cele post test pentru grupul de control nu prezintă diferenŃe semnificative (p >0.05), astfel că se poate afirma că evoluŃia în grupul Ńintă nu se datorează întâmplării. Pentru toate dimensiunile studiate, există diferenŃe statistic semnificative între rezultatele înregistrate la grupul experimental post-test şi rezultatele înregistrate la grupul de control post test. Astfel, am izolat influenŃa unor factori arbitrari care ar fi putut interveni în perioada de timp în care s-a desfăşurat intervenŃia şi putem afirma că în urma intervenŃiei rezultatele s-au îmbunătăŃit semnificativ şi acest lucru nu se datorează unor factori arbitrari ci influenŃei proiectului de formare, iar evoluŃia grupului experimental poate fi considerată de excepŃie pentru o intervenŃie limitată în timp şi resurse.

ANEXA 1: Descrierea variabilelor grupului experimental

One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test

Normal Parameters Most Extreme Differences

N Mean

Std. Deviation Absolute Positive Negative

Kolmogorov-Smirnov Z

Asymp. Sig. (2-tailed)

sex 1001 1,83 ,375 ,505 ,326 -,505 15,977 ,000

vârsta (ani impliniŃi) 1001 38,49 6,624 ,095 ,095 -,059 3,002 ,000

mediu 1001 1,44 ,496 ,374 ,374 -,308 11,848 ,000

status_marital 1001 1,70 1,315 ,446 ,446 -,297 14,112 ,000

Q1. La noi în familie este clar ce pot şi ce nu pot face copiii în legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice

1001 ,84 ,533 ,535 ,384 -,535 16,919 ,000

Q2. Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre ce poate şi ce nu poate face în legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice

1001 ,89 ,444 ,539 ,405 -,539 17,056 ,000



172

Q3. Obişnuiesc să fumez în prezenŃa copiilor (răspund doar cei care fumează)

1001 -,07 ,768 ,221 ,221 -,204 6,979 ,000

Q4. Îmi las copilul să consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la sănătate”

1001 ,88 ,471 ,537 ,397 -,537 16,989 ,000

Q5. Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre droguri ilegale şi consecinŃele consumului acestora

1001 ,67 ,739 ,503 ,327 -,503 15,927 ,000

Q6. În familia noastră, eu şi soŃul / soŃia ne punem de acord în legătură cu educaŃia copiilor

1001 ,79 ,571 ,516 ,359 -,516 16,324 ,000

Q7. Discut frecvent cu copilul despre ceea ce îşi doreşte să facă în viaŃa de zi cu zi

1001 ,72 ,694 ,514 ,341 -,514 16,257 ,000

Q8. Îi cunosc bine pe prietenii apropiaŃi ai copilului / copiilor mei

1001 ,70 ,714 ,510 ,335 -,510 16,132 ,000

Q9. Cunosc problemele care îl preocupă pe copilul meu în prezent

1001 ,78 ,613 ,524 ,362 -,524 16,587 ,000



173

Q10. Ştiu / cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul

1001 ,94 ,334 ,539 ,430 -,539 17,056 ,000

Q11. În familia mea fiecare membru îşi exprimă liber opiniile / părerile

1001 ,84 ,538 ,531 ,380 -,531 16,812 ,000

Q12. În familia mea eu sau soŃul / soŃia hotărâm ce trebuie să facem, fără să cerem părerea copilului

1001 -,09 ,978 ,349 ,349 -,305 11,057 ,000

Q13. În familia mea luăm deciziile importante Ńinând cont de părerea copilului nostru

1001 ,55 ,829 ,475 ,293 -,475 15,014 ,000

Q14. Sunt destul de mulŃumit(ă) de modul în care îmi cresc / educ copilul

1001 ,68 ,726 ,505 ,330 -,505 15,984 ,000

Q15. În ultimele 7 zile, m-am certat aproape zilnic cu copilul meu

1001 ,59 ,798 ,483 ,303 -,483 15,277 ,000

Q16. În ultimele 7 zile, am avut o discuŃie plăcută cu copilul meu

1001 ,85 ,517 ,534 ,387 -,534 16,910 ,000

Q17. În ultimele 7 zile am râs sau am glumit împreună cu copilul meu

1001 ,80 ,584 ,526 ,367 -,526 16,633 ,000



174

Q18. În ultimele 7 zile, comportamentul copilului meu m-a enervat (am Ńipat la el, l-am certat etc.)

1001 ,138 ,9874 ,374 ,303 -,374 11,837 ,000



N Mean




Q19. În ultimele 7 zile, l-am pedepsit fizic pe copilul meu

1001 ,76 ,641 ,520 ,354 -,520 16,436 ,000

Q20. În ultimele 7 zile, copilul meu s-a certat mai mult de trei ori cu fraŃii sau prietenii lui

1001 ,29 ,948 ,408 ,259 -,408 12,911 ,000

Q21. În ultimele 7 zile, a trebuit să-mi ameninŃ sau să-mi pedepsesc copilul

1001 ,45 ,888 ,452 ,268 -,452 14,292 ,000

Q1 post 1001 ,92 ,387 ,538 ,413 -,538 17,018 ,000

Q2 post 1001 ,95 ,291 ,537 ,430 -,537 16,979 ,000

Q3 post 1001 ,07 ,793 ,231 ,193 -,231 7,314 ,000

Q4 post 1001 ,87 ,477 ,533 ,390 -,533 16,858 ,000

Q5 post 1001 ,86 ,492 ,535 ,390 -,535 16,914 ,000

Q6 post 1001 ,85 ,483 ,525 ,379 -,525 16,618 ,000

Q7 post 1001 ,88 ,469 ,538 ,398 -,538 17,011 ,000

Q8 post 1001 ,83 ,546 ,532 ,379 -,532 16,828 ,000

Q9 post 1001 ,92 ,370 ,538 ,418 -,538 17,032 ,000

Q10 post 1001 ,97 ,245 ,535 ,446 -,535 16,914 ,000

Q11 post 1001 ,83 ,535 ,528 ,377 -,528 16,715 ,000

Q12 post 1001 ,16 ,963 ,364 ,282 -,364 11,523 ,000



175

Q13 post 1001 ,65 ,752 ,495 ,319 -,495 15,668 ,000

Q14 post 1001 ,81 ,586 ,528 ,370 -,528 16,718 ,000

Q15 post 1001 ,76 ,634 ,516 ,351 -,516 16,317 ,000

Q16 post 1001 ,90 ,415 ,537 ,407 -,537 16,998 ,000

Q17 post 1001 ,89 ,442 ,535 ,398 -,535 16,921 ,000

Q18 post 1001 ,41 ,902 ,439 ,257 -,439 13,905 ,000

Q19 post 1001 ,82 ,555 ,529 ,374 -,529 16,727 ,000

Q20 post 1001 ,53 ,835 ,464 ,285 -,464 14,689 ,000

Q21 post 1001 ,62 ,779 ,489 ,311 -,489 15,485 ,000

Ob1premean 1001 ,7634 ,37275 ,354 ,263 -,354 11,186 ,000

Ob2premean 1001 ,6043 ,37245 ,191 ,144 -,191 6,037 ,000

Ob3premean 1001 ,5339 ,28657 ,134 ,083 -,134 4,234 ,000

Ob3post 1001 ,6201 ,27400 ,190 ,083 -,190 6,009 ,000

Ob1post 1001 ,8813 ,26590 ,451 ,328 -,451 14,255 ,000

Ob2post 1001 ,7480 ,31258 ,226 ,210 -,226 7,165 ,000

Obponderattotalpretest 1001 ,6339 ,25309 ,084 ,083 -,084 2,665 ,000

Obponderattotalposttest 1001 ,7498 ,20359 ,110 ,110 -,106 3,466 ,000

ANEXA 2: Descrierea variabilelor grupului de control



N Mean




sex 146 1,87 ,338 ,520 ,350 -,520 6,282 ,000

vârsta (ani împliniŃi) 146 38,29 6,337 ,142 ,142 -,082 1,720 ,005

mediu 146 1,53 ,501 ,355 ,326 -,355 4,285 ,000

status_marital 146 1,38 1,005 ,498 ,498 -,351 6,016 ,000



176

Q1 La noi în familie este clar ce pot şi ce nu pot face copiii în legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice

146 ,88 ,463 ,538 ,401 -,538 6,497 ,000

Q2.Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre ce poate şi ce nu poate face în legătură cu tutunul şi băuturile alcoolice

146 ,68 ,722 ,504 ,331 -,504 6,095 ,000

Q3. Obişnuiesc să fumez în prezenŃa copiilor (răspund doar cei care fumează)

146 -,13 ,764 ,236 ,236 -,205 2,848 ,000

Q4.Îmi las copilul să consume alcool deoarece, din când în când, un pahar „face bine la sănătate”

146 ,77 ,596 ,511 ,352 -,511 6,171 ,000

Q5. Am vorbit cu copilul meu / copiii mei despre droguri ilegale şi consecinŃele consumului acestora

146 ,29 ,955 ,414 ,262 -,414 4,999 ,000

Q6.În familia noastră, eu şi soŃul / soŃia ne punem de acord în legătură cu educaŃia copiilor

146 ,66 ,738 ,494 ,321 -,494 5,967 ,000



177

Q7. Discut frecvent cu copilul despre ceea ce îşi doreşte să facă în viaŃa de zi cu zi

146 ,62 ,780 ,494 ,315 -,494 5,964 ,000

Q8.Îi cunosc bine pe prietenii apropiaŃi ai copilului / copiilor mei

146 ,68 ,731 ,509 ,333 -,509 6,153 ,000

Q9.Cunosc problemele care îl preocupă pe copilul meu în prezent

146 ,75 ,662 ,519 ,351 -,519 6,269 ,000

Q10.Ştiu / cunosc / mă interesez mereu unde îşi petrece copilul meu timpul

146 ,90 ,429 ,541 ,412 -,541 6,531 ,000

Q11.În familia mea fiecare membru îşi exprimă liber opiniile / părerile

146 ,75 ,662 ,519 ,351 -,519 6,269 ,000

Q12.În familia mea eu sau soŃul / soŃia hotărâm ce trebuie să facem, fără sa cerem părerea copilului

146 -,03 ,989 ,337 ,337 -,323 4,075 ,000

Q13.În familia mea luăm deciziile importante Ńinând cont de părerea copilului nostru

146 ,33 ,948 ,425 ,255 -,425 5,135 ,000

Q14.Sunt destul de mulŃumit(ă) de modul în care îmi cresc / educ copilul

146 ,74 ,665 ,515 ,348 -,515 6,226 ,000



178

Q15.În ultimele 7 zile, m-am certat aproape zilnic cu copilul meu

146 ,63 ,770 ,493 ,316 -,493 5,953 ,000

Q16. În ultimele 7 zile, am avut o discuŃie plăcută cu copilul meu

146 ,86 ,493 ,534 ,391 -,534 6,453 ,000

Q17.În ultimele 7 zile am râs sau am glumit împreună cu copilul meu

146 ,81 ,579 ,527 ,370 -,527 6,368 ,000

Q18.În ultimele 7 zile, comportamentul copilului meu m-a enervat (am Ńipat la el, l-am certat etc.)

146 ,219 ,9720 ,392 ,279 -,392 4,735 ,000



N Mean




Q19.În ultimele 7 zile, l-am pedepsit fizic pe copilul meu

146 ,77 ,630 ,524 ,360 -,524 6,328 ,000

Q20.În ultimele 7 zile, copilul meu s-a certat mai mult de trei ori cu fraŃii sau prietenii lui

146 ,49 ,873 ,462 ,278 -,462 5,578 ,000

Q21.In ultimele 7 zile, a trebuit să-mi ameninŃ sau să-mi pedepsesc copilul

146 ,55 ,831 ,478 ,296 -,478 5,775 ,000

Q1 post 146 ,86 ,493 ,534 ,391 -,534 6,453 ,000

Q2 post 146 ,74 ,665 ,515 ,348 -,515 6,226 ,000

Q3 post 146 -,04 ,751 ,220 ,218 -,220 2,664 ,000



179

Q4 post 146 ,71 ,674 ,501 ,335 -,501 6,051 ,000

Q5 post 146 ,51 ,857 ,468 ,285 -,468 5,658 ,000

Q6 post 146 ,71 ,676 ,497 ,332 -,497 6,007 ,000

Q7 post 146 ,57 ,821 ,481 ,300 -,481 5,814 ,000

Q8 post 146 ,68 ,731 ,509 ,333 -,509 6,153 ,000

Q9 post 146 ,79 ,609 ,529 ,368 -,529 6,395 ,000

Q10 post 146 ,89 ,457 ,540 ,405 -,540 6,525 ,000

Q11 post 146 ,74 ,665 ,515 ,348 -,515 6,226 ,000

Q12 post 146 ,03 ,986 ,336 ,319 -,336 4,065 ,000

Q13 post 146 ,42 ,908 ,449 ,263 -,449 5,426 ,000

Q14 post 146 ,78 ,616 ,523 ,361 -,523 6,315 ,000

Q15 post 146 ,64 ,759 ,496 ,319 -,496 5,989 ,000

Q16 post 146 ,89 ,441 ,536 ,402 -,536 6,481 ,000

Q17 post 146 ,77 ,622 ,516 ,354 -,516 6,233 ,000

Q18 post 146 ,22 ,972 ,392 ,279 -,392 4,735 ,000

Q19 post 146 ,75 ,649 ,518 ,352 -,518 6,257 ,000

Q20 post 146 ,45 ,895 ,452 ,268 -,452 5,457 ,000

Q21 post 146 ,38 ,926 ,435 ,250 -,435 5,251 ,000

Ob1premean 146 ,7397 ,39470 ,348 ,255 -,348 4,204 ,000

Ob2premean 146 ,5906 ,43117 ,209 ,171 -,209 2,526 ,000

Ob3premean 146 ,4618 ,39634 ,150 ,104 -,150 1,813 ,003

Ob3post 146 ,4912 ,39773 ,169 ,103 -,169 2,042 ,000

Ob1post 146 ,7438 ,36217 ,343 ,240 -,343 4,138 ,000

Ob2post 146 ,5944 ,43311 ,233 ,174 -,233 2,810 ,000

Obponderattotalpretest 146 ,5974 ,32264 ,146 ,108 -,146 1,769 ,004

Obponderattotalposttest 146 ,6098 ,32788 ,130 ,117 -,130 1,568 ,015



180

BIBLIOGRAFIE ABRAHAM P.; Cicu G; Podaru D.; Moldovan A.M. – Prevenire şi consiliere antidrog – Editura Ministerului AdministraŃiei şi Internelor (2004).

ANDOLFI M. „Family Therapy:An Interactional Approach”, New York, Plenum, 1979.

ANDREWS J.A:, Hops H, Duncan S.C. (1997). Adolescent Modeling of Parent Substance Use: The Moderating Effect of the Relationship With the Parent. Journal of Family Psychology. 11 (3): 259-270.

Ashery R.S., Robertson E.B., Kumpfer K.L. (Eds.) (1998). Drug Abuse Prevention Through Family Interventions. NIDA Research Monograph 117. Rockville MD: National Institutes of Health.

BACUS A., „Cum să aveŃi autoritate în faŃa copilului”, Editura Teora, Bucureşti 2009.

BARKER P. „Basic Family Therapy”, Oxford, Blackwell Science, 1998.

BECOÑA E. (1999). Bases teóricas que sustentan los proiectas de prevención de drogas. Madrid: Ministerio del Interior. Delegación del Gobierno para el Plan Nacional sobre Drogas.

BOTIS Adina, Tarău Anca, 2004, Disciplinarea pozitivă sau Cum să disciplinezi fără să răneşti, Editura ASCR, Cluj-Napoca

BROOK, J.S.; Brook, D.W.; Gordon, A.S.; Whiteman, M.y Cohen, P – The psychological etiology of adolescent drug use. A family interactional approach. Genetics, social gender and psychology. Monograph (1990).

BUKOSKI W.J. (Ed.) (1997). Meta-Analysis of Drug Abuse Prevention Proiects. NIH Publication No. 974146. Rockville M.D.: National Institutes of Health (traducere în castelană: Meta-análisis de proiectas de prevención del abuso de drogas. Madrid: F.A.D. 1999).

BURSUC, Bogdana, Popescu, Alina, 2006, Managementul clasei (Ghid pentru profesori şi învăŃători-în cadrul proiectului „Cum ar trebui profesorii să prevină problemele de comportament ale elevilor-training: „Proiectul de formare pentru profesori privind managementul comportamental al elevilor”, finanŃat de către UNICEF România şi Centrul Parteneriat pentru Egalitate - din fonduri primite de la FundaŃia pentru o Societate Deschisă), Bucureşti

CABALLO V.E: (1992). Manual de técnicas de terapia y modificación de conducta. Madrid: Siglo XXI.

CAMPBELL, Ross (2001). Copiii noştri şi drogurile, Curtea veche, Bucureşti.

Canadian Institute of Cultural Affairs, Toronto 2004 - Levels of training evaluation

Cărăuş D, Lungu V., „ŞedinŃele cu părinŃii eficiente şi antrenante”, Editura ARC, Chişinău, 2008, pag.6.

Centrul Parteneriat pentru Egalitate (2004). Cum să ne dezvoltăm un stil de viaŃă sănătos. ModalităŃi de integrare de dimensiunii de gen în educaŃia pentru sănătate.

COHEN D., Rice J. (1997). Parenting Styles, Adolescent Substance Use, and Academic Achivement. Journal of Drug Education. 27 (2): 199-211.



181

Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor - Ghidul de utilizare a standardelor operaŃionale / de pregătire profesională în elaborarea proiectelor de formare profesională.

DALLOS R., Draper R. „An Introduction to Family Therapy”, Buckingham, Open University Press, 2000.

DAVID Kolb – ÎnvăŃarea expereinŃială

DISHION T.J. şi colab. Proiecta de Transición Adolescente. Manual del Monitor de Padres (versiune castelană de J.L. Recio). Madrid: Universidad Complutense de Madrid. Documento multicopiado.

DISHION T.J., Kavanagh K (2003). Intervening în Adolescent Problem Behavior. New York: Guilford.

DOPFNER, M., Schurman, S. Lehmkuhl, G. (2004). Copilul hiperactiv şi încăpăŃânat. Ghid de intervenŃie pentru copil cu tulburări hiperchinetice şi opoziŃionale. Editura ASCR, Cluj-Napoca.

DRĂGAN Jenica, DicŃionar de droguri, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2005

ENĂCHESCU Constantin (2003) – Tratat de psihanaliză şi psihoterapie, Polirom, Bucureşti

FABER, A.; Maslisc, E – Comunicarea eficientă cu copiii.

FOLEY V.D. „An Introduction to Family Therapy”, New York, Grune & Straton, 1974.

GAUDET, Etiene;(2006). Drogurile şi adolescenŃa. Editura Minerva, Bucureşti.

GERMAIN M., Le Blanc M. - „Typologie de la toxicomanie et de la criminalite”

Gerrard M., Gibbons FX, Zhao L., Russell D.W., Reis-Bergan M. (1999). The effect of peer’s alcohol consumption on parental influence: A cognitive mediational model. Journal of Studies on Alcohol. Supplement 13: 32-44.

Goldfried M.R., Davison G.C. (1981), Técnicas terapéuticas conductistas. Buenos Aires: Paidos.

Gordon R.S. (1983). An Operational Classification of Disease Prevention. Public Health Reports. 98 (2): 107-109.

Hawkins J.D., Catalano R.F. (1998). Preparing for the Drug Free Years. Workshop Leader’s Manual. Seattle: Developmental Research and Proiects.

Hawkins J.D., Catalano R.F., Miller J.Y. (1992). Risk and Protective Factors for Alcohol and Other Drug Problems în Adolescence and Early Adulthood: Implications for Substance Abuse Prevention. Psychological Bulletin. 112 (1): 64-105.

HOPS H., Andrews J.A., Duncan S.C., Duncan T.E., Tildesley E. (2000). Adolescent Drug Use Development. A social Interactional and Contextual Perspective. A Sameroff A.J., Lewis, Miller S.M. (Ed.). Handbook of Developmental Psychopathology. 2nd Edition. New York: Plenum Press.

Irwin L. Goldstein & J. Kevin Ford, Wadsworth, Belmont USA, 2001 - Formarea în organizaŃiile actuale

Izzarga S, Ayarra M. (2001). Entrevista Motivacional. Anales del Sistema Sanitario de Navarra. 24 (Supl.2): 43-53.



182

ÎnvăŃarea activă, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP, 2001 - Adaptare după O. Păcurari (coord),

LARRIBA, Jaume, DURAN, Antoni M., SUELVES, Josep M. Protego -Formare familială în abilităŃi educative pentru prevenirea drogodependenŃelor Bucureşti, AgenŃia NaŃională Antidrog (2005)

MARTINEZ I., Salvador T., Catálogo de Proiectas de Prevención del Abuso de Drogas. Madrid: Comunidad Autónoma de Madrid. Agencia Antidroga.

MATTHEW Miles – ÎnvăŃarea în grupuri de lucru

MILLER, R.William, Rolnick Stephen (2002) – Interviul MotivaŃional. Pregătirea pentru schimbare

MINUCHIN Salvador (1974) – Families and Family Therapy, Harvard University Press, Cambridge

MITROFAN Iolanda şi colaboratorii (2001) Psihopatologia, psihoterapia şi consilierea copilului

MOSHER Bob, Lesley Darling, Ellen Fike „Trainig for Results”, 1996 Ziff-Davis Publishing company – Metode utilizate în analiza nevoilor de formare

Nacional Institute of Drug Abuse (1997). Preventind Drug use Among Children and Adolescents. A Researched-Based Guide. Rockville M.D.: National Institutes of Health. NIH Publication No. 97-4212.

NICHOLS M.P. „Family Therapy: Concepts and Methods”, New York, Gradner Press, 1984.

OFFORD D. (2000). Selection of Levels of Prevention. Addictive Behaviors. 25 (6): 833-842.

Porras J., Comas D. (1996). Materiales de formación en prevención de drogodependencias. Módulo Familias. Madrid: Proiecta de Prevención de Drogodependencias en Centros Educativos de la Comunidad de Madrid (P.P.D.)

PROCHASKA J.O., Norcross J.C. (2001). Stages of change. Psychotherapy: Theory, Research and Practice. 38 (4). 443-448.

RĂŞCANU Ruxandra, Alcool şi droguri:"virtuŃi" şi capcane pentru tineri, Ed. UniversităŃii din Bucureşti, Bucureşti, 2004

RĂŞCANU Ruxandra, Zivari Maria, Psihologie şi psihopatologie în dependenŃa de drog, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 2002

Robles L., Martinez J.M. (1998). Factores de protección en la prevención de las drogodependencias. Idea Prevención. 17: 58-70.

RODRIGUEZ, J.A.G. Dr. – Copilul meu, drogurile şi eu - Editura Ministerului de Interne, (2002).

SÁNCHEZ-Turet M, Suelves J.M., Duran A., Larriba J., Romeo R. (1999). Effect of Parental Attitudes on Adolescent Alcohol Abuse: The Moderating Effect of Parent-Child Relationship. Results from a Cross-sectional Study în a Sample of Spanish Students. Comunicación presentada en el European Symposium on Community Action to Prevent Alcohol Problems. Oporto, 18-20 noiembrie.



183

SANDERS M.R. (2000). Community-Based Parenting and Family Support Interventions and the Prevention of Drug Abuse. Addictive Behaviors. 25 (6): 929-943.

SCOTT P. Sells, 2007, AdolescenŃii scăpaŃi de sub control, Editura Humanitas, Bucureşti.

SHAPIRO S., SKINULIS K., - Cum devenim părinŃi mai buni, Editura Humanitas, Bucureşti 2008.

STANTON M.D, Thomas T.C. (1982) – Family Therapy of Drug Abuse and Addiction” Guilford Press, New York.

SUELVES J.M. (1998). Evaluación de proiectas escolares de prevención del abuso de drogas: algunas indicaciones derivadas del meta-análisis. Idea-Prevención. 16: 50-60.

SUELVES J.M., Romero R., Sánchez-Turet M. (2000). Prevención del abuso de drogas en la escuela secundaria tras la reforma educativa. Implantación de diversos proiectas en la ciudad de Barcelona. Gaceta Sanitaria. 14 (2): 131-138.

The IT Trainer Development Proiecte, Corporate Learning, Ltd - Metode utilizate în analiza nevoilor de formare

Tobbler N.S., Stratton H.H. (1997). Effectiveness of School-based drug prevention proiects: A meta-analysis of the research. Journal of Primary Prevention. 18 (1): 71-128.

Turner K.M., Markie-Dadds C., Sanders M.R. (1998). Triple P. Positive Parenting Proiect. Facilitator’s Kit for Group Triple P. Milton QLD: Families International Publishing.

Weisinger H.D. (1988). Tecnicas para el control del comportamiento agresivo. Barcelona: Martínez-Roca.

World Drug Report 2007 / www.unodc.org

ro 0047 ghid bune practici "eu si copilul meu"

Documents