riscul de lichiditate in cazul bcr

37
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE FINAŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI RISCUL DE LICHIDITATE ÎN CAZUL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Upload: silvia-ionita

Post on 06-May-2017

220 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE FINAŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI

RISCUL DE LICHIDITATE ÎN CAZUL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Bucureşti2010

Page 2: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

CUPRINS

I. Lichiditatea bancară şi riscul de lichiditate......................................................................2

II. Gestiunea riscului de lichiditate………………………………………………………..5

III. Riscul de lichiditate în cazul BCR.................................................................................8

IV. Concluzii......................................................................................................................16

V. Bibliografie...................................................................................................................21

1

Page 3: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

I. Lichiditatea bancară şi riscul de lichiditate

În sens larg, conceptul de lichiditate se referă la capacitatea activelor de a fi

transformate rapid şi cu o cheltuială minimă, în monedă lichidă sub formă de numerar sau

de disponibil în cont curent.

În sens mai restrâns, specializat, lichiditatea bancară reprezintă o problemă de

gestiune a pasivelor şi activelor bancare care au grade diferite de lichiditate. Lichiditatea

bancară reprezintă capacitatea unei bănci de a face faţă, în orice moment, atât obligaţiilor

asumate în numele clienţilor, cît şi în nume propriu. Factorul esenţial de gestiune al

lichidităţii şi implicit al riscului de lichiditate pe termen lung sau scurt îl reprezintă

accesul oricărei bănci la diferite pieţe de capital care permit ajustări rapide şi la un cost

minim al scadenţarului activelor şi pasivelor. Acest lucru depinde de o serie de elemente,

cum ar fi: notorietatea băncii, notaţiile agenţiilor de rating, talia, rentabilitatea si calitatea

acţionariatului.

Lichiditatea poate fi analizată sub două aspecte, respectiv acela al lichidităţiii

imediate şi acela al lichidităţii de transformare. Prima reprezintă imposibilitatea de a face

faţă unei cereri masive şi neprevăzute de retrageri de fonduri de către clientelă, precum şi

imposibilitatea de a le substitui cu alte resurse (este un risc ce se manifestă în caz de criză

a băncii, sau a pieţelor) iar a doua se concretizează printr-un nivel al resurselor inferior

celui al plasamentelor pentru o scadenţă dată (cu consecinţe dăunătoare în cazul

schimbării curbei dibânzilor).

Riscul de lichiditate pentru o bancă constituie expresia însăşi a probabilităţii

pierderii capacităţii de finanţare. Acesta constă în probabilitatea ca banca să nu-şi poată

onora plăţile, la un moment dat, faţă de clienţi, datorită devierii proporţiei dintre

plasamentele pe termen lung şi a celor pe termen scurt şi a necorelării cu structura

pasivelor băncii.

Fiind considerat un risc major, riscul de lichiditate face obiectul unor accepţiuni

precum: lichiditate extremă, “pernă de securitate“ ce procură activele lichide şi

capacitatea de mobilizare a capitalului la un cost normal. Situaţia lichidităţii extreme

determină eşecul unei instituţii bancare, iar riscul de lichiditate poate fi devastator. O

asemenea situaţie extremă îşi are originea în alte cauze (de exemplu din evoluţiile

2

Page 4: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

adverse ale pieţelor), care pot antrena retrageri masive de fonduri sau închiderea liniilor

de credit obişnuite ale altor instituţii. Potrivit celei de-a doua accepţiuni, lichiditatea este

considerată a fi „o pernă de securitate“ pentru a face faţă dificultăţilor, iar riscul de

lichiditate se datorează dispunerii de lichidităţi bancare insuficiente, ceea ce înseamnă că

activele lichide disponibile sunt insuficiente pentru a face faţă nevoilor neprevăzute.

În fine, conform ultimei accepţiuni, riscul de lichiditate exprimă eventualitatea

dificultăţilor temporare sau permanente de a accede la surse de fonduri. Potrivit acestei

accepţiuni, lichiditatea evidenţiază capacitatea băncii de a mări capitalurile la un cost

rezonabil în permanenţă.

Deoarece plasamentele pe termen lung sunt de regulă mai mari decât resursele pe

termen lung, băncile se pot confrunta cu două situaţii, respectiv: fie să nu-şi poată onora

angajamentele pe termen scurt, fie să aibă resurse cu scadenţă mică, în timp ce

plasamentele au scadenţă mare. Prima situaţie, denumită risc de lichiditate imediată, este

determinată de retragerile masive şi neaşteptate ale creditorilor băncii care, pentru a face

faţă situaţiei, este forţată fie să atragă deponenţi (prin bonificarea unor dobânzi superioare

celor practicate pe piaţă), fie să apeleze la împrumuturi de urgenţă care au, de regulă,

costuri excesive. Cea de-a doua situaţie, denumită risc de transformare, obligă băncile să

analizeze resursele şi plasamentele în funcţie de exigibilitatea lor reală şi nu juridică

(astfel, depozitele la vedere sunt, de regulă, mai stabile decât depozitele la termen iar

conturile debitoare ale clienţilor pe termen scurt sunt deseori mai imobilizate decât

creditele cu scadenţă mai îndepărtată). Capacitatea de a transforma resursele cu scadenţă

mică în plasamente cu scadenţă mare şi de a putea face faţă crizei de lichiditate într-un

timp scurt şi cu costuri scăzute este specifică managementului bancar. Astfel,

managementul bancar trebuie să asigure protecţia împotriva riscului de lichiditate, prin

măsuri precum atragerea disponibilităţilor băneşti ale populaţiei (acordarea de credite de

către bănci presupune alocarea unor sume pe care acestea le au sub forma depozitelor

trase, iar băncile care atrag depozite de la populaţie sunt mai puţin expuse riscului de

lichiditate), identificarea unor depozite stabile – depozite la termen, certificate de depozit

ş.a. – care, pe de o parte, permit băncilor să investească pe termen lung, iar, pe de altă

parte, diminuează riscul de lichiditate deoarece retragerea depozitelor nu se poate face

inopinat, creşterea fondurilor proprii (majorarea capitalului social, şi implicit a fondurilor

3

Page 5: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

proprii, măreşte puterea financiară şi lichiditatea băncilor, permiţându-le să facă investiţii

pe termen lung din resurse proprii) sau refinanţarea (respectiv prin gajarea, cesionarea

sau cedarea unor titluri de creanţe aflate în portofoliul băncii, în schimbul lichidităţilor de

care are nevoie urgentă sau apelarea la credite de refinanţare de la Banca Naţională care

acţionează ca împrumutător de ultimă instanţă).

În acest sens, este imperios necesară analiza următorilor indicatori de lichiditate:

I1 = TDC / TPC,

unde TPC = total plasamente către clientelă

TDC = total depozite clientelă

I2 = TDB / TPB

unde TPB = total plasamete către bănci

TDB = total depozite bănci.

Indicatorul de lichiditate I2 arată dacă banca se împrumută sau efectuează

plasamente pe piaţa monetară.

I3 = TD / DB

unde DB = depozite bănci

TD = total depozite

Indicatorul de lichiditate I3 arată gradul de dependenţă al băncii faţă de piaţă

pentru fondurile sale şi contrar, dacă există sau nu o bază de depozite stabile.

I4 = TD / TP

unde TP = total plasamente,

TD = total depozite

Indicatorul de licihidate I4 pentru o bancă de depozite trebuie să fie apropiat de

100%. Pentru instituţiile care nu colecteză depozite, dar dispun de capitaluri proprii şi de

resurse pe termen lung importante, indicatorul de lichiditate va putea depăsi 100% fără să

existe probleme semnificative de lichiditate. În schimb, pentru o bancă de retail,

indicatorul de lichiditate nu trebuie să depăşească 100%.

Interpretarea acestor indicatori de lichiditate nu este întotdeauna usoară. Analiza

lor se realizează distinct pe termen scurt, respectiv pe termen lung, iar plasamentele şi

resursele trebuie să aibă o exigibilitate reală şi nu juridică.

4

Page 6: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

II. Gestiunea riscului de lichiditate

Conţinutul economic al riscului constă în posibilitatea gestiunii acestuia.

Importanţa gestiunii riscului ca activitate constă în posibilitatea de a prognoza într-o

anumită măsură producerea evenimentului de risc şi de a lua la timp deciziile necesare în

vederea reducerii riscului unor eventuale consecinţe nefavorabile. Esenţa riscului, ce se

exprimă prin posibilitatea evaluării cuantificate a probabilităţii apariţiei unei situaţii

nefavorabile, condiţionează necesitatea elaborării metodelor şi mecanismelor de

diminuare a efectului negativ al evenimentelor prevăzute. Cunoaşterea pericolului

potenţial şi a nivelului de impact al riscului permite de a le gestiona într-un mod mai

eficient.

Gestiunea lichidităţii bancare are o serie de componente, precum:

1. dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţii bancare

2. cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare

3. managementul accesului pe piaţă

4. planuri şi măsuri privind situaţiile de criză

5. controlul intern al riscului de lichiditate.

Important de amintit este şi faptul că, în general, gestiunea lichidităţii bancare se

bazează pe următoarele principii:

1. banca îsi aprobă anual o strategie pentru managememntul operativ al lichidităţii

2. conducerea băncii este informată atât sistematic asupra situaţiei lichidităţii băncii, cât

şi imediat ce apar modificări semnificative în lichiditatea curentă şi cea previzionată

3. banca revizuieşte periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate şi ipotezele

utilizate în managemntul lichidităţii, promovând scenarii de tip “what if”

4. banca supervizează periodic relaţiile privind accesul pe piaţa resurselor şi asigurarea

capacităţii de a vinde active

5. banca reconsideră periodic planurile privind situaţiile de criză, în scopul realizării

strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea

deficitelor de lichiditate.

5

Page 7: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

În cadrul analizei riscului de pierdere a lichidităţii se verifică dacă valorile

efective ale normativelor lichidităţii curente şi pe termen lung corespund cerinţelor BNR.

Se analizează modificările indicatorilor efectivi ai lichidităţii pentru 3 luni precedente. De

asemenea, se stabilesc creanţele şi /sau obligaţiunile băncii care au influenţat în măsura

cea mai mare modificarea valorilor normativelor lichidităţii.

     Anual sunt stabilite următoarele normative ale lichidităţii:

Lichiditatea curentă : suma activelor la vedere şi activelor pe un termen mai mic

de 30 zile raporată la obligaţiunile la vedere şi pe un termen mai mic de 30 zile

(%);

Lichiditatea pe termen lung: suma activelor pe termen lung (cu scadenţa 2 ani şi

mai mult raportată la resursele băncii) (%).

În cadrul analizei riscului lichidităţii o atenţie deosebită se acordă concentrării

riscului de creditare, concentrării depozitelor, a depunerilor sau a creditelor primite de

către bancă şi se determină riscul, ce rezultă din această concentrare. Se consideră de

asemenea nivelul de dependenţă faţă de diferite categorii de creditori (piaţa interbancară,

Banca Naţională, clienţi – persoane juridice, clienţi – persoane fizice, alţi creditori),

precum şi nivelul de sensibilitate a creditorilor faţă de situaţia de pe piaţa monetară.

Analiza modificării structurii mijloacelor atrase în volumul total al obligaţiunilor băncii

se efectuează compărând situaţiile din perioadele gestionare precedente (ultimele trei date

gestionare). Structura activelor şi pasivelor băncii, precum şi corespondenţa scadenţelor

lor acordă posibilitate băncii de a-şi îndeplini obligaţiile sale şi asigură investitorilor

băncii un nivel adecvat al venitului la mijloacele investite în bancă.

         Riscurile diferenţei dintre termenele de atragere şi de plasare se dirijează prin

metode standarde aplicate de către instituţiile financiare: reducerea pe un termen scurt a

lichidităţii fără majorarea nivelului de cheltuieli, împrumuturi interbancare – costul lor

este cu 1-2 puncte procentuale mai înalt decât suma nominală, însă ele presupun

cheltuieli de regie minime, tranzacţii pe piaţă deschisă SWAP, REPO – vânzarea unei

părţi din active cu răscumpărarea ulterioară a lor – costul este analogic împrumuturilor pe

piaţă.

6

Page 8: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

Poziţia lichidităţii se determină ca diferenţa între volumul activelor lichide şi

pasivelor volatile.

Pentru a estima poziţia lichidităţii putem să anticipăm:

- fie o creştere mai rapidă a nevoilor de credite faţă de volumul

depozitelor, rezultând o nevoie suplimentară de lichiditate pe termen

lung care se poate reduce prin diminuarea marjei lichidităţii sau prin

împrumut;

- fie o creştere a necesarului de credite, mai lentă decât cea a volumului

depozitelor, rezultând un plus de lichiditate pe termen lung care poate

fi folosit pentru majorarea marjei lichidităţii sau pentru finanţarea

plasamentelor bancare.

Poziţia lichidităţii (Active lichide – Pasive volatile)

- indicator deviat din practica gestiunii de trezorerie;

- calculat pentru acoperirea nevoilor de lichiditate pe termen scurt;

- se calculează pe zile, săptămâni şi pe luni;

- optimizarea lui constă în realizarea unui echilibru între active lichide şi

pasive imediate;

Pot exista următoarele situaţii:

a) Când poziţia lichidităţii este negativă, activele lichide sunt insuficiente

pentru onorarea integrală a obligaţiilor, astfel că se recurge la surse imediate cum ar fi:

- împrumuturi de pe piaţa interbancară;

- lichidarea înainte de termen a unor active din portofoliu;

- împrumuturi de la banca centrală.

b) Când poziţia lichidităţii este pozitivă, resursele de lichiditate depăşesc

necesarul, excedentul peste limita celui admisibil se plasează pe termen scurt sub forma

depozitelor pe piaţa interbancară.

Conform Normelor Băncii Naţionale a României nr. 1/2001 privind lichiditatea

băncilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201/20.04.2001 şi

Normele Băncii Naţionale a României nr. 7/13.06.2003, pentru modificarea şi

completarea Normelor Băncii NaŃionale a României nr. 1/2001 privind lichiditatea

băncilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45/25.06.2003,

7

Page 9: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

indicatorul de lichiditate se calculează pe total şi pe benzi de scadenţă. Limita minimă a

indicatorului de lichiditate trebuie să fie respectată atît pe total, cît şi pe fiecare bandă de

scadenţă.

III. Riscul de lichiditate în cazul BCR

A. Localizarea băncii comerciale în cadrul sistemului bancar românesc

Banca Comerciala Romana (BCR) este cea mai importanta banca din Romania,

lider al sistemului bancar, gestionand active de peste 9 miliarde de euro 

BCR se prezinta astazi ca cel mai important Grup financiar din Romania, cu

activitati in tara si strainatate, prin subsidiare si sucursale bancare, cu o prezenta marcata

prin societatile sale de profil, pe piata de capital, pe piata leasingului, pe cea a asigurarilor

si in domeniul managementului activelor. 

Pe piata romaneasca, BCR ocupa o pozitie dominanta. BCR are in prezent 393

sucursale si agentii in intreaga tara, avind unitati in majoritatea oraselor cu peste 10.000

de locuitori. Banca pune la dispozitia clientilor servicii de Internet banking si e-

commerce, emite 17 tipuri de carduri de credit si de debit si are instalata cea mai mare

retea nationala de ATM (peste 1.100). 

BCR este, in continuare, principalul jucator pe piata bancara, cotele de piata –

25,4% la active, 26,4% la creditele neguvernamentale si 28,6% la depozite clienti -

confirmand consolidarea pozitiei sala de lider si formator de piata.  

Puterea financiara a bancii a crescut permanent, ca urmare a eficientei sale

economice care s-a imbunatatit constant, capitalurile proprii ale bancii sporind cu 11,6%

in 2005 la 3.952,4 milioane lei (RON) (echivalent cu 1,075 miliarde EUR) de la 3540,2

milioane lei (RON) in 2004. 

BCR a continuat si in 2005 sa-si imbunatateasca eficienta si capacitatea de a

genera profit. Profitul net obtinut de BCR in 2005, conform standardelor romanesti de

contabilitate, a crescut puternic, cu 15,6%, in termeni nominali, comparativ cu 2004, pana

la 742,3 milioane lei (RON) (echivalent cu 202 milioane EUR), cresterea echivaland cu

un plus de 100,2 milioane lei (RON), potrivit rezultatelor financiare preliminare. 

8

Page 10: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

BCR a finalizat de curând reorganizarea activitatii de retail si este in curs de

implementare a proiectului de optimizare a activitatii de corporate, ambele realizate cu

asistenta firmei germane IDS Scheer si se afla in faza finala de constructie a unui sistem

IT imbunatatit, realizat de specialistii bancii impreuna cu cei ai firmelor Oracle, Ernst &

Young, Microsoft si Softwin.

BCR urmareste in permanenta realizarea obiectivelor sale strategice de a adauga

valoare pentru actionari, de a-si proteja clientii, de a-si consolida pozitia din piata si de a

reduce riscul.

Recent, prestigioasa revista americana Global Finance a desemnat BCR – “Banca

anului in Romania”.

De asemenea, BCR a fost desemnata, in 2005, pentru a patra oara incepand din

anul 2000, drept “Banca Anului” in Romania de catre prestigioasa revista britanica The

Banker. Aceasta reprezinta o noua recunoastere publica internationala a evolutiei BCR

banca fiind desemnata, in 2004 si 2003, “Cea mai buna banca din Romania” de catre

revista britanica EUROMONEY.

În acelasi timp, pozitia BCR in Topul 1000 al Revistei The Banker s-a imbunatatit

continuu ajungand pe locul 332 mondial, cu 40 de pozitii in urcare fata de 2004.

În anul 2007, ca parte componenta a Grupului Banca Comerciala Romana, BCR

LEASING IFN parcurge o noua etapa a activitatii sale, aceea de integrare dinamica intr-

un grup financiar de renume – Grupul ERSTE Bank, unul dintre cei mai mari furnizori de

servicii financiare din Europa Centrala. Procesul de integrare a fost inaugurat incepand cu

2005, cand Grupul Banca Comerciala Romana a devenit parte componenta a Grupului

ERSTE Bank. In februarie, BCR LEASING IFN a lansat o oferta promotionala de

exceptie: leasing auto pentru persoanele fizice pe o perioada de pana la 120 de luni,

produs unic pe piata romaneasca de leasing. In luna mai, BCR LEASING IFN

inaugureaza un nou serviciu de informare si asistenta client - Serviciul Suport Clienti

Compania isi extinde reteaua nationala cu doua noi unitati: Agentia Nicolae Caramfil, in

Bucuresti, si agentia Satu Mare. In 4 iunie 2007, Adunarea generala a actionarilor BCR

LEASING IFN a aprobat o noua configuratie a conducerii companiei, bazata pe

sistemului dualist de conducere operativa a unei societati pe actiuni, compus din

Consiliul de supraveghere si Directorat. BCR LEASING IFN este prima societate de

9

Page 11: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

leasing care adopta sistemul dualist de conducere a entitatii, realizand astfel un prim pas

catre guvernanta corporatista asa cum este ea inteleasa la nivel european. In 3 septembrie

2007, BCR LEASING IFN adopta oficial o noua configuratie corporativa, care

marcheaza, prin noul logo, aparteneta sa la Grupul ERSTE Bank. În octombrie: BCR

LEASING IFN lanseaza, cu ocazia SIAB, o oferta promotionala pentru leasingul de

autovehicule, in cadrul campaniei "Leasing cu confort in versiune standard".

Valoarea totala a bunurilor finantate in intervalul ianuarie-decembrie 2007 a fost

de peste 399 mil.euro, corespunzatoare unei valori totale a contractelor de peste 510 mil.

euro. Structura portofoliului BCR LEASING IFN includea: 44% autoturisme (inclusiv

flote), 27% vehicule comerciale, 21% echipamente si utilaje industriale si 8% leasing

imobiliar. Compania inregistreaza la sfarsitul lui 2007 rezultate cu 37% mai mari, fata de

perioada similara a anului trecut, reafirmandu-si pozitia solida pe piata nationala de

leasing.

În februarie 2008 BCR LEASING IFN lanseaza, in premiera pe piata nationala,

un nou produs din sfera leasingului imobiliar, care include finantarea de constructii pe

stadii de executie a proiectelor imobiliare destinate realizarii de cladiri de birouri,

obiective industriale si, in exclusivitate pe piata leasingului financiar, finantarii

constructiei de ansambluri rezidentiale. BCR LEASING IFN lanseaza o oferta

promotionala pentru leasingul de vehicule comerciale de peste 3,5 tone, in cadrul

campaniei "Cat de usor se conduce o masina grea?". Campania vizeaza facilitarea

inlocuirii parcului national de vehicule grele. Compania lanseaza un nou portal web

pentru asistenta clienti, menit sa raspunda solicitatilor individuale de informatii

referitoare la contractele de leasing aflate in derulare.

La sfarsitul primului trimestru 2008, BCR LEASING IFN atinsese o valoare a

bunurilor finantate de cca. 156 milioane euro, in crestere cu 95% fata de aceeasi perioada

a anului trecut. Raspunzand adecvat tendintelor cererii, cea mai mare crestere a fost

inregistrata pe segmentul de leasing pentru vehicule comerciale, unde s-au realizat

finantari de cca. 85 milioane euro.

BCR LEASING IFN isi continua trendul ascendent de dezvoltare, raportand, dupa

primele sase luni ale anului, un volum total al bunurilor finantate de circa 291 milioane

EUR. Rezultatele inregistrate reflecta un ritm de crestere cu peste 65% a vanzarilor

10

Page 12: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

companiei fata de perioada similara a anului trecut. Cu o cota de piata de circa 10%, BCR

LEASING IFN isi consolideaza pozitia de leader pe piata romaneasca de leasing.

Începand cu 1 septembrie 2008, BCR LEASING IFN demareaza o campanie de

informare si promovare a leasingului imobiliar pentru IMM-uri, sub titlul „Afacerea ta

merita un spatiu mai bun”.

În noiembrie 2008, datorita succesului constant obtinut pe piata romaneasca,

activitatea BCR LEASING IFN a fost recompensata cu doua noi premii: Premiul I, la cea

de-a 15-a editie a “Bucharest Business Awards – Top Bucuresti 2007”, la categoria

“Firme Mijlocii”, acordat de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, si

Premiul National in “Topul National al Firmelor”, editia a 15-a, la categoria “Servicii-

Firme Mijlocii-Activitati de Creditare”, acordat de Camera de Comert si Industrie a

Romaniei.

Valoarea totala a bunurilor finantate in 2008 a fost de circa 462 mil.euro.

Structura portofoliului BCR LEASING IFN includea: 73% autoturisme si vehicule

comerciale, 20% echipamente si utilaje industriale si 7% leasing imobiliar. Compania

inregistreaza la sfarsitul lui 2008 rezultate cu 16% mai mari, fata de perioada similara a

anului trecut, detinand o cota de piata de peste 9,5% si o pozitie de top pe piata nationala

de leasing.

Începand cu primul trimestru al anului 2009 si in concordanta cu evolutiile pietei,

BCR Leasing se concentreaza pe gestionarea corespunzatoare a portofoliului de clienti,

adoptarea unui management al riscurilor corelat cu conditiile economice si aplicarea unei

politici constructive si consecvente de reducere a costurilor. Compania continua sa

oferteze pe toate domeniile care au consacrat leasingul.

Ulterior, BCR Leasing parcurge, sub aspect calitativ, un util proces de revizuire a

structurilor si fluxurilor interne, continuandu-si eforturile de optimizare a serviciilor post-

vanzare, de intensificare a dialogului cu clientii, de eficientizare a costurilor cu canalele

de distribuitie, de dezvoltare a noilor oportunitati de business prin punerea in valoare a

parcului de masini reposedate. In iunie, BCR Leasing IFN isi majoreaza capitalul social,

de la 15.000.000 la 20 294.400 RON.

Valoarea finantarilor acordate de BCR Leasing IFN in primul semestru 2009 a

fost de circa 73,1 milioane euro. In realizarea contractelor s-a avut in vedere raportul just

11

Page 13: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

intre profitabilitate si riscul de finantare, urmarindu-se proiecte viabile, implicand firme

cu istoric de afaceri stabil si potential de crestere.

In iulie, compania lanseaza un nou portal web http://revanzare.bcr-leasing.ro, care

permite potentialilor clienti vizualizarea on-line a ofertei de bunuri recuperate. Inca de la

lansare, portalul s-a bucurat de o larga audienta.

Valoarea totala a bunurilor finantate la finele lunii decembrie 2009 a fost de circa

138 mil.euro. Structura portofoliului BCR LEASING IFN includea: 63% autoturisme si

vehicule comerciale, 20% echipamente si utilaje industriale si 17% leasing imobiliar.

Compania detinea la sfarsitul anului 2009 o cota de piata de circa 10.7% si o pozitie de

top pe piata nationala de leasing.

În ceea ce priveşte acţionariatul băncii, acesta diferă de la o institzţie la alta în

cadrul BCR. De exemplu, BCR Banca pentru Locuinţe S.A. este deţinută în proporţie de

80% de BCR şi de 20% de către Bausparkasse der Österreichischen Sparkassen

Aktiengesellschaft iar BCR LEASING IFN S.A. este deţinută în proporţie de 89,030% de

BCR, 10% FINANCIARA S.A. si 0.970% de persoane fizice.

Adunarea Generală a acţionarilor se prezintă astfel:

- Consiliul de Supraveghere:

Andreas TREICHL - Presedintele Consiliului de Supraveghere

Manfred WIMMER - Vicepresedintele al Consiliului de Supraveghere

Herbert JURANEK - Membru

Bernhard SPALT - Membru

Florin POGONARU - Membru

Mihai Fercala - Membru

Tudor Ciurezu - Membru

- Comitetul Executiv:

Dominic BRUYNSEELS - Presedinte Executiv

Oana PETRESCU- Vicepresedinte Executiv

Martin ŠKOPEK- Vicepresedinte Executiv

Helmuth Karl HINTRINGER - Vicepresedinte Executiv

Wolfgang SCHOISWOHL - Vicepresedinte Executiv

12

Page 14: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

Poziţia pe piaţă la sfârşitul anului 2009 o clasa pe această bancă, ca şi până acum,

pe primul loc în topul primelor zece bănci din România, cu o cotă de piaţă în continuă

creştere.

B. Riscul de lichiditate

Profilul de risc de lichiditate al BCR este prudent datorită capacităţii de a atrage

lichidităţi prin operati uni de trezorerie, finanţări externe, pieţe de capital, capacităţii

băncii de a se finanţa de la banca-mamă, stabilităţii resurselor băncii care se baza în mare

măsură pe reţeaua teritorială foarte întinsă şi mentine rii unui important portofoliu de

titluri de stat.

Structura activelor şi datoriilor băncii:

În anul 2007 banca avea structura activelor şi a pasivelor în funcţie de momentul

în care se aşteptau să fie recuperate sau decontate prezentă în anexă.

Conform acestor date, s-au calculat următorii indicatori pe benzi de scadenţă:

Indicator Până la 3 zile Până la 3 luni 3 – 12 luni Peste 12 luni

GAP

lichiditate

10108003 -19810899 -7577836 21803847

13

Page 15: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

GAP cumulat 10108003 -9702896 -17280732 4523115

Lichiditatea

efectivă

22089379 11933070 5049874 30646830

Lichiditatea

necesară

11981376 21635766 12627710 8842983

Indicatorul de

lichiditate

1,84 0,55 0,4 1,51

Din aceste calcule se observă că banca avea la momentul respectiv un excedent de

lichiditate pe benzile de scadenţă de până la 3 zile şi de peste 12 luni şi un deficit pe

celelalte două.

În anul 2008 situaţia se prezenta aşa cum se observă în anexă iar calculele pe baza

acesteia sunt următoarele:

Indicator Până la 3 zile Până la 3 luni 3 – 12 luni Peste 12 luni

GAP

lichiditate

1.041.878 - 15.273.666 - 1.669.364 21.783.423

GAP cumulat 1.041.878 - 14.231.788 - 15.901.152 5.882.271

Lichiditatea

efectivă

16.422.421 5.928.879 6.060.270 37.134.112

Lichiditatea

necesară

15.380.543 20.160.667 7.729.634 15.350.689

Indicatorul de

lichiditate

1,06 0,3 0,78 2,42

Banca şi-a păstrat şi în anul 2008 aproximativ aceeaşi structură pe benzi de

scadenţă şi, ca urmare, prezintă excedente li deficite similare anului anterior.

În fine, în anul 2009, indicatorii arată astfel:

Indicator Până la 3 zile Până la 3 luni 3 – 12 luni Peste 12 luni

GAP * - 16.939.941 399.179 21.217.155

14

Page 16: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

lichiditate

GAP cumulat * - 16.939.941 - 16.540.762 4.676.393

Lichiditatea

efectivă

* 20.299.109 5.243.640 37.320.312

Lichiditatea

necesară

* 37.239.051 4.844.461 16.103.158

Indicatorul de

lichiditate

* 0,54 1,08 2,31

* Nu există date.

Din aceste calcule se observă, din nou faptul că banca are un deficit de lichiditate

pe banda de scadenţă de până la 3 luni şi are excedente pe celelalte două.

Monitorizarea riscului de lichiditate se realizează prin monitorizarea continua a

fluctuatiilor lichiditatii si a proiectiilor bazate pe sumele bugetate, prin supravegherea

zilnica a pozitiei lichiditatii si prin folosirea unui sistem de limite si controale.

Limite folosite de banca pentru monitorizarea riscului de lichiditate sunt:

Limite interne - stabilite de banca;

Limite externe - stabilite de BNR (indicator lichiditate calculat lunar, indicator lichiditate

imediata calculat zilnic)

Diminuarea riscului de lichiditate se realizeaza prin masuri care vizeaza

asigurarea stabilitatii resurselor bancii, cresterea elementelor de active cu grad inalt de

lichiditate.

Astfel, BCR ar putea să acopere deficitele prin aducerea valorii GAP-ului cumulat

din benzile de scadenţă deficitare la valoarea 0, respectiv:

• în 2007: scăderea datoriilor sau creşterea activelor pe banda > 3 luni cu 9702896

milioane lei şi scăderea datoriilor sau creşterea activelor pe banda 3 – 12 luni cu

17280732 milioane lei

• în 2008: scăderea datoriilor sau creşterea activelor pe banda > 3 luni cu

14.231.788 milioane lei şi scăderea datoriilor sau creşterea activelor pe banda 3 – 12 luni

cu 15.901.152 milioane lei

15

Page 17: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

• în 2009: scăderea datoriilor sau creşterea activelor pe banda > 3 luni cu

16.939.941 milioane lei şi scăderea datoriilor sau creşterea activelor pe banda 3 – 12 luni

cu 16.540.762 milioane lei.

IV. ConcluziiBanca centrală monitorizează indicatorii de lichiditate bancară, de care ţine cont

în acordarea calificativului general al băncii. Indicatorii de lichiditate sunt calculaţi pe

baza rapoartelor financiare prezentate periodic băncii centrale.

La nivel european problema lichidităţii bancare este considerată importantă pentru

derularea politicii monetare şi mai puţin semnificativă din punct de vedere prudenţial. Nu

s-a obţinut încă o armonizare a sistemului de indicatori folosiţi pentru aprecierea gradului

de lichiditate.

Factorii care pot influenţa lichiditatea bancară sunt numeroşi iar nevoile de

lichiditate ale băncii trebuie privite atât pe termen scur cât şi pe termen lung.

Fie că se estimează pe termen scurt sau lung sau în mod ciclic, nevoile de

lichiditate reprezintă obligaţii imediate cărora banca trebuie să le facă faţă cu

promptitudine pentru a fi în continuare recunoscută în sistemul bancar ca intermediar

financiar.

a. Nevoile de lichiditate pe termen scurt se datorează unor factori, ca: sezonieri,

operaţiunile marilor clienţi, volatilitatea depozitelor şi a creditelor.

Influenţa factorilor sezonieri este foarte puternică, în special pentru băncile

specializate în oferta de servicii financiare destinate unui anumit sector de activitate. Şi

băncile universale sunt afectate de influenţe sezoniere generate mai ales de perioadele de

vacanţe, în care activitatea este minimă şi cheltuielile curente ridicate.

Cele mai multe fluctuaţii sezoniere pot fi corect anticipate pe baza experienţei

anterioare prin analiza dinamică a seriilor de date. Gestiunea acestor cereri sezoniere este

mai dificil de realizat doar în primii ani de activitate ai unei bănci.

Transferurile şi creditele de valoare mare în raport cu talia băncii pot crea şi ele

probleme de gestiune a lichidităţii pe termen scurt. Ca şi în cazul riscului de creditare,

clienţii mari au potenţialul de risc cel mai ridicat. Nevoile unora dintre ei sunt cunoscute

aproape cu certitudine, mai ales dacă au beneficiat de asistenţa băncii în pregătirea

16

Page 18: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

planului de finanţare a anumitor proiecte. Pentru alţi clienţi însă deciziile pot avea un

caracter cu totul conjunctural, în special cele legate de transferul unor fonduri sau

utilizarea unor linii de credit.

b. Nevoile ciclice de lichiditate sunt mult mai greu de estimat, deosebit de

dificilă fiind mai ales anticiparea momentului apariţiei lor. Ca şi în cazul nevoilor de

lichiditate pe termen scurt, creşterea cererilor de credit se poate cupla cu scăderea

depozitelor.

Metodele de analiză şi calcul pentru estimarea mărimii acestor nevoi vor fi

descrise în continuare:

1. Analiza comportamentului liniilor de credit.

Utilizarea maximă a liniilor de credit în perioade de expansiune este comparată cu

utilizarea lor actuală, diferenţa putând fi o bună estimare a cererii de credite suplimentare

de acoperit în caz de expansiune.

2. Corelarea dinamicii depozitelor cu dinamica ratelor dobânzii.

Analiza curbei ratelor dobânzii de piaţă oferă o bună aproximaţie a anticipărilor

agenţilor referitoare la faza ciclului economic în care urmează să intre economia.

În baza seriilor de date proprii, banca poate stabili indici de corelaţie între

dinamica acestor rate şi cea a propriilor depozite; atunci ea poate estima nivelul probabil

al acestor depozite în funcţie de evoluţia dobânzilor pe piaţă.

3. Evaluarea vulnerabilităţii bazei de depozite presupune aprecierea gradului în

care s-a realizat o diversificare optimă a bazei de depozite şi a calităţii programelor de

gestiune a riscurilor din domenii care afectează imaginea băncii.

Creşterea solidităţii băncii este cel mai bun mijloc de a minimiza cererile aleatoare

de lichiditate, în special minimizarea retragerilor de depozite bancare ale clienţilor.

Pentru uşurinţa utilizării şi calitatea rezultatelor există pachetele de programe de analiză

statistică, folosite mai ales în analiza sezonalităţii.

Singura condiţie pentru utilizarea acestui tip de analiză o constituie vechimea

băncii pe piaţă. O bancă nouă care nu a mai trecut printr-o criză de încredere nu are la

dispoziţie repere cantitative pentru analiză; ea poate folosi cu o marjă de eroare sensibil

sporită, semnalele şidatele referitoare la comportamentul sistemului bancar în ansamblu,

în baza bilanţului consolidat şi a analizelor autorităţii bancare.

17

Page 19: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

c. Nevoile de lichiditate pe termen lung sunt corelate cu tendinţele comunităţilor

de clienţi ai băncii şi pieţele pe care operează banca.

Spre exemplu, pentru zonele cu dezvoltare accelerată, ritmul de creştere a

creditelor este mai mare decât ritmul de creştere a depozitelor şi pot apare presiuni de

lungă durată asupra lichidităţii băncii.

Reciproc, în zonele relativ stabilizate din perspectiva creşterii economice

depozitele tind să crească în mod constant, în timp ce creditele au un nivel stabil. Aici

apar presiuni generate de asigurarea unor plasamente rentabile.

Diversificarea acestor riscuri se poate realiza optim doar de către băncile mari –

naţionale şi internaţionale. Băncile locale sunt dependente de profilul regiunii pe care o

servesc din punct de vedere financiar.

d. Nevoile neprevăzute de lichiditate sunt imposibil de anticipat, fiind provocate

de evenimente complet aleatoare.

Generate de cauze diverse, ca reducerea depozitelor datorită unor zvonuri,

suspendarea unei surse de refinanţare, creşterea bruscă a creditelor solicitate, aceste nevoi

au un potenţial de risc extrem de important, banca trebuind pregătită în acest sens.

Satisfacerea nevoii de lichiditate se poate realiza prin intermediul surselor de

lichiditate ale fiecărei bănci, ca active lichide şi împrumuturi.

Sursele noi de lichiditate sunt generate de aplicarea unor noi tehnici şi instrumente

financiare. Una din aceste metode constă în cumpărarea de titluri (obligaţiuni) emise cu

o opţiune de răscumpărare înainte de scadenţă la un preţ fix, cunoscut dinainte. În acest

fel se elimină practic riscul de piaţă la lichidarea titlului şi se sporeşte lichiditatea

obligaţiunilor.

O altă metodă este titularizarea creditelor, frecvent practicată pentru ipoteci

standard, reducând de fapt nevoia de lichiditate.

Lichiditatea bancară

Surse Destinaţii

Rezerve primare:

1. Numerar în seifurile băncii

2. Depozite la banca centrală

3. Depozite la bănci corespondente

1. Rezerva minimă obligatorie la banca centrală

2. Posibila fluctuaţie a depozitelor

3. Eventuale cereri de împrumut

4. Nevoile de bani lichizi ale clienţilor

18

Page 20: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

Rezerve secundare:

4. Portofoliul de bonuri de tezaur şi alte titluri

negociabile

Portofoliul de credite:

5. Rate scadente la credite acordate Clienţilor

Împrumuturi:

6. Emiterea de certificate de depozit

7. Cumpărarea de rezerve

8. Împrumuturi de la banca centrală

9. Împrumuturi de la bănci corespondente

Băncile pot folosi cu succes şi piaţa de capital pentru acoperirea unor nevoi de

lichiditate pe termen lung, prin emisiune proprie. Piaţa monetară în sens larg poate fi

folosită şi ea pentru emisiune de titluri comerciale pe termen scurt, operaţiune rar

efectuată de bănci în trecut.

Nevoile de lichiditate cu caracter sezonier sunt previzibile şi aproape certe;

experienţa oferă o bază de încredere pentru estimarea corectă şi la timp a acestor nevoi,

pentru a le finanţa fără riscuri majore. Ca urmare, finanţarea din împrumuturi este

modalitatea cea mai eficientă, întrucât capacitatea de rambursare ulterioară a acestora este

aproape certă.

Nevoile ciclice de lichiditate sunt mult mai greu de anticipat. În plus, este de

aşteptat ca piaţa monetară să fie supusă la presiuni semnificative în perioadele de

expansiune, iar resursele de pe piaţă să fie insuficiente şi foarte scumpe, practic

inaccesibile băncilor de talie mică sau medie. Din aceste motive contribuţia

împrumuturilor este limitată, iar costul lor ridicat.

Ajustarea structurii activelor bancare este mult mai recomandată, accesul la sursa

de finanţare nefiind limitat de factori externi, iar costul de oportunitate este mediu.

Această strategie presupune alimentarea unui portofoliu semnificativ de active lichide în

perioadele de recesiune (cererea de credite este oricum redusă) şi lichidarea acestora la

începutul perioadei de avânt, când creşte cererea de credite.

Condiţia de echilibru impune ca pierderile înregistrate pe parcursul perioadei de

finanţare a portofoliului de active lichide (costul de oportunitate) să fie mai mici sau cel

mult egale cu pierderile de capital datorate scăderii cursului activelor financiare plus

19

Page 21: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

dobânzile suplimentare de achitat la eventualele împrumuturi contractate în perioada de

avânt.

Regula de aur este că trebuie limitată creşterea creditelor din portofoliu la nivelul

creşterii depozitelor. Creşterea creditelor fiind însă extrem de tentantă, se caută soluţii şi

în cazul în care resursele din depozite sunt estimate ca insuficiente. Chiar dacă se recurge

la împrumuturi de pe piaţă, trebuie avut grijă să nu se epuizeze capacitatea băncii de a

împrumuta şi să se păstreze ,,rezerva de urgenţă ”.

Accesul la pieţele financiare este o restricţie ce poate limita în mod esenţial

gestiunea lichidităţii bancare, fiind direct dependent de talia băncii.

După cum s-a văzut din prezentarea conceptului de lichiditate, sursa de

lichiditate primară pentru băncile mici o constituie activele lichide, iar minimizarea

riscului de lichiditate presupune o gestiune consecventă şi atentă a activelor şi pasivelor

bancare.

Este o metodă relativ scumpă, cu nivelul costurilor de oportunitate şi de gestiune a

portofoliilor ridicate. Împrumuturile sunt doar o resursă de urgenţă pentru acoperirea

nevoilor de lichiditate în cazul băncilor mici.

La cealaltă extremă se află băncile mari, internaţionale sau holding-urile

bancare care au acces la pieţe dintre cele mai diverse, nu doar la piaţa interbancară

naţională.

Pentru ele principala sursă de lichiditate sunt împrumuturile de piaţă în

condiţii avantajoase. Băncile importante ca mărime au programe proprii de gestiune a

activelor şi pasivelor bancare şi control al riscurilor. Activele lichide au un cost de

oportunitate prea mare pentru aceste bănci.

Băncile de talie medie folosesc deopotrivă atât activele lichide cât şi

împrumuturile ca surse de lichiditate. Cel mai utilizat instrument tinde să fie

certificatul de depozit (CD), cu scadenţe pe termen scurt şi uşor de gestionat. Dacă se

urmăreşte creşterea valorii portofoliului de CD, atunci se oferă rate ale dobânzii mai

ridicate decât ale concurenţei.

Filozofia managerială este un factor deosebit de important pentru strategia băncii

de acoperire a nevoilor de lichiditate. Dacă o bancă face apel la surse împrumutate rareori

sau chiar niciodată, bazându-se pe activele lichide proprii are o filozofie managerială

20

Page 22: Riscul de Lichiditate in Cazul BCR

Riscul de lichiditate în cazul BCRFABBV, Seria C, grupa 1559

conservatoare. La polul opus se află băncile cu o filozofie agresivă, pentru care

împrumuturile tind să devină o resursă permanentă, ajungând să depăşească 10% din

bilanţ. În acest ultim caz banca este dependentă de piaţă şi conducerea trebuie să fie

extrem de prudentă în gestiunea globală a riscurilor.

Costul diferitelor surse de lichiditate este luat deasemeni în considerare în

domeniul lichidităţii. Regula generală constă în folosirea sursei de acoperire celei mai

ieftine (ceteris paribus), în contextul filozofiei manageriale şi al accesului la pieţe.

Pentru activele lichide apare costul de oportunitate pe întreaga durată a păstrării în

portofoliu, ajustat în funcţie de câştigul sau pierderea de capital şi de impozite.

Acoperirea nevoii de lichiditate prin emisiune de CD presupune cheltuieli fixe mari

(prime de asigurare şi constituirea de rezerve).

Normele de lichiditate bancară se suprapun în cele mai multe state peste

cerinţele vizând rezervele minime obligatorii, ca instrument de politică monetară.

V. Bibliografie

- Melnic, Corina Marilena - Analiza si modelarea riscului bancar in conditiile economiei

de piaţă

- Dardac, Nicolae – Monedă, bănci şi politici monetare, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2006

- Dănilă N., Lucian Claudiu Anghel, Marius Ioan Dănilă - Managementul lichidităţii

bancare, Editura Economică, Bucureşti, 2002

- Niţu, I., Managementul riscului bancar. Editura Expert, Bucuresti, 2000

- http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2006/finante-contabilitate-si-banci/100.pdf

- http://www.fincombank.md/risk_ro/

-http://www.scritube.com/economie/Gestionarea-riscurilor-bancare2351212416.php

https://www.bcr.ro/sPortal/bcr_ro_0785_ACTIVE/Downloads/DESPRE_NOI/

RELATII_CU_INVESTITORII/RAPOARTE_FINANCIARE/2008/

Situatii_Financiare_2008.pdf

- http://www.bnro.ro/

21