risc seismic bucuresti

81

Capitolul V

RISCURILE URBANE-FACTOR IN DEFINIREA STARII MEDIULUI URBAN

5.2 CATEGORII DE RISCURI ÎN SECTORUL 2 În sens larg se acceptă trei categorii de riscuri de mediu în spaţiul sectorului 2:

a) riscuri naturale (evenimentele de tip hazard se produc în mod natural); b) riscuri tehnogene (au la origine activitatea umană); c) riscuri sociale (stres, schimbări neaşteptate ce vizează stilul de viaţă);

5.2.1 RISCURILE NATURALE Cuprind riscurile geologice, geomorfologice, hidrologice, seismice, climatice,

biogeografice şi pedogeografice. Riscul seismic reprezintă un factor de restrictivitate pentru întregul ecosistem urban;

numărul mare de obiective economice şi sociale potenţial afectate de acest fenomen, fac ca acesta să reprezinte o componentă importantă ce trebuie luată în considerare în diverse domenii de activitate: construcţii civile şi industriale, asigurări.

Pentru evaluarea riscului seismic, am centralizat cele mai importante seisme care au afectat teritoriul Municipiului Bucureşti, în ultimii 200 de ani (tabel nr. 5.1).

“Riscul seismic pentru oraşul Bucureşti provine din focarele centrale, cu o adâncime de 60-150 km, situate în zona Vrancea, la 150-200 km distanţă nord-est de Bucureşti; activitatea seismică a zonei Vrancea este caracterizată prin producerea în fiecare secol, a 2-3 evenimente seismice cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter” (Berza M., 2004).

Conform Institutului de Fizică a Pământului, Bucureştiul este, după Istanbul, a doua mare metropolă din Europa afectată de cutremure; în ultimii 68 de ani, patru cutremure puternice, cu magnitudine între 6,9-7,7 grade pe scara Richter s-au înregistrat pe teritoriul Bucureştiului.

Conform hărţii seismice a capitalei, întocmită de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului, pe baza valorii acceleraţiei şi a timpului de vibraţie a terenului, cea mai mare parte a suprafeţei sectorului 2, este încadrat la categoria “efect foarte puternic” (fig 5.1).

Seisme majore care au afectat teritoriul urban al Municipiului Bucureşti

în ultimii 200 ani Tabelul nr. 5.1

Data Magnitudinea (0 Richter) Adancimea (km)

26 octombrie 1802 7.7 110 10 noiembrie 1940 7.4 133 4 martie 1977 7.2 100 30 august 1986 7.0 133 30 mai 1990 6.7 90 31 mai 1990 6.2 79

(Sursa: Dinca C., 2008)

82

Delim itare sector 2

Fig. 5.1 Harta seismica a capitalei intocmita de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului

Toate cutremurele puternice apar în regiunea Vrancea aflată la aproximativ 160 km nord

de Bucureşti. Pachetul gros de sedimente neconsolidate din zona Bucureştiului amplifică undele seismice provocând distrugeri importante.

Numărul clădirilor care constituie risc seismic este alarmant; numai în Bucureşti există 126 de imobile considerate pericol public (fig. 5.2) şi riscă să se prăbuşească la un viitor seism mai serios.

Primăria Capitalei informează că 264 de clădiri sunt încadrate în gradul I de risc seismic, alte 277 în gradul II şi 50 în gradul III. Foarte afectat va fi sectorul 2 al capitalei unde se afla o pondere mare a clădirilor slab consolidate (tabel 5.2, fig. 5.3).

83

a. b.

Fig. 5.2 (a,b) Clădiri cu risc seismic ridicat str. Maria Rosetti nr. 42 (a) şi 43A (b), martie 2009

Numarul cladirilor cu risc seismic la nivel de sectoare Tabelul nr. 5.2

Risc seismic

grad I

pericol public

Risc seismic

grad I

Risc seismic

grad II

Risc seismic

grad III

Sector 1 55 70 120 17 Sector 2 31 75 91 16 Sector 3 20 81 22 3 Sector 4 3 20 21 2 Sector 5 17 18 15 9 Sector 6 - - 7 3 Total cladiri 126 264 277 50

(Sursa: Primaria Municipiului Bucuresti)

Din perspectiva riscului seismic interesează nu atât metodele, mijloacele sau procedeele de

previziune utilizate de oamenii de ştiinţă, cât informarea populaţiei asupra iminentei seismului. Dificultatea rezidă în caracterul “probabil” al predicţiei, alarmă falsă putând provoca

perturbări economice şi sociale.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

120

Secto

r 1

Numar

cladiri

cu risc

seismic

Risc seismic grad I-pericol public

Secto

r 2

Secto

r 3

Secto

r 4

Secto

r 5

Secto

r 6

Risc seismic grad I

Risc seismic grad II

Risc seismic grad III

Fig. 5.3 Ponderea numărului clădirilor cu risc seismic-pe sectoare

84

Profesor Valeria Velcea (1995), clasifică riscurile astfel: • după conţinut: ele sunt elementare, de componente tehnogene şi de impact; • după intensitatea manifestării: lente, uşor previzibile; progresiv accidentale şi limitative; • după repartiţia spaţială: concentrate şi dispersate;

Deoarece activitatea umană generează dezechilibre în cadrul componentelor naturale de

mediu, vom preciza în cele de mai jos prioritatea în manifestare a riscurilor TEHNOGENE. 5.2.2 RISCURILE TEHNOGENE “Riscurile tehnogene sunt condiţionate de introducerea unor tehnologii în domeniul

factorilor naturali; aceasta penetraţie de ordin antropic produce cele mai spectaculoase mutaţii în peisaj; obiectivele introduse de tehnică în natura condiţionează un alt ritm în evoluţia fenomenelor şi a mecanismelor proprii acestora” (Velcea V., 1995).

În sectorul 2, principalele categorii de riscuri tehnogene sunt: incendiile, emisiile continue în aer, apă şi pe sol, exploziile, deversările de substanţe periculoase, provenite de la diverse industrii şi activităţi asociate, degradarea solurilor şi a apelor freatice prin infiltraţii din haldele de deşeuri şi accidentele de trafic.

Sursele potenţiale de risc tehnogen din spaţiul sectorului 2 cuprind: • obiective cu risc de explozie/incendiu: unităţi industriale, service auto, spălătorii,

benzinării (fig. 5.6); depozite de lemne, depozite materiale de construcţii (fig. 5.5);

Fig. 5.4 Obiectiv cu risc de explozie B-dul Lacul Tei, Fig. 5.5 Strada cu trafic intens-in constructie martie 2009 str Vidin, iulie 2007

• obiective cu risc de accident tehnologic: unităţile industriale, CET-urile; • puncte cu risc de accident rutier: intersecţiile de străzi cu trafic intens (bulevardul Lacul

Tei, Colentina, Pantelimon, Doamna Ghica), străzi cu trafic intens;

Cel mai mare incendiu din ultimii ani din Bucureşti, în sectorul 2, a avut loc pe data de 26 iunie 2009, la Millenium Business Center (focul a pornit de la un panou electric publicitar), una dintre cele mai înalte clădiri de birouri din ţară, punând în pericol şi un important monument istoric, Biserica Armenească, situat doar la câţiva metri distanţă. (fig. 5.7 a,b)

85

a b

Fig. 5.7 (a,b) Incendiu la Millenium Business Center, 26 iunie 2009

În seara zilei de 12 septembrie 2009, în cartierul Pipera, a izbucnit un incendiu la un depozit de cauciucuri şi substanţe toxice, un adevărat dezastru ecologic pentru Sectorul 2, pentru capitala şi nu numai.

Potrivit specialiştilor, arderea cauciucurilor a degajat o cantitate foarte mare de dioxina (substanţa extrem de toxică), substanţă ce a fost purtată prin norul de fum pe o suprafaţă foarte mare de pe teritoriul ţării noastre, aşezându-se pe sol, plante, acumulându-se chiar şi în pânza freatica.

Specialiştii au menţionat: “vom consuma această substanţă cel puţin zece ani de acum înainte; doza zilnică tolerată de om e extrem de mică, de un picogram, adică a mia parte dintr-o miliardime de gram (=10-12 grame); ce s-a întâmplat în cartierul Pipera e o catastrofă ecologică, deoarece, din cauza faptului că e purtată de vânt, dioxina se extinde în toată ţara.

Această substanţă afectează capacitatea de reproducere a omului, favorizează apariţia cancerului de sân şi a celui testicular, ducând şi la o pubertate precoce.” (fig. 5.8 a,b)

a b

Fig. 5.8 (a,b) Incendiu intr-un depozit de cauciucuri din cartierul Pipera, 12 septembrie 2009

86

1. Care consideraţi că sunt principalele riscuri de mediu la care este expus cartierul

dumneavostra?

2. Enumeraţi, în ordinea importanţei, care sunt sursele de risc existente în cartierul

dumneavoastră?

3. Care categorie a populaţiei apreciaţi că este cea mai expusă riscurilor de mediu?

4. Ce consideraţi că poate face populaţia pentru a diminua expunerea la riscurile de mediu?

5. Ce metode aţi folosi pentru cunoaşterea de către locuitori a riscurilor de mediu din

cartierul dumneavoastră?

ITEMUL nr. 1: Care consideraţi că sunt principalele riscuri de mediu la care este expus

cartierul dumneavostra? a) poluarea aerului; b) poluarea apei; c) poluarea fonică; d) nu ştiu;

Tabelul nr. 5.3 Poluarea

aerului

Poluarea

apei

Poluarea

fonica

Nu stiu

Cartier Colentina

47 27 23 3

Cartier Pantelimon

41 22 35 2

Cartier Vatra Luminoasa

45 20 33 2

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

poluare

aer

poluare

apa

poluare

fonica

nu stiu

Colentina

47%

27%23%

3%

%

Fig. 5.9 Percepţia populaţiei cartierului Colentina cu privire la principalele riscuri

la care este supus acest cartier, octombrie 2007

87

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

aer apa poluare

fonica

nu stiu

Pantelimon

41%

22%

35%

2%

%

Fig. 5.10 Percepţia populaţiei cartierului Pantelimon cu privire la principalele riscuri


0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

aer apa poluare

fonica

nu stiu

Vatra Luminoasa

45%

20%

33%

2%

%

Fig. 5.11 Percepţia populaţiei cartierului Vatra Luminoasa cu privire la principalele riscuri


Pentru cartierele luate în analiza: Colentina, Pantelimon, Vatra Luminoasă răspunsul predominant a fost poluarea aerului; calitatea aerului din aceste trei cartiere ale sectorului 2 este percepută ca principal factor de risc.

Cu o pondere de 27%, locuitorii cartierului Colentina, percep poluarea apei ca risc de mediu; se aduc în discuţie frecvenţele inundaţii din zona Podului Colentina, Scoala 39, învechirea reţelei de canalizare, slabă gestionare a acestor evenimente de către factorii decizionali.

Poluarea fonică crează probleme majore tuturor subiecţilor din cele trei cartiere analizate, ponderea cea mai mare observându-se în cartierul Pantelimon: 35%.

88

Fig 5.12

89

ITEMUL nr. 2: Enumeraţi, în ordinea importanţei, care sunt sursele de risc existente în cartierul dumneavoastră?

a) traficul intens; b) zonele industriale; c) depozitele de deşeuri; d) lipsa spaţiilor verzi; e) nu ştiu;

Tabelul nr. 5. 4

Traficul

intens

Zonele

industriale

Depozitele

de deseuri

Lipsa

spatiilor verzi

Nu stiu

Cartier Colentina

39 38 17 6 -

Cartier Pantelimon

33 26 23 27 1


29 16 38 16 1

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

trafic

intens

zone

industriale

depozite

deseuri

lipsa spatii

verzi

nu stiu

Colentina

39% 38%

17%6%

%

0%

Fig. 5.13 Percepţia populaţiei cartierului Colentina cu privire la ierarhizarea surselor de risc din acest cartier, în octombrie 2007

90

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

trafic

intens

zone

industriale

depozite

deseuri

lipsa spatii

verzi

nu stiu

Pantelimon

33%

26%23% 17%

%

1%

Fig. 5.14 Percepţia populaţiei cartierului Pantelimon cu privire la ierarhizarea surselor de risc

din acest cartier, in octombrie 2007

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

trafic

intens

zone

industriale

depozite

deseuri

lipsa spatii

verzi

nu stiu

Vatra Luminoasa

29%

16%

38%

16%

%

1%

Fig. 5.15 Percepţia populaţiei cartierului Vatra Luminoasa cu privire la ierarhizarea surselor de risc

din acest cartier, in octombrie 2007

Răspunsurile subiecţilor intervievaţi se diferenţiază pe cele trei cartiere astfel: Principala sursă de risc în cartierul Colentina este percepută de către locuitori ca fiind

traficul intens, cu o pondere de 39%, spre exemplificare, menţionăm marile intersecţii de la Doamna Ghica, Podul Colentina, pasajul Bucur-Obor; circulaţia intensă este considerată că principala sursă de risc şi de către locuitorii cartierelor Pantelimon (33%) şi Vatră Luminoasă (29%).

91

Fig 5.16

92

ITEMUL nr. 3: Care categorie a populaţiei apreciaţi că este cea mai expusă riscurilor de mediu?

a) copiii şi bătrânii; b) populaţia în proximitatea surselor de risc; c) toată populaţia;

Tabelul nr. 5. 5 Copii si batrani In proximitatea

zonelor de risc

Toata populatia

Cartier Colentina

62 29 9

Cartier Pantelimon

60 25 15


64 27 9

0

10

20

30

40

50

60

70

copii si

batrani

populatie in

proximitatea

surselor de

risc

toata

populatia

Colentina

62%

29%

9%

%

Fig. 5.17 Percepţia populaţiei cartierului Colentina, cu privire la categoria populaţiei

cea mai expusă riscurilor de mediu, octombrie 2007

0

10

20

30

40

50

60

70

copii si

batrani

populatie in

proximitatea

surselor de

risc

toata

populatia

Pantelimon

60%

25%15%

%

Fig. 5.18 Percepţia populaţiei cartierului Pantelimon, cu privire la categoria populaţiei

cea mai expusă riscurilor de mediu, octombrie 2007

93

ITEMUL nr. 4: Ce consideraţi că poate face populaţia pentru a diminua expunerea la riscurile

de mediu? a) informare asupra riscurilor şi consecinţelor lor; b) schimbarea atitudinii; c) evitarea zonelor de risc; d) nu ştiu;

Tabelul nr. 5. 6

Informare asupra

riscurilor

Schimbarea

atitudinii

Evitarea zonelor

de risc

Nu stiu

Cartier Colentina

73 10 12 5

Cartier Pantelimon

71 10 9 10


75 14 10 1

0

10

20

30

40

50

60

70

informare

asupra

riscurilor si

consecintelor

schimbarea

atitudinii

evitarea

zonelor de

risc

nu stiu

Colentina73%

10% 12%5%

%

Fig. 5.19 Percepţia populaţiei cartierului Colentina, cu privire la implicarea acesteia

pentru a diminua expunerea la riscurile de mediu, octombrie 2007

94

0

10

20

30

40

50

60

70

informare

asupra

riscurilor si

consecintelor

schimbarea

atitudinii

evitarea

zonelor de

risc

nu stiu

Pantelimon71%

10% 9%

10%

%

Fig. 5.20 Percepţia populaţiei cartierului Pantelimon, cu privire la implicarea acesteia


0

10

20

30

40

50

60

70

informare

asupra

riscurilor si

consecintelor

schimbarea

atitudinii

evitarea

zonelor de

risc

nu stiu

Vatra Luminoasa75%

14%10%

1%

%

Fig. 5.21 Percepţia populaţiei cartierului Vatră Luminoasă, cu privire la implicarea acesteia


Informarea asupra categoriilor riscului de mediu şi consecinţelor pe care acestea le poate avea, reprezintă principală soluţie pentru a diminua expunerea comunităţii la risc, aceasta este percepţia a peste 70% dintre subiecţii chestionaţi: 75% în cartierul Vatra Luminoasă, 73% în Colentina, 71% în Pantelimon.

Schimbarea atitudinii prin renunţarea la ignoranţa este o posibilitate de diminuare a expunerii la risc; astfel au optat 14% din subiecţii cartierului Vatra Luminoasă şi 8% din cei ai cartierului Colentina.

O soluţie pentru diminuarea expunerii la risc este evitarea zonelor de risc pentru toată populaţia intervievata, procentul fiind de cca 10% pentru cele trei cartiere analizate.

95

fig 5.22

96

ITEMUL nr. 5: Ce metode aţi folosi pentru cunoaşterea de către locuitori a riscurilor de mediu existente în cadrul cartierului dumneavoastră?

a) informarea (mass media); b) nu ştiu;

Tabelul nr. 5.7 Informare

(mass media)

Nu stiu

Cartier Colentina

17 83

Cartier Pantelimon

20 80


22 78

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

informare nu stiu

Colentina

17%

83%

%

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

informare nu stiu

Pantelimon

20%

80%

%

Fig. 5.23 Percepţia populaţiei cartierului Colentina, Fig. 5.24 Percepţia populaţiei cartierului Pantelimon,

cu privire la metodele folosite de către locuitori cu privire la metodele folosite de către locuitori pentru cunoaşterea riscurilor de mediu pentru cunoaşterea riscurilor de mediu

din acest cartier, octombrie 2007 din acest cartier, octombrie 2007

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

informare nu stiu

Vatra Luminoasa

22%

78%

%

Fig. 5.25 Percepţia populaţiei cartierului Vatra Luminoasă, cu privire la metodele folosite de către locuitori

pentru cunoaşterea riscurilor de mediu din acest cartier, octombrie 2007

97

Datele obţinute demonstrează că peste 80% dintre subiecţii chestionaţi nu sunt interesaţi

de cunoaşterea riscurilor de mediu; este necesară o mai bună comunicare a implicaţiilor pe care riscurile de mediu le au asupra sănătăţii populaţiei, o strategie prin care populaţia va fi ajutată să-şi schimbe atitudinea, mentalitatea, comportamentul care să reducă expunerea la riscuri de mediu.

Dintre persoanele chestionate, numai 20% se informează asupra riscurilor de mediu existente în cartierul în care locuiesc.

Sectorul 2 este caracterizat printr-un mediu puternic antropizat, generat de propriile

dezvoltări şi care se constituie în surse de poluare a aerului, apei, solului. Aici se conturează areale vulnerabile atât la riscuri naturale cât şi la riscuri tehnogene.

Efectele acestui mediu antropizat îmbrăca un întreg complex de aspecte care agresează în mod direct, prin fenomenul de bumerang, pe însuşi creatorii lui, “beneficiarii” condiţiilor urbane de viaţă.

Populaţia sectorului 2 este supusă celor mai puternice efecte ale mediului antropizat,

efecte care se manifestă atât la nivel de grup, cât şi la nivel individual. Agresiunea mediului poluat asupra locuitorilor sectorului 2 îmbrăca pe de o parte aspecte

fizice, ilustrate de afectarea sănătăţii, iar pe de altă parte aspecte psihice, până la modificări grave de comportament, generate, în principal, de îndepărtarea tot mai mare a individului de natură.

Cunoaşterea dimensiunilor riscurilor oferă informaţii referitoare la costurile de mediu necesare pentru prevenire/intervenţie/despăgubire, arelele ce necesită adaptări tehnice speciale în procesul de planificare şi amenajare a spaţiului (Ioja, 2006), proiecţia în starea de sanogeneza a comunităţii urbane la nivel local, gradul de perturbare al unor activităţi antropice (transporturi, industrie) şi disfuncţionalităţile de mediu, ca urmare a manifestării riscurilor naturale şi tehnogene (Bărbulescu A., 2007).

“Evoluţia societăţii umane este un proces continuu de modificare a mediului şi modului de viaţă al acesteia; oraşul constituie rezultanta schimbărilor calitative şi cantitative ale habitatului uman.

Oraşul este un întreg, este un sistem ale cărui componente vitale -subsistemul social al comunităţii şi cel spaţial al aşezării umane- sunt simbiotic relaţionate; cele două subsisteme, dar şi macrosistemul, reuşesc să supravieţuiască prin adaptări succesive, cu preţul unor pierderi permanente de substanţă şi identitate; aceste pierderi trebuie ţinute sub control sub toate aspectele pentru a nu se ajunge la pierderea trăsăturilor definitorii favorabile ale oraşelor” (Berza M., 2004).

Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata, consideram ca efectele acestora si costurile economice induse pot fi diminuate printr-o gestionare corecta de catre autoritatile competente la nivel local, regional, national, caci, in general, arealele de manifestare a acestora pot fi cunoscute (Dumitrascu C., 2008).

risc seismic bucuresti

Documents