PefMels "&rs#n3s ffiapww

ffinfcffisil ufisfitrur&w#tatnfilttffisil frmTmffiwmrq

€flcurrcrlR

Qaintelegrsenie Soca

Nficarea cd,sdtoriei fatuAftimea fe taind

,

. lndrumdtor duhovnic*c'

sPoNsoRl:RXFRACT PROI)AROMATICS SRL

Qaintek

Arsenic Eoca

fificorea cdsdtoriei fa

SRL - Iiigeras- Fdgara$

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionrle a RomenieiARSENIE BOCA, prctosinghel

Ridicarea cisitoriei la inillimea de Taini; indrumitorduhovnicesc / PArintele Arsenie Boca. - FAgdral : Agaton.200:

128p.: 20 cm. - (Ortopraxia)Bibl iogrtsBN 973-99?39 | 4

265.5

O Editura Agaton

Selectia- corectura $i organizarea materaalelor: loan CilmileanuGraflca: Alexandfu Starese

tndftimea fe (aind

- indrumetor duhovnicesc -

Coleclia ,,Oftoprcxb"Fegerag, 2002ISBN 973-99719-1-,1

,,Despre Pirintele Arsuit trclttrit sd vind vremea,cdt mai curdnd posibil. sti lc ttric tnei mult, sd sevorbeescd mai mult : ; i cu s! !ut uhsolut s igur ; imdrturisesc, cu toatd responsdbililut(t mea de episcop,carvaveni timpul, rdnduit de Dumnczeu, cdnd PdrinteleArsenie Boca va fi canonizat" (..Tinere1e. ideal, Bise cd" -ASCOR-Sibiu. Ed,. Agaton. Fagdrag. 2002. pag. 48)

P.S. Dr. Daniil Partosanul

Adornrirc:t Ml| i t i i l )orrrnului( lcoani pictItr i r le I ' l rrrrtelr ' , \r 'scrr ic l ir Min. Sembata)

Legdmant o" l#l:I1,"^I"lrlii fa m i t i u t c

Acum 63 de ani (era ln 1939) md allam la lvlanbstireaBrencoveanu, de lzvorul T5rndduirii. Vdd 9i acum acea scend cando femeie iqi ducea in brale copilul handicapat, apropiindu-se deParintele Arsenie. PSrintele, lnainte de a o intreba cum o cheamd 9ide unde este, i-a zis. ,,Ei, ce se-ti tac mab, drcge. Ai zemislit acestcopil ln noaptea de PaSt. ASa esfe?'. Ala" a zis femeia.

Acu m, cand familia este atat de discreditatd, cend ca 9i Sf. ApostolPavel putem spune cd ne e li rusine a g.di despre aceasta, magandesc: Oare n-a Esat Pdrintele Arsenie in nimeni acesl duh almustrtrii, care se ne aducd aminie de justitia divinS, de pedeapsadivind pentru cele ce s€ intempE azi? Cdci spune inleleptul Solomonl,pend nu nai existe vedenie de Vootoc, powrul acela se pustieste'

C6nd poporul lsrael, din cauza casdtoriilor cu femeile strdine'era in pericol sa-si piardd rSddcina, sdmenla !i numele, Ezdra achemat poporul la poceinF ti rugdciune giau fdcut un nou legemantLa fel, singura salvare a neamului nostru, ca sd rdmend cu nume,cu sSm6nte Si cu rdddcina, este feaqezarea stinteniei familiale Nicio problema nu b preocupat maimult pe P5rintele Arsenie ca sflnlenaavielii familiale- De aceea, mi-aglngedui, in numele Pdrintelui ArseniesA incercdm un legamant c6tre Dumnezeu. se lncercdm reabilitareavietii noastre familiale. Avem obligalia sd nu ldsdm lara calomniatdprin prostitulie qi injosiri ale familiei. Asa cum Ezdra a rupt legaturilecufemeile straine, sd rupem $inoiorice legaturd cu toate c€le streinede tamilie (avortudle, intreruperile de sarcinj, divo4urile, toate celece au compromis familia) $i se o facem prin bgamant (cum a fdcutEzdra). aici la morm6ntul Pdrinielui Arsenie.

lvlult s-a zbdtut P6rintele. Toatd viala 9i scrierea lui a fost spreItintirea familiei. C6te femei au fost la el s-au hotdrat sd nu maiavorteze! Celi copii au rdmas tn pantecele mamelor lorl Nu e nimenimai compelent sd ne strige ?n acest moment revenkea mamelor lastinlenia Maicii Domnului decat PSrintele Arsenie.

Se vorbeqie Si despre viitoarea canonizare a Perintelui. Nu etreaba noaske, dar dacd lmplinim porunca Pdrintelui, dacd dovedimln fala mai-marilor nostri, civili 9i biserice$ti, ca Pdrintele ne-a convertitlntr-o viala creqtind demnd, de sfintenie, suntem fdrd lndoiald - qicu lndreotetire - cea mai bund mefturie ce Panntele AGenie a fostsfAnl. (Cuve b momentut Pdintelui A6enie - 28 noi 2002\

Pe n'€te Sebdu

Un Ioan Botezdtorul al romdnilor@uveft inainte)

Penlru mine Pdrintele Arsenie esle un loan Botezetorul alromanilor Spun unii c; nu se mai desface mormAntul cdci a9a spunecarlea l"Se-mi Esali trupul in morm'nt. SA nuJ deranjati p6nd la adoua veniel. Sigur ce da, smerenia celugereasce aga trebuie sdfie. 9i Sf. loan lacob a ldsal scris sA se roage pentru el ce se vaduce in iad deoarece n-a fdcut fapte vrednice de mantuire. Dardupd20 de ani de la inmormankre ne-am inchinat la moastele lui. SauSf. loan cel Nou de la Neamt. la care n-a mar lasat Dumnezeu sdcalce oamenj pecdtosi peste el. ASa Si cu Pdrintele Arsenie. Saa$teptam sal scoatd Dumnezeu din mormant. ferd voia noaslaS.ASa cum a descoperit Dumnezeu arhimandritului grec se vine la Sf.loan lacob ii sa-l descopere pentru a-l gesi a$a cum t-au gdsit, tola9a ia la Sf. Arsenie de la Prislop va vent cineva care va spune c6neaparat lrebuie s6-l descoperim pentru ca i s,a aratal 9i se vaarata multora.

l\4i-a pArut riu cd nu a fost dezgropat la 7 anide ta inmo.man-lare. Atunci era o ploaie linigtitd care mi-a InspiEt cuvinteler '/ublticrcdincio$i, dati umbrelele la o pafte c^ci aceasta nu este o ploaienormale. Acestea sunt lacrimile Perintelui, care le-a versat pentupopotul aceata". La inceputuri, am auzil cd Pdfinteb versa lacrimimulte cand slujea 9i predica. Dar majincoace, ajunsese la maturitatespirituald cdcinicinu plangea, nicinu radea, cispunea, ca din partealui Dumnezeu, cuventul autorizat: ,l\4d, sd nu mai faci culare".

Au venit doi concubini la Pdrintele sd-l ispiteasce, intrebandu-ldaca se pot vesc- Le-a spus Pdrintele: ,,Me, ta dule la sotia ta, cA aipatru copii. Iar tu du-te la solul tAu ce ai tei cop,7'. Au remas aceiaurmiti: De unde $liel? A venil unul sa vade dace Pdrintele gtie cd elfumeaza. A ldsat lig6rile intr-un boschet. Parintele ia spus: ,MdDumitre, du-te m6 li ia-litigdrile din boschet, sd nu le uiti"

Pecat ce poporul acesta nu a gtid sa-l f.uctiflce pe Parintelefa valoarea lui lspunea Pdrintele: "Romiria e singura Frt in caresuccesul nu ate succes"l. Ar fi trebuil sd fie folosit la facultdtile deteologE.la seminarir, la manastiri, in toata lara. Nu sa fie linutascuns.Azi poporul romen ar fi fost altul. Dar Dumnezeu are rdbdare.(Porumbacul de Sus - 1 dec. 2002\

Sfin(enia iubiriiSi iabirea sJinleniei

CdsdtoriaChiarqiin legea veche, c6sdtoria este indisolubib, de nedezlegat,

sdi€ nu era ingdduitd despa(rea. $tiind ac€asta, fa.iseii s-au apropiatde fisus, ispitindu-L: "Se cuvine oarc ca betuatul s6-9i lase fefiEiaTlisus ii provoace b bge. Ei respund in sensul lngeduinlei pe care adat-o Mois€ cu ,cartea de despd4ire". Dar lisus, Care era la zidireaomului. le-a spus rostul de la inceputul zidi. i i in care nu mergedespdrtarea, fiindce amAndoi alcdtuiesc o singurd f5pturS. lisuslntareste cdsdtoria la rostul ei de la inceputul zidirii.

lisus nu putea cobori €tiunile crealrei din motivele lui Moise, deaceea a ridicat cdsetoria la rangul de taini. Deci, dac6 ar fi reitd decei casatoriti la vatoare ei adevdratS, de taind, casatoria ar da roadevrednice de tainele lui Dumnezeu.

Dumnezeu a ridicat pe om la cinstea de colaborator al Sdu lnIume. Casdtoria, la rangul la care a instituit-o Dumnezeu, artrebuisdrealizeze in progresie geometric5 posibilitatea acestei colaboreri.

Daca in Taina Cununiei cei doi sunt o singurd feptuA, ,,atunciaceastd Epture ce nezuioste ea7'- ,,od.asle pentru Dumnezeu!' Eun rdspuns categoric (Maleahi 2, '15). La ce atunci Hristos este capbarbatuluidacd nu pentru implinirea acestuisuspin alfirii? (Rom. 8,22\. ,,Czci fe uB a fost supuse desefteciunii' nu din voia eL ci dinNicina celui carc a supus-o - totusi cu nedejdea cd feptura se vaEbevi din rcbia de$efteciunii, ca sd se bucure de libeftatea meriiifriW lui Dumnezeu" pentru ca dorul slatomic al fepturii agtea a cunerabdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu (Rom. 8, 19 - 21).

Fiarele uitau de selbdticia lor la picioarele sfinlilof. Selbeticiadin fiara de om este cea mai mare robie. Cre9terea omului la odihna

"libertali i f i i lor lui Dumnezeu" atarnd hotarat 9i dc atitudlneacasdtorililor fale de cesdtorie, iar mulli sunt alesitocmai din cauzaatitudinii religioase a parinlilor maiinainte de a se na$te copii lor

Casetoria are multe motive ca sd fie taine. Cend familia nu vamaifiintemeiate pe Taind, oameniivorfi otuma de fiare destrdbelate.Giii lnvieii: p. 141-142 mss.l

P 6 i ntele N icolae Boboia

Sfaturi pentru tinerii cdsdtoriti

I Dumnezeu iarti dar neispigit nimic nu lase ]

Cunogtinlele acestea urmeresc ideea de responsabilitaie acdsatorililor faF de Legea divina inscrjsa in fire. sub forme deanstjnct. 9i mai urmdresc ldmurirea ideij de Decat. idee care aincepui se fie neclard in mrntea mujtora.

lncepem cu aceasta: pdcatuleste o conspiralie a minliiomuluicu diavolul, impotriva LegiiluiDumnezeu. Cu aceastd definitie delucru. intelegem dintr-o datd c, numai lisus a fost f5rd de Dacat.adica singur El a refuzat orice idee diabolic; din mintea. viata sifaptele Sale.

Voi, ca tineri incepetori ai vietii, sunteti poate ispititide ideeacd tinerif i ind, de ce sd incepem cu copii din primul an; sa ne maitrdim putin viata $i avem vreme gide copii. Cu acest gand, daca-I primiti 9i-l luati de bun, ve deschideti catea cetre p;cat qi citretot felulde necazuri care vtn matemattc. Ca sd n-o iuatt rau de lainceput sd v5 preclzati pozitia sufleteascd fati de roadelebinecuvanlate de Bisencd ale cununiei copii i. Er sunt roadeledragostei, evitarea lor nu e dragoste, ci crimi. Cdutarea placeriinumai cu evitarea rostuluifiresc al instinctului, e viciu gi pdcat Sise pedepsesc de Legea care vede toate ale omului.

Deci, daca nu sunteti bine l:murili de la inceput, catre bine,foade ugor v, trezitiin gre$eli de convietuire, de unde vin aDoi unrand intreg de necazuri de care nu vd poate scdpa nimeni. Cudiavolul nu scapi de greqelile facute. Acestea te urmaresc in altecEsitoriisau in orice alta parte ailua-o. Nute scape nici rugaciunile.Spovedania doarte pune in tem; cu vinov5.tiile tale tata de hotarelelegii de la cununie, pe care le-ai incalcat, qFti dd iertarea luiDumnezeu pentru nestiinte (daci aceasta a fost), sau pentruneputinta (dacd aceasta este), 9i-tidd puterea girebdarea ispdgirii,daci te indrepti ca 9i convietuire Dumnezeu iarta (daca-i ceriaceasta prin spovedanie), dar nepedepsit, neispi$it. nimicnu lasi.ASa scrie Carteal [n. ed.: preotul iart: pecatele mdrturisite dar dd9i canon, pentru indreptare. Redem un fragment dintr-o predice

despre Taina Spovedaniei, (inuta de pArintele Arsenie laManastirea Dragdnescu: 'Cend aceste pecate (brruinte alediavolului asupra omului) sunt spovedite Si ispigite prin canon 9inecazuri, ele nu mai au nici o greutate in cantarul iudec:ti iparticulare. Cand sunt spovedite numai pe patulde moarte 9i n-amai remas timp pentru canon Si indreptare, diavoli i vin gilnfricoseaza sufletulcu necaz 9i urgie mare. Dace insi omul le-a8rs pe pement micar cu o lacrima. aceasta nu se pierde ci poatestrage mila lui Dumnezeu. Cand biruinta diavoli lor (pecatelor)dmane consimtte intrutotultoati viata !i nu e Qtearsd prin tainapocdintei, omul acela, degi botezat, s-a fdcut fiu ai aceluia decare a ascultat, biruintele aceluia (pacatele) avandtoat: greutateaftridelegii pe cantarul judecitii particulare"l.

I in convieluire nu-i bun nici abuzul, nici refuzul ]

lat; acum o descriere sumare a greselilor de convietuire 9ilegat de ele, urmerile lor inevitabile, care te a9teapta in fatd 9i tirc a$eaze in brate. lardacd aqa stau lucrurile qipractica pe terena$a confirmd, atunci mesura preventivi e cea mai bund, e singureratiu_ne posibil: $i la indemana tuturor.

In convietuirea cas;toritilor nu-i bun nici abuzul, nici refuzul.Abuzulatinge pe sot, refuzulpe sotie, dargipe sot. Cum aceasta?ASa-i ficut omul de Dumnezeu: berbat Si femeie intr-un singurtrup. Cu cunostintele contemporane de biologie, de endocnnologieqi de neurologie putem intelege clar acest lucru.

Sistemul nostru nervos, ca sd serveascl solicitdrile vietii inbune conditii, are nevoie de o buni 9i corecte functionare aglandelor noastre endocrine. Glandele acestea sunt ingirate innumdr de 7-€, pe toati verticala staturii noastre Doui glandeauntin cap, responsabile de comenzile 9i cu modulde functionare8ltuturor celorlalte. Acestea din cap sunt sensibile, adid lucreaziin consonant; cu conceptia ta de viati, in care te integrezi trup 9isuflet. Pentru o clarificare pe scurt a rosturilor acestor doue glandedin cap, ca si functioneze intr-un fel sau altul, e destul sd dau unexemplu a doue conceptii de viati diametral opusei intr-un fel vorlucra aceste glande de comanda asupra tuturor celorlalte glande

din subordine cand te integrezi in turma lui Epicur [n. ed : Epicurspunea ce fericirea se dobandegte prin cultivarea placeriil 9i altfelvor conduce iconomia endocrind cand te integrezi in turma luiHristos.

Sdrim peste aceste glande de pe venicala omeneasce Si neoprim putin la cele sexuale. Aicii aici!Aiciau fost lesa! oameniif:re nici o cunogtinta exacte. Ba li s-au spus multe minciuni sifiecare a fost lasat in voia lui, cu gregetite 9i ereziile sate. S-oludm fugitiv cu putine biochimie endocrine. Sexete (bdrbat gifemeie) se cauta la maturizare unul pe celilalt, trecand peste oricebariere, ale oricui. Totugie buni (foarte buna chiar) Si putin; minte9i cat de cat cuno$tinla poziNe a faptutui acesta, a continuitdtiivietii [prin nagtere de prunci].

Constitutional, natura birbatului are o glanda in plus fate defemeie: prostata. Aceasta gland: spunefoarte multe giimportantelucruri in iconomia vietii Siin interpretarea corectd a foarte multenecazuri ivite in familie (pentru clarificare, trebuie spus Sr numeleprodugilor de biosjnteza ale glandelor: hormonii. Acegtia sunlsubstante de biosinteze, produse de glande li versate in circuitulintern al sangelui, cu ajutorul c5ruia circu16 pnn tot organismul, eiavand rolin activitatea giactivarea sistemului nervos, decja tuturororganelot in scopuldea mentine organismulinkeg giin buneconditiide viatd interni Si externe). late din tainele prostateii aceastasintetizeaze sdruri ale acidului glutamic, substante absolut necesaresistemului nervos, atat al berbatuluicat gialfemeii. Dar nu le preparidecat barbatull Ajci este explicatia, fundamental biologic6. in temeiulcdrcia femeia este aamebare de befuaL Fere substantele lujen-docrine, ea se degenereaz nervos, mintal, etc. Aici incepe si seinteleage de ce au urmeri nefaste 9i abuzul 9i refuzul.

Daci aceste substante e\trem de valoroase pentru iconomiavietii in bune conditii a sistemului nervos sqnt risipite pe plecereade care nu te maasaturi- atunciincep s; apara urmdrile. Abuzulpegubeste pe b5rbat de necesarul de substanle glutamtce asistemului nervos (15 miliarde de neuroni) Qrincep fenomenele decaren(a nervoasi, care pot ajunge pend la sl;birea totala a functieimintale. S-au vazut atari cazuri de tampenje a mintii Si a pierderiitotale a memoriei, fare se fie 9i alte boliin organism Respectivulera suprasolicitat iar el s-a predat Urmarjle sociale se inteleg.

10

Refuzul pigubegte pefemei. Unuldin refuzurile obisnuite esteac€la 'intemeiat"

pe stivili.ea numerului de copii. l\ilodalitateaeceasta este viciul ,,onaniei" cu femeie. Pagubesc amandoi -pagube biologicd ce se resimte in saniiatea amandurora.

Mintirea, trigarea, ferirea (sunt unul Si acelasi viciu), duc€ inmod normal la o nervozitate 9i la o nemullumrre fale de altul, pecare natura in nevinovalia ei cauta se o remedieze. 9i cum orcmediaze? Cdutand fiecare din parinti alt partener. ca sa nufalsifice convieluirea. in fond e o rezolvare gresite, vinovat; fatade unitatea de dragoste a Tainei Cununaei. Deci, dace o femeiegregelte cu altcineva, de vini (de trisarea lor) e ,,ferirea' sotului.care oimpinge la gestul cautani altuia care sefie q)rect cu natura.In majoritatea cazurilor de necredinte a lemeii e de vine sotul, canu gi-a umplut casa de copii. Deci. cine fuge de copii, tuge deresponsabilitate. $i unde fuge? in iresponsabililate. Cend insd itiGi rdspunderea de a rodi copii, Stepanul vietii itiva ajuta sd ai lice le da mancare $i-ti va asigura qi cinstea cesatoriei.

Deci, nici abuzul nici refuzul, ci o dreap6 socoteali Si oconvietuire corecte $i cinstiti.

I in constitulia biologici a femeii e pusa obligativitateanagterii a 34 copii, in ordine naturali I

Maimultchiar, o alta constrangerede care trebuie tinut seama6 foliculina, hormon toxic ai cancerigen. Toxic la nivelul creierului,dand continue dureride cap gifoarte intense; cancerigen la nivelul8anuluisau uterului (fibroane uterine). De clestele acestuihormonnu este scdpare decat de la 3 -4 copiiin sus, cu sarcinile in modnatural, cum aparele normal. Aceasti ordine natural: a sarciniie8ingura cale care asiguri sdnetatea copiilor. Salturile peste sarcini.bp;derile de copii, indiferent cu ce metode Si din ce motive, atingsanitatea copiilor ulteriori, daci mai vin. Dar chiar daci nu maivin altii, Legea divind pedepse$te 9i retrospectiv pe cei f:culicronologic (n. ed.: pe cei nascutj in ordine naturald). Agadat ininsdsi constitulia endoctine afemeiie pusd obligativitatea nagteiide mai mullicopii. Echiar conditia de mantutre a femeiidupa cumFa descoperit Dumnezeu Stantului ADostol Pavel.

l l

ln cazul viciului sau al gre9eli lor de convietuire, aparitracancerului care ucide sotia se rlstoame iardgi in respundereasotului. Sotul care nu vrea copii nu trebuie luat, e un criminalcamuflat al sotiei sale. Nu e din turma lui Hristos! Abia de la 3--4copiiin sus, facutiin ordinea naturaE in care apar, se neutrarlizeazeactiunea toxica 9i cancerigene a foliculinei. Practica confirmiaceasta. Sunt mame cu 10-'12 copiifecuti, care treiesc Ai ajung lavarsta de 80 de ani, sindtoase, in destule putere, fird sd le doar;capul sau sd fi fost bolnave.

Femeile mai petimesc ai de crizele climacteriului (menopauzd),de la 50 - 52 de ani. Cand viata lor de pand aici a fost corede Siconform cu natura, tulbu.irile acesteia trec aproape neobservateEchilibrul endocrin e asigurat de normalitatea convietuirii 9i aroadelor ficute pand aici. in cazulviciilor de convietuire, perioadaaceasta e adevlrati nebunie-

Nu mai pomenesc de reflectarea (normalitelii sau anormalitltiide convieluire) in afara psihicului, lucru care formeaz; un capitolaparte, cu o matematici mult mai complicati Si cu pedepse maigreu de evitat. De asemenea, nu pomenesc aici decat in treacitrefleclarea purteriiin genere in codul genetic, deciin fondul ereditaral urmagilor. Totugi, nu me pot abtine de a pomeni unul. care pro-duce extrem de multe Sigrele dificulte! in educarea copiilor. Candsotul nu di pace sarcinii (zjc€ el ce se poate, sau nu vrea altfel,sau se declare stipAn pe legile naturii) atunci copiivin pe lume cupredispozitia precoce spre sexualilate. Aceasta iiface indiretnici9i toarte greu educabili (sunt certali cu disciplina, unii geneticprezintl cromozomul criminalit i t i i 9i chipurile, circumstanteatenuante in justilie). Fug de la gcoala 9i lncep aventurile. Decitot in respunderea sotuluise soldeazd giaceste necazuri. Explicatiabiologicd: au crescut in mediul uterin hrani! cu sange prea imbibatcu testosteron. hormon sexual masculin-

I Degensrarea prin alcool 9i tutun I

Tot in treacdt pomenescde actiuneatoxici a alcgolului. Daci6 grame de alcool la litrul de sange e capabils, sudeze o mullimede spermatozoizi cdte doi, cap la cap, tira se b tulbure viata,

t2

iunci ce vom zice de betivii notorii? late ce se intamplA: acestimongtri masculini au doua cozi, deci cu o capacitate duble demiscare, ajun9ica atare in organismul femeii, caute febril ovulul,peng 9i la trompe $i acolo ilfecundeazi. oulformat nelalocul luicregte astfel normal, dartrebuie extirpat cu trompe cu tot. ASa seInEtaleazl sterilitatea. conditie suficient5 de dezechilibru, pane lataze clinice. late ce pustiu de bine face bautura. Femeia, in cazultcesta, s, prefere orice agresiune, numai steri l i tatea 9idszechil ibrulnu.

Toxicitatea tutunului duce la cazuri excesive, dar nimenildintre fumitori] nu vrea sd qtie de carenta organice pe care o aretau chiar de atrofierea fun4ionale...

Alcoolismul, betivitatea bunicilor aparin nepoti ca tulburdri $iInsuficiente neNoase pani la nivelul de epilepsie. Betia e marepacoste care se inscrie genetic in patrimoniul ereditar 9i ducetrcptat, dar sigur, la degenerarea omului din neam in neam, ducelt degenerarea neamului. Respunderile cresc considerabill

l3

Pruvilu albd

Adici dalea pe fat; a unor lucruri. plivitoa!€La cesatorie 9i ln afala ei, diDpleune cu umiril€Io!, in cea mai ea.e palte necazuEi fSra in&ept-ate- 9i randuiala de u!I!at, pentru cine vr6a sicreadii 9i si nu ajungi la acest6a.

<Erau multe !i mari pricinile pentnrcare febula un leac putemic ca acesta,lata,l. dat la indemana tuturor , unora sDrebucun€ mare. altora spre suparare mare..Cei ce ar pdzir cu slintenie pruvila ceasfinfi, slint$e-wr ti cei ce ar invapFo.Nor t,i & sa r.kpunddr, (lnl.6. 10J.

Penntele Arsenie Boca

I Ciderea de la insugirile ceregti la cele dobitocegti ]

Cel cdzutintretalhari afostincredintat Bisericii, caslujitori ieis; poarte grij: de dansul, spilandu-i rinile cu vin Si ungendu-i-tecu untdelemn. Adice poceinq asprd (ca vinul pe rana) Siimperldgirca haruluicelor 7 Taine ce izvotesc din Hristos-pomulvietii(ca untdelemnulce unge ranile omului !i-ltameduiesc deplin)

Ciderea intre talhari este cdderea firii omeneQti din Rai inlumea aceasta. Este'cdderea de la desAvergire... ceci, indatedupe cebarea poruncii s-a fecut in om strdvezie 9i ardb6asemenarea lui cu dobitoacele necuventdtoare. deoarece trebuia.dupA ce a acoperit strdlucirea mintii, ca firea oamenilor sd fiechinuite, pe dreptate, deinsusirile dobitocegti... pAne ce omuli$tva veni intru con$tiinla de sine g la simlirca mereliei sab de fdpturdraliona6' (Sf. Maxim Mdiurisitorul; Scoliile - Respunsuri cetreTalasie, Respuns Ia intrebarea 1).

Astfel, o insusire prin care omui se aseamind dobitoacelol$te inmullirea. Chipul cunoscut al nasteriitrupurilor a venit omuluitocmai din pricina ciderii in neascultare, ceci ar fi tost cu putrnt,

un alt chip de inmullire, nepatimag si nepacrtos. Cand inse aplcetuit, Adam urma sa moare ii si se stingi omul din zidireoumnezeu vdzend inse peste veacurile toate, ca multi au se seIntoarci din dobitocie, l-a osendit pe calea nasterii trupegti. caremnsti din pitimire lpoftAl 9i pecat - pdcatul avandu-$i pornealaln pofte, iar pofta fiind date pentru acest scop de nagtere (StMaxim Meftuisitorul: Scoliile - Respunsui cete Talasie, RespunsIt intrebarea 2t). Astfel, ca intr-o lege de pedeapsa date firii,flrea Si vointa au fost legate intr-o inlintuire rea, clci cu cat seailea firea sl diinuiasca in viata aceasta, prin na9tere, cu atat sedrengea pe sine mai mult in lantul legii pdcatului, sporindu-se Samoartea. I s-a dat deci omului, ca pedeapse, se se lupte cumoartea. de care se atinsese cu voia sa.

Doruldupi Dumnezeu s-a intorc in pofta petima$e dupi trup.Mintea, intorcandu-se de la vederea lui Dumnezeu, a cezut inhltigul simturilor care se lipesc de pldcere ca de bine, ii fug dedurere ca de rau. lar plecerea este momeala cu care 'hotul"tmegea pe om se se pogoare din lerusalim la lerihon.

Pe drumul acestei pogorari, toate incepetoriile 9i stapaniilecele din vizduhuri, ca un puhoi, se sileau se intre, pe intrecute, inpartea patimitoare a firii (adicd in pofti 9i in iutime) Si se lepovarneasce contra firii (Col.2, '15). Vointa l-a impins pe om ca sevrea numai ispita vicleanului Flecerea) 9i sd ocoleasce povaranagterii de fii (ca pe o durere), cdci a fost pandit omul giin laturaminti igia l ibereivointe. Mintea, care odinioare avea givedea peDumnezeu intr-insa, acum e ,,templu al idolilor, avend, in loc deun singur Dumnezeu, multe chipuri ale patimilor necurate" (Sl.Maxim l\r5rturisitorul, Scolia 9 dupi raspunsul la intrebarea 55).Mintea, nemaideDenand in s ine vederea lu i Dumnezeu,ltapanitorul lumii acesteia lsatana] aincalcit-oininfe{gerile celorEupuse simturilor Ea flind o putere azdtoare, ca una ce avea sdlallsluiasca pe Dumnezeu intr-insa, care este 9r El tot foc, acum,nescocegte Si apinde pleceile trupului, ea insdgt fiind re(nutedstfelin legeturd petima$d cu st?fuale" (St lraxim Medurisitorul.Scolia 18 dupi respunsul la intrebarea 58). 9i rati asa, legea

picatului(care este pEcerea simturilorSi pentru care s-a hotarelmoartea trupului) s-a furi9atin sfatul mintii gide atunci mintea detrupului numai sfaturi contra firii, sau sfatul firadelegii.

"Foc de ocard este legea trupului, iar imboldirea spredepinderea patimilor este lumina lui, Si pare de ocare este atdercacu care lucreazd patimile. Sau, pe scutt: focuf de ocar€' est€pacatul: lumina de ocare - deprinderea pecatului, iar llacera -lucrarea pEcatului. Pin urnarc, nu se cade minlii se se incelzeascela focul acesta, nici se se fumineze cu lumina aceasta, nici sdarde in aceastd flacdre. Ceci ceea ce pentru simlui este luminA9i pl6cere, pentru minte este adenc de intuneriC (Sf. MaximM;rturisitorul, Scolia 20 dupi i'espunsul la intrebarea 54).

Simturile nu sunt in stare dec6t de retdcire Si nu aprind decalstriciciunea trupurilor, iar mintea, impins, de aceast; stricaciunenu este numaicontra firii, ciqiimpolriva luiDumnezeu. laro mintebiruiE de simturi 9i de poftele contra firii, prin care lucreaza toateputerea vr4ma9e ('ft dcd dorinla cdmiieste vrdmesie impotrivaIui Dumnezeu'- Rom. 8,7), ce sfaturi poate da, decet sfaturiletalharilor, care cesepescpe ceice coboari din lerusalim la lerihoncopiii ce vin in lumea aceasta [N. ed.: Observam ce acest primcapitol al ,,Pravilei albe' este aproape identic cu capitolul "Cadcopiiintre €lhari" din cartea ,,Cerarea lmprra$ei"l.

I Patimile ne distrug vlaga, mintea 9i chiar neamul ]

Mai departe s; schimbem pulin cuvintele. 9tiinta medicinii,printre multele ei invaleturi, o are $i pe aceasta: s-a begat deseame ca toate tesuturile omului se pot drege, adici setemaduiesc, numai celula neryoasi nu se mai drege niciodatS;lucrul ei se opreite fulgeretor.

Celula nervoasd o asemenim cu un ghem de la care pleacdfire in multe p;(i, cu rost de ,,telefoane'. Creierul ar ti ghemul cemare, sau,cenlrala telefonici", prin care sufletulprimegte vegtile iitrimite hotirarile sale tuturor,,crereralelor" mai mici, celulelenervoase imprdstiate in tot corpul. Prin gira spinariiduc miide,firetelefonice" la creier. Prin creier(celulele nervoase), mintea lucreaziasupra trupului, mintea fiind o parte a sufletului nu a trupului-

l6

$tiinta dovedeste cA desfranarea, sau risipirea de orice fel,Omoard milioane de celule nervoase. late cum: in tot truoul. darmti ales cu desevArsire in gapte locuri, izvor,ste un fel de putereharte trebuincioas; pentru bundstarea intreguiuiom trupesc. Astaavlaga de viatd. Intre cele Sapte izvoare de viat;. printre cele maipulernice este liizvorul care inmuguregte semanta de om. Candomulse tine de desfranare, robit de spurcata ei pl5cere, izvorulnu mai poate dovedi sd mai verse gi indunfrul trupului, in sange,p&tea de vl89a neaperat trebuitoare, pentru ce tot lucrulizvoruluialtlherft in ahre. [n. ed.: dupA cum am vazut, cele 7 izvoare deyirte sunt glandele endocrino Si nu chakrele cunoscute in praclicileorientalo, a9a cum au incercat s; arate adeplii acestor practicil

De pe uma naravului desfranerii, gcade puterea izvoruluide amsi varsa in sange felul sau de vhga. Scaderea aceasta de putereaduce moa(ea a milioanede celule nervoase- Cicitoate tesuturileCln om pot rlbda de foame, sau pot lucm cu schimbul, sau sebpesc, ca sesetace mancara celorlalte $i la vremeprielnicl, iaregiac Tnmultpsc la loc, numaicelula nervoase. odati moart6 de foame,nu mai invic niciodata. lar mAncerea ei este acea vlagS a celorftpte izvoare. Acum suntem pe cale de a lntelege ce sg l ampEcu mu{icar€ sl5besc la minte, vezand cu ochii. $colarii, de unde lalnccput lnveFu foade bine, acum, de cend practica onania, leallbelte mintea d trebuie sa pdrrseasci $oala. Darla ndravullormai esle cineva rd8punzltor iasi nu ne grabim.

latd pe nume cateva feluri de patimi prin €re oamenii i9lprtpidesc samAnta 9i vlaga, apringi de pofte contra firii:

1. Onania sau melahia;2. Curvia:3. Sodomiai4. Bestialilatea (cu dobitoacele).

lar in cesitoria legitime:1. OesfrAnarea;2. Fereala de zdmislire;3. Crima d6 avorl;4. Pregcurvia;5. NEcuratiai6. Nesocotirea vremurilor oprite:7. Alte nenumite spurcdciunt.

Dar ce-i atunci dupa fire? Numai 9i numai zimislirea deprunci.

Cesetoria este o Taine d,';? cele Sapte. tocmai ca si nu ingaduieintr-insa at6ta Serperie de firddelegi. Cu toate acestea, in zilelenoastre trebuie sa strigam ama.nic ,Ridicali cesetoria dindesffinafe mecar ta finduiala dobitoacelor- Binecuvenlarealui Dumnezeu nu s-a dat rertdelegibrf E a$a de greu deinteies? Dar zic unii: ,Noi putem Si fare binecuvantarea luiDumnezeu!' lertati de intrebare: ,,Unde?". Da, pentru cine nu vreasi inteleage, nici Dumnezeu n-a avut ce si zicd decat aceasta:"Cine este nedrept, sd nedrc eqascd maidepafte, cine e spurcal,si se spurce $i mai reu, cine e drept, sd face dreptate Si maldepatle, cine ste sfe,sd se sfnleascd 9l/rai mu lt. l at d, vi n curend9i plata Mea este cu Mine, ca sd dau fieceruia dupe fapta lul(Apoc.22,11 - 12).

9i mai zice Stiinta ce tot omul vine pe lume cu un anumitnumer de celule nervoase. Prin faptele lui cele de desfranare,pierde un numer mai mic sau mai mare de celule. $i pentru cdpeste toate firadelegile atarni legile. asa atarna ele Sipeste viatadesfranatului: faptele sale suntdescrisein samenta sa, astfelincatcopilul este imbinarea celor doi parinti ii a celor patru bunici, acelor opt stribunici Si a celor'16 strS-stribunici (aceasta este omogtenirea numai pane la al patrulea neam, dar $i ceilaiti inainta$llsidau partea lorde zestre, insa din ce in ce mai mici). Ne putemda seama cat au de ispigit copiii din greSelile perintilorl 9i c€mogtenesc? Forma Siintocmirea trupului, precum Qi numlrul decelule nervoase pe care il aveau pirintii cend au chemat copilulin lume. De la numerul Si sdnatatea acestuinumir, aterni multepentru viala urmasilor. Sau mai pe inleles, un copil are scrise insine toate inclinerile unui numar mare de perinti, atat cele bunecat 9i cele rele (umdtate de la ceidoi pirinti, a patra parte de lacei patru bunici, a opta parte de la cei opt strdbunicr Qi aga maideoarte).

Acum, din toate inclinirile acestora, vor veni la aretare maiintai cele mai puternice, de la parinlii cei mai apropiali, dar potveni la aretare $i porniri de la mo$i-str:mo9i, atunci candimprejurerile din afare, sau tocmirea dineunku, inlesnegte se searate mosteniri indepertate. Firea tine la sanitate: de aceea,

l8

moqtenirii bolnave de la un parinte ii sare in ajutor cu parteaalnatoase de la celila[, dar neputinta o poarte totugi, nearetate,In coJoc.

Acestor inclinari si le zicem grau gi neghini. Vom pricepe ceh copil se arata Si slmanta celui riu, care va trebui sd o rSbdempeni la seceris, fiindcd seminatorii, lucritorii 9i economii tainelortu mai adormit, incat acum vedem cam multe neghine in larinatceasta. lar somnul de care e vorba, e adormirea sfejii mintii,loropeala in patimile firidelegilor Omul vr4mag, diavolul, adrecurat ln firea omeneascd, din neam in neam. tot mai multaneghina, sau inclinarea dreceasci a feradelegii.

Dar nu numai patima desfrendrii omoari griuncioarelenervoase, citoate patimile- Menia aprinse, durerea peste mdsuripontru o dragoste pamanteascl, la cag nu le-a facut sange reu Sinu i-a pdlit guta? Drramarea cea mai cumplit, inse, vine de lapatima betiei. Otrava beuturii, pe langl amo4irea giarderea tuturornervilor, stric5 semanta toatd, intr-un chip nemaivizut-duDd cummerturise$te Stiinta. Dace cineva cheamd copii la viatd in stareaaceasta, peste bietul copil aternd necazgreu, boala indrecirii. Clct,oriunde este daremare, vine 9i puterea rea, diavolul, ca la o ispravia sa 9i se arata prin chinuirea ce o face copilului nevinovat. ASare face ce vedem nesfarsitul gir de urmagi nenorociti: orbi, qchiopi,uscati sau putrezind de vii, allii strembi in fel Si chip Si mai greudecat toate, chinuilide draci. laraltii, in ce privegte mintea, pornitide mici spre rele. cend vor fi mai mari vor azvarli in perin(i, inoumnezeu 9i vor sfdrgi nepraznic. Mare daremare in fireaomeneasci! Acestea suntfi|idelegile, in chipde om,.€ pEngend,3trige vinovitiile p;rinlilor Si aduc mare durere in toate pdtile. lardsci vreti: singura scipa.e siguri este de a nu aiunge aici(€xista cale care n-are feredelegi: aceasta este date de tainacununiei). Acegtia sunt ,,pruncii ndsculidin somnul necurat, mattoiainelegiuiilor pdrinfitor. dace stai se cercetezl (intel 4, 6). Legeartotputernica ce intoarce faptele oamenilor in bralele lo( o striglStanta Carte ln fiecare veac de oameni. "Fii de$renallor nu vorsvea desdvergire $i sdmanla ieiitd din patul nelegiuit se va stinge.Ce de vor avea viald lunge, nu vorfide nicio treabe gi bdtene9alor, Ia urmd de tot. va fi fdre cinste. lar de vor mui de timouriu. vorll ferd nengeiere ti fere nddejde vor fi in ziua judecdtii. Cdci neamul

celui nedrcpt are groaznic ster$,l' (intel. 3, 16-19\. " ...Eu, DomnulDumnezeul tdu, sunt un Dumnezeu gelos, carc pedepsesc pecopii pentru vina perintilor ce md uresc pe Mine, pene b al 3-leaSi al 4-lea neam 9i me mibstivesc pene la al miilea neam, cdtrecei ce Me iubesc Ai pezesc Poruncile Mele" (1e9. 20, 5 - 6).

Dar milostivirea lui Dumnezeu, care nu de bunlvoiepedepseste 9i umileste pe fiii oamenilof (Plang. leremia 3, 3) aducein cate uniiinclinirile bune ale stribunilor Qi copilul de mic ajungela deosebirea dintre bine Si rru. Despre acegtia zice Dumnezeu:"Dacd un copil care vezend pecable toate cete a fecd htel seu,se pdzegte Si nu face nimic asemenea... acest om nu va muripentru pdcateb peintilot sei, ciin veci va trei... pentru ce fiul afecd ceea ce este drept 9i legiuit 9i toate legile Mele le-a linut $tle-a implinit: de aceea va tef. (ez.18, 14-19; 17, 19).

I Singura scepare:Pociinta 9i ridicarea caseioriei din desfranare la

indllimea de Taini I

lati cat de cat inteleas; sporirea pustiirii, ce se lucreazi inascuns in firea fiecerui rend lgeneratie] de oameni, care acum, inzilele noastre, s-a aritat in afara cu urgie mare. Cec| "De undevin rezboaiele Si de unde ceftudle dintre voi? Nu oare de aici: dinpoftele voastrc care se lup6 in mAduhrcle voastre?' (lac. 4 , 1\ .

Cine va opri prApidul pustliil? "Fere Mine nu putetiface nimidzice Domnul (loan 15, 5). Pripedul pustiiriinu se va opri pene nuvor scoate oamenii desfranarea din inimile lor qi pAna nu vor s,gtie de Dumnezeu (Osea 4, 1-6). "Ceice tin de trup, poftesc pecele trupest, iar cei ce lin de duh, poftesc cele duhovniceiti. Cdcipofta cdrnii este moafte, iar dodnta Duhului este viald 9i pace.Fiindce pofta cemii este vrejmegie impotiva lui Dumnezeu, caciru se supune Legii lui Dumnezeu, cd nici nu poate. De aceeacele ce sunt in came (in curvie)

'}u pot se place lui Dumnezeu".

(Rom. 8, 5 - 8). Cei ce sunt ei lui Hristos, li-au rastignit trupul,tmpreune cu patimile 9i cu poftele. ,Nu suntem datoi trupului caseteimdupetup. CEci dac, vieluitj potivit trupului, velimui, iardace ucideli cu Duhul poftele trupului, velifii vii. Fiindcd to! cel

20

auft manal de DuhulluiDumnezeu, fiiiluiDumnezeu sunf. (Rom.E,12 - 14). "Cecivointa luiDumnezeu aceagaesle s,trlilea yoastr6,se vd feiti de desfrenae. ca sA gtb fiecarc dntre vo! se stepeneascevasul s'u in cinstire giin stintenie, nu in patima poftelor, cum facnecredinciogii, care nu cunosc pe Dumnezeu . . . cdci Dumnezeu nune-a chemat Ia necurdtie, ci la sfinli€ (l fes. 4,3-7\.

Pe vremea Sfantului Apostol Pavel ince sufla urgie mare, maides peste cregtini. De aceea multi i$i luau de la ei in$isi sfat si sehfrane-ze desavargit in ce$torie, cu gand se fie gata oricend deSfanta lmpedesanie Side mdrtudsirea muceniciei. Sfantul pavelinst.rccotind copiii mugurii cisatoriei, n-a ingaduit infrenarea desrvarqftadecet pentru vremurile de post Si rugdciune (l Cor 7, 5). SocotindInsi gi"reyolb ceasurTor de fafd" (urgia vremuritorde atunci) le dadatul acesta: 'Br,he este pentru oricine, sd fre a$a cum se gdsegte.Legat egticu femeie, nu ceub desfacere. Dezlegat egtide femeie,nu cduta femeie.. . Ce de acum vremea s-a scuftat. Aga incet cei ce8u femei, sd fie ca Si cum nu ar avea . . . cei ce cumpdre ca gi qlm n-ar stdpetl fi cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca Si cum nu s-er folosi de ea. Ceci fata acestei lumi trece" (l Cot.7 , 25 - 4O).

In zilele acestea mai de pe urme, cand gi noue ni se pare ce"de acum wemea s-a scurlal', cerceland firea durerilor, am aflatdesfranarea incle$tend pe oameni qi lucrandu-le de zor ddrAmarEaIn intindere Si in adancime. lar pe de altd parte, preotii vremurilornoastre n-au mai urmerit-o ca pecat 9i ca atare si o mdture afaredin Taina lui Dumnezeu, adice din casetorja cregtina. Aga se faceca, Jipsind preotului cunostinta legii Si bdtenutui sfatul (lez.7,26), oamenii orbeceie in multimea negtiintei d a tipsei de stat.care s-a intins ca o noapte de osanda pestt biegi oameni, caredorm liniqtili somnul de primejdie, de bune credinF ce aceealdesfrAnarea intre soti] nu-i pacat.

Darfiind renduit se vrd Sise ascult mereu durerile oamonilor,care vin de pe urma pdcatelorgia lipsei de stat 9i ajungand adeseauna cu durerea lor, intr-o zi, slujind Sfanb Liturghio, rugandu-mlrpentru Pacea a toate tum6a Fi pentru bunestarca Sfintelor luiDumnezeu Biseicl' , aud deodaE in urechea dinlaunftu infruntareaamarnicdi "rvu te ruga de Mine ta te dau Pace, rcaga-te deoameni se-ii schimbe pu.led/€t dace Vor sa mat vade pacaoe Pemanl

2l

9i am inteles pe urmi multe lucrun... Drept aceea, ascultitorPoruncii, trebuie se strig cuvantul Scripturii ca o sunare de alarma:,Dumnezeu veslette acum pe oameni, ca toli, de pretutindeni,si se pociiascd" (Fapte 17, 30). Adici s, vina la viatd curata,dupa invdtdtura drept meritoare a Bisericii lui Hristos, iar candvremea o va cere, sd merturiseasci pe Hristos cu pretul vietii,netemendu-se de moarte. Altfel, nu se poate ridica o stavild pustiiriice se intinde peste bietiioameni. larridicarea stavileieste ndicareacAsetorieidin desfranare. la inaltimea de Taina. intre cele 7 Taine,ca oamenii se nu ingaduie gerperia feredelegilor

lubirea desfraneriiii face pe oameni grogi la minte 9i la obrazSi nu inteleg cinstea. De aceea, mugurii ces;toriei lor, copiii, iidau pe perinti cu capul de toti peretii 9i prin purterib lor rele leazvarb cu coDite in obraz, iar la randul lorindoit vor lua !ieide lacopiii lor.

Limurit ca lucrurile nu stau bine!Nu fera inteles ,a fost chemat 9i lisus la nunte, cu ucenicii

sd/' (loan 2, 2), cica sa pricepem ce h nunt; se face prima manunedumnezeiasce, spre bine. Numai prin tocmirea cisetoriei dupaHristos, care este mintea desivarqit stepani pe patimi, se potscoate inclinarile rele din fire Si se nu mai fie date moltenire(sporiti) din neam in neam Si si chinuiasci pe oameni.

lar viata curate a cesdtoriei, dupe cinstea ei de Taina, esteaceasta:

l. Binecuvanbte este numai rodirea de copii- lar tot ce-i in afardde rostulacesta, in privinla trupeascd, este desfranare 9i p;cat

9i se nu se mai Iace:2. Vremiingiduite pentru chemarea copiilorsunt numai zilele intre

posturi, ins; numaidac5 sotii amendoi sunt invoili la rostul rodiriide copii;

3. Vremi oprite sunt acestea:a) Cele patru posturimari;b) Cele trei zile de post pe septamand (miercuri 9i vineri,

iar luni numai daca este vointa):c) Sirbitorile gizilele asupra sarbdtorilor linclusiv duminica

- ziua Domnului Si sambatal:d) Vremea necurdtiei;

22

e) Vremea de slebiciune sau de boali a unuia din soti;0 Vremile de tulburiri gi rdzboaie precum qi oarecare

vreme dupi acestea, pentru ceice au luat parte la ele;g) Vremea oprite cu mare asprime este toati vremea

sarcinii, precum 9i vremea alaptirii.,1. Cei ce se dovedesc neroditori, si se inteleagl la petrecerea

freteascd, evitand picatul;[. De la incetarea semnelorfemeii, inceteazi sidatoria cdsdtoriei.

a chemarii de copii.0. Urmand a$a, nu se mai intampldi

a) Crime de avort;b) Blestematiaferelii;c) Firddelegeadesfrenirii:d) $ialte spurdciuni.

lat6 cu c€ randuiale sd fie sotii de un inteles. De ce asa?

Limurir i :

O cas:torie cregtine nu e cu putinta decat intre cregtinaconvingi. Necredinciosii in Dumnezeu nu pot avea parte de Tainalui Dumnezeu, in care nu cred. Pena cand cineva e in afaracredintei dreptmaritoare, totceface e p;cat Sipicatutiieste lege.Cu necredinciolii nu e cu putinF viata curate. Prin rebdareachinuirii de la ei, pot fi biruiti de Dumnezeu !i inviati din moarteain caretraiesc. Cicicate vreme sunt numaitrup, sunt printre morti9i cand afld despre Dumnezeu Si suflet, invie din mo(i Si incepDociinta.

Ajutatile, rabdand toate de la ei, darimpotrivindu-vi picatului,chiar dac; ar fi aceasta o mucenicie neintrerupta. "Femeia sd sebame de behat cend Hristos este capul bdrbatutui (Ffes. 5, 22-24:1co. 11.3), dat cand capul lui e pecatul Si 'Dunrnezeul tui estomacul" n-are ce sfatde mantuire lua de la densul. Fdri Hristoseste mort, iar sfatul mortilor duce la moarte; acolo se nu mergeti.De mo4i se n-avelifricd- De cei ce nu se tem de Dumnezeu, nicivoud sA nu v5 fie teami. Toati teama se fie de picat, caci peaceasta au avut-o si sfintii.

2l

De aceea sunt gpd!!-dqb j jig jilglig:a) Nebunii, indr;cit i i . bautorii, slabiide minte l i ceicu boli lumelti;b) Rudenii le de sange pane la gradulS (veriide gradul 4 i i ingeduie

pravila bisericeasci, insd am vizut $i la depdrtarea aceasta,copii insemnati de pacatul amestecarii de sange $icu s,ndtateazdruncinata Dentru totdeauna);

c) Cei prea deosebiti de verste. Depdrtarea cea mai mare ce poatefi ingrduiti este de 7 ani (maxim 10). Ce trece peste ace9tiadovedegte patima desfr,ndrii, care se rezbuna. Viduvii se aavdduve.

d)Varsta ingeduit; pentru fete, de la 18la 20 de ani, iar pentrubiieti spre 25 de ani, adicd la o varst; la care se priceape pe cecale merg licum trebuie se mearga. 9iince ceva: trebuie s; seagtepte o varst5 mai merigoard, ca si se vadl, pe cat e cuputinte, toate inctinatiile din cei doitineri, care numai cu varstase arati. Altfel. se mai in€mpl, ci inainte de cisetorie au opurtare, iardupi casltorie, dupi oarecare vreme, au alte puderipentru care bucuros aifi ciutat tovaresia vietii in alte parte.

e) Cesatoriib tecute dupl sfatul sau sila pdrintilot care socotescaverea - Datima lecomiei - n-au dus la capdt bun; averea toatis-a impreltiat.

f) Cercetati ce purteriau avut pirintii, cei4 bunici, cici a$chia nusare departe de butuc.

g) Nu incepeti dsetoria cu pacatul, ce silitiTaina Iui Dumnezeu Si-L veti avea impotrivd. Pane la Cununia Bisericeasai, toti suntdatori a avea tecioria nestricatS, Si fete 9i biieti. Celui ce credein Dumnezeu ii tine posturile Si are duhovnic, iieste cu putinF.Celuilalt, nu i-a fost cu putintd intAi, nu-i va fi nici pe urme. Deac€ea, cei ce robesc la patimi, trebuie se dovedeasce intaiindreptarea din toate patimile Sise ajungd la credinta lucritoare,apoi sA intemeieze cesitorij, cici altfel numaiinmultesc riulinoameni. osandind Si pe all i i impreun, cu ei.

I Binecuvantati este numai rodirea de coDii (pct.1 de maisus)linainte de Hristos, Tobit a zis cuventul: "Doamne, iau pe

acea$e sord a mea, nu pentru implinirea poftelor mele, cio lac cuinime curatd' oiauinlj-adever ca femeie (Tobit 8, 7). Cine in vremea

noastre maicrede aga. Cesdtorja este numaiaprindere detrupuri,l8r unde este numai atata. vine ura $i face vrajbd.

Nunta este mai mult dec6t aceasta, este chip al uniriisufletuluicu Dumnezeu- De aceea, numai cand cei doi soti sunt uniti cuaufletulin Dumnezeu, ddinuiegte Si unirea cea trupeasce qi aduceroade dupd Dumnezeut copii curati Si tregatori spre El.

E oprile vremea postuitor $i a seb^btilor.Intai e sufletut siDumnezeu Si apoatrupul. Cand poarta omut grije de suftet. iesedin pofta trupeascS, o stinge chiar. ca se poata primi Sfantahpdrtiganie - mancarea sufletuluigide caretrebure sI se apropielot cre$tinul, m:car de patru ori pe an_ postul e randuit tocmailpre stingerea poftelortrupului. CAti vreme omulnu iesedin pofte,nu se poate apropia de Dumnezeu. Copiii chematiin $rbetori$iposturi, toli poarti in ei pdcatul pdrintesc. ASa cum pirintii n-aullnut seamd de ziua Domnului, a$a nici copijj nu vor tine seamade voia Domnului Si de sfatul pjrintilor

E optile vremea necurefiiel. in lege, cei ce cdlcau randuialatceasta erau omoreti cu pietre, pentru cA pruncul ce se zdmislealn necuritenie,la evrei, avea inclinarispre lepre, tiind otara caldl,ler la noi va avea once alte inclinare spre putrezirea de vtu.

E optile vremea de tulburdd, rdzboaie, pentru cei ce iau pade,a e/e, fiindce in acestea li se zdruncine nervii 9i au pomire sprevarsare de sange. Apoi, mai e ltiut ci pruncul ce se nagte, selleturi parintelui slab, ca si tina cumplna; se intelege astfel, dece in randul de copii ce se nasc dupa rSzboaie, sunt mai mulliblieligi mostenesc apuclturile rizboinice ate ta(ilor ii zdruncinarealor nervoasa, din vremea cand au fost chemati la via€; se maiIntelege de asemenea li de ce copiii acegtia vor face revolutjj 9jvor sfar$i cam prost, ca unii ce vor fi mereu in rizboi cu ceilaltio8meni. Mai agteapta putin, pana ce se maitinigtesc nervii qi numgi ai vise tulburatoare, cu spaimd de razboi. ln starea aceastanu poti chema decat un bliat, care. Si din graba ta. poate apucaC9lea puSciriei.

De ce este oprfte ba6 vremea sarcinin Odati, pentru ce numai are rost lcopilul nu mai trebuie chemat ta viatd cici el este|8te deja in pantece!], apoi, pentru c: toate simlirile cetordoi

Vremi opritechemeriicopiilorlaviate . 2-3 de mai sus

Ddrinti. mai ales ale mamei, prin care trece in vremea aceea, seintiperesc cu deosebire in mugurele ce s-a plemldit Deci. iata omare cheie a lucrurilor: precum au fost purtari le 9i toatesimlimintele mamei, in vremea celor noua luni ala va fi 9imo;tenirea copiluluice se va naste, pe toataviata sa Daca penntii

i-au tulburat tocmirea cu firadelegea desfrenarii aceasta se vaintip;ri intr-insul cu terie mare. lar cand se va na$te, pana nu

ajunge sl priceap;, se va juca cu sora de-a mirele li mlreasa. 9linca de la 7 ani. Maiterziu. va cerca la dobitoace. sau se va dedala curvie cu mana, pe urme curvie in regule. patimi care ii voromori milioane de celule nervoase gi de nu se va intalni cu cinevacare si-i cunoasci boala, pe la varsta casatoriei va ajunge indoaga nebuntei Despre sporul la carte nlcl nu mal vorbesc' patima

aceasta le tampeste mintea, ciciincepe sA se poata face pe la14 ani. iar dace nu i se dd de leac, nu lasd pe om se ajunganrcidecum la 70 de ani. Toate patimlle slSbesc puterea deimpotrivire a sufletului, pustiind gitrup 9i suflet 9i piezdndu-le pe

amandoue pentru totdeauna. Cet ce pdtimesc de aceasta intaisd se tamidutascd, apol sa se cdsdtoreasca

Doctoriidau sfatul cdsetoriel numaldecAt fare sd socoteasciroada bolnavd ce vor chema-o pe lume se se chinuiascd dac;

aduc vre-o roade.Prin urmare, inclinarile ce le-au avut perintiiin timpul sarcin'i'

acelea vor fi conducitoare in toate vlata copilului ce se va nagte'

Acum e vremea cea mai scumpe de a ingriji de purtdrile viitoare

ale copilului, caci acum potisemenaintr-iniii inclindrile unui slAnt

sau apuceturile unuitalhar Sise roage pirintiiin vremea aceasta'

se se impirtegeasca cu Sfintele Taine, si petreace cu dragoste

de Dumnezeui aSa va fl Siin viata copilulul ce sa va na9le 9l nu

veli avea O;taie a! cap cu el, ca nu crede, ce nu asculti 9i umbla

duoe rele. lntors - Stiti cum eDar si vrcmea alepterii trebuie tinuta curati ce inc; e legal

de mami gide purtirile ei Apoi, nu poate rodicopil nou' pentru

ce nu-gi poate impd4i sangele in 3 pd(i gitoate s' mearga bine;

o oarte cu laptele, alta pentru sine $i a 3-a pentru celde pe cal6

Daca sunt mai deai decat ingdduie firea renduiala eceasta toti

sunt slabi 9i nu-s de trai. Dar aici re mal inlel€ge cova Ga pe

misure ce s-a in€rit desfranarea ln m;dularele oamenllor' a

26

acezut gi puterea lor de aperare impotriva bolilor de tot felul, iarclzand in acestea, foane greu se tameduiesc, delimijloacele devandecare sunt din ce in ce mai bune. Orice desfr6nare este oputrezire inceata (ca gunoiul care arde) ce scurteaze zilele0amenrlor.

Luati aminte, ca pentru osteneala perintilor, dupe voia luiDumnezeu, se milostivegte spre copii gi-i binecuvinteaz5 cu daruri,precum insu9i a zis: 'p ene b almiilea neam" pentru ceice-L iubescpe El.

f Pi.rinti ncroditori (pct. 4-5 de mai sus) IIntrebali medicul inainte de cdsdtorie, cum stati ldac{ sunteti

roditoril Cei ce n-atifdcut-o inainte de cdsdtorie. int;ebatj-tacumce se mar poate face (drege). Se poate intampta ca amandoisotii36 fie roditorr 9i totusi roade nu aduc. Ce se fie? pe unul din soti.cu deosebire pe birbat, l-au ajuns faptele lui din tinerete: eracurvar, onaninst sau in alt chip pitima$ gimuttficand fdridelegileecelea, Fa slebit frana gi repede il trece firea, inainte de ctiDacand femeia ar fi fost preg,titd s5-i pnmeasca sjmanta. Femeranu are agadar nici o descircare, bdrbatul nu o multume$te, iselace scarbd de el, iar daca se duce la doctori, acestia cungscandtiei pricina, ce n-au potrivit timpurile, dau sfaturj picitoase, de acerca cu altulgiiati stricandu-se o cisetorie. Side undeinceDiturals toate acestea? Din pdcatele tineretii. pe care atotputernicia Siranduiala firiile-a intors, s:tileduciin spate. llnerelea se r:zbune,daci n-a fost buna. lat; de ce trebuie fecioria nestricate sd o aibeli feciorii [nu numai fecioarele].

Faceti bine 9i tineti posturile, ostenitj-vd trupul se nu zburdeti nu uitati ce este Dumnezeu care ajuti pe tot omut ce zice'Doamne ajutel".lnt;riti-ve cu Sfante impertiganie Sinu se poaterd nu se poata. lar dace n-ati fecut aceasta 9i ati ajuns aicilneroditori], plecaliva puterii mai mari $i petreceti pentru suflet.Ca tot ce se dovedegte fera rost pentru Dumnezeu, tulburimngtiinla Siea merturise$te cd-ipicat. Ajunsiaici, satinem parteaconlti intei lglasul lui Dumnezeu din om]. ca s: f im pe placut tuiDumnezeu Si sd dobendim iertare.

^ ,Un sfat e bine si vd doriti copii de ta inceput, din tinerele,p6na ce nu v-ati hodorogit de grijite vietii Si de atatea p:cate, cici

lcopiidintineretea parinti lor]suntmai ageri gidemaibunenddejdede viatd; copiii de la bitrSnetea perinlilor sunt mai stin$i, parci lelipseSte vlaga din ei gi duc o viati chinuite, pentru ci au moqtenito zestre slibite. Cdci, daca viala ta este o cheltuire neindrumateSi daca mai egti Si cu gregeli, le daj povare copiilor. Totuqi, sepoate ajunge pana la 12 copiifara cusur. cirora le va venivremeasl fie o datorie, prin greutitile Si osteneala de a-i crelte.

f Urmand gfaturile de mai sua. nu aiunqeti la necazurile demai ios (pct. 6 de mai sus) I

a) Cima de avoft este mai mare decat crima simpla, pentrucd se face impot.iva unui copil far; apdra.e. De aceea, cere capde mame gidetata. Sangele lorstrigd la cer,,Rezbunare" Siputinisuntceice scapi de ea. Nenorocirile intre oameni, razboaiele, augirolulacesta, de a face dreptate acolo unde nu s-a flcut pocainti."Sd nu sputcati pemantulpe care avetisdttdili: cA sengele spurcepamanu Si pementul nu se poate curd,ti de sengeb versat,aftmintei decet cu sengele celui ce l-a versaf'. (Numeri 35, 33).

b\ Blestemela ferelii de zdmislire, iate unde poate duce: laimbolndvirea nervilor interni ai sotiei, care raspund cu un capltinlale, incat sotia (femeia) nu mai poate ridica dejos nici un brat delemne Sinu maipoate merge- Mn Sidurerile de stomac Ai rirunchiSi acestea ugureazi cipdtarea diferitelor boli care greu se maivindeci, printre care 9i,,poala alba" fleucoreea]. laratreia superareeste ci strica randuiala dinauntrulfemeii, care ajunge desevarsitneroditoare. A$a se rezbuna firea pentru fapta aceasta. De aceeanu trebuie sd indrdzneasce fetele a gandi la cdsdtorie inainte devarsta de 18 - 20 de ani, cend sa fie in stare a na9te copii. Sfatulgresit al perinlilor de a se cisatori cat mai repede, cu soti preadeosebiti ca varste, iiface pe acegtia sl se fereasci de sarcina.negtiind urmerib, care sunt cu mult mai multe decet lnsirai aiciASa se intampli cA neamul celui fari de sfat se stinge.

c) Nu apera$ desfranarea, ci nu are nici o aperare. Ea nuintretine, ci (mai curand sau mai taziu) macine dragostea lntresotigi duce la ura, ca orice pdcat.

Alte lucruride stiut: Ved oamenii chinuindu-se, dar maialescopiii, intre a crede in Dumnezeu gi a nu crede. Lupta lor intrebine 9i reu, de multe ori, e asa de mare, incat se tem se nu-sipiard; mintea. lar eiinci suntcopii. De unde vin chtnurile acesteaiDe la pirinfii $i bunicii care sunt intr-insut. Se aflau intre dansiiuniicare credeau in Dumnezeu Sialliicare credeau in cel riu. S'emo9tenegte atat inclinarea de a crede in Dumnezeu cet silnclinarea de a nu crede. Tot ce este senAtos in Darintt inclin;tpre Dumnezeu, iar tot ce-i pdcetos sau bolnav, inclht sprelncepetorul rautatii: iar in copil se bat cap in cap aceste inclinAripotrivnice. Dace nu este cineva ca s:-l ajute in vremea lui decumpdni, se poate intampla sa fie biruit: partea cea bune decatre cea rea, caci mai intotdeauna imboldurile din afare asa"ajutd : dacA insi are parte de un sfat la vremea chinuirii sate, t9imaivede binele, lpartea bund]. Cunoaste decj, ce firea parinteluinecredincios, €t a mogtenit-o, trebuie sd o biruie, lipindu_se deDumnezeu. care nu are de lepedat pe nimeni. Unii ca acegttatrebuie sa cClatoreasce in viald cu foarte mare grijd Si sa nu c;d;de la porunce, h desfranare, cd se pot starni ta batranete gandurilmpotriva lui Dumnezeu, chiar in vremea rugaciunii ga gaia-gata!d dea in deznedejde de mantuire. Mantuirea se afle rebdandlns, toata supdrarea aceasta. lati de ce nu e bine nicidecum sd-li dai copilulin casa necredinciosutui, ca e chinuire 9i pentru el Sipentru urmasii lui, din neam in neam.

Erau multe Simaripricinile pentru caretrebuia un leacputemicc€ acesta. lati-l, dat la indemana tuturor - unora sDre bucuriemare, altora spre superare marc. ,,Cei ce au pezit cu slinteniepravila cea sfen6, slintise-vor gi ce! c6 au invebFo, yor gti ce sedspundr"(lnt.6,'10).

Pentru necredinciosi, dupa sfatul perinlilor. n-am nici uncuvent, iar pe desfranat ii va judeca Dumnezeu.

Pastorul isi paze9te oile... iar lupii i i gesesc vina... nimic nou.Chemim insa din nou pe l isus la nunti... ceci cei ce se

pogoari in luriea aceasta lcopiiil, vin in vremea noastre pestemesuri de r;nlti 9i urmirile cele mai grele abia de acum vin.

Doamne, ajuti-ne se facem voia TalAmin.

2a

' t .

Despre durerile oumenilorLucrul care ne arde pe toti este poceinla - pocania - pe

care o trimite Dumnezeu, ori vrem, ori nu vrem. De aceea estebine si ne poceim de buni voie, sd nu asteptim sa ne trimitiDumnezeu pociinta pran necazuri de tot felul, cacipricinile pentrucare ne trimite Dumnezeu necazurile sunt pecatele noastre Decidaca prteqti necazuriin via(e, afli ce aificut gre$eli. Necazurilesunt mila lui Dumnezeu cu not.

Acum se vi dezvelesc ceteva felurl de pecate. ca astfelsd pricepeti durerile voastre.

l. Betegugurile trupului

Din trei pricini se imbolnaveqte trupul:Trupul se umple de otravuri, din liosa oostului. Carnea [9igrrsimeal este o otrava si se mistuie tot cu aJutorul unei otrdvlcare este tierea. ["Cu parallzia pedepsegte Dumnezeu pe totinesituii de avere, dci acegtia Si-au fecut socoteala greqitdzacand d dacd postesc nr mai pot alerga 9i lucra (parcliziaca gi averea, se poate mogteni!). Ei au crezut statul viclean aldracului iubirii de avere. De aceea toti harnicii s; ia aminte 9ise tie post, ca nu cumva dup; mufte alergatura degarte sestea la pat tot restul vietii. Dar Si asta de li s-a intemplat tolmila de la Dumnezeu sd o socoteasce. deoarece le di prilejde-a cumpeni qi a-9i recunoaqte gre$eala. Ceci Dumnezeunu pedepseste spre moarte c| spre intoarcere, cdcitrupul nupliteste nimic cend din el scoti averea ta rea. Sfintii au scoscu totul altceva: sfesnic al Duhului Sfant. Cuve din 22 febL1 942, M en. Brancovea n ul

Din nastere, pentru ci fie mama sau tata nu a fost treaz cdnds-a zAmislit copilul. Fugiti de berbali cand sunt smetiti debiuture ca de foc.SjlllgsLilelg, pentru ci trec mesura cuvenite 9i atunciincepesi-i doara spatele, spinarea, galele, sldbssc nervii,'devin iulisi nerebdatori. Toate acestea, pentru ci nu 9i-au infranat

poftele (puterile). Este tocmaica bogatulcare saricegte. ASa9r trupul care 9i-a mancat toatd vlaga.

ll. Vrajba in casi

Ascultati pricinile pentru care au vrajbi qi ce si faca ca sanu le mai aibi. Vrajba in case vine din pecate. Toate iQi au izvorulIn picate. Neaperat, vine vrajba in case, dace:

l) Cesetoria s-a inceput cu st6ngul, adaci cu desfranarea.2) Sotii tr i iesc in casitorie nelegitima sau feri cununie

bisericeascd. Este un prim picat, pe care totiil plitesccu vrajba.De aceea toli trebuie sa intre la cumintenie Si se se legiuiascddacd sunt a$a.

3) Din curvii nemArturisite, f;cute inainte sau dupi cisatorie.Astfel, au intrat intr-o casi noue cu o pecete drdceascS pe trupulgi pe sufletul lor ga pentru cd nu s-au mdrtunsit, acel pecat aresi le spargi casa, tocmai pentru ci n-au omoret pe diavolul,care este cel care face acest lucrrt

4) Lecomia de avere a unur pannte cand Si-a meritat fata sau9i-a cdsitorjt feciorul. O asemenea cisitorie nu tine, pentru cds-a fdcut cu o lucrare a diavolulur. De vei md.ita fata ta numalpentru avere, cdsitoria lor va sfar9i cu vrajbi 9i cu spargereacasei aceleia. Prin urmare, cumintiti-vd panntilor cu sfaturile,cand vd miritatifetele sau vi insurati feciorii.

5) Nepotrivirea de varsti. Sunt pirinti care-li miriti fetele la14-16 ani, iar la 18, 19 ani fata lor este vaduve Qi incd cu copil.Aceasta din cauza nepotrivirii de varst:, caci ce poate face ofat: aQa tanara in fata unui vlajgan, om in toatd firea. Aceastddiferente mare de varsta este un oecat inaintea lur Dumnezeu$i din cauza aceasta, casa aceea nu tine ci se sparge gi inaceste cazuri pi.intii trebuie se recunoasca ce au dat un sfatprost.

6l Din negrta de suflet a celor din casa, din negrija despovedanie, de Sfenta impdrtiganie 9i de randuielile Bisericii.care sunt poruncile lui Dumnezeu, care daca nu se pizesc,pdzesc pe ale diavolului gi nu pot si aibi linigte

2.

l l30

7) Din petrecerea ferd post Cei ce se umplu de menie suntcei plini de fiere, care se inmulte$te'in corpul omului, atunccand mdnance carne mufie 9i nu poste9te. Plin de fiere fiind, teumpli de manie qi astfel igi sar in cap unii la altii. ASa, pentru ovorba cat de neinsemnati, pentru o bucata de lemn ce nu e lalocul ei. ii sare in cap celuilalt.

8) $i o ultima pricini este desfrenarea sotilor. Dar sotii cumdesfraneaz: cand sunt legiuiti? ASa bine, cici nu maitin seamade miercuri, de vineri, de zilele postului 9i de s;rbetori. Nu mai

lin nrci o randuiala 9l BATE DUI\TNEZEU NERANDUIALA CASA SE FACA RANDUIALA.

l l l . O al ta durere: paguba in curte, inagoniseala voastri

9i acum iate pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocaniaasupra avutului nostru.

1) Unii din stepani dfticuie vifele !i atunci si nu se mire daca iseimplinegte cuvantul, cacida Dumnezeu dupl cuvantullui

2l Lucreazd Duminica. Dac; Dumnezeu n-a lucrat Duminicanicitie nu iti este ing5duit ca se lucrezi gidace vei lucra, veiprerde nu numai ceea ce ai lucrat dumlnica ci 9i ceea ce allucrat in cursul septamanii. S: nu ascultati de sfatul nimenui[guvernului] cend este vorba de cinstirea Duminicii. Fiecarelguvemul] isi are socoteala lui, tu insd ai un suflet. Ceci vaveni vremea si ceri api cu biletl Da, va veni 9l acea vreme

3) $i mai are pagube cel ce se ufte b agoniseala sa ca la ochiidi, cap. gi-a lipit inima iui de lucruri pieritoare. Pentru altc€vaa dat Dumnezeu inima, nu ca sd ti-o lmpotmolesti cu gunoiullumii, ci ca sa ti-o indrepti spre Tat;l cel din ceruri. Pe el s5-t iubim, de El se ne lipim inima. ceci neaseminate este plataoe care ne-o di Dumnezeu, fatd de cea datd de lume. Deaceea nu-ti lipi inima ta nici de proprii Ei copii, cAci, de-ipetimidurere in cele iubite peste misur;, cineteva mangaia?

1l Ai cumperat din mane rca, din man: pitimage, din manacare a furat sau de la unulcare a curvit. De aceea mar inaintede a o amesteca cu ale tale. dd-i putind ape sfintit;. cu faina.caci sA gtiti, picatele trec ai asupra pementulur pe care-l calciSi asupra vitelor.

Cend a fost izgonit Adam din Rai, Dumnezeu a blestematpdmantul: ,,Spini 9i pilamidd sA dea qi pran sudoarea fete, sditi caitigi painea, iar femeia in dureri mari sd nascd" Ogre|eald a noastre aten, asupra intregii aven

5) Cineva se tine de vnil asupra fa, iar tu n-ai oc.otirea lulDumnezeu asupra ta. Cineva lucreazd cu diavolulasupra taSr asupra vitelor tale 9i atunci tu tanjesti 9i vitele tale. De cepot lucra aceste puteri? Pentru ca tu n-ar ocrotirea lujDumnezeu. $i ca si nu mai poat; lucra duhurile rele.curete$te-titrupul Eu prin post, fd sfegtanie, pune-ti o crucein curte Si roage-te lui Dumnezeu sa te ocroteasci.

6) irai poti avea necazuri 9i din cauzd ca. in curtea in care staitu, sau pe pemantul pe care-l lucrezj apese iuremnb.blesteme sau nedreptale. S: luati seama. sa nu tStatio brazdddin p;mantul care nu este alvostru, cdciaduce moarte. Darse mai poate se ai asupra cu(ii gi alte pacate. Poate ca aicumparat aceasti curte cu bani muncali intr-o vreme candpoate traiai in desfranare. De acesti bani, degi ia-i muncit nute veiputea folosi, cicigiasupra loratarni giapasa pacatele,de cAnd ia-imuncitgite urmiregte Dumnezeu paniin panzelealbe. Pentru ce? Pentru ci nu te mlrturiseSti, pentru ce tiiSerpii in san 9i Dumnezeu lasi sd te mu$te.

7) Apasi b/esfeme/e perintilor sau a alluia asupra casei tale !iasupra ta

8l Omorui sau sinuc,iJeli ficute in curtea ta, sau, ce este Simai des, copii bp^dafi Si lngropati ici-colo, ba in gunoi, baleng; o altoaie. Lepddarea copiiloreste pacat strigdtorla cer

9) Stepanii au pdcate nemerturisite din tinerete sau mai Deurma Si nu le-au ispdgit, ce nu-i destul sd le spui sub patrafir,trebure si le gi ispi$esti de buna voie. De aceea vine bataialui Dumnezeu asupra voastrS, peste tot, pe camp, peste viteSl peste tot lucrul mainilor voastre

lV. Copi i inddrdtnic i , neascu l t i tor i ,necredinciogi 9i desfranati.

Toti pAnntii luati aminte, ceilalti de asemenea, fiti cu marebagare de seamd, ca si nu cadeti in astfel de gre$eli, cand va vaveni randul. Copii i inddratnicivin din urmStoarele pricini:

1) Pirintii nu au p:zit nicioda€ postul !i nu s-au putut infrenade la poftele trupeiti Qi aga au cdlcat zilele Si t impurileneingiduite care sunt: IVIie.curea, VinErea, Duminicasirbitorile de peste an 9i posturile intregi Toti copiii carerezultd. sunt neascultetori, lnd;r:tnici, pentru ca nici perintiilor nu au ascultat de poruncile lur Dumnezeu de a przizilele

- sfinlite.

lntrebati-vi cugetul $i vd va spune ce este ingaduit. Astfel, iiveti vedea plang6nd 9i veti plange 9i voi Si a9a veti ispdlip:catulin care Fatizdmislit. Desigurcd vi doare, daci nu le-ati fi fecut nici nu v-ar fi durut.

2) Mamele nu s-au pSzit pana la curdtenie deplind qi aga senasc copii plini de bube 9i pot mui. 9i dacd in vremea aceeatata a mai fost 9i beat, se naste un copil ca va fi sleb;nog, fiecu mintea. fie cu truoul. fie cu amendoui lati cum vei aveapocania de la Dumnezeu cu propriul teu rod.

3) in vremea sarcinii nu te-ai pezit de bdrbat. De aceea multicopiise nasc morti sau morde tineri sau dacd treiesc alunecain curvie, pentru ce s-a intiperit pecetea curveascd pe eiincddin pantecele mamei lor (a$a spune Sfanta Scnpturd).Toateprin cate trece mama, in vremea celor 9 luni de sarcine, fiebune, fie rele, se intiperesc Sr in copil. Cand va cregte mare,toate iivor rdsdriin cah-. (Caietd PednbluiPetru Vanvulescu;D. 78-81 mss.\

Sfatu ri gi indemnu ri alePdrintele Arsenie

date la Biserica DrdgdnescuI Viala de familie ]:

- In timpul sarcinii, mama sa nu stea in fum gi sd nu iameorcamente.

- Dac, nu-id: pace la copil in vremea sarcinii, copilulva aveaprecocitate sexuald.

- Decat cancer mai bine copii- Copii nesculi numaidupd distractii Si destrabeliri au ie€it rai.- Copiii nefecuti strica pe ceifecuti.- lobagii aveau cate 16 copii. 9jerau slugir- Ceicare opresc copii de la credinta sunt osanditi mai riu ca

sinucigaSii.- Cis:toria-i pentru mantuire Si prunci, nu pentru pleceri.- Si afundim la botez coDiii.. Din cauza avorturilor ne vor "st;pdni" tiganii.- Daca nu poti vorbi cu copii despre Dumnezeu, vorbeqte cu

Dumnezeu desDre ei.

- Tineriisi se mute de la batr,niicare le strica casa.- Din treifamili i , doua divo4eazd.- Pantalonii la femei- muh maigrav ca lipGa de basma la rugecjune- Pe cer necununati sd nu-i impartigeqtr.- Abstinenla sexuald ddvigoare, dardin c6nd ln cand, rar, trebu,e

sotii sa se impreuneze, in afara de posturi (Sf. pavel).- Femeia (luata din bdrbat) are nevoie de completare endocrine,

oan contact. de la berbat.- Picatele se inregistreazi in codul genetic alfiecdruia.. Nu suntem din maimut;, dar mergem cu pagi repezi spre ea.. De abia agtept si termin odati cu problemeie dinbe barbat gifemeie,

pentru care Si lui Dumnezeu fa pinn r;u cd a facut pe om.

34 l5

Boli gi necazuri. Credinla l:

Si nu cartim la necazuri.Fumatul sl6beQte nu numai plamenii ci 9i mrntea omuluiincetcredinta nu o mai vezi atat de curat.Cei bolnavi sa tind regimu' bolii in loc de post.Bitranetea-i un cavou ajutdtor.

N-ai si gise$ti Sfinte Moaste mai sfinte ca Sf. Cruce.Dreapta socotealA-i mai mare ca postulNu ispiti Sfintele Taine.l\,I-am rugat pentru apuseni qi m-a dus Dumnezeu acolo Si mi-a aretat ce fac.ldai mute rugaciune c;tre Sf inger P;zitorSi ne fenm de yoga (noj creQtinii nu avem nevoie).Se-mi tind Dumnezeu credinta de copil.lerusalimul din nor nu celdin lsrael.lntre catolici Sr ortodocsi deosebirile nu sunt esentiale.Cel cu un talant din Sfanta Evanghelie are numai botezul $italantul lui i se va da celor fera botez, dar cu fapte.Parintele Arsenie s-a intalnit cu lisusin garA in chipulseraculuicare plengea...goapte diavoleqti: Citili Biblia cum vd taie capul cd 9i noi ogtim pe dinafard Si sfinti in fantezie ve vom face.. Vindemyoga, teozofie, spiritism, magie, cultulluisatan: eu suntwotan,lvlamona. PriaD.

I Biserica 9i Statul ]:

Nuj tot cereti moartea lui Ceausescu c5ci care vin vorfi mai rii.Pe regele Mihai Pirintele Arsenie l-a sfdtuit se plece calomoari. Azis c; va revenic6ndva in tare giciiiom credinciosUngurii vor maa mult decat Ardealul.Uneistipaniri de stat (sau geD, care nu se supune luiDumnezeu,nici Sf. Biserica (9i slulitoriiei) nu trebuie sA I se supunaRugdciunile $i jertfa Sfintilor Brancoveni m-a adus pe mineDentru tara acesta a noastrd.

Nu va putea avea omul pace pe pimant de nu va avea pace cuDumnezeu! (l Tesalonicienr 5, 3, Luca 21, 55; lsaia 139. 1'l).A9adarin numele lui Hristos vi rugim ca St cum Dumnezeu v-ar ruga prin noi: impaca!-vd cu Dumnezeu (ll Corinteni 5, 20).(Caietd Perintelui Petru Vanvulescu: p. 1-4 mss.)

l6

lcoana pictate de Parintele Arsenie in biserica Ddganescu

l7

Despre iubire(extrase din "C,rarea imper4iet' 9. a )

lubirea de Dumnezeu gi iubirea de oameni

Tot razboiul potrivnicului acesta a fost: ca sA-L facd peDomnul sa calce dragostea catre Dumnezeu ca Tati. Caci Stievr4maguld decerea pemanteascS, pentru cine umbli dupa ea,are draceasca putere s5 desface pe om de dragostea luiDumnezeu Si s, i-o intoarce spre placerea a orice altceva afarede Dumnezeu. Prin urmare, daca mai avem inima prins; de cevade pe pimant, stapenitorul lumii acesteia incl ne maitine tegatiin imp:ra$a lui, de vreme ce dragostea noastrd cetre Dumnezeuinc6 n-a ars Si ata aceea. p.29

,,Neputend vrejmagur s;-L facl pe Domnul se calceporunca iubiriide Dumnezeu, prin cele ce I le-a fagdduitin pustie,s-a streduit pe urme, dupi ce a venit in lume, cu ajutorulnelegiuililor iudei, sd-L faci si calce porunca iubiriide oameniO, minunat rdzboi! in loc de ura lisus arata iubirea 9i rapune petatel rautatii prin bunatate. in acest scop, rabdand a6tea rele dela ei - mai adevarat vorbind, pentru ei- S-a streduit peni h moarte,in chip omenesc, pentru porunca iubirii Si, dobAndind biruintadeplina impotriva diavolului, a primit cununa invierii pentru noi.Astfel Adam Cel nou a innoit pe cel vechi.'( Sf. Maxim [Iadunsirorut,Cuvant ascetic, Filoc€lia, ed.l, vol 2, Sibiu 1947, pp 8-9). p.30

lubirea de Dumnezeu Siiubirea de oameniin care aternitoata Legea Si Proorocii (Matei 22, 37-40), implinindu-le lisus canimenialtul, prin aceasta se vedea limpede ci lisus e DumnezeuSi Dumnezeu este iubire (1 loan 4, 8). Pe acestea doui ni te-a datca porunci. Aici sta taina pentru care poruncile lui Dumnezeu batpe vrijmasul, cand are cine le trai. Cici iata: Dumnezeu seascunde in poruncile Sale, dupe cum nb asiguri Sfintii MarcuAscetul (St Marcu Ascetul, Despre tegea duhovnrceasci, Fitocatia, Sibiu,1946, ed. l , vol .1, p.249 Si ed. l t , vot.1. Sibiu, 1942 p 247) $i [ Iaxim[rArtu riSitorul (Sf lilaxim M5tturisircrut, Capr,te gnostice, Fitocatia. Sibiu,1g47,ed. . vot 2, p.193) p. 3 1 -3238

In societatea omeneasci lisus l-a batut pe potrivnic priniubirea de oameni, oric6t il lovea vrdjma$ul pnntr-in9ii cu ispitadurerii. 9i pe urme de tot, a venit - prin oranduire dumnezeiascd-ispita, tot prin durere, asupra trupului Domnului, ispiti pe care abiruilo, dandu-sitrupul ca,,din neputinti '(2 Corinteni 13, 4.) s,fie ristignit pe cruce ca un fecatorde rele. Nu-$idedea SatanaEeama c6, rdstrgnind 'omul" pe cruce. dupi ce-L va inghiti cupoftd, sau cu ura cea mai mare, va afla cd prin cruce a inghitit peDumnezeu. Nu-9i putea da seama vicleanul de Taina Crucir careii va rupe cele dinleuntru, $i, Hristos lisus, OmulDumnezeu ii valnvia pe dreptii ceidin Vechiul Testament, f;cand brruinta vegnicdasupra rdului pe care o va da omului, fratelui Seu (lratei 28, 10) Siucenrc pe aceeagi cale. Aceasti biruinti a lui lisus, prin omul incare se !inea ascuns, a f:cut restabilirea firii omenegti; a deschislmperitia lui Dumnezeu, a vestit invierea Si a dat mantuirea indar (Efes€ni2. 8). p.33

,,A9a a iubit Dumnezeu lumea incat 9r pe singurul Sau FiuL-a dat, ca tot cel ce crede intrlnsul, sa nu piard, ci si aibd viative9nici" (ln. 3, 16). E mai mare iubirea aceasta decet iubireacare a creat lumea. Dedata aceasta stivilareie dragosteise ridicS,$idragostea se naste pe pemant, in persoana lui lisus, parjol deCerin inimile oamenilor. (U|, Om nou se na$te, "Gendirea', Sene nou6. nr.6-7l1998,p29-31)

lubirea gi sabia lui Dumnezeu lucreaza neintrerupt 9ideodatd intre oameni: pentru fiecare, dupd cum iitrebuie; asta nunumai fiindca oamenii sunt amestecati, dar Si pentru c, fiecareins i9i are vremile sale c6nd ii strilucegte milostivirea, precum givremi cand il prigonegte sabia - ca sd vie rardQi la starea demilostivire. p.285

Minunea aduniri i puterilor sufletului [mintea l i inima],invr;jbite de fapta uciga$e a pecatului, nu e cu putintd decat innumele lui Dumnezeu. Rugeciunea neincetate a fericitului nume:,,Doamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-md pemine, pecetosul' . dupe indem narea Sfa ntu I ui Pavel: "Neintreruptvd rugaf', s;var$egte minunea uniriiin dragosle a celorinvrajbiteintreolaltd de o;cat. D. t69

l9

- Dragostea in Duhul lui Hristos, in trei varste se vede:- In iubirea aproapelui ca pe tine insuti (Mt. '19, 19);- in iubirea mai mult ca pe tine insuti- iubirea de vr4ma$i (Mt.5,44)- in iubirea ca jertf5 pentru oameni (ln. 15, 13);

Pan; la mesura iubirii de vrejma$i sunt datori sa ajunga toticregtinii care au de gand sd se manturasca, pe cend la varsta atreia a iubiriifoarte putini alung. p.204

lubirea inclina l ibertatea ca pe o cumpand. p.178lubirea n-are marginile omului, nicj spatiul, nici t impul; nu

piere niciodata, e putemic;, incat strdbate dincolo de mormant 9iajunge pe cel iubit; strdpunge iadul care nu-i poate sta impotriveSi strdbate cerul. lubirea e insugirea lui Dumnezeu, prin care acreat lumea vazuti Si nevezute, Sitoati fiptura care-L cunoagtede Tat: e str;bdtuta de iubire. Daci am sterui cum trebuie iniubirea aceasta fer6 margini, s-ar rSsfrange !r in nci obarsianoastrA divina, chipul 9i asemenarea fiilor cu Tatdl, am avea 9i nolmullime de insusiri dumnezeieiti, p.in har nu prin naturd, in primulrand n-am fi a$a de mirginiti intr-o mullime de privinle... Cuadeverat, iubirea e calea cea mai scurta gi mai presus de oricecale, spre desavarsire ('1 Cor '12, 3l); printr-insa avem inleuntrulnostru lmpdratia Cerurilo.. p.314

Adevtrata reski$te a omulur std in faptul ci nu iube$tedeplin. Cend viata omului iese teafera din raticirile eului gi igigdsegte in suflet unitatea sa cu Dumnezeu, atunci conltiintavegniciei e un dat imediat al existenlei, tot a9a ca lumina lntr-oflacard. Toate conflictele vietii se dezleagd, toate contradicliile seimpaci; gtiinF iubire Siactiune searmonizeaza. Bucuria iidurerease contopesc in frumusele, pldcerea 9i renunlarea se egaleazein puritate. frecare clip6 vesteste pe Cel ve$ntc. invat;tura ceadesivar$ite a bpdd;rii de sine o avem de la"Cel ce in chipul luiDumnezeu fiind, nu a tinut ca la o prade b egalitatea Sa cuDumnezeu, ci S-a golit pe Sine, a luat chip de rob, fAcendu-Seasemenea oamenilor 9i la inati$are desdvergindu-Se ca un omS-a smerl pe Slne ascultdtot fecendu-Se pand h moade, giincAmoade pe cruce" (Fil. 2, 6-8). Asadar, desevargita leDidare desine etotuna cu smerenia. larcu a@asta s-a delinit desevar$ireaAtuncicand oarecineintreba pe Sf. lsacSirul"ce e deadvettiea?"40

Sfentul rispunde: "O prepastie de smerenie!". prin urmare. oecdile desdvergirii leuntrice nu poti merge decat sperend. primrndcu bucuria acestui rost toate impotrivirile $i absurditetile ce ni seln€mpla in fiecare zi . (Caietd perintetui toan Fercal inregistratpe bande de magnetofon. Men Brencoveanu,

lubirea trupeasce

Hormonii, prin trup, influenteazi spiritut: intr-un fel alb;rbatului, Siintr-alt fel, alfemeii. Astfel birbatut dobendeste, DeBngd configuratia vigorit anatomice, gi sentimentul vtrilttat saieIntelectualitatea biruie asupra sensibil i tdti i ; puterile minti i sedoveclesc creatoare. Cu altii e activ; inclinat mai mult spre tiranie,decet spre supunere; mai curand spre brutalitate, decat sDrebunetate. Cu cet notele diferentiale sunl mat accentuate, cu arStavem de-a face cu un caracter mai agresiv. lvli se pare ci tot aicikebuie cautat 9t suportul trufiei.

Poate de aiciisi are obargia faptut ca, mai ates berbatij,nici lui Dumnezeu nu vor se se supune, iar cand se aprind lamenie, nu gdsesc cuvant maiexpresiv ca injur;tura de Dumnezeutade toate cele sfinte. Caracterul agresiv al masculului se observ:ca o noti comund 9i in firea animale. Omul gandegte cu toate0rganele sale.

Foliculina, hormonul feminin, are o actiune cu totul diferita_Astfel, pe leng5 configuratia anatomic:. proprie destinului demame, i i pestreaza totugi insulirite copil ir iei: voce subtjre.lnfdtisare de copil, prietena copiilor; mai mult sensibil: decatIntelectuali, mai mult primitoare decat creatoare. presimte prinlnstinct, nu prinjudece,ti. Mintea eie inima. E inclinat: maibucuroslpre suferinte 9i supunere, decat spre asuprire Si dominatie ii,dupd Scriptura, vegnic atrase (preocupatd) spre berbat (Fac.3,iO).

Decr. dac6 am socotinumai cap;tul fiziologic aldeosebiriibrrbaffemeie, gesim o mare dFonanta. fol rcstul liziologrc alblrbatulu - ca de alllel al intregutu regn anima! - nu e aftut decetaventun, cu pima intampbtein cale.

B;rbatul e poligam din fire - a$a ca evreii de odinioara siCa turcri de ddunizt inteleptul Sotomon avea o mie de femel,lnse Fau plitit femeile bine - ca l-au smintit la minte, incat s-a

lepidat de Dumnezeu (3 Regi 11, 3-4).Tot rostul gi configuratia femeii e matemitatea. Chiar q

mantuirea ei e conditionata de nagterea de fii - dace stiruie cudepline intelepciunein credintd, in iubire Siin sfintenie (1Tim.2,15)

lntre instinctul poligamic Si instinctul maternitdti i e unadevdrat conflict biologic Ai pricine de tragedii. Ce vrea unul, nucorespunde cu ce vrea altul. Drept aceea, li s-au dat oamenilornormele divine 9i minte, ca se treiasci intr-o randuiala dup, fire -randuial: morale gi spirituali, dispuse ierarhic - iar nu s6-9i facede cap, triind impotriva firii, impotriva moralei, impotriva spiritululcu totul anarhic, ceea ce de multe ori au s; pliteasci cu capulsau ei, sau urmasii lor..

Organismul intreg giindeosebi sistemul nervos se dezvoltabine datorite Si hormonilor genezici- insi numai sub o cenzurade infrenare. De aceea, pana la cisitoria legali. toti tinerii trebuies5 fie curati, cu fecioria pdziu - 9i bdieti gifete. l\rinunea e Si cuputinta ii cu trebuinta. p.242-244

Impdrdlia copiilor

Impdrdfia copiilorlNattereo de mo$eniro afos, cet mti

marc mAngAierc penfiu pie lercanemuririi - SJ loan Cafi de AL

Copiii odihnesc Qi retac omul. Chiar eisunt o refacere a omuluiEi rezumd: gingSgieSifrumusete, puritate, nevrnovdtie gi credinte.Chiar pe l isus L-au odihnit copii i Cei mari it amirau mereu. Nu€lise binedin necredincioasa Betsaid;, unde lisus abiatamaduiseun orb, n-a izbevit btne pe Petru de ,,milostivirea' satanei. cand apreczat curajul Si riscurile mantuirii(o aseminare cu lisus neap;ratnecesara, o concluzie a uceniciei), cand, iat6, alta surprize, omrcrme omeneasci_

ln drum spre Capernaum, uceniciise DriDeau intre ei care ofimai mare? Cine Stie dace Petru a mai avut vreo pretentie. Cand i-I intrebat lisus despre ce vorbeau intre ei pe cale, ucenicji auttcut. Semn ci au vorbit din ale lui Satan. Acela se stramutasedin Petru in ceilalti. pe alte temd a celor omenegti. Dupi at6tea iide la ataia, $ide la toli, lisus avea nevoie de odihnd. Deci, gezAnd,l-a chemat (9i de cete ori i-a chemat sd-9i vini in fire!...) 9i le-a zis:,De voieste cineva sd fie cel din6L se fie cet mai de pe urme htoti 9i sluga tuturof' .

Mare, inaintea lui Dumnezeu, nu poate fi dec,t omul smerit.Oameniiajung mari prinvitejii, bog61ie, putere, chiarintelepciune,dar aceasta trufie este, gicu ea speriilumea; ala eqtt mare inaintealumii sau asupra lumii. "Lumea" insa, nu e cuprinsi in scoarteleci4ii ceregti, dar in schimb se scrie cu un pahar de ao6 dat unuidrumet, in numele dragostetde oamenr.

$i, luand un copilag ln brate, te-a zis: 'Cie prime$te pe unutdn acegtia in numele Meu, pe Mine Md prime$te gi pe Celce M-a tnmts pe Mine". Cuvantul ar putea fi lirgt: dad mamele arprmr copiir in numele Domnului, ce skavezii ar f i ei in ochii lui

42

I-V

lasusl Abia atunci gi-ar da seama pe Crne au primit prin copiiCopiii ajung in bratele lur Dumnezeu. fiindce ei sunt cei mal

aproape de El: modul lor de a fi e cel mai iubit de Dumnezeu.intelepti i i l inteleg pe Dumnezeu ca pe o necesitate in

explicarea lumii. Copiiail au ca pe un Tat, de pe cel,lalt Eramlate de ce copiii sunt in Adevar, pe cend inteleptii. in atara lulGese9ti ceva $i cu mintea lor, numai dac6 ai o inrmi curate decopil. Aceasta te duce de-a dreptul in bratele Adevarulur in ochrlcopiilor, seninetatea e de culoarea cerului. Dumnezeu este malrealin lmpdrdtia copiilot dec6t intr-un tratat de mecanrce cereascaDumnezeu Si copiii au inrudirea pe care noi, cei mari, o pierdem

Sfintii sunt nrgte man copii; ce departe ne tinem de ei! (F;iilnvieii: p. 8-9 mss\

S-a supdrat IisusCat de putin au inteles chrar ucenrcii lur l isus sensu

cisetonei, se vede din idamplarea ce a urmatindata dupi aceastelemurire. lvlai mult au inteles mamele ce-9i aduceau la El pruncir.ca s;-ir pune mainile peste ei si sd-i binecuvanteze. "Ucenicii icertau pe ceicare-i aduceau". "lisus, vazand aceasla s-a supdralga le-a zis: "Ldsa-fi copii sA vine Ia Mine 9i nu-i optit| .

lata o superarea luilisus. Superarea c: copiinu sunt ldsatide mici sa vind la lisus. Este lucru Stiut d din copilerie aduce omuinchinarea pentru Dumnezeu, indiferentismul sau necredintra Rarcend este al$el. Copilena este intervalul vietii mai apropiat desfintenie, mai capabil de credinti. 9i oicum, in ori@ domeniu"credinta" este factorul pe ca.e se clide$te Sr care conteaze. Daciacest factor este inclinat dintru inceput spre Dumnezeu, vom avea"credinta in Dumnezeu'. Daci este inclinat impotriva Lui, vom avea"credinti in necredinte": "Cred Doamne. ajuta necredinlei meie"

Filozofia, oricare filozofie se bazeazi pe factorul primordial al crediniei in ratiune, credintei in giiinlr, etc.lmp:ritia lui Dumnezeu este fagidurta copjrlor. oamenilor ce oprimesc firi discutie, ca copii, oamenilor ce au venit la lisus decopii. Deci. cum se nu se supere lmp;ratul, cand copir sunl opnllde a veni la lisus. cand lisus este interzis?

$tiu, ins: ci indiferent cum este dirta€ educatia copiilor, totOumnezeu este tatel sufletului 9i cele ce lucreaza educatia pedinafara, oot fi zdddrnicite de cele dinlauntru.

Congtiinla este un graide altd nature, decum poatevorbiomulCu toate cd lucrurile par sa se desfe$oare Si in favorul necredinter

totugi Duhnezeu randuiegte fiecirei generatii libertatea de a decideMare este raspunderea celor ce opresc copii de la lisus. "Mai

bine Si-ar fi legat de grumaz o piatri de moara 9i s-arfi aruncat inmarc". (Caietul Perintelui Petru Vanvulescu; p. 28 mss)

Copii tngelepliSi ingelepyi fdrd lisus

Dacd putem fi trasi la rispundere pentru o viatS ca timppierdut Si osenditi la o eternitate negativd absurda aceasta selntampla pentru ce am scos pe lisus din ale Sale. L-am scos dinnoi. Construim o impi.atie f;re El, impotriva Lui. E greu de priceputcum pentru 20,40, 60 de ani pimante$ti s, plete9ti fer5 starAit.Cu toate acestea, nu e o nedreptate a fi aruncatj in imperilagbsurdului, a nebuniei ultime, pentru atatia ani. Sigur e o vremede ajuns pentru a decide in care impdratie vrei sa fii.

Viata aceasta nu are scopulin sine, ci in cealalta. A trii catcop in sine insemneaza se-itai perspectiva vegniciei. inseamnard alungi pe lisus din tine. A trii asa inseamne sd rdspunzi luilisus: toate sunt date fie afara de mine, eu m-am dat altuia. Dacellsusfericegte peceice vid in Elo garantie, un sens, odes5vargire.tigur ca ceice nu gdsescin aceasta fericirea sunt neferacitigi nu-L vor vedea niciodatd.

Aceia sunt intelepti care si-au gesit sensul fat: deDumnezeu.

Preferati s5 fiti copii 9i vetififii ai lui Dumnezeu. Aceasta e0 inlelepciune mai mare, una din lucrarile lui Dumnezeu scrise incartea vietii pe numele fiec:ruia care se decide aga. Cel ce cetrenepitimire licatre Dumnezeu aleargi, toati ziua in care nu esteocarat multa pagube o socoteste. (CaietulPerinteluiloan Fercailnregistrat pe bande de magnetofon, Men Brencoveanul

4f

Despre copiii lepddaliAlte durere pe care o aveti voi mamelor, tatilor, sunt coprl

lepidati. Acesta este un p:cat strigitor la cer Este uciderea lamijloc. Nu este cu nimic mai usoare. Ascultatitoli cu luare amintesangele lorcere r:zbunare. Nu veiavea noroc nicicu ceilalt icopii,ci numai plans Sijale. Rezbunarea sangelui varsat se face firamill: ori iti ia Dumnezeu gi pe ceilalti copii, ori vor cere ei insagicaDut mamet.

$titi bine ci aceasta se intampla, la multe, atunci pe loclar aceasta a9a se tocmeqte ce alt: sup,rare ver avea in cas5. caiti piezi cumpdtul 9i uit ide marea mile a lur Dumnezeu, ce o arecu toti plcdtoiii, gi se apropie diavolul de tine ti iti bage in capgandul sd-ti iei lumea in cap 9i sa{ fac| capdtul. Ac,esta este glasulimpotriva tuturor celor care fac a9a- Mare ispitire pitesc mamelecare fac a9a, care au ucis copii. lar dace vrei se scapi, tu qlceilalt icopii pe care i-aif icut, trebuie si puiin loctot ateti copiialaltor femei serace 9i s;-i botezi (iar dace nu, ia-i 9i botezati gata)9i se ingrijesti de dansii ca de copii tei, cu imbraceminte, cuincelt:minte, feini, bani de lcoall, pan5 ce sunt in stare se-Slcaitige peinea gice scolidin copiit i i , aceia se ias:9i din aceialar toate necazurile pe care le vei avea in vremea aceasta, fiepentru ei, fie de la ei, se le rabzi pe toate, nddijduind in mila lulDumnezeu, ce 4i va ierta picatul, cici prin ribdare ispagegtipecatul. lar milostenia, cu osteneale, biruie inaintea Judedtii.

Acesta este un cuvant de mangeiere pentru voi, darfaceliintocmai, cecifate de Dumnezeu nu te poti pleti cu minciuni. gi-tlva spune diavolul cd ai dat destul, asa numai ca se te bage datorca si-ifii Si lui datornic lisa nuji platestifala de Dumnezeu datoriaSA inveti pe cele tinere si nu faca gi ele a9a cum ai frcut tu.pentru ca tu Stii cu c6te infrigurare petimegti in sufletultau.

Vrei copir putini. nu lasa berbatul sA se atinga de tine. insaca sa puteti face lucrul acesta, trebuie si v; infranali cu postul.iar eu zic cu foamea. Cecitrupului acesta de noi nu-i pase, dac6ne bagi in focul iadului. De aceea, ar trebur ca nici noud sA nu nepese de poftele lui, cisa le mai ucidem cu postul

Te sfituie$te berbatulca s; ucizjcopiii? Sfatuleste uciga$,nu-l asculta, ci mai bine rabde sd fi j alungat; de la casa lut 9iDumnezeu va vedea osteneala ta 9i nu te va pdrdsi, cite va milui,de veifi vrednic6.

in toate acestea se incurce oameniicare nu postesc, caciacegtia sunt izbiti de toate relele, care de la stomac incep, iar euve spun cd 9i de la brau in jos.

Prin urmare, si ve poce4iSise nu mai picatuiti. SA alergatila spovedanie curatd 9i la Sfanta impdrtlQanie, cdci altfel nu vineocrotirea lui Dumnezeu asupra voastr, Si asupra avutuluivostru-Nu uitatiinsi cd postul este poarta iar patrafirul este u9a. lar, cuacestea, vine ocrotirea vie a lui Dumnezeu, firi de care nu putemface nimic, <<"Mdrfulis i-voi Domnuluifaredebgea mea," $i indafta ridicat pedeapsa pdcatului meu >> (Psalm 31. 5). Asupra noastreatarnd pedeapsa picatului 9i urmeazd sa-lispa$im 9i$-lscoatemdin obicei. "De aceea, toaE s/uga sd se roage la vreme, chiarpotop de ar veni se nu-l poa6 potopf. Vedeti cum trebuie si vdfie alez:mantul mintii, al inimii Si al trupului vostru? Curdtite CAciOumnezeu nu pazegte trup spurcat, inimi gi minte cu viclegug;lar dacd ne indreptem, zilele se insenineaze Qi ne vom bucura.

Dace veti fi Si impliniton. nu numar ascultitdri, se vor urnrnecazurile din loc si nici eu nu am bdtut toaca la urechile surzilor.Mai sunt inca multe de dezbetut, cu aiutorul lui Dumnezeu, dar nu8e pottoate dintr-odate, ci pe rend gicu cat le vetiauzi maides custat le vetit ine minte mai bine.

lrarire Tatilur 9i Fiului Si Stantului Duh, Amin. (CaielulPdintelui Petru Vanvuleswcu, p. 77-78)

Pribegia copilului

Crucea lui lisus incepe odat; cu nasterea Sa. intre ar SAi avenit, 9i ai Sdi il asteptau cu mana pe sabie. Toticopiiidin Betleem.pand la doi ani, au fost condamnati la moarte ASa au trebur sepliteascd cu viata cei mai nevinovati, copiii. naQterea lui lisusintre ei $i au fost - spune Traditia. paisprezece mii de prunciCrima aceasta, unicd in istoria lumii, a fost prevestiti cu iaseveacuriin urmd:" Plangerea gi€nguirea drn Roma"

Provtdenta divrne o luase inaintea rautdtii omene$ti losrla fostinlt i intat de ingeru' Domnuluiin vis, despre planulucigag allui lrod, motiv pentru care trebuia si se scoale, sd ia Prunculsi pel\rama Lui Si sa fuga in Egipt Sr se stea acolo pane va fi vestit dinnou ce are sd fac:

"ingerul Domnului era ingerul Prunculur. ingerul omulullisus, intrucat iqi ascunsese dumnezeirea, smenndu-se pane lamarginile omului pemantean, avea nevoie de inger p;zitor

Ingerul fiind o fdptura de gend 9i mult mai subtire decalgandul omenesc, in temeiultocmiri i sale Si al rosturi lor superioarepe care are sd le pdzeascd, face desartd ura ucigaga Si planulpotnvnrc.

Daca in Vechiul Testament vedem interventia inge.ilor, caQi p;zitori ai vietii omenegti, numai unde 9i unde, in cre$tanism,ingeriifac pane din iconomia mantuirii flecirui crestin in parte. Elsunt przitori in limitele libert;tii omenesti, ale darurilor mentuiiiingeregti. Drept aceea, in aceeagi noapte pregete$te caravanapribegiei fugarului lisus. Aurul magilor era foarte binevenit.

Cdl;toria foarte Iungi, prin deserturi migunand de talhari.intr-o tari necunoscute, era FUGA, nu c:letoriei era raspunderede soarta mantuirii omului pe care n-o puteau purta decat prim Imaricredinciosi ai Copilului- Sfanta Sa l\rama Si Dreptul losif.

Copil fuga( dar dus in brale

As€zi lrod s-a multiplicat; nu mar e Iamilie in care lrod sbnu ucidi pruncii Doar putini copii fugari mai scape cu viati. Undeegti Maica Domnuluisd aperi pe maica omuluide pofta ucigaQa a

48

lui lrod?lrod, sterpitura degertului. caci nu era iudeu. i$t omoard

prima nevast; $i toti copiii cu ea, de teama ca acestia se nu-i ralronul. Era deciun uciga$, care igitemea domnia peni $ide propriilui copii. A doua nevastd 9j ceitrei copii avuti cu ea, s-a intamplatsi scape. lrod insi n-a scdpat de blestemul mamelor cu mii decopii ucisi. Despre el se gtie ce, la trei ani dupa nasterea tui tisus.a murit putrezit de viu, ros de boli ruginoase 9i imprAgtiind oduhoare pe ca.e nimeni nu o putea suferi. A incercat s; sesinucide, dartrebuia sd fie osendit de modelpentrutoata omenirea.de pedeapsa dumnezeiasca, pentru aga mari feredelegi.

Arhelau, urma9ul sau in partea ludeii, e reclamat de iudeiromanilor, care i l exileaze in Galia, gitara i-o anexeaze Siriea. intimpul domniei lui Arhelau, tugarii se intorc dupa vestireingereasc;, insl nu in ludeea ciin Nazaretul Galileii. EvanghelistulMatei, care scrie evanghelia sa pentru iudei, nu scape nici unprilej de a le dovedi ci in lisus se implinesc toate proorociile,pana 9i cele de aminunt. Astfel, nu e trecuti cu vederea proorocialui leremia, despre ,,pEngerea Qitanguirea din Rorna"; nu e scdpat;danvederenicichemareafugarilordin Egipt gi niciagezarea SfinteiFamilii in Nazaret. Grija Evanghelistului de a dovedi providenta,adica purtarea de grija a lui Dumnezeu de om, asistenta lui lamicile gi marile noastre decizii despre El, ne incuraleaze sdcalatorim Si noi amdrata noaske viata de fugari, sub celiuza unuiInger.

- Cabuza idealului pentru care $i IISUS a fost fugar ("F,'7lnvieil' - mss)

49

rr

Despre ereditateI Existim inainte de a ne uz i in pantece l

inainte de a exista ca persoane pdmantegti. existdm ca gend,, E Intenlae a lui Dumnezeu. p_236

Cine 9tie. dac6 nu Elare de adus in viata pdmanbascl, inrluviultimpului, atatea fele omeneQti. incet numirul lor sa implineascal')ate posibilitatile de configuratie cate le oferd structura noastralleneticd? lnumdrul combineribr ce se pot face cu cele 24 perechi,le cromozomi, se ridica la astronomica cifrd de282.429.536.48i deDosibilitdtil. p.236-232

De faptulca suntem oarecum anteiorifat6 de forma noastra{)Amenleasca, Dumnezeu ne spune, invatandu-l pe leremia, cAndacesta incerca sd seapere de misiunea cu carc-lrostuise pe pdmant:,lnainte de a te uEi in penbce te-am sfintit Si te-am renduit proorocDnnte popoarc" (leremia |.5). p.237

I Plata picatului in noi gi in copii i nogtri: necazuri,suferin!e, boli, bitrano!e, moarte I

Mintea, care odinioad vedea pe Dumnezeu intr-insa, acum etemplu al idolilor, avand in loc de un singur Dumnezeu. multe chipud alepatimilor necurate (Sf. Maxim lvlerturisitorut). Deci mintea nemai-depdnand in sine vederea lui Dumnezeu, stepenitorul lumii ac€steia(ln.'14,30), s.a in€lcit in infalsdrile cele supuse simturilor M'ntea, fiind oputere arzdtoare, ca una ce avea se sebgluiasca intr-ins€ pe Dumnezeu,care ince este foc azetor (le[20, 9), acum nascocege 9i aprinde pldcerilerupului, ea insdgi fiind relinutd astfel in tegdturd paimagd cu simlurilellati clm s-a furiQat in sfutul minlii legea pdcatului, care este placereaslmturalof Si pentru care s-a hotarat moarlea truoudlor ca nu cumvarEutatea se fe nemuritoare (Fc.3,22t. p.213

late.Genetica modernS, data in nucteu tui l\Ioise. deMantuitorul Tnsu$i prin revelalie, acum 3SOO ani pe muntele Sinar.Nu e nici o mirare: lisus avea conducerea soirituald si inainle devenirea Sa ln lrup omenesc. pe urma, cd Initia pe l\rot;e in tainele

50

eredltdtii nu este nict o mtrare, inlrucat cine poate Sd cunoascd maibine omul, decat Cel ce l-a facut 9i Fa dat legile vietii?

Stdruim asupra faplului ca lisus e creatorul omului gi ca genaparte qica persoand indeosebi pane h sfe$itulvremii. In aceaste crealieconlucr6 cu p5rinlii pimante9ti menajandule libertatea, dar prevenindu-ic5, in cazul€nd iicalcd legile, calcd viala propriilor lor copii.

"Eu, Domnul Dumnezeul teu, sunt Dumnezeu revnitor, carcpedepse$f€ vina pdintilor in copii pene b al treilea si al oatuleaneam - pentru cei ce Md urdsc. .. 9i Me mibstivesc pAtdJpjlolllqpDgAn cete ceice Md iubesc $i pezesc poruncile Mele (Deuteronom5,9-1O). p.23r236

Dupe textul Scripturii e clar cd toata recesivitatea apare inpdrinli pe urma vreunui pdcat. gtiinla, neavend termenul lde p6catl,nu poate da respunsul la intrebarea: cum au ap5rut in ascendenligenezele defeclive, prin ce accident, s-au dupd care legi? Sau maipe larg: prin ce imprejurare, independente 9i anlerioare procesuluiereditatii, apar in cromozomi, de unde nu erau, aceste granuleinlinitezimale degenerative gi cu urmdri dezastruoase, penlru oeventuala progenitura? Ca sd rdspund pe scurt, genezele recesiveapar ?n ascendenliln chip independent, nu dupd legile probabilitdlii,ci dupe legile care atama peste far5delegi. p.236

Toate faptele omului, toate mi$cirite lui, se inseamnd undeva.intr-o nevdzutd carte, giseinseamne giin samenF sa, $icu aceastaili trage urmasii sub povara ispravilor sale- p.236

Luali aminte pdrin$lor, cd nu e glumd cu viata copiilor pe care iiaveti sau vreli s+i aveti. Sunte! raspunzetori de ei Qi de toata viala lotcdci cum le-ali dat-o a9a o aul 9i copiiivogtri vd vorjudeca pe voi, dupacum bane 9tili 9i bine pldtili. lar cand te-or supdra. fii cuminle Si nurbleslema, ascult€nd pe diavolul pend b sl€rsit. ct dd-li seama ca ei illdduc amrnle pacatele tale cele nemdrturisite Si nespaflte. Roagate penlruea 9i roagd-te 9i pentru tine - chiar cend te-or btestema - sia te ierteDumnezeu. (Cuvent din 22 feb. 1942, Men Brancoveanu)

Cancerul, aceasta misterioasd anaahie celulard. mi se Dareca vine tot cam din aceleagt pricini din care vine gi o anarhie sociale.tot un dezechil ibru dovedeste in vreo zond necunoscutd aorganismului, sau vfeo slSbire in serviciul de sigurant5 al sistemuluinervos. Bdnuiesc despre roiul celulelor canceroase cd au chiar oalt5 forme cromozomicdi in tot cazul recestvilatea e sjgurd. p.253

I Trup 9i suffet - Purificarc 9i ispigire - Ereditab 9i deslin ]

lvledicul. care crede c6, povdtulnd pe oameni, n-are trebuinldde Sllng! 9ide Dumnezeu - autorul 9i siapanulvaetii- e pana la unloc. un bun veterinat p.242

insuqirea gqflqtqlqi de a-$i cunoa$te 9r recunoagte pe Tatdl,sau de a se lepeda de El, e dependenia 9l de constructaa genetice atrupuluiin care va avea s5 petreac6 o vreme p 254

inclinarea sufletului {ace inteaferenla cu incllnarea trupululin care a fost trimis. Deci, dace vine intf-un kup in care gasegte

numa, dezechilibru, nu-$iva putea manifesta inclinarea sa cdt'e celede sus. civa asista neputincios Bngd un aparat stricat care nu cantaci hurure. Toate chinuaile constiintei izvordsc dln simlirea acestorinfirmitdti, ce zac in strefunduri, li de unde ele rabufnesc pand in

suprafala faptelor vazub. p.255Sa presuounem intr-un ins molteniri contradictorii a doue

dtspozilrr deosebite. Cend respectivulvrea de pilda se se roage luiDumnezeu, odata cu energia luminoasa a con9tiinlei se rdic6 dlnsubconltient 9i rdbufnirea energiei contrare La momentul conflictululse mai adaugd 9i acliunea hormonilor genezlci asupra scoarlelcerebrale. care starnesc. pe ecranul mlntii o imaginatie cu lotul altadecal momentul si icoana de augdclune Dac6 persoana respectlvae mar in varsla Si de cumva are la aclrv oaaece aventuri contra finiconflictul il mar sporeqte 9l insusirea sufleteasczl a memoriei Untrecut pdcdtos n-a prea trecut: insole$te un cazier judiciar. lspagireae ob|gatone a$a se astgurd Sl se mentine iertarea tot prln concursu'memoriei. rebdand palmele trecutului peste obrazul minlii p 255

Toi intr-o situatie de contrasl e Si trupul ce se roagd D(laceea unii. nesuferind contrastul, rezolve situat|a gre9lt: nu se maroagd. Sfinliiinsd, purificandu-9i trupul de patimi' au izbutitsel aduc'in armonie cu t intele superioa.e ale consti intei incat trupul lorprezenta multedin caracterele sufletului. Dincoace' multe din pahmrl

trupului se fac Aiinsugiri ale sufletului p-257

Qgqhlle de speriat numai lntrucet asupra celor ce pacetures'e ca o fo(d strivitoare. Dar dacd il consideram in partea lua divrnilatunci forta aceasta a destinului are alti fat6. in cazul c6nd aver|peNertirea energiet genetice, o ereditate proastd, un qegiudecazrrlcu siguranld cd dem in boli trupegtigisufletesti Cand medlulsocr'r l52

e vrar$e, cum e azi, destinule strivitor pedepsele vin una dupd alta(Misticismul gi puterile naturale - confetinte).

Viata are o matematica, deci o explic€lie 9i astfel se poateInterveniin variabi lele ei. p.218

Ereditatea. mediul si destinul sunt factoriide cdpetenie careconfigureazi diferentjalele pelsoanet omene9ti p.224

Forma, r j lmul Si durata; aslea dau lonul in materie deetedilate. p.226

Problema ereditetii mai are un capdt, dincolo de biologie Siprobabtlitate. Chiar numat factorul ereditdlii. ca sii fie cunoscutindeajuns. depesegte lrmitele gtiintei pozitive. p.234

Dace gtinta ar putea prinde momentul cand aoare in oiirinti ogeneza lgenel defectivd. ar insemna pentru ea un adevara tnumi o.231

Eteditatea nu f ixeaza pozihrtatale, din care nu putem i;9i. cilrm e.mai mult sau mar pulin f ixe. dupd cum e vorba de o insusiresau afla, in cadrul cerora medill ne fixeazd pozilia. p 2Sg

Cand mediul interjor sau exterior e favorabil genezelor recesive.energja lor lateftiA nu in6zie sd rdbufneasce patn subcongtient asupracon$tiinlei, 9i astfel s-o inbture. s-ojntunece, 9_a.m.d. p.257

Viala giorganismul nu sunt o simpla actualizare a virtualitdtitornative dale in stslemul genezelor ci un rezuft€t al Inlerterentei dintreaceste vrrtualitalr Si Eedj! in care configuralia genezelor se dezvoft€.Surpnndem la mijloc Si un mrc cer vicios. dar real. struclura qenezeloraterna de mediul - de toate medrile _ in care s_au confrlurat: ,ardezvoltare€ lor in filogeneze atern5. pe l6ng6 acestea, Si de toaleconfiguraliile mediibr viitoare, din tot parcursul cre$terii. Desigur cd 9iod€eea aceasta nu poate fi impinsa pand h absurd; dintr-un ou demusca nu poti ajunge la un pui de gdind. Actiunea mediului nu e ferafrau; are margini, 9i incd bine definjte, totusidestutde etastice ca sa nepermita -zic specialigtii- ca printr-un mediu djrijatsd obtinem o muscanumai cu un @ht, sau cu lret ochl. A denatura f irea e ugor, mult mai ugor, decet a scoate

oenaturarea lnkoduse in fire. cu alle cuvinte, putrnlele de dezvoltare.pe care le inchtde gstemul genetic. nu se reduc nrctodata numat tauna singurS, ci la mai multe, chiar foarte mutte. Djn acestea foartemulte, mediul totdeauna alege una sjngure. p.259

5-1

I Piere familia, pier dreptii, piere neamul ]

De mulle ori haosul il anunt5 prima celuld a mediulur: familia necreqtind P 260

Prin lsaia proorccul, Cuvantul se languie: 'Pierc dreptul Stnimeni nu ia aminte: S9-l!!LpoOeA!!gbS!t! 9i nimdnui nu-i pasd cadin pricina fiutdlii a pierit cel dtept (lsaia 57. 1J

Cum pier dreplri 9i nrment nu ia amtnle'/- Foarte simplu: ca nu se mar nasc.

gi e de vrna omul? Trebuie sa se inlrebe omul. de ce nu se mainasc dreplii?- lat6 cdtrebuie, devreme ce-iaflat de vind:iatd d dispadlia dreptuluie o Droblema, de care suntem traqi la raspundere. Casdtoria arecwentul P 270

gglllalCeJiCtj! a venit neamului omenesc ca o phte pentrucdderea ln desfranare. Nici cd se poate mai drept. L-a inzestralDumnezeu pe om cu atatea daruri minunate, ca el s6 renunle la ele !lsd se coboare satisfdcut la sinour rolul de mascul ll femeld? Asta-ltoa€ aspiralia lui? Neinvalat la un ideal mai inalt, sau nevrand saosteneasci mai sus, a9a dupe cum a randuil Dumnezeu o institulie,Biserjca, tocmai cu acest scop, ca sel indrepte 9i sd-l ajute spreimodrdtia spiritului, sigur cd se afle in disonantd 9i in dezechilibru cuDumnezeu. De Dumnezeu nu scapi pe simplul motiv ca nu_l asculti.sau iiEgeduieqti existenta, 9i-l nesocote$ti Biserica, pentru ca el areo €nduial5 Si! ce.e s-o urmezi.

Solomon, ca unulce avea s-o pdteasce, a intreveaut acestea

,,Cei netegiuiti pedepsiti vor fi... Feneile lor su feft tninte Si copiii lolstricati, iar spila lor blestematS" (ln!. 3 10-12) p 265

Ultimul efect: denatalitatea, depopularea etc. ASa sc-g!4qeraafl!... p. 26s

[Cum evitim simanla neghinei in campul erediti l i i?]

E cu putinld, pentru fericite exceplii, despovararea de sub (i

mostenire mizerabila? Da, e cu putinta cu pretul 9l cu osteneal;luneivielicurate... Crestinismule a doua creatie a lumii. a doua crealr(,

^mulfl o e eatre din nou a ftii p 267

lisus Hristos decide, in infinitul mic, ce calitd! sau defecte s,l

fie expulzale prin cele dou6 globule polare, care cupnnd tumdtate dinnumirul cromozomilor Si nicidecum hazardul. Et inclini sa fre unasau alta din configurati i le. probabtle pentru noi gr stgure pentruuumnezeu: Et tomeazd destinul noslru in asa fel incat o agezarespecificS in infinitut mic se aibe urmdd imense in configuratia 9i infaptele noastre viitoare. Toate acestea te face contabjlilatea ;bs;tutaa lui.Dumnezeu. care creeaza in dependentd cu omul gt pokvit curaprere sare. ajungdndu I cu rautetile tur din urma $ into.cendu_i_te inblale, sau iertandu-l de ele, dac6 +a silit. prin lupta cu sine insugi, sd_9i dobandeasc5 iertarea. p. 26g

^ Dumnezeu pe totiiitrimile inzestrali gt in stare sa fie drepll

uar rrecand et pnn poana naQlerir pdmantegtt. iau in spate povefipdrinteglr, care-t speiesc $i-i incovoate spre pdment pe urm6. slebrtlde osleneala viet $i de medrul inconlurator greu se vor dectde sareprezjnte cauza lui Dumnezeu. p.2g7

te$irea din inghesuirea aceasta nu e cu putinld decal tr6indprezenta nevazula a lui Hristos in not. kdind invdtatura cregtind into€le fibrele fitntet. ceea ce tace cu pulrnta lur Dumnezeu sEr scoatdalara. pnn mecantsmul eredttati i . neghina recesrve gt. in vremeastrdduintei celui in cauzd, sd facd sd revin5 multime cie qenezerecesive in geneze domtnante. ceea ce tur Dumnezeu ir este- foanecu putint6. Puteri le credintei. amplif icate de puterea Sibinecuvenlarea lui Dumnezeu. au influentd neb6nurt de mare asupraevenluatetor noaslre infirmttdti. D 268

in opera recreatiunii omuluiin Hristos, cele doud pe(i lsotii]trebuie sd se simtd cd sunt chemate la cinstea de colaboratori ai luiDumnezeu (1 Corinteni 3, 9), ca.e urmaregte printr_in$ii o intentiedivine. imbrdcaE in pur de om O casetone cu o asa socoteah obinecuvtnteaze Dumnezeu cand fidtcd nunta de la Insttnct ta rostul6i spiritual la ctnstea de Taind. E stngura garanlte a unet cdsatonidurablle $j pldcule tu Dumnezeu p.269_270

Insusirile copilului atarnd de gradut de pervertjre ta care aajuns Instanctul maternitat i i la femeie. Dacd r_a fost starnatelenzualitatea -ceea ce eo decdderede la rostul firii sale, o pefvedireconvenabile pentru mascul- evolutia embrionului in atariconditii devrald intrauterind aduce pe lume !n copil rrsor aplecat spre onanjeprecoce Si tAzie, 9i va fi un copt a4ago€, ereditarnervos, gipredispusrpre boli nervoase. Toat| Sceaste povare lgiare raddcina numii in

55

aceasta lrezire afare de cale a senzualitdlii mamei.Invers, dacS mama n-a fost inca impinse in acea aonndere

a senzualititii, niciin vremea dezvoltdrii intrauterine n-a fosttulburatede berbat 9i nici in vremea aldptdrii copilului, noul venit v-a fi uncopll prea puln inclinat spre trezirea genezicd prematura, neatrasspae onanie 9i aproape deloc daspus sprc neNozitate.. ?g"a mama i9i perverteste roslul maternitStia sale. aduce pelume coptr predispugi unor pervertiri sporite caae le va distruge sistemulnervos salu, de se vor cSsdtori, vor mdri decdderea 9i necazurile. Asta-iocolul de cercuri {cerculviciosl 9i se sotdeaza cu stingerea neamululcelur ce apucri pe panta pervertirii rostuilor fini. p.263

Toat6 vremea sarctnii Qi a alapterii bdrbatul trebuie sti seinfraneze, ca sd nu tulbure viata viiloare a celui ce vine t'n lume cuun anum( rOSt de la Dumnezeu. p.264

lvlai mult: toate slerile trupegti Si sufletegti ale celor doi parinli,|ar malcu deosebire ale mameiin vremeacelornoud luni. seintiDdrescin copil, cu tendinte sau predipozitii, pe care copilul le va avea pentrutoatd viata. Supdrari, amerdciuni, dureri, p.edispun copilul Ia tristele,melancolie, nesenatate. Deci toate acestea kebuie ocolite. ln vremeaaceea, oacii mama furd oarece, copilul va fura loata viala Se imbatdmama odata, copilul se va imbata loatd viata - mai ales betia are 9isupod ereditar. Se roagd mama lui Dumnezeu, se va ruga gi copilul.p.272

Nota sufleteascd dominantd in familie, cu deosebire dinvremea aqeea, $i mai ales a mamei, va fi caracteristica intregii vielia urmaQllor. Acum e vremea cand sa faci ce vrei din copilul tdu,acum e9tl cu deosebire datoare sa-l pazegti de loate relele, cu caren-al vrea sd te supere, fiindcd numai acum poti gi te ascultd cudes'va$irc p. 272

Indreapte puatdrile tale, mamd. catre Dumnezeu, caresdvarieste prin tine minunea imb,nArii unua pui de om cu un oui decer, raspla€ de fericire pentru ostenelile tale ln atari stradanii. oricemama se va m6ntui. lat6 faza spirituald a vietii de familie, rabdandpentru un rcst divin o praviE sfante, despre care zice Sfanta Scripturd:,,uerce au pazit pravila stanta, sfinli-se-vor. 9i cel ce-ar inveta-o vor gtrc€ se rdspunde" (intelepciunea lui Solomon 6. 10).

lat; de ce vin: lisus la nuntd 9i nuntagii la judecatd. p. 222(extnsa din 'Cerarea ltnp,retiei" $. a.t

56

- Conferintd preoteasci -

I Suntem chemali la pociin!6 nu la rezvrAtire.Misiunea gi rdspunderea preolilor l

Cand neamulse autonomizeaza de Biserica luiHristos atuncinu mar ajunge la cunoSttnta de sine ci ajunge aga cum suntneamunle care se leapidi de Hristos. Vor protesta $i a doua oariprotestantir, daci nu s-au multumit cu protestarea tui Luther. Leva fi duDe faotele lor.

Aceste trei r;spunderj 9i misiuni, a Bisericii, a preotilor qi aStatului. dace nu se insereaz6 in ordrnea normalS a locunlor.atunci se inverseazi valorile. Cici acolo unde porunce$te trupulsufletului, sau vremelnicul vesnicului, lucrul nu deinuieste.

Noi, preotii, suntem oamen trimisi de Dumnezeu. Toti preotiisunt trimil i j lui Dumnezeu, ca si ajunge la cunogtinta de sine 9lde Dumnezeu. ca se aduca 9i pe altii la cunogtinta de sine 9i deDumnezeu ca se nu raman: in intunenc si se se rdzvreteascd_

Dintre slujitorii lui Dumnezeu, potrivit credintei Bisencii noastre,din vreme in vreme sunt alegi unii 9i incredintati cu o misiunetpeciala Sunt mislunr care apar dtn vreme in vreme, mtsrunl

Regenerure& moruld ainsului, fomiliei gi

neamalui."M-afi tnhiimat la catul unui ideal cam gret:T,angtomarca omuluiin Om,fuil nd nic d

, lui Dumnezeu Si ftate d Fialui Snu mai maft-Insli toate ideltlq le nu auin ele ceta paruliwnt:nu te lasat sl .e pteocupi de ninicurile acestei i4i"

Misticismul gi puterile natursle

57

w+ecjate a9a cum au apirut la iudei timp de 1500 de an | 9icine trece dreptcredincios prin aceasti incercare, este mantuit.

proorociimarigi proorocii micide la Moise la Sf. loan Botezetoru . ' CEci in acele zile sau e9ti cu ei sau cu Dumnezeu.ultimul prooroc. Aceltia au fost cei care au trezit c.edintaadevdrate atunci cend evreii voiau s, se autonomizeze sau saslujeascd altor dumnezei.

Misiunile speciale sunt aritate a9a in Sfanta Scripturi: ,,yijvoi timite slugile Mele dis de dinineaq..." adic; inainte de aveni pedeapsa pentru pacate. Dumnezeu trimite vestitorii fiedreivremi, ca si-ti dea rdgaz s; te indrepti ,Voi trimite slujitorii alegldis de dimineale", inainte de a incepe bdtaia lui Dumnezeu intoati plin5tatea ei. Pe acestia ii alegea Dumnezeu cum vrea 9lcum gtia in inalta lui inlelepciune. Pe cine este curat il bag: lalucru. Un cioban cu viala curati a fost ales la evrei, David - degimai avea 11 frali. Apoi alt cioban, Amos. Acegtia erau mai curalca toti ceilalt i. Cand David a p6tit apoi una 9i alta, a avut minte 9le-a folosit in bine 9i acele cAderi. Dumnezeu a ales pe trimigiiSdi 9i dintre preoti: pe Ezechil preotul, pe lsaia preotul, Si dintrefii preolilor.

Vremea in care suntem o vedeti mai bine ca mine, cititi qiaveti rigaz s; vi dati seama ce zic purt;torii de cuvant. Unuldintre ei, cel mai lmportant, chiar zice: 'Nu este vorba deinvingdtori giinvinqi ci numaide supravietuitori 9i distrugi". So4iirezboiului nu sunt in mana celui ce l-a starnit, ci in mana cerului;cum va fi cuminlenia oamenilor, aga va l ine gilumea. Dumnezeucauti cuminlenia oamenilor in vreme de incercare- Daci o au gtrec la pociinla cerutd - f;r, care nu se poate - puternic esteDumnezeu sa intoarcd cele rele in bine. De multe ori am spus-oincat cred ce s-a auzit gi de urechile mari.

in ordinea chemiri i la pociint;. Dumnezeu te cheami maiintaiprin grasu, congtintel dace nu asculliili randuie dupe aceeaglasul preolilor, dacd nu asculli nici de aceasti chemare ili ddnecazuri, boli, suferinle - le ingiduie. Dacd nici acestea nu teduc Ia pociinte, iti grAieste Dumnezeu cu turul Unii e drept sefac mai credincioQi, dupe ce au fost pe front. Altii nu vor credenici cand Dumnezeu le gri ieste cu tunul. De glasul domol alpreotilor n-au vrut si asculte, de glasul aspru al tunului la fe ,atunci le randuiegte Dumnezeu chemarea a cincia, care esteanarhia... unde nu mai este temere de Dumnezeu ci orioonire58

Aceasta este vremea stramtordrii celei mari. A9a merglucrurile in afara dacd nu-9i dau seama sa se indrepte ineuntru.Apocalipsa e cea mai citite carte in vreme de stramtorare.

$tim ci in vremurile de pe urme Dumnezeu va trimite ingerii,cici oamenii tot nu s-au poceit de pecate 9i de curvie. Noi preotiiSuntem slugile lui Dumnezeu intre oameni. Maleahi o spune:,suntem ingerii lui Dumnezeu". Un altul zice ci a vezut pe lisusMarele Preot gi ceate noud de slujitori. Acestia sunt cei care vofavea sa fie trimisiin bucata de vreme de la venirea lvlantuitoruluipan: la a doua venire... Ne silegte Scriptura la aceasta: slugi alelui Dumnezeu Siimpreuna slujitori (lucretori); suntem colaboratoriai lui Dumnezeu in via aceasta.

lat6, gtiind ce suntem, rdspunderea preotilor in imprejur;rileactuale este de a chema pe toli la pocain,ta, la viald curate, astfelca la "venirea a doua" noi, cei care suntem cu Dumnezeu, s, fimgata 9i poate putini sunt cei care vor Intra In impdretia luiDumnezeu. Preoli i au datoria de a lumina pe toli, de a'pescui",de a invala, ca cei chemali sa fie in stare si-l mSrturiseascd peMantuitorul 9i si poate trece proba muceniciei, nu ca nigte fdcogi,ci ca niste oameni plini de puterea credlnlei. Numai prin El putembirui. Noi suntem chipul neputin,tei, dar prin Hristos, care esteAtotputernic, noi devenim puternici. Dace suntem slugi ale Lui,avem puterea Lui.

Azi ne-am impirtdsit cu Hristos. Eltrrie9te in noi. Trebuie sefacem sd sporeasci aceasid triire !isi ajungd la puterile la careau fost cei dintai crestini. 9i a fost in acea vreme mare credintd.Cu studentii de la Sibiu m-am inteles ce dace mai fumeazd 9i nulupta impotriva aceslei patimi asa de mici, la pereti nu ma maiduc se vorbesc. Nu tabacul e pdcitos ci neputinla de care daudovada. lar daca tu azi te-ai impdrtd9it cu Hristos cum cutezi sipui in gura Lui tigare? lar Sfanta impdrtaganie, daca n-ali Stiul v-o spun, se consumd toatd, in intregime, nu de nici un rest, asacd Hristos e in trupul, in vinele noastre.

Rdspunderea preoti lor a fosi fdcut; pe inteles de insugiDumnezeu. late ce ace citre lezechil Proorocul. ,.latd, te-am pusstn4jer peste neamul lui lsrael gi dace vei auzi vreun cuvent din

trgura mea, d6-ideveste. Daceeu vot spune celu reu: "Pacetosule,vei muri" 9i tu nu-i vei da de veste, ca sd se abatd din calea lui,pdcdtosul va mui in feredebgea lui $i sangele lui il voi cere dnmena b. Dar dace tu aidat de veste pacebsului, se se abatd dincalea lui Si sd se pocdiascd ,91 /',u se va pocei de faptele lui, vamuriin fdredebgea lui, iartu ti-aimantuit sufletu| (lez.3,17-19).Agadar te-am pus strejer, adica sd vorbegti ca dio partea Mea.

Noi duhovnicii suntem mai mult decat dreptii, caci duhovniculeste rdspunzetor de cele ale credintei. lar dreptul fera smerenjenu se mentuieste De aceea, duhovnicii nu trebuie sa se team,nicide fata dreorulur. cand aceasta nu are smerenie

Am vdzut, capitalul uman e reprezentat prin ins, familie tineam. Insuleste r;spunzdtor de faptere sale, tamiliade asemenea(R;spunderea in familie este mai grea ca a unui cilugar. A daroadele tainei cAsetoriei e mai greu decet sarcina celugarieiAdevdrul spun, ceci aQa este). Neamurile de asemenea suntchemate a umbla in lumina mdririi lui Dumnezeu. 9i impiraliip;mentuluivor aduce mdrirea lur Dumnezeu

late decicare este r;spunderea qi mrsiunea Bisericii Si cea apreotului. 9i am vazut ii zona in care e raspunzator statul, pflnascultare sau neascultare, prin subordonare sau nesubordonarefate de Biserici. Acum se targuiesccum si dea legi. Targulacestanu duce la bine. Celvremelnic trebuie sd stea unde e. cA de se vaamesteca unde nu-i e locul o va peti.

l\,ilisiunea preotului este de a inai salva ceea ce se mai poatesalva; de a propovidui raspicat vointa lui Dumnezeu, de a scoatepe cei ce sunt credinciogi si se mantuiasci, ce de cumva nu vorflumina poporul, va fi r;u Noi suntem datori a propovddur peDumnezeuin Treime dupd predania Bisericii. Noinu propoviduimziduri moarte, ci pe Hristos cel ristignit, caci azi sunt din aceracare oroooveduiesc un Hristos f;ra cruce.

Aceasta e misiunea Bisericii. a cirui conducdtor este Hristosin zadar se nelinigte$te statul se afle cap Bisericii, ci are cap.cdci Hristos este cu noi pan; la sfar$itul veacurilot purtand degriji giadeverind cuvintele "cu voisunt pan; la sfargitul veacuriloi'Activitatea rnsului, familiei neamului, a9a trebuie inteleasa.

60

I Tdlhirirea energiei genetice ]

E bine si dau o asemdnar€ rustici. Cu ceti grti umbtaplugarul sd aibd semantd bunri! 9titi cu totjj ci umbti cu multegrije !i nu numai plugarir, ciin cele din urma statul. Cu atet maiv6rtos noi duhovnicii, trebuie si fim cu grije asupra semintei deom. De aici Si misiunea duhovnicului, randuit de Dumnezeu secheme pe oameni la poceintd din vreme in vrems. Cum actioneziasupra seminteide om. cacipfln ea tr; ie$te Insul familta. neamulea avend cu atat mai multi importanta cu cal Mantuitorul abinecuvantat nunta?

Cand energia genetici nu se starneste cu pretul sau cumdsura care trebuie. aceasta degenereaze gi avem h jos toateformele de degenerescenti ale insului, familiei St neamului, atatin privinta trupului (scederea poputatiei, a s5netdtietc.), cat 9i asufletului (credintd gresite, misticism fats sau nebunte).

Energia genetice este o probbma Si a preotutuisia medicului.Totul depinde de felul cum lucreaze omul asupra acestui caDitoldin viata lui, cum ilinvetem s-o chiverniseasce, cecieste una dinputerile naturale de care e vorba in subiectul conferintei. Daca vafi bine grijite. chivernisite, atunci aceasta energre de prim ordin vafi convertitii, va da roadele de regenerare ale insulut, familiei sineamului. Dacd insi duhovnicul se lase biruit de fata omului saude negtiinta lui, avem toate formele de pervertire a energielgenetice, adici formele anormale.

Deci rostul duhovnicului este de a lovi in pacat. mai ales inIadAcina picatului. Vorbirim in acest sens de convertirea energieigenetice, deci de regenercrea insului, familiei, neamului, iar lnpas cu nuantele de pervertire a ene.giei gen elice, de degenerareaneamului.

Energia geneticd - dupe categorie (berbati sau femei), Si deaici incepe impletirea fiziologiei cu duhovnicia - e o energienaturali meniti sd perpetueze spila. Dace lagi porunca firii decapul ei, ferd ingredire, ea linde spre pervertire din pricind ce einso$te de momeala plecerii. Omut se las, momit de momeataplecerii 9i astfel este talharitde energia genetice, cu tot pomelniculpecatelor desfrenerii, care sunt Si in cdsitorie legitima. SA va ingirpacatele prin care se telhdregte energia genetici.

1) De pe la 5 - 6 ani aparJocurile cu impunsiturl necurate de'a mrrele cu mrreasa - cu sora. verlsoara

2) A doua perioade incepe pe la 14 - '15 ani, functie de gradulde vitalatate a individului, cand apare alti forme de desfranareonania, malahia. sau pe l imba poporului: curvia cu mana. Ea tinede la 14 pene|aTs ani, dacl nu sa grijegte sd se izbaveascd deea. Fetele de asemenea au desfranarea cu mana, dar ele merga9a departe, incat ajung sd se lupte cu nebunla

3) Desfranarea cu dobitoacele apare tot in faza copiterieliuneoricopilulo ia pe perverstune Siface pecatulcu dobltoaceleSe poate si tind acest pacat Si dupe copilirie.

4) Pecatele curviei. La cesatorie multi nu se pot cdsatori dinpricine cd linuta lor are o grave defectiune. Pe respectivul nu-ldoare nimic dar nu reuseste s; convte Si se-Si aleagi o sotie.

5) Alte picate din acest pomelntc, sunt cele din interiorulfamiliei, incepand cu cele de dinaintea cununiei bisericegta, cuDroDria aleasa. Ei nu mdrturisesc pacatulinainte Si cer Sf. ina acasatoriei peste curvie nemarturisiti. Dupi asta se mira de traiulr;u Qi ce nu e binecuvantarea copiilor.

Cand a facut picatulinainte de cesatorie. poate s-a temut caprinde copii. Aceast; frici fiind {oarte putemica s-a resimtit in totcorpul 9r astfelFau fost paralizate ovarele in fetulacesta alungese nu maiaib; copii, safie stearpe. A gustat maiinainte de vremedin fructul oprit 9i a avut o teama care a trecut pfln ea ca uncurent electric ce ia paralizat ovarele

6)Sidupi ces5torie poate fi desfranare. Subnumele cisetorieliqi ingeduie toatd risipa Sitoate blestem;tiile ce se intampl:. Seface o pervertire a energiei genetice peni acolo ci intr; in simtullor si desfranarea devine o a doua natura Cand devlne a douanature ei sunt robi.ti de placere 9i serdcitide putere. Se intampbsd mai zamisleascd Si copii, caci cesatona nu e dati spre pldcereci este doar insoliti 9i de plac€re (asta e cu totul altceva) lsp itioameni au despddit plicerea de poruncd !i se feresc de zemislire.ferire care aduce daune atat berbatulut cetsifemeii. Aceasia ajungetot la sterilitate. Ferirea de copii este a doua priclne de sterilitate

Acestea suntformele de pervertire. Acesta estefelulin care setalhare9te capitalul vitral. Ce-idefacut? Dea actiona energlc asupraacestui capital, ca s; fie trecut sub forme de energie convertite I62

I Gauza bolilor: desfrdnareaMedicamentul: infrinarea l

Printr-o morald rigoristi, adici dup6 cum e dorinta luiDumnezeu, energia genetica trece ca energie vitald in sange.Aceast: energie se mai numegte hormonice. Cend o ai in sange,ea iti asigurl senetatea in intregime, a tuturor organelor Tot prinaceasta energie hormonici se asigure prin urmare st buna

I

I,

I!

t

IIi

sa nu se ddrapene pana in pervertirea energiei genetice.Numaiatat, numai nunta e binecuvantate de biseric6. cet este

spre na9terea de copii- restul e desfranare. Acest adevar e oreude pnmit. pana nu-r dovedegti nu-r spui de ce e aga. Rdspuirsulvine indate ce voi dovedi fiziotogia omutui (insul, familia, neamul)cand ar asculta de vointa lui Dumnezeu. Vointa lui Dumnezeuaceasta este: sfintirea 9i sd va teriti de desfranare. Se stiti sest;pan$ vasul in sfintenE gr cinste. nu in pattma poftetor, c6 numarateta - nunta e binecuvantatl de Dumnezeu, cet este spre nasterede prunci. Restul e desfranare.

Desigur, avem de lucru cu cel mai vriJmag dintre toatepecatele, ceci peste masure este incalcit omul cu desfranarea_llulti itizic: de ce e pecat? pentru ci trecide masura care, desigurpare foarte aspra.

latd ce petegte omul care desfraneazd: de indate ce eneroianaturala este talhdrita prin una din formele desfrenafli. acea;taenergie nu-Si mai are Si cursulei intern. Nu mai are sifunctia saendocrine. Organele din care izvorAgte aceasta energie, nu maiau rdgaz, nu maiprididescsa treaci energia lor, prin transformare,in sange, energie care e foarte trebuitoare in circulatia sangeluiDe aceea trebuie o presiune de infrenare, de a oDri trecerea inafari, p6na n-a trecut in aparatul circulator. Trecerea energieigenetice in senge este, ca sd tolosim o analogie, ca gi trecereaenergiei cederiide apd in energia electrica. ASadar. nu e o trecerede substante, ci de energie sangele capete granule de energievitale, cu rostulde a tinein bund stare organismul trupesc. Sufletuleste de alte nature, decet energia geneticd, chiar dacd aceastaeste transformaE dup5 cum am aritat.

functionare a sisiemului nervos cerebro-spinal, simpatic ai rlsistemului nervos in general.

Energia aceasia care-9i are sediulin sectorul dejos al omululdace este bine strunitS trece in sange 9i d, organismului sanetat(pe.fecti. De indat; ce ai telhdrit-o, sAn;tatea devine Subreddtoate tenjesc, devin Subrede, stomac, ficat, plimani, simturileoasele chiat Lucrul acesta l-am vdzut cu ochii: oamenii veneauintr-un suflet la mAndstire, la varsta lor de 30 -40 ani qiintrebaucum se poate sa fie a9a de pr;p;dit la varsta asta? Dar pe dealtd parte, eu vedeam semnele desfranarii pe fala lor. 9i dupacaz, chemam 9i pe so! l i pe sotie 9i-i intrebam: vreli s; f i!sanitosi? Vrem, cum sa nu vrem, cd doar am fost pe la toii doctof ISi nu ne-au gdsit nimic. De fapt aveau toate organele la loc, fdriil ipsuri mari Si evidente pentru doctori. Le l ipsea sd funclionezenormal. Vreti si fili sdn;toqi? lat; ce faceti:

Timp de..., dupd caz, s: tri i t i in infranare, din toatepunctele de vedere, in toate privin,tele. Pleca omul. Nu fdceamsocoteala matematic. cat t imp e necesaf s: primeasce energ dhormonic; Si se se refacd, c;ci omul nu moare, ci tr i iegte zilelecaie-i sunt randuite de Durnnezeu. Dup; o jumdtate de an seficeau srndtogi. Veneau la mdn;stire qi acum nu qtiu cum s.mullumeascd lui Dumnezeu cd s au ficut sinatosi fdr; doctoriDoctoria erau ei, dar nu $tiau.

$i acum despre hormoni Si microbi. Toli cei care i9i talhdrescenergia genetica pdtesc $i boli microbiene. Desfranarea e cauzaSiaici. l\,4icrobiistau la panddin noica nigtetalhari. Defapt, f iecaredin noi avem agenlii tuturor bolilor, dar ei nu pot acliona decalatunci cand au un mediu prielnic. Ca-se poatd irupe acliunea lorvi.ulenti, se cere un mediu prielnic. In felul acesta, dacd nu e$tinarmat cu ,,siguranla internd" a energiei hormonale, poli treceprin boli le aproape tuturor organelor 9i spuneau unii din oamenLseria de boli prin care au trecut, una dupe alta: de stomac, intestine, f icat, plernani, etc. Aceasta pentru cd la ei nu mai exista,,siguranla interna" care se pareze acliunea microbilor. Acum, dacbil convingi ce irebuie si fie infranat, il aduci pe calea sdn6tdtifizice. Asta o fac hormonii, care distrug microbii lcfeeazi in organism un mediu neprielnic microbilorl

I Misticismul bolnav ]

lat; 9i legdtura cu sufletul. Aparatul nervos cerebro-sprnal 9iIn general sistemul neryos e un dictionar intre doui limbr: ceavfuute 9i cea nevizute sau neauzita. E dictionarul intfe suflet Silumea dedinafare. de dincoace. E mediulde transmrs€ intre lumealui Dumnezeu gi lumeaaceasta. Aparatul acesta de radio-recepl€este intermediul intre cele vizute !i cele nevezute.

Dacd ai s;nitatea care trebuie. traducerea se face firescDaci n-ai energia endocrind necesari (cea mai importante estehapofiza, o glandd mic; de la baza crererulur mare, care arelegiture cu glandele drn sectorul dejos alomului) n-ar ntq sinatate.Dimpotrivd, dac; ai aceasta energie endocrine ai Si un aparat(sistem nervos) bun de radio-receptie gitransmisie, ca sa le facicunoscute celui din lufi ea nev;zuti.

Dac; ai o morale lustd. dacd duci o viata curati. se intamplaaceaste convertire a energrei vitale gi intreg aparatul de radio-receptie (sistemul nervos) iti servegte admirabil cauza De indatece eQti gubred cu viata, purtari le sunt pdcetoase giaparatul estegubred 9i inregistreazd toate nebuniile. Egti intr-adevar prada aunej lumi nebune. E$tiin cazul unei fals misticism. de domeniulpsihiatriei. Medicina spune cd nici nu poate stabih o l imitd intrenormal Sr anormal (nebun) in lumea de dincoace. Duhovnrcul opoate spune dupa viata pe care o duce.

Tot a$a potficlasaticei care propov:duiesc un misticism bolnav9isunt multicare vorbescin numele acestui misticism bolnav Mergpani a zice cd sunt Hristos. A fost unul Si la mdndstire.

I Misiunea Bisericii Si raspunderea preolilorin regenerarea insului, familiei gi neamului I

Viata infranatA duce la redobandirea sanetatii incat sa potideosebi binele de riu. Lucrurile acestea sunt asa. Oride cete ori.ca duhovnici, ac(ion6m energic. fari se ne temem de ponoase.asupra acestui capitalvital - energia genetica -, tot de atatea oriputem avea formele de regenerare ale insului, familtei Si - dac;actiunea se extinde peo raz; maimare - a neamului. Regenerarea

este atet in privinta s;n,tdtii fizice cet !i a mintii, cdci numar cumrntea sdndtoasd poti impltnt porunca tui Dumnezeu.

ln Brsenca, omultalherit nu ooate Dnmt cuvtntele tui Dumneze..caci este ca o corabie sfaremata aruncate de valuri De mal sroricat te-ai stredui de a o str6luci cu strdlucirea unui loan Gurd deAut tot nu te poate asculta. El e talhirit de acele pecate de toatbputerea luisufleteascd. O spune Sf. Apostol Pavet despre pdganlcare de$iau avut filosofi mari, nu au putut se ajungi la o viata malbuni. Aceasta este de altfel Si tragedia intelectualit6tii noastreN-au morali 9i n-au nici credint:. De cutezi se le spui in fata: itlrede, dar cine va rade la urmd va rade mai bine

Daca veti fi petrunsi de misrunea Bisericii Si de r;spundereapreoleasci, lucrali maj cu curaj, pentru a cure! pe oameni. infelul ac€sta vom avea gi o regenerare a sufletulut li a trupululCeci numai cu o sendtate regenerati vom putea face fataimprejurarilor de astizr. Numai a9a vom spori credinta ca invremurile dintai. Numai aQa ne vom putea face preoli adevaratiNumai aga vom putea impiedica inttnderea necredintei. NumaaSa vom putea sa sc;pdm si nu patim ceea ce au pdtit fratii dinstrana strambe. Adica numal lucrand agupra acestui capitalvital, vom putea impiedica obraznicia necredintei.

ASa ca. in p|n, cunoshnte a mtstunii noastre, putem pagr lalucru, caci noi nu suntem singuri: Mentuitorul este cu nol, per-sonalam aceaste cunogtinl:, de care nu suntvrednic. Mi-am viulstipanul $i mi-a aritat pdcatele. A9a se deosebegte adeverul deparere, caci mi-a ar;tat pdcatele mele nu ale altora

E vorba de mobilizare moral: facutd cu tot natul n.red.: toatdlumea). 9i nu izbutesc numai dacd se curdF de picate, cat e cuputinta !i cu trebuintd; atunci va spori Dumnezeu credinta Tu, caduhovnic, nu e$ti decat unealta !i omul de curaj. Numaa atunclvom putea si-i scoatem din valuri le de oameniSr s:-i int;rim peceicare sunt ai lui Dumnezeu. Vor veni vremuriin care ceipacdtoglnumeric vor fi maita.i, dar calitativ, cei credincio$i, dci calitateatotdeauna este superioard cantitatii

Prin ribdarea noastre, a pre-olilor, vom putea sd ne mantuimsufletul. Noi suntem lucrdtorii luatiin ceasul al 11 - lea. Pacea s-a luatde pe pamant. Spiritul vremii noastre este acesta alceasuluial 11 - lea Lupta e pusi, noi trebuie se p5zim lucrul ca sa nu

piar: cei ai lui Dumnezeu Oamenii trebuie si urmeze o ooruncapentru ca in vremea de vartej, care va cuprinde toatd suprafatapementului, eisA nu-gi piarda capul.

Daci nu-isindtate e scizutd 9i credinta. Credinra trebuie sifie a9a de tare incat cu pretul vietii s-o menurisesti Se avem€gadar grije sd nu se piardi credinta. Si avem grije se nu fieneputinciogi. Ziua incercdrii nu este zi de temere, ci pe cet ai luiDumnezeu iibucurd. Ori de cate orile spun oamenilorla m;nastirecum cheami Dumnezeu pe cel slab cu credinta, tot de atatea oriei plang. Or eu toldeauna simt semnele bucuner pe fata intr-adevir, zilele grele. pentru cel slab cu credinta, sunt pricind depl6ns, or pentru cel pregrtit nu, ci mai mult, e prilej de bucuneNoi avem posibilitatea, dace vom regenera poporul nostru pnntr-o viati moralS aspre, s:-l trecem prin proba grea a muc€niciei.Cei celdicei desigur vor fi de paguba. Se nu fim Si noi vrnovati deaceasta. Cei rii se vor lepida de Dumnezeu gi se vor lega destipanitorii veacului. Pentru acegtia nu va fi deschis; imperdtiaPe eiiiva cuprinde atuncj groaza. Ei sunt contra celor care cred.Cand vin vremuritari se impline$te cuvantul lui Dumnezeu: "Cdrdveli vedea ce vin vremuri de rezboaie 9i zvonuri de rezboi sA nuve inspeinenh , ceci tebuie se fie toate, dar incd nu va fi sfarlitul.Ceci se vor scula neam peste neam Si impere{e peste impefi a... dar cel ce va rebda pane h stersit se va mentul' .

Cei ai credintei suntem, cei ai curalului Nu ne temem cacitrecAnd proba muceniciei, gtim ce ne a$teapta

in ce priveste cuvintele "Acesta e gtasutde diminealA a vremiice va sd yr;?5" trebuie inteles. ce aceasta este o misiune misticicetre puterile naturale, dintre care n-am vorbit, decat despreuna (energia genetid) 9i am adus ceteva din dovezile Sf. Scriptun,caci e plin;, apoi dovezile gtiintei.

I Puterile naturale ]

Ar mai trebui sa vorbesc $i despre alte puteri naturale:ereditate, mediu 9i destin (destinul, dupe conceptia cre$tina,vine mai mult de la divrnitate). Acesta e nervul confenntei. Acestae intelesul titlului conferintei: misticismul 9i puterile naturale Caredin acestea voa oulea duce la m6ntuirea omului?

67

]Ti l9iereditatea este o fo(A cu care se luptam. Se poate intervenl

giin ereditate, in mediu extern ca gi in cel intern (dupd cum aftrvizut), cat 9i in cel spiritual cu deosebire; vom vedea ce se poateinterveni Si in puternica fortd a destinului, care oarecum e dinlumea aceasta Cand auzim cuvantul destin parca ai auzi cd evorba de o fo(a care iti anihileaza orice initiativd sau care ti-aru9ura r6spunderile. Lucrul nu std tocmat asa. Cend pur€rile talesunt rele, pedeapsa lui Dumnezeu vine pane la alpatrulea neamASa scrie in St. Scripturi (Levitic 20).

Oride cate ori, ca duhovnici, auzm ci un copile neputincios.tot de at6tea ori, ne lovim de e/edltate, de inlluenta mediuluiln.ed.este vorba mai ales de mediulsoctal (educatie). dar Qide cei natural: alimentatie/ post, clima etc.l l idacd mergem Sr maila r;decinalucrunlor, de destrr: copilul ispdgegte vina pArintelui. De multe ootrebuie s-o ispAseasci Si pe a stramosilor

Se poate inse intervenr giin ereditate !itnfluenta mediuluiglchiar 9i in zona divine a destinulut nostru. care covar$e$te pep;mantenr.

I Fo4a destinului 9i mogtenirea spirituali ]

Destinule de speriat numaiintrucet asupra celor ce p;cetuiesce ca o fo(e strivitoare. Dardaca il consider;m in partea luidivin;atunciforta aceasta a desttnutut are alle fata ln cazul cAnd avempervertirea energiei genetice, o ereditate proasti, un mediudecezut, cu sigurantd d ddnr in boli trupeqh qi sufletesti. Candmediul social e vrargte, cum e azi, destinule strivttor. Pedepselevin una dupd alta.

Dace insd biserica, preotii, statu, chiar ar lucra spre oregenerare a neamului, atunci destinul n-ar avea fizionomiaaceasta strivitoare, ci cu totul o altd inf;tisare. Ar fl o functiunemajord, de ridicare a tuturor puterilor Destrnul n-ar mai trjmiteconducitori care sd te spanzure. ct care si te ajute

De noi atarna cei de meine, de telul cum vom sti si le d;mlocul, a$a vor veni. Oamenii se pleng cd nu ne-au mai auzit Dareu i-am intrebat: N-ati auzit de biserici? N-atiauzit poruncile luDumnezeu? Ascultatu-L-ati? Ba E de vind pirintele? Ba. Va

68

tdnguiti de lipsa pdstorilor? E durere, lipsescDar cu ocazia aceasta vi leg - cu bune tocmeale: sfatuili pe

oameni ca se pizeasce nepdta6 sarcina, cdci orice leg,turatrupeasci peste copilul dan pentece, e rea, ceci se intipdresc incopil toate poftele parintilor Si la implinirea verstei risar toate caciupercile dupi ploate, faptele tatilut. Cand creste copilui, cresc9i faptele mostenite. De indatd ce ofen sufletului venit de laDumnezeu o temniti intunecoasi, peste care ai seminat toateroadele, va covergi omul cel dinafare pe cel dineuntru. 9i chiardace Dumnezeu l-atrimis cudestinatia de afipreot, elliind incarcatcu pdcate, temnita de pe elilva strivi 9t el va fi neputincios, ca sinu zic necredincios. El nu va avea puterea si propovadu,asca cutoata puterea cuvantului lui Dumnezeu. lvlat mult va fi spresminteald Va predica ap: Sielva bea vln

De aceea trebuie sd interventm, c5ct lumea nu se gatd cunoi Trebuie s; lucrdm sistematic asupra problemei morale ca sdpoatd trimite Dumnezeu propoveduiton vrednici poporulut altfelse raresc tot mai mult. Ca s; fie cum ii vrea Dumnezeu. at6rne Qlde pirinti, ceci acegtia ii incarca cu poveri prea man, pe carecopiitrebuie sd le imperti$easce, iar cand sunt maturigr artrebulse propov;duiasci pe Hristos ei sunt ispdgiton ai pdcatelor?naintaSilor.

latA temeiuf pentru care suntem rdspunzato(i de misiunea deregenerare moraE. Cecidacd Dumnezeu nu ne trimiie conducetoriluminati, nu Dumnezeu este de vind. in felul acesta destinut nueste ceva apas;tor, strivitot Dumnezeu tnmite sufletulcu anumitimisiune, dartu pem6nteanule egti de vini ca ea nu se desf:loard,ca preotul nu poate propovSdui cu toati putefea 9i nu este unpropovSduitor al poporuluj

Ci scrie: 'Daci nu se vor griji de pecatele lor, pentru aceastaiivoidain meinile copiilor lol. Deci denoidepinde, de noiatarndce generatie vine. $tim cu toti ci dupe rezboi (dup; 1914 - 1918)am cezut in toate pdcatele. am cilcat postul, am desfranat. Amvazut girezultatele. Asta a fostgeneratia de dupd rezboi. in vremede rdzboi nutrebuie concepuli copii, caci acegtia mogtenesctoatdstarea nervoase a tatSlui, care vine cu nervii zdrobiti de branduri.atacun, etc. A fost cu pugca in vremea aceea. se nu se mtre nrmenrcd la vremea lui, copilulva lua pistolul Qiva ucide. Generatia de

69

acum, sa priceapd aceste lucruri: ori se leapida de pacate,ori va vedea ce zile vor veni.

late schi,tata 9i aceasH fo4d - destinul, care e Si naturald 9isupranaturalA, cicijumatate e de pe pemant, iar numai cealaltijum;tate e de la Dumnezeu. Deci Si de noi atarnd ce zile vorveni. Destinul nu e numai in mana lui Dumnezeu, ci gi a celor ce9tiu ce e Qi cum lucreaz;.

Dar aceste trei fo4e: ereditatea, mediut ti destinut,le voidezbate atunci cand vom pune problema natarrlifii Atunci vomvorbi mai mult pe timba medicilor, cAci se pare ce acolo au gi eirdspunderea, ca au Si ei o misiune in regenerarea neamului. Darla ei e mult, necredintS. Va trebui se mai lase pe Hipocrat qi s:vine se se adape de la doctorul trupurilor Si al sufletelor Si sa sedea la o viata moral;.

Concluzii:Intervenirea energice ?n linerea riguroasa a moralei, a vietji

morale a insului. a familiei 9i prin aceasta a neamulLri. Asta pentrucd vremea o cere. Dace boala e grea aiunci gi medicamentul emai puternic. Sunt Si leacuride l imita. Cand betegugul s-a intinsrecurg la asemenea leacuri de limite, care orite fac sinitos, orite pierd. Rauli$iface de cap. Orii l l isim de coarne, noitoti, caresuntem hotara! se ducem o via!; dupa Dumnezeu, ori vom fipierdu,ti.

S: o facem ca si nu fim pdguba9i in ceasul incercirii.Dumnezeu sd ne ajute.

'to

Cum a murit Constantin Brdncoveanucu copii sdi

'Rugeciunile gijertfa Snnlilor Brancov€nr m-a adus pe mnepenlru tara acesta a noaslra' - Peintele Arsenie Boca

Plenipotentiarul venetian la Tarigrad, Adrea Memno a fostde fata in dimineata lui 15 august 1714, la executia lui ConstantinBrancoveanu Vode Si ai membrilorfamiliei sale, uciqi din poruncasultanului Ahmed.

ln scdsoarea sa cdtre Fogele Venetiei, plenipotentiarul sduraporteazl astfel:

"Duminice 15 august de dimineata s-a teiat capul bAranuluiprincipe alValahiei, tuturorfiilor luiSial unui boier care-i era vistierlatA cum s-a f:cut: lncd de dimineate suftanui Ahmed se puseintr-un caicimpiretesc aiveni la seraiulzts foigorul lui lali laiacos.pe canalul Mirii Negre, in fata cereia era o piata unde a adus peBrancoveanu Voievod, pe cei patru beieti ai lui $i pe vistierulVecirescu. l-au pus in genunchi unul lengd altul, la oarecaredepdrtare. Un gade b-a scos ciciulile din capsisultanuli€ mustratfacandu-i haini- Apoi le detera voie a face o scude rugaciune.

Inainte de a se ridica securea deasupra capului, au fostintrebati de voiesc sd se fac, lurci gi atunq vor fi ie.lati? Glasulcel inebusit de credinli al Brancoveanului rasunI Si ziceinspdimantat de aceasti insulti: "Fiiimer! /aE toate avutiile Sitotce am avut am pierdut: se nu ne piedem irce sufletele: Stati tanSi berbete$ti, dragii mei Si nu begat in seame moanea! Piviti laHistos, Mentuitorul nostru, cete a rdbdat pentru noi sicu ce moatlede ocare a murit ! Credeli tare intru aceasta $i nu ve migcal4 nicivA detnali in credinta cea pravoslavnicd, pentru viala Si lumeaaceasfa".

La aceste cuvinte Ahmed se ficu ca un leu turbat gi poruncisi li se taie capetele. Gadele infioretor ridice securea 9i capulmarelui vistaemic Enache Vicirescu se rostogolipe pement. Apoiincepu cu uciderea copiilor, lncepend cu cel mai mare. Cend

1l

gadele ridici securea la capul celui mai tanar dintre copiiBeizadea l\, lateia9, numaide 16 ani, acesta se ingrozide spaimaSdrmanul copilag vezand atata sange de la frati i lui 9i de laVecarescu, se rugi de sultan sei ierte, fagiduindu-i cd se vaface turc. lns; pirintele s;u, Domnul Brancoveanu, a carui capa cdzut la urm;, infruntd pe fiul sdu gi-iz;set"Mai bine sd moriinlegea creStineasce decet sd te faci pdgan, lepddendu-te cle lisusHistos, pentru a tei celva ani mai mult pe pemaft".

Copilagul asculti, r idice capul 9i cu glas ingeresc zicegadelui: " yreao se mor cregtin ! Lavegtel". in urmd ucise qi peBrancoveanul.

O, Doamne, Doamne, pana-mi tremura cand ve scriuexecutia, ce am vazut gi m; intreb: putufa fi de fali cineva 9i sdnu fi plans, v;zand capul nevinovatului Mateias, tanar, t inerel,rostogolindu-se pe jos, lang; capul perintelui seu, care seapropiase de al copilului, pirand al imbr5ti$a?

Gadele stropit cu sange crestinesc face un salut sultanuluiAhmed Si se retrage. Sul tanul , insot i t de plenipoient iar i iGermaniei, Rusiei, Anglieise ridicd s; plece. Vezandu-ne cu ochiinlicrimati, spuse sultanul ci regrete acum ceea ce a facut,.

7) 13

Tdmdduirea Si iertarea,, F i u le, i er6 -li -s e p e cate I e ! "

lata cum sunt oamenii, nu cauta pe Dumnezeu. sau nu-Lcauta decdt Ia necaz. lar allii la necaz ll suduie Si de mai marinecazun dau. mairiu se scufunde, p6nd ce necazurile le incovoaieceala 9r atunci ll cautd 9i ei pe Dumnezeu. Situatia ste asa:oamenii se foage fui Dunnezeu se-i scape de necazui, iarDumnezeu se toage de oame se pereseasca picatut. Acumcare de cine se asculte mai in6i? Dumnezeu de oamenr. sauoamenii de Dumnezeu?

Ss plang oamenii ce tare e grea vtala pe pameni. ca tare_smulte bolr, multe pagube, multe sudalme. betii. bitdi gi toatepecatele. "Fiii mei, ati spus ce tare e grea viata gi incer;at6 dePecate. Atunct nu le maifaceti!"

late ci bolile vin pe capul oamenilor gi uneori chiar gi incap, de pe urma pdcatelor, ca plate. ca ispasire $t ca pdrta$ alpecatelor Dar durerea cea maj mare. pedeaps a cea mai gleaca.ptate a picatetor es|c ce izbeito Si in unnag. pdni ia alnerlea $r al patrulea neam. lati ce scrie ta Deuteronom 5.9_10:'...pedeapsa perinlitor vine in copii pend h attreitea si al Datrulea

Cele mai grele boli sunt bolile de nervi. Mo. nervii si tenebun sau slibanog. Nu e boale de moarte sr nu are teac

OdaE intamplati. gicine distruge nervii? tate ce ne spun $idocto.iiDetia, desfranarea cu boala ei, m6nia gisupiririte peste m:suri.

pentru cei ce md uresc... $i M6 milostivesc pene h at miiteacetre cei ce me iubesc Ai p4zesc poruncile Mete"

omoare milioane de firigoare (celule) nervoase care numai retac in veac. Toate tesiturile se refac, afard de celulelervoase. Un tatd pitimag de ac€stea n-are urma$i sanrtogi, baln nepoli gi stranepoli se mosteneste ceva giunos, care la oampEre oarecare, ribufnegte afare. E destul sd se imbete uni.o date, ca sa aibd din betia ac€ea un urmag cu boala copiilorilepsie). E deslulsS-9i sperie o data sotia in wemea sarcinii,dintr-o dati se se aleage cu un copil nenorocit pe toatd viata.

Aga se r;zbune pecatele perinlilor in bietii copii, care nu au nicr .Jvrne.

lisus a pretuit dragostea Qicredinla celor ce-l coborau pnnpodul casei pe slabdnog inaintea Sa. l-a fost mila de neputintalui, dar intai i-a iertat picatele apoi ia vindecat nervii.

Pentru l isus, care e Dumnezeu, nu e o minune ca latdmiduit, ceci e Stapanul vietii Si poate invra 9i din mo4i. Tn tolcazul t;mdduirea sl5banogului e o dovada a dumnezeirii SalePreotilor inse, lisus nu le-a dat darul timaduirii minunate, cum ilavea El, Si cum il de la pulnidintre sfinti, din vreme in vreme; lea datinse un dar mai mare: al iertarii pecatelor! Nu le-a dat ingerilordar le-a dat oamenilor. Darul iefterii picatelor e mai mare decetdarut minunitor, intrucat pfivegte sufletul, pe cand minunileprivesc de obicei trupul.

O iertare a sufletului, o curatire a lui, uneori e adeviratainviere din mo(i Si e mai de pret decet tdmdduirea unui piciorFdri darul minunilor intre oameni, ne putem mantui. Ce n-adezlegat preotul pe pimant a9a ramane nedezlegat Siin cer. Darpreotul nu te poate dezlega dace tu nu vii sd-ti merturiseglrDdcatele.

De asemenea, preotul nu te poate dezlega, oarecum cozile, dacd nu-ti dai tu insuti toati silinta de a te dezlega de toatendravurile rele. lertarea p:catelo. inseamne 9i incetarea de a lemai face. lertarea pacatelor nu inseamni a te spovedi mereu 9lsA le ieide la capet 9i iar sa te spovedesti. Cre9tinismul mai e 9lchestiune de refacere a vointer. Ne trebuie buna vointe ca sa ofacem, tdrie de caracter.. Oamenii umble dupa fdcetoriide minuni.fie ei qi vrditori. Dar minunea cea mai mare e invierea vietii talepe temelia ei, lisus Hristos; e increstinarea vietii tale. Astaminunea cea mai mare. "innoirea vieti i tale", care ne std laindemani Si s-a dat noud porunci: "inviali-i pe cei mo4i" Dupdinvierea ta €njegte lisus. Ce inseamna aceasta, n-ar putea sd tl-o spun; mai bine nimenidec6t eiinQi$i, cei ce au inviat din moartesigure, ca dintr-un vis...

- Oare de unde incepe sldbanogrrea (paralizia)?- De la socoteala trufa9; a mintii. I se pare ei mai bine sd

nu se conduca dupa Dumnezeu, ci dupa capulei, dupd pecat 9laga d: cu omul drept in plata pacatului, ca 9i cum ai da cu cutituj

ln gard. Tot minte slabi dovedesc Ai aceia care nu vor sa vine laitergerea p;catelor 9i n-au de ce agtepta t;miduirea bolilor.

Daca oamenii Si-ar potrivi purtdri le dup; poruncile luiDumnezeu, nu dupe momeala p;catelor, ar preveni, ar ocolitoatepAcatele, dar aga dau drept in ele, de-Si sparg capul Si apoi umbleplangand. Lasi{e condus de un sfat dumnezeiesc, ci de nu,capul care n-asculti se sparge Si n-afe cine til lega.

Oare de ce merg oamenii a9a de in sila la spovedit?Fiindcd gtiu ci l ise cere lepidarea de p;cate, ori le plac maimultpicatele decat infranarea de la ele. E o poveste gt iutepretutindeni, totugi v-o spun Si de aici:

$til ce sunt Serpi care sug iaptele 9i sunt vaci care, odatdsupte de garpe, alearg; nebune dupd garpe si le sugi iaragi. 9iaga se intample c; vaca se apropie de intdfcat, dar de nerav nuse inlercd Si se duce mereu la Sarpe. 9arpele ii suge sangele, iardaci nu-i prea vine, in sfargit, o musca. lati prostia de vac;osanditd la moarie.

Dargiprostia de om tot la moarte-i osandit;. Toatatinereleata o dai dracului 9i vezi pe urmi ce ai ales rdul. Dar intrebarea estedad-limairdman zile sd le dailui Dumnezeu 9idac, i l imaiprimegteo grimada de cioburi in loc de un vas frumos giintreg, cum puteafi? Aspre vorbe, dar ;sta-i un r;spuns la intrebarea de ce nu vinoamenii la spovedit in primSvara Si in vara vielii lor? i$i dau, dinnefericire, vlaga lor sd o sugi Sarpele-diavol!

ln toate lumea nu gasegti un lucru mai ugor de licut decetpacatele,9i iarigi, nimic nu pricepe omul mai greu ca: "Ce esteacela p;catul?", caci petrece tocmai in el. De aceea, pecetuimcu uiurintd dar ne poc;im anevoie!

Alti pricin5 care te impiedicd de la spovedit e d judecipreotii, eati nemultumit de preoli, iar de care ai fi mullumit ti-efricd. La unul nu te lasd pdcatele lui, la altul nu te lasi si mergipacatele tale.

Orice duhovnic, indiferent de bog;lia, siricia, cultura maipulind sau chiar 9i siracia morala, este totusi reprezentantul luiDumnezeu, trimisul lui Dumnezeu Qi credincioQii nu au nici unmotiv de al ocoli. Darul acesta (al preotiei) e in functie deDumnezeu, nu in atarnarea de omul care-l reprezintd. Prin glasulslugii Sale Dumnezeu te iart;. Lui Dumnezeu te mdrturisegti in

fata altarului. Nu de la line se cer calit:tile preotului. de la tine secere ciinta in inrme 9i vointa de a te indrepta.

Sunteti nemultumitide preoti, dar oare ce atjfdcut pentrLrpreot, ca se fi! mai multumitj? Cerufatide la Dumnezeu un coprimicar pe care se ll inchinati slujirii lur Dumnezeu? Credeti cevina o poarta numai ei, preotii? $i ei sunt fii vogtri Curn i-a! nescula9a ii avetr. Ce le bigati de vinS? VA trebuie preoti mar bunr?NaQtetil Tot poporul e respunzator ce nu are slujitori mai stravezlspre Dum nezeu. Pop orul i9i are in toate privintele pove(uitodipe care ii meite!

Nu mai sta cu ganduri ucigage impotriva copiilot c5 nu gtirin calea cerui dar de la Dumnezeu te-ai impotrivit, $i ai si darseamS; ci nagteti copii cu gandul si fie slujitorii lui Dumnezeuintre oamenr.

lata ce spune Scriptura in pnvinta aceasta Se intreabeproorocul: "Oare nu i-a ficut El si fie o srngura fipturd, trup 9lsuflet?" ( Maleahi '17,15). Siaceasta fipturi (unitatea cesitoriei )la ce nezuiegte ea? Odrasle pentru Dumnezeu!

T5maduirea slibdnogiei neamului de aici incepe!Asta i-arti iertareal (,.Fiii invieii' p. 41-44 mss)

E uhimul cuvAnt pe care viJ spunNu te simli mai aproape de Dumnezeu qi de oamenr decat

dupd cruce. Dar nouS nu ne-a fost randuiti pentru ca nu suntemvrednici.

Am vrut sd vi tin ien acest cuvant dar am vrut si aleg oamencare vrn pentru mantuirea sufletului pentru ca se nu-lspun in vantEu nu ve dau canoane ca ceilalti preoti, metanii, rugeciuni, post,ci indemn se yd scrtmbaliviata gi sd-i muftumiti lui Dumnezeu decrucea pe care v-a dat-o, cdciSf. Biserici giSf. impartiganie teititi, darfaptulacesta l-am gasit de cuviinta s: vi-t spun mai mutt.

Vreau sa schimb lacrimile voastre in bucurie. multumind luiDumnezeu de toate daruflle 9i schimbandu-vd purtirile vA velrbucura. O veti face?

Unii cred ce rugdciunea inseamne a sta in genunchi sau arosti din gura sau in gandi 'Doamne, lisuse Hristoase Fiul luiDumnezeu miluie$te-me pe mine picitosul" Dar rugaciunea ceaadevarata este ate simlimuttumit de toate $ia-tideschide sufletulse te poli simti aproape de Dumnezeu. lar cei ce fac rugiciune,aceia Dumnezeu si le ajutet dar cei care au dureri gi suferintesunt cei distingi, pe care i-a ales Dumnezeu pentru lmpSritia luivesnica.

Dometie, un tenir celugdr de la Sf. Munte Athos era foartevesel, tot t impulcanta. intr-o zil-am gisit in chitie ptangand. L-amintrebat de ce plange? Mi-a raspuns ce t-a peresit Dumnezeupentru ce nu maiare supirerj. Caredin voiatipEnge pentru faptulci v-a pardsit Dumnez€u, in cazulc: v-a luat crucea? CEci nu v-a betut nimenipiroane gacununi de spini. Sf. Apostot pavelzicea9a: "Roagr-te neincetat. bucure-b neincetat $i multumegteneincetat lui Dumnezeu pentru toate bucuriile i dureile pe carelile-a deruif.Viala aceasta nu este numaipentru a drange averi,a munci, a te lmbrdca, ceci nu acestia sunt oamenifedciti, ci ceice nu au o cruce de puftat.

Me doare mult faptul cd unii sunt acei care se supdri pentruboli, pentru ca n-au memorie, ci nu sunt intelesiin familie.. darputini sunt acei care vin Dentru mantutrea sufletului.Plrlntele Anenie cu Soborul Manasfirii SAmUrra

78

AnexeMdrturii despre darurile Sislinlenia Pdrintelui Arsenie

"Eavddp n wi p6trd h al lrellea neom"

Pn Petru Vanvulescu:

"Tata m-a lisat curat in pdntece"

...|\rultise suptra ca de ce s-a scris cum s-a scris in ,,For-mula As" sauin alte publicatii. Darnu putem limuri adevdrul panenu aoar mai multe scrieri. inclusiv scrieri autorizate ale Bisericii.Tot e mai bine se se scrie Si se se cerceteze, decat sa nu se scrie.

...Era Tn razboi. O femeie din Sibiu. Cdt5lina. a aflat cesotul ei a murit. A luat in brate copilul Qi fugea cu el prin Sibru. inpantece avea alt copil. La un moment dat a vezut cb era plina desange. O schti ii omorase gicopilul din brate. Deznidijduita $idescumpanit: s-a dus gi a avorlat copilul din pantece. Auzindapoi de Perintele Arsenie s-a dus Si ea la lvlanastirea Sembata.Dupd Sf. Liturghie Pdrintele a ie9it Si a strigat: "Cetefind, Cdtefine.ce-ai fdcut! $tiu ce ta mudt sotul 9i copilul. Ai fost Incerca6. Dardacel Esai pe cel din penbce... Ai omoret un copil cu careDumnezeu avea un plan maref "

Vedeti ci azi lrod e in fiecare familie. Noi il judecim pelrod (Si in colinzD ca a omorei copiii, dar il accedem aproape intiecare tamilie. Ne omorem singuricopiii prin avorturi. $iomoremaleqi ai lui Dumnezeu. De aceea neamul nostru nu prcgreseazd.Cand. dupd revolutie, am auzit ca a9tia liberalizeaza avorturile,

?o

am zis: ,,li gata cu noi". Zicea Pdrintele ca , din cauza avofturitolne vor $epeni$gani|. Tiganiiau acum stdpanire, au aurdestutinbinci, sunt Si studenti, parlamenlari, mari patroni. Cumparem dela ei. 9i printre ei sunt creitini. Da' cre9tini adeverag! lar noi amajuns,mai reudecatnecredinciogii". Deci Dumnezeuemancipeaza9i binecuvanteaza neamullorpentru faptulce nu SFau omoretcopiil

Citilina i-a aratat unui preot, in catedrala din Sibiu, un omcu o man: ce o tinea nemiscati Si i-a spus: ;<< Omul acesta l-abetut pe Pirintele Arsenie in ?nchisoare, la Bragov. Dar l-a betutcumplit. l\ri-a spus-o chiarel. Cand La lovit foarte tare, de l-a umplutde sange. Perintele a spusi,,De acum, mena aceasta ata nu vamai bate pe nimeni,,.9i imediat a zbierat acela cici mena is-afdcut moale. $i s-a intors catre Dumnezeu, el Sifamilia lui >>. ilvedeam noi plangand in catedrala dar nimeni nu Stia taina lui.

Perintele Arsenie nu are asemanare cu nici un duhovnicdin Romania $i Europa, in ziua de azi Dar a suferit mult 9i dtnpartea slujitorilor Bisericii. Mi-a spus mie ci mai mult l-a durulaceasta decat chinul securigtilon Aia spunea SiSf. ApostolPaveldespre fratii mincinosi [n. ed.: in dosarulde securitate al Parintelut.un preot il numea fachirist, altulparanoic, dend astfelapa la moarasecuritdtii care dorea sel comDromiti. Colonelul Ghe. Crdciunscrie in dosarul Perintelui ,,Mutarea luiArsenie Bocain altd paftenu rezolve problema, a6ta vreme cet nu e compromis"l. Chiar 9iacum, dupd mOartea sa, nu e lSsat in pace. O femeie dinCaransebes, spunandu-i preotulua ci a tost la mormantul P6rintelu jArsenie, la ManSstirea Prislop, acesta i-a rdspuns:,A, ai fost lamormantul vr4itorului!'. Perintele Porfirie din Grecia a slujit lasprtalul din Atena peste 30 deani, cinstit de totica uninairtevietor9i ficetor de minuni, dar pe Parintele Arsenie nu l-au putut suferlromaniinoqtri, nici ai Bisericii, niciaiStatului. Dar Pdrintele respectaconducerea Bisericii 9i a Statului cacispunea (ca Si Sf. Ap. Pavel).,,Conducerea e de la Dumnezeu gi e aia cum o meftem".

Parintele nu a murit de stomac sau de rinichi, cum sevorbe9te. Els-a Sirugatsl moari mucenic Si Dumnezeu i-aimplinitdorinta. Degi, ela fost mucenicin fiecare zi, a avut cruce grea. pemesura harului. A murit pe 28 noiembrie, ca Si Cuviosul l\rucenic$tefan cel Nou, a cerui mucenrcre tocmai o pictase lprofetic] peabsida altarului din biserica Drigenescul Pe picture este scrisd80

vina pentru care a fost omorat Sfantul gtefan cet Nou: ,,gtefan m!a facut temnita manSstire'. Exista o asemenare mare intre viataacestui sfant 9i viata Piintelui Arsenje. Ca Si acesta, incd dinpantece a fost ales. Mama sfintiei sale spunea c6 simtea ci aveaCeva luminos in pantece Si avea o mare bucurie. lar Pdrintelespunea ca btel siu, plecand in America l-a ,,lisat curct in paftecd' .

...Daca vezi pe cineva fumand, atunci egti sigur: ori ecatolic, ori e ortodox! Zicet 'Sunt nervos" Dar n-avem rugaciuneaca se ne cafmeze?l Dat nu, vrem sd ne calmeze diavolul'!

DacS vezi unul ,fericit", sigure sectant! Eisecred mantuiti,se simt deja ln rai! Diavolul bag; oamenii in toate patimile, dardaci treci la ei diavolul nu te mai ispitegte (aga spune plrinteteCleopa giin Pateric). Ortodocaii r;i, curvari, betivi sau scandalagiiin familie, dace trec la ei, gata, diavolul b de Iniste, dar astanumai pentru cd ii are cu picatul impotriva Duhului Sfant. care nuse iarti nici aici, nici dincolo. gi daci tot nu se iarta, diavotul numai are de ce sd te mai ispiteasce, cdci egti al lui. Nici hula aduseMaicii Domnului, Sfintei Cruci, Sfintitor 9i Sfintetor tcoane nu seiarE dac6 omulnu se intoarce de la acestea. (Cuvent b mormentulPdrintelui Arsenie - 28 noi 2002)

Bdlan Silvica - Fdgdraq:

"Sunt aga cumm-a fecut mama"

Cend eram copillocuiam in Lisa, nu deDarte de ManastireaBrancoveanu. Eram 10 frali (5 beieti 9i 5 fete). Numele de fate ilaveam Andreia$. Aveam 13 ani cend sora mea cea mare. Elena.de 23 de ani, era bolnavi de ochi (o dureau ochii, ii curgeaulacrimile Siii sddea vederea). Se gendea se meargi la Bucurestipentru operalie. Dar intr-o duminici, fiind ta m:nestire, a iegitPArintele Arsenie din bisericd 9ia strigat (era mult6 tume): 'Leanadin Lisa, vino-ncoace". Cand s-a apropiat i-a spus. " tu estibo/naydcu ochii. Se nu b duci la medic la Bucuregti se faci openlie,.laadus ap; sfinfita: ,Cu ea se1€ spetipe och|. A9a a fecut Si boala

8l

i-a trecut imediat. De atunci a mers tottimpul la m:nistiroqi ne-a luat 9i pe noi, surorile. A9a am ajuns se merg 9i du infiecare duminic;.

Duminica, Sfanta Liturghie se savar$ea la altarul dinprdure, de perintii Arsenie, Serafim (Popescu) 9i Mihail. Odate,cand a incaput Sf. Liturghie, pe un epileptic l-a trantat diavolul 9ia inceput sa strjge din el: 'Me fac caine" 9i letra ca un caine. ,,lvldfac orice taratoare" 9if:cea ca orice animal, numaiporumbel, mielSi magar spunea ci nu se poate face. Alteori se auzeau din elfoarte multe vocideodati (ca pe stadion) caci spunea ca au venittoale legiunile. Eu steteam lange el 9i auzeam tot ce spune.Oda€, Perintele Arsenie a zis se fie linuli departe toli copiii, acoboret din altar cu Sfanta Cruce in mane Si la batut cu cruceade lemn peste guri. Acela a amutit. Dupd Sf. Liturghie a venitdin nou la el, l-a mangaiat Si i-a spusr ,Frate Dumitru, te doare?".'Nu Parinte, nu mi doare".

lntr-o duminic5, cand mergeam spre mendstire impreundcu surorile Elena 9i Olimpia gi cu o fati din sat, Varvara, a aparutdeasupra noastra o pasire mare, a fdcut trei ocoluri asupranoastr5, vditandu-sel Cend am ajuns la mdnistire, monahulSebastian ne-a spus cd au un necaz mare: ,L-au luat peP;rintele". A fost dus (inchis) in Cetatea Fdg;ragului. Aici a fostvizitat numai de preoteasa Ciocdnelea, cereia P;rintele i-a spusca o va ajuta 9i el cand ea va trece dincolo [n- ed.: preoteasaCiocenelea a fost inmormantati pe 22 noiembrie 200211.

Eu, v;zand ci diavolulface ce vrea Si in mdnistire, mi-asl;bit credinla giam plecatin lume, treind ca orice necredincioasd.Dupi aproximativ 20de ani, sora Olimpia (atuncilocuia in Victoria)a aflat c: P;rintele este la Biserica Dregdnescu, langi Bucuresti.A plecat acolo. Cand a intrat 9i l-a vizut a inceput a plange.Pdrintele s-a apropiat Sii-a spus:,,Degeaba p6ngi, ce Dumnezeuince n-a hoEret ce face cu criminalele" (gtia, fera se-i spunanimeni, c; ea fdcuse avorturi). Odati l-a dus 9i pe solul ei laPerinte, caruia i-a spus: ,Cu tine n-am ce discuh ceci estinecredincios. lar pe ea ai s-o pierzl'. Olimpia a murit dupe 2 anide cancer. Pani sd moari, ea tot timpul a facut milostenie, abotezat 9i cununat, pentru a-9i ispeii din pScate. A murit cufotografia Parjntelui pe piept.t2

Am plecat 9i eu la Biserica Dreg:nescu. Cand am intrat inbiserid (care era plind de lume) I-am vazut pe P;rintele in falaaltarului, cu o lumini (aureol6) in jurul capului. Atunci m-am retraslntr-o strane plangand, caci nu eram vrednice s; vorbesc cu el, cutoate pecatele mele. Nu ascultasem nimic din ce ne-a spus lam;nistire. Dar pane la urm, m-am resemnat Si eram multumite 9inumai pentru faptul cd puteam s5-l vAd. Cand Pirintele a trecutprin dreptul la fiecare, ajungand la mine, mi-a pus mana pe capspunandu-mi: ,Iu e$fl mutumitd numai ce md vez|.

Cu toate acestea, am pdcetuit in continuare. Sotul,intorcandu-se din str;indtate, a adus medicamente cu care seputea intrerupe sarcina (mai aveam 5 copii). Am luat pastilele,am pierdut sarcina, dar m-am imbolnivit foarte rdu. Am plecat laPArintele cu remulciri 9i plangand continuu. Acolo am agteptatde la ora 8 la 15. Nu ajungeam la P;rintele 9i de frica 9i dincauz; c; erau multi care intrau in fate. Am zis in gandul meu: "$iaici merge ca la comunisti ceci ii P;rintele ia pe cine vrea". AtunciPirintefe m-a chemat la dansul Si mi-a zis: ,,Da me, aga merge,ca la comunigti. $i ce ai md? ESti bolnava?". ,,Sunt bolnave Sisufletegte Si trupeste". ,pe ce efti bolnavd sufletegte? Pentru cda muit Limpn Guil judecam in gand pe Pdrintele de ce a lesa!o pe Olimpia sd moard). Cu capitolul Limpi ai terminaL Cend veitrece dincolo vei Sti de ce a muit gi tu esti bolnave, pentru celetrei pastile care le-ai luat. N-ai se b mentuiegti dacd nu ai alSaselea copilin viaF". ,Parinte, sunt bitrane, am 40 de ani Si mi€de lumea". .Dar cend b-ai duce in iad nu te-a rede lumea?".Am inceput sd plang. ,PenA Ia 43 de aniaitimp se facial gaseleacopll", mi-a spus la desp;4ire. Sotul nu vroia. Dar pgne la urmiam ramas insircinati de 2 ori, piezand insd sarcinile. La exact43 de ani am nascut insa o fefiF.

La numai6 sdptemanifetita - Maria - s-a imboln;vit grav.Cand plangea i9i inghitea l imba si nu mai putea respira. Seinnegrea la fate. Ficeam orice numai se nu plang:, totuQi de treiorj a avut aceste crize- Dup: un an am plecat la Perintele, caremi-a spus doar atat: "Se nu o duci la doctor cd o omoard". Eravineri. Duminica am fost la lrandstirea Brancoveanu, la izvorulPerintelui. Cand am ajuns la izvor, naga fetilei, Malcovici Elena,care o tinea in brate, s-a impiedicat de o riddcina de brad Si i-a

8l

cazut copila din brale. Am sarit .epede se o iau de ios in bralecici gtiam ce dacd incepe s, plangi iti inghite limba. Oar fetita,cu lacrimiin ochi mi-a zis "Mamd!". Ac€sta a fost semnulci s-avindecat caq atuncicand incepea sa plangd nu mai putea vorbilise invine(ea. Acum are 22 de ani 9i n-a mai avut acele crize.

ln afare de cele intemplate mie in preajma Parintelui, pecare din motive personale nu le pot spune toate, am fost martorela multe alteb caci Pirintele vorbea cu fiecare in fata tuturor, cuglas tare, pentru ca toti sa invete din gre9eala unuaa.

A venit ofemeie la Pirintele, la Draganescu, sa-iceari unsfat privind impi4irea averii. P:rintele i-a spus se se ducA se seimpace cu sora ei. Trei ore Pirintele i-a tot spus acest lucru darea o linea una ii bund: "Nu o iert. Nu md impaC. Dupe 3 orelumea a inceput sa vocifereze cdci toti veniserd sd primeascisfatul Parintelui. Cand a plecat, dupa ce s-a inchinat la icoane,Pirintele a intrebat-o pentru ultima data: ,,O iertJpe sora fsZ'.,,Nuo iert'. 'Dacd n-o ie4i te va ceba o ma$ind". Lucru ce s-a Siintamplat dupe o vreme.

lntr-o duminicd, c6nd la Driginescu slujea PerinteleBunescu iar Pdrintele A6enie era in altar (citea pomelnicele 9iera ferd haine preotegti, neavand voie sa slujeasce), a intrat inbiserici Maica Zamfira. Atunci. o femeie din acel sat a zis catrealta tot din sat: 'A venit 9i nevasta pictorului". Dupe slujbr, Parintelea zis, pentru cele doua femei dar 9i pentru mine care auzisemvorba lor ,,Mdi, eu suft celuger Si sunt a$a cum m-a fecd mama" .

Biserica era plind intotdeauna cu credinciosiveniti si cearasfatul Perintelui. Cu fiecare din ace9ti credinciosi se intampb ominune, de multe ori numaide el gtiuta Side Ptrintele. Astfel ces-ar.putea scrie cddi intregi daca cineva ar aduna toate acestemirturii. Dar imDortant este ai ascultdm sfaturile Parintelui (pecare le gisim Siin scrierile sale) care sunt 9i sfaturile 9i poruncileBisericii.

84 E5

Sfintii sunt copiii nogtri,sunt masura familiilor noastre

Prezenta sfintilor ce.tifica autenticul Bisericii. Biserica carenu are sfinli este o comunitate omeneasce menita sa lemperezeinstinctele sociale, menita sa domoleasca masele, pentru a letransforma apoi in mase de manevrd. Biserica e carmuild de sfinti,de sflntii de dincolo Side slintii de aici. Desigur in mod vezut, Bisericaeste carmuiie de ierarhia de aici. dar v-ali tntrebat cati dinlre voicunoatteti bine pe membrii Slantului Sinod? Mulli nu vd cunoageliepiscopul. dar nu e nici unul sd nu-l cunoasc6 pe Sf. Nicolae. Sfintiisunt realitatea vie a Bisericli.

Bisedca e$e chernatd s+i sfinteascd pe oerneni nu sd fie lnghilite deimediat, nu se face revoidii sociale (care s consecinF pAcatelor no6tre).Ea este chematt se demaAte raporlul d rat dintre om qi Dumnezeu.

Cine sunt sfinlii dacd nu copiii no$fi? Cine sunt ei dac: nu masurafamiliilor noaslre? Ei sunt 9rmesura mdnurisirii noastre.Fericit este poporul care aresfinlj l Ar f i bine sd neintrebem:,,Dacd Dumnezeune judec6 cd nu se nascdreplii (ca nu nagem drep!i).cum vom fi judecali dacdmdrgaritarele lui Dumnezeu- sfinlii - iam aruncat inpuscarii? S-au ndscut. i iavem, dar ii ignoram. AmtAcut litecem. Esle o tacerecomplice. (irdrdstileaPnsbp - 28 noi 2004

Bogdan Junca - Fdgdrag:

"Nu intre patlu ochi, ci tare ma,ca numai aga veti invAF unul de la altul',

Era in anul 1983, cand am ptecat la pirintele ARSENTEcu o problema de familie. lmi ptecase sotia de acas, (in lipsamea), luand copiiisi lucruri din casd, t;sandu-mi un bilet pe masi,pe care scrisese, printre altele, ci ce a fdcut a facut bine si si numd duc dupd ea s6 o aduc acase, ci nu va veni. in once caz imraduc aminte ce imi spusese cend era acasA, cu catva timp inaintede a pleca, cd este sdtuld de via1i... Eu nu am avut nici o cea.tecu ea, ca si o determine si plece, afare doar de faptul ci doreas; se mute in Bra9ov, unde de altfet locuiau Sifratii Si prrintii ei.

Trecuse o vreme 9i nu-mi mai g;seam nici scopul, nicirostul Tn via(a aceasta. Nu gtiam ce si mai fac. Tin minte camergeam prin locuri unde nu mi prea intalneam cu oameni, inlocuri mai retrase, plangand gi spunand: pentru ce Doamne? Dece Doamne? Dupe o vreme, imi spusese cineva de perinteleARSENIE, ca se me duc sa-l caut 9i se vorbesc cu dansut. Cudoud zile inainte de a pleca la dansul, il visasem fdri sa-|fi vrzutvreodate in viata mea,9i iald cum:

Se flcea ce intrasem intr-o incapere marc, unde erafoarte multi lume, iar in faia tuturor era pirintete ARSENIE,vorbindu-le oamenilor. Ciutam sd-lvid mai bine 9i densul se uitala mine gi imi zise, facandu-mi semn cu mana: "Me. tu eb deacolo, vino incoace me, vino aici... " Si m-am trezit. Un aminunt;in visul meu Pirintele era imbrdcat intr-un costum de culoare maro9i avea ochelari de vedere cu rama aurie. M-am dus la mamamea li r-am spus despre vis. Mama mi-a zis: .Cum l-aivisat pePirintele ce tu nu l-aivrzut niciodatd?". Spunendu-i mameicumareta in vis !icum m-a chemat b dansul, ea a zis: .Dragul mamei,nu mai intrebem pe nimeni nimic, ne suim in tren si Dlecem laDreginescu. 9i ai se vezi ce o se-l gasim acolo. S; Stii ca techeamel "

Oupi doud zile am plecatla Drlgenescu Si nu mice mi-a tod uimirea cend l-am vdzut pe Pirintele ARSENIE, tmbricat

86

in acel costum maro 9i cu ochelarii de vedere cu acea rame aurie,precum il visasem. Ar;ta exact ca in visul meu.

Tin minte ca inainte de a vorbi cu mine, a vorbit cu ofemeie care ii arrtase fotografia cu fiica ei, dorind s-o marite.Cand i-a aretat foiografia Pdrinlele a repezit-o, spunandu-i cinu-i ghicitor gi nicivr;jitor gi i-a spus sd plece. Am rimas blocatpentru ca gieu aveam la mine o fotografie, unde eram eu, solia 9icei doi copii ai nogtri. Dar cum se mai indraznesc sd i-o ar;tl?Cand a ajuns in dreptul meu, s-a uitat undeva sus, intr-un col! albisericii cu o privire atat de drdg;stoase $i parca rugdtoare inacela$i timp. Doamne, ce ochifrumogi avea, ce albastru curat gifrumosl Nu am v:zut niciodate ln viata mea a9a ochi minunatilAvea ceva dumnezeiesc in ei Si in toat; fiinta sa. lar eu am ganditin acel moment, repet, am gandit doar, precis i s-a aretat cineva -vreun lnger sau vreun sfant - si vorbegte cu densul, spunandu-i cdl-am visat 9i m-a chemat. lar Perintele, fdre se coboare privireaaceea minunat6, rdspunse la gandulmeu, in auzultuturor, zambindltor: " Nu md, me uit a9a, ca pictor me.'. $tia ce am ganditll!

9i am remas intepenit locului, v;zand cd P;rinteleARSENIE gtia gandurile omului,9i cA md aflu in fata unui om,ce n-am crezut in viata mea ci poate s; existe. 9i totusi |-amavut printre noi, dar nu am Stiut se-l ascultdm 9i nici sd pretuimun astfel de om, pe care Dumnezeu ni fa binecuvantat s5-l avem.

Pdrintele s-a uitat apoi la mine cu acelali zambet,spunandu-mi: " No me, care-i baiu'? ". Aga i-am spus Pirinteluipovestea mea. Apoi Pdrintele mi-a spus ceva ce m-a uimit, pentruci pe acea persoane care fusese inaintea mea o repezise,spunandu-i ca el nu este clarvezitor $i nici vrAitor, mi-a spus aga:"Me, n-ai la tine o fotografie cu ea, s-o ved ti eu, aia, ca pictor? ".si cu timiditate i-am spusr " Ba da Perinte ". " l-a de md, sa vdd gieu'. Privind-o Pdrjntele ARSENIE cu atenlie, m-a intrebat: "91ce

t-a zis mii ?". Am spus Parintelui ca imizisese cu ceva timp inaintesd plece de acasd ci este s;tul, de viala. Perintele, privindfotografia a spus cu glas lare: "Minb me, minte. Aici sunt douafemeicu mintea goal6, Sl gtil care". Desigur ca nu $tiam, pentru cein fotografie era doar ea femeie. $i dansul mi-a spus: " Ea Sl cume-sa me " 9i a addugat: "Lasd me, ce va veni o zi cend va dasocoteald pentru tot ceea ce a fecd . Tu s61i duci viala aga...',9i

8',1

imi spuse cum sd-mi duc viata.Apoi a adeugat un cuvant care m-a surprins. M!a zis asa

" Me, se aigijd! Nu cunva sd te apucisd bei!!/". lareu. maisigurpe mine de data aceasta, i-am spus Parintelui: 'Pirinte, eu nubeau din principiu". Pirjntele mia retez'at-o imediat. sDunandu-mi: "Lase me pincipiul Eu gitu ascufte ce-ti spun eut".

Apoi mi-a dat fotografia inapoi 9i a pus mainile sate pemainile mele (pe care le tineam lateral, lipite de corp), spunandu-mi mai depa.te ce sl fac ai cum si fac cu viata mea, netuandu-Simainile sale de pe mainile mele. Toata lumea se mira de cumproceda Perjntele 9i spuneau: 'Uite drag;. cum it tine". Se mirauoameniicum me linea Perintele $i nu-mid5dea drumuldin mainiledansului cat timp a vorbit cu mine. Mi miram 9i eu de mirareaoamenilor.

Abia maitaziu mi:am dat seama ci de faot oamenii aveaudreptate sa se mire, pentru ce P:rintete ARSENIE de obicei nuprea punea mana pe oameni. cu unele exceptii_ $i din aceleexceptii am ficut !ieu parte, spre bucuria mea. T6ziu. mj-am datseama dece gipot sa afirm ci Pirintele Si-a pus mainile pe mainilemele c€ sa-mi dea putere, pentru ci eram deprimat atunci.

M-am intors acasi 9i nu dupd mult timp, poate dupa olune, sau cel mult doui, am inceput sa beau: o bere pe zi, apoidoui beriin altdzi, apoitrei, pena am ajuns la "marea performante'de cinci beri pe zi lard s5 me imbdt, pentru cd aveam'antrenament'. incepusem cu o bere 9t ajunsesem treptat la cincibera pe zi, uitand de fapt de toate sfaturile pe care le-am Drimil dela acest om, de la acest Om al lui Dumnezeu. Cu toatdresponsabilitatea mea, spun ce Omul lui Dumnezeu a fostPtrintele ARSENIE Si cu greu se mai poate na$te un astfel deOm intr-un neam intreg. Uitasem deci acea profetie a dansului,in care imi spunea: "Me, se nu cumva se b apud sd bei!'. Darintr-o dimineatS, cred ca era ora 6, am auzit glasul perinteluiARSENIE spunandu-mi de treiori; 'Ma-d1... Medd!... M6ddel', ialeu fiind treaz, aceste cuvinte ale Pirinteluile-am inteles cam asal'Ma. ce ti-am spus eu tie sd nu bei. md?'

Si din acel moment, din acel ceas, din acea cliDa. in viatamea nu am maibSut niciodaG, prin orice stariaS fitrecut: bucurie,nefericire, durere, neimplinire, ca este ziua mea de nastere sau a88

altora, nici un strop de alcool nu am mai biut. Dar Stiu c; nu estemeritul meu, ci al scumpului Si dragului meu parinte ARSENIE.Dansulgi rug;ciunile lui m-au ajutatl S: m; ierle bunul Dumnezeu9i maica luminii, cd nu l-am ascultat, 9i se mi ie4i Si tu sfinteParinte ARSENIE. Ajuti-md, cum m-ai ajutafl

intalnirea aceasta cu Perintele ARSENIE m-a impresionatln mod deosebit, m-a fascinat chiar 9i aceasta pentru c: pirinteleARSENIE vorbea cu fiecare in parte?n auzultuturor ca sd inv,tdmunulde la altul a ne feri de rau 9i ne invata pe toti ce este bine. Cufiecare in parte, Pir;ntele Arsenie vorbea putin,la subiect giconcret,nu-Si pierdea timpul. Biserica era plini de oameni Si curtea bisericiila fel, era lume peste lume in acea zi, fiecare cu problemele vietiilui. Asteptandu-l pe Parinte in bisericd auzisem de la oamenii careerau in preajma mea, tot felul de necazuri gi probleme ale lor,lucru care i-a 9i determinat de fapt se-l caute pe Pdrinte.

N-am agteptat muit 9i Pirintele a intrat in biserid. Tinminte cd. ajungand in fata sfantului altar, s-a uttat la noi Si ne-aintrebat care are cel mai mare necaz. Cineva din multime a sousc; o femeie in verste care eta baalizale de la brau in jos. larParintele ARSENIE, privind-o pe femeie a spus: "Da md, ea arenecazul cel mai mare". S-a apropiat de ea gi i-a zis; .$fi lumelu$icd de ce e$li afa? . Bdtranica didea din cap ca nu $tie giplangea cu amar. Din cauza plansului nu putea vorbi 9i atunci adat din cap c; nu gtie. "Lasd metusice nu mai p6nge aata cAcineva ili poaftA de gnje. gi gtii cine? 9i ariti cu degetul in susgftindu-it ,,Dumnezeu". ,,Ce $l aga cocioaba asta se rabtagegteea", mai spuse PArintele referindu-se la corpul omului. ,,Sii sfi- !a mai spus Parintele ARSENIE - ci tu ducl s au podi pecatete luiGheorghe a luilcllarc], cu porecla care se de pe sate la oameni,a lui Vasile a lu i[cularel, a Iui loan a luilcutarc]- spunand numelesau porecla care o aveau in sat acei oameni - tu le duci pe toateaceatea, pe tine au cezut".

O tandrd in varsta de 19-20 de ani, avea in mana ei doudfotografii cu doi tineriqi a inc€rcat sd spund ce este cu aceqtia dinfotografle. Pdrintele ARSFNIE i-a spus: "Lasd, me, nu-mi spunetu..." Si a addugat: "Aga.i ce pe 6sta - adtand cdtre una din cele

E9

doui fotografii- i/ voraiEi$iceliplace sd bea?'. Fata i-a rispunsca da, iar Parintefe a adeugat:. "LaseJ me tu pe esta, ial pe eda- aritandul pe celilalt din fotografie - pentru cd $i peinli td|Dane Ia urm6, vor zice ca tine". Fala a dat sa plece, dar Pdrintelei-a spus: " Sta,, m6l ". Fata s-a intors. iar Pirintele privind-o desus pana jos Si de jos pana sus, i-a spus: " Md, inainte ca se bmdrili, se-i spui viitorului teu sol cd nu poti sd faci copii ". Fata iirespunder " Ba pot Pdrinte'. Parintele ii repele: " Ba nu polimd, 9t$ii de ce nu poli? ". Fata respunse cE nu Stie. Perintele ii zice: "Md, tu lucreziin mediu cu raze R'ntgen (X), ala-i md?" ,,Da.Perinte", ii respunse fata. Parintele adduge: "D-aia nu poli md, catu eiti iradiatd".

Era in multimea aceea de oameni 9i un preot dinimprejudmile F;g;raiului (din Dregug), care a zis: "Parinte, vreausi vd spun ceva lntre patru ochi". Parintele ARSENIE ii spune"Nu intre patru ochi, ci tare me, tare, ce aia veli inveg unul de Iaaftul. Zi md, care-i baiu'? " lnse preotul a spus ce nu poate s6spune tare, la care Pdrintele ARSENIE a spus " DrumuL me ",altfel spus, putea se pbce dacd nu vrora si zrce.

Desigur ci omul venind ala de departe nu a mai avut cese faca $i a zis: "Pirinte, sotia mea este foarte nervoasd de ovreme Sinu qtiu ce s; m; maifaccu ea". AtunciPeantele ARSENIEilintreabi: "Chiarmd,

''u Sfii de ce esle a9a?". Preotul raspunde:" Nu, Peinb".ll mai intreaba o dati Parintele: " Chiar nu gtiimd? ". 'Nu, Parinte". Atunci Pirintele ARSENIE ii spuse: " Ba gtiimdl'. Dupi aceea a fecut o parantezi 9i s-a adresat multimii dinbiserica, zicand: ' Mdioameni buni, eu a9 putea se vd votbesc intermeni medicall dar nu o se inlelegeti toli de aceea o sd vdvotbesc in temeni populari, sd me in9leagd toa6 lumea "Perintele a maispus apoi un lucru extraordinar Si anume ca,,nu e.uginos sd se vorbeasce despre tucrurile firegti oriunde s-ar aflaomul, dar a face lucruri impotriva firii. acela este lucru ru9inos". 9la continuat zicand preotuluir "Md, esfe adevdratcein lipsa ta, dalcu acotdd teu, a venit cineva gi i-a legat trcmpele ca se nu malpoate face copin" $i a adeugatr "$ti to ce arm di asupra Fihiculutfemeii are loc cend se severiesc astfel de lucrurt', 9i a continuatsd spuni lucruride-a dreptul uimitoare la adresa senitr$i psihice

90

$i fizice asupra acestor femei, care .ecurg la aceste anormalitdli.Dupi ce a ascultat ce a spus Perintele ARSENIE, preotul alntrebat: 'Ce se fac Pdrinte? Sd o spoyedesc $i sd oimpd'1dsesc?", de unde P;rintele ii r;spunde " Da me, dar nu tu;un altul sd o spovedeascd .ti sd o impdrtd$eascd ".

Alta datd venjse la P,rjntele un inginer cu fiica lui gi cufotogratia sotiei lui, bolnav5 fiind in spital. Acest om ii spunePirintelui: " P;rinte, acum un an pe sotia mea am internafo inspjtal pentru o inteNenlie chirurgicala la stomac. Acum, dupeun an de la interven[ia chirurgical;, am internat-o jaresi ci nu sesimte bine; ce ne sf5tuit i se facem? ". Pdrintele ARSENIE ilintreabe: '91 ce au zis doctorii ce arc Ia stomac?". C)mul 1irdspunde: "Ulcer, Parinte". Pdrintele privindu-lii spune: 'Nu areulcer, me, cancerare. Sd nu oopercze. DacA oopercaze, moare.Dace nu o opereazd. o mai duce un an". Omul in toate flrea ainceput sd plangi ca un copil Si a a9a a iesit din biserice.

Mersese la Perintele o femeie din FSgirag (d-na Burlea)destul de in ver$;, care avea probleme cu ochii (cataracta), darajunse in fata lui, femeia a uitat pentru ce a venit la dansul.P:rintele o intreabir "Care-i baiu'md iemelb?", iareaii r;spunde:'P5i Pdrinte, am venit aga, ca si v; vad.". Parintele o intreabd :"N-ai venit pentru asta, me! Nu ai venit pentru ochiT'. Bdllanica iirespunse: " Vai Pdinte, me iertali, ba chiar pentru asta am venit lasfrnlia voastr6". Pdtinlele ARSENIE ii spunq " Md, Si ce ti-au spusdoctorii? Se te duci $i se b operezi, 'Sa-i? ". "Da, Piinte" . " Md, iispune Peinble, se nu b duci Ia operatie, ce o se Emei oarbe.Se faci ce-fi spun eu. Primevara, se puio sticluta la vila de vie,9i din seva pe carc o aduniin sticluld, se iei ceteva picdturi cupipeta 9i s'-ti pui in ochi ji nu o se mai ai nevoie de operctie".

Dupi un timp m-am intalnit cu femeia si cu adev;rat nu amai fost nevoie de interventie chirurgicala, pentru cd ii trecusecataracta cu seva de la vila de vie, precum ii spusese Perintele.

Ofemeie din Fdgdra$, Victoria D,, a fost la maimultespitalemari din !ar; (Brasov, Cluj, Tg. Mure9, Bucuregti) Sitoli doctorii i-au dat acelasi rezultat: cancer. Toate analizele medicale ardtau

9l

ce este in stadiu avansat. Femeia ll cunostea de mult pe PirinteleArsenie, de cand era la Manestirea Brancoveanu. S-a dus laDrigenescu cgnd avea deja dureri man Qi i-a povestit Panntelultoate. Atunci Pirintele i-a spus: .Lasd md, nu mai p6nge, cA n-atcancel. A intrat in sfAntul altar, a ie$it cu un mdr Si i-a spusi .,/amerd acesta gi sel m^nanci numai c^nd ajungi acase. Cend atse te duci la control la doctoi Si te vor lntreba ce ai mancat, tu sdle spuice aimencat de toate. Se nu btemi, ce nu at cancer E nuveimui. Cend veimaiimbdtranib veiimbolnevi de o boale greaiti va curge apd din corp, pin piele".

Cand a ajuns acasa temeia a mencat marul- Dupd cAtevezile a simtit o ameliorare in toati fiinta ei, iau disperut durerile, ra revenit pofta de mancare Si se srmtea plini de viata. A venit $ltimpul sd mearg; la control. la Bralov, apoi Cluj, Tg. Mureg glBucure9ti, caci era in evidenta lor. l-au fecut din ngu analizele 9lfilmele. Comparand cu filmele dinainte toti au exclamat; ,Nu sepoate. S-or fi schimbat filmele sau altceva nu este in reguli". Numai avea nici urmd de cancer Acum, femeia a ajuns b betraneF ql- aqa cum ia spus Perintele - a*inceput sa-i curga apd prin piele

Cand Pdrintele ARSENIE a aiuns in dreptui unei femeltinere din Fegera9. femeia a inceput sa plangi in hohote 9i Faspus Pdrintelui ca are man necazuri cu sotul ei, Nicolae G., 9i nuStie ce si mai faci cu el. Parintele a intrebat-o daca nu are ofotografie cu el. Femeia i-a dat Parintelui fotografia cu solul ei,dar nu a indriznil si spund Pirintelui mai mult, de ruline (sotulacesteifemeiera homosexual). Panntele, privind fotografia, a ziscu glas tare: .,Md, pe dsta se ddreme zidul, lasdl m6!". Femeia adivo4at de el la scurt timp.

O mame s-a dus cu fiul ei, care avea in jur de 18 ani. laPerintele ARSENIE. Cend femeia s-a aflat in dreptul P5rinlelui, ainceput se-si laude copilul 9i a zis: 'Plrinte, am un b6iat cuminte.nu bea, nu fumeaza, nu are treabe cu fetele. Este un bdiatfoartecuminte! Pirintele, privindu-|, a zis cu un glas domol, zambind,,Da m6, ii cuminte", apoi a adaugat tare sa audi toatd lumea,Me, nu mai preacuNicu mena, me!",lesand-o blocata pe biatafemeie Si pe copilul ei.

Doue inginere, prietene foarte Oune, s-au dus la Pdrinte labiserica Drdgdnescu si vorbeascd cu densul. Una dintre elevorbea cu Par'ntele ARSENIE, cand cealalte era in spatelePdrintelui, privindu-i picturile din biserici. La un moment dat,inginera M. G. din spatele P:rintelui, uilandu-se la picturi a zis ingendul ei: ,A, nu existd Dumnezeu". Chiar atunci, PlrinteleARSENIE o lasi pe prietena acesteia vorbind, se intoarce cu fataspre aceasta 9i ?i spune: '$itotugimi, sd St] cd este Dumnezeu",apoi s-a intors cu fata la cealalt, $i a continuat discutia cu ea.Povestea aceasta mi-a spus-o inginera cand a iegit din Biserici.spunandu-mi ci dupa ce i-a spus Parintele cA totugi esteDumnezeu, a simtit cI i se face rau de emotie, minunandu-se deunde i-a gtiut Pirintele ARSENIE gandurile. Spunea sdrmana deea cA a simtit ca se duce in adancul pamantului de rusine cd agandit aga Si de emolie.

Un coleg de serviciu, Radu C., s-a dus la PerinteleARSENIE pentru ci avea mari probleme cu sotia lui, fiind foartenervoasd. 9i i-a spus Parintelui ARSENIE cd nu Qtie ce sa maifaci cu ea. Perintele ii spune; "Md, ceti copii aveln" Colegul iispune. ,,Unu Perinte, ce viata ii grea gi nu am cu ce sd-l crest.Pirintele i-a spus imediat: ,,Me, nu unu-doi, ci patru-cinci copii seaime, aiinfeles?!'. Omula plecat supArat fere sa spun5 un cuvant,gicand a ajunsin dreptul ugii bisericii se dea sa iase afare, Perintelei-a strigat tare: ,,Me, l€,s,d md copiii se vine, nu unu-doi, ci pattucinci md, cd dace nu vainnebuni, me. Sd tiiminte ce li-am spustDesigur ce acest avertisment Fa ingrozit. A.juns acasa, i-a spusnevestei ce i-a spus Pirintele. Astazi, au cinci copii iar sotia luieste cat se poate de linigtite, de calmr, se inteleg foarte bine Si auSi cu ce si ii hrlneasce pe copii Au tot ce le trebuie.

Doi ingineri, sot 9i sotie din fabrica unde am lucrat Si eu,au divo4at din vina piranlilor lui Cand l-a vezut pe PdrinteleARSENIE, femeia (Elena G.) a inceput s; plangi 9i se-ispuni desitualia ei. ci a divortat de solul ei din vina socrilor Si cd are $i ofetil5 li nu Stie ce sd fac6. Pdrintele ARSENIE ii spune. zambind:,,Las6, me, nu mai pange, ce dupe 7 ani, yii yefi impdca". Nu gtiu

dace inginera l-a crezut sau nu pe Pirintele ARSENIE, pentru cd7 ani, nu sunt 7 zile sau 7 saptamanr, sau 7 luni. ci ...7 ani. Cerleste cd exact la 7 ani s-au impecat, au mat fdcut un copil, rarastazi trliesc in pace gi bune armonie.

Pot spune, feri si exagerez cu nimic, ca acest PirinteARSENIE a fost omul lui Dumnezeu, un trimis special al lulDumnezeu. 9icum ar putea se fie numitaltfel, cand dansulprivindomulcu c€rre vorbea ii spunea totuldespre viata lui, toatg picatelepe care le-a sevar$it bietulom, tot gtia despre liecare Sigandurileoamenilor le $tia. Cine vorbegte altfel la adresa densului, o faceoridin invidie, oridin negtiinti, oridin rea credinta. Dartrebuie s6tie 9l din aceltia dci spune Sf. Scripture: "yai de voi, cand bttoamenii vd vor grdi de b,ilae". Sfintii lui Dumnezeu, din toatetimpurile, au avut necazuri. au fost batjocoriti, hutiti, inchigi intemnite, bitu(i Qi multi dintre eiomorali. Prin acestea a trecut 9lPdrintele. Dar cine s-a legat de sfinti- f:candu-le .du sau vorbindu-i de rau - s-au legat de fapt de Dumnezeu, pentru ce sfintii suntcasnicii lui Dumnezeu. Cine ijbatjocorelte pe sfinti, ll batjocore$tepe Dumnezeu. Dar spune Sf. Apostol Pavel in Epistola catreGalateni: ,,No vd irfelali: Dumnezeu nu se bse se fie batjocorif'Ce seamend omul, aceea va li seceral

Ceea ce este uimitor astizi. este faptul ci se vorbegte glse scrie foarte putin la adresa P:rintelui. Orice neam, orice popor$i-a elogjat oamenii mari din neamul lor Qi cu atat mai mult pesfintii lor, chiar daca nu i-au Eudat sau elogiat cat timp au trAit inlume, ci doar dupe moartea lor Numai noi, romenii, nu tacemacest lucru. Not agteptim si-i laude intai strainii, adid cei de attneam, Si apoi, intr-un taziu, ne apucam 9i noisa-i lludim pe ainostri.

Se tin in secret predicile ParinteluiARSENlE Si multe altedate despre via_ta 9i activitatea Pdrintelui. Oare pentru ce seprocedeazi astfel, cine 9i cu ce scop face acestea? Indiferentcine le face sau de ce le face, va veni o zi cend toate se vordescoperi, toate vor iegi la iveale, aratandu-se valoarea acestuimare preot 9i om pentru oameni gi aceasta pentru cd scris este'Nu este nimic ascuns ca sd ru fie desco, efit. nimic Einuit se nuiase h lumind'.94

Las toate acestea inse in grija altora cu adevarat capabiliin astfel de lucruri, eu nefic6nd decat se scriu ceteva int6mpldriv,zute, auzite !itrdite in prezenta PerinteluiARSENlE. la bisericaDrigenescu.

Mie nu-mi revine decet si-l port in inima giin sufletul meupe un astfel de om al lui Dumnezeu ii si-l rog din toata fiintamea, ca de acolo de unde este, si me ajute cu sfintele Si deDumnezeu primitele sale rugeciuni. sa-mi ajute se rim6ncredincios lui Dumnezeu gisd rdman credincios Maicii Domnului,pentru ci dansul ne-a spus noue ce de acolo de sus ne poateajuta mai mult.

Pacetie, Parinte almeu gide acolo de unde egtitu, bucuriesI ne ddruiegti, pentru ci nu exista moarte pentru cei vii, tu viue9ti, tu viu rimei in veci.

Binecuvantata si-ti fie memoria ta, Plrinte ARSENIEIAmin.

PA ntule A6enie Boca la maturitate

95

"De dincolo am se vi ajut mai mult"..-Cand eram student in ultimulan la Sibiu, printr-un "telefon

ferd fir" am aflat ca undeva lengi Bucuregti, in tocalitateaDragdnescu, se afla un mare duhovnrc care poate sl-ti spunatoata viata ta gisd-tiarate calea pe caretrebuie si mergi. Eram tarespentie de drumuri, nu gtiam in ce directie s-o iau. lmpreun6 cLralti tineri din FAgaraS am plecat in noaptea dinainte de 16 iunre(Rusaliile din anulacela) spre Bucuregti. Era pline curtea bisericrl9i biserica de oameni. Cand Lam vezut pe parintele, infatisarealui, m-a strepuns ceva in inime. Mi-am dat seama cA nu vad unom oarecare, ce are o putere deosebita Avea o privirepetrunzdtoare, un timbru al vocii, nigte misc.iri Si o infeligareharismaticS. in acea zi de Rusalii pari;tele m t-aspus: ,,lncepenrtde aatdzi, dacd numele meu te va insotiitiva pricinui gi bucuii $tnecazurt'. 9i aga a tost...

...1n 1989 m-am genditsd maicerc€tez pe Parintele. in 27octombrie 1989, cu o luni lnainte de a-lchema Dumnezeu la celevegnice, mFa spus la despatfie. ,,Este uftima daq cend ne vedemEu am gandit ce e ufiima datd in luna aceea. gtiind gendul meumi-a rispuns: ,,Nu, eu am sd plec pentru totdeauna" - imi percarau, pentru d ma legasem sufleteste de Pirinte. Dar mFa spus"Me duc, dar de acolo de unde me voi duce, am se ve ajut multmai mult decet am fAed pend aicf. in 28 noiembrie 1989 amprimit un telefon care m-a intristat mult de tot, cici am aflat cdPirintele a plecat din lumea aceasta. La Tnmormantare am avulimpresia puternica ca vad moagtele unui sfant 9i mi-am zis,Perinte, aifost mareinviale, mare te-a lesatgimoartea aceasta'Ceea ce doresc se va spun este ca dace autoritatea superioara aBisericii declarl pe cineva sfant. numai atunci el intre oficial inslintenia poporului, dar noi- Sieu personal - trebuie se fim martonlcare sa determindm luarea acestei deczii.

De multe ori, ceea ce se scrie despre Pirintele Arsen(leste cu tendintA... Credeti dumneavoastr: cd dac6 Pdrintele aavut opozantiin timpul vietii, acum nu mai are pe nimeni?...

(28 noi. 2002 - Menestirea Prislop\Pn Prof Simion Tbdoran

96

Cenzura invidiei(Painle/o Qnenie Soca

...Pe unii oamenr, cu totul potrivnicr, brnefacerile i limblanzesc. Pe invidios insa. binefacerile mai mult iiinreiesc. Cucat invidiosul are parte de mar mari binefaceri, cu atat mai tarefierbe de ciudi, mai mult se supArd Qi se manie. l\rultumind pentrudarur i le pr imite Si mai mult se catr inegte de purtareabineficetorului. Ce fiar; nu intrec ei prin reutatea naravului lor?Ce silbdticiune nu deplsesc ei prin cruzimea lor? Cainii cirora lise aruncd o coaje se domesticesc: leii, cirora li se poartd degrije, se imblanzesc. Invidiosii ins:, mai mult se iriti cand li searatd ingrijire 9i atentie.

Rbnile invidiei sunt adanci si ascunse ii ele nu suterdvindecarea. ca unele ce s-au inchis de dure.ea lor oarbe inascunziqurile congtiintei. Invidrosul e du$manul propriei sale senititisuflete$ti. Cel invidiat poate sA scape 9i sd ocoleascS pe invidios:iar invidiosulnu poate scapa de elinsuii. Tu, Invidiosule, duqmanulteu e cutine, vrijmagulti-e continuu in inim5, primejdia einchisiinadenc, esti legat cu un lant neindurat, egti prizonierul invidiei 9i nicio mangaiere nu-ti vine in ajutor A prigoni pe un om binecuvantatde Dumnezeu 9i a uri pe celfericit, iatd o nenorocire fara leac.

Tr op ur ul P drinte I ui Ar s enie

Mullimile cdlugdrilor te cinstesc pe tine,indrepldtorul Arcenie pdrintele nostrq cdci prin tine cuadevdrat, a unbla pe Cirarea cea dreaptd am invdlaL

Feficit etti, cdci lui Hrisns d slujit $i celelepotrivnicilor ai biruit.

Cela ce e$ti cu ingerii vorbitor, cu dreplii gi cucuviogii impreund locuitor, cu care dimpreund roagd-le, sd se mAntuiascd sufletele noastre.

Sexualitatea prematurdqApqA pqpnuqnAnlt uNu! NqAM

?ro/. 9on0azar

Mi bucur din toati inima ca v-aai $rans intr-un num:ir atet defrumos. N-ag vrea sA fieo prelegere de tip universitar. a$ vrea sa fie maimult o discutie sincere$i deschisa. a$aca intr-o familie. Ceea ce o sd vaexpun Iace prrt€ dintr-o lucrare pregetite pentru tipar li as vrea se fie uninceput de dialog, un motivdedialog. Doresc din toata inima cadupacevor expune aici punctele mele de vedere se discugm deschis aceastdproblema. care din pacate nu se prea discutd nici in fbmilie 9i nici la$coala dar care are urm?iri dezastruoase asupra neamului nostru. in spe-cial asupra tineretului.

tr'ructul oprit este sexualizarea prematuri prinmasturbare

Cuventuf desfrenare ( grec. "pomeia" ) ilustreazi mult genduri depliceri. pofte $i patimi; darsensul celmai obi$nuit este ace la de pierderea frdulLri rau a puleri i de a slap6ni pornir i le anarhice ale rrupulur. Incdrtile Noului Testament diversele ramuri ale desfr.inirii sunt numitepacate care ies din inima omului, faptele trupului sau pAcate impotrivzlirii.

Pofta cea mare a desfrinarii are legitur, directdcujocul sexualce se finalizeaze ou eliminarea lichidului seminal h bArbat $i orgasmuila f-emeie. Creatorul a legat pleserea de actul impreunArii sexuale cuscopul precis de a stimula inmullirea. Unirea cea tainica, intr-un singurgand fiun singurtrup. avand catemei iubireacurat6, a fost $ivaramaneo legaturd binecuva ate. deruitA oamenilor dintru incepur. Adam si Eva.la indemnul diavolului, au cdzut in pacat numai din neribdare ii graba.dupecare, iire si-$i dea seama au reu$it se activeze singuri instincrul dcprocreafie, stemind flacara plAcerii. mai repede decat se cuienea dupavoinla lui Dumnezeu.

98

N-Nem nici un teneisA crcdem cA esetua pdcatulni stAmotes(ar li constat din inpreunarea celor doi intr-un singw tup. ina;nte dealungarea din grAdina Edenulu i. Ilaca era a$4 textul biblic ar li consenrnalce Adam $i Eva au gustal deodata din tiuctuloprit. Dar a trecut un timpde cand a mu$cat femeia $i pane a incercat fi brrbatul. Sfinlii Pdrinti aurecunoscut adevArul ce toli urmalii celor doi protoparinfi mo$enescinclinarea spre aceeaqipatimi iar inftengerea loro rep€dm fiecare dint enoi. Daci inversAm aceastd afirmalie ajungem la concluzia ce fi Adamou Eva. pe cend erau incd in gridina raiului. au ficot tot ceea ce facemnoi in primii ani ai t inere!i i , cu aoeeafr pofta Si curiozrtaten€rdbditoare. . . Cercetand cu atentie scrierile c€lor diD vechime, tmrarcde medicina dar $i mArturiile multor tineri din vremea noastra, amr€marcat f-aptul cA impulsul acela primar. in aparenid nevmovat S' fZraimportantd. de trezire a instinclului sexual pnn mastxrb/rre..$e orealilate generala incontestabili.

La biieli pofta aceasta inmugureste numai Ia dificila valsta apubertili, intre I0 qi 16 ani, dupA ce tesriculul devine activ $i sponranapar primelepolutii. in schimb la fete, mica flacara se aprinde uneoricu4-5 ani mai repede decet inceputul ciclului menstrual. Ne inrebem.diferenla aceasta temporalA dintre beieli si fete n-o fi oare un retlexindepdrtat, venittocmai din intamplarea petrecuta in grddina Edenului l

De la fructul oprit la sentimentul vinoviliei

Pen, la momentul care declanteazi viforul stihiei sexuale nicrbAieii. nicifetele nu sesizeazi cu adev,rat c€ este sentintentul vim.rdliei.Chiaratunci cand bunicii li pdrintii le spun cd este pacat sA minti sau safuri. nici unul din copii nu este afectat ti nu itie ce este vina. Aceastipuritate fupeasci $i sufleteasca pe carc am treit-o 9i noi, cei mai invarsti, in anii copileriei. o putem asemana cu starea paradisiaca a primejperechi de oameni, inainte de cAderea in ptrcat. Numai din ziua oandtenarul mu$ce pentru prima datA din rodul cunoagterii desfrdului.descoperind pldcerea gi cutremurul masturbarii, ca faptzi savarii0i prinvoinF proprie. congtient $i liber, numai din acea zi deci. in sufletul luiapare dintr-o data selrrintentul vinotdtiei. iinii fi deprimdrii. Clasulcon$tiinlei articuleaza primele sunete. Dar remu5oarea gi rearna nu vinde undeva din afard ci din adencul subiectiv Si tainic al fiillei umane.Este cu certitudine ecoul indepartat al glasului care a rasunal odinioara

prinrre pomii raiufui . Adame, umle ertt .'Dacd pdne astezi fiecare dintre noi, in perioada tulburAtoarelc

nelini$ti ale pubertdtii, inda6 ce inuim, rdscolim $i aprindem jararicu Imasturbarii, ne simlim vinovati. ne rutinam, ne ascundem $i incercinlsdacoperim goliciunea midularulu i prin care savurim plecarea,oare ouaceea$ i fapta nelegiuite au sdvar$it $i cei doi protopirinfi neascu ltitori 'lEste numai o smerita presupunere dar prin recunoalterea cdreia s-allimpezi multe din aspectele nebuloase legate de urmArile pecatululsfiimosesc.

Cauza sexualiti l i i premature 9i a curvieieste licomia pintecului gi lipsa educatiei

Orice fiintA umana poate urma in viata numai douA cai . unalaryn sau alta ingustd. Pe calea cea large" pi ina de placeri ti ispite. coboaraspre iad Lucifer cu ceata lui de ingeri rdzwitii, aleturi de multimeaoamen ilor inlelati de poftel€ hecetoarc ale pacatului. Pe calea cea ingus$urc, lpre fericirea viel i i ve$nice numai acei oameni care si-au pu.nadejdea in Hristos. care se luptil cu ho6rare impotriva proprii lor patini.iubind pe tofi semenii lor $i nevoindu-se se treiasce dupa voia luiDumnezeu. Unul este Dumnezeu $i una este Bise ca lui Hristos ceaadevirati, in oare credincioiii domici de mantuire sunt insotiti Qi aj utaride harul Sfentului Duh. Drezent in Sfintele Taine. Toate celelalte f'alsebiserici au fostintemeiate de oamenirezvrdtiti. tocmaicu scopul ascunsde a-l inldtura De Hristos.

Toti oamenii domici de mintuire, care au pomit pe calea ceaingusta, sunt inconjurati de vrdjmaqi $i multe ispite impotiva cdroratrebuie sA lupte frrd incetare. Cel mai greu de biruit dintre totj vr.ijmaiiiestepropriul trup care s-a nAravit cu patimile $i pofta desfiannrii. Se Stieastezi ce involbumtele impulsuri sexuale din vremea pubertdfii apar subinfluenfa unor glande endocrine. cu secrelie intemi : hipofiza. tiroida-suprarenalele, ovarele. testiculele. insa la fel de bine se gtie cd oricescurgere a trupului spontani sau provocatA prin deslianare inseamn,consum de energie, spasm $i convulsie prcfund4 deciuzura tiimputinarebiologicA. Lichidol seminal este cea mai concentrati $i nobili materievie. in conlinutul cAreia este cuprins intrcgul organ ism. iar spermatozoidu Ieste germenul minuscul din care va creste mAreala lipturl umane. Dintre

100

toate glandele endftrine numai testiculul are efect hotaretor atat asuprafiupului cal li a sislemului nervos, rnfluentand direct calitatea qi fo{ainteligentei. Pentru o dezvoltare naturala $i armon ioase, organismul umanare nevore esentialide hormonii pe care testiculul ii revarsi in circulatiasangelui. SemanF barbatului a fosl numid de Sfenlul loan Hrisostomdrept aurul cel mai pur.

Universul geneticare rosturile lu i precise, gand ite tidArufte firiide Dumnezeu Creatorul, insa omulinz€strat cu libertatea vointei. in urmaneascultiirii apierdut Fnsa perf'ecliunii 9ia p4it pe drumul primejdiosce duce la dereglarea naturij $i impotriva legilor vietii. PAoatul i-aintunecat exist€nfa $i omul a devenit propriul sau du$man viefuindimpotriva bunei intenii divine. Nu este greu de obseruat ce instinctulsexual este in totale conftadictie cu instinctul vietii. Veninul pAcatului atransformal totul in plf,cer€. poftA 9i patime. Astfel. instinctul deconservare $i nutritie s-a degradar in ldcomie ti betie. iar instinctul dereproducere in desfrau. Legatum dintre cele doue patimi a fost sesizatide Slantul Evagrie care a spus. ,, Este cu neputiqd sA cddd cinera imai ile duhului cul\tiei. dacd n-a fost dobofit ituAi de ldconiapdnteculul'. Cendind strict fiziologic. daci un om mdnanca mai mulldecal are nevoie propriul seu trup pentru a functiona normal, atuncisurplusul de energie trebuie sa se el ibereze undevain afarA, ori se gtie cAde obicei rabuihirea are loc prin sex.

ln perioada incendiare a puberte$ i erectia organului genital aparcspontan, ca un semn al activitifi endocrine iar tendinla fireasca atanarului este sa-$i produce. prin masturbare. placerea legatd deeliminarea acestor hormoni. !'enomenul are legeturd directe cu modulde vial6 jnacti\ sj cu al inenta!ia prea bogara in calorir. in trmpul acesruiinterval tulburtrtor s€ decide soarta fiecarui taner. Atunci se poate intrezericu uturinld cum va evolua viitorul adolescent, spre mArefie li vigoaresufleteasce$i trupeasca sau spre phceri patima$e, vicii, ofiliretimpuri€,degradare gimoarte prern tute. Fenomenul biologic pubefidte eNte unic$i deosebit de complex. este o rAso ce de drumwi in care educalia oreun rol hotdldtor . M^joitatea dezastrelor se produc din cauza ce parinti ise jeneaza sa se apropie cu sinceritate si seexplice copi ilor schimbari leprofunde ce se petrec in tnrpul lor in programele de invalimant nu exisdinci o asemenea preocupare iar de la tinerii mai mari se iau de obiceinumai deDrinderile rele.

Aparitia $i acliunea hormonilor scxuali are un rost benefic asupral0 l

dezvoltarii armonioase numai dac, este insotith de infmnare. numai daciaceasti energie este retinuti $i preluate de senge. iar apoi distribuit, irltot trupul. Sanalatea. cresterea. vigoarea $i echilibrul dezloltarii umar)car fi perturbate functional atet de lipsa organici a hormonilor cet ti (ifneputinta infrendrii. Lipsite de harul dreprei credinte. multe din fifll(bogat€ ale lumii nu mai acorddnici o importanfA nauriispiritual-umancdesconsiderand valoarea sufletului fi legatura cu Creatorul $i stepanulvietii. Gravitand doarin sferapldcerilor petima$e, natura umand ajung(.adeseori intr-o stare inferioard celei din lumea necuvantaroarelor ArlvAzut ci plioerea sexualA exis6 $i la animale, insA numai la vremearanduita Si numai dupe c€ au ajuns la maturitate, la deplind dezvoltarctrupeasca; atunci se apropie de momentul imponanl al procrealierPrimejdia cca mare Si necrutdtoare din viata unui tanir apare tocmai irlperioada de riscruce de la versta pubertafii crind incepe activitateaglandelor endocrine. Lipsit de supraveghere $r sfaturi corecte spreinl idnare. copilul cade usor in ! rciul (,nant€t.

Portretul lui Onan gi a urma;ilor lui

Hormonii produ$i de testicul sunt ca roua dimineli i careinvioreaza dezvoltarea ;i frumusepa florilor DacA rdman in corp sunlpreluati in sange Sihrinesc toate organele, dardaci suntin afare. a$ncitanarul se ofile$te. Ademenit de clipele plecerii produse de eliminarealichidului spermatic, tdnarul incepebr repeta tot maidesactul desftanirii.iar efectelenu intarzie sA apara. Marcat de ruline litimiditate pAtimaqulse retrage dintre prieteni. se ascunde gi cautA locuri tainice unde se-tipoa6 practica viciul. Nul mai interese^zA gcoala, devine tot mai 6cut timai obosit, ritmul dezvoltirii fire$ti a trupului este incetinil mainileincep sA-i tremure. ochii devin incercenali gi privirea tulbure.comportamentul g€neral nu mai are vioiciune, memoria shb€ste. iar bierulLener devine agilat $i parcA imbAuane$te inainte de vreme.

Daca patima desfraului sub orice formi Si la orice v;ir$A pune$epanire pe om, glandele genitale devin suprasolicitate sa nsipeascadoar in afara, nu mai ramen $i hormonii cuveniti sangelui. Lipsitd deacest shmulen! circu lalia sAngelur devine anemic6. produce dezechi libretrupe$ti $i suflete$ti iar daca tanirul contlnud desfrAnarea. milioane decelule mof !r ntctodatd nu se mar regencreaza. in a.rfel dc caTuri, medrci irecomanda relalii sexuale cu femei sau cdsAtoria. sperand la o revenirct02

la nonnalitate, dar din pacate necazurile conrinua. caci tentrul obi$nuitcu onania nu mai simte atractia natural, th|a de fbmei€. nici fetele nlr semaisimt atrase de trupul luifle$ai1. anemic. inbatr.anit sidezechilibrar.Ritrnul sau biologic qi sexual nu se mai potriveste cu ritmul femeiisdndtoase. apar certuri qi nemullunirr. infidelititi conJugale fi apoidivorful. Daci leneia esre maj ingiduitoare. nlmerindu-se sA nasci Sjcopiii, ace$tia vor fi bolnAvicio$i, slabi de minte sau chial handicaDati.Cauza nu este alta decat distrugerea celulelor nervoase prin stihiadesfranirii parinteluice l-a chemat laviate_ Din aceleasi cauze ale vrciuluisexual. trupu I pAtimasulu i se pipemicege, unele organe se atrofiaz_A. aparesterilitatea. nevrozele. frica de oflcine, idei fixe, obsesii fi halucinatii.precum $i o permanenh mustrare de constiinta.

Esle cunoscut cazul poetului german Heinrich von Kleist. carea trdit in 1777-18l I, a carui vtala a fost o continuA alergare. asemeniunui haituit domic si scape de chinurile demonului volupEtii care iistapAnea trupul 9i cu fiecare pltcere presimtite il apropia de prepastiasf;irtitului. Tragedia sexualA a lui Kleist a incepur din copilarie cendpractica viciul onanieiin chip nenisural Sltbiciunea voinlei l-a ruinaltrupefte, iar sufleteste se simtea mAnj i1 de voluptarea Si urmirile ejcovarqltoare- La2l deaniera ros de ruqine Ei scarbadeel insu$i, precum$i de mania ci nu mai era capabil sa se apere impotriva acestei phceridemon ice. C h inuit de singuretate, poetul a crutat timp de I 0 an t. dorindcu ardoare se gAseasce un partener dispus sal insoteasca in intampinareamorlii. Pand la urma aconvins-o pe Henriete Vogel. o tentre bolnavddecancer Heinrich von Kleist a fost marele poettragic al germanilor, insidemonul desfranerii. cuibAril de timpuriu in coapsele sale, I-a stapanittoata viata. A l6sat crealii de inalte valoare I iterare, dar in Dli.la maturjtare.ladoar34de ani, scarbit peste mAsura. a deven it ucigai. apoi cu aldoileaglont;i-a curmat singur zilele. Prin sfavechea inseleciune. demonul atriumfat, iaromul a cdzut. Aceste aminunte se porcitiin cartea juiStefiuZweig, intitulaH,.in lupt6 cu demonul".

Autoerotismul manilestat prin pattma masturbirii este o prezenFreale Si in vremurile noastre. luand uneoriforme nimicitoare_ Din dorintainlocmirii unuistudiu c6r mar rendic, bazar nu numai pe sc rieri cunoscute.ci in egala masura pe realitdli actuale. am zibovit cu luare aminte asupmmultor cazuri concrete din viaptinerilor de azi. care la diferite varste seconfruntA. cad, se ridici 9i lupti cu disperare pentru stipanirea stihieisexuale. Iata numai cateva concluzii:

l0-1

- nici unul dintre lineri nu igfuluieste ad praIi.A masturbarea, iarirceDutul are loc intre I I si 15 ani.- absolut toli, bdieli Si fete, confrmd apafilia spontund a rcgretulut;i

rirnvA ei white din prolitnimea sulletului. chiar dupd prima incercarccowtientdsi libefi de nast rbare.- cAt pfire$te fredenla in timp a iciulul dilerenlele sunt loarte mart

Cei mai,tirtuosi cad in ispitd la un intenal de 3 pdnd la I luni, iar ceimai pdtimasi ating recordwi incredibile. de 5 panA la 7 ori pe zi. MuUidirtre ei x-au obi;nuil sA-Si satislacd pldcerea miicdr o d.ttd pe zi, aSoc um $ mdnc.t o inghe latd.

Iiistetea oea mare este ce nimeni nu le-a vorbit niciodatAdespreprimejdijle $i urmAril€ acestei aparent neinscmnate patimi. Ljnul dintrece; care-5i risipea zilnic comoara c€ de pret a tnrpuluisAu sicare incepusedeja sA se ofileascd. lird sA $tie din ce motive, in urma unei discutiisrncere pe care am avut-o cu el. a reusit sAr se ablina doar 3 zile. Cand l-am revdzutnu-mi venga sd cred ce schimbare considerabild s-a petreculdoar intr-un timp relativ scurl. L-am asemAnal cu o floare vesteda carefi'nd udatA $i puse la soareqiadeschis pelaleleli strelucea defrumusele.parfum ; i culoare. Este con firmarea efectului miraculos pe care hormon iiprodusi de testicul ilcxercitd asupra intregului organism atuncicend nusunt r isipit i pejos.

Printre publjcatiile recente d€ specialitate au apirut unele studiicare incearcd sa prezinte masturbarea ca pe o pracdca total inofensive.hlbilii meiprieteni. pentru a vd puteaconvinge singuricare este adevarulin aceastd dilem;, vd rog sa priviti cu mare atentie intr-o oglinde li snfaceli o comparalie intre chipul dumneavoastrd inainte St dupa un efonsexual prin masturbar€ 9i va veti convinge singuri. Este interesaot deobservat ce dintre toate devierile sexuale pmcticate de oameni, numaimasturbarea apare 9i la cateva animale: maimuF. nutria $i ceinele. Oricalde divergentearfi opiniiledespre sexualitatea umanA. un adevir r'az batcpeste toate: cu ctil pdimo desfrdului, sub orice Jon td. incery mai devem?ti cu cat se repefi mai des. cu afit organismul uman Lle!fie mdrvulneruhil, nai predispus la holi de tot.felul, se thtpulineazA $rimbdtr.ineste inainte de wem? in majoritatea cazurilor. alcoolul, cafeaua.figara, drogurile sau mullimea stimulentelor erotice, nu fac decat saintrelinA pofta sexualit toate biciu iesc pana iaepuizare bieful trup,toalrincearci sd adune ultimele fbamituri de energie pentru a mai stoarcccateva clipe de desjitare $i aparente placere. Omul pomit pe calcat04

desfrauluinu-$i de seamacase face robul propriului sex qi ajunge si fiedevorat de viciul acesta cumplit care ildesfigureazdgi il arunci in bralelemo4|l.

Cum si luptim cu stihia sexuali ?

La toate cele pe care vi Ie-am spus pane acum sa incercem sasugerdm $icateva solulii. adicAconcrct, ce s-ar putea face Dentru aeliminadin r iala noasrra $i In special a t ineri lor. aceasla patima. Decr. vi ros \a-mi ingeduiti sa incercAm sA dAm 9i un nispuns. impotriva stihiilordezlen$ire al€ naruri i . oamentiau cautat t ide multe ori au gasir mij loaceleeficiente de aperare. A$ade pildapenrru a se feri de p.imeldia fulgen lui.omul a inventat paratrimetul, impotrjva revArsfuilor de aDe a construildrguri iar penrru oprirea alunecari lor de leren a plantal arbrrl l ist copacim comparafrecu aceste calamit4i naturale sporadice. stihia sexuali estemult mai pericu loasi datoria acliuni i sale neconten ite. indr€Dtate asuDraintregii omeniri. Cu toate acestea impotriva sexualitafi sau maoar penlrusGp6nirea izbucnir i lor sale anarhrce s-au ndtcat prea prrr inr. AsUzr. parcamar mult ca oriciind. majoritatea oamenilor cauta se facd tor ce este oosibilpenru lrel irea St sl imularea netimtldta a poftelor 5r placerrl , ,r rrupegriPentru cei pulini care doresc liniqt€a unei vieti intre hotarele firestr alecumpatlrii qi echilibruluiexista totu$i un minunchi de randuieli. adusede Mantuitorul lisus Hristos. care de 2000 de ani li_au dovedit cuprisosinfa vabarea gi eficienfa. Dar ca se inFlegem s€mnificatia $i puterealor este absolut necesar sd ne rcamintix cd ptin pdcatut lui Adam avenit moaftea iar p tt Hristos o venit im)ierca mo4itor, deci singuranlidejde reald este Erhtos Donnul. in tjmpul rietii Sale pnmanr€tij Etnc-a adtal calea desi\er5irii. iar prrn intruparea ri moanea pe cruce aschrmbal sensui mo4ii. tbcend-o moanea pacarulut din firc ), cale ainvierii. Aceaste biruinla unice fi de valoare inegalabih, Hristos no_adAruit-o noui !Ara F I ntmel|r nu poare in! Inge dul. DiLrurndu_ne nagereaclrn nou- ne de dria de a jupla impotf l \a pacatuluiSidea dobdndivinutea.

?.T h1.:]

liputerea lui Hristos le primim numai in biserica Sa prinSfinEle Iaine. Penru a pulea rnlelegedeplin ce avem not de tlcuL SflanrulVarcu Asceruf ne in\ate: .J)omnhl csk ascuzl in poruncile sde 5t tetceJ cafid pe Et, il gtuesc pe mhura implinirii tor... Deci sa ne srraduimsa cunoaqtem poruncile lui Hristos qi apoi s, le implinim cu hotiriresfinta in viala noasha de zi cu zi. Durrmezeu este MDre v comuniune.

105

Mantuitorul Iisus Hristos ne-a iubit pe toti. iar poruncile sale izvorAsctot din iubire. Sfintii apostoli au rispandit Evanghelia manoirii p ntr€oamenj. statomicind ainduieli precisedeaplicarea iubirii. ierdrii. pAcii,cumpeterii fi smereniei in orice imprejurare a vietii. de la naitere Sipana la fecerea in vesnicie

Izvorul marilor nenorociri ili are originea in perioada primiloran i de viati cZind mu lti pnrinli din ne$iintd ii grij i exageratz iti ghrftuiesccopiii cu preamu|timencare Simai ales cu aparent inofensiva ciocolatii.lrntul de cacao din care se face ciocolata oonline un excitant asemenatorcafelei Si care ajuns in organrsm provoaca o cregtere forlat{. la fbl cu alegumelor de serd. De altfel toate dulciurile industriale au un efectincendiar asemeni benzinei aruncate in tbc, generand un surplus deenergie capabil sA modif ice dezvoltarea naturald a organismului.Pubertatea precoce pe care o consmtA medicii in lirile bogate din Apus.nu-i decat urmarea acestui mod de viatd. In telul acesta copiii nu marparcurg drumul vietii. firesc $i obi$nuir de mii de ani- De pilda, ca sdintelegeti: uneifetife in loc sa-jinceape ciclul menstrual la l2 l3ani,iivine la 7-8 ani, iar la un beial primele polulii apar la 9 ani in loc de 13.Revenirea lanormal nu mar esteposibila. ritmul dezvoh.ari i biologice seprabuF$e iar tulburArile contin ui firi infterupere. O statisticl efectuaterecent in S.U.A. ne dezvAluie fapte ingrijorAtoare: din cele I milion deadolescente care rimen insarcinate intr-un an. 8070 sunt necAsitorite.aarl0.000 au varsta sub l5 ani. Dintre adolescentele care au intalniricubdielii inainte de 12 ani. 91o% i$i incep viata sexuald netegitim. Samraniitineril Ajun9i fara vointa lor in rsemenea $eri nefire$ti. nici nu pot fiacuzatr, pentru ci intreaga rdspundere o au parintii lor, care i-au impinsspre alunecu$ul primejdios alsexualitAil exagerate Siinainte de vremeDin nefericire, modul acesta de viata modemi a inceput sa petrundA siprintr€ tinerii terii noastre, mai ales in penoada ultimilor,ani. Calivaplrinti intelecruali. cu car€ am avut discutiipe aceastd teme. n-au sesizatnici ei pericolul 9i drept urmare cred ca nu-i rAu sA-i incumieze, maialespe biieti, sd lnceape viata sexuala cat mai devreme. Riscul Si primeidiaunei activitili sexuale premature ar put€a fi asemenatA ou situatia unuicopil care la versta primilor ani de Scoala, in loc sd invete carte" ar fiobligal sa f'aci armata. Zgandarit fi declan$at inainte de maturizare,libertinaj ul sexual nu aduoe tineri Ior numai presupusa implin ire. f'ericirea$i pldcerea, ci atrage intotdeauna Si urmArile necruiatoare. izvora@ dinnerespectarea legilor firii. Se $tte azi cu cenitudine c, metodele cele106

mai noi de evitare a sarcinilor, steriletul $i pilulele, sunt generatoare de

Vechea practicA folositedeOnan. care vdrsa sdmanta pej os estecauzaunor boli incurabile de nervi. iar canceru I mamar este t;t;rmareafiamantari i gi convulsi i lor sexuale salbatrce. Fiecare impreunaredezordonati inseamne risc $i uzura iar atunci cAnd zimislirea are totugrloc. se recurge la avon, ca cea mai odjoasa crimA cu premeaitare infblulacesta, tinerelea. in loc sA fie perioada cea mai sraluc itoare a viefii.rn care atat fetele cat $i baieii se_$i cledeascd in liniste un viitor. jincauza 1exuali lari i Umpuri j . de\ ine cc\a in.up6x66;1. un rure; infemalclrn care nu se mai pot desprinde qi care adeseori ii duce la disperare $isinucidere. Poate vom intelegemicaracum motivele pentru care ;h5bun;ino$trierau aia de vigurosi, eohilibrati$ivitejj. E'duceau o viata simplA.dar aspd fi cumpetatA. se hraneau cu roadele naturale $i curare alep,manrului. erau obi)nuilr inca de LUpii !u elonut si munca f i trca. ialpaumrre lrmpuri i ale lrupului nrcr nu apucau si lncolleasc5. La \arstamaturiatii ili intemeiau o familie, triiau o viarA sexuala fircasce $i iaceauatalia copii cati le randuia Dumnezeu. Nu intampldtor, majoritareaoamenilor de valoare. sfintii. poelii, savantii. afti$tii s_au nas;ut ti aucrescut laFrA. Energia lor sexualanu s.a jrositinainte devreme. muncafizica i-a Ieri l . .de fununa patimilor rrupestr. pastrandu_lr frumuselea.vrgoarea. cchil ibrul. pulerea de crealie. lrnigrea ;r pacea suflerului.Incepulul nenorocir i lor acluale. re\ afsale asupra neamulut romdnesc, arputea fi inldturale numai prin cunoa$terea $i revenirea la traditiilecre$llnismului primar. aduse nou, de Sfantul Apostol Andrei. laranduiel i le in care au \, ieluit bunici i ) i srremotri nosrr; La lemelianazurnleror sprr o renaSrere rer ahila lrcbuie sA rSmena credrnlaputernice Sj curatA in l)umnezeu. Cel care la omglnl ne_a porunclt sa nune desfrAnim, in Mantuitorul lisus llristos $i in Siintul Duh. care prinharul prezent in Sfintele Taine ale bjsericii ne ajuti sA biruim ispitelediabolice.

In perioada celor aproape 50 de ani. nor romenit am fbsr semcitr oropsifi de rcgimul totalilar comunisl dar vigoarea 9i sanaratea genedcea rtmas 1olu$i in l in le normal€. prin tari le hogarc alc I uroper. alm r Azurlrnen inne lTsi 25 deani.careeraudeja pl icri .r lr . nL,\ro4!r rr l tp{r!r deonce rdeal penru r i i lor. l5i incepusere de rrmpurru acrr! i tatea \erualerar, la rremea (end ar f i trehujt sA t ie ptini di vraF. echrhbratr. vigurofl5i ddmrcr de a intemcja o fa Ir(. er (faLr deiz epuizalr 1r incapali t i sa

107

procreeze nilte copiisanftosi- Iata motivele pentru care strainii cei boga!iniiau copii de pe la noi, iati cauzele pentru care in ultima vreme vin lrbirbati dornici si intemeieze o familie Drin cesitorii mixte cu tin€r€aomance. i ci frumoase $i sanatoase.

Pentru ca primej d ia degeneririi. stingeriigi dispariliei neamulurromaneso sA nu pdtrunde prea adino. sa poate fi stavilita $i fianstbrmatain izvor de regenerare biologici $i moraE, ar ti nevoie mecar de 3 oonditi i:1. Reintoarcerea intregii ndliuni la dredpta c/edin d. sincerd. vie ;i

puternid in Dumnez.u ,i in Bivrtcu S"2. Hrdnirea cumpAtutA a copiilor cu alimenle simple ;i natwale.3. Pbtrarca pu filiilbciori(i panA kr vlirstadeplinei naturitdti. cdnd

se poute intemeia o /amilie crettina

Acum se le luem De rind.intoarcerca la dreapta credintii. Fiecare oopil dupe naqtere trebuiedus la biserica si botezat in numele Sllntei Treiml. Pdn Taina Botezului,noului nf,ssut i se iana picatul stmmoqesc. ajunge cetrlean al cerului $'mddularalBisericii lui Hristos. in urma atindtuii de 3 oriin apaL prunculeste uns cu Slantul $i Marele Mir. prin care p.imeste pecetea $i harulSftntului Duh, apoi la slar$it, preotul il impdfte$efte cu trupul si sengeleMantuitorului. Devenit osta$ a lui Hristos. inci din fragede pruncie.copilul trebuie crescut in lrica de Dumnezeu. care este inceputulinlelepciunii. dar dupa ce prinde si vorbeasca, mama are datoria smntasA-linvele sA se roage, sd fiecuminte si ascultalor. Duminica$ila marllepraznice. p[rintii se cuvine saduca copilul la biscrica pentru a se obitnuicu atmosflm de comuniune $i binecuvantare cereasce a Sftnt€i l,iturgh ii.apoi la Craciun si la Paqti este bine sa fie $i el cumin€cat. Aproape dinaceea$i vreme cand incepe $coala. gemineaz.a ii micile pAcate personal€.Profesorul de religie. in deplind int€legere cu parintii. are datoria salinvete pe micul elev si se roage mai mu!t, sa fie bun li harnic. sa sefereasci de gregeli. sd se spovedeascA $ i impSr_ta$easca cu Sfintele Taine.mecar de 4 ori p€ an.

Alim€nta{ia cumpitrti. }lrana simple, naturala $i bine echilibrata atrupului. este la fel de important[ca 9i rugAciunea zilnicApentru sufle1.mai ales in timpu I copiliriei. Se amagesc acei parinti care au incredinlareacdprunciilorvorfi cu atet mai inteligenli si mailiumoli ou cetmenancimai multe oame. sucuri $i duloiuri din complicata industrie alimentari.

108

Mai ales ciocolata Si suourile care conlin substanfe de natura excitand.influenleaze per'culos dezvokarea organismuloi prin acele dereglArineaiteptate $i ireversibile despre care am aminlit anteriol Nu doriminlaturarca definit ivA a dulciuri lor din al imenratia copii lor nici nuafirmam cd ar fi o nenorocire consumarea unei ciocolate. din cend incand,ciatragem atenlia doar asupra unor abuzuri care nu aduc decat rdu9i amAreciune. Caloriile necesare dezvoltarii amronioase a pruncilorno$tri se gisesc $i in fruclele naturale, pe care le avem. pe r6nd, de-alungul anului: cire$. afine. calsc pepeni. struguri. mer€. prune. nuclsau portocale. banane. mandarine etc. Diversele bauturi dcoritoarE d€provenienla industrial l ce au doar compon€nte chimrcc (cofcinA.conservanti. coloranti- etc.) pot fi schimbate cu sucuri narurale de roiri.d9 morcovi, de fructe sau la nevoie cu un amestec simDlu de aDa cumiere naturala de albrne. Cercetdrile zootehnice recente au constatat cdifl timp ce un animaleste sacrificat sisezvarcole$te de durerc, corpul luiproduce ni$tetoxinecarenu se scurg odata cu sangeleci raLrnan in mu$chiii organe. de unde ajung in stomacul nostru. Drept aceea. camea ca ali-mentdiundtor Si mezelurile incare intri condimente cu ef€cl excitant artrebuie macar reduse din hrana copiilor. Cet despre bAu$rile alcoolice.nici nu mai poate fi vorba. acestea fijnd de-a dreptul oFavitoare.

Dace hrana zilnicd a sufletului rimane credinta 5j rugacjunea.lar hranatrupului este cumpetata, simpla qinaturala, atunoi. su certitudineca$idezvoltarea prunculuj vafi armonioasa li intre hotarele normalitetii.ln timpul profundelor transformari fi nelini$ti ale pubertilii, parintii audatoria impoftanti dc a le vorbi copiilor simplu fr deschis, ftri $ facdun misterdin aparifia impulsuribr sexuale. arAtend insemnetarca lordar$i primejdiile neinfi'.anarii. Pentru ca dificila perioada si Feacd spreadolescenla fere tulburari pr€a mari, pe linga rugAciune Si hrandcumpetata. dnArul lrebuie sa face zilnic $i putin efort fizic- Cei caretaiesc la Fre se obifnuiesc de mici cu munoa campului si nevoinlelegospodariei, ararent aspre dar atet de binefecAtoare sanA6[ii. Penrru copiiindscu$i la ora$ aceasta cerinF este mai dificila, insa pot $i ei si-$i con-sume surplusul de energie ficand alergari in ae. liber, gimnasticAindividuale sau diferite sDorturi de echiDe. Multi tineri afirme cerezultatele oele mar fericite in stipeDirea Si controlul pomirilor sexualese pot ob[ine din imbinarea rugAciunii ou metaniile mari. prin careinFlegem aplecarea corpului pana la atingerea du$umelei cu fruntea firidicarea inapoi in pozitie verticald.

t09

Plstrarea fecioriei. Irrdrul Lrclincios tare s-a obisnuit dincopildrk'cu asemenea fanduieli de ,,)iala. carc se rcagA zi ae zi. nu mdnanc1peste mdsufd. posteste niercurea tt rinerea, mt bea. nu.fume zii, tt:leresle de reriste. cArti sililne erotice,la.e puti spott merge inlie(an,duminicA la SlAnta Liturghie. cite;te cdrli de spiritualitate ortodotA $tline seama de \;falurile prcotului duhornic. va rcu;i cu sigwunfi tA-$tstipAneasci ;i pombile potrivnice ale trupului pdst )tulu-;i puritatealeLiorelnicA pAnd kt yremea ituemeierii unei familii.

Din relatarile perinlilor $i bunicilor nostri am aflat ce pa$rareafecioriei, performanli rarA in vremurile actuale, €ra pearunci ti posibildtj necesare, mar ales cd alcatu irea anatomo-fiziologict a beie{ilora fbstihzestrata de Creatorcu aceasupapide siguranld care constdih aparitiaperiodice. spontani $i involuntard a polutiilor noctume. Dace iqnarulduce o viate pondemta. acestea liniitesc oarecum iiechilibre zA tensiuneasexuala interna a organismului-

ln privi ta fetelor, aspectui aoesta delicat fi intim al tineretii afostoranduitcu mai multe darnicie. Debutul ciclului men$rual v€sresteinceputul maturizarii organelor genetice. Aparifia lui periodicd $i regulat;la intervalde 28-30 de zile are un efect binefEcdto. de lintstire, purificaregenerala, innoire, armonie $i echilibru.

Agadar prin insa$i natura tainica a organismului, pAsrareafecioriei devine mai u$oard pentru fete decet penrru bdiefi. De altfel. inanii puberli! i $i ado lescenlei. tinerji. se cuvine. inamte de toate si invelecarle, asigurandu-li o buna pregAtire profesionali pentru ca fiecare sApoatd trai din munca sa proprie. in conformitate cu inclinatiile fire$i,cele 2 sexe prezintA o atrac{ie irezistibili unul spre altul,de aceea dorintade apropiere trebuie staviliti ti amanate pena la timpul cuvenit almaturitAfii. Orice intalnire prematuri intre un bAiat Si o fata nu inseamninumai timpp;erdut $ineglijarea invaFturii. ci include riscul declanseriiinvoluntare a erotismului sexual. Chiar dacA cei doi sunt cuminti sihamici, in scurt timp se obisnuiesc impreuna. apo; inlr-o plimbare seprind de mana. danseaza la o discotecA sau se saruta. Sd zicem ciinLalnirile sunt ingaduite de parinli qi la inceput nu tind spre faze marincandescente. Ghimpele primejdieia strApuns totuli adencul cel tainical sufletului tlrd vointa $i intentia lor. Vulcanul senzualitalii fiindzgendarit inainle de vreme, incepe sa iumege amenintator. iar tineriino$tri cu gandul la fiorii saruului, seara la culcare, fiecare in cameralui, vor finaliza int^lnirea prin aparent nevinovatul joc al ma$urberiiI l0

Adolescentii nerabddtori, care nu se pot stApeni afteptend varstamaturiti(ii i$i vor sacrilica nu numai fiumusetea inegalabild a tinereiici vor determina fi o pribusirc ireversibib a intregii lorvieti_

Am cunoscut o asemenea elevd neastamDarata care inainte del5 ani se inldlnca cu bdielt mar mari $r Gcuse deJa cdreva avonuriAbsentele de la ore gi neglijarea pregitirii gcolare i-au adus surprizarepetir i i unei clas€, compatimirea, ironia $i dispretul colegilor.Degradtea fizic6, paloarea $i dezechilibrul nervos aDareau tot majevidente tocmai din cauzi c?i tendra care s-a grabit se atete flaceraerotismului- acum nu mal reutea sa-j pololeas(i vepaia,

Pentru cine doresc femeile si arate impecabil ?

Podoabe. farduri, imbriclminte indecenti. obr z pudral buzeleruJate sau tigara in colful gurii. le vedem frecvent pe strade_ Nu_i qreude obserrr'al ca efeclul produselor cosmetice arup;a fe6i este co rarcelui dorit. Chiar daci la inceputobrazul fardat sau buzele rutate vjoletatrag atenfia trecdtorilor, in celva anjtoate aceste imbeoselicolorate nufac decet si accelereze uzura. ridurile fi imbafanirea. Apoi maieste unamin unt pe care maioritatea femeilor il neglijeaza cu desdvarqire. Atuncicend ies in oral se machiazi cu atende sd lie ca1 mai sfalucitoare, darcand se intorc acase, in compania intima a tamiliei sau chiara prretefluluisunt nevoite sa-$i $teargt vopselele $isa remena cu adevarata lor faii deservlclu care contmsteaz, drastic cu cea de pe stradi. lmpresia estedepfombi h $i atunci se nalte intrebarea logici: pe ntru cine dorcsc -femeilesa .trate ihpecabil? Un bdrbat apreciaze rnai de graba o fi.umusetenaturala, curatd $i fira nici un fel d€ machiaj. Sn ne gandim cai tarmecare privirea $i obrazul uneicdlugarifc sau a unei femei de la lari. care n-a folosit n iciodatd decat apa $isApun. Chiar mainile unei femeicu unqhiilungi :r inco\oiate lacuile sr (u piel ' la teiatA addnc. dupa un t inrp aiataoribil. La fel pirulvopsit $i imobilizar cu fiMtive putemice. in concluzie.tot ce este artificial in ingrijirea. tinuta Si imbrrcamintea feneilor nupoate sta niciodatA aleturj de adevdrata frumusete oaturald si sobra.asem?inibare crinilor cempului. asa cum a lAsar-o bunul Dumnezeu.

Poate ca cineva dintre dumneavoastri s-a simtit.jenat va rogdin toata inima sA nu mi-o luali in nume de rdu. lbt ce am afirmar aiciam fecut-o in special pentru tineretul nostru minunal pentru fetele ooastrefrumoase; sA fie un semnal de alarmi_

l t l

Un rizboi nevizut ce poate duce la disparifianeamului

Bogdtia $ifrumuse.tea vetrei noastre $remo!€fti. adevArat paradis terestru.afost din totdeauna $i a remas pdna astazi linta poftelor de expansiune aneamurilorce ne inconjoari. sau chiaracelor venite din mari departari.Numai nevAlir i lehoardelor harhareau durat aproapeun milenru . in toracest timp $i din totdeauna. doui mari pasiuni au avut rom6nii: r rireade pAmAfi Si credinkt nestrdmutatd in Dumnezer./...Mulli ii-au jertfilviata, cdzend in luptele de aparar€ impotriva cotropitorilor, pentruintregirea hotarelor ocupate I'remelnic de dugmani sau pentru dobendirealibedeii de sub teroarea d ictaturji comuniste. Darde fiecare data a urmaao regenerare.

Niciodatede-a lungul zbuciumatei noastre istoriinu ne-a pandito ameninlare mai grava $i mai perfida decar ceadin ultima vreme. Daciacea$a primejdie nu va fi sesizatA li nu vor fi luate mdsuri drastice deimpotrivire, atuncivom merge cu certitudine spre stingerea li disparitianeamulur. Armele psihologice moderne. diriate cu muhd iscusinld depotrivnicii no.ttri din ofarat Si din interiorul ldrii. sunt incomparabil maiperLulosse de.At sdgelile, iataganele sa gkmnlele vd;mo$e. Odinioafi\cand ne impresurau vandalii. iurcii. hunii. titarii. ungurii. puhoaieleotomane. primejdia era neindoieln ica Si clarA penfiu toati suflarea. Ast'zicopii no$tri sunt incumjat; sA fuineze. se consume alcool. sA priveascAdoar filme de groaza, violen{e $i pomografice, sa se drogheze $i sd inceapecat mai devreme viafa sexuald. Dreapta crediDta stdbund este denigrata.ia. tinerii sunt ademeniti de sectele pseudo-creltine $i de inspiratiesatanice- De aceea nu trebuie si ne surprindi nici faptele lorcutremurdtoare pentru ca primejdia poarfi masca fericirii, bineJoceriisi modei apusene moderne.

In numele drepturilor omului ni se pretinde sa legiferam pAcalestrigAtoare la cer. casodomi4 pedofilia, planificarea familiala $i avonul.iar pentru a intm in structurile unioniste eurcpene ni se sugereazi sarenunidm la legea dreptei credinle strAbune. Ro miinii au Jbst inlelepli Siputernici num.ti atutrci cdnd erau unili ti cu fricd de Dumnezeu. Oriceabatere venita prin acceptarea altor credinle in afara ortodoxei, va ducela dezbinare. egoism de gnrp qiconflicte inteme. iar consecinta inevitabilava fi destrlmarea. Oitenii lui Mircea cel Beftan, Slefan cel Mare sau

I 12

Mihai Viteazul nu erau nici adventigi, nici penticosrati, nici iehovi$ri,nici mdcar greco--catolici, ci aveau cu totii un singur domn, o singuricred infe mo$tenite d in shebuni fipA$rari cu frice$i sfintenie din rate infiu. Aceia dintre semenii noflri care au leptrdat ortodoxia ar trebui semeditez€ adanc $i sd respundl mecar la intrebarea. prin tot ce facemslujim noi intercsele majorc ale neahului sau am Eecu, in tabdla

Amvrzutcum. inzilele noastre, influentele sreine s€ indreaDt5mai ales spre centre'e r i lale ale naliuni i . Nu ne mai ameninl i iataganesau arme de foc, ci oferte psihologice prin acceptarea cirora noi inlinemergem de bund roie spre pierzanie. Aprob5'tn rcclame p€ntru figa.ri fialcool, rtupendim reviste, carfi S' filme pornografice, ingdduimproslitutia, homosexualitafea $i drogul. incunjtrm tinerii spre abuzurisexuale premature ti dezordonate. Sexualitatea exagerattr ne indeamnasA lrtrim clipa gi si focem din es un orgasm f6r{ sfer$it. Toate acesteaacfiuni criminale sunt subvenlionate cuomerinimie incredibilt din afaraFrii, ni se prezint ca un model pltrcut $i ademenitor de viaF. Un ah,.ajutol"'l-am primit din panea.. Rotary Club. care a sponsorizarcampania de vaccinare lmpotriva hepatitei B iar diept urmare au apdrutmii de copii infectali cu virusul HIV (din,,Dendtuiri cutremurdtoaredespre modul in care Jrancmasoheria cautd sd distruqd Rorrrihid' -ing. viorel Ro$u. Ed. Ananh. pag. 24). Aceslui \,eritabil;rsenal dearmemodeme. indreptat impotriva neamului rominesc, ne altrturam $i noiprin acceptarea sexualitltii exagerate, in urma ctrreia intreaga lar[ s-atransformat intr-un adevdrat abator in care sunt uci$i lere miu aproapeun milion de copii in fiecare an- O informalie recentd ne face cunoscutc[ in capitale numAru I deceselor este dublu fattr de numAru I nasterilor. _ .

Chemare la dreapta credi[tI

De-a lungul istoriei, toti ar fi dorit ca neamul romanilor sd sedestrame. iar lara sA fie de2membrati ti sfr$iata asemeni unei ciprioarerenite, din trupul cireia fieoore lup sA rup[ cate o bucot6. N-au reuSilpentru cf, Dumnezeu ne-a ocrotit Si ne-a ajutat str putem rezista. Acum,la cumptrna dintre milenii, toti potivnicii nogtri - ti Doamne mulli maiavem! - parcl ii-au unit fo(€le intr-un asalt nimicitor cum n-a mai fostaltui. . .

Dactr nu vom sesiza de grab, ce se ascunde in spatele acestorI t3

false binefaceri, daca oamenii de rAspundefi: si de decizie din conducereatirii nu le voropri, civorcontinua se le incurajeze. daoe$i noi cer multi,care ducem povara cea grea. vom dormi nepdsdtori. atunci pamdisul$rabunilor no$d se va spulbera si neamul romanesc se va sculirnda inneanl. F'ra{i roman;. p6ni nu-i prea tarziu, pani in suflete mai palpaieflacara credintei $i pane blestemata sAmen[a a raului nu prinde ridacinipreaadanci. s-o smulgem cu hotdrare tidefinitiv din viaF noastrA. Apoi.cu multA smerenie $i lacrimi de pociinF, sa-l rugen pe bunul f iatotputernicul Dumnezeu, cel ce ne-aderuitacest colti$or de rai. sA nu-Si intoarcd fala de la noi. Sa pardsim intonocheatele cArdriale pacatuluifi dezbinarii, si revenim cu tolii la dreapta credin(e a $ibunilor no$ri-sane apropiemcu nrdejde 9i incredere deplindde crucea Mantuitorului,din care a dsdrit invierea $i viata si ne innoim simtirile $i se ne continuAmvia{a in unitate Fi fr4ie. in lini$te. neprihlnire, pace li comuniune. subacoperamantul sfiint $i sigur al Bisericii lui Hrislos.

+: f

Avo ul este sau nu o crimii ? Avortul duce sru tru ls rupereagranilelor nosstr€ cu vecinii pentru ci $tim cu tolii cdin Cluj exirtio societate numiti Soros...?Pmf. l. Lazir : ln urma cu doi ani ( | 995) liceam o excursie in nordulMoldovei ri Bucovina. la manistiri. in timpul acestei excursii o tanAraprofesoara de matematice de la Liceul Bilcescu din Cluj. ne-a povestitabsolut intamplAtor. ce a mai lacut ea inainte de excursre :

"Am fost chemafi profesorii diriginti la un instructaj, de cltrenifte reprezentanti ai Fundaliei Soros lsoros este un multimiliardar deorigine iudaice ti maghiarizat. care di burse la diverqi oameni care seduc in strainatat, dar cu condi[ia ca la intoarcerea in larA sA primeascafunctie de cond,rc€re; intre timp ei sunl instruifi fbarte bine!1. Ne-auinstruit pentru ca noi Ia randul nostru sa ii inv|lZ-ln pe elevi cum sA-tiinceapd viaa sexuald la vArstu de I 5 ani.'

Eu am crezut cd m-a fulgerat Dumnezeu $i am strigat: 'Nu sepoate!Asta enelegiuire strigatoare lacer"'- Ea s-a speriat fi n-a mai vrulse-mi povesteascd nimic. Darpentru mine a fostdestulca sdincepsa balclopotul in dunge. sA aprind un foc pe culmi $i sA trag un semnal dealarmd asupra celui mai mare pericol care ne palte la ora actuak maimare ca nAvdlirea hoardelor barbare. Este mai grav c€ se petrece acum

I t4

cand tinerii i$i incep viata sexuala la lS ani, este mai Dericulos decatatunci cand veneau hoardele barbare tj omorau 200.000 de berbati darcare in cAtiva an i se regenerau. Ce se face acum prin sexual itatea aceastaexagemla Si r impurie? Se duce la dispari l ia neamului. in urma acesrulindemn la sexualitatea timpurie Si prematurd se fac in tdra noastrdllploape un milion de ayorturi in.fecare afi. Mult timD nu s-a Stiut 5inlcr oamenii de itiing nu au $tiut cand anume fetul. acel shemotoc decame drn pentecele mamei. cdnd anume pnme$le suUel. c;nd are !ral,Se credea cd numai cu cateva zile inainte de na$tere. Nu este adevirat.Sufletul este o un itate individuah, indivizibile $i personali. din momentulzimislirii, de atunci de cend spermatozoidul s-a unit cu ovulul fbmeii,cle atunci are tot ce ii trebuie. inclusiv suflet. Deci avortul este crim,oribild" premedihta. pentru cd qi 1A$l este om ca si noi. indifercnl lacate siptemeni se face avortul. Este copil inneg. Nu exista ceva marcumplit. $i cred cenu intamphtor Dumnezeu. ne-a Fledepsit pentru aceslepecate cumplite care se fac. Si dea Dumnezeu sA nu fie definitive darcred ca aceasta va depinde $i de ceea ce vom face noi. daci vom incetacnmele (un milion De an).

Sh6inii ii inva{n pe copii nogtrj sa inceapA viata sexuale la 15ani, in schimb ei nu fac aqa. Am aici documentul. zrarul ..Adev?irul deCluj" din 2l iul ie, unde pe pagina de actuali tate culturald scrieurmdtoarele:

,, $i-a inc€put activitatea prog.amul Anemis. de consiliere,iniliat de societatea de psihodrami J.L. Moreno din Clui r,iapoc4 careeste alcdtuil, in principat din psihologi fi asistenti sociali si se bucurade spri j inul Organizatiei Tinerctuluj Democrat Machiar care isidesle$oara aclvi latea de consil iere la srdtul din str. Ar rair lancu nr. 21.Echipa de psihologi qi asistenti sociali stA h dispozilia ferelor $i fbmeilorcare doresc si se shtuiasce in probleme d€ abuz sexual',.

Deci este impotrivaabuzului sexual. puneti fata in fatE indemnuldat noud de aincepe viata sexuald la l5 ani si de a face avorturi. cu celede mai sus- La mine in cartier, in cheorgheni, vid foarte rar o rom6nc6cu un copila$ in brate, in schimb vad femei maghiare cu cate 3,4 si 5copii. In locurile dejoaca auzi numai vorba uneureascd . Daca il infebipe unu I mai mare in limba Lnfii- nu Slte sau nu v; sii raspund;. Aderaruncutremurdtoare. Eu nu am nimic cu naliunea litineretul maghiar. cr doarcu acei criminal care r in :r n( rndeamn.| la aronufl. ne ind;amna sa ncomoram copii, neindeamni la lucruriimpotriva tirii. Nu sunt sovin. dar

5

avem Si noi pretentia. ca localnici, se ne lase si trAim ginoi dupetmditiilenoasfie bune $i strabune.

Ali Fcut o comparaFe ciudati. Ali ss€minat Romania cu o ciprioaririiniti, din car€ vor sa se infrupte cei puternici 9i rni. Expliceti vnmg aceastd comparatie-Rispuns: Cum putem numi ceea ce s-a petrecut in 1940. cand Ardealula fost sfa$iat qi rupt din trupul lirii? Cum putem numi ceea ce au ticulru$iicand au smuls tsasambia ti au alipit-o lor? Cum putem spune desprecele douajudefe: Duroslorul $iCaliaora din Dobrogea luate de bulgari?Nu este valabile comparatia? Bada,cu mentiuneaceqi acum vor se faceacelasi lucru.

Anticoncep{ionslele sutrl sau nu socotite avort, deci crimtr?Rispuns :Bineinteles, tor ce este impotriva tirii, impotriva naturii as,cum a lAsat-o Dumnezeu" este pecat. Pentru cA prin pi luleleanticonceplionale se petrece acelagi lucru: nu are loc unirea fircascddintre un spermatozoid ti un ovul. fiind tot un avort. $i este impoftivafirii tot ce au fhcut oamenii in materie de abuz sexual sau deviatii sexuale.Anul acesta am trdit doud luni in Italia intr-un mare ora$. Florenta. Ecuremuritor sA vezi perechide homosexuali. doi barbali. unul imbrecatca bdrbat si celalalt ca femei€, cu fusta scunA. cu cercei. ou pirul lung,buze rujate li chiar cu sani (injecta{i cu silicon). M-am gendit de ce auaj uns oamen ii si facd asemenea deviali i. Pentru ca in go&to dupd placere.omul a trut sn inldlure rcspo sabililatea. A vrut si r[manA numai cupldcerea impreunirii sexuale. dar sa nu-tiasume si rdspunderea nasterii

$i cresterii unui copil. De aceea s-a ajuns la homosexuali, lesbiene.anticonceptionale- ;i steriletul $i pilulele $i toate celelalte pmctici carese folosesc nu sunt a$a cum le-a ldsat Dumnezeu. sunt impotriva firii,

Ce face uD biiat intrc 11-15 sni dsci ouanismul este nociv ?Rifupuns : Onania, pe care toli cei din apus o considera ca o practicainofensivtr, este foarte nociva. De ce se ajunge aici? De ce Heinrich vonKleist s-a sinucis la 34 ani, cand nu se mai putea opri, nu se mai puteastF+inl Cauza principald este "ldcomia pankculti" ala cum spuneSlantul Evagrie. Mancdm prea mult, mai mult decat avem nevoie pentruintrefinerea trupului nostru 9i atunci. ac€l surplus de energie trebuie saiasi. Nu poate ie$i nici pe ureche, nici pe gurd sau pe nas, iese prin sex.I 16

$ise intampldla l1 ani. la | 5 ani dar Si maitarziu. Ceimai in varste stiu.ceci este o patimicumplitd.Solutia este aceasta: ra r u mancdm mai muh decat &em ne.roie.

sdfacen Si eJort. insrL totul pome$te de la relatia noasFacu Dirmnezeu.Daci n-am $ti cAe p?icat! Dar pot mifturisi tolibArbatii deaici ce atunclcand au ficut onanie prima dati nu i-avezutnimeni. c, s_auascuns. Totis-au simtir \ tnovali . Crne i-a spus dnirului ca ceea ce face e pa(ataDumnezeu, prin glasul conftiintei. ii spune ci nu e bine. Trebuie decirugAciune ;i credinfi putenicd in Dumnezllu. Aceaste enersie sexual,poalc fi sublimaLi. transtbrmala inlFun scop mar nobll. in-munc{, increafie. Cllugarii. pustnicii, por trdi fhrd femei. Deci nuonanie. Berdiaev.un mare gdnditor rus. a spus cA sexul nu poale fi Intianl. anulat \-ar lll rresc cAcr aia ne-a lasar Dumne/eu. Dar m5car \E ne tbrrm ropii i demancarea muhA. de multe dulciuri (ciocolatd) si multi canre. care inapus au adus pubertatea prematura. ciclul fetelor inc€pand deseori la 6_? ani in loc de 13, ele nemaiputend fi femei nornale.I[tmducerc& id rnnal4 e bmmurii in manc{rc est€-un ptrcat sau nu?Rfupuns_: Nu. pentru c6 nu se poate spune ca frc€ rau;rganr\mululrrrn acea bromuri se mai potole$e instinclul sexual. Dar nu e\re o solulie

Cum se poate manifestr iubir€a s doi tineri in mijlocul ac€stei lumi,in sfara actului sexual. iubir€a lor trcbuiDd str lie b Hristos si decircspectand poruncile? Carc esre difcrEote dintre iubitl $i dragosle?laceti putin difereDta dinlre iubirea de aproapele 9i iubireatrupeasci,Rispuns: Prin iubirea de aproapele eu inf€legmilostenie sau ajutor...Osa vd para curios daca ve spun ctr sj dansul este periculos. S_a intamDlatvreodata ca sa dansezi cu nerasta altuia. se o cuprinzi cu rndna si sa nule ducn gdndul Si la altcevat Cu ati t mai muh la un ten6r Un tdnar carenu are vralA sexuali $i merge la dans. are $i el organe genitale $i funcli;organice. li atunci vrend nevr,end instinctul sexual se aprinde. Nu ooateavea o relalie normal6 pentru ce it este fric5 sau nu_l lasi fara. Odarislamit acest.insrinct nu maipoate fi oprir sr duce la maslurbare. incepurulvrel lr sexuale Ia I0- l5 ani nu esre o lbricire ci o uzura cumpli ia. Cumpariniii qi bunicii no$tri reu$eau sA-$i pAsffeze fecioria, nu nurnaj feteleciii biietii, penA h momenrul maturjtetii cand intemeiau o familie? Azimull i t ineri la 20 de ani sunl uza{r. terminali . ei nu voravea copiisanAro$i.I rebute J ne pAsrem fecioria pane la cas?tlofle.

l t7

C€ sI faci in situatia in care o fati rimene insSrcinati $i n u cunoastccu ciDe a rimas ?Rispuns : Si oaute pe autorul copilului fi se s€ marite cu el- DacA nus-a putut abtine. atuncisl-l caute. sa se miritecu el, sd lasecopilul si senasce $i si-$i faci qcoala avind copil. Dace nu a avut rdbdarea sa seabtind, sA se stapaneasd. Cu ceea ce ne indeamnA sffainii sd t'acemnaliunea noa$re va dispare.

De ce biserica nu face nimicin acest sens?Rispons : Nici prrintii mei nu mi-au spus despre aceste lucruri. pentrucA s-aujenat, dar mai sunt $i in ziua de azi parin{i lbane multr care sejeneaza si spune bliatului sau fetei ceea ce o sd se'rntAmple la vremearespedivA. Din pacare nici slujitorii bisericii nu indraznesc sA ataceaceastA probleme pentru cenu se poate bega in viata intimA a oamenilor.Eu am zisceimi iau inimain dinti $i tragacest sernnal dealarmi. SideaDumnezeu sa pot tiperi cartea cu acest subiectl Actualul decan alFacultalii de Teologie din Sibiu mi-a vAzur cartea (manuscr:sul). a cititceva din ea $i a zi s ce aceasta trebuie tip5rite in mi i de exemplare $i dalela toli tinerii din FrA. Problemae foarte delicatd $ibiserica nu se implic4darnoitrebuie si avem curajul sA spunem cinstitdespre primejdiilecareii ageapta pe copiii noitri.Riispuns rl Pirirtelui Pmtopop Cornel Urcu : Dactr tot am fostprovocat a$ vrea sAl intreb pe c€l care a pus intrebarea. cand s-a spoveditultima datd $i cand a fost ultima dati la biserice. Preotul nu va veni sa-lcaule pe tandr la discoteca. Vin tineri de la discotecA;i dorm in timpulSfintei Liturghii. Cinste celor care sonteli altfel. Avem aici un grup detineri extraordinari: mie nu-mi vine sa cred cd tineretul din ziua de azimai poate line (ca ei) de pild?i, intreg Postul Piresimilor.

Simiotl Mehedinti spunea ca in genere tineretul are un numecomun 9i anume viitorul.lar Fericilul Augttslin spunea : copitul estetatal omului mare. Nimeni nu poate sA taca abstractie de copilarie, ceeace nici Hristos n-a licut. Ducem dupA noi, in toati viata" copileria.B/.ira fi spunea cA atunci cand am inc€talsa maifim copii. am incetatsa mai existAm.

La intrebarea pus6. rispunsul s-a da! Si se va da prin biserici.Cand un taner a tbst dus la Hrisros ca si lie vindecat. Hristos a sDus :..De cp nu l-ali dtlus .unl t'ru topil la Mre . Careodad poate c6 rlcau6m pe Hristos prea 6rziu, a$a cum caut?i pacientul doctorul doar

8

cend boalae protlndd. Nu prea f'acem difer€nF intre mcdicina curativaSi medicina preventivA.

$i sa nu uit,em cA $coala este o hiserica ai cArei Dreoti s nl

Ce pnrere av€li despre cabinetele de planificarc care au impinzittera ?Rispuns: Crime! Crirne oribile. Noi nu avem nevoie de planificarefamiliarA. Nu. Ci trebuie sa revenim la tradilia noasffa strimoseasce sisa lasam sa se nasca aratia copiicdlt ne da Dumnezeu

Ce ptrrere aveti despre numirul 666 ti ce ne put€ti spune dcspreinteleptii Sionului ?Rispuns : Exista la noi in Fra pesre jumAtare din copiii bolDavi deSIDA ti toati lumea s-a intrehat de ce in Romania cxisrA adtia coDiibolnar i de SIDA. acrsl virus ucigalor. ln acea:ra cane scne: . ln Rominri ls..a constatat acest l'enomen { annfie. hafiacucopiii in/i ctap cu StDAse suplapune exact peste harta yaccinArii copiilor impott"ir,a hepanklds t? 8... Romenia este pe primul loc in lume prin numarul mare decopii bolnavi de SIDA. De asemenea s-a oonstaral cd vacclnul injectatimpotriva hepatitei B. oare a lbsl refuzal de nlin isterul sAnitrti i din Franta.pe motiv cd nu sunt bani pentru campania de laccinare. a fost acceptatde fostul ministru al senAftii, Iulian Mincu lcare a primit un premiu de500.000 dolari pentru cda dcceptat sese fbcd aceasta vaccinare la noiinlaral. $i campania de vaccinare a fost sponsorizatd de organizalizmasonica,, Rotary Club ". Dii, cercetarile ltrcule Dani acum rezrha cetoli copiii bolnavi de SIDA din Romania au fost infesrati cu aceea$iUlprne de virus HIV Acest lucru demonstreaze ci a fost o sursa unicdde virus HIV pentru tofi copii infestali din toatd tara. Datoriti faptuluicd r rrusul HIV se modifice Si revine specillc persoanel infestate , reluhic, a fost imposibil ca ace$ti copii sd fl fost int'estati de personalul medi-cal. care prin nesteril izarea corespunzetoare a instrumenra,lrlui medi€alar fi transmis virusul de la diferite persoane la copii. Acest lucrudemon streaze ci copi j din Romeniaau fost infeslati in mod voitintimDulcampaniei de vaccineri .ponsonzale Si su\lrnule de (etre masoni '_

Cum vi explicali ci ii inainte de ministrul Mincu au fost cooiiiDfesteli?

l l9

Rispuns : Probabil ct Si inainte de acesta s-au fac$ diferite vaccinuripentru cA maj oritatea zdrobitoare a copiiior bolnavi de SIDA s-a constatatcA nici tata nici mama nu sunt bolnavi $i copilul este bolnav $i va murr .$i atunci altisursanu este decat in modvoit. Aceasta se face sipe unelebaze politice Si este un nou mijloc de distrugere al neamului Romanesc.

C€ea ce faceli dumneavoastri acum, sici, €ste sulicient? Mai luali $ialte rnisuri?Raspuns: Ceea ce facem noi aici nu este sufioient. Dar eu rni-a' depigiatributiile dace af zice:.,Hai sb ietim in stmda si sail strangem de get peConstantinescu". Eu aqa ceva nu pot sa fac, deoi nu pot sd fac riscoah.Dar micar se fim constientice primejdii ne amenint6...

Apusenii. adica cei din vest, nu dau nicj un ban tire un scopanume. ti $liu precis ce lac 5i ce urmererc. in acela5i rrmp sunt insiconvins ci nu toate fiolele sunt infestate. NouI ni s-a spus cd virusulSIDAa fost luat de la homosexuali. de la maimuta, insi acesta a fostprodus in labomtor. Este creatia special i$tilor. ineprubete. Exista insd 9ialt virus, mai putemic, care in trei saptdmani produce moartea, numitEBOLA. Vedeli din cate directii vin ameninprile asupra fiint€ineamuluiromenesc, pe toate ciile, ata cum nu ne-au ameninlat niciodati al!inamici . Ceea ce spun eu aici reproduc dupii o carte aparuta. scrisd despecialigtiin materie. Este insd imposibil sa verific eu ceea ce scrie. Darrealit4ile din 1am noastrd o dovedesc exact. De exemplu am citit inpresi ca la Media$ ince opt copii au fost descoperiti cu HIV .

S-{u vizut cons€cintele avortuluit dar cum pot si fie starpite acestecrime itr masi?Rirpuns : Prin viaF curata, prin abstinenF de sexualitate timpurie,prematurtr, prin pastrarea fecioriei $i la fete $i la biie$ pena in momentulcasitoriei, al intemeierii familiei. AceastA solutie au folosit-o iitrdbuniino$Fi. Si de aceea au lbst sAnaro$r $r \ igurosr.

Ce ne pute{i spuoe desprc clonare si deci il uraf pe Soms ?Rifupuns: Nuamdreptul se uresc pe nimeni pentru cd toti sunten crea{ialui Dumnezeu. Nu il urdsc pe el ca persoani. ci uresc faptele lui rele.Poate cA face $i fapte bune. Stiu od ajuta pe multi. Dar daci in modintentionat f'ace fapte rele, atunci eu urdsc faptele lui rele.

Desprc clonare am citil foart€ putin, giu foarte pulin $i nu cred120

cd poate constitui un motiv de smintire pentrx noi credinciofii. carecredem in creatie. S-ar putea si fie ti ac€asta o diversiune care s.d tulburecredinla oamenilor qi aelalia noastrA cu Dumnezeu.

Ce ae putel i sprDe despre acele bdDci de colectare aspermatozoizilor? Sunt ele dtruntrtoar? ?Rrispuns : Eu cred cd da. De ce sd ne supunem nol ta tot Lelul deexperienfe, sd fim tot timpul niqte cobai. Deci c.ed ce este deundtor

(Conferinld oryanizatd de ATCOR _ Fdgdra$, g aupart 1gg7,puhlicah n 'Ponjrcu lubirii nr. 2 tygttt

Pdintele Anehie Boca Ia bfurAnek

l2 l

122

Mormentul Perintelui Arsetrie123

t

Bibliografre

1 Fii invierii Pdrinfele Arsenie Boca (manuscns public€t in serial in publicalia.Stabrul Ortodox . orimil de la Paintele Arsenie de o credrncioasa din

Sescior i . lud. Alba. care l -a dat la.andul ei domnului profesor GhePreqrDescu din Sibiu)

2. Caietul Parintelui Petru V.nvulescu, ucenicapropiat al Perintelua Arsenp3 Caietul P6rintelui loan F5rcag (predici 9i meditalii coplate de Maica Miruna

de la Sinaia de pe un caaet al P;rirnelui ArEen|e. cu binecwaniarea PerinteluiArsenie Si cLr spectficalia ca se nu se schimbe nimic din text. Predicile aufost inregislrale pe bandd de magnetofon de cetre p6nntele Farcag pentruMa.asti.ea ErAncoveanu)Obervatie: Cele trei maleriale de maisus conlin texle comune daf 9ite(eunice, ceea ce aratt ci nio unul din ele nu reprezinla o carte ci sunt materialeaflale in lucru.

4. C:rdrea irnparaiiei. /erononah Arsenie Boca: ed. Sfintei Episcopii OttodoxeRomane a Aradulur. 1995:

5. Pirintslo AEonie Boca, mar€indrumato. de 3ufete din secolulXX. Osintezi a gindirii P:rinielui Arsenie in 800 ds capete _ /oan Glnsce.Ed.Teognosl, ClutNapoca 2002.

6. Pravilaalba - Prfitele A|ssr,€ Boca (inss.). DatorilS copienlor repetate ale

"Pravileialbe" (in maioritatea cazurilor cu scris de man;, greu desofrabil),tenul lgi pieduse mult din clanbte fl oiiginalitate. De aceea pentru redactarcam folosit maimulte manuscnse ale "Previlei albe', carecirculd de maimulllimp printre credincioga: caleva sc sedemen: (prinl€ care Si una scdsa deTurtea Victoria. in 6 nartie 1960, la Sf. Manestie Brancoveanu). unadactilografiate G6sita tol la sf. Manadire Brancoveanu) giuna publicatl inrevista "l\raran atha - Vino Doamnel' nr. 2 / 1992 Toale insi, conlin multegre$eli, lipsuri, neclarite!, motiv pentru care PerinteleArcenie a scris pe unastfelde exemplar: ,Pravila alba - modelde stdmtare a unui originalfuraf

Ne-am strdduit, se red;m textului clantalea $rodginalitatea Textulareo mare valoare sprrituaE !io mare putere de convingere, un adevaral leacpenlru padtosi, motiv pentru care neam gihotdrat s: ilpublicdm SfatunbPerintelui surt deosebil de utile credinoosilor, astZzi, cand homos€xualitateaprostitutia 9i pomogralia au devenit "dreplud ale omului" ti surce de vend labugetul slatulur.

7. Texte inedite de la credinciotii din F5gem9.

l\Ienlionem ci am intalnit $ texte false, precum "Viala Parintelur Arsenrepovestite de el insu$i", cu multe gre9eli dogmatice 9r biogralice. unele au foslsc se de duqmanii Parinlelur pentru a-lcompromte. Probabilde aceea. cendPaintele dadea curva vreun manuscrisl6cea mentrunea sa nu se modifice nimic

in canea de fa6, textele cupri$e in paranteze dreple. precLrm fl sublinienle.apartin edituii. Ele au losl Introduse pentru a da mar multa claatate texlulul

Pomelnice infP€bari la 51. Brlrte ?Ilhos

Pentru restabilirea legeturilor duhovnicegti cu SfMunte Athos. cu binecuvantarea parintilor romani athoniti,dem mai jos adresa Chiliei romanegti Sf. cheorghe -Colciu.

PArintele staret, lerosch. Dionisie tgnat, renumitduhovnicin Sfantul Munte Athos, va rispunde la inteberiteduhovnicetti adresate prin scrisoride cetre preoti, monahigi mireni. in limita timpului disponibillercsch. Dionisie lgnat-Chilia Sf. cheoehe. Colciu

P.O. BOX 25Karyes 63086Sf. Munte Athos GreciaDe asemenea, cei care vor se fie pomeniti ta Sfanh

Liturghie, pol trimite scrisori cu pomelnice la aceeagi adresaDace dorftise fiimiteti o anumiE sum6 de bani, notati aceastesuma pe pomelnicul trimis la adresa de mai sus fla careanexati chitanta sau copia ei), iar banii va rugem s6-itrimitetiin contul Asocialiei Pentu lsihasrn cu un mandat pogtal cornpletatdupe modelul de pe pagina urmetoare. ln, , locul decorespondenF' (pe spatele ,,cuponului mandatului pogtal") varugam se scrieti,Pentu pomelnic - Sf. MunG Athos". penlrusume mai micide 150.000 lei, vA rugdm sd trimiteii banii peadresa: Cigmileanu loan (APl), OP 1 Cp 10, 2300 Fagarag,jud. Bragov (deoarece pentru sume micicomisionul pe careni-l reline banca este mare, procentual).

De asemenea, cei care vor sd l ie pomeniti la SfantaLiturghie la Schitul Romanesc Prodromul. din Sfantul Munte Athos,pot trimite scnsori Si pomerrice pe adresa:

Schitul Romanesc ProdromulStaret Protos. Petroniu TenaseKaryes 63086 PO Box 1Mount AthosGreece

Et mandatul postar. cu confirmarea primirii, se trimite dup6modelul de mar sus. dar pe adresa:

Schitul Romanesc Prodromulconl 0135188915INGBANK RIJCURE$II

-!tr:ar, ,ji.,.,[ .,_ ., i

\t :i i t) | .!. ,, 1.| . .t. .a | \

150.000lei

t24 t2,<

CUFRID{SLeoemtnt ate sfindrc e vieliilemitiate rcuvant inante) Pan ele Sabeuu;ban Botezat;ruI at romenibr - Pennrcle Nicolae Boboie

Sfintenia iubirii 9i iubirea sfinfeniei

Casetor ia . . . . . .Sfaluri Dentru tinerli cisrtoriti . . .

Dumnezeu iart5 dar neispeg nimic nu lasl .in convielui€ nu-i bun nici abuzul' nlcl reiuzur ' 'ln constitutia biologicd a femeii e puse obligalivitatea nalterlr

a &4 cooll in ordtne naturaEDegenerarea Pnn alcool 9i tulun

Pravila alblCederea de la insugrnle cere$ti la cele dobltoceetiPatrmrle ne distrug vlaga mrntea 9i chiar neamulSingura scdpare: ridicarea cSsetorieila inallimea deTaina 'Lemunn.. . . . .

Despre durerile oamenllor ' . .Betosugurile truPUlulVrajba ln casa .Paquba ln cufle, in agonrsealdCo-pii Inddrdtnrcr. neascultaton necredlncloqi 9i desfranati

Sfaturi sllndemnuri dale la Bberica D.aganescuViata de familie. Boll$ necazuri Brsedca 9istatul -

OesDre iublrelubirea de Dumnezeu fl lublrea de oamenilubirea trupeascE . .

impdrilia coPiilor

imp6r6lla coplilor . .

Despre copiii lePadati

Regenerarea morale a insului, familiei $ineamului. Misiunea 9i rispunderea

6 preolilor

788I

11 I

12:14 114't62023303031

343535383841

M istlcismul 9i plterile natui.le (conferinta preoteasca)Suntem chemali la pocetntd nu ta rdzvrAtrreTdlhanrea energtet genettce....Cauza bolilor: desfrenarea. I\redicameotul: infrtinarea.lristtcrsmut bolnav . .I\risrunea Bisericr St respunderea preoltlor in regene€rea

5757616365

6567687l7477

{

Insulur, familiei 9i neamuluiPutedle naturale (ereditate, mediu gtdestin) .Forta destrnutut fl mogtentrea sptrituale

Cum a muritConstantin Brancoveanu Si copiiisiiiT6mdduirea 9l iertar6a.E ultlftulcuvAnt pe care vi-lspun

Anexe

Mirturii d$pre darurite Sisfintenie parintelui Arsenie.Tata m-a fasal curat in pentece" - Pr. Pe u Vanvutascu''Sunt a$a cum m-a fdcul mama gtwa BdtarSfinlir sunt copiii no9tn, mdsura familiitor noastre . .

'Nu inte patru ochi, ct tarc mtl - Bogdan Juncu.De dincolo am sd va ajut mai muft - Pr prol. Simrcn TodqanCenzura invidlei - Pr A/sen/e BocaTroparul Pdrinlelul ArsenieSexualitatea prematuri - cauza degeneredl uaui neam - prol

lon I alalFructul opril este sexualizarea prematur; prin masturbareDe la fiuLlulopflt la senltmentut vtnovaltelCauza sexualitatir prematu@ Si a cuMet este ldcomta

penteculut 9t lipsa educaltelPonretul lur Onan $ra urmagrlor tulCum sA lupt6m cu stthia sexuala?Pentru c|ne doresc femeile sd arate tmpecabit?Un rdzbor "nevdzut" ce poate duce la disparitia neamuluiChelare ta dreapta credtnla

79798185869697

989899

S-asupirat l isus. . . .Copll inlelepli 5i inlelepli fire lbus

Pribegia copiluluiDesorc eredllate

43445448505050525454

1m1A105111'112113

123

t27

Exstem inainte de a ne uz in pSntecePlata pecatului in nor gi in copiii noski .Truo si suflet - Pu.ificare Si isp5gire _ Ereditate 9i destln

Piere famllia, pier dreplil, plere neamulCum evitam semanta neghineiin cempul ereditatii?

126

Bibliognfie

pubticatia OrMoxaPorunca lubirii

"Porunci nou6 ve dau voue: seve it]bili unutpe attut (toan 13,34).N-am !€nit s! stric Legea o sa o ptinesc, (Mt 5, 1 7)

rubireaaproapetuiepliniEa Legii(Rom.13. g-10)

Egti bolnav? Egti singur? Egti serac? Ai probleme mari? Ti+ frice?Egti deznddajduit? Egti sub ispit5 sau sub patime? Sau poate egtinecredincios?! Sau ai mari indoieli? lnseamnd cd ai nevoie de pace. deindrumaG, de iubire, de rugdciune. ExistZt Cineva care itipoateda toateacestea Fi Care asteapt de mult sd-i deschizi u9a inimii tate. Citegte"Porunca lubiii" 9i veivedea c.e lmperetE tui Dumnezeu incepe tn tnimata. Veiinvata cum sa-ti lnvingi necazudte, cum sd le daitoate ln gnja tuiHristos, caci Hristos nu obosegte aju€ndu-ne (1 petru 5,7) VeifnvStasensutvietl in Hristos. Alege Btnele. Alege Adev5rul. Alege Viata.

Pentru abonamente sunati la ielefon 068.219357.

Ceti aperute la Editura Agaton

Tiner€4e, ldeal, Biserlct. lntreberib qi cduehile omutui afatfntro tumein criza spirituald qi rSspunsurile pline de inletepciune, responsabititate 9idragosb pnmite de !a ierafii, bologi Sj duhovnici - ASCOR Sib/u;

Ugif. pocefnFi - meditalii duhovnic€qti la vremeaTriodutui - Arhim.Pefroriu Tdnase (Schitut Podromu - Sf. Munte Athos)j

- Rugiciunea luilbus. tjnirea mintiicu inima 9ia omuluicu Dumnezeu.

lndrumdtor du hovnicesc - lotod. Paaschiv Aeopa, Ahim. Mina Dobzeu.Ridicarea cisebrioi la inA4imea de Taint.lndrumltor duhovnicesc

- Peintele Arsonie Boca.

Editura Agaton a Asociatiei Pentru tsihasm, O.p 1, C.p 10. cod 23OOFdgdrag, jud. BraSov; tet. 0268.2.19357; e-mail:edituraagaton@hotmail.com

t28

Tipdnt h MULTIPRTNT S.A. - tagi