Înainte de înființarea unei plantații de ricin trebuie pregătit terenul. ”Suprafața de

teren necesită o arătură adâncă la 30-35 cm, discuire, la fel cum se procedează la

înființarea culturii de porumb. În mai este perioada optimă în care se poate înființa o

plantație de ricin. La semănat se folosește același echipament ca și la porumb, iar

distanța la plantare este de 75 centimetri între rânduri și 25 centimetri între plante pe

rând”, ne-a explicat cultivatorul.

Ricinul se poate planta pe orice tip de sol, dar este recomandat să se înființeze

plantații în partea de sud a României, deoarece această plantă are nevoie de o

toamnă târzie pentru ca semințele să ajungă la maturitatea optimă de recoltare.

Fermierul din Cluj-Napoca a subliniat faptul că ricinul necesită temperaturi ridicate pe

toată perioada de vegetație, fiind o plantă extrem de sensibilă la gerurile târzii de

primăvară. Întreaga plantație de ricin poate fi compromisă dacă se manifestă

temperaturi de 1-2ºC.

Nu necesită fertilizare și nici irigare

Solurile pe care se înființează plantații de ricin trebuie să fie fertile, bogate în

substanțe nutritive, iar după plantare este necesar să se execute o prașilă mecanică

dacă avem echipamentele necesare. Dacă nu, două prașili manuale sunt suficiente.

”Pe un teren fertil nu este nevoie de îngrășăminte și nici de irigare. Cerințele față de

umiditate sunt moderate, datorită faptului că planta are niște rădăcinii puternic

ramificate. În schimb, excesul de umiditate duce la dezvoltarea anormală a plantelor

și la prelungirea perioadei de vegetație”, a explicat fermierul motivele petru care

cultura de ricin nu are nevoie de sistem de irigare.

Pentru rezultate bune, se administrează 16-20 tone de gunoi de grajd bine fermentat,

care se încorporează în sol odată cu arătura. Îngrășământul se administrează cu 7-

10 zile înainte de semănat.

Cost de înființare de 1.500 euro

La înființarea unui hectar cu plante de ricin, costul cel mai are este reprezentat de

prețul sămânței. “Eu cultiv soiul de ricin roșu, despre care știu că nu este românesc.

Este în schimb grozav pentru grădină, arată foarte bine ca plantă ornamentală, iar în

câmp acest soi are un randament bun la condițiile noastre de climă. Când mi-am

făcut un calcul mi-a iești că la un hectar intră 35 de kilograme de sămânță, iar prețul

pentru un kilogram de sămânță este de 100-150 lei. La un calcul simplu, doar cu

sămânța cheltuiești 1.200 de euro pentru un hectar, plus vreo 300 de euro costul cu

pregătirea terenului. Ceea ce înseamnă că înființarea unei plantații de ricin te duce la

maxim 1.500 de euro pentru un hectar”, ne-a vorbit clujeanul.

Cărnirea plantelor

Secretul producțiilor ridicate este cărnirea plantelor, operațiune care constă în

eliminarea manuală a mugurelui. ” Se efectuează când plantele au 4-6 frunze

adevărate. Atunci se rupe cu mâna mugurele din capătul tulpinii (vârful vegetativ)

fără a se atinge frunzele. În locul unui singur ciorchine central, la planta cărnită se

dezvoltă în același timp 2-3 ciorchini, care cresc mai mari, au boabe mai multe și mai

grele și se coc mai repede decât ciorchinii secundari de la plantele necărnite.

Totodată, prin cărnire se asigură o coacere uniformă, care ușurează mult recoltarea”,

ne-a mărturist fermierul care este secretul în obținerea unor cantități însemnate la

recoltare.

2-3 prașili mecanice

Culturile de ricin se mențin curate de buruieni. ”Dacă cultura se comercializează în

scop farmaceutic este bine că să nu se administreze erbicid. Pentru a păstra cultura

curată se execută 1-2 prașili manuale sau mecanice. Prima prașilă se face după

răsărirea tuturor plantelor, în timp ce ce-a de-a doua prașilă se face atunci când

plantele au o înălțime de 15-20 cm. Între plante pe rând se recomandă prașila

manuală, pentru că plantele de ricin sunt foarte sensibile, nu trebuiesc rănite sau

acoperite cu pământ”, ne-a vorbit Ioan Conț despre lucrările ce trebuiesc făcute la

cultura de ricin.

Recoltarea la sfârșit de august

Momentul optim de recoltare se stabiliște în funcție de aspectul ciorchinelui care

trebuie să fie de culoare brun-cenușie, învelișul semințelor trebuie să fie uscat, iar

sămânța să poată fi scoasă cu ușurință. “Plantele de ricin pot fi recoltate atât manual,

cât și mecanizat. Recoltarea manuală se face pe suprafețe mici, în timp ce recoltarea

mecanizată se face pe suprafețe întinse. Recoltarea mecanizată se poate face în

două etape: capsulele din cultura de ricin despicată se recoltează, în prima fază, cu

combina pentru cereale, la care se fac adaptările de rigoare, iar în a doua fază

capsulele se treieră pentru extragerea seminţelor cu batoze pentru decapsulat ricin”,

a explicat fermierul tehnologia de recoltare a ricinului.

Producție de semințe de 1.600-1.800 kilograme la hectar

Dacă aplici o tehnologie optimă și ții cont de sfaturile celor care au mai cultivat ricin

poți obține producții deloc de neglijat. “Anul trecut am obținut, de pe un hectar, o

producție de 1.600 kilograme. Ținând cont că zona în care locuiesc nu este foarte

prielnică pentru această cultură, eu apreciez că am obținut o recoltă bunicică. Marea

majoritate a semințelor le-am vândut pe internet. Cei care cumpără astfel de semințe

sunt cei care dețin prese pentru a extrage uleiul de ricin și persoanele care vor să

folosească planta în scop ornamental. Nu mi-au fost cerute cantități mari, majoritatea

cumpără pentru grădina de flori, datorită aspectului frumos al acestei plante”, a adus

precizări fermierul Ioan.

Profitul din cultura de ricin poate fi considerabil, dacă luăm în calcul chiar producția

medie de 1.600 de kilograme/hectar obținută de Ioan Conț. Doar din vânzarea

semințelor la prețul minim de 100 de lei, se poate realiza un venit de cel puțin

160.000 de lei, adică 36.000 de euro! Prin procesarea semințelor și obținerea uleiului

de ricin – foarte căutat în industria farmaceutică și în cea cosmetică, profitul poate

crește considerabil cu o investiție într-o presă și ambalarea produsului final pentru

comercializarea directă.

Nu trebuie ignorată nici vânzarea ricinului către cei care doresc să aibă această

plantă deosebită în grădină sau pe terasă, însă acest tip de comercializare are șanse

minime să poată valorifica întreaga producție obținută de pe un hectar cu ricin.

Soiuri românești de ricin

Pentru cei care se gândesc să înceapă o afacere cu ricin, e bine de știu că

cercetătorii români de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Teleorman au

brevetat patru soiuri românești cu randamente foarte bune pentru condițiile de la noi

din țară. Este vorba despre:

– Soiul Cristian are planta verde și este rezistent la fuzarioză și secetă. Realizează

producții de semințe de 1.910-2.420 kg/ha, și se recomandă cultivarea la o densitate

de 50-55 mii pl/ha.

– Soiul Teleorman – cu planta roșie și cu recoltarea timpurie și rezistență mare la

secetă și dăunători. Dă producții de de semințe de 1.050-1.720 kg/ha

– Soiul Rivlas, de culoare verde, este foarte rezistent la secetă, la fuzarioză,

frângere și cădere. Realizează producții de semințe de 1534-2540 kg/ha, depășind

soiul martor Vlașca cu sporuri de producție de 266-560 kg/ha. Se recomandă

cultivarea la o densitate de 50-55 mii pl/ha.

– Soiul Dragon are planta de culoare roșie și realizează producții de semințe de

1.820-2.790 kg/ha.

Utilizările semințelor de ricin:

1. Datorită acidului ricinoleic, uleiul obţinut din seminţele de ricin are proprietăţi

purgative (folosit în acest scop de către medicina populară din timpuri străvechi),

acidul ricinoleic stimulează peristaltimul intestinal, producând purgaţie.

2. În uz intern este indicat în caz de constipaţie, parazitoze intestinale, iar în uz

extern pentru alopecie, bătături, negi, papiloame, veruci, acnee, ulceraţii, cicatrici

cheloide.

Din cauza prezenţei în compoziţie a toxoalbuminei, ricina poate produce aglutinarea

globulelor roşii cauzând moartea – consumul a câteva seminţe de ricin poate fi

mortal.

Tehnologia de cultura a ricinului (Ricinus communis)15/5/2013

4 Comments

 

Ricinul, prin preţul de valorificare a seminţelor, este o cultură extrem de rentabilă financiar, chiar şi la un nivel mediu scăzut al randamentului (producţii cuprinse între 700 şi 800 kilograme la hectar).

Produsele din ulei de ricin au utilizare largă în medicina umană şi veterinară. Se apreciază că uleiul de ricin are peste 200 de utilizări în care nu poate fi înlocuit sau în care dă produse net diferenţiate prin calitatea lor şi economicitatea de obţinere. Turtele sunt un îngrăşământ valoros (mai ales după degresare), iar după cum arată Gh. Bîlteanu şi V. Bîrnaure, în ultimii ani s-au găsit procedee de îndepărtare a compuşilor toxici pe care îi conţin, devenind astfel foarte valoroase pentru furajare şi chiar în hrana omului (există şi forme de ricin fără compuşi toxici în seminţe). Frunzele se folosesc la creşterea viermilor de mătase sau, în unele zone de pe glob, ca furaj. Din tulpini se obţin mucavale, hârtie de ziar, plăci aglomerate şi alte produse din celuloza pe care o conţin. Tulpinile conţin şi fibre textile valoroase pentru funii, sfoară, saci, saltele (Cernomaz, 1971). Ricinul este şi o excelentă plantă meliferă.

Rotaţia - ricinul nu are premergătoare neindicate, atât în România, cât şi în zona lui de cultură, cu condiţia combaterii integrate a buruienilor şi a unei fertilizări corespunzătoare. Se poate cultiva după cereale păioase de toamnă (grâu de toamnă, orz sau orzoaică de toamnă), leguminoase anuale, rădăcinoase, lucernă, porumb. Dintre aceaste plante, prăşitoarele gunoite sunt mai bune decât cele care primesc fertilizare minerală. Bîlteanu (1974) consideră că monocultura de ricin este contraindicată, dar în România este posibilă repetarea culturii de două ori, cu luarea unor măsuri speciale privind combaterea bolilor (fuzarioza, mai ales). După ricin, se pot cultiva toate plantele de primăvară.

Lucrările solului - în toamnă, arătura se execută la 25 cm. Pe cernoziomurile grele, Cernomaz (1971) indică arături de 30 cm, care aduc sporuri de recoltă. Este important să nu se formeze talpa plugului (hardpan) la arat, care împiedică pătrunderea rapidă a pivotului rădăcinii în adâncime. Primăvara, solul se pregăteşte prin 1-2 lucrări cu grapa cu discuri, iar înainte de semănat se lucrează cu combinatorul, la adâncimea de 9-10 cm. Acumularea unor mari rezerve de apă în sol şi combaterea buruienilor până în ziua semănatului au efect pozitiv asupra răsăririi şi creşterii iniţiale a plantelor de ricin. La ultima lucrare de pregătire a patului germinativ se vor aplica şi erbicidele antigramineice.

Fertilizarea - pentru a produce 100 de kilograme de sămânţă, ricinul consumă, după Cernomaz, 7,5 kg de azot, 1,7 kg pentoxid de fosfor şi 5,9 kg de oxid de potasiu. E. Weiss (1971) precizează „exportul” de elemente nutritive pentru recolte de 1.700-2.000 kg/ha de seminţe, care, recalculat funcţie de distribuţia acestor elemente nutritive pe organele plantei, duce la valori mai mici pentru azot (6 kg/q sămânţă) şi fosfor (1,6 kg/q), dar mai mari pentru potasiu (9,0 kg/q.) Ricinul consumă mari cantităţi de calciu (5,8-6 kg/q sămânţă) şi de magneziu. Consumul global la

randamentele apropiate de media rezultatelor obţinute în reţeaua CIOS, la materialul semincer semănat în România, se ridică la 110-140 kg N, 30-35 kg P şi 110-160 kg K la hectar. Cu toată fertilitatea ridicată a solurilor din zona favorabilă culturii ricinului, cantităţile de îngrăşăminte folosite uzual (30-40 kg N şi 40-50 kg/ha substanţă activă) sunt mici, în special pentru azot, cel puţin în cazul soiurilor cu ramificare redusă, dar şi în condiţiile folosirii desicanţilor în vederea recoltării mecanizate.

Mai benefice apar indicaţiile făcute de Cr. Hera şi Z. Borlan, care recomandă folosirea a 50-60 kg N/ha, cantitate ce poate fi mărită cu 10-20 kilograme în cazul aplicării unei tehnologii de nivel ridicat (cu atenţie deosebită la respectarea epocii de semănat şi a densităţii) şi când ricinul urmează în cultură după prăşitoare târzii negunoiate. Corectarea cantităţilor de azot în cadrul utilizării gunoiului de grajd la plantele premergătoare se face în limita a 1-1,5 kg N în minus pentru fiecare tonă de gunoi aplicată.

Folosirea gunoiului de grajd la ricin este mai puţin indicată decât utilizarea lui la porumb (sau sfeclă), care precedă planta pe terenul respectiv. Îngrăşămintele cu azot se vor administra primăvara, la pregătirea patului germinativ (sau din îngrăşăminte complexe - aplicate toamna), iar cele cu fosfor, toamna, sub arătură. Îngrăşămintele binare, NP, folosite la semănat, dau rezultate bune, prin formarea mai timpurie a racemului principal, urmând a fi aplicate la 7,5 cm de rând (E. Weiss, 1958). De asemenea, în unele ţări cultivatoare de ricin se practică îngrăşarea la ultima praşilă (când plantele au înălţimea de 35-40 cm), cu azot şi fosfor (Cernomaz, 1963).

Sămânţa şi semănatul - pentru realizarea unui semănat de calitate, seminţele de ricin trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe, printre care amintim: puritatea seminţelor trebuie să fie de 100%; capacitatea germinativă minimă admisă în urma rezultatelor de laborator să fie de 85% etc. Înainte de semănat, seminţele destinate semănatului se vor trata cu substanţe indicate de specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean, în vederea combaterii bolilor şia dăunătorilor specifici acestei culturi. Epoca de semănat trebuie aleasă cu grijă, în fiecare an, în funcţie de evoluţia temperaturii solului. Dacă se seamănă înainte ca temperatura (dimineaţa, la ora 8, la 10 cm adâncime) să fie de 10-12 grade Celsius, 2-3 zile consecutiv, există pericolul ca multe seminţe să piară (prin fenomenele de clocire, atac de boli etc.). Întârzierea semănatului este la fel de dăunătoare, deoarece plantele nu ajung la maturitate, mai ales în cazul folosirii unor cantităţi mai mari de azot şi eventual al irigării culturii.

Calendaristic, în epoca optimă, ricinul se seamănă în ultima decadă a lunii aprilie şi prima decadă din luna mai. Distanţa între rânduri, obligatorie în cazul mecanizării integrale a culturii, este de 80 cm, semănându-se cu semănătoarea SPC -6 (8, 12). Densitatea plantelor la recoltare este diferită, în funcţie de gradul de ramificare a plantei.

În general, în funcţie de cantitatea de apă din sol, densitatea culturii de ricin este cuprinsă între 45.000 şi 65.000 de plante la hectar. Pierderile normale de seminţe şi plante sunt de 10-15% şi trebuie compensate prin semănatul suplimentar a 5.000-7.500 de seminţe germinabile la hectar. Cantitatea de sămânţă necesară cultivării unui hectar de ricin este de 22-30 de kilograme la hectar, în funcţie de soiul cultivat şi caracteristicile seminţei. Adâncimea de încorporare a seminţei este de 6-7 cm, în

cazul unei bune aprovizionări cu apă a solului, sau de 8-10 cm în primăverile secetoase (Bîlteanu, 1974).

Lucrările de îngrijire - dacă nu se folosesc erbicide, ricinul se prăşeşte manual sau mecanic de 2-3 ori, în funcţie de gradul de îmburuienare. Prima lucrare se face după răsărirea totală, cu viteză mică de lucru şi cu zona de protecţie de 12-15 cm, evitând lovirea plantelor şi acoperirea lor cu pământ (Bîlteanu, 1974). A doua praşilă mecanică se execută la înălţimea plantelor de 15-20 cm, iar a treia praşilă mecanică se execută când talia ricinului este de 35-40 cm. După fiecare praşilă mecanică, se execută prăşitul manual pe rând, cu foarte mare atenţie, pentru a nu vătăma plantele. Adâncimea de prăşit este de 6 cm, pentru a nu tăia rădăcinile secundare superficiale ale ricinului (A.V. Vrînceanu, E. Weiss).

Erbicidele sunt foarte importante în cultura ricinului, protejându-l în primele faze de creştere, când este sensibil la îmburuienare. În diferite ţări unde se cultivă ricinul se utilizează fie erbicide antigramineice încorporate în sol la pregătirea patului germinativ, fie erbicide administrate după semănat, dar înainte de răsărire. Substanţele, doza şi modul de aplicare sunt indicate în buletinele fitosanitare emise de către specialiştii în domeniu. Desicarea ricinului este o măsură obligatorie, în vederea recoltării mecanizate. În acelaşi timp, creşte simţitor proporţia capsulelor uscate, încât tratamentul cu desicanţi se poate efectua şi în cazul recoltării manuale, plusul de recoltă compensând cheltuielile efectuate.

Se recomandă numai aviotratamentele, cu cantităţi de apă de 200-300 de litri apă/hectar, în funcţie de masa vegetativă verde, care trebuie stropită bine şi uniform. (N. Şarpe, 1976) Pentru suprafeţe mici, se pot folosi şi mijloacele terestre de stropire, cu trecere la 0,5 m deasupra înalţimii plantelor. Această variantă dă rezultate economice mai bune, prezintă şi avantajul de a folosi cantitatea de 500-600 de litri soluţie/hectar.

Recoltarea - la unele soiuri, recoltarea manuală se face într-o singură trecere, când peste 2/3 din capsule sunt bine brunificate, ceea ce corespunde cu umiditatea seminţelor, de 13-15%. La alte soiuri, maturarea poate să fie neuniformă, mai ales la limitele inferioare de densitate recomandate, situaţie în care se impun 2 (3) recoltări, în funcţie de condiţiile meteorologice, culegând de fiecare dată numai racemele cu capsule brunificate. Capsulele se desprind de pe ciorchine prin trecerea mâinilor de jos în sus, culegătorii servindu-se de mănuşi de doc. Recolta se usucă 2-4 zile pe arii adăpostite, după care se treieră (decapsulează) cu batoze special adaptate, la care căptuşirea tobei cu cauciuc este foarte importantă, evitându-se astfel spargerea seminţelor.

În prezent, există combine de mare complexitate care recoltează cultura de ricin (după ce cultura a fost tratată cu un desicant), în proporţie de peste 90% şi care au un circuit special de recuperare a capsulelor netreierate. Dacă după decapsulare seminţele de ricin conţin impurităţi, acestea se vor îndepărta prin vânturare sau selectare. Sămânţa trebuie controlată zilnic, până când ajunge la umiditatea de 8,5%. La această valoare se poate ambala în saci şi păstra în magazii uscate, în stive de 4-5 saci, ca înălţime.

Name: Ramona Mare Rep ID#:  65121624Password:  Ramona1969Product(s):  DreamTrips Platinum, Representative Business SystemWebsites:  ramonamare.dreamtrips.com, ramonamare.worldventures.bizSponsor:   Daniela Apostol, 65101269, daniela.d.apostol@gmail.com

Secretele minţii de milionar, de Harv T. Eker

Money, a love story de Kate Northrup

Cel mai bogat om din babilon, de George S. Clason

Prima carte se ocupă în special de gândurile şi de convingerile limitative pe care le

avem legate de bani. Ne ajută să setăm o fundaţie sănătoasă pentru prosperitatea

noastră.

A doua carte este deocamdată doar în engleză şi se ocupă de emoţiile legate de

bani. Dacă nu ne vindecăm rănile pe care le avem legat de bani, asocierile de emoţii

negative cu banii, riscăm să nu atingem niciodată prosperitatea.

A treia carte conţine principii universale pentru a face economisirea simplă şi pentru

a face un plan, pas cu pas, pentru a atinge liniştea financiară.

Testul urmator este o adaptare a celui mai popular test de pesonalitate din lume: MBTI - Myers-Briggs Type Indicator. Acest tip de test mai poarta denumirea si de Test de personalitate Jung - dupa psihologul care a creat cele 16 tipologii de personalitate: elvetianul Carl Gustav Jung, fondatorul psihologiei analitice.

Potrivit teoriei Tipurilor Psihologice apartinand lui Jung, cu totii suntem impartiti in tipuri fundamentale, iar capacitatea fiecaruia de a procesa diferite informatii este limitata de tipul caruia ii apartinem. Pentru inceput, Jung a stabilit patru caracteristici sau predispozitii principale ale personalitatii:

•  Dupa directia activitatii, avem Extravertit (E - Extraversion) si Introvertit (I - Introversion).•  Potrivit modului de asimitare a informatiei, avem Senzorial (S - Sensing) si Intuitiv (N - Intuition).•  In functie de procesul utilizat in luarea deciziilor avem Reflexiv (T - Thinking) si Afectiv (F- Feeling).•  Dupa metoda de procesare a informatiei primite avem Judecativ (J - Judging) siPerceptiv (P - Perceiving).

Aceste caracteristici se regasesc la fiecare dintre noi, insa in procente diferite. In functie de combinatia acestor predispozitii, Jung a stabilit 16 tipuri psihologice diferite.

Interpretare:ENFP - Extravertit, intuitiv, afectiv, perceptiv - (profesie jurnalist)

• Atitudinea extrovertita se refera la faptul ca ENFP este deseori motivat de interactiunea cu oamenii. De obicei are un cerc larg de cunostinte si se simt incarcati de energie in cadrul intalnirilor sociale - situatii in care introvertitii pierd energie.• Intuitiv si nu senzorial: tipul ENFP are o gandire mai mult abstracta decat concreta. Isi concentreaza atentia pe imaginea de ansamblu mai degraba decat pe detalii, pe viitoare posibilitati decat pe realitatea imediata.• Afectiv fata de reflexiv: pentru ENFP preferintele personale sunt mai valoroase decat argumentele obiective. Atunci cand ia o decizie de obicei acorda mai multa atentie consideratiilor sociale decat logicii.• Perceptiv in loc de judecativ: de obicei ENFP se abtine sa emita o opinie si amana deciziile importante, preferand sa aiba la indemana mai multe optiuni, in cazul in care se schimba imprejurarile.

Aproximativ 5% din populatie este tipul ENFP. Acestia iubesc noutatea si surprizele, traiesc cu intensitate si viata este pentru ei o drama incitanta, plina de posibilitati, fie ele bune sau mai putin bune. Sunt buni in vanzari, publicitate, politica si actorie.Tipul ENFP incearca tot timpul sa fie autentic, mai ales prin comunicarea non-verbala. Este constient de eforturile sale de a fi spontan si original, considerandu-le in acelasi timp insuficiente. Energice si expresive, aceste persoane iubesc sa-i ajute pe altii si sa-si exploreze potentialul creativ. Adesea cauta intensitatea emotionala si experientele profunde. Se plictisesc repede de detalii si repetitie, si cauta o evadare din cotidian. Pentru ENFP cautarea fericirii este idealul suprem in viata si libertatea personala are o importanta deosebita.

Tipul ENFP are tendinta de a prelungi prea mult angajamentele materiale si emotionale. Situatia materiala este deseori complicata de tendinta de a amana lucrurile si de a omite detaliile. Aceste persoane trec la noi aventuri fara a le incheia pe cele precedente. Atunci cand dorinta de a-i ajuta pe altii produce conflicte, personalitatea lor incantatoare arata semne de iritabilitate si hipersensibilitate. In perioadele de stres, tipul ENFP se simte instrainat si recurge la tot felul de viclesuguri pentru a-si masca sentimentele.

Tipurile ENFP gasesc intelesuri simbolice in spatele detaliilor, iar aceste intelesuri sunt interpretate ca fiind de rau augur, atunci cand se afla sub influenta stresului. In momentul in care simt ca libertatea lor este amenintata, tipurile ENFP nu se mai simt "in apele lor", parca insasi esenta fiintei lor le-ar fi fost rapita. In aceasta stare aceste persoane se simt ca niste impostori. Daca stresul continua sa se intensifice, acestia ii pot invinui pe altii de rea vointa si invidie, pentru a-si explica propriile temeri.

Urmatoarea lista reprezinta exemple de cariere si tipuri de locuri de munca pe care acest tip de personalitate de obicei le imbratiseaza. Cerintele acestor joburi sunt similare tendintelor acestui tip de personalitate. Nu uita ca aceasta lista nu cuprinde toate carierele posibile care se potrivesc acestui tip si, foarte important, se intampla frecvent ca oamenii sa indeplineasca functii care nu se potrivesc cu tipul lor de personalitate si totusi sa aiba succes in cariera.

•  Logoped; in cadrul resurselor umane; functionar insarcinat cu sondarea opiniei publice; cleric; jurnalist; crainic de stiri; consilier in orientare profesionala; actor; agent de vanzari; muzician / compozitor; artist; programator; politician; in publicitate; nutritionist; terapeut; director artistic.