rezumat tezĂ de doctorat -...
TRANSCRIPT
1
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE ISTORIE ŞI PATRIMONIU „NICOLAE LUPU”
CATEDRA DE ISTORIE ANTICĂ ŞI MEDIEVALĂ
ALINA GEANINA IONESCU
CULTUL ICOANEI ÎN ICONOGRAFIA BIZANTINĂ DIN PERSPECTIVĂ ISTORICĂ STILUL BIZANTIN REFLECTAT ÎN ICOANELE DE SECOL XVIII – XIX
DIN COLECłIILE SIBIENE
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC:
Prof. univ. dr. dr. h. c. Thomas NÄGLER
SIBIU 2008
2
Cultul icoanei în iconografia bizantină din perspectivă istorică
Stilul bizantin reflectat în icoanele de secol XVIII – XIX din colecŃiile sibiene
Lucrarea cuprinde şase capitole şi îşi propune nu numai relatarea unei perioade istorice în care
cultul icoanei a fost un element decisiv de bogăŃie şi înflorire culturală ci şi o analiză a icoanei între
religie, meşteşug şi artă, o analiză a perspectivei folosite de-a lungul timpului în icoane, toate
acestea fiind necesare pentru o interpretare cât mai exactă a reprezentărilor iconografice.
De asemenea, am subliniat importanŃa metodelor de investigaŃie fizico-chimice, cu ajutorul
cărora s-au descoperit repictări ulterioare şi alte caracteristici structurale, invizibile cu ochiul liber.
Astfel, am evidenŃiat faptul că cercetarea fizică şi chimică constituie elementul absolut necesar
al tehnicii conservării, restaurării şi nu în ultimul rând al expertizelor, în scopul autenticităŃii
icoanelor pe lemn.
Pentru exemplificări obiective, doresc să prezint metode de investigare ce se efectuează pe
obiecte de patrimoniu din cadrul colecŃiei Complexului NaŃional Muzeal „ASTRA” din Sibiu, în
colaborare cu specialişti în domeniul cercetării ştiinŃifice.
În acest context menŃionez un studiu
amplu pe care l-am efectuat pe icoana
“Maicii Domnului cu Pruncul”, nr. inv. 295
OC din colecŃia CNM “ASTRA” Sibiu.
Acest studiu l-am realizat cu o echipă
de specialişti din cadrul Complexului
NaŃional Muzeal „Astra”, din cadrul
Muzeului „Brukenthal” şi al UniversităŃii
Lucian Blaga din Sibiu.
Ansamblu faŃă - verso înainte de restaurare la icoana “Maicii
Domnului cu Pruncul”, nr. inv. 295 OC din colecŃia CNM “ASTRA” Sibiu
Pentru stabilirea cât mai exactă a materialelor prezente în structura icoanei (atât a celor
constitutive cât şi a celor datorate unor intervenŃii ulterioare), pentru stabilirea stării reale de
conservare a piesei şi a cauzelor degradărilor, s-a recurs la o amplă şi complexă investigare.
După o atentă examinare cu ochiul liber, cu lupa şi la microscop, în lumină directă şi razantă,
s-au efectuat analize fizico-chimice şi biologice.
3
InvestigaŃiile fizice, respectiv radiografierea
piesei, s-au realizat în laboratorul de investigaŃii al
Muzeului „Brukenthal” din Sibiu. Rezultatele
radiografiei au fost consemnate în buletinul de
analiză nr. 217/2004. Semnalul radiografic puternic
se datorează prezenŃei albului de plumb, acest
fenomen fiind vizibil şi cu ochiul liber.
Radiografia icoanei
„Maica Domnului cu Pruncul”, nr. inv. 295 OC din colecŃia CNM “ASTRA” Sibiu
InvestigaŃiile chimice au constat în stratigrafii, colorări specifice, teste de identificare,
microfotografii, toate acestea fiind consemnate în buletinul de analiză nr. 140/2004.
Rezultatele investigaŃiilor biologice au fost consemnate în buletinul de analiză nr. 6/2004.
Acestea au constat în determinarea esenŃei lemnoase a piesei şi în identificarea agenŃilor de
biodegradare.
Ca intervenŃie ulterioară, ce merită amintită în acest segment al lucrării, semnalăm pe faŃa icoanei
repictări cu negru şi roşu. Repictări cu negru întâlnim la conturul mâinilor, veşmintelor, detaliilor feŃelor,
conturul aureolelor, mâneca tunicii Maicii Domnului, părul lui Iisus.
Repictări cu roşu întâlnim la buze, baghete, la decorul liniar al tunicii lui Iisus şi al rotulusului, pe
inscripŃia în chirilică: єλєγса, care iniŃial a fost de culoare albă. Repictarea a fost urmată de o
revernisare inadecvată care a dus la aglomerări şi îmbruniri supărătoare.
Detalii faŃă înainte de restaurare în lumină razantă
4
Repictările de roşu şi negru prezente la această icoană s-au păstrat, deoarece acestea s-au
comportat destul de bine în timp, iar o îndepărtare a lor ar fi însemnat atacarea materiei picturale.
Mergând pe această idee, s-a hotărât ca repictarea inscripŃiei „Eleusa” (unde se observă acoperirea
picturii originale) să nu fie îndepărtată pentru a nu leza pelicula de culoare şi pentru faptul că este o
repictare destul de timpurie.
Repictări de roşu şi negru la icoana “Maicii Domnului cu Pruncul”,
nr. inv. 295 OC din colecŃia CNM “ASTRA” Sibiu
În continuare vom prezenta un caz de repictare la icoana “Deisis”, icoană ce provine de la
Schitul Sub Piatră, judeŃul Alba.
Ansamblu faŃă înainte de restaurare şi imagine radiografică la icoana “Deisis”,
Schitul Sub Piatră, judeŃul Alba (caz de repictare)
Vom vorbi despre interpretarea imaginii radiografice a acestei piese, care a făcut obiectul unei
lucrări de licenŃă, în anul 2006, în cadrul laboratorului de restaurare al CNM “ASTRA” din Sibiu.
InvestigaŃiile fizice, care au constat în radiografierea icoanei, s-au efectuat la Spitalul Clinic de
Pediatrie Sibiu, serviciul de Radiologie şi Imagistică Medicală.
5
Radiografierea a fost executată pe întreaga suprafaŃă a piesei, prin expuneri succesive,
utilizându-se aceeaşi parametri. Imaginea întregii piese a fost obŃinută din asamblarea celor şase
imagini radiografice rezultate.
Radiografia oferă date despre suport, acesta fiind confecŃionat din două planşe verticale,
îmbinate adeziv şi cu ajutorul a trei cepuri din lemn. La baza panoului, se observă un adaos
constitutiv, montat adeziv şi cu un cui metalic. Cele două traverse constitutive sunt montate în
contrafibră, fiind fixate cu câte două cuie de lemn. Sunt vizibile pierderile de material lemnos
prezente la colŃuri şi în zonele marginale. În stânga şi dreapta sunt vizibile două cepuri din lemn,
piesa fiind montată în iconostas. Cepurile din lemn constitutive, fixate în panou, sunt marcate pe
radiografie de forme circulare mai întunecate. Nodurile sunt marcate de cercuri concentrice. Petele
punctiforme, repartizate pe întreaga suprafaŃă a icoanei, pun în evidenŃă prezenŃa atacului insectelor
xilofage.
Straturile picturale au semnal radiografic diferit, în funcŃie de compoziŃia şi grosimea lor,
zonele conŃinând alb de plumb. Acestea se constituie în pete albe sau gri deschis, marcând trăsăturile
feŃelor şi mâinile. Semnal radiografic asemănător există şi în zonele unde este utilizat roşu pe bază
de miniu, la cutele veşmintelor. Sunt vizibile zone cu suprapuneri de straturi (veşminte, carnaŃie)
sau repetarea unor elemente (urechile personajului central), ceea ce indică o posibilă repictare. Apar
diferenŃe de tratare a celor două personaje (Maica Domnului şi Sfântul Ioan), posibil din cauza
repictării care acoperă personajul din stânga. Pierderile de grund şi culoare sunt marcate prin pete de
culoare gri închis până la negru.
InvestigaŃiile chimice, constând în examinări microscopice, teste microchimice şi de ardere,
stratigrafii, colorări specifice, măsurători micrometrice, microfotografii digitale, sunt consemnate în
buletinul de analiză nr. 212/06 şi confirmă intervenŃia de repictare pe această piesă.
Cu ajutorul metodelor de investigaŃie fizico-chimice s-au descoperit repictări ulterioare şi alte
caracteristici structurale, invizibile cu ochiul liber.
În acest caz, subliniem faptul că cercetarea fizică şi chimică constituie elementul absolut
necesar al tehnicii conservării, restaurării şi nu în ultimul rând al expertizelor, în scopul autenticităŃii
icoanelor pe lemn.
6
De foarte multe ori, aşa zişii restauratori,
întâmpinând unele dificultăŃi în acordarea tonului de
retuş cu tonul local, au preferat să picteze din nou o
mare parte din tablou.
Confruntarea filmului radiografic cu imaginea
obŃinută sub razele ultraviolete, va permite evaluarea
intervenŃiei excesive a restauratorilor de odinioară şi
corectarea ei.
Proprietarii icoanelor au comandat, nu o dată,
refacerea integrală sau parŃială a acestora. În astfel
de cazuri, când aceştia cer, în necunoştinŃă de cauză,
refacerea integrală a imaginii, datoria restauratorului
este aceea de a-i informa şi de a-i face să înŃeleagă
efectul unei astfel de intervenŃii. IntervenŃia trebuie
să fie minimă, deoarece restaurarea încetează acolo
unde începe ipoteza.
„Maica Domnului cu Pruncul”, secol XIX, Mitropolia Ardealului
Să un uităm că unul din obiectivele restauratorului, în afara măsurilor de salvare, este acela de
a elimina pe cât posibil modificările aduse pieselor în decursul anilor şi nu a aduce modificări,
indiferent de cererea beneficiarului. Trebuie să se găsească o soluŃie de mijloc, astfel încât să nu fie
afectată integritatea operei de artă.
În lucrare am abordat şi problema traficului de icoane în Ńara noastră, evenimentele din
decembrie 1989 fiind cele care au tulburat activitatea de cercetare, profitându-se de unele
imperfecŃiuni legislative şi de unele prevederi prea severe.
Din cauza lipsei reglementărilor clare în domeniul protejării patrimoniului, în ultimii ani a
sporit traficul de icoane. ExistenŃa unei „pieŃe ilicite” de valori culturale, a dus la o regretabilă şi
condamnabilă pierdere de bunuri patrimoniale care au fost scoase în afara graniŃei Ńării.
Atât în perioada hiatusului legislativ de după RevoluŃie cât şi după aceea, specula cu icoane
dar şi cu alte valori artistice a luat un mare avânt. După anul 1989, printre infracŃiunile cel mai
frecvent săvârşite contra patrimoniului cultural naŃional se numără furtul operelor de artă, a
bunurilor arheologice şi de cult, distrugerea bunurilor culturale mobile şi imobile, efectuarea unor
operaŃiuni de export ilegal a bunurilor culturale mobile clasate.
FrecvenŃa furturilor legate de bunuri patrimoniale se datorează în special câştigurilor
financiare, foarte mari, rezultate din aceste tranzacŃii. Ca atare, aceste furturi sunt comise prin
7
efracŃie, cu preponderenŃă în zonele unde sunt păstrate aceste bunuri, de la locuinŃe private, spaŃii de
depozitare din muzee, până la colecŃii aflate în patrimoniul bisericilor şi mănăstirilor, cărora le
lipsesc sistemele de securitate.
Pentru a pătrunde în universul acestei probleme, amintesc că, multe dintre icoanele valoroase,
în afara celor care au aparŃinut proprietarilor ce şi-au mutat domiciliul din Sibiu în Germania, au fost
trecute peste graniŃă fraudulos, urmând să fie valorificate.
O parte din icoanele vândute au ajuns în colecŃii de peste hotare, prin intermediul unor case de
licitaŃie, cum ar fi cea a Dr. Fischer din Heilbronner - Germania. Prin catalogul Dr. Jürgen Fischer,
„Fischer-Auktion-Keramik und Kunst”, publicat în anul 1995, am avut acces la condiŃiile licitaŃiei.
Acest tip de catalog a apărut în anii 1990, după RevoluŃie, când s-au deschis mai multe case de
licitaŃii. În acest catalog am găsit numeroase icoane, în special pe sticlă, icoane ce provin de pe
teritoriul Ńării noastre, scoase la licitaŃie şi vândute.
În urma studierii fişelor cu privire la cazurile reŃinute în atenŃia Inspectoratului de PoliŃie al
JudeŃului Sibiu - Serviciul PoliŃiei Judiciare, cu acordul autorităŃilor, am realizat o statistică a
furturilor ce au avut loc după RevoluŃie.
Dintre furturile vremii amintim că, în decembrie
1997, din “Casa Octavian Goga” din Răşinari, unde s-a
născut şi a locuit poetul, casă ce-i poartă numele, s-au
furat zece icoane pe sticlă şi lemn. În urma acestui caz,
s-au făcut verificări la Oficiul JudeŃean pentru
Patrimoniu Cultural NaŃional - Sibiu.
detaliu: “Casa Octavian Goga” din Răşinari
În urma studierii acestor cazuri, am constatat că
Ńiganii au fost cei mai activi în domeniul furtului şi
traficului de icoane. łiganii mergeau în sate şi-i
determinau pe oamenii locului să-şi dea icoanele vechi
sau alte obiecte în schimbul unor copii ale unor
litografii.
imagine din momentul recuperării
unor icoane furate
8
După numărul extrem de mare al
bisericilor jefuite a venit şi rândul locuinŃelor
particulare în care se aflau obiecte de cult.
Un caz aparte este cel al medicului
Gheorghe Telea Bologa, din casa căruia s-au
furat icoane valoroase.
conversaŃie cu medicul Gheorghe Telea Bologa
Aici, în această casă din judeŃul Sibiu, care avea să devină, pe 23 aprilie 2005, Centrul Cultural
Memorial „Dr. Gheorghe Telea Bologa” - Nou Român, s-a făcut chiar o reconstituire a furtului ce a
avut loc în luna iulie a anului 2001, prin intermediul PoliŃiei de Patrimoniu, Oficiului de Patrimoniu
şi Comisiei de expertizare. Despre acest furt de icoane s-a scris în presa timpului, în anul 2001, luna
iulie, anul VI, nr. 1912, ziarul „Ziua”, ediŃie de Ardeal, sub titulatura “Jefuitorii de icoane”, articol
semnat de Bogdan Brylynski.
RestricŃiile dure care au existat înainte de RevoluŃie nu au fost de folos, ci mai degrabă au
constituit un prejudiciu la imaginea României.
Odată cu depăşirea perioadei comuniste şi libertatea greşit înŃeleasă, operele noastre au ajuns
să fie cunoscute prin furturi. Ceea ce trebuie înŃeles este faptul că, nu toate piesele trebuie clasate, nu
toate intră în patrimoniul cultural naŃional. Nu toate operele unui artist sunt valoroase. În viaŃa sa
trebuie să Ńinem seama de o anume evoluŃie.
Ceea ce trebuie remarcat este faptul că, odată cu noile reglementări şi cu intrarea României în
Uniunea Europeană, se poate constata libertatea de circulaŃie a valorilor culturale, importanŃa
acesteia fiind de netăgăduit.
De-a lungul timpului s-au adus prejudicii patrimoniului cultural naŃional şi internaŃional prin
traficul de icoane, fenomen datorat dezvoltării unei adevărate industrii de falsificatori de icoane, dar
şi pe fundalul unor vicii din rândul personalului.
9
EsenŃa tezei de doctorat o constituie studiul celor mai valoroase piese, icoane din secolele
XVIII-XIX, din importante colecŃii sibiene:
1. ColecŃia Complexul NaŃional Muzeal „Astra” cu patru subcolecŃii depozitate în patru
locaŃii distincte:
a). ColecŃia „Obiecte de cult” (OC):
- conŃine 104 icoane pe lemn şi 1696 icoane pe sticlă (total 1800 icoane pe lemn şi sticlă)
- nu au fost trecute icoanele realizate recent
- 2 icoane pe lemn din biserica Dretea, judeŃul Cluj, biserică strămutată în Muzeul în Aer Liber
din Dumbrava Sibiului; în prezent, acestea fac parte din colecŃia OC (obiecte de cult) a CNM
„Astra”
- spaŃiu de depozitare: Palatul „Brukenthal”, cca 27,60 mp
- spaŃiul de depozitare este o cameră care măsoară în lungime 6,75 m, în lăŃime 4,10 m, iar în
înălŃime 3,60 m
- colecŃia a fost depozitată în acest spaŃiu, vreme de mai bine de 25 de ani
- încălzire centrală
spaŃiu de depozitare: Palatul „Brukenthal”
- în luna aprilie 2008, colecŃia a fost mutată într-un nou spaŃiu de depozitare, acesta fiind plasat
în „Casa Artelor” din PiaŃa Mică nr. 21
- spaŃiul de depozitare: cca 36,3 mp
- încălzire centrală
spaŃiu de depozitare: Casa Artelor - PiaŃa Mică nr. 21
10
b). ColecŃia “Cornel Irimie”(OC)
- conŃine 67 piese, dintre care 64 icoane pe
sticlă şi 3 icoane pe lemn
- spaŃiul de depozitare 21 mp – Muzeul
“ASTRA”
- încălzire cu gaze
spaŃiu de depozitare: cabinet „Cornel Irimie” Muzeul “ASTRA”, PiaŃa Mică nr. 11-12
c). ColecŃia “Telea Bologa” (OC)
- conŃine 35 icoane pe lemn şi 72 icoane
pe sticlă (total icoane colecŃie 107)
- 2 icoane pe sticlă nu au număr de
inventar
- 2 piese intră în altă categorie (litografii,
relief)
- 7 icoane sunt noi
- spaŃiu de depozitare - Centrul Memorial
“Gheorghe Telea - Bologa”, Nou Român
- încălzire cu lemne
spaŃiu de depozitare
Centrul Memorial “Gheorghe Telea - Bologa”, Nou Român
d). ColecŃia Muzeului în Aer Liber (AL)
- conŃine 25 icoane pe lemn şi 28 icoane pe sticlă
(total 53 piese)
- în inventar figurează 31 de icoane pe lemn
- cele care nu au fost amintite în tabelul din lucrare
sunt icoane de vatră şi icoane noi
- 8 icoane din biserica din Bezded-Sălaj, strămutată în
Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului (în
prezent, acestea fac parte din ColecŃia AL a CNM
„Astra”)
- colecŃia AL se compune din inventarul locuinŃelor
strămutate şi din achiziŃii
- spaŃiul de depozitare 40 mp - Dumbrava Sibiului
- încălzire centrală
spaŃiu de depozitare:
Dumbrava Sibiului
11
În decursul timpului, patrimoniul Muzeului „Astra” a căpătat noi dimensiuni, principalele
forme de îmbogăŃire fiind achiziŃiile şi donaŃiile care au fost incluse în colecŃia OC (Obiecte de cult).
Particularizând, trebuie amintită o importantă achiziŃie a Complexului NaŃional Muzeal
“Astra”: casa şi colecŃia doctorului Gheorghe Telea Bologa, aflate în satul Nou Român, comuna
Arpaşu de Jos, judeŃul Sibiu.
Un rol important l-au avut specialiştii laboratorului de restaurare pictură tempera care, în
decursul a şase luni, au restaurat un număr de 107 icoane pe sticlă şi lemn, scopul fiind acela de a
însănătoşi şi pune în valoare, prin expunere, colecŃia de icoane.
Deschiderea oficială a obiectivului cultural, a avut loc la data de 23 aprilie 2005, sub
denumirea de Centrul Cultural Memorial Dr. Gheorghe Telea Bologa – Nou Român.
EsenŃa tezei o constituie cercetarea colecŃiilor sibiene amintite şi prin acestea a numeroase
icoane de mare valoare, insuficient sau total necercetate.
În perioada de cercetare care a avut o durată de 18 luni am efectuat mai multe zeci de atribuiri
certe precum şi propuneri de atribuire sau de alte încadrări cronologice la icoanele pe lemn şi sticlă
din colecŃiile amintite.
Aceste atribuiri, propuneri de atribuire sau încadrări cronologice au fost subliniate pe parcursul
prezentării colecŃiilor.
Subliniem ideea că în profida marilor diferenŃe tehnice, unii iconari au lucrat atât pe lemn cât
şi pe sticlă: Savu Moga din Arpaşu de Sus, Ioan Pop Zugrav din Făgăraş, Petru Zugravu din
Topârcea, Pavel Zamfir din Laz, Popa Sandu – IernuŃeni, judeŃul Mureş, ş.a.
Savu Moga ne demonstrează, în urma studiului colecŃiilor, că a lucrat şi pe suport de lemn.
Acest zugrav este un caz aparte pentru pictura pe sticlă a łării Oltului, situându-se, după afirmaŃiile
cercetătoarei Iuliana Dancu, la graniŃa dintre pictura populară şi cea cultă, în sensul picturii
bisericeşti.
Pentru exemplificare amintesc icoana pe lemn „Bunavestire”, nr. inv. 49, datată 1869, din
ColecŃia Arhiepiscopiei Sibiului - Casa „Eminescu” şi icoana pe sticlă „Bunavestire”, nr. inv. 2616
OC, datată 1874 din ColecŃia Complexului NaŃional Muzeal „ASTRA”.
Aceste două icoane, realizate pe lemn şi sticlă, le-am atribuit prin analogie lui Savu Moga din
Arpaşu de Sus. (cf. Iuliana Dancu „Pictura Ńărănească pe sticlă”, Iuliana Dancu şi Dumitru Dancu,
pl. 85). Poate părea curioasă şi nefirească această comparaŃie, însă trebuie să subliniem faptul că
Savu Moga, vestit iconar din łara Oltului venit din nordul Transilvaniei, a pictat atât pe sticlă cât şi
pe lemn.
12
Bunavestire
icoană pe lemn – Arhiepiscopia Sibiului
nr. inv. 49
datată 1869
atribuită, prin analogie, lui Savu Moga, Arpaşu de Sus
(cf. Iuliana Dancu, Dumitru Dancu „Pictura Ńărănească pe
sticlă”, pl. 85)
dimensiune 43x31 cm
Bunavestire
icoană pe sticlă – CNM “Astra”, Sibiu
nr. inv. 2616 OC
datată 1874
atribuită, prin analogie, lui Savu Moga din Arpaşu de Sus (cf.
Iuliana Dancu, Dumitru Dancu “Pictura Ńărănească pe sticlă”,
pl. 85)
dimensiuni 49,8-50,2x44,5-43,6 cm
Un alt iconar care a pictat atât pe lemn cât şi pe sticlă, este Ioan Pop Zugrav din Făgăraş.
Pentru exemplificare amintesc icoana pe lemn „Sfântul Nicolae”, provenienŃă: Parohia Ortodoxă
Părău (jud. Braşov), colecŃia Mănăstirii „Brâncoveanu” - Sâmbăta de Sus, atribuită lui Ioan Pop (cf.
Ioana Rustoiu, Elena Băjenaru, Ana Dumitran, Szöcs Fülöp Károly „...Prin Mine, Ioan Pop
Zugravul”, Editura „ALTIP”, Alba Iulia, 2008, pl. 246. Icoana de mici dimensiuni 28x22 cm, a fost
încadrată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Tot acestui zugrav i-am atribuit şi icoana realizată pe sticlă „Iisus Hristos AtotŃiitorul”, nr. inv.
1704, datată 1854, din colecŃia Arhiepiscopiei Sibiului – Casa „Eminescu”.
Sfântul Nicolae
icoană pe lemn - Parohia Ortodoxă Părău (jud. Braşov),
colecŃia Mănăstirii „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus
atribuită lui Ioan Pop (cf. Ioana Rustoiu, Elena Băjenaru, Ana
Dumitran, Szöcs Fülöp Károly „...Prin Mine, Ioan Pop
Zugravul”, Editura „ALTIP”, Alba Iulia, 2008, pl. 246
a doua jumătate a secolului al XIX-lea
dimensiuni 28x22 cm
Iisus Hristos AtotŃiitorul
icoană pe sticlă – Arhiepiscopia Sibiului
nr. inv. 1704
datată 1854
atribuită lui Ioan Pop, zugrav din Făgăraş
dimensiuni 30x35 cm
13
În icoanele sale se îmbină ştiinŃa compoziŃională a artei bizantine cu darul povestitorului
român şi cu plăcerea descrierii detaliilor, aşa cum bine îl prezintă Iuliana Dancu în „Pictura
Ńărănească pe sticlă”. Subliniem faptul că acest iconar a pictat şi pe lemn.
Insist pe această idee deoarece în cadrul programului de manifestări culturale din anul 2008, cu
ocazia organizării în cadrul Complexul NaŃional Muzeal „ASTRA” din Sibiu, a expoziŃiei itinerante
pe care am organizat-o, intitulată „...Prin mine Ioan Pop Zugravul”, în luna iulie a anului 2008, ce a
avut loc la Casa Artelor, expoziŃie de mare cuprindere dedicată ilustrului Mitropolit al Ardealului şi
ctitor al instituŃiilor fundamentale de cultură ale Ardealului, Andrei Şaguna, am avut ocaziŃia să
întâlnim piese valoroase realizate atât pe lemn cât şi pe sticlă, ale aceluiaşi autor, fiind expuse, cu
această ocazie, 64 de piese reprezentative din creaŃia iconarului.
Cu această ocazie, au fost reunite icoane din patrimoniul cultural naŃional, valori aparŃinând
Muzeului Unirii din Alba Iulia, Muzeul łării Făgăraşului, Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Mănăstirii
Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, Mănăstirii „Negraia” - Pătrânjeni, jud. Alba, Muzeului de etnografie
şi artă populară Orăştie, colecŃionarilor particulari, precum şi icoane din colecŃia Complexului
NaŃional Muzeal „ASTRA” şi a Arhiepiscopiei Sibiului, toate fiind realizate de Ioan Pop Zugravul.
Organizarea acestei expoziŃii s-a integrat în programul de manifestări culturale dedicate
„Anului comemorativ Andrei Şaguna”, „Anului Bibliei şi al Liturghiei”.
Ioan Pop din Făgăraş, pictor activ la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al
XIX-lea, este unul dintre cei mai talentaŃi zugravi de icoane pe sticlă ai românilor, lucru constantat
prin calitatea compoziŃiei, desenului şi coloritului. Un număr impresionant de icoane, unele semnate
şi/sau datate, au dat formă şi conŃinut acestei expoziŃii de mare valoare.
Petru Zugravu din Topârcea şi-a demonstrat şi el capacitatea creatoare atât în pictura pe sticlă
cât şi în pictura pe lemn. Amintim, pentru exemplificare o icoană pe lemn din colecŃia
Arhiepiscopiei Sibiului – Casa „Eminescu”: „Iisus Hristos binecuvântând”, nr. inv. 737, icoană
încadrată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, atribuită lui Petru Zugravu din Topârcea.
Şi acest iconar a pictat pe sticlă (cf. Iuliana Dancu, Dumitru Dancu „Pictura Ńărănească pe
sticlă”) şi (cf. Ioana Cristache Panait „Zugravul Petru din Topârcea” în „Artă. Istorie. Cultură. Studii
în onoarea lui Marius Porumb”, icoana „Deisis”, pl. 28, p. 301). Această icoană se poate vedea în
sala de expoziŃie de la etajul I: Arhiepiscopia Sibiului - Casa „Eminescu”.
14
Iisus Hristos binecuvântând
icoană pe lemn - Arhiepiscopia Sibiului
nr. inv. 737
sf. secol XVIII
atribuită lui Petru Zugrav[u] din Topârcea
dimensiuni 40x28 cm
Deisis
icoană pe sticlă - Arhiepiscopia Sibiului
nr. inv. 546
atribuită lui Petru din Topârcea (cf. Ioana Cristache Panait
„Zugravul Petru din Topârcea” în „Artă. Istorie. Cultură.
Studii în onoarea lui Marius Porumb”, pl. 28, p. 301)
Petru Zugravu din Topârcea a activat la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în zona centrală a
Transilvaniei (cf. Marius Porumb „DicŃionar de pictură veche românească din Transilvania, sec.
XIII-XVIII). Cele două tehnici picturale scot în evidenŃă priceperea şi talentul lui Petru din Topârcea
în arta zugrăvirii icoanelor.
Un alt zugrav care a pictat atât pe lemn cât şi pe sticlă este Pavel Zamfir din Laz (1840-
1913). Pentru exemplificare amintesc icoana pe lemn din colecŃia Arhiepiscopiei Sibiului, Casa
„Eminescu” - „Maica Domnului Împărăteasă”, nr. inv. 525, pe care am încadrat-o ca fiind de secol
XIX şi icoana pe sticlă din colecŃia CNM „Astra” - ”Maica Domnului Îndurerată”, nr. inv. 1246
OC, datată cu anul 1899. Dacă icoana pe sticlă am atribuit-o cu certitudine zugravului Pavel
Zamfir din Laz, în urma unei analize amănunŃite, icoana pe lemn am presupus că este realizată în
tehnica aceluiaşi zugrav.
Maica Domnului Împărăteasă
icoană pe lemn – Arhiepiscopia Sibiului
nr. inv. 525
secol XIX
probabil Pavel Zamfir[?] din Laz
dimensiuni 41x33 cm
Maica Domnului Îndurerată
icoană pe sticlă – CNM “Astra”
nr. inv. 1246 OC
datată 1899
atribuită zugravului Pavel Zamfir din Laz
dimensiuni 54,9-55,5x43,3-43,5 cm
15
În continuare vom vorbi de un caz mai puŃin cunoscut. Este vorba despre situaŃia cu care ne-
am confruntat în atribuirea icoanelor pe sticlă de IernuŃeni. Pentru a fi obiectivi, vom prezenta
icoana „Sfântul Nicolae”, nr. inv. 3899 OC, datată 1796 (în cifre arabe şi litere chirilice) şi atribuită
lui Popa Sandu – IernuŃeni, jud. Mureş. Această icoană face parte din colecŃia CNM „Astra” şi este
comparată cu icoana „Iisus Hristos pe tron”, nr. inv. 1251, datată 1890 (litere chirilice – ultima cifră
literă scrisă invers) - din cadrul colecŃiei Arhiepiscopiei Sibiului - Casa „Eminescu”.
Sfântul Nicolae
icoană pe sticlă – CNM “Astra”, Sibiu
nr. inv. 3899 OC
datată 1796 (în cifre arabe şi litere chirilice)
atribuită lui Popa Sandu – IernuŃeni, jud. Mureş
dimensiuni 61,4x50,5 cm
Iisus Hristos pe tron
icoană pe sticlă – CNM „Astra”, Sibiu
nr. inv. 1251
datată 1890 (litere chirilice - ultima cifră literă scrisă invers)
icoană de IernuŃeni, jud. Mureş
dimensiuni 49x40 cm
Dacă prima icoană am atribuit-o lui Popa Sandu (Popovici) din IernuŃeni, judeŃul Mureş, la
cea de-a doua am făcut numai o încadrare în zona IernuŃeni, aceasta din urmă nefiind realizată de
acelaşi zugrav, lucru uşor de sesizat atât prin modul de tratare al feŃelor, mâinilor, detaliilor cât şi
al fundalului şi coloritului, chiar daca se încearcă o apropiere faŃă de maniera de lucru a
zugravului. Un alt element care este hotărâtor în delimitarea dintre cele două piese date ca
exemplu, este datarea acestora, diferenŃa ca timp de realizare între cele două fiind la distanŃă foarte
mare. Am avut în vedere faptul că producŃia icoanelor lui Popa Sandu din IernuŃeni se înscrie
aproximativ între anii 1796-1808 (cf. Iuliana Dancu, Dumitru Dancu „Pictura Ńărănească pe
sticlă”, p. 62), pe când icoana amintită ca fiind de IernuŃeni, dar nu şi realizată de Popa Sandu,
depăşeşte cu mult anul 1808 aceasta fiind datată cu anul 1890.
MenŃionăm că zugravul Popa Sandu a pictat şi icoane pe lemn, după cum ne informează
cercetătorul Marius Porumb în „DicŃionar de pictură veche din Transilvania sec. XIII-XVIII”, p.
176.
Aceşti zugravi ale căror opere le-am analizat pe parcurs, şi-au demonstrat capacitatea creatoare
atât în pictura pe sticlă cât şi în pictura pe lemn. Cele două tehnici picturale scot în evidenŃă
priceperea şi talentul lor în arta zugrăvirii icoanelor.
16
Din ColecŃia Complexul NaŃional Muzeal „ASTRA” am studiat 177 icoane pe lemn.
Acestea se pot urmări în prezentarea colecŃiilor, unde fiecare piesă în parte este identificată şi datată
iar o parte din ele atribuite unor zugravi cunoscuŃi precum: Popovici Toader Zugrav, Petru din
Topârcea, Popa Ivan Zugravul din Răşinari şi Petre Diacul din Preluca – judeŃul Maramureş.
Cercetarea icoanelor atribuite lui Petre Diacul din Preluca, mi-a fost înlesnită de câteva
elemente caracteristice ale acestuia în redarea fondului auriu sau argintiu cu incizii, peste care trasa
elemente vegetale. Tratarea personajelor trădează un anumit hieratism. Zugravul foloseşte o paletă
cromatică destul de bogată, iar faldurile sunt redate cu o tuşă bogată.
Subiectele tratate în icoanele pe lemn sunt figuri de sfinŃi şi scene biblice sau hagiografice.
Cele mai multe icoane sunt închinate „Maicii Domnului cu Pruncul” şi Mântuitorului, în ordinea:
“Deisis”, “Iisus Hristos binecuvântând”.
Icoanele reprezentându-l pe “Sfântul Nicolae” şi pe “Arhanghelul Mihail”, depăşesc ca număr
toate celelalte icoane cu alte subiecte precum “Naşterea”, “Adormirea”, “Maica Domnului
Îndurerată”, “Intrarea în biserică”, „Încoronarea Maicii Domnului”, Sfânta Paraschiva”, ş.a.
Cât despre icoanele pe sticlă din cadrul colecŃiei, am studiat un număr de 113 icoane care se
pot urmări în acelaşi mod amintit mai sus. O parte din aceste piese le-am atribuit unor zugravi
precum: Nicolae CaŃavei din Făgăraş, Simion Zugrav din Laz, Ioan Pop Zugrav din Făgăraş, Matei
łimforea din CârŃişoara, Pavel Zamfir din Laz, Ilie Poienaru I - zugrav din Laz, Simion Poienaru[?],
Savu Moga din Arpaşu de Sus, Popa Sandu – IernuŃeni, judeŃul Mureş şi Partenie Poienaru.
Un număr de 69 de icoane din totalul acestor piese, le-am atribuit acestor zugravi pe care i-am
enumerat mai sus. Cele mai multe icoane sunt închinate Mariei în variantele „Maica Domnului
Îndurerată”, „Maica Domnului cu Pruncul”, „JudecăŃii de Apoi”, „Botezului lui Iisus”, lui „Iisus pe
tron”, „Arhanghelilor Mihail şi Gavriil”, „Sfântului Haralambie”, „Buneivestiri”, „Cinei cele de
taină”, Sfântului Nicolae” ş.a.
Din ColecŃia Muzeului NaŃional „Brukenthal” am studiat un număr de 37 de piese, icoane
pe lemn de secol XVIII-XIX, precum şi altele pictate pe pânză. Una din piesele realizate în ulei pe
lemn „Sfântul Pantelimon”, nr. inv. 2613, datată 1889, am atribuit-o lui Mişu Popp care a renunŃat la
tehnica bizantină, mergând pe tratarea academistă, icoanele sale fiind realizate şi pe suport din
pânză.
Din ColecŃia Arhiepiscopiei Sibiului - Casa „Eminescu”, am studiat un număr de 246 de
icoane pe lemn, efectuând numeroase atribuiri următorilor zugravi: Savu Moga din Arpaşu de Sus,
Nicolae Zugrav[u] din Vale, Ioan Maniu din BoiŃa, Petru Zugrav[u] din Topârcea, Petre Diacul din
Preluca, Nechita Zugrav[u], Simion Silaghi - Sălăjeanu, Stan din Răşinari, Georgescu, Pavel Zamfir
17
din Laz, Ioan Zugrav Poplea, Ioan din BoiŃa, Toma Kladea şi soŃia sa Krifnico, zugravului Gligor şi
lui Nicolae Zugrav[u] din Lupşa.
Dintr-un număr de 246 de icoane pe lemn am atribuit şi datat prin analogie 30 de piese ale
căror subiecte tratate în icoanele pe lemn sunt figuri de sfinŃi şi scene biblice. Cele mai multe icoane
sunt închinate Mântuitorului, în ordinea: “Iisus Hristos binecuvântând”, “Deisis”, “Răstignirea” şi
“Învierea”.
O pătrime din icoane sunt închinate Maicii Domnului: “Maica Domnului cu Pruncul”,
“Naşterea”, “Adormirea”, “Maica Domnului Îndurerată”, “Maica Domnului înconjurată de
Arhangheli”, “Intrarea în biserică” ş.a.
Şi aici icoanele reprezentându-l pe “Sfântul Nicolae” şi pe “Arhanghelul Mihail”, depăşesc ca
număr toate celelalte icoane cu alte subiecte.
În ceea ce priveşte colecŃia de icoane pe sticlă, am luat în studiu 23 de piese. Din acestea am
atribuit o parte următorilor zugravi: Matei łimforea din CârŃişoara, Popa Sandu din IernuŃeni -
judeŃul Mureş, Savu Moga din Arpaşu de Sus, Ioan Pop - zugrav din Făgăraş. Dintr-un număr de 23
de icoane pe sticlă, 9 le-am atribuit zugravilor mai sus amintiŃi.
Temele mai des întâlnite sunt: „Maica Domnului Îndurerată”, „Maica Domnului cu Pruncul”,
„Iisus Hristos pe tron”, „Sfântul Ilie” ş.a.
Obiectivele propuse au constat în identificarea icoanelor pe lemn şi sticlă de secol XVIII-XIX
din colecŃiile sibiene, în atribuiri şi încadrări cronologice.
Am identificat în stilul bizantin, atât de caracteristic acestor lucrări, elementele care le
particularizează ca spaŃiu şi timp, Ńinând cont de influenŃe occidentale. Aceste influenŃe se manifestă
în special în decoraŃie, vestimentaŃie şi detalii, compoziŃia rămânând preponderent bizantină în
varianta rusticizată specifică Transilvaniei. Aici se manifestă şi specificitatea zonală. Acest aspect
este amplificat şi de dihotomia cauzată de apartenenŃa românilor transilvăneni la ortodoxie, respectiv
la greco-catolicism. Este evident şi explicabil faptul că icoanele realizate pentru greco-catolici
prezintă mai multe influenŃe occidentale.
ColecŃiile care s-au constituit ca fond iniŃial, aveau un anume număr de icoane la care s-au
adăugat cele care au fost luate în custodie pentru a fi salvate de la o inevitabilă dispariŃie, prin furt
sau degradare. Acest fenomen nu s-a practicat numai la bisericile ortodoxe, ci şi la cele catolice şi
evanghelice. Probabil s-au pierdut foarte multe valori pentru că sistemul comunist nu a permis multă
vreme achiziŃionarea şi respectiv salvarea patrimoniului.
Ultimele cercetări pe care le-am efectuat în colecŃiile sibiene au dat la iveală icoane de mare
valoare. Cercetarea colecŃiilor a fost condiŃionată de accesul în depozitele muzeelor luate în studiu.
18
Numărul pieselor fiind foarte mare, studiul a necesitat mult timp în care fiecare icoană a fost
analizată în cele mai mici amănunte. Este vorba şi de tehnica în care au fost realizate icoanele,
tipurile de suport pe care au fost pictate, traversele folosite, tratarea din punct de vedere stilistic a
fiecărei piese în parte, calitatea pigmenŃilor, elemente ce ne-au furnizat date despre încadrarea
icoanelor într-o perioadă anume.
Pe de altă parte, am făcut analogii cu imagini ale unor icoane deja publicate. Astfel am datat şi
atribuit icoane de secol XVIII-XIX, după un studiu foarte atent.
Un aspect concret legat de conservare, abordat în lucrarea noastră, este acela al depozitării
patrimoniului muzeal. Pentru a pătrunde la modul concret în datele problemei şi pentru a înŃelege
acest fenomen, am ales spre exemplificare depozitul de icoane din cadrul Complexului NaŃional
Muzeal “Astra”, din Sibiu.
În urma desprinderii din cadrul Muzeului Brukenthal a Muzeului Tehnicii Populare şi a SecŃiei
de artă populară, care s-a transformat în muzeu de sine stătător cu începere din anul 1990, depozitul
de icoane a rămas în aceeaşi locaŃie până astăzi, vreme de mai bine de 25 de ani.
Din sala de ExpoziŃie a Muzeului “Brukenthal”, este permis accesul în depozit. SpaŃiul de
depozitare este o cameră care măsoară în lungime 6,75 m, în lăŃime 4,10 m, iar în înălŃime 3,60 m.
Există două uşi de acces plasate faŃă în faŃă, una pe peretele de nord, iar alta pe peretele de sud,
ambele fiind mascate de câte o draperie. Uşa de acces, cu deschiderea de 120°, măsurând în lăŃime
1,20 m şi în adâncime 80 cm, uşurează accesul pieselor în depozit. Acesta din urmă este prevăzut cu o
fereastră poziŃionată în partea de N-V. Fereastra are două rânduri de geamuri. DistanŃa dintre geamuri
este de 20 cm, înălŃimea ferestrei fiind de 2 m, iar lăŃimea de 1,2 m.
Se semnalează absenŃa perdelelor sau a panourilor din fibre minerale ce ar determina o mai
mare stabilitate microclimatică şi ar creşte suprafaŃa de depozitare.
Pardoseala depozitului este din parchet, iar căldura provine de la încălzirea centrală, un
calorifer poziŃionat la baza ferestrei, care măsoară în lungime 1,5 m, în lăŃime 10 cm, iar în înălŃime
60 cm.
În cadrul depozitului, în partea dreaptă, mai puŃin zona ferestrei unde este plasată o masă de
lucru şi un scaun, există şapte şiruri de moduli, cu numeroase unităŃi modulare, fiecare fiind notate
pentru identificare rapidă de la A la G (cf. cu planul depozitului: pag. 19).
19
PLANUL DEPOZITULUI
120cm
adâncime 60cm
80cm
35cm 140cm
110cm
220cm
100cm
70cm
120cmm
mm
100cm
180cm
l = 170cm
40cm
40cm
650cm
adâncime
adâncime 80cm adâncime 80cm
adâncime 60cm
I
H
J
K
L
G
F
E
D
C
B
A
l = 120cm
120
S
N
E V
fereastră
20
Depozitarea obiectelor este la fel de importantă ca şi celelalte activităŃi, ea fiind cea care
garantează prezervarea materialului. Altfel spus, depozitarea inadecvată cauzează deteriorări.
În cazul nostru, cu excepŃia şirurilor de moduli A, B, C şi F unde, pe lângă icoanele pe sticlă
există cruci, ouă încondeiate, izvoade, în modulul G sunt depozitaŃi colaci [!], în modulele H, I, J şi
K icoane pe sticlă, iar în modulul L icoane pe lemn (cf. cu planul depozitului: pag. 19).
Este nevoie să menŃionez că, nu întotdeauna colecŃiile sunt compuse din obiecte vechi.
Materialul modern şi contemporan este de asemenea colecŃionat şi necesită îngrijire, acesta putând fi
obiectul valorificat de mâine. Oricum, invariabil, colecŃia este compusă din diferite tipuri de
materiale (lemn, hârtie, metal, sticlă, etc.), de multe ori combinate într-un singur obiect, fiecare
material necesitând prezervare specifică.
Dacă icoanele pe sticlă sunt ambalate şi
aşezate în poziŃie verticală, uşor înclinate în
stelaj, putându-se observa cu uşurinŃă numărul
de inventar, depozitarea mai multor icoane pe
lemn într-un singur compartiment, poate duce la
degradări ulterioare.
De reŃinut este faptul că, într-un
compartiment de raft trebuie să se introducă doar
o singură icoană pe lemn, urmând ca
dimensionarea intervalului să facă posibilă
aşezarea în poziŃia uşor înclinată.
Detalii din depozitul de icoane al Complexului NaŃional Muzeal “Astra” din Sibiu – locaŃie Palatul “Brukenthal”
MotivaŃia acestei înclinări este impusă de necesitatea de a avea un spaŃiu liber pentru
manevrarea icoanei în compartiment. Sub cantul icoanelor există un suport din plastic care ajută la
manevrarea lor, dacă nu pot fi mişcate prin ridicare. În locul acestui material poate fi folosită pânza
neŃesută, care are rolul de a elimina efectul trepidaŃiilor cauzate de manevrarea icoanelor, cu
excepŃia celor mici ce pot fi mişcate prin ridicare.
Datorită aşezării modulilor, în depozit se foloseşte o scară dublă care permite accesul a două
persoane, în acelaşi timp, la obiecte.
Această etalare a modulilor a dublat capacitatea de depozitare a obiectelor, însă accesul este
îngreunat.
21
Pânza bine întinsă din faŃa modulilor are rolul de a preveni accesul prafului la obiecte, acolo
unde aceasta nu lipseşte.
Pentru a evita manipularea obiectelor la înălŃime,
specialiştii din Budapesta (Muzeul Szentendre) au
administrat bine spaŃiul, realizând o delimitare a acestuia
în plan orizontal, printr-o pasarelă. Trebuie menŃionat
faptul că există vitrine închise şi spaŃiu climatizat integral,
această clădire fiind proiectată şi construită în acest scop.
Detaliu din depozitul Muzeului Szentendre – Budapesta
Icoanele pe sticlă din depozitul luat în studiu au un singur tip de ambalaj rigid (carton cu
aciditate redusă). Pe feŃele icoanelor am întâlnit carton şi burete sau netex, pentru protecŃia sticlei.
Cât despre icoanele pe lemn, o parte din ele au două tipuri de ambalaj: unul interior, moale,
neutru din punct de vedere chimic (foiŃă japoneză) şi unul mai rigid, ambalaj exterior (carton cu
aciditate redusă). Însă, majoritatea icoanelor pe lemn sunt fără ambalaj.
Ideal ar fi ca ambalajul exterior să fie o cutie de carton pe care să putem lipi o mini-fotografie
color, pentru identificarea rapidă a pieselor. Această metodă este folosită de specialiştii Muzeul de
Artă din Bucureşti.
Revenind la clădirea care adăposteşte colecŃia mai sus amintită, pe lângă faptul că este
învelişul care oferă adăpost şi protecŃie acesteia, este totodată de importanŃă istorică.
Prezervarea unei astfel de clădiri este la fel de importantă precum prezervarea conŃinuturilor ei.
Structura trebuie să rămână o barieră eficientă între climatul exterior şi cel interior, care necesită o
întreŃinere regulată şi adecvată.
Utilizarea în depozit a termohigrografului digital
(Data Logger), a avut rolul de a indica valorile umidităŃii
şi temperaturii între două citiri. Astfel, valorile
temperaturii şi umidităŃii relative înregistrate cu
termohigrograful digital în perioada 18.11.2005 -
29.03.2006, au fost următoarele: T = 14°c - 20°c si UR =
39% - 50%. Aceste înregistrări sunt foarte importante.
Într-un timp îndelungat, tiparele pot fi semnificative
pentru deciziile de viitor.
Detaliu din depozitul CNM “Astra”.
Termohigrograf digital (Data Logger)
22
ColecŃia a fost mutată din spaŃiul existent într-un nou
spaŃiu de depozitare, în Casa Artelor din PiaŃa Mică nr. 21,
în luna aprilie 2008.
ColecŃia de icoane a Complexului NaŃional Muzeal
„Astra” este pe lista priorităŃilor pentru condiŃia de
conservare şi restaurare.
ColecŃia CNM „Astra”. SpaŃiu de depozitare
începând din anul 2008 - Casa Artelor, PiaŃa Mică nr. 21
În secolul XXI se punctează tot mai mult problema conservării preventive a patrimoniului
cultural universal. Importantă în acest sens a fost şi ConferinŃa InternaŃională - TendinŃe în
Conservarea Preventivă, ce a avut loc la Sibiu în anul 2007, unde întreg colectivul de specialişti ai
Laboratorului de Restaurare Pictură, din cadrul CNM „ASTRA”, au prezentat un proiect comun,
intitulat Cercetarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea colecŃiei de icoane pe sticlă a CNM
“ASTRA” Sibiu - proiect în curs de derulare.
În ultimii ani, conservarea preventivă a început să fie o strategie în care toată lumea este
implicată, depunându-se toate eforturile pentru conservare ca măsură preventivă, care să împiedice
restaurarea. Însă nu putem nega o stare de fapt şi nu putem evita intervenŃiile care sunt absolut
indispensabile.
Confruntându-mă cu un număr mare de obiecte în depozitul Complexului NaŃional Muzeal
„Astra”, am ales şaptesprezece piese reprezentative din punct de vedere al tematicii şi al stării de
conservare, pentru a avea o viziune de ansamblu asupra factorilor care au dus la degradarea
acestora şi implicit a întregii colecŃii.
Exemplele folosite în lucrare sunt rezultat al propriei experienŃe, obiectivul propus fiind
acela de a însănătoşi şi pune în valoare aceste icoane.
IntervenŃiile efectuate la icoanele selecŃionate, şapte icoane pe lemn şi zece icoane pe sticlă, le-
am clasificat în funcŃie de starea de degradare a acestora, după cum urmează: conservare preventivă,
conservare curativă sau restaurare.
Toate aceste intervenŃii complexe care s-au derulat pe o durată de 36 de luni au fost
documentate, respectând autenticitatea obiectului.
23
Icoane pe lemn luate în studiu. IntervenŃii efectuate
I. Icoana pe lemn „Maica Domnului cu Pruncul”, nr. inv. 322 OC
(conservare preventivă)
Ansamblu faŃă înainte de conservare Detaliu faŃă. Consolidarea profilactică a straturilor picturale
II. Icoana pe lemn „Maica Domnului cu Pruncul Iisus”, nr. inv. 234 OC
(conservare preventivă şi curativă)
Ansamblu faŃă înainte de conservare Detaliu faŃă. DezinsecŃie prin injectare cu lignoprot
24
III. Icoana pe lemn „Maica Domnului cu Pruncul Iisus în braŃe”, nr. inv. 264 OC
(conservare preventivă)
Ansamblu faŃă înainte de conservare Detaliu faŃă. Consolidarea profilactică a straturilor picturale
IV. Icoana pe lemn „Maica Domnului cu Pruncul”, nr. inv. 1365 OC
(conservare preventivă)
Ansamblu faŃă înainte de conservare Detaliu faŃă. Consolidarea profilactică a straturilor picturale.
25
V. Icoana pe lemn „Maica Domnului cu Pruncul”, nr. inv. 295 OC
(urgenŃă în restaurare)
Ansamblu faŃă înainte şi după restaurare
VI. Icoana pe lemn „ÎnălŃarea lui Iisus”, nr. inv. 3898 OC
(urgenŃă în restaurare)
Ansamblu faŃă înainte şi după restaurare
26
VII. Icoana pe lemn „Maica Domnului cu Pruncul”
Schitul sub Piatră, Comuna Sălciua, judeŃul Alba
(urgenŃă în restaurare)
Ansamblu faŃă înainte şi după restaurare
Detaliu faŃă înainte şi după restaurare
27
Icoane pe sticlă luate în studiu. IntervenŃii efectuate
I. Icoana pe sticlă „Maica Domnului Împărăteasă alăptându-şi Pruncul”, nr. inv. 2812 OC
(conservare preventivă)
Ansamblu faŃă. Verificarea periodică a stării de conservare după restaurare
II. Icoana pe sticlă „Maica Domnului Îndurerată”, nr. inv. 1388 OC
(conservare curativă)
Ansamblu faŃă înainte şi după intervenŃiile de conservare curativă
28
III. Icoana pe sticlă „Maica Domnului Îndurerată”, nr. inv. 1168 OC
(urgenŃă în restaurare)
Ansamblu faŃă înainte şi după restaurare
IV. Icoana pe sticlă „Maica Domnului cu Pruncul”, nr. inv. 1710 OC
(urgenŃă în restaurare)
Ansamblu faŃă înainte şi după restaurare
29
V. Icoana pe sticlă „Iisus ÎnvăŃător”, nr. inv. 1709 OC
(urgenŃă în restaurare)
Ansamblu faŃă înainte şi după restaurare
VI. Icoana pe sticlă „Maica Domnului Îndurerată” nr. inv. 1230 OC
(urgenŃă în restaurare)
Ansamblu faŃă înainte şi după restaurare
30
VII. Icoana pe sticlă „Maica Domnului Îndurerată” nr. inv. 1246 OC
(urgenŃă în restaurare)
Ansamblu faŃă înainte, în timp şi după restaurare
VIII. Icoana pe sticlă „Maica Domnului Îndurerată” nr. inv. 1248 OC
(urgenŃă în restaurare)
Ansamblu faŃă înainte, în timp şi după restaurare
31
IX. Icoana pe sticlă „Maica Domnului Îndurerată” nr. inv. 1234 OC
(urgenŃă în restaurare)
Ansamblu faŃă înainte şi după restaurare
X. Icoana pe sticlă „Maica Domnului Îndurerată” nr. inv. 213 OC
(urgenŃă în restaurare)
Ansamblu faŃă înainte, în timp şi după restaurare
Icoanele au avut degradări multiple, inclusiv suport spart şi pierderi de suport, fapt ce a dus la
completarea acestuia cu fragmente de sticlă nouă.
32
Prin exemplele date am dorit să subliniez că fiecare piesă restaurată sau conservată constituie
un caz aparte atât prin starea de conservare cât şi prin intervenŃiile specifice fiecărui caz în parte.
Astfel, Ńinând cont de toate exigenŃele, am păstrat şi respectat întocmai integritatea a ceea ce a
ajuns până la noi.
Prin aceste piese restaurate, muzeul reînvie trecutul. Obiectele comunică printr-un limbaj unic,
cel al cunoaşterii. Prin ele pătrundem într-un timp demult apus. Este uimitor cum aceste piese de o
inestimabilă valoare reuşesc să transmită receptorului mesajul trecutului, trecut al valorilor
spirituale, care nu lasă să fie uitată istoria neamului nostru.
DorinŃa de a înŃelege procesul de restaurare, de a cunoaşte trecutul istoric şi, prin acesta,
povestea fiecărei piese ca individualitate proprie, este unul din impulsurile care ne aduc în preajma
acestora. Pentru o clipă timpul se opreşte în loc căpătând o altă dimensiune. Trecutul devine prezent
prin obiectele care sunt rezultatul unor tradiŃii şi meşteşuguri reînviate de restauratori.
FrumuseŃea şi diversitatea temelor, desenul, compoziŃia şi culoarea zugravilor din trecut
reflectă însuşi traiul pe care l-au dus. Icoana nu este altceva decât povestea vieŃii lor, în care au
adunat bucurii transpuse în culori vii sau tristeŃi transpuse în chipuri de o seninătate uluitoare.
Icoana este oglinda satului de altădată în care se reflectă viaŃa bătrânilor noştri. Ne plecăm şi
acum în faŃa operelor care au străbătut veacurile.