rezumat captolul 1 - dreptul afacerilor
DESCRIPTION
Rezumat corectat al capitolului I pentru materia "Dreptul afacerilor"TRANSCRIPT
Capitolul I
Caracterizarea generala a disciplinei DREPT
1.1 Originea cuvantului drept si corespondentul sau in alte limbi.
Drept in italiana - diritto
Drept in germana - recht
Drept in franceza - droit
Drept in engleza - law
Drept in spaniola - derecho
Drept in latina - ius
1.2 Scoli de drept.
Hugo Grotius [scoala dreptului natural] - dreptul se intemeiaza pe principii imuabile* si universal valabile pentru orice
societate umana, indiferent de tip si loc. Legea este o expresie a rationalismului. Dreptul o creatie a ratiunii.
*drept imuabil - vesnic acelasi, constant. fr. immuable
Sophocle – “poruncile nu pot incalca legile nescrise si nepietoare, care nu sunt de azi nici de ieri in viata omenirii ci din totdeauna, cu o origine prea veche pentru a fi cunoscuta.”
Charles von Savigny [scoala istorica a dreptului] - nu ratiuea reprezinta fndamentul dreptului ci vointa poporului
sintetizata in cutume.
August Comte [scoala pozitivista] - realitatile sociale sunt determinante conceptului de drept, nu rationalismul si/sau
conceptiile teoretice. In societate omul nu are drepturi ci numai obligatiuni.
Opus - Istrate Mincescu - niciun drept nu ia nastere dintr-o obligatie, obligatia insoseste dreptul.
1.3 Dreptul afacerilor1.3.1 Definitie: este o disciplina interdisciplinara, ce cuprinde ansamblul nejuridic ce reglementeaza relatiile sociale ale
intreprinderii, relatiile dintre stat si comerciant, relatiile de drept privat.
Dreptul:
Disciplina/Sistem/Concept social – omul, face sistemul/disciplina descoperind si elaborand datele pe care le ofera
realitatile sociale.
Tehnica – omul, face o arta in sens de tehnica, elaborand si aplicand ca legiutor normele necesare guvernarii societatii.
Ideologie – omul da ascultare ideologiei care anima viata societatii umane.
*NU este o disciplina exacta, legile nu sunt observate in natura ci create de om avand la baza observatiile sociale.
Relatia: Drept – Morala
Celsus – “ Dreptul este arta echitatii si a binelui.”
Ulpian – “Dreptatea este vointa statornica si perpetua de a da fiecaruia ceea ce este al sau!”
*Prin urmare, dreptul nu este produsul dreptatii, ci dreptatea este produsul dreptului. Dreptul poate fi privit ca o morala
a celor ce nu stiu sa si-o impuna singuri si e nevoie de forta de coercitie a statului.
Maxime Latinesti in Dreptul Civil:
“Non omne quod licit honestum est!” – Nu tot ce este permis este si cinstit.
“Summum jus summa injuria.” – Multa justitie, multa nedreptate.
“Malitiis a nobis non est indulgendum” – Fata de raul facut oamenilor, nu putem fi iertatori
“Nemo auditur propriam turpitudinem allegans” – Auzit fie nimeni, ce invoca propria indecenta*1.
*1Explicatie: nimeni nu poate sa obtina foloase invocand propria vina. Maxima completa este “Nemo auditur propriam
turpitudinem allegans in pari causa turpitudinis cessat repetitio” si este folosita cu scopul de a opri interventia legii intr-o disputa
unde ambele parti sunt vinovate prin uzul de contracte ilegale.
1.3.1 Delimitari
a) fata de dreptul comercial: dr. comercial reglementeaza doar componente de drept privat, ex: operatiuni legate de
marfuri, pe cand dr. afacerilor reglementeaza un domeniu mai larg, se suporta influentele dreptului public.
Dreptul comercial este o parte esentiala a intregului reprezentat de dreptul afacerilor. Astfel se poate observa relatia
de parte si intreg dintre cele doua.
Nota: Diferentele fata de dreptul civil nu au fost niciodata de substanta, ci numai de nuanta.