TEORII SI DOCTRINE

1 CONCEPTIA SPATIULUI ARHITECTURAL IN EPOCA MODERNA SI PREMODERNASpatiul arh este in conceptia lui Bruno Zeni, protagonistul arhitecturii. El spune ca ist. arh. ar trebui sa fie inainte de toate istoria conceptiilor spatiale; a judeca arh. inseaman a judeca spatiul int. , restul e important dar e subordonat conceptiei spatiale

Preioada premoderna

Aristotel-defineste spatiul ca fiind un continator de lucruri, o cavitate limitata la ext si umpluta la int.; arh.=ratiunea de a umple aceasta cavitateobservam in aceasta gandire reducerea la cele doua extreme a sp. arh int si ext

Aceasta gandire bipolara a cracterizat aproape toata perioada de doua milenii a gandirii occidentale.

Cateva mari etape au marcat conceptia despre spatiu ce tine cont de descop. stiintifice ale vremii:

A.Conceptia euclidiana-a dominat aproape 18 sec gandirea stiintifica

Sp. cosiderat limitat, finit; legile matematicii se bazau pe axiomele euclidiene ce constituie suportul logic al geometriei ca expresie a nevoii umane de ordine in haos

Ordinea=nevoie profund umana ce rezulta din limitele conditiei umane

B.Conceptia Newtoniana

-marcheaza marea schimbare in conceptia despre spatiu, pornita din pp reconsiderarii srp. fizic si adecoperirii legilor atractiei universale

Sp.: omogen, izotrop, imobil

-extensia sp. in univers putea fi finita

-sp. arh. e in continuare perceput din pp. geometrica, statica, nu se elibereaza prin miscare de constrangerile statice

C.Conceptia Lobacevscyana (neeuclidiana)

-Lob. matematician rus aduce in discutie axiomele lui Euclid

-el extinde problematica spatiala introducand notiune de deplasare in calculul matematic

D.Conceptia topologica

-bazata pe teoria relativitatii (Ensthein)

-continuitate sp.-timp

-infinitul limitat de constanta vitezei luminii

-similtaneitatea e relativa

In teoriile arh. contemporane se foloseste terminologia de sp. euclidian in sens mai larg decat sensul strict

-sens strict=sp. e limitat

-sens larg=propune un sistem de coordonate care e teoretic infinit in spatiu si timp

Perioada premoderna e profund marcata de conceptia euclidiana despre sp. chiar daca in sec. 19 se imbogateste cu noi teorii; istoria si teoria arh. se inspira din arta, stiinte psihol., sociologice.

Miscarea einflung-arh=arta a sp. pt. prima oara

-Sedl Mayer- trateaza forma in trei ipostaze

a.ca proportie

b.ca structura

c.ca spatiu

a.Proportia se bazeaza pe teoria numerelor; proportia in sine nu duce la placere estetica decat daca sunt armonioase, insotite de eurcnie care tine de spiritul si starea artistului

Forma ca sp. nu duce la rezultate satisfacatoare daca sp. nu e luat impreuna cu limitele sale materialeArh. premoderna a compus mereu spatiile in ideea de interpretare, dar statica si bazata pe ierarhie

-barocul a condus la prima eliberare spatiala: a descopmus peretii si acoperisurile, a subliniat existenta a 2 coji (int. si ext.)

Pana in sec 20 problema sp. poate fi pusa sub 2 aspecte

-unul al sp. arh. propriu-zis, analizat prin exemplele cele mai valoroase

-altul al discutiei despre sp. arh facuta prin teoria arh

Perioada moderna

Aparitia noilor matreiale si punerea lor in opera, dezv industr. a produsului ce antreneaza problematica arh. locuintei de masa si a estetizaroii acesteia, toate acestea se fac pe fondul unor profunde transformari in gandirea specifice arh. moderne

-sp. traversand materia, golul traversand plinul, relatia plin-gol, continuitatea sp. int ext. definesc un nou ... intre forma si sp.Sp-obiect, forma concreta, materie incarcata de simboluri

Sp-ca un gol, sp. sapat in forma

-continuitatea sp., extensia, penetrarea int-ext, curgerea , fluenta, sunt notiuni din ce in ce mai vehiculate in vocabularul arh. moderne.

-limita spatiala nu mai trebuie sa corespunda structurii portante

Wright-distruge colturile introducand ferestre de colt; limita nu corespunde structurii portante; console uriase; partiu flexibilLudwig Mies wan der Rohe-contributie imp. in largirea acestiu vocabular (pavilionul expo de la Barcel;ona): prelungirea exagerata a pereteluiafiseaza extensia unidirectionala a sp.; folosirea peretiilor in scopul limitarii, dirijarii sau curgerii spatiale2 IDEALUL SOCIAL epoca premoderna, moderna si contemporana

Dominata de cateva valori morale- DUMNEZEU, STATUL, STIINTA

-revolutia franceza transforma aceasta triada in opozitia D-zeu-om, stat-cetatean

-sf. sec19 incep sec 20 triada devine tot mai labila , motivatii:- revolutia 1917 ce a zdruncinat statul imperialist si tarist rus, credinta si le-a inlocuit cu conducerea proletariatului; -marirea imperiului austro-ungar eliberarea pop., europei centralesi de estMarile idealuri pt o lume mai buna , accesibile celor multi sunt imbratisate si de elita europeana , apuseana, care considera rev. rusa ca o experienta valabila

Locuinta de masa, masina de locuit a lui Corbusier, urbanismul lui luminat erau mai curand expresii ale unor teoretizari convingatoare, dar erau departe de a fi un ideal

Avangarda germana propovaduieste idei ce pp. depasirea diferentelor de clasaArta realista descopera calitati estetice in viata oamenilor de rand a omului necajit- devine arta maselor, mijloc de educare, iar omul de rand devine omul nou

Utopia constructivistiilor elitisti e greu digerata de mase, in schimb arh academica , desi eclectica corespunde mai bine gustului popular ea devenind ulterior arh socialista, exprima cultul personalitatii staliniste , musoliniana, hitleristeRealismul socialist castiga tot mai mult teren. 1934- congresul scriitorilor sovietici-prima definire a realismului socialist: procedeu artistic de a reflecta realitatea prin prisma revolutionara si de a ### cu scopul de a forma omul nouEa este realista in continut dar natioanala ca forma, arta fiind pusa in slujba politicului

Realismul socialist ca forma de manifestare artistica cuprinde intreaga europa prin miscari de dreapta-fascism, dar si de stanga-comunismAmbivalenta perioadei moderne ca o balansare intre cei doi poli (dr, stg)

Indiferent de idealul sau convingerea politica si sociala arh adopta fie academismul clasicismul, eclectismul pe care azi il numim realism socialist, fie arh moderna

Charta de la Atena 1938- principiile au fost imbratisate de intreaga lume postbelica, dar greselile facute au fost exagerate in special in estul europei: refuzul trecutului, ignorearea culturii urbane, toate acestea convin puterii care propune monumente impunatoare, pompoase ce distrug tesutul si esenta urbana (ex: monum. hitleriste ale lui Speer)

Pe de alta parte arh locuintei de masa a fost tot mai mult neglijata, aflandu-se la polul opus celei monumentale, dihotomia aceasta extinzandu-se si asupra altor aspecte de vieti urbane: centru- periferie, arh culta-arh vernacularaO prima reactie la politica totalitara si arh aferente o reprezinta miscarea Tendeza in Italia ce inceraca reabilitarea arh prin intoarcerea la traditie si istorie

Reorientarea stangii europene mascata de teoriile italienilor este dublata de Team-ex al carui program teoretic isi propune rediscutarea critica a Chartei de la Atena si reorientare spre crestere, schimbare, identitate

In Anglia apusul Imperiului victorian puritana e marcata in anii 60 de miscarea populara condusa de grupul ArchigramLa americani se obserbva saracirea modernismului clasic si se doreste regasirea farmecului, a enuntiei, a semnificatiei

Anii 60- marcati de evenoimente politice si sociale importante:

-dezradacinarea celor din mediul rural si greutatea adaptarii intr-o lume noua

-razboiul rece

-perspectiva distrugerii nucleare

-razboiul din Vietnam=>O stare de blazare lipsa de entuziasm, goliciune

Marcati in europa, America si Japonia de arh metabolista, transformata ulterior in arh megacontructiilor gigantice, ca o solutie pt. principiile urbanistice si sociale in continua schimbare, adaptare, evolutie.

Post-modernismul=un curent nascut in america

Late-modernismul

Deconstructivismul=contesta toate valoriile perene majore ale societatii caracter anti politic, anti social-este elitist intolerant.3 ARHITECTURA REALISTA SI REALISM SOCIALISTArhitectura moderna presupune sau include arhitectura realista (inclusiv cea socialista cel puin din punct de vedere temporal,) chiar daca respinge balastul clasicist ce exceleaz in monumentalism gigantesc si eclectic in special in zonele totalitare. Strlucitele performante ale micrii moderne erau contemporane cu cele mai aberante forme ale manifestrilor puterii totalitare. Micarea Ex Bauhaus-ista ca debut valoros si clar teoretic al modernului, si micarea numita Stilul International ca sfrit al ei, au reverberaii redundante pn in zilele noastre, Biblioteca Naionala a Franei (Dominique Perrault) fiind un exemplu dintre cele mai elocvente in acest sens, chiar daca inca nu a fost definitiv etichetata de critica, fiind inca in curs de execuie.

In prima categorie de termeni ar putea fi reluata de pilda discuia despre arhitectura realista. Fcnd o similitudine cu arta realista, constatam ca, aici, nu a fost nevoie de o departajare politizata a manifestrii realiste in "realism socialist" si "realism " (capitalist prin deducie), aa cum suntem obligai a specifica in arhitectura, pentru a localiza. Arta realista in general a avut o evidenta deschidere spre mase, o tentativa de a se implica in social, ieind din "turnul de filde" si devenind "angajata". Angajarea are o nuana protestatara de principiu, sau mpotriva principiilor nvechite, si, unul in msura in care atenteaz la ordinea sociala, se implica politic. In lumea occidentala democratica, aceasta, e opiunea libera, contienta si auto impusa a artistului. In lumea puterii totalitare, spre care tindea in deceniul trei al secolului nostru national-socialismul de stnga si de dreapta in aceeai msura, opiunea spre implicarea sociala nu mai este la latitudinea artistului. El este convins cu-adevarat, deci asumat de societate, sau, indubitabil, el devine duman si deci este respins de ea. A trecut foarte multa vreme dup cel de al doilea rzboi mondial, pn cnd opinia publica s-a convins de similitudinea metodelor totalitare de stnga si de dreapta. Dei mrturiile concrete, vizibile arhitectura erau elocvente ca prezenta, manifestndu-se in forme extraordinar de asemntoare, arhitectura perioadei realismului este mereu prezentata ca fiind polarizata in: arhitectura fascistatopusa celei staliniste, dei ele se mprumutau reciproc, fiind in aceeai msura clasiciste, monumentale, greoaie, eclectice, strivitoare prin lipsa lor de gratie si umanism. Mai mult, arhitectura "TENDENZEI" italiene, dei nscuta ca reacie la cea a fascismului mussolinian, primete deseori, prin necunoatere, etichetarea de fascista. Nu ntotdeauna micarea de avangarda a fost neangajata politic. Expresionismul, de pilda, dei o micare catalogata iniial realista, apoi, pur si simplu formalista, deci arta de dragul artei, dovedete prin operele lui Tattlin sau Lissitzky o angajare pn la agresivitate, politica la primi, teoretica, metodica la altul. Nu toata arhitectura"realist socialista"este eclectica. Stilul International s-a suprapus in timp si chiar in spaiu cu realismul socialist. Estul european postbelic a "beneficiat" de toate excesele simplificatoare, si asta nu numai in cazul locuinei de masa, sau in urbanism, dar si in cea de obiect unicat, generaliznd termenul de "arhitectura a periferiei" Ca "arhitectura a periferiei" exista si in marile orae ale democraiei occidentale, sub forme alienate, (bidonville-uri-le) sau sub forma unor centre noi administrative de tip "Manhattan" cu fenomenele sociale colaterale si la fel de alienate ce au decurs de aici. Si nu mai puin paradoxal ni se pare azi sloganul sovietic al arhitecturii "raionale prin coninut si naionale prin forma" ce de fapt promova o arhitectura a puterii sovietice pan ruse (Huet) a Universitii Lomonosov presrata in ipostaze identice in mai toate capitalele din Estul pro sovietic. Arhitectura eclectica si deci formalista nu a fcut dect sa scindeze forma de coninut provocnd si contribuind substanial la criza arhitecturii postbelice.

Utopia "constructivistiIor elitisti" e greu digerata de mase, in schimb, arhitectura academica, dei eclectica corespunde mai bine gustului "popular" exploatat in mod abil in arhitectura "socialista" ce va deveni ulterior expresia" cultului personalitii inti staliniste, apoi mussoliniene, hitleriste, s.a.m.d. Arta "realist socialista" ctiga din ce in ce mai mult teren. Momentul marcat de congresul scriitorilor sovietici din 1934 CONSEMNEAZ SI prima definiie a "realism-socialismului" ca pe un procedeu artistic (deci instrument) de a reflecta realitatea prin prisma revoluionara si de a o "modifica" in scopul bine definit de formare a omului nou. Realista in coninut, dar naionala in forma, asta e declarat pusa in slujba politicului.

Idealul social o lume mai buna pentru toi se transforma din utopiile "falansterelor" presocialiste universalizante, in utopii de dominare naionala.

Realismul socialist ca forma de manifestare artistica cuprinde ntreaga Europa

prin micrile naional socialiste de dreapta, gasindu-si expresie in fascismul

musolinian si cel hitlerist, dar si in micrile de stnga, care, propovduind ideologia marxist-leninista propun comunismul ca unica soluie a societii viitoare

Este interesant de observat ca, indiferent de idealul, sau convigereapolitica si sociala, anitecii adopta, fie "academismul", clasicismul, eclectismul, pe care azi ii numim "realism socialist", fie arhitectura moderna, ale crei principii sunt in plin efort de clarificare.

Opera artitilor "angajai" este "apocaliptica, animata de un dor de un ntreg organic de mult disprut si care e uneori identificat cu un prezent sau un viitor fascist. Picasso, Pound, Joyce, Woolf radiau de pasiune pentru o lume si o arta noua".

, Cupa Brecht, realismul nu este o problema de forma, (ci de politica n.n.). Parafrazndu-l, Bernard Huet, critic contemporan francez, afirma: "ai pofta sa spui ca nici formalismul nu e o problema de forma", referindu-se la faptml ca formalismul, nu mai puin e o problema de politica. W.Benjamin afirma ca fascismul este cel mai mare formalism cci el opereaz o estetizare a raporturiloe sociale spre a masca conflictul. In interpretarea lui Huet, orice arhitect "figurnd in proiectul sau e utopie de ordin social fr conflict" este formalist.

Cesi diferita programatic de cea a realismului socialist, arhitectura "Tendenzei" e catalogata astzi de "realista". Reevaluarea istoriei arhitecturii din perspectiva istoriei muncii a lui Tafu'ri, sau critica "tipologica" a lui Rossi si Aymonino tind a situa arhitectura ca producie tipica in procesul istoric al formarii oraelor.

4 DIHOTOMIE SI ARHITECTURA consecinta politicii totalitare in Romania

Mostenirea totalitara ofera un peisaj arh. rom. destul de dezolant, polarizat dihotomic in 2 categorii, esential opuse din toate punctele de vedere, cu exceptia celui valoric, care le reuneshte intr-un consens nonvaloric.Prima categorie arh. locuintei de masa:

-saracita de orice semnificatie

-tipizata, sterila

-ultima expresie a Stilului International

-multe Kitsch-uri

-duce la alienarea generala a societatii

-caracterizata prin disconfort si aberatii functionale

A doua categorie arh. reprezentativa:

-opulenta

-supra incarcata ornamental

-jalnic monument al puterii

-aspira la perenitate, mai mult d.p.d.v. material

-eclectica greoaie lipsita de gratie

Neglijata tot mai mult, arh. locuintei de masa se vede situata la polul opus celei monumentale, dihotomia aceasta extinzandu-se asupra altor aspecte ale vietzii urbane:centru si periferie; arh. culta si vernaculara

In Rom dupa al doilea RM , nationalizarea completa ce a favorizat o politica de dezvoltare a arh canalizata pe industrializare si locuinta de masa. Politica e orientata spre stergerea urmelor trcutului si reconstituirea revolutionara

Dinu Giurescu istoric- distrugerea trecutului rom

- un numar de 29 de orase din Rom au fost distruse, 85% => pierderea identitatii si reconstruirea lor dupa principii schematizate si simplificate ale Chartei

- 5 orase mari din Trans. au fost menajate in zona lor centrala ce avea un nucleu istoriceste constituit si valoros

- Tipizarea exagerata a locuintei, confortul redus+ arh reprezentative megalomane si ecleptice+ masive demolari=>exasperarea inteligentei romanesti5 COMPOZITIA ARHITECTURALA (PREMODERN+MODERN)

Compozitia =un mod de a alcatui regului si legi de alcatuire a volumelor spatiilor si dimensiunilor arhitecturale=> principii de compozitie arhitecturala

Paul Rudolph compozitia = copia unor motive, suprapunerea de ornamente, e o privire superficialaPe de o parte => pentru unii arh contemporani pb legate strict de compozitie, sunt neesentiale, minore, superficiale, pe de alta parte=> alti arh contemporani- Ching afirma ca functiunea si simbolurile sunt trecatoare, dar sp. si forma raman; in conceptia lui Ching elementele de baZa ale arh sunt sp. constructia, inchiderea, iar arh. se experimenteaza prin miscare(sp.+timp)

Regulile, legile compozitiei arh. au constitut preocuparea esentiala a teoreticienilor de arh pana la aparitia teoriilor sociologiei sau semioticii

Arh premoderna

Epoca premoderna a mascat o relativa scindare a artei elitiste de cea populara, culotura fiind sfera integratoare a celor 2; arta populara recunoaste conducerea elitei, iar aceasta nu o desconsidera

Opera premoderna aspira la coerenta de viziune, pune pret pe continuitate

Opera premoderna urmareste armonia si frumosul ca ideal estetic, iar metodele de realizare a acesteia sunt date de legile compozitiei arhitecturale

De la antichitatea greaca vazuta de Vizuviu in operele sale la renasterea explicata de Alberti sau Palladio in toata perioada premoderna s-au cautat principiile universale absolute in fata carora nu exista mijloc de a te sustrage

Binele si raul, adevarul si minciuna, ceea ce e drept sau nedrept => principiile oricarei reflexii teoretice care in privinta arh sunt legate nu numai de forme si sp, dar si de semnificatia acestora

Grecia antica- ordinele antice furnizau modele sau tipologii de elemente pt a obtine frumosul in arh Atat ordinele cat si principiile lui Vitruviu legate de proportie au avut ca termen de comparatie si ideal omul centru universului Vitruviu plaseaza arh intre arta si stiinta si ofera principiile de alcatuire a templelor pe baza legilor simetriei si a euritmiei (simetria nu poate duce singura la frumos daca nu e insotita de euritmie)Alberti extinde problema arh de la cea de obiect la problema sitului si a orasului. Regulile conventionale si legile proportionale raman neschimbate in esenta pana in sec 20 ca fundal major

Beaux Art a staruit ncu autoritate in aplicarea principiilor si regulilor de compozitie => din modelele istorice

Viollet Le Duc pt prima oara aduce ideea superioritatii stiintei si tehnologiei ingineresti fata de arta=> buloversarea academismului beauxartist; V. Le duc pregateste patrundrea stiintelor si rationalitatii in arh

Bauhaus-ul a dus mai departe idea de patrundere a stiintelor exacte in arhPerioada modernaRationalismul arh moderne inlocuieste principiile acdemismului beauxartist, aducand principii noi mai abstracte si mai elastice, motivate: -pe de o parte geometric=> sp. si forma abstractizate, sunt supuse legilor noilor materile si noilor tehnologii

-pe de lata parte social => urbanismul generat de C.I.A.M. e bogat in principii cu caracter imuabil

Principiile de baza: non-ornamentul, non-contextul

Cornusier lanseaza noile reguli de compozitie devenite limbaj sine quo noi ale modernismului, declara asimetrai aproape obligatorie-arh moderna aspira si ea la coerenta, dar prin juxtapuneri, fragmentari

-frumosul nu e un scop in sine

-artistii sunt pasionati de nedreptatea sociala

=>arh propune schimbarea lumii oferind un model de viata nou purificator, egalizator

-arh intoarce spatele istoriei, inventeaza o lume mai buna bazata pe sinceritate functionala estetica si structurala

Exagerarile au dus la stereotipia stilului internat

Criza de dupa al 2 lea razb mond, marile probleme soc nerezolvate, avantul tehnologic, schimbarea criteriilor traditionale cu altele e semnalata in jurul anilor 60 de majoritatea criticiilor si teoreticiienilor=>e nevoie de un nou sens, de farmec, complexitate, ambiguitate, mit, poezie

=>postmodernismul6 IDEALUL ESTETIC

Pana la sf sec 19 creatia artistica aspira la frumusete pe care o raporta mereu la realitate=> idealul de perfectiune

Aristotel (discipol al lui Platon) arta imita natura -omul e singurul capabil sa faureasca forme perfecte

-arta educa firea umana

-actul de creatie e purificatorPlaton - frumosul nu are caracter imobil, atemporal si aspatial

-arta =atribut al puterii divine, abordabil printr-un indelung proces de initiere

-actul de creatie pp o stare emotionala ce nu are nimic in comun cu rationalul

-arta superioara naturii

Numerele, formele sunt sacre in masura in care ele sunt regulate

-proportiile perfecte sunt divine

-rapoartele armonioase, sectiunea de aur, formele platoniciene sunt perfecte ideale, fiind modul de studiu, reflectie si compozitie artistica

In antichitate fenomenul era considerayt ca facand parte din triada spiritulatitatii umane: solid, util frumos

Asociat cu armonia ordinea, adev, gratia, forma, idealul estetic nu se refera la realitate asa cum este ci incerca o corectare a ei prin arta printr-o pronuntata valoare spiritula, abstracta

Frumosul si Sublimul se deosebesc ca nuanta in interpretarea estetica : 1.prerealista numai in ceea ce priveste finalitatea: -frumosul precede sublimul, el fiind o nazuinta spre perfectiune

sublimul este absolutizarea frumosului

2.realista, moderna si premoderna accepta sublimul ca pe o categorie estetica rezultata nu neaparat din perspectiva frumosului, dar si din alyte perspective

Arta realista critica conceptul platonician al superioritatii artei fata de natura

-1797 Schlegel considera ca principiul artei nu e frumosul si caracteristicul, interesantul

-1853 Karl Rozenkrauz estetica uratului, uratul impus definitiv ca o categorie estetica idei experimentate cu succes de reprezentanti ai artei realiste (Beaudelaire, Brecht, Picasso)Miscarea moderna rastoarna conventiile, modelele, prejudecatiile; frumosul este rational, luminos, optimist;uratul nu apare decat din perspectiva contestarii totale

-teoriile moderne s-au nascut pe fondul unor mari prefaceri sociale, tehnologice => vor afecta gustul estetic

-ornamentul devine crima odata cu lucrarea pamfletara a lui Adolf Loos Ornament si crima; este respins definitiv => sinceritate functionala si structurala => noi principii estetice la randul lor docmatizate de reprezentantii modernismului clasic: Le Corbusier, Mies Van der Rohe. Ei impun cu autoritate un gust sigur: frumosul rational; structura este expresiva si sincera conform cu materialul, iar functiunea devine exprimata volumetric a.i. frumosul => din unitatea dintre continut si formaStilul international postbelic a saracit arh prin repetitia formei tip industrializate, reducand discursul estetic la tipologie

Miscarea postmoderna reabiliteaza ornamentul ca factor important in personalizarea arh, in restituirea semnificatiei, a identitatiiPeter Blakc nevoia de emotie =nevoia de impodobireVenturiu nevoia de ludic, de comunicare, opusa plictiselii rezultate din simplism

Eisenman nevoia de arbitrar opusa ordinii

Ch. Moore ornamentul devine purtator de sens istoric, cod al constientizarii apartenentei la o civilizatie

In urbanism, principiile arh postmoderne contrazic principiile urbanismului liber ratioanalist (Ciam) , readuce in discutie traditia urbana istoricaEpoca contemporana dezvolta un nou raport intre ornament si repetitie, intre traditie ca un dat prezent prin ornament si sensul, semnificatia ornamentului

-ornamentul poate fi aplicat gratuit, arbitrar sau poate fi aplicat logic ,structural

Teoriile semiotice actulae ofera ornamentului rolul de comunicare codata, rolul de limbaj (Schulz limbajul arhitectural)

Deconstructivistii motivul zoomorfic (lebada, delfin, peste)=expresie a arbitrarului

-o noua forma de perfectiune

Eisenman analizeaza ornamentul ca pe o prezenta, raporteaza totul la o anumita experienta arh care nu are materialitate dar care reprezinta un eveniment care vorbeste dspre trecut, despre traditie si prezent, un eveniment perceput de noi prin prisma propriei noastre experiente

Ornamentul - formeaza si informeaza, semnalizeaza si simbolizeaza, poarta si rupe o traditie

-lebedele sau delfinii lui Emgraves,pestele a lui Gehry nu au nimic de a face cu functiunea, efectul scontat este indiferenta

MODERNISMUL-orientare in cadrul arh initiata la inceputul sec20

Principalele fundamente forma arhitecturala este o rezultanta directa a functiunii (form follows function) din care => cateva reguli generale de compozitie:

-planul, distribuirea sp si organizarea volumelor sunt rezultate din schema functionala

-plastica arh se dezvolta in masura in care elementele ei sunt justificate functional

-pt exprimarea functiunii in forma se folosesc figurile si formele geometrice, bazate cat se poate, pe linii si unghiuri drepte

-la realizarea cladirilor moderniste se folosesc non-culorile (alb, negru) si culorile primare (rosu, galben , albastru)

Bazele teoretice ale functionismului modernist propuse de la lucrarea lui Adolf Loos => ornamentul drastic criticat

Exista 2 mari grupe de constructii moderniste

a.constructii in care predomina masele opace neo brutaliste

b.constructii in care predomina zonel;e vitrate-stilul international

a.viziune mai statica, motivitate; exista si aici trei variante de fatade:

cu dominante orizontale si verticale constituite din benzi groase si opace alternand cu siruri de ferestre

-fatade cu rosturi

-fatade cu goluri dispuse liber

Aceasta impartire nu are doar un caracter stilistic ea fiind si o rezultanta a programului de arh

b.stilul international

caracteristic pentru cladirile zgarie-nori; stilul acestora este in genul unitar-fatade de sticla, simplitate

-preferinta pt orice fel de cladiri cu pereti transparenti de forma invariabil dreptunghiurala, la care muchiile orizontale si verticale precum si montantii ferestrelor sunt reduse la minima expresieAnularea unghiurilor ca limita de sp. permite interpretarea int-ext. Senzatia de plutire a planseurilor printr-o serie de falsificari contructive

-sp. concept in miscare =>perceptia frontala nu mai e asa importanta introducerea notiunii de timp ca o componenta spatiala sine quo non

Le Corbusier exerseaza in seria renumitelor sale vile aplicarea unor principii pe de o parte cubiste (in ceea ce priveste perspectiva) si pe de alta parte moderne (in ceea ce priveste conceptia spatiala)

Vila Savoye continuitatea spatiului int ext, flexibilitatea partiului, terasa gradina ca acoperis, structura portanta pe piloni ce permite fluidizarea sp., extensie a sp. atat in plan vertical cat si orizontalMODERNISMUL CLASIC uneste principiile ### dintre care putem enumera pe cele care au stat la baza stilului international:

-arh mai curand volum decat masa

-mai curtand regularitate decat simetrie axiala

Principiile Chartei de la Atena referitoare la abordarea sp urban

-principii clare doctrinare

-au generat asa zisul urbanism liber insusit cu repeziciune de arh intregii lumi

-acest mod de gandire a fost exagerat prin simplificare in tarile in curs de dezv si au suferit un puternic proces de industrializare, tipizare dupa al 2 lea RM care duce la depersonalizare, la lipsa de semnificatie

HIGH TECH

Micarea tehnologizanta numita azi HI-TECH a fost marcata de apariia Centrului Pompidou la Paris in cartierul Beaubourg, dar ea se afirma cu tot nai multa pregnanta in Europa, Anglia, America sau Japonia.

-arh HT e o continuare fireasca a ideilor si a tendintelor exprimate formal in arh moderna

-radacinile lui sunt aceleasi ca la modernism (neoplasticism, constructivism, Bauhaus, rationalism francez si italian) dar HT a cunoscut o evolutie deosebita fata de modernism in care cladirea isi exprima clar propria functionalitate in care e inlaturata orice decoratie anexa, HT aduce ceva in plus prin conferirea unor valente estetice elementelor structurale si celor anexe, care devin astfel factori esentiali de expresivitate (Renzo Piano, Richard Rogers, Norman Foster)8 LATE MODERNISM

Context istoric: perioada de la inceputul anilor 70 in special de dupa socul petrolului din toamna anului 1973 se caracterizeaza prin faptul ca multe din valorile societatii au fost reconsiderate

-o schimbare la nivelul econ si social are ca rezultat firesc o schimbare la nivelul ideologic si artistic

-in mod firesc schimbarile ce privesc arhitectura au vizat configuratia edificiilor, a schemelor functionale, a sistemului morfologic, toate acestea cauzate de stereotopia si lipsa de semnificatie a arh moderene in special a stilului internat

- in 1974 la scoala de arh din California a inceput o dezbatere intre 2 gr de arh a caror idei vizau o modalitate particulara de evolutie a sistemului stilistic in raport cu cel al arh moderne

-white arh miscare promoderna late modernism

-gray arch. miscare antimoderna postmodern

Late M influente neoplasticiste + Le Corbusier

-miscare omogena care continua principiile functionaliste ale modernismului introducand insa elemente de formalism:

-evidentierea puternica a volumelor prin decupaje nete si prin folosirea in special a albului

-existenta unor elem constructive anexe care nu au neaparat justificare functionala (pergole, ziduri false)

-opozitia accentuata in mod voit intre plin si gol, intre masa opaca si suprafetele vitrate => goluri impuscate

-accentuarea si specularea resurselor de expresivitate ale sistemului structural al cladirii

-afirmarea unor rosturi de regula ortogonale

Late M reprezinta o combinatie de functionalism si formalism (functionalismul predomina) , derivat in special din neoplasticism si opera lui Corbusier

L. M. duce formele si ideile miscarii moderne la extrem, exagerand natura si imaginea tehnologica a cladirii, in incercarea de aproduce amuzament si placere

Reprezentanti in SUA: RICHARD MEIER unul dintre cei mai caracteristici ai late modernismului

-poate fi comparat cu Le Corbusier, dar in loc sa caute o integrare armonioasa de plane curbe si grile ca si Le C., Meier incearca o disonanta a lor (grilele sunt miscate cu 5 grade, volumele sunt violent alaturate, opozitia lor e exagerata

-el spune ca a fost influentat cel mai puternic in opera sa de Conventia de la Tourette (Corb.) in ceea ce priveste alcatuirea planurilor si de Vila Savoye sau Vila Stein in ceea ce priveste alcatuirea fatadelor

Caracteristici ale stilului lui Meier: in ceea ce priveste planul: - combinatia formelor ortogonale cu cele curbe

-treceri frecvente de la o directie la alta prin intermediul a doua sau 3 paliere intermediare raportate in arce de cerc

-separarea stalpilor de panourile de inchidere si de compartimentare

-grile rotite la unghiuri mici

-alcatuirea zonelor de circulatie

In ceea ce priveste fatadele:

-scoaterea in evidenta a unor volume mari (de obicei plinuri) prin contrast cu zone vitrate

-folosirea de preferinta a albului

-folosirea caroiajelor pt plinuri

Ex: Douglas House marcheaza inceputul celei mai importante perioade din activ lui Meier

-tendinte foarte puternice formaliste; accentuarea cosurilor in fatada, a scarilor exterioare

-proiectele Olivetti cladiri tip ce urmeaza a fi amplasate in 15 orase din SUA

- High Museum of Art Atlanta

- Canal Plus Paris

CHARLES GWATHMEY atasat la inceput de Meier la gruparea New York five -maniera de lucru asemanatoare cu a lui Meier

-influentat si el de Corb. si mai ales de neoplasticism

In Japonia ARATA ISOZAKI in prima etapa a creatiei sale arh -linie foarte apropiata de stilul lui Meier

TADAO ANDO exponent foarte autentic al arh Late M ; stilul sau manifesta un sistem morfologic de sinteza. El creaza efecte de umbra si lumina care confera interiorului o aparenta mistica. Frumusetea nu are nimic in comun cu operatiunile intelectuale sau teoriile dificile-predomina betonul aparent

In Europa

JEAN NOVEL opera sa imbina elem LM cu ale HT

O.M. UNGERS 9 ARHITECTURA AVANTGARDISTA SI ARHITECTII AVANTGARDISTIIdea aceasta "totul merge" o regsim mereu in explicaiile "post-factum" ale multor deconstructivisti americani, dintre care cel mai virulent, Frank Gehry, respinge cultura ca pe un balast de prejudeci, in numele unui avangardism protestatar Aportul special al arhitecturii la cultura umanitii apare mai evident intr-o viziune sincrona si nu diacronic, ceeace permite de pilda o mai obiectiva detaare a ideii exprimate de pilda rolul avangardei arhitecturale apare in acest fel ca propulsor si frna a ideilor culturale, spre deosebire de viziunea diacrona, care ne-ar tenta sa-l consideram doar liniar si ascensional.

De pilda in cadrul arhitecturii premoderne ce ar fi definita prin globalitatea produsului arhitectural pn la decretarea oficiala a "arhitecturii moderne" in jurul anilor '20, apar curentele avangardiste, precum si arhitectura realista, ambele nscute ca o reacie la "clasicism", dar glisnd mult in timp, nainte si dup oficializarea arhitecturii moderne si structurndu-si o relativa independenta. Ieita din snul avangardei, micarea structuralista, s-a asociat cu cea tehnologica intr-o sinteza pe care azi o numim HI-TECH. si care, marcata in 1965 ca debut cu Centrul Pompidou-Beaubourg (Piano si Rogers,) din Paris, continua azi sa pstreze o relativa autonomie traversnd cu sigurana peste meandrele modei si consurosris-mului si sugerndu-si un viitor in care locul sau e indubitabil ctigat. inteniilor autorilor deconstruc-tivisti, care-si justifica deseori inspiraia din micrile avangardei nceputului acestui secol. Bernard TSCHUMI si-l asuma pe CHERNIKOV, Zaha HADID pe MALEVICH, O. M. A. (Rem KOOLHAAS) -"revigoreaz constructivismul prin util grupul ARQOITECTO-NICA -"rstoarn (la propriu n. n. ) modernismul anilor '20". Daca la primii doi reprezentani (TSCUMI si HADID) observam ceva din estetica lui TATLIN, KANDINSKI, sau KLEE. la urmtorii apare influena constructivismului trziu a anilor '30-50)ce a-vea o tenta utilitara si de mase. Pete EISENMAN uzeaz de fapt de ideile neostructuraliste la inceput, apoi de cele declarat protestatare ale deconstructivisrrului iar acum se ndreapt spre un elitism att de incompresensibil, incat tinde spre alienare(Romeo si Julieta).Daca privim problema din perspectiva avangardei ca fenomen cultural periodic (asa cum tot mai mult pare a fi impus deconstructivismul de ctre mass-media)atunci am putea afirma ca valorile noi si nebanuite pe care le-a antrenat aceasta micare nu vor trece fr a imprima schimbri, chiar profunde in manifestarea arhitecturala a mileniului III.

Vorbind despre ultiirslc ale lui Eisenman, filozoful Andrew Benjamin afirma, ca acesta, "prin semntura lui, incorporeaz cel puin doua tendine divergente. Una care se situeaz in snul istoriei ornamentului si alta, care se distaneaz de aceasta istorie -deschisa spre posibilitatea avangardei arhitecturale" . . Avangarda germana propova-duieste idei ce convin claselor medii pentru ca propun depirea diferentelor de clasa. Arta realista descoper caliti estetice in viata oamenilor de rnd, a omului necjit, reprezentata pn atunci doar sub aspectul ei pitoresc, sau sporadic. Arta realista, devine arta maselor, mijloc de educare, iar omul de rnd devine omul "nou", muncitor harnic, prolific, optimist, ce-si ia soarta in propriile- mini, crend "societatea viitorului".

: "Avangarditii au respins nelepciunea convenionala, si, in consecina istoria, exact aa cum modernistii (patre a avangardei-initial) vor respinge att istoria, ct si acea manifestare istorica numita decoraie. Renato POGGIQUdescrie in analiza sa fcuta avangardismului secolului XX o intelectualitate alienata, care dispreuia valorile "ortodoxe" ale propriei culturi, respingea trecutul, agoniza in prezent, dar poseda convingerea de a conduce spre in viitor nou, radical. Micrile avangardiste, contrar conductorilor culturali din epocile precedente, aveau puin respect pentru ierarhia sociala existenta si erau ca Baudelaire si Marinettimpotriva ornduirii existente si anarhiti si si-au fcut declaraiile nu din cabinete publice sau lcauri de invatamnt, ci din cafeneleProducia de avangarda, dei deseori ermetica in intenia sa exprimata, a fost atunci cnd a urmrit stereotipul usor de integrat in valorile culturale, devenind astfel socializata in moda, unde i s-a impregnat un tip diferit de vitalitate, inainte de a fi degradata in kitch. Dar avangarda modernista a asigurat, de asemenea propria sa metafizica pentru uzul modei, de unde cerinele pentru nou, ocant, surpriza si chiar pentru scandalos, au fost transpuse in valori culturale care vor fi exprimate in lumea modei.10 P. EISENMAN

-exponentul cel mai riguros al deconstructivismului explicabil prin formatia sa ratioanalista

-prezenta absentei-prin sustragerea unei portiuni dintr-un volum sau prin anularea zonei centrale

-uzeaza, la inceput de idei neostructuraliste apoi de ideile protestatare ale deconstructivismului

-elitismul incomprehensibil => alienare

- considera ornamentul ca pe o necesitate a arbitrarului necesitate a secondaritatii ce trebuie abordata impreuna cu principalul

Adrew Benjamin spune despre Einsenman ca:

-incorporeaza 2 tendinte divergente, una care ne situeaza in sanul ornamentului si alta care ne distanteaza de aceasta istorie deschisa spre posibilitatea avangardei arh

-riscul care exista in tentativa de a stabili un raport intre ornament si repetitie e acela de a reduce arh la ornamental###

-analizand ornamentul ca pe o prezenta => raportul la o anumita experienta arh ce reprezinta un ornament care vorbeste despre trecut

-spatiu de tranzitie dintre int si ext, intre public si privat, intre o structura portanta si necesitatea unei alteia neportante dar necesare prin arbitrarul ei=> devin aproape obligatorii in arh postmoderna

-contextul e total neglijat la deconstructivisti: "Noi am utilizat terenul ca pe un palimsestun loc unde se scrie, se terge si se rescrie istoria. Cldirile noastre sunt procesul invers al faptului ca situl emana cldirea concept PostModernist. Cldirile noastre creeaz terenul concept Non-PostModernist." (Eisenman)

Eisenman a dezvoltat teoria analizei si folosirea ei in cadrul proiectarii

-casele 1-9 simpatie pt modernisti

-casa 10 orientarea deconstructivista devine evidenta, influentele psihanalizei si ale filozofiei nihiliste constituind doar o parte din aspectele declarate ele autorului.Casa cu nr.10 este prima aplicare adescompunerii, dislocrii si deconstructiei, prin sustragerea unor elemente care "distrug punctul central al imobilului, scara antropomorfica siutilizarile normale pierderea punctului central, formele in L simboliznd separarea si instabilitatea, excavarile, scufundarea in trecut si incontient, scalarea si geomatria topologica ".

-Formele in L dispuse rotativ, aceste cuburi erodate subliniaz condiia nesigura a universului

-La Guardiola house ntreptrunderea acestor L-uri este savant explicata de autor ca fiind o "marcare a nelegerii locului ca rezultat al schimbrii nelegerii lumii"-Grilele spaiale tridimensionale sunt un motiv compoziional aproape "sine qua non" in opera lui Eisenman. ''Ele sunt versiuni neomoderniste alegrilajelor de perspectiva ale lui Braimnte, mai degrab deschise (infinite) dect nchise (finite) mii degrab quatrodimensionale dect unidirecionale, mai curnd uoare dect grele

Eisenman foloseste desenul complex al juxtapunerilor secventiale cat si macheta in seria celor 10 case=> filosofia morfologiei formale a cubului ca semn spatial11 SEMNIFICATIA SI POLICODAREA ARHITECTURII POSTMODERNE

Context istoric: perioada de la inceputul anilor 70 in special de dupa socul petrolului din toamna anului 1973 se caracterizeaza prin faptul ca multe din valorile societatii au fost reconsiderate

-o schimbare la nivelul econ si social are ca rezultat firesc o schimbare la nivelul ideologic si artistic

-in mod firesc schimbarile ce privesc arhitectura au vizat configuratia edificiilor, a schemelor functionale, a sistemului morfologic, toate acestea cauzate de stereotopia si lipsa de semnificatie a arh moderene in special a stilului internat

- in 1974 la scoala de arh din California a inceput o dezbatere intre 2 gr de arh a caror idei vizau o modalitate particulara de evolutie a sistemului stilistic in raport cu cel al arh moderne

-white arh miscare promoderna late modernism

-gray arch. miscare antimoderna postmodern

Cele 2 mari principii: nonornamentul si noncontextul apartinand arh moderniste i se opune in arh postmoderna revaluarile istorice si cele legate de context=>reconsiderarea adevaratelor repere ale identitatii, personalizzarii, semnificatiei arhitecturii

-cercetarile teoretice se indreapta cu precadere inspre explicatia crizei arh moderne din cauza pierderii atributelor artistice, poeticul, valoarea emotionala

Caracteristici ale arh postmoderne:

-utilizarea ornamentului ca aluzie istorica sau ca decoratie

-folosirea formelor ca referinta istorica explicata

-folosirea eclectica a limbajului modern si premodern

-utilizarea culorilor vii si a unei diversitati de materiale

-definirea sp. intermediare care constau in zone de circulatie, sp. prinse in grosimea zidurilor

In aceasta ordine de idei apare motivul specificitatii

OB. de arh a imaginii sale unice, irepetabile, imagine ce contine o anumita ambiguitate; depersonalizarii prin universalizare: se opune personalizarea prin diferentiere => ornamentul devine un obiect codat dar si o modalitate de transmitere codata

Robert Venturi prefer obiectele bogate in semnificatii, celor a caror semnificatie e clara; admit functiunile implicite celor explicite; unuia sau altuia ii prefer unuia si altuia

-aceasta multitudine de semnificatii se obtine in primul; rand prin varietate si bogatie formala

Robert Stein in loc de sloganul modernist less is more, declara ca in arh postmoderna more is more

Posmodernul actioneaza asupra plictiselii vizulae, a modernismului , solutia fiind amestecarea limbajului modern cu un alt limbaj

-ei practica un dublu cod; o cladire postmoderna e jumatate moderna, jum altceva (deseori traditie) ce incearca sa comunice pe de o parte publicului, pe de alta parte unei minoritati avizate

-se poate spune ca PM e ca un Janus cu doua fete: una priveste inapoi sperand sa gaseasca originile, calalta priveste inainte in nimic

PM datoreaza mult orientului, insusindu-si ### in sensul acceptarii neutralitatii alaturi de cei 2 poli extremi =>spatiu de tranzitie

12 TERMINOLOGIEncercarea de nelegere a fenomenului arhitectural contemporan a antrenat inevitabilele ordonri investigative, ordonri care au condus, evident la imaginarea unui tablou general al peisajului arhitectural actual ca o consecina a evoluiei arhitecturii de la perioada PREMODERNA -prerealista si realista, prin perioada MODERNA cu fazele ei de avangarda, maturitate si declin, pn la perioada POST MODERNA. Azi constatam ca foarte multe terminologii ar trebui reevaluate, nelese diferit din prisma reevalurilor istoriei (azi suntem in 1994).Muli ali termeni s-au consacrat prin intensa lor folosire in idea unui sens anume ciar alii au o tendina de a semnifica, paradoxal, exact opusul sensului la propriu al termenului de generic.

In teoriile arhitecturale contemporane se folosete terminologia de spaiu euclidian intr-un sens mai larg dect acela "stricto senso" de spaiu definibil in cadrul geometriei euclidiene, "relaiile geometrice sunt comod clasate ca organizare a elementelor raportate la un punct, o linie, sau la un sistem de coordonate" Dupa prerea lui Hiroschi Sasaki, critic de arhitectura japonez, sufixul "ism" adaog o nuana peiorativa (cel puin in limba japoneza) semnificaiei generale.Comparnd de pilda cuplul de noiuni de mai sus cu cel al manierei unui artist in raport cu manierismul, maniera se refera la modul de creaie personalizat si identificabil al unui artist anume, pe cnd manierismul definete (in general) o metoda de imitaie meteugit a unei maniere de a face proprie mi multor artiti. De aceea consideram la rndu-ne ca termenii modern, post-moderna, modernism post modernism sunt diferii ca nuana.

Trebuie sa recunoatem totui ca acum e foarte greu de fcut departajri in interiorul curentului, asa ca vom recurge la denumiri mai exacte; de pilda: post-modernistii clasiciti ca Michael Graves sunt cei ce uzeaz de istorie prin adoptarea unui limbaj clasic: compozitie clasica, volume platoniciene simple, (in cazul lui Graves, chiar primitive ceea ce-l face sa fie denumit un Henri Rousseau al post-modernilor arhiteci), un eclectism incarcat, uneori, alteori o vdita ironie la adresa istoriei, iar ornamentele zoomorfice uriae si ostentative din ansamblul "Disney world" din Florida reprezint codul-mesaj contemporan. Sau post-moderniti clasiciti tipologici ca Leon Krier de pilda sunt denumii acei arhiteci ce incearca reabilitarea istoriei prin propunerea unor arhetipuri formale, simbolice. De altfel, toti arhitecii post moderni rediscuta intr-un fel sau altul istoria, relund-o parca dup o lunga ntrerupere.

Ada Louis Huxtable, numete "inclusivisti" acei arhiteci ce presupun in creaia lor artistica o implicaie contextuala, sursa de inspiraie si motiv formal, exprimnd si reprezentnd acest context ce poate fi geo-climatic, istoric, social sau cultural. Mesajul lor include acest context, chiar daca uneori intr-un mod conflictual (ca la Mrio Botta).

In sfrit, in categoria de termeni al cror inteles la propriu nu mai corespunde sensului iniial al micrii, termenul ce definete MICAREA DECONSTRUCTIVISTA este destinat iniial a fi o replica nihilista a micrii constructiviste a anilor '20. "A construi" e situat la antipodul lui "a deconstrui" si toata teoria deconstructivista e axata pe distrugere: disjunctie, dislocare, disfunctie o suma de "dis" si de "de". Totui o mare parte dintre arhitecii acestei micri trateaz problema ca si cnd, odat cataclismul produs, ei sunt chemai sa reorganizeze materia, sau numai sa o surprind intr-o ipostaza de refacere post-cataclism. (Zna Hadid).12A. Terminologie in perioada premoderna, moderna, postmoderna, contemporana si realista, sensul si opusul sensului.

Evolutia arhitecturii de la perioada premoderna, prerealista si realista prin perioada moderna, avangarda, maturitate si declin, pina la perioada postmoderna. Azi asistam la o noua disponibilitate spre forme elitiste, profund spiritualizate ale miscarii deconstructiviste. Arhitectura Hi -Tech exprima tentativa fireasca a contemporaneitatii de a da forma tehnologiei celei mai avnasate, dublata de castigurile stiintelor abstracte. Arhitectura premoderna a fost numita late-moderna sau post-corbusiana. Azi foarte multe terminologii ar trebui reevaluate , intelese diferit din prisma reevaluarilor istoriei. Multi alti termeni s-au conscrat prin intensa lor folosire in ideea unui sens anume, altii au o tendinta de a semnifica, paradoxal, exact opusul sensului la propriu al termenului. In prima categorie despre arhitectura realista nu a fost nevoie de o departajare politizata a manifestarii realiste in realism-socialist realism(capitalist), asa cum suntem obligati a specifica in arh. pentru a localiza. Arta realista a avut o evidenta deschidere spre mase, o tentativa de a se implica in socila, devenind angajata. In lumea occidentala democratica e obtiunea libera, constienta si autoimpusa a artistului. In lumea puterii totalitare obtiunea spre implicare socila nu mai e la latitudinea artistului.

Arh. perioadei realismului este mereu prezentata ca fiind arh. fascista, opusa celei staliniste, fiind clasiciste, monumentale, greoaie, eclectice, lipsite de gratie si umanism.

Expresionismul este o miscare catalogta initial realista, apoi formalista, deci arta de dragul artei (Tatlin, Lissitzky). Nu toata arhitectura realist socialistaeste eclectica. Stilul international s-a suprapus in timp si spatui cu realismul socialist. Estul european pstbelic a beneficiat de toate excesele simplificatoare, generalizand termenul de arh. a periferiei. Dar aceasta exista si in marile orase occidentale sub forme alienate, sau sub forma unor centre noi administrative de tip Manhattan.

13 CUNOASTEREA STIINTIFICA ARTISTICA SI METAFIZICA Pe fondul acceptrii deja subnelese a pluralismului si diversitii, precum si a relativismului in gndirea arhitecturala contemporana la care au contribuit substanial Charles Jencks si Robert Venturi, este invocat Feyerabend cu a sa Against Method care, in idea reunirii logicii cu metafizica, ne convinge de faptul ca "totul merge". Acesta este pluralismul ca logica si este util ca instrument analitic pentru explicaie sau diagnoza. Car pluralismul poate fi, de asemenea o credina si un angajament. Acesta este pluralismul ca metafizica care va fi in totdeauna responsabil pentru promovarea ideii de "muli" in opoziie cu idea de "unul" si care va sta astfel. la baza modurilor de aciune pluraliste. Metafizica si logica se ntlnesc numai uneori mpreuna ca la Feyerabend, dar este important 'sa fie departajate, deoarece metafizica este un punct de vedere care nu poate fi nici dovedit, nici dezminit, dar logica poate fi nvinovit.

Nevoia metafizica a regsirii rostului omului in lume, devine obiectul cutrilor teoretice filozofice, aceasta apropiere a arhitecturii de filozofie, dovedete acuta nevoie de resacralizare a demersului arhitectural.

. Filozofia, tiina, metafizica, arta, au fost rnd pe rnd supuse unei surclasari venite din domeniul vecin si, in general este oarecum convenita azi nelegerea globala a complexitii, interdependentelor reciproce, precum si subinscrierea lor unei viziuni mai largi asupra lumii ce include neaparat Misterul s revelaia.

Arhitectura e prin excelenta complexa cci se situeaz la intersecia, reunirea dintre real si fictiv (imaginar), material si spiritual, tiina si arta, dar si spus si nespus, "ascuns si revelat" (Heidegger).

Casa X ESTE este trecerea la o perioada Structuralista, in timp ce Guardiolla house este clar deconstructivista" (Charles Jencks) Ar fi nedrept sa nu adugam aici contribuia valoroasa a filozofului, estetului, poetului si dramaturgului romn Lucian Blaga la nelegerea cunoaterii prin completarea ei cu "cunoaterea luci ferica1 "prin mistic, care, adugata "cunoaterii paradisiace" prin raionament, conduc la cunoaterea metafizica ce este globala, completa. Dar cel mai important lucru pe care-l sesizam in opera nebeletristica a marelui filozof romn este faptul ca el a sesizat cu mult inainte de Foucault sau Derrida necesitatea diversitii prin difereniere in universal si afirmarea "identitii" din perspectiva "diferentelor" culturaleProducia de avangarda, dei deseori ermetica in intenia sa exprimata, a fost atunci cnd a urmrit stereotipul usor de integrat in valorile culturale, devenind astfel socializata in moda, unde i s-a impregnat un tip diferit de vitalitate, inainte de a fi degradata in kitch. Dar avangarda modernista a asigurat, de asemenea propria sa metafizica pentru uzul modei, de unde cerinele pentru nou, ocant, surpriza si chiar pentru scandalos, au fost transpuse in valori culturale care vor fi exprimate in lumea modei.14 DECONSTRUCTIVISMUL

Peisajul arhitectural contemporan e inca dominat de pluralism si eterogenitate ca fundal, pe care se afirma cteva micri cu nuana mai pronunata cum ar fi: micarea HI-TECH; micrile pe teme moderne care se pot subimparti in micri PROMODERNE si ANTIMODERNE.

Unii critici plaseaz micarea deconstructivista ca pe o continuare liniara a mis-carii constructiviste a anilor '20, sau a celei "puriste" de mai trziu, pe care nu face dect sa o mbogeasc cu mijloacele de expresie ale timpurilor noastre.Astfel principalii reprez. ai Decomstr. isi justifica inspiratia din mishcarile avangardiste ruse, astfel Bernard TSCHUMI si-l asuma pe CHERNIKOV, Zaha HADID pe MALEVICH, Pete EISENMAN pe CERNIKOV + idei neostructuraliste.

Pe linia antimodernismului, micarea DECONSTRUCTIVISTA preia forme multiple prin exacerbarea dusa la extrem a primelor proteste antimoderne, propunnd ipostaze ale ornamentului ca expresie a opiunii, subiectivismului si arbitrariului.(Ex: Pestele lui GEHRY ca si ntreaga lui opera se manifesta ca un protest general mpotriva tuturor conveniilor.)

DECONSTR. Suportul teoretic deosebit de vast, bazat pe conceptii noi din domeniul filozofiei, semioticii, psihanalizei, psihosociologiei, se altura celor din domeniul tehnicii; informaticii, cineticii, cuanticii, energeticii, dar si a unor domenii artistice profund implicate arhitectural: muzicii, dansului, cinematografiei, publicitarii.

Miscarea DEC. reabiliteaza haosul ca necesar in coexistentza sa cu ordinea, dar intermediat de neutralitate=>tripartismul (cu nuanta orientala) ce permite coexistenta ordinii cu dezordinea. Teoria DEC. e bazata pe disfunctie, dizlocare, disjunctie; totusi o mare parte din arh. DEC. trateaza problema ca si cand o data cataclismul produs ei sunt chemati sa reorganizeze materia. Termenul de DEC. nu mai corespunde azi cu sensul propriu al cuvantului, pt ca deconstructivistii DECONSTRUIESC pt a RECONSTRUI

Pe fondul pluralismului si diversitii, precum si a relativismului in gndirea arhitecturala contemporana, , este invocat Feyerabend cu a sa Against Method care, in idea reunirii logicii cu metafizica, ne convinge de faptul ca "totul merge". Idea aceasta "totul merge" o regsim mereu in explicaiile "post-factum" ale multor deconstructivisti americani, dintre care cel mai virulent, Frank Gehry, respinge cultura ca pe un balast de prejudeci. In opozitie, Noica respinge acest mod de abordare a pluralismului si relativitii si propune ca metoda abordarea globala metafizica a lui Blaga, care include cultura in sistemul sau filozofic ca fiind singura reabilitare posibila in pluralism.

1.In domeniul estetic- DEC. sugereaza aparitzia unui nou sistem de organizare=> deplasarea devenind masura perceptiei spatiale

2.In conceptia spatiala DEC. considera ca forma arh nu e numai cuplul figura-fond, dar se compenseaza cu geom. fractala, cu limite, disjunctii, diferente, absente

3.In domeniul semiotic DEC. exagereaza sensurile meta-arh.:

-arh. e palimsest

-arh. formeaza si informeaza

-arh. e semn si simbol

-arh. comunica si emotioneaza

=>un abuz obositor de semnificatii multiple si dense, toate pt a regasi smenificatia pierduta a arh

4.ca metoda celor pur stiintifice si rationale li s-a adaugat cele euristice

5.ca tehnologie-DEC. uzeaza de cele mai sifisticate si cele mai noi forme de publicitate ca orice arta ce e vizula si publica

Royston Landau- discursul arh nu e numai teorie cis i practica

-exp. de proiecte publicitare comunica cu publicul larg

-limbajul arhitectural este vizual

Depersoanlizarii prin universalizare: se opune personalizarea prin diferentiere. Serias filosofica oferita de Derrida (care a fost enuntata cu multe decenii inainte de Blaga) este acea a teoriei diferentelor care a dat nastere la multe discutii teoretice

Arhitectii DEC au fost inspirati din filosofia lui Platon sau a lui Nitse (nihilism- e nevoie de haos pt a se naste o stea)

In concluzie, cel mai important aspect in evolutia contemporana pare sa fie o febrila cautare de sine, un fel de sens al sacrului in gestul arh., pt ca dupa cum spunea MALRAUX sec XXI va fi religios sau nu va fi deloc

Ex: Esenman, Hadid, Tschumi, Hiromi Fuji, grupul Arquitectonica, OMA. (Rem KOOLHAAS), grupul Morphosis, Grehy

Ch. Jencks daca exista dubii privind caracterul general al DEC pot fi aventurate idei care se refera la caracterul antipolitic si antisocial

Transformari in DEC :

-limita =>nonlimita

-decontextulizarea=>recontextualizarea

-ordine=>dezordine15 BAROCUL SI REABILITAREA LUI IN ARH POSTMODFERNA

Baroc=eliberare spirituala de regulile tratatelor, de conventii, de geometria elementara.

-eliberarea de siosteme si de antiteza spatiului int sp. ext

-dobandeste un sens psihologic

Bruno Zevi se poate vorbi si de un baroc modern, cand arh se declara independenta de formele si schemele functionale (formalism)

-preferinta pentru elemente scenografice

-aparitia in cladiri a elem. materialiste

-elem. de sculptura

-asimetrie, dezordine

-imbinarea arh, pictura, sculptura, jocuri de apa

-caracter dinamic

-legatura organica intre sp int si sp ext

-abundenta decorativa, tratare sculpturala a maselor construite, complexitatea spatiala

-apare ca o reactie la formele### ale renasterii(post m-m.) impotriva regulilor si a canoanelor structurale###

-in conceptia planimetrica si volumetrica se renunta la formele geometrice simple, clare => joc rafinat de imbinari de corpuri

-folosirea curbelor si contracurbelor

-importanta stiluilui contextul important

-jocuri de apa

-caracter de neliniste

-prin elemente decorative de renastere le imbina cu inovatiile proprii in psihologia spatiului => policodare

-planuri si fatade pe aceasi plansa desen

16 LIMBAJUL ARHITECTURAL IN EX. LUI SHULTZIdealul estetic-ornamentul poate fi aplicat sau structural

-ornamentul are rol de comunicare codata=> limbaj

Spatiu considera ca relatiile fundamentale geometrice pot fi combinate intre ele

-organizarea elem de arh

in raport cu un punct => centralitate,

in raport cu o linie => axialitate

-organizarea in raport cu un sistem de coordonate spatiale => schematizarea structurala

-face diferente intre relatiile geometrice si cele topologice (cantitate in raport cu calitatea)

-relatiile geometrice +relatiile topologice +rel conventionale => analiza sp. arhitectural

-Gestalf accesibilitatea pp. o atitudine adecvata, starea de gratie => spectator initiat

-forma ca sp interior nu duce la rezultate numai daca e luat cu tot cu limitele sale

Caracterul unui loc (sp) poate fi independent de forma spatiala, dar dependent de motivatia simbolica

-mecanismul autoreglabil, ale crui articulaii sunt capabile de a prelua situaii noi, pentru care nu a fost programat iniial.

-Capela Medici (Michelangelo)=>simbolic

- sacristia Sn Lorenzo a lui Brunelleschi =>elemente stereotipe

Nu doar forma spatiala determina arh ci mai multi factori:

-Bruno Zevi sp interior e principal in arh, se apropie de romanticii germani

-face distinctie intre sp fizic si sp arhCapacitatea unei structuri formale, adica aptitudinea de a primi continut, e determinata de posibilitatea sistemului de comunicare

P.V. Meiss teorii spatiale legate de semnificatia arh sunt reluate atat din directia discursului gestataltist al formei spatiale semnificative cat si din cel al locului nascator de identitate

17 REPREZENTAREA ARHITECTURALA

In perioada PREMODERNA, mai precis cea a PREREALISMULUI reprezentarea arhitecturala s-a bazat pe tradiia, valabil acceptata in lumea occidentala, aceea a MIMESTS-ului, provenit de la greci. Folosita alternativ ca INSTRUMENT si ca SIMBOL reprezentarea arhitecturala a fost SIMULARE si SIMILARITATE.

Perioada gotica a uzat de puine mijloace de comunicare prin intermediul desenului de arhitectura (cteva trasee de baza care circula printre maetri). Renaterea in schimb aduce o extraordinara contribuie in cunoaterea tiinifica in doireniul reprezentrii perspectivice prin marile ei personaliti (Leonardo Da Vinci,Pierro Del Francesca, Giotto, DCIrer) ale cror cutri neobosite lrgesc cmpul cunoaterii, att n domeniul reprezentrii spaiului, ct si in cel al reprezentrilor corpului uman.

Barocul, apare din perspectiva contemporaneitii ca una din cele mai interesante perioade in ceea ce privete reprezentarea arhitecturala. In primul rnd apar cu mare frecventa plane coninnd mai multe piese de reprezentare ale unei cldiri in acelai timp. Planul Pieei Sn Pietro din Roma reprodus de Letarouilly este ncnttor nu att prin desen, cat prin vastitatea informativa de care uzeaz. In al doilea rnd, reprezentrile baroce au farmecul ambiguitii, al incertitudinii, al posibilitii de alegere. Kisho Kurokawa, in studiile sale despre filosof ia simbiozei releveaza cu mare putere de convingere ambiguitatea sensului piesajului artei baroce in special in pictura: atractie-respingere in "Facerea lumii" a lui Michelangelo sau in "Noii me tangere" a L. Corregio unde "sensul emoiei si atmosferei apropie arhitectura de creaia poetica."

Micarea Einfuhlung promovata de romanticii germani la sfritul secolului XIX introduce psihologicul in problema estetica.''Plcerea estetica consta in plcerea "eului" prezent in obiectul in care sunt proiectat. Ceeace simt din acel moment in acest obiect este fenomenul vieii".

Forna abstractizata ce nate spaiul "spiritualizat" al MODERNISMULUI "clasic"este motiv de nesfrite experiene "cubiste, expresioniste, functionaliste" sau pur si simplu "formaliste" in care reprezentarea arhitecturala folosete pe de o parte mijloacele oferite de Le Corbusier odat cu "MODULQRUL" prezentat ca un instrument ce face ca urtul sa devin imposibil, iar pe de alta parte mijloacele oferite de studiul matematicii si perspectivei: jocuri combinatorii, transformri, colocri ale formei dupa reguli si modele propriillogicii sistemice. In Vila Stein, Corbusier folosete regula cubista a renunrii la perspectiva demonstrnd prin aceasta ca in teoria spaiului formal, legile perspectivei nu sunt absolute.

Perioada POSTMODERNA aduce prospeime in peisajul plictisit si vetust al modernismului srcit de "complexitatile si contradiciile" vieii reale, lipsit de poezia ornamentului ca gest gratuit.

Reprezentarea spaiului tine pasul cu noile tehnici dejreproducere si multiplicare, tehnica fotografic sau cea cinematografica. Bgrnard Tschumi in renumitele lucrri de mare amploare. -Parcul la Villette din Paris sau in nu mai puin ceolo iesle, lebra Manhattan Transcript, imagini coregrafice pentru redarea aa ziselor "screen plays" Tehnica de prezentare, reprezentarea spaiului precum si filozofia disjunctiilor fac parte din arsenalul publicitar al protagonistului. Peter Eisenman folosete att desenul complex al juxtapunerilor secveniale, ct si, macheta ca tehnica in "seriile narative" ale celor 10 "houses" ce ilustreaz filozofia morfologiei formale a cubului ca semn spaial. Complexitatea limbajului arhitectural a lui P.Eisenrran isi exploreaz propriile-i limite n Wexner Center, lucrare programatica si contestatar in care toate principiile vitruviene ce definesc arhitectura sunt repuse in cauzaFORMALISM REALISM IN CONCEPTIA LUI B. HUET (idealul social)

Pornind de la paradoxalul slogan sovietic al arhitecturii "raionale prin coninut si naionale prin forma" ce de fapt promova o arhitectura a puterii sovietice pan ruse (Huet) a Universitii Lomonosov presrata in ipostaze identice in mai toate capitalele din Estul pro sovietic. Arhitectura eclectica si deci formalista nu a fcut dect sa scindeze forma de coninut provocnd si contribuind substanial la criza arhitecturii postbelice.

=>monumentele hitleriste ale lui Speer si mai tarziu cele staliniste au toate un numitor comun: sunt eclectice, pompoase, greoaie, perene, dorinta de acces la eternitate a tiranilor e invers proportioanala cu legitimitatea lor.Arhitectura locuintei de masa se vede situata la celalat pol fiind neglijata

Cupa Brecht, realismul nu este o problema de forma, (ci de politica n.n.). Parafrazndu-l, Bernard Huet, critic contemporan francez, afirma: "ai pofta sa spui ca nici formalismul nu e o problema de forma", referindu-se la faptml ca formalismul, nu mai puin e o problema de politicaDupa Huet, orice arh care figureaza in proiectul sau o utopie de ordin social fara conflict e formalist (un ex, Bofill construieste in vremurile postmoderne Versailles pt saraci si alte complexe megalomane, el propunand saracilor ansambluri gigantice, greoaie, reci, lipsite de poezie, ca amintire ale vremurilor totalitare)

Dupa Huet formalismul ar avea mai multe atribute: este birocratic- deoarece orice sistem care tinde sa reduca realul la un numar de nevoi, de standarduri, de stiluri, duce la formalismSau orice simpla adecvare la normele functionale fara raportare la social sau la comanda sociala e formalism

Este tehnocratic-aplicarea mecanica a tehnicii la realitate o marcheaza pe aceasta si o transforma in abstractie; orice arh. redusa la o serie de operatiuni de tehnica financiara distributiva, sau constructiva este formalista.

Este irational arhitectii care cauta in afara arh. propria lor rationalitate, se expun grav la formalism

Notiunea de formalism e folosita de Huet atat in sesnsul desprinderii formei de continut, dar si in cel al atitudinii fata de societate a gestului creatiei.

COMPOZITIA ARHITECTURALA IN PERIOADA POST-MODERNA

POST MODERNISMUL se manifesta iniial ca o reacie la principiile modernismului devenit "clasic". Celor doua mari principii: non-ornamentul (si implicit non-istoria) si non-contextul ( deci implicit universalizarea prin absolutizare) li se opun: reevaluri le istorice si cele contextualiste, toate la un loc considerate (de fapt reconsiderate) adevratele repere ale identitii, personalizrii si semnificaiei arhitecturale. Cercetrile teoretice se ndreapt cu precdere nspre explicaia crizei arhitecturii prin prisma pierderii atributelor artistice; inefabilul, poeticul, valoarea emoionala, iar evoluia unor discipline colaterale ale esteticii (semio-tica), ale urbanismului (sociologia), psihanalizei si filozofiei, contribuie la reevaluarea teoriei arhitecturale (necesara in abordarea arhitecturala)Venturi, Moore, Jencks, Schulz. etc. => simplitatzii i se opune complexitatea, tranantei i se opune ambiguitatea, , intolerantei-toleranta. Reabilitarea istoriei si a ornamentului se face in mod diferit la Venturi referiri ironice la trecut

-Moore mai putin istorice avand rolul de conshtientizare a apartenentei la o anumita civilizatie

-Bofill (Versailles pt saraci) propunere populista de inobilare a modului de viatza a clasei medii

-P.M. reiau regulile si legile compozitiei clasice carora le adauga ingredientul noutatii

-P.M. practica un dublu cod: jumatate modern, jumatate altceva (deseori traditie) si incearca sa comunice pe de o parte publicului, pe de alta parte unei minoritati avizate.

-se poate spune ca PM e ca un Janus cu doua fete: una priveste inapoi sperand sa gaseasca originile, calalta priveste inainte in nimic

Teoriile semioticii explicau capodopera artistica ca o pe fericita coincidentza intre semnificant si semnificat, iar aplicarea acestor teorii la opere valoroase duce la intarirea convingerii ca e necesara unitatea, coerentei dintre semnificat si semnificant.

Azi asistam la o dislocare deintre semnificat si semnificant, la o negare a tuturor notiunilor de comp. arh.

=>apar reguli noi bazate pe descentralizare, distorsiune, disfunctie, dislocare, disociere, regului pe care Tschuni (reprezentant al DEC.)le considera strategii ale disjunctiei. => ideea de limita e inlocuita de cea de non-limita, desfashurare la nesfarshit

Contextul e total neglijat de DEC. care isi propune decontextualizarea prin distrugere si anti memorie si recontextualizarea in termeni noi => palimpsest = un loc unde e scris, se shterge si se rescrie istoria.

In PM situl emana cladirea

DEC. cladirile creeaza terenul

Ordinea e inlocuita de arbitrar atat in domeniul:

a)functional

Tschuni parcul la Villette

Eisenman WEXNER CENTER

b)al structurii

Grilele necesitatea str. slabe, neportante, arbitrare

c)al formei

Eisenman prezenta absentei => forme sugerate(Vezi Eisenman, Tschumi, Hadid)

In concluzie, putem spune ca un principiu , legile comp. arhitecturale si-au pastrat prezenta, dar si-au largit tot mai mult sensul, extinzand sesnsul notiunilor sau completand cu altele noi

Enuntarea principiilor compozitiei arh. se face impreuna: unitate + diversitate, ordine + dezordine, sinceritate + nesinceritate => abordare unitara = echilibru -intre cele 2 extreme trecerea e gradata

In lumea politeoreticienilor de arh. principiile ordonarii au ra,mas aceleashi in esenta:

Axa, Simetria, Ritmul, Proportiile, dar azi au fost completate cu notiuni mai largi - datuin sau transformarea formala.

Forma nu poate fi definita doar prin geometria euclidiana, sau topologica, e nevoie si de cea ### -Poate fi explicita, sugerata, evocata, implicita, centripeta sau centrifuga

- Schulz vb. de forma semnificativa (Total Gestalt) ca despre un mecanism autoreglabil, care trebe sa aiba parti conventionale si parti noi in, devenire.

Imaginea alaturi de forma, au aparut notiuni de imagine , mult mai largi , inspirate din arte colaterale: cinematorgafia, coregrafia, muzica.

Meiss spunea ca arhitectura e scenografie, dar scenografia nu e arhitectuiraSpatiu Sculz sp. arh e un camp energetic, un focar , un receptacol, un Total Gestalt

Locul Meiss incarcat de semnificatie, element important de care trebuie sa se tina cont in creatzia arhitecturala

-dependenta de un conext nu e suficienta pt a creea un loc

- Primeste caract. si identitate n prin valori ce nu pot fi convenite, prin reguli si legi (valori spirituale)Regasirea semnificatie pierdute a impulsionat cercetarile in domeniul esteticii arh. in specialcele legate de modelul semiotic ( alcatuit de ce transformationar sau cel imaginar) =>semioticul e cel mai complex pt arh. ca un cuplu semn (indicare) si simbol (reprezentare)

Malraux sec XXI va fi relig sau nu va fi deloc => reimplicarea sacrului ca pe o componenta: sine qua non a actului de creatzie1A. Concepia despre spaiul architectural n perioada premodern i modern

Aristotel definete spaiul ca fiind un continuator de lucruri, un fel de cavitate limitat la exterior i umplut la interior. Nu exist spaiu vid. Orice perete are o suprafa interioar i una exterioar. Lumea ca spaiu cosmic, coninnd pe om, e o succesiune de coji sferice fiecare nvelind pe precedenta.

Concepia euclidian : spaiul era considerat limitat, finit, suportul logic al geometriei ca expresie a nevoii umane de "ordine" n "haos". Aristotel opune concepiei platoniciene ce tolera haosul alturi de ordinea cosmic, rigoarea tiinific impunnd "ordinea" nu numai ca pe o nevoie de simplificare, orientare, dar i ca nevoie de sintetizare. Ordinea, nevoie profound uman, rezult din limitele condiiei umane, supus legilor gravitaiei i avnd ngrdit libertatea de micare.

Newton marcheaz prima mare schimbare n concepia despre spaiu, reconsidernd spaiul fizic i descoperirea legii atraciei universale. Spaiul: omogen, izotrop, imobil. Extensia lui n univers putea fi finit.

Geomertia lobacevskian extinde problematica spaial introducnd noiunea de deplasare n calculul matematic i pregtind terenul geometriei topologice.

Concepia topologic despre spaiu de astzi datoreaz enorm teoriei relativitii lui Einstein. Percepte eseniale despre spaiu: continuitate spaiu-timp, infinitul e limitat de constanta vitezei luminii, simultaneitatea e relativ dou fenomene simultane ntr-un sistem de referin sunt succesive dac sunt raportate la un alt sistem de referin. Cunoaterea tiinific i raional este neputincioas n faa complexitii vieii astfel nct s-a revenit la abordarea intuitiv, curistic i holistic pentru definirea i perceperea spaiului arhitectural, abordarea psihologic a spaiului, teoriile semanticii i mai ales teoriile filosofice.

Noua problematic a arhitecturii locuianei de masa i estetizrii acesteia n condiiile industrializrii, pe fondul unor profunde transformri n gndirea despre spaiu aduse micrile avangardiste.

Cubismul a fost o revoluie n sensul ruperii unei tradiii, a schimbrii ce s-a produs de la un concept al liniei la un altul al spaiului. De la pictura cu paradoxurile, golurile, opacitile i transparenele, la structura constructivist i pn la arhitectura modern nu mai era dect un pas. Casa modern are o form care nu mai e dispersat, ci condensat ntr-un gabarit de structur geometric. Aceast simplitate e un semn nu de srcie, ci de bogie i imaginaie, un indice al progresului.

Spaiul traversnd materia, golul travesnd plinul, relaia plin-gol luat mpreun, continuitatea spaial interior-exterior, definesc un nou raport ntre form i spaiu. Spaiul-obiect, forma concret, materie purttoare de form, ncrcat de simboluri; spaiu-ca un gol, interior sau exterior obiectului, spaiu spat n form sau obiect, un vid.

Continuitatea spaiului, extensia, dilatarea, interpenetrarea interior-exterior, curgerea, fluena, sunt noiuni din ce n ce mai vehiculate ale vocabularului modern.

Wright distruge cutia spaial, distrugndu-i colurile i introducnd fereastra de col, limita spaial nu mai trebuie s fie corespondent structurii portante.

Miles van der Rohe are o contribuie deosebit cu pavilionul german al Expoziiei de la Barcelona, prelungirea exagerat a peretelui, extensia unidirecional a spaiului, folosirea pereilor n scopul limitrii, dirijrii sau curgerii spaiale.

Le Corbusier exerseaz n scrierea renumitelor sale vile, aplicarea unor principii pe de o parte cubiste, n ce privete perspectiva, iar pe de alt parte moderne, din punct de vedere al concepiei spaiale: continuitate interior-exterior, flexibilitatea partiului, terasa grdin de pe acoperi, structura pe piloi, ferestre n band.

1B. Tendine de dezvoltare n arhitectura romneasc contemporan.

Societatea romneasc contemporan, profund tehnocratic, i-a orientat eforturile spre un pragmatism rezultat nu att din perspectiva raional-filosofic, ct din cea tehnico-tiinific, astfel nct, dei arhitectul, prin formaie primete destule informaii de cultur general, latura umanist i poetic a rmas mult descoperit. Fondul spiritual filosofic al ultimelor generaii a fost educat oficial n doctrina materialismului dialectic i ateismului, subiectivismul idealist al filosofiei occidentale. Cultura autentic nu a oferit arhitectului instrumentarul operaional teoretic al creativitii. Pe acest fundal, invazia informaional din ultimii ani nu face dect s sporeasc dezorientarea i deruta tineretului studios care, n tentativa sa de a asimila lumea occidental risc, n lipsa unui ndreptar teoretic care s-i furnizeze motivaii, s plonjeze n pastisare sau kitsch.

Spatiul rom. se particularizeaza fata de cel gen. est European prin:

-O continuitate multimilenara

-O enclave de latinitate intro zona de sclavism

-O toleranta extrema exprimata prin pasnic si practice crestine

-O extraordinara percutare in spiritualitatea universala-in ciuda unei traditii coservatoare exprimata prin rural

In acest peisaj deprindem prezenta (minora) a catorva aspecte a arh poz. :

-o mostenire istorico-patrimoniala valoroasa care poate fi recuperata si conservata

- sansa unei latente spirituale, prospetime in gandire

- scoala de arh. cu traditie

Discursul teoretic exprimat prin concursuri int., comentarii teoretice, si-a pastrat in mediile elitiste o continuitate ce a facut posibila reluarea activ. profesionale adevarate dupa90Ion Mincu din Buc-rol imp. alaturi de ao anumita parte a uniunii arhitectiilor.

Casa Poporului: 7 nivele in subsol, a doua in lime dupa Pentagon, piata din fata nu se percepe intro perspective de pe boulevard, axa est vest- fatada

Cerintele concursului Buc. 2000: centru de afaceri, inst. si org. internat., inst de importanta nat., locuinte, CP de neatins dar cu modificari de functiuni, hotel pt. parlamentari, parcaje foarte mari.

Marele premiu- Von Gerkan-Hamburg: pastrarea si revitalizarea axului central, deplasarea perspectivei spre dreapta (centru de afaceri), inscrierea intro continuitate a spatiului urban, restituie memoria locului prin crearea de strazi respactand costructiile celor vechi.

3A. Spaiul contemporan n viziunea lui Schultz i

n teoriile arhitecturale contemporane se folosete terminologia de spaiu euclidian ntr-un sens mai larg dect acela "stricto senso" de spaiu definibil n cadrul geometriei euclidiene. Sensul strict euclidian este c spaiul este limitat, n timp ce sensul actualizat presupune un sistem de coordonare, care este teoretic infinit n spaiu i timp. Dup C. N. Schulz "relaiile fundamentale geometrice pot fi combinate ntre ele". Organizarea elementelor de arhitectur n raport cu un punct se numete centralitate, cea n raport cu o linie se numete axialitate, organizarea dup un sistem de coordonate spaial conduce un schelet structural. Pantru a nelege mai bine diferena ntre relaiile geometrice i cele topologice, Schulz atribuie cantitatea primelor i calitatea celorlaltor, prin caliti nelegnd caracterul difuz sau centripet, analiza spaiului arhitectural ar trebui fcut innd cont de relaiile convenionale.

P.V.Meiss teoriile spatiale legate de semnificatia arhitecturii sunt reluate atat din directia discursului gestaltis al formei spatiale semnificative cat si din cel al locului nascator de identitate

3B. Idealul estetic n opera prerealist?

Pn la sfritul secolului XIX creaia artistic aspira la frumusee care e raportat mereu la realitate ntr-un sens oarecum critic i reprezint dintotdeauna un ideal de perfeciune.

Ideii aristoteliene conform creia arta imit natura prin "mimesis", omul, singurul capail de a furi forme perfecte educa firea uman, actul de creaie catharsisul fiind prin excelen purificator I se opune conceptul platonician despre frumos, care are un caracter "aprioric, imuabil, atemporal i aspaial".

Atribut al perfeciunii divine, frumosul n sine este abordabil printr-un ndelung proces de iniiere ce conduce de la frumosul fizic, la cel moral, cognitiv i n sfrit la frumosul de sine, care, pe aceast culme se confund cu binele.

Arta, dup Platon, este de natur divin, actul de creaie presupune o stare emoional i iniiatic ce nu are nimic cu raionalul.

Omul- centru al universului i msura tuturor lucrurilor este idealizat n art prin reprezentarea lui dup anumite canoane estetice, iar idealul estetic devine obiectiv la care se ajunge prin anumite metode, convenii general acceptate. Antichitatea considera frumosul ca fcnd parte din triada sincretic a spiritualitii umane: util, frumos, ce mai trziu va deveni atributivitatea esenial definitorie pentru fenomenul arhitectural ncepnd cu Vitruviu i meninndu-i valabilitatea pn n zilele noastre ntr-un anumit sens.

Categorii estetice apropiate, frumosul i sublimul se deosebesc ca nuana n interpretarea estetic prerealist numai n ce privete finalitatea, n sensul c frumosul precede sublimul, fiind o nzuin ctre perfeciune, sublimul este absolutizarea frumosului. Arta realist, modern i postmodern accept sublimul ca pe o categorie estetic rezultat nu neaprat din perspectiva frumosului, dar i din alte perspective.

Conceptul platonician al superioritii artei fa de natur, reluat de renascentiti a fost accentuat urmnd a fi prelucrat critic de arta realist, care aduce n discuia despre idealul estetic i alte categorii. Schlegel considera ca principiul artei nu e frumosul ci caracteristicul, interesantul, dar "urtul" n art e impus definitiv ca o categorie estetic odat cu apariia Esteticii urtului a lui Karl Rozenkranz, experimentat cu succes n opere literare i plastice: impresioniste, expresioniste, avangardiste, a ceea ce va deveni arta realist.

4A. Idealul estetic n modernism i postmodernism?

Considerat pentru prima dat neoponent frumosului, uratul s-a impus pentru prima dat n lumea estetic ca valoare din perspectiva critic, constructiv sau numai protestatar. Micarea modern are ca obiective restaurarea conveniilor, modelelor, prejudecilor, pentru a crea o lume mai buna. Frumosul eroic este raional, luminos, optimist, urtul nu apare dect n perspectiva contestrii totale, sau a lipsei de prejudecat.

Idealurile micrii moderne s-au nscut pe fondul unor mari prefaceri sociale, prefaceri tehnologice.

Ornamentul, omniprezent i multimilenar component intrinsec al arhitecturii, devenit "crim" odat cu lucrarea pamfletar a lui Loos este respins definitiv, i n numele sinceritii structurale sau funcionale, apar noi principii estetice dogmatizate mai apoi de "modernismul clasic" ai crui mari reprezentani, Wright, Miles, Corbusier, impun cu autoritate un gust sigur: "frumosul raional". Structura expresiv i sincer este conform cu materialul, iar funciunea devine exprimat, exteriorizat volumetric astfel nct frumosul arhitectural rezult din unitatea dintre coninut i form, form i funciune, form i structura-material.

Corbusier se autocontrazice, propunnd capodopere de o splendid expresivitate formal pline de originalitate i de geniu. Nu mai puin original, teoria wrightian organic impune frumosul natural ca surs de pitoresc i spontaneitate n creaia arhitectural. Exerciiile formale simplificatoare ale stilului "internaional" axate pe funcionalism au srcit arhitectura prin repetiia formei tip industrializate i industrializabile, reducnd discursul estetic la tipologie.

n peisajul arhitectural expresivitatea tehnologic face not discordant i puncteaz monotonia, arhitectura traverseaz n anii '60 o criz profund a lipsei de semnificatie.

Arhitectura postmodern reabiliteaz ornamentul ca factor important n personalizarea arhitecturii, n restituirea semnificaiei, a identitii. Nevoia de emoie, sentiment profund uman, este asimilata de Peter Blake cu nevoia de mpodobire, treapta spre umanizarea animalului, care orct de harnic i bine organizat, nu-i impodobete niciodat adpostul.

Nevoia de ludic sau de comunicare, nevoia de complexitate, antipod al plictiselii rezultate din simplism, nevoia de arbitrar-antipod al ordinii, ornamentul devine purttor de sens istoric.

Contextualismul urban postmodern, aprut ca reacie la urbanismul liber raionalist al CIAM readuce n discuie tradiia urban istoric, fie prin reluarea unor constante tipologice: strada, piaa, arcada, fie prin analizarea unor aspecte socio-urbane binomice: casa-strada, public-privat, insula-trama, monument-esut.

Dei contestat de unii, tipologia urban este nc mult discutat servind producerii de modele matriciale urbane i contribuind la formarea unei noi estetici urbane.

4B. Conceptul spaial la Schulz i Meiss.

Aristotel definete spaiul ca fiind un continuator de lucruri, un fel de cavitate limitat la exterior i umplut la interior. Nu exist spaiu vid. Arhitectura este raiunea de a umple aceast cavitate. Arhitectura este arta cavitilor. Ea definete att la interior ct i la exterior. Orice perete are o suprafaa interioar i una exterioar. Lumea ca spaiu coninnd pe om e o succesiune de coji sferice fiecare nvelind pe precedenta.

Observm n aceast gndire reducerea la cele 2 extreme a spaiului arhitectural: interior sau exterior. O oper arhitectural care are numai exterior este scenigrafic. Reducerea la spaiu "eschiveaz simbolurile i semnele concrete subnelese de materialitatea sa" (Pierr von Meiss).

Perioada premodern este profund marcat de concepia euclidian despre spaiu. Arhitectura ca "art a spaiului" apare pentru prima dat odat cu micarea "Eifhtung" ai crui reprezentant, Wlflin, analizeaz

Stilurile arhitecturale, n special renatere i baroc din perspectiva factorului psihic. Worringer analizeaz stilul gotic i neogotic aducnd noi contribuii la nelegerea goticului ca art abstract, iraional, bazat pe empatie i intropatie. Teoria "Gestaltist" trateaz forma ca pe o funcie a psihicului.

Metoda analizei formale a lui Sedlmayr trateaz forma n trei ipostaze: forma ca proporie, forma ca structur i ca spaiu. Forma ca proporie se bazeaz pe teoria numerelor. Proporiile n sine nu produc ns plcere estetic dec dac sunt armonioase, simetria lui Vitruviu, starea de "graie" a creatorului, curitmia. Starea de "graie" nu poate fi transmis dect unui spectator iniiat: "accesibilitatea unei opere de art presupune o atitudine adecvat"(Schulz).

Forma ca spaiu interior nu poate duce la rezultate satisfctoare dac spaiul nu e luat mpreun cu limitele sale materiale care, singure, la rndul lor, nu pot avea semnificaie.

"Caracterul unui loc poate fi independent de forma spaial i dependent de motivaia simbolic"(Schulz). Arhitectura este determinat de foarte muli factori dintre care doar unul este forma spaial.

Noiuni de "interpretare", "fuziune", precum si interpretarea renaterii ca pe o "adiionare de forme independente", n vreme ce barocul "priveaz prile de independea lor dndu-le sens doar mpreun".

5A. Arhitectura modern, latemodern i postmodern n viziunea lui Ada Luis Hustable

Ada Luis Hustable numte "inclusivitii" acei arhiteci ce presupun n creaia lor artistic o implicaie contextual, surs de inspiraie i motiv formal, exprimnd i reprezentnd acest context ce poate fi geo-climatic, istoric, social sau cultural.

A.L.Hustable numete "inclusiviti" arhitecii ce se implic ntr-un fel sau altul n context iar aceast reconsiderare a contextului este considerat o manifestare a unei atitudini antimoderne. Noiunea de context este astzi mult amplificat ca nelegere fa de ceea ce nsemna n anii '60 cnd a fost asimilat n termeni arhitecturali, depind cu mult sensul strict al unui mediu i atignd din ce n ce mai mult sfere spirituale i culturale.

5B. Euristica n viziunea lui Landau

Dup prerea lui Royston Landau ideea de a crea o metod proprie i autonom arhitecturi este greit pentru c ea ar suporta pe de o parte defecte reducioniste, pe de alta ar rupe arhitectura de fenomenul cultural general. Criticnd reducionismul lui Fucault, Landau ofer spre studiu perspectiva cultural a abordrii arhitecturii, perspectiv de altfel din ce n ce mai acceptat de ctre critici care sunt din ce n ce mai contieni de lacunele oferite de cunoaterea pur tiinific.

6A. Reprezentarea arhitecturii n perioada contemporan

n lumea comtemporan a arhitecturii fragmentarea spaiului, descentralizarea, anihilarea centrului sau a limitelor, prezena absenei, declanarea sau stoparea energiilor sunt teme predilecte ale filosofiei i compoziiei spaiale. Imiagini suprapuse, seriate, dinamice, explodate sau distruse de cataclism coexistnd cu cele idilice, ecologice sau peisagiste.

n lumea contemporan a arhitecturii spaiului se prefigureaz odat cu reprezentarea lui. Fragmentarea spaiului, descentralizarea, anihilarea centrului sau a limitelor, prezena absenei, declanarea sau stoparea energiilor sunt teme predilecte ale filosofiei i compopziiei spaiale. Imagini suprapuse, seriate, dinamice, explodate sau distruse de cataclism coexist cu cele idilice, ecologice sau peisagiste.

Reprezentarea spaiului ine pasul cu noile tehnici de reproducere i multiplicare, tehnica fotografic sau cea cinematografic. Bernard Tschumi folosete imagini coregrafice pentru redarea aa ziselor "screen plays". Tehnica de prezentare, reprezentarea spatiului precum si filosofia disjunctiilor fac parte din arsenalul publicitar al protagonistului. Peter Eisenman foloseste desenul complex al juxtapuneriilor secventiiale si macheta ca tehnica in seriile narative ale celor Xhouses, ce ilustraza filosofia morfologiei formale a cubului ca semn spatial. Complexitatea limbajului arhitectural al lui Eisenman isi exploreaza propiilei limite in Wexner Center, lucrare pragramatica si contestatara in care toate principiile vitruviene ce definesc arhitectura sunt repuse in cauza.

7B. Zaha Hadid , concepte si lucrari

Sa surprinda materia intr-o ipostaza de refacere post-cataclism. Imaginea spatiului post-explodat redare in tehnica si efectele perspectivei neo-suprematiste este tema predilecta a arhitectei Zaha Hadid, care in desenele sale incercate de o forta expresiva fara precedent violeaza si desconstruiesc programul arhitectural. Sugerarea celei de a 4 a dimensiuni, care la Malevich este redata printr-o serie de planuri geometrice plutind fara limita in spatiu, devine la Zaha Hadid motivul uni grafism spectacular in care perspectiva polaroida exagereaza sentimentul de forta al viitoarei cladiri.

Peak Club; Kurfur Sterdam Berlin; Vitra; F