FISCALITATE

1. O societate comercială achiziţionează şi pune în funcţiune în luna mai 200X un mijloc fix în valoare de 100.000 lei. Durata de amortizare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar, iar din punct de vedere fiscal mijlocul fix este amortizat accelerat. Ce influenţă are amortizarea fiscală, precum şi cea contabilă asupra profitului impozabil în perioada în care este amortizat?

Raspuns:

Cheltuiala cu amortizarea reprezintă o cheltuiala nemonetara si are ca efect diminuarea rezultatului perioadei. In practica se utilizează atât amortizarea din punct de vedere contabil, cat si cea din punct de vedere fiscal. Amortizarea fiscala are ca efect diminuarea rezultatului fiscal.

Din punct de vedere contabil, are loc înregistrarea in contabilitate a unor cheltuieli anuale cu amortizarea de 20.000 lei ( 100.000 / 5 ).

Din punct de vedere fiscal cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile limitat in condiţiile prevăzute la art. 24 din Codul Fiscal. In cazul de fata, in primul an amortizarea fiscala ă mijloculuifix este de 50% x 100.000 = 50.000 lei, urmând ca pentru următorii 4 ani amortizarea sa se determine prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia, respectiv 50.000 / 4 = 12.500 lei / an.

Tabel comparativ privind amortizarea contabila si fiscala a mijlocului fix in cei 5 aniAn Amortizare

contabila anuala

Amortizare contabila cumulata

Amortizare fiscala anuala

Amortizare fiscala cumulata

Influente asupra profitului impozabil

1 2 3 4 5 6 = 2-4I 20.000 20.000 50.000 50.000 -30.000II 20.000 40.000 12.500 62.500 7.500III 20.000 60.000 12.500 75.000 7.500IV 20.000 80.000 12.500 87.500 7.500V 20.000 100.000 12.500 100.000 7.500Total 100.000 100.000

Amortizarea contabila si fiscala au influenta asupra profitului impozabil in perioada in care mijlocul fix este amortizat, in cazul de fata in sensul diminuării acestuia pe parcursul primului an cu valoarea de 30.000 lei si majorarea eşalonata in următorii 4 ani cu valoarea de 7.500 lei/an. Acest fapt influenţează si impozitul pe profit de plata care, practic, corespunzător valorii de 30.000 lei, este reportat si eşalonat din primul an pentru următorii 4 ani in mod egal.

2. O persoană fizică obţine venituri din activităţi comerciale, venituri ce sunt impuse în sistem real. În anul 200X obţine următoarele venituri: a- venituri din vânzări de mărfuri: 35.000 lei; b- venituri din sponsorizări: 500 lei; c- venituri din dobânzi la contul curent la bancă: 200 lei.. d-Cheltuielile efectuate în anul 200X sunt: e- cheltuieli cu mărfurile vândute: 20.000 lei; f- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi: 7.600 lei; g- cheltuieli cu protocol: 700 lei; h- cheltuieli cu penalităţi din contracte comerciale: 500 lei i- cheltuieli cu impozitul pe venit sub formă de plăţi anticipate 300 lei. Să se determine impozitul pe venit de plată sau de recuperat cu ocazia regularizării.

Raspuns:

Venitul brut = 35000+200=35200Cheltuieli deductibile = 20000+7600=500=28.100Cheltuieli nedeductibile =300Cheltuieli ded limitat, protocol=2%* baza de calcul(venituri impozabile-cheltuieli totale aferente veniturilor impozabile in afara de cheltuielile de protocol si cele cu impozitul pe profit)Baza de calcul = 35200-29100+700+300=7100*2%=142 lei se deduce, rezulta neded protocol 700-152 = 558 leiVenitul net = 35200-28100-142=6958Impozit pe venit 16%*6958 = 1113Impozit de plata 1113-300 = 813 lei

3 . S.C. Grup S.R.L, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scop de TVA în România, livrează către societatea Damo, întreprindere mică din Bulgaria, televizoare în valoare de 5000 lei, fără TVA. Televizoarele sunt transportate din Romania în Bulgaria de către Damo. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui Grup, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA.

Raspuns :

4. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) pune la dispoziţia societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de TVA cu echivalentul art 153 CF) piese auto. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui B din Franţa, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare.

Raspuns :

Societatea A din Romania efectueaza o livrare intracomunitara asimilata cu plata in Romania, iar societatea B din Franta efectueaza o achizitie intracomunitara asimilatacu plata in Franta, la momentul in care bunurile sunt transportate in Franta.Furnizorul , adica societatea A din Romania trebuie sa solicite inregistrarea In scopuri de TVA in Franta. Locul livrarii de bunuri este in Romania cf art.132, alin 1, lit. a. Faptul generator, cf art 134, din 4 intervine la data livrarii bunurilor. Livrarea bunurilor are loc la data la care clientul (soc B) retrage bunuri din stoc in vederea utilizarii.

5. O societate comercială A produce o cantitate de 5.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlă la un preţ de producţie de 8 lei/sticlă. Societatea A vinde către societatea B cele 5.000 de sticle. Să se determine valoarea accizei. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

Raspuns :

Cursul de schimb utilizat pentru lei a accizelor specific a fost stabilit la 1 octombrie 2011 pentru tot parcursul anului 2012 si este de 4,3001 lei/euro.Acciza unitara (euro/hl) = Au = 34,05Q = cantitatea (hl) = 5.000 sticle x 0.75 l/sticla/100 litri/hl = 37,5Acciza pentru vin spumos = Au x C x Q = 34,05 x 4,3001 x 37,5 = 5490,69 lei

ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERII

1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel: Construcţii 30.000 lei Amortizarea construcţiilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clienţi 2000 lei Clienţi incerţi 700 lei Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei Conturi la bănci în lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris vărsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă neamortizată de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei; d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în valoare de 100 lei; e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei. Se cere: a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare. b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj. c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari

Raspuns:

BILANT CONTABIL LA DATA INCEPERII LICHIDARIIACTIV PASIV

CONSTRUCTII `30000-20000=` 10.000 CAPITAL SOCIAL11.00

0

ECHPAMENTE `15000-10000=` 5.000 REZERVE LEGALE 1.850

TOTAL ACTIVE FIXE 15.000 CAPITALURI PROPRII12.85

0

MATERII PRIME `3000-500=` 2.500 PROVIZIOANE 1.250

CLIENTI `2000+700-400= ` 2.300 FURNIZORI 7.000

CONT BANCA 1.300

TOTAL ACTIVE CIRC. 6.100 TOTAL DATORII 8.250

TOTAL ACTIV 21.100 TOTAL PASIV21.10

0

OPERATIILE DE LICHIDARE EFECTUATE DE LICHIDATOR AU FOST:

A) CONSTRUCTIILE AU FOST VANDUTE CU 11.000 LEI, FATA DE VALOAREA RAMASA NEAMORTIZATA DE

10.000 LEI;

A* Valorificarea elementelor de activ:

a) 1. vanzarea constructiilor 461 = % 13.090

7583 11.000

4427 2.090

2. scoaterea din evidenta a constructiilor % = 212 30.000

2812 20.000

6583 10.000

3. incasare creante din vanzare constrcuctii 5121 = 461 13.090

(4111 = 7583 11.000 ; taxare inversa ... nu se aplica tva 5121 = 4111 11.000)

B) ECHIPAMENTELE TEHNOLOGICE AU FOST VANDUTE CU 7000 RON FATA DE VALOAREA RAMASA

NEAMORTIZATA DE 5.000 RON;

b)4. vanzarea echipamentelor tehnologice 461 = % 8.330

7583 7.000

4427 1.330

5. scoaterea din evidenta a echip.tehn % = 213 15.000

2813 10.000

6583 5.000

6. incasare creante din vz.echip.tehn 5121 = 461 8.330

(4111 = 7583 7000 ; taxare inversa ... nu se aplica tva 5121 = 4111 7.000)

C) MATERIILE PRIME AU FOST VANDUTE CU 2850 RON FATA DE VALOAREA DE 2.500 RON;

c) 7. trecerea materiilor prime la marfuri 371 = 301 2.500

8. vanzarea marfurilor 4111 = % 3.391,50

707 2.850

4427 541,50

9. destocarea marfurilor 607 = 371 2.500

10. incasare creante din vz.marfuri 5121 = 4111 3.391,50

(601 = 301 3.000; 391 = 7814 500 ; 4111 = 708 ; 2.850 taxare inversa ... nu se aplica tva 5121 = 4111

2.850)

D) IN VADEREA INCASARII INAINTE DE SCADENTA A CREANTELOR CERTE AU FOST ACORDATE SCONTURI IN

VALOARE DE 100 RON;

d)11. incasare creante % = 4111 2.000

5121 1.900

667 100

12. inreg.TVA aferent scontului acordat 667 = 4427 -16

E) DIN SUMA CLIENTILOR INCERTI DE 700 RON SE INCASEAZA JUMATATE, RESTUL FIIND IRECUPERABILE;

e) 13. inreg sume irecuperabile 654 = 4118 350

14. incasare creante incerte 5121 = 4118 350

(5121 = 4116 350 ; 496 = 7814 400 ; 654 = 4116 350)

F) PENTRU PLATA INAINTE DE TERMEN A DATORIILOR CATRE FURNIZORI, ACESTIA AU ACORDAT

SCONTURI IN SUMA DE 350 RON;

f) 15.plata datorii furnizori 401 = % 7.000

5121 6.650

767 350

16. inregistrare TVA aferent scont. obtinute 4426 = 767 -56

G) CHELTUIELILE EFECTUATE CU LICHIDAREA SOCIETATII AU FOST IN SUMA DE 900 RON.

17. inregistrare servicii lichidare 628 = 401 900

18. plata lichidator 401 = 5121 900

19. anulare ajustari pt deprecierea mat.prime 391 = 7814 500

20. anulare ajustari pt.deprecierea clientilor incerti 491 = 7814 400

21. anularea provizioanelor existente 151 = 781 1.250

22. determinarea rezultatului obţinut în urma operaţiei de lichidare şi reţinerea impozitului aferent dacă este cazul

Total venituri = 11.000+7.000+2.850+350-56+500+400+1.250 =23.294

Total cheltuieli = 10.000+5.000+2.500+100-16+350+900 = 18.834

Impozitul pe profit din lichidare = (VTotale – Vneimp – ChT + Chnededuct) *cota impozitului pe profit = (23.294-18.834)*16% = 4.460*16% = 713,6

691 = 441 713,6

23. plata impozitului pe profit 441 = 5121 713,6

24. determinarea TVA de recuperat / de plată în urma procesului de lichidare

TVA colectat (4427) = 2.909+1.330+541,5-16 =3.945,5

TVA deductibila (4426) = -56

TVA de plata (4423) = colectat-deductibil = 3.945,5+56 = 4.001,5

Inregistrare TVA 4427 = % 3.945,5

4426 -56

4423 4.001,5

25. virarea TVA 4423 = 5121 3.945,5

( D CONT CURENT C D CONT PROFIT SI PIERDERI C

SOLD 1.300 SOLD 10.000 11.000

11.000 6.650 5.000 7.000

7.000 900 3.000 2.850

2.850 100 500

1.900 350 400

350 900 350

24.400 7.550 19.350 22.100

SOLD 16.850 SOLD 2.750

BILANT CONTABIL INAINTE DE PARTAJ

ACTIV PASIV

CONT CURENT 16.850 CAPITAL SOCIAL 11.000

REZERVE 1.850

PROVIZIOANE 1.250

PROFIT 2.750

TOTAL ACTIV 16.850 TOTAL PASIV 16.850

REINTREGIREA CAPITALULUI SOCIAL: % = 1012 5.850

106 1.850

151 1.250

121 2.750

BILANT CONTABIL FINAL INAINTE DE PARTAJ:

ACTIV PASIV

CONT CURENT 16.850 CAPITAL SOCIAL 16.850

INREGISTRARILE CONTABILE AFERENTE OPERATIILOR DE PARTAJ LA ACTIONAR:

1012 = 5121 16.850

ACTIONAR1 ; ACTIONAR2 ; ACTIONAR3 ...

26. inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli

121 = % 19.547,6

6583 10.000

6583 5.000

607 2.500

667 100

667 -16

654 350

628 900

691 713,6

% = 121 22.294

7583 11.000

7583 7.000

707 2.850

767 350

767 -56

7814 500

7814 400

7812 1250

B.întocmirea bilanţului înaintea partajului

Nr.

Elemente Valoare

1. Conturi la bănci 16.152,4

2. Datorii pe TS 0

3. Active circulante nete

4. Total active – datorii curente

5. Capital propriu

6. Capital social 11.000,0

7. Rezerve legale 1.850,0

8. Rezultatul exerciţiului 3.746,4

9. Total Capital propriu 16.596,4

C. partajul activului net

a) Calcularea impozitului pe profit şi pe dividende

IP = 16%*rezerve legale = 16%* 1.850 = 296

ID = 16%*[rezerve legale – IP + cap social + rezultatul ex] = 16%*(1.850*296+11.000+____

* reflectarea in contabilitate

% = 456

1012 11.000

1061 1.850

121

* reţinerea impozitelor aferente

456 = %

441 296

456

* virarea la buget a impozitului reţinut

% = 5121

441 296

446

* decontarea datoriei nete faţă de acţionari

456 = 5121

2. Care este ordinea în care vor fi plătite creanţele, în cazul falimentului? Raspuns:

Modificările aduse la O.G. nr. 10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit, prin O.G. nr. 12/2012, publicată în Monitorul oficial nr. 593/2012 și aflată în vigoare de la 23 august 2012, aducea, în esență, modificări în ce privește ordinea de plată a creanțelor.

Astfel, în urma modificărilor introduse și – recent – aprobate de Parlament, în caz de faliment al instituțiilor de credit debitoare, potrivit art. 38 din O.G. nr. 10/2004, creanţele vor fi plătite în lei, în următoarea ordine:1. taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea instituţiei de credit debitoare, precum şi plata remuneraţiei persoanelor angajate în condiţiile legii, inclusiv a lichidatorului;2. creanţele rezultate din depozitele garantate, inclusiv cele ale Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar rezultate din plata compensaţiilor către deponenţii garantaţi şi/sau din finanţarea, inclusiv prin emiterea de garanţii, a unor operaţiuni care au implicat transferul de depozite garantate ale instituţiei de credit debitoare, precum şi creanţele izvorâte din raporturi de muncă pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;3. creanţele rezultând din activitatea debitorului după deschiderea procedurii;

4. creanţele bugetare, creanţele Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, altele decât cele menţionate la pct. 2, precum şi creanţele Băncii Naţionale a României decurgând din credite acordate de aceasta instituţiei de credit;5. creanţele decurgând din operaţiuni de trezorerie, din operaţiuni interbancare, din operaţiuni cu clientelă, din operaţiuni cu titluri, din alte operaţiuni bancare, precum şi din cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, precum şi alte creanţe chirografare;6. creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit (astfel cum acest text, de la punctul 6, a fost modificat, la vremea respectivă, prin O.G. nr. 12/2012);61. creanţele decurgând din instrumente de datorie şi din împrumuturi, având la bază convenţii care prevăd o clauză de subordonare potrivit căreia, în caz de lichidare sau faliment al instituţiei de credit, astfel de creanţe urmează să fie plătite după creanţele tuturor creditorilor chirografari nesubordonaţi şi, după caz, ale altor creditori chirografari subordonaţi; în cadrul acestei categorii de creanţe, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferinţă stabilite prin clauza de subordonare aferentă fiecărei creanţe (astfel cum acest text, de la punctul 61, a fost introdus în art. 38 din O. G. nr. 10/2004, prin O.G. nr. 12/2012);7. creanţele acţionarilor instituţiei de credit în faliment, respectiv creanţele membrilor cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit în faliment, derivând din dreptul rezidual al calităţii lor, în conformitate cu prevederile legale şi statutare.*

Pentru că în text s-a făcut referire la creditorul chirografar, poate este bine să reamintim că acesta este, cu titlu general, creditorul a cărui creanţă nu este garantată prin garanţii personale sau reale, ci numai prin dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului.În Codul civil, când este tratat subiectul subrogației, art.1.593 și urm. prevăd că oricine plăteşte în locul debitorului poate fi subrogat în drepturile creditorului, fără a putea însă dobândi mai multe drepturi decât acesta. În afară de alte cazuri prevăzute de lege, subrogaţia se produce de drept:- în folosul creditorului, chiar chirografar, care plăteşte unui creditor care are un drept de preferinţă, potrivit legii;- în folosul dobânditorului unui bun care îl plăteşte pe titularul creanţei însoţite de o garanţie asupra bunului respectiv;- în folosul celui care, fiind obligat împreună cu alţii sau pentru alţii, are interes să stingă datoria;- în folosul moştenitorului care plăteşte din bunurile sale datoriile succesiunii;-  în alte cazuri stabilite de lege.În materia insolvenței, Legea nr. 85/2006 definește creditorii chirografari drept creditori ai debitorului care nu au constituite garanţii faţă de patrimoniul debitorului şi care nu au privilegii însoţite de drepturi de retenţie, ale căror creanţe sunt curente la data deschiderii procedurii, precum şi creanţe noi, aferente activităţilor curente în perioada de observaţie.

Potrivit art. 41 din lege, creanţele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea garanţiei stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidator. În cazul în

care valorificarea activelor asupra cărora poartă garanţia se va face la un preţ mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferenţa favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanţa sa fusese înscrisă drept creanţă chirografară, până la acoperirea creanţei principale şi a accesoriilor ce se vor calcula.

ANALIZA SI DIAGNOSTIC

1. Să se calculeze marja comercială şi valoarea adăugată generate de societatea X despre care se cunosc informațiile financiare din tabelul de mai jos şi să se analizeze repartiția valorii adăugate pe destinații.

Indicator u.m.Venituri din vânzarea mărfurilor 2000Producţia vândută 30000Producţia stocată 1000Cheltuieli cu materii prime 10000Costul mărfurilor vândute 1200Cheltuieli salariale 7000Cheltuieli cu amortizarea 3000Cheltuieli cu chirii 1500Cheltuieli cu dobânzi 1400Impozit pe profit 1000

Raspuns:

Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulteriorfacturarii).

Marja comerciala = 2000 - 1200 = 800 lei

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale

consumabile);- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cucolaboratorii, reclama, publicitatea etc.);- alte cheltuieli material.

  Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii+ cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +1400 = 12900 leiProductia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 leiValoarea adaugata = 800 + 31000 -12900 =18700leiValoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate. Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua. Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata inconsiderare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinereavalorii adaugate nete.

2. Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m.Venituri din vânzarea mărfurilor 4000Producţia vândută 24000Producţia stocată 500Subvenţii de exploatare 2300Cheltuieli cu materii prime 10000Costul mărfurilor vândute 4200Cheltuieli salariale 5000Cheltuieli cu amortizarea 1000Cheltuieli cu chirii 200Impozite şi taxe 300Venituri din dobânzi 100Cheltuieli cu dobânzi 500Impozit pe profit 1400

Raspuns:

Marja comerciala = venituri din vanzarea marfurilor – cheltuieli cu marfurile vandute = 4000-4200 = - 200 leiProductia exercitiului = productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata = 24000 +500 = 24500 lei Marja industriala = productia exercitiului – (cheltuieli materiale totale+cheltuieli cu prestatiile externe) = 24500 lei – (10.000+200) = 24500 – 10200 = 14300 leiValoarea adaugata propriu zisa = marja comerciala + marja industriala = -200 lei + 14300 lei = 14100 lei Valoarea adaugata globala = VA propriu zisa + venituri financiare - cheltuieli financiare = 14100 lei + 100 lei – 500 lei = 13.700 lei Excedent brut din exploatare = Valoare adaugata globala + subventii de exploatare primite –(cheltuieli cu personalul + impozite si taxe fara impozit pe profit) = 13.700 lei +2300 lei – (5000+300) = 10.700 leiCapacitatea de autofinantare globala = excedent brut din exploatare – impozit pe profit = 10700-1400 = 9300 leiCapacitatea de autofinantare neta = capacitatea de autofinantare globala – provizioane – amortizare = 9300 – 1000 = 8300 leiExcedent brut de exploatare = profitul economic brut care provine din ciclul de exploatareCapacitatea de autofinantare = partea din excedentul brut din exploatare care ramane la dispozitia intreprinderii dupa remunerarea capitalurilor imprumutate si plata impozitelor si taxelor directe sau indirecte.

EVALUARE

1. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã urmãtorul bilant economic: imobilizãri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitãti 20.000: a) 140.000; b) 150.000; c) 780.000. Raspuns A

2. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000Raspuns B

STUDII DE FEZABILITATE

1. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei şi cu o rată de actualizare de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiţie Costuri de exploatare

Total cost

Total încasări

Cash flow‐ anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei

8.520 lei 9.345 lei‐

1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 leiTotal 11.445 lei 38.760 lei 50.205

lei56.500 lei 6.295 i

Calculați valoarea actualizată netă şi apreciați fezabilitatea investițională prin intermediul acestui indicator.

Raspuns:

VAN = -I+ ∑ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n

I = costul investitiei;CFt = cash-flow-ul aferent anului t;Vrez = valoarea reziduala;r=rata de actualizare(20 %);n=durata de viata a proiectului exprimata in ani.VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:

– daca VAN > 0, investitia se accepta;– daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;– daca VAN < 0, investitia este respinsa.

Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula: 1

(1+a )n,

unde: a = rata de actualizare; n = anul.

2. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, cu o rată de actualizare minimă de 19% şi maximă de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiţie Costuri de exploatare

Total cost Total încasări

Cash flow‐ anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei 9.345 lei‐1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 leiTotal 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500

lei6.295 i

Calculați RIR şi apreciați fezabilitatea investițională prin intermediul acestui indicator.

Raspuns:

RIR = indicator utilizat in analizele efectuate asupra eficientei proiectelor de investitii prinutilizarea tehnicii actualizarii. Exprima acel nivel al ratei dobanzii care egalizeazaveniturile actualizate cu cheltuielile actualizate si care face ca valoarea venitului netactualizat sa fie egala cu zero. Acest indicator se utilizeaza in analiza eficientei proiectelor de investitii supa metodologia BIRD. Rata interna de rentabilitate este pragul minim derentabilitate a unui proiect, sub nivelul caruia acesta nu este eficient.Astfel, RIR rezulta din ecuatia:

  Unde:Chi – cheltuieli initiale ale investitieiCFj – cash-flow-ul din anul jVRn – valoarea reziduala netaCriteriul de alegere a proiectului il reprezinta valoarea acestuia care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu rata medie a dobanzii pe piata. Cu cat rata interna de rentabilitate este mai mare cu atat investitia este mai rentabila. Daca ea este superioara costului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este mai mica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins. Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupacriteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR. Aplicand formula de mai sus RIR = 20%

Cost investitie 11445

-9345

Cash- flow anual net an 1 3020Cash- flow anual net an 2

3020

Cash- flow anual net an 3

3200

Cash- flow anual net an 4

3200

Cash- flow anual net an 5

3200

RIR 20%

Conform criteriului RIR, investiţia este rentabilă dacă această rată internă RIR este maimare decât rata dobânzii de pe piaţă (d), respectiv costul capitalului. Pe plan economic,RIR>d semnifică faptul că investiţia de capital va fi recuperată prin fluxurile de lichidităţi rezultate din exploatare, că aceste fluxuri permit remunerarea furnizorilor de capitalconform exigenţei lor de randament. Deci RIR>d semnifică faptul că investiţia este rentabilă şi acceptată

AUDIT

1. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO, că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a 12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi: a) 7.000.000 lei; b) 6.600.000 lei; c) 6.200.000 lei. Raspuns A

2. Exprimarea unei opinii motivate potrivit căreia situaţiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative, conform unei referinţe contabile identificate, constituie: a) obiectul unei misiuni de auditare a situaţiilor financiare; b) scopul fundamental al auditului bancar; c) definiţia auditului extern în generalRaspuns A

3. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente şi adecvate conduce auditorul la formularea: a) unei opinii fără rezerve, dar cu observaţii; b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie; c) unei opinii defavorabile. Raspuns B

4. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar

Raspuns:Acest paragraf cuprinde identificarea entitatii auditate si a situaţiilor financiare auditate.

Raportul de audit trebuie sa identifice titlul fiecarei situatii financiare a entitatii care a facut obiectul auditului, cat si data si perioada de acoperire prin aceste documente, sa faca referire la rezumatul politicilor contabile semnificative si la alte note semnificative.

5. Care sunt principalele lucrări de efectuat când examinaţi conturile de imobilizări corporale?

Raspuns

Principalele lucrari de efectuat cand se examineaza conturile de imobilizari corporale: 1. Obtinerea de informatii cu privire la costurile imobilizarilor, cu amortizarea cumulata si cu valorile nete ramase. 2. Obtinerea informatiilor cu privire la intrarile de imobilizari corporale in cursul exercitiului auditat. Verificarea fizica a imobilizarilor corporale. Se verifica imobilizarile semnificative care au fost achizitionate in numele societatii si daca valorile lor de intrare au fost in mod corect inregistrate in contabiliate. 3. Verificarea documentelor de proprietate. 4. Verificarea iesirilor de imobilizari (in vederea stabilirii corecte a datoriei constituita de TVA a societatii si orice alte solduri cu bugetul de stat). Calcularea corecta a profitului sau piederii la instrainarea imobilizarilor poate avea un efect semnificativ asupra profitului sau pierderii raportate pe intreaga activitate. 5. Verificarea valorii amortizarilor si a deprecierilor activelor. 6. Verificarea informatiilor privind reevaluarile imobilizarilor. Reevaluarea este permisa in conformitate cu regulile contabile alternative conform legislatiei in vigoare. 7. Obtinerea unui tabel al angajamentelor de capital. O revizuire dupa data bilantului poate evidentia efectele angajamentelor semnificative contractate inainte de sfarsitul anului. 8. Daca au fost primite subventii guvernamentale pentru imobilizari corporale, tratmentul contabil si al subventiilor guvernamentale trebuie sa fie in conformitate cu IAS 20 “ Contabilizarea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala”. 9. Veficarea capitalizarii propriei activitati. Daca o societate produce imobilizari corporale pentru propria utilizare, aceste active trebuie incluse in situatiile financiare, la cost.

6. Orice planificare incepe cu intrebarea “pentru ce suntem aici?” Aceasta presupune termene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor.Termenele pot fi:termen scurt: pana la un an;termen mediu: intre doi si cinci ani;termen lung: peste cinci ani. In functie de termenele stabilite etapele pot fi:planificarea strategica ;planificarea tactica;planificarea operativa.

Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare

Raspuns

Planificarea strategica pe termen lung are în vedere activitatea de evaluare afuncţiei auditului intern a structurilor din subordine care şi-au organizatcompartimente de audit, o dată la 5 ani, conform cadrului normativ al auditului intern;

Planificarea strategică pe termen mediu are în vedere faptul că, conform legii,toate activităţile auditabile trebuie să fie auditate cel puţin o dată la 3 ani. În funcţiede importanţa unei activităţi în cadrul entităţii, de pericolul producerii unorevenimente sau chiar pagube, cât şi de gradul de apariţie şi importanţă al risculuiaceasta poate fi cuprinsă în auditare;

Planificarea anuală cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anuluiviitor ţinând cont de bugetulde timp disponibil în cadrul planului şi de resurselealocate anual. Fiecare misiune de audit va cuprinde obiectivele, identificarea activităţilor adiacente, orele lucrate, personalul şi planificarea orară pentru activităţile şi departamentele entităţii publice supuse examinării. Realizarea activităţii de planificare presupune determinarea domeniilor majore ale auditului.

O planificare incorectă sau incompletă conduce la pierderea unor activităţi purtătoare de riscuri. Practica impune selectarea cu atenţie a activităţilor din domeniile auditabile cu risc crescut pe baza analizei riscurilor asociate acestor activităţi. În practică se impune şi o politică de management al riscurilor, care printer priorităţi trebuie să cuprindă:- existenţa unei politici formalizate, care include identificarea riscurilor, determinarea celor majore, stabilirea proprietarilor de riscuri, o analiză la o  anumită perioadă, evaluarea celorlalte riscuri; - sisteme de identificare şi măsurare a riscurilor; - strategii adaptate de gestiune şi control asupra riscurilor; - sistem de auditare a riscurilor; - sistem de raportare a riscurilor; - tablou de bord realizat în coordonare cu obiectivele organizaţiei.

  I. Planificarea strategică si tactica

1. Care va fi evoluţia pozitiei intreprinderii pe piata ?2. Care sunt principalele activităţi desfasurate de intreprindre?3. Ce trebuie să facă intreprinderea pentru a îmbunătăţii activităţile desfăşurate înprezent ?4. Care vor fi schimbările propuse?5. Ce semnificaţii (repercusiuni) vor avea acestea pentru clientii firmei?6. Care sunt termenele de realizare?7. Ce etape trebuie parcurse?8. Care sunt rezultatele asteptate?

II. Planificarea operationala

1. Cum pot fi asteptarile clientilor satisfacute?2. Compartimentul de cercetare-dezvoltare are resursele necesare pentru imbunatatirea si

crearea de noi produse?3. Ce activitati vor vi intreprise pentru realizarea obiectivelor strategice?4. Exista resurse necesare pentru aceste activitatii?

7. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz.

Raspuns:Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existentatuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, in patrimonial unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprindetoate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor  persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale, institutiilor publice, unitătilor cooperatiste, asociatiilor si celorlalte persoane juridice, precumsi al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza potrivit prevederilor Legiicontabilitatii nr. 82/1991, ale Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii.

Studiu de cazCu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, la sfârşitul anului 2009 s-au constatat următoarele diferenţe consemnate în procesele verbale de inventariere:-plus de materii prime în valoare de 750.000 lei;-minus de materii prime care se încadrează în normele legale de perisabilităţi în valoare de 1.500.000 lei;-minus de obiecte de inventar în valoare de 2.000.000 lei care se impută gestionarului vinovat;-lipsuri de mărfuri care se încadrează în perisabilităţile legale în valoare de 3.000.000 lei;-plus la produse finite în valoare de 3.500.000 lei;-plusuri de mijloace fixe în valoare de 7.000.000 lei;-plus la numerarul din caserie 500.000 lei;-plus de mărfuri în valoare de 1.000.000 lei;-creanţe neîncasate de la clienţi mai vechi de 3 ani, în valoare de 500.000 lei;-datorii cu termenul de exigibilitate depăşit în valoare de 1.000.000 leiSă se efectueze înregistrările în evidenţa contabilă a diferenţelor constatate la inventariere.Formulele contabile sunt: